Masurari Neelectrice - Curs 2007

IOANA OPRI
MSURAREA
MRIMILOR
NEELECTRICE

curs 2007

Editura PROXIMA
ISBN: 978-973-7636-46-1
No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor

1

1. NO|IUNI DE BAZ~ PRIVIND M~SURAREA
M~RIMILOR

1.1. Generalit`\i

Descrierea din punct de vedere cantitativ a fenomenelor, a caracteristicilor
]i propriet`\ilor corpurilor din lumea [nconjur`toare se face cu ajutorul unor
m`rimi. Pentru cunoa]terea valorilor acestor m`rimi se apeleaz` la m`sur`tori.
Domeniul care se ocup` de m`surarea m`rimilor se nume]te metrologie.
Opera\ia de m`surare const` [n compararea cantitativ` a m`rimii de
m`surat (necunoscut`) cu o m`rime cunoscut`, de aceea]i natur`.
Cantitatea supus` opera\iei de m`surare se nume]te m`surand, iar
rezultatul m`sur`rii se nume]te valoare m`surat`.
Ansamblul opera\iilor efectuate pentru realizarea unei m`sur`tori
reprezint` metoda de m`surare.
Instrumentul care realizeaz` m`sur`toarea (conversia m`surandului [ntr-o
valoare m`surat`, perceptibil` operatorului) se nume]te aparat de m`sur`.
Ansamblul aparatelor de m`sur`, a componentelor de prelucrare, indicare,
stocare ]i transmisie a m`rimilor c`tre alte sisteme formeaz` sistemul de m`sur`.

1.2. Metode de m`surare

Clasificarea metodelor de m`surare dup` modalitatea de comparare a
m`surandului cu etalonul:

1. Metoda compara\iei simple: m`surandul se compar` direct cu etalonul, prin
intermediul unui dispozitiv de comparare

E Ex xe em mp pl lu u: : m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.1).
Masa necunoscut` se compar` direct cu etalonul, prin intermediul balan\ei

Fig.1.1 Metoda compara\iei simple - exemplu

Masa Etalon
necunoscut`
M`surarea m`rimilor neelectrice

2
2. Metoda compara\iei prin permutare (Gauss): compararea se face prin dou`
m`sur`tori succesive, la care m`surandul ]i etalonul se permut` [ntre ele

Se fac dou` m`sur`tori succesive. La a doua m`sur`toare, cele dou` greut`\i []i
schimb` locurile [ntre ele

Fig.1.2 Metoda compara\iei prin permutare - exemplu

3. Metoda compara\iei prin substitu\ie (Borda): compararea se face [n dou` etape,
prin introducerea unei m`rimi suplimentare cunoscute (denumit` tar`). M`rimea
suplimentar` se compar` pe r@nd cu m`surandul ]i cu etalonul

Se fac dou` m`sur`tori succesive: se compar` masa necunoscut` cu tara,
apoi etalonul cu tara.

Fig.1.3 Metoda compara\iei prin substitu\ie exemplu

4. Metoda diferen\ial`: se determin` diferen\a dintre m`surand ]i un etalon fix, prin
compararea direct` a celor dou` m`rimi

E Ex xe em mp pl lu u: : m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone neechilibrat` (figura 1.4)

Fig.1.4 Metoda diferen\ial` exemplu
A B
V
R1
R2
R3 Rx
Masa Masa
nec. Etalon Etalon nec.

Masa
nec. Tar` Etalon Tar`

Punte echilibrat`:
x
R
R
R
R
2
3
1
= ; 0 =
AB
U

Punte neechilibrat`: iabil R
x
var = ; 0
AB
U

Se determin`:
AB
U


3
5. Metoda de zero (caz particular al metodei diferen\iale): se ajusteaz` un etalon
variabil p@n` c@nd diferen\a fa\` de m`surand este nul`

E Ex xe em mp pl lu u: : m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone echilibrat` (figura 1.5).

Fig.1.5 Metoda de zero exemplu

6. Metoda de adi\ionare: compararea se face cu mai multe etaloane (egale sau
diferite), a c`ror valoare se [nsumeaz` astfel [nc@t s` rezulte m`surandul


Fig.1.6 Metoda de adi\ionare - exemplu

7. Metoda de raport: compararea se face cu ajutorul unui dispozitiv de raport.

E Ex xe em mp pl lu u: : m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei cu bra\e inegale (figura 1.7)

Fig.1.7 Metoda de raport exemplu
A B
A
R1
R2
Rx
R3
Punte echilibrat`:
x
R
R
R
R
2
3
1
= ; 0 =
AB
I

Punte neechilibrat`: iabil R
x
var = ; 0
AB
I

Se determin`:
3
R astfel [nc@t 0 =
AB
I

Etaloane cu valori
diferite sau egale

e
1
e
1
e
3
e
4

4 1 1
e e e x + + =
M`rime
nec. Etaloane
x e
1
+e
1
+e
4

M`rime
necunoscut` Etalon
x e

l
1
l
2

unde:
1
2
l
l
k = dispozitivul de raport

e k e
l
l
x = =
1
2

4
Clasificarea metodelor de m`surare dup` m`rimea sesizat`:

1.Metode directe: se m`soar` direct m`rimea dorit`

E Ex xe em mp pl lu u: :m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid

2.Metode indirecte: m`rimea m`surat` se ob\ine indirect, prin m`surarea altei
m`rimi (intermediare) de care aceasta depinde.

E Ex xe em mp pl lu u: :m`surarea temperaturii cu o rezisten\` metalic` sau cu termometrul de
radia\ie

Clasificarea metodelor de m`surare dup` leg`tura cu m`surandul:

1. Metode cu contact: aparatul de m`sur` intr` [n contact direct cu m`surandul

E Ex xe em mp pl lu u: :m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid sau cu o
rezisten\` metalic`

2. Metode f`r` contact: aparatul nu intr` [n contact direct cu m`surandul.

E Ex xe em mp pl lu u: :m`surarea temperaturii cu termometrul de radia\ie

1.3. Lan\ul de m`surare

Lan\ul de m`surare cuprinde ansamblul componentelor sistemului de
m`sur`, prezentate [n ordinea [n care acestea sunt parcurse de semnalul de m`sur`.
Lan\ul de m`sur` se alege [n func\ie de complexitatea opera\iilor efectuate
]i de componentele utilizate pentru realizarea acestora (figura 1.8).

1.3.1. Senzorul

Senzorul reprezint` elementul care sesizeaz` o m`rime fizic`. Sesizarea
m`rimii se poate face:
continuu: pentru m`surarea continu` a m`rimii (figura 1.9 a)
punctual: pentru m`surarea punctual` a m`rimii; verificarea atingerii de limite
(figura 1.9 b)
discontinuu ([n trepte): prin utilizarea mai multor senzori punctuali se ob\in
valori discontinue ([n trepte) din intervalul de m`sur` (figura 1.9 c)

M`rimea de ie]ire a senzorului este un semnal analogic nestandardizat care
depinde de m`surand dup` o func\ie oarecare.


5

Fig.1.8 Lan\ul de m`sur` - variante

(a) continuu (b) punctual (c) discontinuu

Fig.1.9 Variante de sesizare a m`surandului

S Se en nz zo or r
M M` `r ri im me e m m` `s su ur ra at t` `
T Tr ra ad du uc ct to or r ( (s sa au u t tr ra ad du uc ct to or r i in nt te el li ig ge en nt t) )
A Al lt te e s si is st te em me e
I In nr re eg gi is st tr ra at to or r
d de e d da at te e
S Si is st te em m d de e p pr re el lu uc cr ra ar re e a a d da at te el lo or r
D Di is sp po oz zi it ti iv v d de e a af fi i] ]a ar re e
S Si is st te em m d de e a ac ch hi iz zi i\ \i ie e: :
- - m mu ul lt ti ip pl le ex xo or r
- - c co on nv ve er rt to or r a an na al lo og g/ /d di ig gi it ta al l
- - c co od do or r
S Si is st te em m d de e t tr ra an ns sm mi is si ie e: :
- - e em mi i\ \` `t to or r
- - c ca an na al l d de e t tr ra an ns sm mi is si ie e
- - r re ec ce ep pt to or r
S Si is st te em m d de e d de ec co od da ar re e: :
- - d de ec co od do oo or r
- - c co on nv ve er rt to or r d di ig gi it ta al l/ /a an na al lo og g
- - d de em mu ul lt ti ip pl le ex xo or r

6
1.3.2. Traductorul

Traductorul converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un alt semnal
analogic sau [ntr-un semnal digital. Rela\ia de leg`tur` dintre valoarea semnalului
de intrare ]i de ie]ire este dat` de func\ia de transfer a traductorului. Semnalul de
ie]ire are valori standardizate.
Exemple de semnale analogice standardizate: electrice ([n curent: 4
20 mA; [n tensiune: 05 V; 010 V; -10+10 V), pneumatice (20
100 kPa), mecanice, hidraulice etc.
Exemple de semnale digitale standardizate: sub form` de impulsuri
electrice ([n curent: 4 sau 20 mA; [n tensiune: 0 sau 10 V), numerice (binare).
In traductor se pot realiza c@teva opera\ii de condi\ionare ale semnalului
provenit de la senzor. In cazul semnalelor electrice, condi\ionarea poate consta [n:
- filtrare: eliminarea zgomotelor din cadrul unui semnal, astfel [nc@t s` se
p`streze numai semnalul util
- liniarizare: transformarea func\iei de transfer (rela\ia de leg`tur` [ntre semnalul
de intrare ]i de ie]ire) [ntr-o func\ie de tip liniar
- amplificare: m`re]te puterea semnalului, astfel [nc@t s` fie mai u]or de transmis
la distan\` ]i mai pu\in sensibil la parazi\i
- adaptarea impedan\ei: la o valoare care s` permit` transmisia semnalului la
distan\` cu pierderi minime de putere.

OBSERVA|IE:

Utilizarea termenilor de s se en nz zo or r ]i t tr ra ad du uc ct to or r nu este foarte strict`. Uneori,
prin traductor se poate [n\elege ansamblul format din senzor ]i traductor (adic`
sesizarea m`surandului ]i conversia acestuia [ntr-o alt` m`rime).
De obicei, atunci c@nd se face referire la:
m mo od da al li it ta at te ea a d de e f fu un nc c\ \i io on na ar re e a a a ap pa ar ra at tu ul lu ui i: se utilizeaz` separat termenul de senzor
]i de traductor (pentru a eviden\ia componenta de sesizare a m`rimii)
m mo od da al li it ta at te ea a d de e c co on nv ve er rs si ie e a a s se em mn na al lu ul lu ui i: se utilizeaz` termenul de traductor pentru
ansamblul senzor + traductor (\in@nd seama c` func\ia de baz` a senzorului este tot
aceea de a transforma un semnal).

1.3.3. Traductorul inteligent

Traductorul inteligent converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un
semnal digital ]i eventual [ntr-un semnal analogic.
Inteligen\a acestui tip de traductor const` [n posibilitatea de a face pe l@ng`
condi\ionarea semnalului ]i c@teva opera\ii suplimentare (care sunt [ndeplinite la
traductorul clasic de c`tre sistemul de prelucrare a datelor), ca de exemplu:
- autocalibrare: verificarea ]i ajustarea etalonului aparatului prin compararea cu
un etalon de precizie mai mare

7
- autocorec\ie: corectarea semnalului util, dac` acesta este deteriorat datorit`
modific`rii condi\iilor de lucru ale aparatului
- diagnoza senzorului: verificarea func\ion`rii senzorului ]i a traductorului
- comunicarea la distan\`: introducerea unui dispozitiv care s` permit`
transmiterea semnalului la distan\` (prin cablu, radio etc.).

1.3.4. Sistemul de achizi\ie

Sistemul de achizi\ie preia semnalele provenite de la mai multe traductoare
]i le preg`te]te pentru a putea fi transmise la distan\`. Principalele componente ale
sistemului de achizi\ie sunt:

Multiplexorul: permite utilizarea unei singure linii fizice pentru transmiterea
mai multor mesaje
- prin e]antionare [n timp (semnalele sunt [ntrerupte ]i trimise succesiv pe
acela]i canal) figura 1.10 - a
- prin e]antionare [n spa\iu (semnalele sunt continui [n timp, dar sunt
modulate ]i frecven\ele sunt distribuite [n mai multe canale) figura 1.10-b

(a) [n timp (b) [n spa\iu

Fig.1.10 Variante de e]antionare

Convertorul analog / digital: converte]te semnalele analogice [n semnale
digitale, dac` este cazul (figura 1.11)

Fig.1.11 Convertor analog / digital

Codorul: modific` (codific`) semnalul pentru a-l proteja la erori datorate
transmisiei. Fiec`rui mesaj codificat i se asociaz` un identificator (o cheie de
codare), care este transmis odat` cu acesta (figura 1.12).

Fig.1.12 Codor
semnal
digital
semnal
analogic
A/D

CODOR
mesaj
cheie de
codare
mesaj codificat + cheie de codare
Semnal 1
t
Semnal 2
t
Semnal 1
Semnal 2
f

8
1.3.5. Sistemul de transmisie

Transmi\`torul asigur` transmisia informa\iilor (multiplexate ]i codate) la
distan\`. Acesta cuprinde:
Emi\`torul - preia semnalul ]i asigur` propagarea la distan\`
Canalul de transmisie - prin cablu, fibre optice, unde radio etc.
Receptorul - asigur` captarea semnalului ]i extragerea informa\iilor utile.

1.3.6. Inregistratorul de date

{nregistratorul de date are rolul de a memora informa\ii pe un suport (de
obicei electronic sau magnetic) ]i de a asigura, la cerere, transferul acestora c`tre
sistemul de decodare.

1.3.7. Sistemul de decodare

Realizeaz` opera\ia invers` fa\` de sistemul de achizi\ie:

Decodorul: decodific` semnalul ]i recalculeaz` cheia de codare (figuura 1.13).
{n cazul [n care cheia recalculat` nu corespunde cu cheia transmis`, [nseamn` c`
a ap`rut o eroare la transmiterea semnalului. In func\ie de tipul decodorului,
eroarea de transmisie poate fi atenuat` sau corectat`

Fig.1.13 Decodor

Convertorul digital/analog: converte]te semnalele digitale [n semnale
analogice (figura 1.14), dac` este cazul.

Fig.1.14 Convetor digital / analogic

Demultiplexorul: permite separarea mesajele transmise.
D/A
semnal
analogic
semnal
digital

DECODOR
mesaj codificat
+
cheie de codare
mesaj
cheie de codare
(recalculat`)
dac` nu
sunt egale
corectare
mesaj

9
1.3.8. Sistemul de prelucrare a datelor

Sistemul de prelucrare a datelor realizeaz` o serie de opera\ii suplimentare
(care sunt [ndeplinite de traductorul inteligent, dac` este utilizat): autocalibrare,
autocorec\ie (la modificarea condi\iilor de lucru), diagnoza continu` a senzorului,
comunicarea la distan\` etc. vezi capitolul 1.3.3.

1.3.9. Dispozitivul de afi]are

Indicarea (afi]area) m`rimii m`surate se poate face:
analogic sau digital
local sau la distan\`
pe suporturi ]i sub forme diferite:
- pe h@rtie (grafic sau tabelar)
- pe dispozitiv indicator analogic (cadran)
- pe dispozitiv indicator numeric (numeric)
- pe ecran (similar afi]ajului din camera de comand`, sub form` grafic`,
diagrame cu bare, tabele etc).

1.3.10. Alte sisteme

Sistemul de m`sur` poate transmite m`rimea m`surat` ]i c`tre alte sisteme,
ca de exemplu:
- sistemul de automatizare: care cuprinde echipamentele de automatizare
(protec\ii, interbloc`ri, bucle de reglaj etc.)
- sistemul de urm`rire: care asigur` afi]area informa\iilor la diferite nivele
ierarhice
- sistemul de planificare ]i management: care include componente legate de
optimizarea exploat`rii, managementul opera\iilor de [ntre\inere ]i planificare a
repara\iilor etc.
Toate aceste sisteme sunt [nglobate [n sistemul de conducere (figura 1.15).

SISTEM
DE
CONDUCERE
SISTEM DE
PLANIFICARE }I
MANAGEMENT
SISTEM DE URM~RIRE
SISTEM DE AUTOMATIZARE
SISTEM DE M~SUR~
PROCES
Fig.1.15 Sistem de conducere


10
1.4. Rezultatul m`sur`rii

1.4.1. Erori (abateri) de m`sur`

Experimental se constat` c` repetarea m`sur`rii unei m`rimi [n condi\ii
identice nu conduce [ntotdeauna la acela]i rezultat. Rezultatul m`sur`rii (valoarea
m`surat`) este influen\at de o serie de factori (imperfec\iunea mijlocului de
m`surare, procesul de m`surare, mediul nconjur`tor, metoda de citire a
rezultatelor, prelucrarea datelor etc). Toate aceste influen\e se concretizeaz` n
erori (abateri) care afecteaz` direct rezultatul m`sur`rii.
Eroarea de m`sur` se define]te ca diferen\` algebric` dintre valoarea
m`surat` (V
m
) ]i valoarea (conven\ional) adev`rat` a m`rimii (V
ca
). Dat fiind c`
valoarea adev`rat` a m`rimii nu poate fi cunoscut`, nici erorile nu pot fi
determinate cu exactitate.
Eroarea se poate exprima [n dou` feluri:
eroare absolut`: egal` cu valoarea erorii de m`sur`, exprimat` [n unitatea de
m`sur` a m`surandului (figura 1.16-a)

ca m a
V V = [U.M. m`surand] (1.1)

eroare relativ`: raportul dintre valoarea erorii absolute ]i valoarea
conven\ional adev`rat` a m`surandului, exprimat` [n procente (figura 1.16-b).

100
ca
ca m
ca
a
r
V
V V
V
= =

[%] (1.2)

(a) eroarea absolut` (b) eroarea relativ`

Fig.1.16 Reprezentarea grafic` a erorilor de m`sur`

Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de modalitatea de manifestare:

Erori (abateri) de decalaj (fig.1.17-a): constante n intervalul de m`sur`
(independente de valoarea m`surat`).
Erori (abateri) de sensibilitate (fig.1.17-b): propor\ionale cu valoarea m`surat`

r

[%]
eroare
relativ`
V
ca
[UM]

45
V
m

V
ca

eroare
absolut`
V
ca
[UM]
V
m

V
ca\
[UM]

a

eroare
absolut`
V
ca
[UM]


11
Erori (abateri) de liniaritate (fig.1.17 - c): depind neliniar de valoarea m`surat`
(reprezint` o caracteristic` a functiei de transfer a aparatului)
Erori (abateri) de reversibilitate (histerezis) (fig.1.17 - d): depind de sensul n
care variaz` m`surandul (cresc`tor sau descresc`tor) ]i sunt date de diferen\a
dintre valoarea m`surandului ob\inut` n sens cresc`tor ]i descresc`tor

y y y y

x x x x
(a) (b) (c) (d)

Fig.1.17 Tipuri de erori:
a - eroare de decalaj ; b - eroare de sensibilitate;
c - eroare de liniaritate; d - eroare de histerezis;

Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de cauza apari\iei:

Erori (abateri) [nt@mpl`toare:
- se datoreaz` varia\iilor [nt@mpl`toare ale m`surandului
- influen\a lor se manifest` n ambele sensuri (pot fi negative sau pozitive)
- se eviden\iaz` prin m`sur`ri repetate
- nu pot fi corectate, dar pot fi reduse prin m`sur`ri repetate
- corespund conceptului de eroare de sensibilitate (figura 1.17 - b)
Erori (abateri) sistematice cunoscute:
- pot fi constante sau variabile n timpul procesului de m`surare
- apar n fiecare m`sur`toare ]i nu pot fi descoperite prin repetarea acesteia
- se eviden\iaz` cu alte aparate mai performante
- pot fi corectate (eliminate din rezultatul m`sur`torii)
- corespund erorilor de decalaj (fig. 1.17-a) ]i de histerezis (fig. 1.17-d)
Erori (abateri) sistematice necunoscute:
- se datoreaz` unor deranjamente de func\ionare care nu pot fi localizate
- m`rimea ]i sensul lor nu pot fi stabilite
- se pun n evident` cu alte aparate mai performante
- nu pot fi corectate
- corespund erorilor de liniaritate (figura 1.17 - c)

1.4.2. Incertitudinea de m`sur`

Incertitudinea de m`surare reprezint` un estimator ce caracterizeaz`
intervalul de valori n care se situeaz` valoarea unui m`surand. Aceasta reflect`
lipsa posibilit`\ii de a determina valoarea exact` a m`surandului.

12
Incertitudinea de m`surare (notat` U) are dou` componente,
corespunz`toare tipurilor de erori ce nu pot fi cunoscute (]i care [n consecin\` nu
pot fi corectate): componenta U
i
- corespunz`toare erorilor ntmpl`toare - ]i
componenta U
j
- corespunz`toare erorilor sistematice necunoscute.
Componenta U
i
se estimeaz` prin metode statistice, n baza unui ]ir de mai
multe m`sur`tori. Dac` se utilizeaz` o distribu\ie normal` (Gauss Laplace) a
rezultatelor, valoarea U
i
este dat` de abaterea medie p`tratic`:

( )
2
1
1
1
=
n
i
x x
n
s (1.3)

Componenta U
j
se estimeaz` prin calcule statistice speciale sau prin alte
mijloace dec@t analiza statistic`.
Observa\ie: Eroarea ]i incertitudinea de m`sur` reprezint` dou` concepte
diferite. Rezultatul unei m`sur`tori, dup` efectuarea corec\iilor, ar putea fi foarte
aproape de valoarea adev`rat` (necunoscut`). In acest caz, eroarea de m`sur` este
nul`, dar incertitudinea de m`sur` este cea estimat` prin calcule.

1.4.3. Exprimarea rezultatului m`sur`rii

Rezultatul unei m`sur`tori se consider` a fi complet numai dac` valoarea
m`surat` se corecteaz` [n func\ie de erorile sistematice cunoscute ]i dac` i se
asociaz` o incertitudine de m`sur`.
Dac` se consider` un ]ir de n m`sur`ri (ob\inut prin repetarea aceleia]i
m`sur`tori de n ori, [n acelea]i condi\ii), rezultatul m`sur`rii (R) se exprim` astfel:

( ) U x R
sc
+ = (1.4)

unde:
x valoarea medie ]irului de n valori m`surate (prin repetarea m`sur`torii):

=
n
i
x
n
x
1
1
(1.5)
sc
coeficient de corec\ie care include erorile sistematice cunoscute
(erori de decalaj ]i erori de histerezis):
( )
+ =
histerezis decalaj sc
A A (1.6)
U incertitudinea de m`surare corespunz`toare erorilor necorectabile:
erori [nt@mpl`toare (U
i
) ]i erori sistematice necunoscute (U
j
)
Se demonstreaz` c` dac` se neglijeaz` componenta U
j
]i se consider`
numai componenta U
i
, aproximativ 68 % din m`sur`tori dau rezultate [n limitele:

( )
i sc
U x R + = (1.7)

13

Pentru ca probabilitatea inciden\ei rezultatelor s` fie mai ridicat`, trebuie
considerat un interval mai larg al incertitudinii de m`surare. Acesta se ob\ine prin
multiplicarea U
i
cu un coeficient de multiplicare k:

i
U k U = (1.8)

De obicei, k are valori [n intervalul 2 3. Pentru o distribu\ie normal`:
k = 2 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 95%
k = 3 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 99%
Prin nivel de [ncredere de 95% se [n\elege c` exist` o probabilitate de 0,95
ca rezultatul m`suratorii s` se afle [n acest interval.

1.5. Principalii parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur`

Parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur` descriu rela\ia de leg`tur`
[ntre m`rimile de intrare X
i
]i m`rimile de ie]ire Y
i
.
Pentru exemplificare se consider` un termometru care m`soar` temperaturi
cuprinse [n intervalul X
min
X
max
= 30400 C ]i scoate la ie]ire un curent cu
valori [ntre Y
min
Y
max
= 420 mA.

DOMENIUL DE M~SUR~ = ansamblul valorilor m`surandului care pot
fi m`surate cu ajutorul aparatului

Domeniul de m`sur` = X
min
X
max
= 30 400 C (1.9)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului.
Dac` limita inferioar` este zero, nu se specific` de obicei.
Se recomand` ca valorile normale de func\ionare s` se afle [ntr-un interval
mai mic cu 40 - 60% dec@t domeniul de m`sur` (pentru a putea m`sura ]i valori
din afara regimului normal de func\ionare).

INTERVALUL (SCARA) DE M~SUR~ = modulul diferen\ei dintre
cele dou` limite care definesc domeniul de m`sur` (valoarea maxim` ]i
valoarea minim`)

Intervalul de m`sur` = | X
max
- X
min
| = 400 30 = 370 C (1.10)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului.


14
Un aparat de m`sur` poate avea mai multe sc`ri de m`sur` (de exemplu
multimetrul), caz [n care acesta acoper` mai multe domenii de m`sur`.

CONSTANTA APARATULUI DE M~SUR~ = coeficientul cu care se
multiplic` indica\ia de pe cadran pentru a ob\ine valoarea m`surandului.
Aparatele cu o scar` de m`sur` au o singur` constant`, de obicei unitar`.
Aparatele cu sc`ri multiple au c@te o constant` pentru fiecare scar`.

SENSIBILITATEA = raportul dintre intervalul m`rimii de ie]ire ]i
intervalul m`rimii de intrare

X
Y
atea Sensibilit
= (1.11)

PRAGUL DE SENSIBILITATE = valoarea minim` a m`rimii de
m`surat care poate fi sesizat` cu ajutorul aparatului

C X ate sensibilit de prag 30
min
= = (1.12)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului

REZOLU|IA = cea mai mic` modificare a m`rimii de intrare care
produce o modificare detectabil` a m`rimii de ie]ire

0
min
Y X (1.13)

Se exprim` [n unitatea de m`sur` a m`surandului sau [n unit`\i relative.

PRECIZIA = capacitatea unui aparat de a indica valori c@t mai apropiate
de valoarea conven\ional adev`rat` a m`surandului

EROAREA = diferen\a algebric` dintre valoarea m`surat` ]i cea
conven\ional adev`rat` (reprezint` opusul preciziei). Eroarea se poate
exprima ca eroare absolut` sau relativ` (rela\iile 1.1, 1.2).

EROARE TOLERAT~ (ADMIS~) = valoarea maxim` a erorii
acceptate pentru un instrument de m`sur` (= incertitudinea de m`sur` -
vezi capitolul 1.4.2.).

CLASA DE PRECIZIE = raportul dintre eroarea tolerat`, exprimat` [n
procente ]i diferen\a dintre limitele indica\iei aparatului


15
[%] 100
min max
Y Y
c
ad
=

(1.14)

Clase de precizie uzuale: pentru m`sur`tori [n exploatare: 1,0 ; 1,5 ; 2,5 ; 4,
iar pentru m`sur`tori de laborator: 0.5 - 2 %

TIMPUL DE REAC|IE (TIMPUL DE R~SPUNS) = intervalul de timp
scurs [ntre momentul apari\iei unei varia\ii de tip treapt` a valorii ]i o
valoare de 90% din indica\ia maxim`.

Se noteaz` ]i se exprim` [n secunde.

1.6. Criterii pentru alegerea aparatelor de m`sur`

Pentru alegerea corect` a aparatului de m`sur` trebuie cunoscute c@teva
elemente, ]i anume:

1. Elemente generale, legate de proces:
materialul din proces care se m`soar` (lichid, lichid v@scos, solid, pudr` etc.)
]i caracteristicile acestuia (conductivitatea, v@scozitatea, densitatea etc.)
func\ionarea procesului: temperaturi ]i presiuni normale de lucru, valori
extreme, alte particularit`\i
componenta din proces: rolul [n instala\ie, materialul ]i dimensiunile
acesteia, spa\iul disponibil pentru amplasarea senzorului.

2. Elemente particulare, legate de senzor/ traductor:
dac` este necesar` o m`surare continu` sau punctual`
dac` poate intra [n contact direct cu procesul sau nu
materialul din care este f`cut
fiabilitatea
domeniul de m`sur`, precizia, sensibilitatea, timpul de reac\ie etc.

3. Costul senzorului:
Un cost ini\ial redus nu [nseamn` neaparat c` [n timp acesta nu este compensat
de o [ntre\inere costisitoare sau de sc`derea preciziei de m`sur`.

}i nu [n ultimul r@nd, atunci c@nd se g`sesc mai multe variante aplicabile
cazului respectiv, trebuie \inut seama de preferin\ele utilizatorului, de metodele cu
care acesta este familiarizat, de posibilitatea ob\inerii pieselor de schimb.


16
1.7. Tendin\e actuale [n domeniul metrologiei

In ultimii ani, principiile de baz` ale m`sur`rii au r`mas neschimbate.
Progresul tehnologic din domeniul aparatelor de m`sur` se refer` la:
miniaturizarea elementelor, precizie de m`sur` crescut`, fiabilitate mai mare,
calitate mai bun` a materialelor utilizate, electronic` mai performant`
Direc\iile care par a reprezenta viitorul senzorilor sunt: straturile sub\iri,
fibrele optice ]i semiconductorii.
In ceea ce prive]te traductoarele, cele pneumatice se afl` [n declin.
Traductoarele cele mai utilizate sunt la ora actual` cele electrice, datorit`
electronicii performante ]i a posibilit`\ii de transmisie a datelor c`tre sisteme
computerizate.
Dezvoltarea microprocesoarelor ]i a inteligen\ei , ca urmare a penetr`rii
masive a informaticii [n acest domeniu, face ca semnalele digitale s` c@]tige din ce
[n ce mai mult teren [n defavoarea celor analogice.
M`surarea temperaturii

17
2. M~SURAREA TEMPERATURII

2.1. Generalit`\i

2.1.1. Defini\ii

Temperatura termodinamic` este o m`rime fizic` de stare care
caracterizeaz` gradul de [nc`lzire al unui corp. Temperatura reprezint` o m`sur` a
agita\iei moleculare a corpului, respectiv a energiei sale cinetice.
Aparatul care m`soar` temperaturi se nume]te termometru.

2.1.2. Unit`\i de m`sur`. Sc`ri de temperatur`

Temperatura ]i unit`\ile de m`sur` pentru temperatur` sunt definite [n
standardul Sc`ri interna\ionale de temperatur` din 1990 , adoptat de Comitetul
Interna\ional pentru Greut`\i ]i M`suri [n 1990.
Unitatea de m`sur` a temperaturii termodinamice [n Sistemul Interna\ional
de unit`\i de m`sur` (SI) este Kelvinul, notat K. Acesta este definit ca raportul
16 , 273
1
, [n care 273,16 reprezint` punctul triplu al apei, adic` temperatura la care
apa, ghea\a ]i vaporii de ap` se afl` [n echilibru dinamic.
Pentru definirea sc`rii de temperatur` se utilizeaz` ca referin\` punctele de
schimbare de faz` ale unor substan\e pure, puncte care au avantajul ca sunt u]or
reproductibile. Temperatura dintre dou` puncte fixe se determin` prin func\ii de
interpolare.
In func\ie de punctele de referin\` alese, se definesc mai multe sc`ri de
temperatur` (figura 2.1). Fiecare scar` de temperatur` corespunde c@te unei unit`\i
de m`sur` a temperaturii.

Fig. 2.1 Sc`ri de temperatur`
punctul de [nghe\ al apei pure punctul de fierbere
0 absolut punctul triplu al apei al apei

Temperatura 100 diviziuni
100 diviziuni
180 diviziuni
80 diviziuni
0 273,16 373,16

0 100

32 212

0 80
0 491,67
KELVIN
CELSIUS
FARENHEIT
REAUMUR
RANKIN
[K]
[C]

[F]
[Re]
[R]

18
Dintre sc`rile de temperatur` existente, cele mai des utilizate sunt:
Scara Kelvin: Originea se afl` [n punctul de temperatur` zero absolut, adic` la
valoarea temperaturii pentru care energia agita\iei moleculare este nul`. Al
doilea punct de defini\ie este punctul triplu al apei. Unitatea de m`sur` este
Kelvinul (K). Temperatura exprimat` [n Kelvini se nume]te temperatur`
absolut` ]i [n mod uzual se noteaz` cu T.
Scara Celsius: Originea se afl` la valoarea temperaturii de [nghe\ a apei. Al
doilea punct de defini\ie este punctul de fierbere al apei. Unitatea de m`sur` este
gradul Celsius (C). Acesta a rezultat din [mp`r\irea intervalului dintre cele dou`
puncte de defini\ie [n 100 de p`r\i egale. Temperatura exprimat` [n grade
Celsius se noteaz` cu t.
Conform defini\iei unit`\ii de m`sur`: 1K =1C (o diferen\` de temperatur`
exprimat` [n Kelvini sau [n grade Celsius are aceea]i valoare).
Rela\ia de leg`tur` [ntre cele dou` sc`ri de temperatur` este:

[ ] [ ] 15 , 273 = K T C t (2.1)

[n care 273,15 K reprezint` punctul de [nghe\ al apei.

Rela\iile de transformare cu celelalte sc`ri de temperatur` sunt:

- Scara Farenheit: [ ] [ ] [ ] 67 , 523
5
9
32
5
9
+ = + = K T C t F T (2.2)
- Scara Reaumur: [ ] [ ] [ ] 52 , 218
5
4
5
4
Re + = = K T C t T (2.3)
- Scara Rankin: [ ] [ ] [ ] 34 , 983
5
9
67 , 491
5
9
+ = + = K T C t R T (2.4)

2.1.3. Tipuri de aparate de m`sur`

Clasificarea termometrelor dup` leg`tura cu m`rimea m`surat`:
Termometre cu contact (care sunt [n contact direct cu obiectul a c`rui
temperatur` o m`soar`): se bazeaz` pe schimbul de c`ldur` prin convec\ie ]i
conduc\ie termic` - []i m`soar` temperatura proprie, pe baza ipotezei c` se afl`
[n echilibru termic cu obiectul respectiv (nu exist` schimb de c`ldur`). Timpul
de reac\ie este destul de ridicat, dar [n schimb termometrul este realativ ieftin.
Termometre f`r` contact (care nu intr` [n contact cu corpul a c`rui temperatur`
o m`soar`): se bazeaz` pe legile radia\iei termice - m`soar` energia radia\iei
infraro]ii sau optice primite, din care calculeaz` temperatura. Timpul de raspuns
este foarte scurrt, dar costul termometrului este mai mare.

Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare: tabelul 2.1

19
Tabelul 2.1
Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare
Procedeul de m`surare

Aparat de m`sur` Variante constructive
MECANIC (cu contact)
- varia\ia volumului Termometru de sticl` cu
lichid
- din sticl`, cuar\
- cu contact electric
- Beckmannn
- varia\ia presiunii Termometru manometric
(manotermometru)
- cu lichid, amestec
bifazic, gaze
- varia\ia lungimii Termometru cu dilatarea
metalelor
- cu tij`
- cu bimetal
ELECTRIC (cu contact)
Termometru cu rezisten\`
metalic` (termorezisten\`)
- varia\ia rezisten\ei electrice
Termometru cu rezisten\`
din aliaje semiconductoare
(termistor)
- cu s@rm` bobinat`
- cu arc
- cu straturi sub\iri
Termocuplu - din metale - generarea unei tensiuni
electromotoare Diode, tranzistori, circuite
integrate
- din semiconductoare

SPECIAL (cu contact)
- punctul de topire al
materialelor

- schimbarea culorii
- modificarea luminiscen\ei
Repere de temperatur`
(creioane, etichete, tablete,
vopsele etc.)

RADIATIV (f`r` contact)
Pirometre cu radia\ie total`
Pirometre cu radia\ie
monocromatic`
Pirometru de raport
- captarea radia\iei infraro]ii
Termoviziunea
- cu detector cuantic/
termic
- cu fibre optice sau nu

2.2. Termometre mecanice

Principiul de func\ionare al termometrelor mecanice se bazeaz` pe dilatarea unui:
- fluid ([n stare lichid`, gazoas`, sau de vapori): prin varia\ia volumului sau a
presiunii [n func\ie de temperatur`
- metal: prin varia\ia lungimii [n func\ie de temperatur`.

2.2.1. Termometrul de sticl` cu lichid

Termometrul de sticl` cu lichid m`soar` temperatura pe baza dilat`rii unui
lichid odata cu varia\ia temperaturii.
Lichidul termometric este inclus [ntr-un bulb racordat la un tub capilar,
transparent, din sticl` (figura 2.2). Ansamblul bulb + tub capilar poate fi protejat

20
(sau nu) printr-un [nveli] transparent de sticl` (sau cuar\). In zona bulbului,
[nveli]ul de protec\ie face corp comun cu vasul care con\ine lichidul.
Gradarea termometrului se face direct pe firul capilar sau pe o scar`
gradat` plasat` [n spatele tubului capilar, [n interiorul [nveli]ului de protec\ie.

Fig 2.2 Termometru de sticl` cu lichid

Variante constructive: figura 2.3

Fig. 2.3 Termometru de sticl` cu lichid - variante constructive

Exist` dou` tipuri de lichid termometric:
- lichide care nu ud` pere\ii de exemplu mercur
- lichide care ud` pere\ii de exemplu lichide organice (alcool etilic, pentan
tehnic, toluen). Lichidele organice trebuie colorate pentru a fi vizibile si a usura
citirea temperaturii.
Lichidele termometrice care uda peretii introduc erori suplimentare la
scaderea temperaturii. Pe de alta parte, termometrele cu mercur au un rezervor mai
mare deoarece mercurul are un coeficient de dilatare mai mic comparativ cu alte
lichide. In plus, mercurul este poluant.
bulb

lichid
termometric
grada\ie
[nveli] de
protec\ie
tub capilar
Termometrul se pune [n contact cu mediul a
c`rui temperatur` se m`soar`. Lichidul termometric
se dilat` diferit comparativ cu bulbul [n care se afl`.
Dilatarea diferit` a lichidului fa\` de bulb determin`
deplasarea coloanei de lichid [n tubul capilar. Tubul
este etalonat pentru a indica direct valoarea
temperaturii.
Pentru a ob\ine m`sur`tori corecte, dilatarea
lichidului/ bulbului trebuie s` fie uniform` [n
domeniul de m`surare, iar coloana capilar` de lichid
trebuie s` fie continu`.
(a) (b) (c)

(a) cu tub drept

(b) [nveli] de protec\ie

(c) cu tub [ndoit ]i [nveli]
de protec\ie


21
Desupra lichidului termometric, tubul con\ine vid sau un gaz inert sub
presiune (azot sau bioxid de carbon). In ultimul caz, temperatura de vaporizare a
mercurului este mai mare, ceea ce face s` poat` fi m`surate temperaturi mai mari.

Termometre speciale:

Termometrul cu contact electric

Se utilizeaz` pentru transmiterea valorii m`surate la distan\`, automatiz`ri
simple sau pentru semnalizarea dep`]irii unor limite. Variante constructive:
Pentru m`sur` punctual` - verificarea atingerii unor valori limit` (fig. 2.5-a): Se
introduc capetele unui fir electric [n termometru: un cap`t [n interiorul bulbului
]i al doilea [n tubul capilar, la [n`l\imea corespunz`toare temperaturii urm`rite
(reglabil`). Atunci c@nd lichidul termometric atinge firul din tubul capilar, se
[nchide circuitul ]i apare un curent electric.
Pentru m`sur` continu` (fig. 2.5-b): Firul electric traverseaza termometrul prin
bulb ]i prin tubul capilar, iar capetele lui sunt legate la o sursa de tensiune
constant`. Rezisten\a firului electric din interiorul termometrului se modific`
odat` cu varia\ia [n`l\imii la care se afl` lichidul termometric. Temperatura se
ob\ine prin m`surarea intensit`\ii curentului [n circuitul electric.

(a) m`sur` continu` (b) m`sur` punctual`

Fig. 2.5 Termometru cu contact electric

Termometrul Beckmann

Termometrul Beckmann se utilizeaz` pentru m`surarea unor diferen\e mici
de temperatur` cu precizie ridicat` (figura 2.4). Cu acest termometru se pot m`sura
diferen\e de temperatur` de max. 5 - 6 C, dar cu o precizie de o miime de grad.
Citirea temperaturii se face pe scara principal` de m`sur`.


22

scara
principal`
de m`sur`
rezervor
suplimentar
(gradat)
rezervor
principal

Fig. 2.4 Termometrul Beckmann

Termometrul pentru temperaturi ridicate

Este asem`n`tor termometrului clasic, cu urm`toarele excep\ii: este
confec\ionat din cuar\ [n loc de sticl`, iar [n spa\iul de deasupra lichidului
termometric se face vid sau se introduce un gaz inert sub presiune (pentru a cre]te
temperatura de vaporizare a lichidului manometric).

Avantaje ]i limit`ri:

construc\ie simpl`
cost redus
scal` de m`sur` liniar`
aparat stabil, chiar ]i dup` cicluri de m`surare repetate
nu depinde de o surs` de curent electric
iner\ie termic` ridicat` (nu poate fi utilizat pentru m`sur`tori rapide)
temperatura se determin` prin citire vizual` (introduce o eroare subiectiv`)
temperatura se m`soar` local; este greu de [nregistrat ]i de transmis la distan\`
(pentru transmiterea la distan\` se utilizeaz` termometre cu contact electric)
valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatura ]i presiunea mediului.

2.2.2. Termometrul manometric (manotermometrul)

Principiul de func\ionare:

Termometrul manometric (manotermometrul) se bazeaz` pe varia\ia
presiunii unui fluid [n func\ie de temperatur`, pentru un volum constant. Aparatul
este de fapt un manometru a c`rui scar` este gradat` [n valori de temperatur`.

Rezervorul suplimentar permite utilizarea
termometrului pentru un domeniu mai mare de
temperaturi. Acesta este legat printr-un tub U la
cap`tul superior al tubului capilar de mercur, put@nd
prelua o parte din mercurul din rezervorul principal.
Indica\ia de zero a sc`rii principale este determinat`
de grada\ia la care se afl` mercurul din rezervorul
suplimentar.

23

Fig. 2.6. Termometru manometric (manotermometru)

Manotermometrul este format dintr-un sistem [nchis etan] care cuprinde (fig. 2.6):
un rezervor (senzorul de temperatur`) cilindic sau filiform (tub elicoidal
sau spiralat cu diametru foarte mic) figura 2.7-a
un tub capilar de leg`tur`, rigid sau flexibil (figura 2.7-b), a c`rui lungime
depinde de tipul indica\iei (local` sau la distan\`)
un senzor sau un traductor de presiune
un aparat indicator.

(a) rezervor (b) tub de leg`tur`

Fig. 2.7 Variante constructive ale componentelor manotermometrului

Fluidul de m`sur` poate consta din:
- lichid (mercur, petrol, ap` + alcool etc.),
- amestec bifazic de lichid ]i vapori (vapori satura\i de eter, hidrocarburi etc)
- gaz (bioxid de carbon, azot, argon).
Rezervorul (umplut cu fluid de m`sur`) este adus [n contact cu mediul
m`surat, astfel [nc@t s` ajung` la aceea]i temperatur` cu acesta. Presiunea din
interiorul termomanometrului depinde de temperatur`. Valoarea m`surat` este
presiunea, aceasta reprezent@nd o m`rime intermediar` pentru determinarea
temperaturii.


aparat robust, rezistent la vibra\ii
senzorul (rezervorul) poate fi montat [n medii cu presiune ridicat`

cilindric filiform
elicoidal
filiform
spiralat

rigid flexibil
traductor de
presiune indica\ie de
temperatur`
senzor

24

semnalul poate fi transmis la distan\` f`r` aport de energie (maximum 100 m, [n
func\ie de lungimea tubului de leg`tur`)
aparatul dezvolt` for\e elastice importante, ceea ce face s` poat` fi utilizat`
pentru reglaje simple
se pot ata]a contacte electrice pentru transmiterea valorii m`surate la distan\`
precizie redus`
iner\ie mare
indica\ia este influen\at` de: presiunea ]i temperatura mediului ambiant,
diferen\a de nivel dintre senzor ]i aparatul indicator (mai pu\in la aparatele cu
gaz, datorit` densit`\ii reduse a acestuia)
aparatul are o eroare sistematic` care cre]te [n timp, datorit` deforma\iilor
permanente ale rezervorului.

2.2.3. Termometrul bazat pe dilatarea metalelor

Pentru m`surarea temperaturii se folose]te proprietatea metalelor potrivit
c`reia volumul cre]te odat` cu temperatura. Varia\ia de volum este diferit` pentru
fiecare material [n parte ]i depinde de coeficientul de dilatare al acestuia.

2.2.3.1. Termometrul cu tij`

Termometrul cu tij` se bazeaz` pe alungirea diferit` a dou` materiale cu
coeficien\i de dilatare diferi\i, [n func\ie de temperatur`.
Corpul termometrului este compus dintr-o \eav` metalic` [nchis` la un
cap`t. In interior se afl` o tij` fixat` de fundul \evii (figura 2.8).
|eava exterioar` este realizat` dintr-un metal care are un coeficient de
dilatare mare, iar tija interioar` dintr-un material cu coeficient de dilatare mic.

Fig 2.8Termometru cu tije

sistem de transmisie ]i
amplificare a mi]c`rii
\eav` metalic` exterioar`

tij` interioar`
T
1
T
2
> T
1

25

metal cu coeficient
de dilatare mare
metal cu coeficient
de dilatare mic
Odat` cu cre]terea temperaturii, extremitatea liber` a tijei se deplaseaz`
diferit fa\` de extremitatea liber` a \evii. Cap`tul \evii se deplaseaz` mai mult dec@t
cap`tul tijei, diferen\a de alungire dintre cele dou` componente fiind [ns` destul de
mic` (pentru o \eav` de aprox. 25 cm, tija central` se deplaseaz` cu maximum 2-4
mm). Diferen\a de dilatare este amplificat` printr-un sistem de p@rghii ]i apoi
transformat` dintr-o mi]care liniar` [ntr-o mi]care circular`.
De regul`, \eava exterioar` se construie]te din aliaje cu coeficient de
dilatare c@t mai mare: aluminiu (t < 200 C), alam` (t < 250 C), aliaj de crom ]i
nichel (t < 900 C). Tija interioar` se construie]te dintr-un material cu coeficient de
dilatare c@t mai redus. In func\ie de nivelul de temperaturi m`surat, aceasta se face
din: aliaj de o\el cu nichel, invar (aliaj de fier cu nichel), cuar\, por\elan.


timp de reac\ie redus (deoarece schimbul de c`ldur` este activ)
for\` mare de pozi\ionare a acului indicator
se m`soar` o temperatur` medie, dat fiind c` senzorul este lung
eroare mare de m`sur` (datorit` valorilor mici ale deplas`rii)
poate fi utilizat pentru automatiz`ri simple ]i semnalizarea la distan\` a unor
temperaturi limit` (datorit` vitezei mari de reac\ie ]i for\ei create)
[n timp apare o deformare permanent` a metalului (cre]te eroarea de m`sur`).
2.2.3.2. Termometrul cu bimetal

Folose]te dilatarea liniar` a dou` metale diferite, unite [ntre ele (figura 2.9).

Fig 2.9 Termometru cu bimetal

Datorit` coeficien\ilor de dilatare diferi\i, metalele au o dilatare diferit`
atunci c@nd sunt [nc`lzite. Ansamblul lor (bimetalul) se curbeaz` [n direc\ia
metalului care are un coeficient de dilatare mai mic. Curbarea bimetalului este cu
at@t mai mare cu c@t acesta este mai lung ]i mai sub\ire.
Bimetalului poate avea mai multe forme: drept (fig. 2.10-a), [n form` de U
(fig. 2.10-b), elicoidal (fig. 2.10-c) sau spiralat (fig. 2.10-d). Indiferent de forma
sa, poate fi utilizat pentru m`sura continu` sau punctual` a temperaturii (verificarea
de valori limit`).

26
Combina\ia de metale cea mai potrivit` este cea dintre alam` ]i invar (aliaj
de 64% fier cu 36% nichel). Pentru temperaturi ridicate (< 600 C), bimetalul se
fabric` din dou` aliaje inoxidabile (de ex. aliaj de Fe, Cu, Ni ]i o\el invar).

Fig. 2.10 Termometre bimetalice - variante constructive


produce o deplasare mai mare dec@t termometrul cu tije (sensibilitate crescut`)
timp de r`spuns redus (deoarece schimbul de c`ldur` este activ)
for\a creat` poate fi utilizat` pentru automatiz`ri simple ]i semnalizarea la
distan\` a unor temperaturi limit`
se m`soar` o temperatur` medie (senzorul este lung)
[n timp apare o deformare permanent` a metalului (cre]te eroarea de m`sur`).

2.3. Termometre electrice

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe modificarea unei caracteristici
electrice [n func\ie de temperatur`: rezisten\a electric` (prin varia\ia rezisten\ei cu
temperatura) sau tensiunea electromotoare generat` (pe baza efectului Seebeck).

(c) elicoidal (d) spiralat

(a) drept (b) [n form` de U

27
2.3.1. Termometrul cu rezisten\` metalic` (termorezisten\a)

Termometrul (fig. 2.11) cuprinde:
- un senzor de temperatur`: un fir metalic care are proprietatea c` rezisten\a sa
electric` cre]te/ scade odat` cu cre]terea/ sc`derea temperaturii
- un circuit electric: m`soar` valoarea rezisten\ei (de obicei cu un circuit punte).

Fig. 2.11 Schema de m`sur` a termorezisten\ei

2.3.1.1. Senzorul de temperatur`

Variante constructive:

Senzorul de temperatur` cu s@rm` bobinat` - figura 2.12

Fig. 2.12 Senzor cu s@rm` bobinat`

Rezisten\a const` dntr-un fir metalic lung ]i sub\ire, bobinat [n spiral` pe
un suport dintr-un material izolator. Acest fir este introdus [ntr-un tub izolator.
Suportul izolator pe care este bobinat` s@rma se face din mic` sau din
sticl`. Sticla de tip Pyrex are un coeficient de dilatare apropiat de cel al platinei ]i
de aceea este utilizat` preferen\ial.
Tubul izolator, de obicei din sticl` (tip Pyrex), reprezint` un [nveli] etan]
cu rolul de a preveni un scurt-circuit. Tubul trebuie s` aibe acela]i coeficient de
dilatare cu rezisten\a metalic`, astfel [nc@t tensiunile mecanice ce apar datorit`
dilat`rii s` fie minime. Aceste tensiuni mecanice provoac` contrac\ii reziduale
ireversibile care produc un fenomen de histerezis ]i introduc erori de m`sur`.
Cablul exterior const` dintr-o s@rm` mai groas` la care este conectat`
rezisten\a. Cele dou` fire (s@rma bobinat` ]i cablul exterior) trebuie s` fie executate
din materiale compatibile, astfel [nc@t s` nu genereze tensiuni termice care s`
introduc` erori de m`sur`.

C Ci ir rc cu ui it t
e el le ec ct tr ri ic c
S Se en nz zo or r
t te em mp pe er ra at tu ur r` `
I In nd di ic ca a\ \i ie e/ /
t tr ra an ns sm mi is si ie e

cablu
exterior
s@rm` bobinat`
tub izolator
izolator
suport izolator

28
Senzorul de temperatur` cu arc figura 2.13

Fig. 2.13 Senzor cu arc

Rezisten\a este de forma unui arc din s@rm` de platin`, asem`n`tor
filamentului unui bec. Arcul este introdus [n ni]te canale cilindrice practicate [ntr-
un tub izolator din ceramic` (de obicei oxid de aluminiu). Canalele sunt umplute cu
o pudr` ceramic` foarte fin` (tot din oxid de aluminiu).
Arcul se poate dilata ]i contracta liber, av@nd [n acela]i timp ]i un contact
termic bun cu procesul. Lipsa dilata\iilor reziduale duce la stabilitate crescut`
pentru cicluri termice repetate ]i la absen\a fenomenului de histerezis.

Senzorul de temperatur` cu straturi sub\iri figura 2.14

Fig. 2.14 Senzor cu straturi sub\iri

Rezisten\a senzorului const` dintr-un strat metalic foarte sub\ire (de ordinul
micronilor), fixat pe un suport izolator. Suportul izolator se alege astfel [nc@t s`
aibe un coeficient de dilatare c@t mai apropiat de cel al metalului. Pentru platin` se
utilizeaz` de obicei oxid de aluminiu. Ansamblul este protejat cu un [nveli] din
epoxy, silicon, ceramic` sau sticl`.
Avantajele acestui tip de senzor de temperatur` sunt: pre\ redus, timp de
r`spuns scurt, valori mari ale rezisten\ei (500 1000 ) ]i dimensiuni mici ale
aparatului. Dezavantajul const` [n stabilitate redus` a senzorului ]i posibilitatea
confec\ion`rii rezisten\ei acestuia numai din platin`.

suport izolator
cablu exterior
strat metalic

s@rm` bobinat`
cablu
exterior
pudr` ceramic`
tub izolator (ceramic`) capac din ceramic`

29

sigiliu
cablu de leg`tur`
teaca de protec\ie
Protec\ia exterioar` :

Senzorul se protejeaz` de ac\iunea exterioar` a mediului prin introducerea
[ntr-o teac` metalic` (figura 2.15).

Fig. 2.15 Protec\ia exterioar` a senzorului cu rezisten\` metalic`

Teaca de protec\ie are rolul de a proteja termometrul de ac\iunea gazului/
lichidului a c`rui temperatur` o m`soar`. Aceasta se face din metale cu rezisten\`
mare la coroziune ]i iner\ie termic` mic` (iau repede temperatura mediului): o\el
inoxidabil, o\el carbon sau inconel (aliaj de nichel fier crom).
Pulberea dintre tubul izolator ]i teaca metalic` are rolul de a intensifica
schimbul de c`ldur` ]i de a proteja senzorul [mpotriva ]ocurilor ]i a vibra\iilor. De
obicei se folose]te oxid de aluminiu sau de magneziu.
Sigiliul [nchide teaca metalic` la cap`tul dinspre cablul exterior. Acesta se
face de obicei din epoxy, dar poate fi ]i din ciment ceramic sau silicon.

Materiale utilizate pentru construc\ia rezisten\ei electrice: metale pure sau
aliaje de metale care [ndeplinesc urm`toarele condi\ii:
- rezistivitate c@t mai mare
- acelea]i propriet`\i [n tot domeniul de temperatur`
- rezisten\` la coroziune
- stabilitate [ntr-un interval de temperatur` anume
- rezisten\` la cicluri repetate de temperatur`
- caracteristic` rezisten\` - temperatur` reproductibil`
- reac\ioneaz` rapid la modific`rile de temperatur`
- pot fi utilizate pentru fabricarea de s@rme foarte sub\iri
- ieftine.
Sunt pu\ine metale care satisfac toate aceste condi\ii. Uzual se utilizeaz`:
platin`, nichel, cupru sau aliaje de metale (nichel/fier etc.)
Datorit` propriet`\ilor sale, platina este materialul cel mai des utilizat
pentru fabricarea senzorilor de temperatur`. In standardul ITS-90, termometrul cu
rezisten\` din platin` este ales pentru definirea sc`rii de temperatur` [ntre punctul
triplu al hidrogenului (-259,3467 C) ]i punctul de [nghe\ al argintului (961,78 C).
Pentru caracterizarea metalului din care este fabricat` rezisten\a, se
utilizeaz` un coeficient de temperatur`, notat . Acesta este definit ca fiind panta
dreptei ce leag` punctele ce dau rezisten\ele la 0 C ]i 100 C:

30

0
0 100
100R
R R
= [//C] (2.5)

unde:
100
R ,
0
R - rezisten\a la temperatura de 100 C , respectiv 0 C []


dintre senzorii utiliza\i [n industrie, este unul din cei cu precizia cea mai ridicat`
temperatura poate fi exprimat` sub forma unui semnal electric, u]or de
[nregistrat ]i de transmis la distan\`
are liniaritate bun` a rela\iei dintre rezisten\` ]i temperatur`, ceea ce simplific`
transformarea valorii de tensiune [n valoare de temperatur`
domeniu de m`sur` destul de larg
relativ stabil pe termen lung
scump
necesit` surs` de curent
varia\ie destul de mic` a rezisten\ei electrice cu temperatura
valoarea absolut` a rezisten\ei este destul de mic`
fiind un aparat de tip rezistiv, se auto[nc`lze]te. De]i curentul ce trece prin
senzor este foarte mic, el produce o [nc`lzire suplimentar`, care modific`
valoarea rezisten\ei ]i introduce astfel o eroare de m`sur`.

2.3.1.2. Scheme electrice asociate

In func\ie de precizia dorit`, exist` mai multe scheme de m`sur`: prin
metoda pun\ii Wheatstone (cu 2, 3 sau 4 fire) sau prin metoda Kelvin.

Schema cu dou` fire (metoda pun\ii Wheatstone) - figura 2.16 - a:

Pentru a evita expunerea rezisten\elor pun\ii la aceea]i temperatur` cu
rezisten\a-senzor, aceasta din urm` este separat` prin fire de leg`tur`. Aceste fire
au ]i ele rezisten\ele lor proprii (L
1
, L
2
), care se [nseriaz` cu rezisten\asenzor.

Schema cu dou` fire reprezint` cea mai simpl` schem`, dar are
dezavantajul c` introduce erori atunci c@nd se utilizeaz` fire lungi de leg`tur`.

Atunci c@nd puntea este echilibrat`:

2 1 3
L L R R
T
+ + = (2.6)
mA

31
Eroarea sistematic` care apare datorit` rezisten\ei firelor de leg`tur` se elimin` prin
utilizarea unei scheme cu mai multe fire.

Schema cu trei fire (metoda pun\ii Wheatstone) - figura 2.16 - b:

Este schema cel mai des utilizat` [n aplica\iile industriale. Dou` dintre fire
sunt legate pe o parte a rezisten\ei-senzor, iar al treilea pe cealalt` parte a ei.
Dac` L
1
= L
3
, atunci c@nd puntea este echilibrat`:

1 3 3
L R L R
T
+ = +
T
R R =
3
(2.7)

In aceast` variant`, se elimin` influen\a rezisten\elor de linie, dar
persist` influen\a datorat` rezisten\elor de contact.

Fig 2.16 Scheme de m`sur` a termorezisten\ei prin metoda pun\ii Wheatstone

Schema cu patru fire (metoda Kelvin) - figura 2.17:

Schema cu patru fire este cea mai precis`, fiind utilizat` mai mult [n
aplica\iile de laborator dec@t [n cele industriale. Aceasta se ob\ine prin legarea a
c@te dou` fire de fiecare parte a rezisten\eisenzor.
Printr-un generator de curent se introduce [n rezisten\a-senzor R
T
un curent
constant ]i stabil I
S
, prin firele L
1
]i L
4
. Deoarece rezisten\a voltmetrului este mult
mai mare comparativ cu R
T
, curentul prin voltmetru este mult mai mic dec@t cel
prin R
T
]i poate fi neglijat. C`derea de tensiune m`surat` [ntre firele L
2
]i L
3
este:

T S
R I U = (2.8)
Din aceasta se ob\ine valoarea R
T
, neafectat` de rezisten\ele de leg`tur` ]i
de rezisten\ele de contact.

(a) schema cu dou` fire (b) schema cu trei fire

mA
mA
Fig 2.17 Scheme de m`sur` a
termorezisten\ei prin metoda
Kelvin cu patru fire

32

2.3.2. Termometrul cu rezisten\` din materiale semiconductoare
( termistor )

Termistorul se bazeaz` pe proprietatea materialelor semiconductoare
(nemetalice) de a-]i modificarea rezisten\a electric` [n func\ie de temperatur`.

2.3.2.1. Senzorul de temperatur`


Principiul de func\ionare al termistorului este acela]i cu cel al
termometrului cu rezisten\` metalic`, diferen\a const@nd numai [n materialul din
care este f`cut` rezisten\`: un semiconductor ([n loc de metal sau aliaj de metale).
In func\ie de semiconductorul utilizat, exist` dou` tipuri de termistori:
- cu coeficient de temperatur` negativ: rezisten\a scade cu cre]terea temperaturii
- cu coeficient de temperatur` pozitiv: rezisten\a cre]te cu cre]terea temperaturii.
Majoritatea termistorilor sunt de tipul cu coeficient de temperatur` negativ.
Pentru un domeniu dat de temperaturi, rezisten\a variaz` [n func\ie de
temperatur` dup` o func\ie exponen\ial` definit` prin coeficientulde temperatur` :

1 2
1 1
ln
1
2
T T
R
R
T
T
= (2.9)

[n care:
1
T ,
2
T temperaturile de referin\` [K]

1
T
R ,
2
T
R - rezisten\a la
1
T ,
2
T []

Pentru o temperatur` T rezult` rezisten\a:
=
1
1
1 1
T T
T T
e R R
(2.10)

Pentru o rezisten\` R
T
rezult` temperatura:
1
1
ln
1
1
1
T R
R
T
T
T
+
(2.11)

Rezisten\a termistorului are valori mai mari dec@t a termorezisten\ei
(aprox. 1000 la temperatura ambiant`). De aceea, termistorul nu necesit`
utilizarea schemei cu 3 sau 4 fire (firele de leg`tur` introduc o eroare foarte mic`).
T
1
T
2
K

R
T2

R
T1
Fig.2.18 Caracteristica
termistorului

33


Construc\ia este aceea]i cu cea a termometrului cu rezisten\` metalic`:

Materialul semiconductor din care se face rezisten\a este un amestec de
oxizi de metal (Ni, Co, Cu, Fe etc) ]i silicon. Tubul izolator se face din: epoxy,
sticl`, ceramic` etc.

2.3.2.2. Scheme electrice asociate

Datorit` faptului c` rezisten\a senzorului are o valoare mare (aprox. 5 000
) ]i firele de leg`tur` nu influen\eaz` valoarea m`surat`, este suficient` utilizarea
pun\ii Wheatstone sau a unei scheme simple (cu tensiune sau curent constant) -
figura 2.19.

(a) punte Wheatstone (b) schem` tensiune constant` (c) schem` curent constant

Fig.2.19 Scheme de m`sur` pentru termistor


cel mai sensibil aparat, dintre cele uzuale (termorezisten\`, termistor,
termocuplu)
coeficientul de temperatur` este mai mare dec@t cel al termorezisten\elor
firele de leg`tur` nu influen\eaz` m`sura (este suficient` puntea Wheatstone, nu
necesit` o schem` special`)
dimensiuni foarte mici, deci timp de reac\ie rapid
domeniul de m`sur` este mai mic dec@t cel al termorezisten\elor
aparat fragil (se decalibreaz` u]or atunci c@nd m`soar` temperaturi ridicate)
leg`tura dintre rezisten\` ]i temperatur` este puternic neliniar` (neliniaritatea se
poate reduce prin combinarea a dou` elemente de termistor individuale)

V
R
x
I
mA
R
x
U

- cu s@rm` bobinat` - cu arc - cu straturi sub\iri

34
aparat de tip rezistiv. De]i curentul ce trece prin senzor este foarte mic, el
produce o [nc`lzire suplimentar`, introduc@nd astfel o eroare de m`sur`
necesit` tensiuni de alimentare mai mari dec@t termorezisten\a.

2.3.3. Termocuplul


Termocuplul este un aparat care converte]te energia termic` [n energie
electric` pe baza efectului Seebeck.
Efectul Seebeck const` [n apari\ia unei tensiuni electromotoare e atunci
c@nd se leag` la ambele capete dou` fire din metale diferite, iar unul dintre capete
este [nc`lzit. Valoarea tensiunii electromotoare generate (de ordinul mV) depinde
de natura metalelor ]i de diferen\a de temperatur` dintre capetele.
Ca urmare, termocuplul const` din dou` fire din materiale conductoare
diferite, unite la unul dintre capete. Acest cap`t este denumit jonc\iune de m`sur`
sau jonc\iune cald`. Leg`tura capetelor libere ale firelor la circuitul de m`sur` al
termocuplului se nume]te jonc\iune de referin\` sau jonc\iune rece (figura 2.20).

Fig 2.20 Schem` de principiu a termocuplului

Valoarea for\ei electromotoare produse depinde de temperatura jonc\iunii
de m`sur` (T), dar ]i de temperatura jonc\iunii de referin\` (T
REF
). Indica\ia de
temperatur` se ob\ine prin m`surarea varia\iei tensiunii produse datorit` modific`rii
temperaturii jonc\iunii calde (cu ajutorul unui circuit electric).

2.3.3.1. Senzorul de temperatur` (termocuplul)

Construc\ia termocuplului:

Firele termocuplului sunt [ncastrate [ntr-o teac` de protec\ie metalic` sau
ceramic` (figura 2.21). Aceasta are uzual diametrul [ntre 1 6,3 mm, dar poate
scade p@n` la 0,4 mm. Cu c@t diametrul este mai mic, cu at@t scade timpul de
reac\ie, dar scade ]i valorea maxim` de temperatur` ce poate fi m`surat`.

jonc\iunea
de m`sur`
(cald`)
jonc\iunea
de referin\`
(rece)

Metal A
e
12

+

_
Metal B
T

T
REF


35
Jonc\iunea nu se afl` [n leg`tur` direct` cu interiorul tecii de protec\ie,
spa\iul dintre cele dou` fiind ocupat cu materialul de umplere
Avantaj: izola\ie electric` bun`
Dezavantaj: timp de r`spuns mai mare dec@t [n varianta cu legare la
mas`

Fig. 2.21. Construc\ia termocuplului

In ceea ce prive]te pozi\ia jonc\iunii termocuplului [n raport cu
teaca de protec\ie, exist` trei tipuri constructrive:

Termocuplu cu legare la mas`

Termocuplu cu cap`t izolat

Termocuplu expus

Materiale utilizate:

Performan\ele termocuplului depind de combina\iile de materiale utilizate
pentru fabricarea firelor. Acestea trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele cerin\e:
Jonc\iunea este [n afara tecii, expus` direct mediului exterior.
Avantaj: are cel mai bun timp de reac\ie la varia\iii de temperatur`
Dezavantaj: utilizare limitat` numai la medii care nu
sunt corozive ]i care nu se afl` sub presiune (jonc\iunea intr` [n
contact direct cu mediul m`surat).

Jonc\iunea se afl` [n leg`tur` direct` cu interiorul tecii de protec\ie.
Avantaj: se asigur` un transfer de c`ldur` bun de la mediul exterior
spre teac` ]i termocuplu
Dezavantaj: jonc\iunea nu este izolat` electric fa\` de teaca de
protec\ie.

jonc\iunea cald` (de m`sur`)
firele termocuplului
material de umplere (pulbere)
teac` de protec\ie
Intre fire ]i teaca de
protec\ie se introduce un material
de umplere sub form` de pulbere,
care poate fi:
- de oxid de magneziu (MgO)
- de oxid de siliciu (SiO
2
)
- de alumin` (Al
2
O
3
).
Pulberea are rolul de a
[mbun`t`\i transferul de c`ldur` ]i
de a preveni vibra\iile ce ar putea
deteriora cele dou` fire.

36
- s` aibe o varia\ie c@t mai mare ]i c@t mai constant` a for\ei electromotoare [n
func\ie de temperatur`
- s` se preteze a fi prelucrate sub form` de fire
- s` aibe un punct de topire c@t mai ridicat.
In func\ie de combina\ia de metale utilizate ]i de dimensiuni, exist` patru
tipuri principale de termocupluri: fier constantan (J), crom aluminiu (K), cupru
constantan (T), crom constantan (E). Alte materiale utilizate sunt: crom -
constantan, nichel - nichel crom, nichel nichel molibden, tungsten - rhenium,
crom - aur alb, molibden tungsten etc.
Deoarece aceste metale au un cost ridicat, firele termocuplului se
prelungesc p@n` la jonc\iunea rece cu conductoare de compensare (figura 2.22).

Fig 2.22 Schem` de principiu a termocuplului cu conductoare de compensare

Conductoarele de compensare sunt realizate din metale sau din aliaje de
metale mai ieftine, echivalente din punct de vedere termic cu firele termocuplului.
Acestea pot fi utilizate p@n` la temperaturi de maximum 200 C ]i trebuie alese
astfel [nc@t s` nu dea na]tere la tensiuni electromotoare suplimentare.
Pentru a reduce erorile introduse de jonc\iunile suplimentare J
s
, acestea se
introduc [ntr-un bloc izolat termic (un izolator electric ]i termic care asigur` un
transfer de c`ldur` foarte bun [ntre cele dou` jonc\iuni ]i protec\ie fa\` de varia\iile
temperaturii exterioare). In acest fel, jonc\iunile m`soar` aceea]i temperatur` ]i
genereaz` tensiuni electromotoare egale ]i de semn opus, care se anuleaz`.

2.3.3.2. Circuitul termocuplului

M`surarea tensiunii electromotoare produse:

Tensiunea electromotoare produs` prin efect Seebeck este dat` de rela\ia:

T e = [mV] (2.12)

unde: - coeficientul Seebeck.

Pentru a m`sura aceast` tensiune, se monteaz` un voltmetru la capetele
termocuplului. Prin conectarea acestuia, apar dou` jonc\iuni suplimentare (J
3
]i J
4
),
care genereaz` la r@ndul lor o tensiune electromotoare dependent` de temperatura
jonc\iunea
de m`sur`
(cald`)

jonc\iunea
de referin\`
(rece)

2
'
2
T T <
2
T
1
T
conductor de
compensare
conductor
termocuplu
J
s


37
din acele puncte (figura 2.23). Introducerea jonc\iunilor suplimentare face ca
tensiunea m`surat` de voltmetru s` depinde de temperaturile T
1
, T
2
, T
3
, T
4
.

In func\ie de metalele utilizate pentru fire, exist` dou` situa\ii care pot
apare la jonc\iunea dintre voltmetru ]i termocuplu:

Dac` leg`tura se face [ntre metale identice (de exemplu Cu Cu): la
jonc\iunea dintre dou` metale de acela]i tip nu apare tensiune electromotoare.
Tensiunea [n J
3
]i J
4
este nul`, deci nu influen\eaz` valoarea m`surat`:

0
4 3
= = V V (2.13)

Dac` leg`tura se face [ntre metale diferite (de exemplu Cu Fe): [n J
3
]i J
4

apar dou` tensiuni electromotoare suplimentare, V
3
]i V
4
, corespunz`toare
temperaturilor T
3
]i T
4
din acele puncte. Pentru a elimina influen\a jonc\iunilor
de leg`tur`, acestea se introduc [ntr-un bloc izolat termic, ca ]i jonc\iunile
conductoarelor de compensare.

In J
3
]i J
4
:

4 3
T T =
4 3
V V = (2.14)

Odat` eliminat` influen\a J
3
]i J
4
, milivoltmetrul va indica tensiunea:

( )
2 1 2 1
T T V V V = = (2.15)

Tensiunea m`surat` de voltmetru depinde de: diferen\a de temperatur`
dintre jonc\iunile J
1
]i J
2
: (T
1
T
2
), de caracteristicile metalelor utilizate pentru
construc\ia firelor ]i de caracteristicile circuitului electric.

J
1
(T
1
)
J
2
(T
2
)
J
3
J
4
(T
3
) (T
4
)

Cu Cu
surs` de
c`ldur`
fire din
metale diferite
voltmetru
Jonc\iune de
referin\` (rece)
Jonc\iune de
m`sur` (cald`)
Fig. 2.23 M`surarea tensiunii produse de termocuplu cu ajutorul voltmetrului

38
In rela\ia de calcul a tensiunii produse, singurele variabile sunt
temperaturile [n jonc\iunile T
1
]i T
2
. Pentru a ob\ine o rela\ie de leg`tur` direct`
[ntre temperatura jonc\iunii de m`sur` T
1
]i tensiunea produs` V, trebuie eliminat`
influen\a temperaturii jonc\iunii reci T
2
.

Corectarea temperaturii jonc\iunii reci:

Pentru corectarea tensiunii [n func\ie de temperatura jonc\iunii reci exist`
dou` solu\ii:
o solu\ia clasic`: men\inerea jonc\iunii reci la o temperatur` constant`, cunoscut`,
controlabil` (prin introducerea J
2
[ntr-un recipient cu ghea\` care se tope]te)
o solu\ia modern`: m`surarea ]i corectarea temperaturii jonc\iunii reci prin
compensare electronic`: software sau hardware.

Recipientul cu ghea\`

Temperatura jonc\iunii de referin\` T
2
se men\ine la o valoare fix` (de
referin\`), astfel [nc@t varia\ia tensiunii produse s` depind` numai de varia\ia
temperaturii jonc\iunii de m`sur`, T
1
. Pentru a avea o m`sur` c@t mai precis` (care
se ob\ine av@nd o tensiune c@t mai mare), T
2
trebuie s` aibe o valoare c@t mai
sc`zut`.

Fig. 2.24 Circuit cu recipient cu ghea\`

Tensiunea citit` pe voltmetru este:

( ) ( )
( )
1 1
2 1 2 1 2 1
15 . 273 0 15 . 273
15 . 273 15 . 273
t t
t t T T V V V

= + =
= + = = =
(2.16)

Metoda de m`sur` cu ghea\` este foarte exact` deoarece temperatura de
0 C poate fi controlat` foarte bine.

Standardul industrial
impune T
2
= 0 C. Pentru
ob\inerea acestei valori,
jonc\iunea rece se
plaseaz` [ntr-un recipient
umplut cu buc`\i de
ghea\` (figura 2.24).

jonc\iune
cald`
(de m`sur`)
jonc\iune rece
(recipient cu ghea\`)
T
1

T
2

V
1

V
2

V
+
+
+
-
-
-

39

T
1

T
2

jonc\iune
cald`
(de m`sur`)
senzor
temperatur`
ajustarea
m`rimii
de ie]ire

V
jonc\iune
rece
Corectarea temperaturii jonc\iunii reci prin compensare electronic`

Solu\ia modern` nu mai impune p`strarea unei valori fixe a temperaturii
jonc\iunii reci, ci efectuarea unei corec\ii [n func\ie de valoarea ei curent`. Pentru
aceasta se utilizeaz` un circuit electronic ca cel din figura 2.25. Pe l@ng`
temperatura jonc\iunii de m`sur`, se m`soar` ]i temperatura jonc\iunii de referin\`.
Valoarea temperaturii de referin\` este utilizat` ca factor de corec\ie.

Fig. 2.25 Circuit cu corec\ie de temperatur`

Temperatura de referin\` se m`soar` cu un termistor, cu o termorezisten\`
sau cu un circuit integrat. Corec\ia [n func\ie de valoarea acesteia se face printr-un
program de calcul (compensare software) sau printr-un circuit electric (compensare
hardware).
Se pune [ntrebarea: de ce este nevoie de termocuplu dac` [n circuit exist`
deja un aparat care m`soar` temperatura ? R`spunsul este legat de avantajele
termocuplului: domeniu de m`sur` mult mai mare, aparat robust, simplu.

Compensare software: utilizeaz` programul unui calculator pentru a compensa
efectul jonc\iunii de referin\`. Cu ajutorul unui multimetru digital controlat de
calculator se parcurg urm`toarele etape (fig.2.26):
- se m`soar` temperatura de referin\` (termistor, termorezisten\`, circuit integrat)
- se converte]te T
2
[ntr-o valoare echivalent` de tensiune V
2

- se m`soar` tensiunea V
- se afl` tensiunea corespunz`toare termocuplului, prin sc`derea:
2 1
V V V =
- cunosc@nd V
1
, rezult` T
1

Fig. 2.26 Compensare software

Avantajele aparatului cu compensare software:
versatilitate: utilizarea se reduce la conectarea unei perechi de fire (compensarea
referin\ei ]i conversia de la tensiune la temperatur` se face prin program)
T
1

T
2

+

-
V

40
la o singur` jonc\iune de referin\` se pot lega mai multe termocuple de tipuri
diferite. Singura condi\ie de legare este cunoa]terea tipului lor, astfel [nc@t s` se
poat` face [n program modific`rile corespunz`toare.

Singurul dezavantaj al variantei cu compensare software este acela c`
necesit` un timp de calcul suplimentar pentru determinarea temperaturii de
referin\`. Pentru cre]terea vitezei de calcul se poate utiliza varianta de compensare
hardware.

Compensare hardware: [n schem` se introduce o surs` de tensiune care s`
anihileze tensiunea jonc\iunii de referin\` (figura 2.27). Compensarea se face
printr-un circuit electric ]i nu printr-un program de calcul, ca [n cazul anterior.

Efectul compens`rii hardware este acela]i cu cel al recipientului cu ghea\`:
anularea V
2
. Avantajul compens`rii hardware este acela c` se efectueaz` o
compensare mai rapid`. Prin eliminarea calculului T
2
se economisesc doi pa]i de
calcul: conversia T
2
V
2
]i efectuarea diferen\ei:
2 1
V V V = . Dezavantajul este
acela c` la o jonc\iune de referin\` se pot lega numai termocupluri de acela]i tip.

Transformarea tensiunii electromotoare [n valoare de temperatur`:

Valoarea tensiunii se m`soar` cu un voltmetru ([n milivol\i). Pentru a
u]ura utilizarea termocuplului, unele voltmetre arat` direct valoarea
temperaturii (prin gradarea scalei direct in grade sau prin intermediul unui
circuit electronic). Alte aparate au m`rimea de ie]ire indicat` [n milivol\i,
urm@nd ca transformarea [n grade de temperatur` s` se fac` pe baza unor
tabele de coresponden\` date de furnizor.


aparat ieftin, simplu, robust
nu necesit` surs` de alimentare (depinde de variant`)
domeniu mare de m`sur` (< 0 C ... 1000 C)
T1
T2
T
1
T
2
T
1
T
2
Fig. 2.27 Compensare harware

41
varia\ie neliniar` a tensiunii [n fun\ie de temperatur`
tensiunea are valori mici, comparabile cu tensiunile parazite produse la
jonc\iunea firelor cu aparatul de m`sur` (necesit` compensare)
are nevoie de o referin\` de temperatur`
stabilitate foarte mic`, sensibilitate sc`zut`.

2.3.4. Diode, tranzistori ]i circuite integrate

Diodele, tranzistorii ]i circuitele integrate fac parte din categoria aparatelor
care utilizeaz` ca element de baz` jonc\iunea p-n (elemente semiconductoare).
Jonc\iunea p-n este format` din dou` elemente semiconductoare, dintre care unul
este dopat cu particule de tip n, iar cel`lalt cu particule de tip p. Intre cele dou`
elemente apare o tensiune electromotoare a c`rei valoare depinde de temperatur`.
Materialele semiconductoare utilizate sunt:
- pentru diode: siliciu (cel mai des), germaniu (mai rar) sau arseniur` de galiu
- pentru tranzistori: siliciu
Pentru elementele semiconductoare, rela\ia de varia\ie a tensiunii
electromotoare [n func\ie de temperatur` este liniar` ]i are o pant` mai mare
comparativ cu termocuplul (figura 2.30-b).
Metoda de m`surare bazat` pe jonc\iuni pn este utilizat` pentru m`surarea
temperaturii microprocesoarelor. In figura 2.30 se arat` cum se poate utiliza o
diod` pentru ob\inerea unui senzor de temperatur` foarte ieftin.

(a) schema de m`sur` (b) varia\ia tensiune temperatur`

Fig. 2.30 Senzor de temperatur` cu diod`


varia\ia tensiunii electromotoare [n func\ie de temperatur` este liniar` ]i mare
circuitul de m`sur` utilizeaz` componente ce au un pre\ relativ sc`zut
exist` abateri considerabile [ntre elemente de acela]i tip, ceea ce face necesar` o
calibrare individual` (fapt care le cre]te pre\ul)
dimensiuni relativ mari ale elementului sensibil: diametru de 710 mm
(comparativ cu termocupul, care poate avea ]i diametre de 0.4 mm)
nu poate m`sura punctual temperatura (datorit` dimensiunilor mai mari).
Pentru o valoare
constant` de curent de
polarizare de 12 V/10 k
(fig.2.30-a), c`derea de
tensiune prin dioda de
siliciu este de aproximativ
2 mV/C (fig.2.30-b).


42
2.4. Repere de temperatur`

Reperele de temperatur` sunt constituite din diferite materiale care []i
modific` o proprietate fizico-chimic` [n func\ie de temperatur`. Propriet`\ile fizico-
chimice folosite sunt: punctul de topire, culoarea, luminiscen\a.
Reperele de temperatur` au urm`toarele caracteristici:
se utilizeaz` pentru verificarea [ncadr`rii [n anumite limite de temperatur`
m`sur`torile au caracter subiectiv
au precizie de m`sur` mic` (aproximativ 5 C)
timp de r`spuns ridicat (de ordinul minutelor)
sunt de unic` folosin\` (schimbarea de stare este ireversibil`) cu excep\ia celor
cu cristale lichide.

2.4.1. Repere de temperatur` bazate pe punctul de topire

In func\ie de compozi\ia chimic`, metalele ]i aliajele metalice au puncte de
topire diferite. Pentru m`surarea temperaturii se utilizeaz` ni]te corpuri (sub form`
de conuri, bare, pastile, inele) realizate din materiale cu puncte de topire diferite.
Acestea se introduc [n mediul a c`rui temperatur` se m`soar`. Temperatura se
apreciaz` [n func\ie de starea ]i forma materialului (figura 2.31). Metoda se
utilizeaz` pentru m`surarea temperaturilor foarte ridicate (100 - 2000 C).

Fig. 2.31 Repere bazate pe punctul de topire al materialelor conuri Seger

2.4.2. Repere de temperatur` bazate pe schimbarea culorii

Metoda folose]te diferi\i compu]i chimici (sub form` de etichete, tablete,
vopsele etc.), care au proprietatea de a-]i schimba culoarea la o anumit`
temperatur`. Materialele folosite sunt sub form` de etichete, tablete, creioane,
lacuri, vopsele, chituri epoxidice. Domeniul de temperatur` este [ntre 40 ... 650 C.
Tipuri de substan\e utilizate:
monotermocromatice: care au o singur` schimbare de culoare, brusc`
multitermocromatice: care au schimbare repetat` a culorii, virarea de la o nuan\`
la alta f`c@ndu-se brusc la temperaturi fixe
termocromatice continuu: la care culoarea se modific` continuu cu temperatura

2.4.3. Repere de temperatur` bazate pe modificarea luminiscen\ei

Metoda utilizeaz` tablete cu cristale lichide, care []i schimb` intensitatea
luminoas` la o anumit` temperatur`.

43
2.5. Termometre de radia\ie

2.5.1. No\iuni privind radia\ia termic`

Toate corpurile aflate la o temperatur` mai mare de 0 K emit energie
termic`. Cu c@t temperatura lor este mai ridicat`, cu at@t cantitatea de energie
termic` emis` este mai mare. Folosind aceast` proprietate, temperatura se poate
determina prin m`surarea energiei emise.
Aparatele care determin` temperatura corpurilor pe baza energiei termice
radiate se numesc termometre de radia\ie sau pirometre (pyro = foc [n grece]te).
Ini\ial, cele dou` denumiri nu au avut aceea]i semnifica\ie. Primele
termometre bazate pe radia\ia termic`, denumite pirometre, puteau m`sura numai
temperatura corpurilor incandescente (la care radia\ia este vizibil` ochiului uman).
Termometrele de radia\ie de ast`zi pot m`sura temperatura oric`rui corp, nu numai
a celor incandescente. Astfel, pirometrele reprezint` o subclas` a termometrelor de
radia\ie. Cu toate acestea, [n prezent termenilor de pirometru sau termometru de
radia\ie li se atribuie aceea]i semnifica\ie: un aparat care intercepteaz` ]i evalueaz`
radia\ia termic` a corpurilor, f`r` a intra [n contact direct cu acestea.
Radia\ia termic` poate fi definit` [n dou` modalit`\i: ca und`
electromagnetic` (tradi\ional) sau ca flux de fotoni (prin mecanica cuantic`).
Conform descrierii tradi\ionale utilizate [n transferul de c`ldur`, radia\ia
termic` este emis` de pe suprafa\a unui corp sub form` de unde electromagnetice.
Unda electromagnetic` con\ine dou` unde, una electric` ]i una magnetic`,
perpendiculare [ntre ele ]i perpendiculare pe direc\ia de deplasare, fiind definit`
prin:

Din [ntreg spectrul electromagnetic (care cuprinde totalitatea undelor
electromagnetice, av@nd toate lungimile de und` posibile - figura 2.32), radia\ia
termic` ocup` domeniul cu lungimi de und` [ntre 0,1 - 1000 m, adic`: o parte din
domeniul ultraviolet (UV), domeniul vizibil (VIS) ]i domeniul infraro]u (IR).
Pentru m`sur`torile de temperatur` uzuale se utilizeaz` numai o parte din domeniul
ocupat de radia\ia infraro]ie (IR): cu [ntre 0,7 - 20 m.

Fig. 2.32 Spectrul electromagnetic

und`
magnetic`
und`
electric`
- frecven\a oscila\iilor:
- lungimea de und`:
c
= (distan\a dintre
dou` creste consecutive ale unei unde)

[n care: c-viteza luminii
lungime
de und`,
raze gama raze X
UV
microunde
unde radio
unde scurte
unde
lungi
VIS
IR

44
Conform principiului cuantic a lui Plank, energia este emis` sau absorbit`
discret. Astfel, emisia de energie de pe suprafa\a unui corp se face sub forma unor
pachete de energie, denumite cuante sau fotoni.
In func\ie de domeniul studiat, comportamentul cuantei este apropiat celui
al corpurilor din mecanica newtonian` sau al undelor. In cazul radia\iei termice,
cuanta poate fi asociat` unei unde.
Indiferent dac` radia\ia termic` este privit` ca o und` electromagnetic` sau
ca un flux de fotoni, ecua\iile ce o descriu sunt asem`n`toare.

2.5.1.1. Comportamentul radia\iei termice fa\` de corpuri

Radia\ia termic` I (descris` ca und` electromagnetic` sau ca foton) poate
fi absorbit` (A), reflectat` (R) sau transmis` (T) de corpuri (fig.2.33). Din radia\ia
absorbit` de corp, o parte este reflectat` intern ]i o parte este re-emis` (E).

Fig. 2.33 Radia\ia termic`

La echilibru termodinamic, [ntreaga energie absorbit` este re-emis`
(radiat`) de corp (dac` nu ar fi a]a, corpurile s-ar [nc`lzi sau s-ar r`ci, deci nu ar
mai avea temeratura constant` - condi\ia de echilibru termodinamic). Avem:

= unde: - factor de emisie (emisivitate) (2.19)

adic`
+ + = 1 , indiferent de lungimea de und` (2.20)

Valoarile factorilor , , , depind de lungimea de und` ]i de
caracteristicile suprafe\ei corpului.

Cazuri particulare ale rela\iei 2.20:
Pentru corpul negru: 0 ; 1 = = =
Pentru corpurile lucioase (reflect` [ntreaga radia\ie): 0 ; 1 = = =
Pentru corpurile transparente fa\` de radia\ie: 0 ; 1 = = =
Pentru corpurile opace la radia\ie: 1 ; 0 = + =
I
R
T
E
A
corp

I I I A T R I + + = + + =
unde: (2.17)
- factor de reflexie
- factor de transmisie
- factor de absorb\ie

Rezult`:
+ + = 1 (2.18)

45
Pentru caracterizarea corpurilor din punct de vedere al comportamentului
fa\` de radia\ia termic` se define]te un factor adimensional, denumit:

Emisivitate: raportul dintre energia radiat` de un obiect oarecare ]i energia
radiat` de corpul negru, la aceea]i temperatur`:

0
E
E
= (2.21)

Corpul negru (conceput de Kirchhoff) are proprietatea c` nu reflect` ]i nu
transmite radia\ia termic`. Acesta absoarbe ]i re-emite [ntreaga radia\ie, indiferent
de lungimea de und` ]i de direc\ia acesteia. De aceea, emisivitatea corpului negru
are valoare unitar`:

1
0
0 0
0 0
= =
= =

(2.22)

In natur` nu se cunoa]te existen\a vreunui corp negru; acesta fiind utilizat
numai pentru efectuarea de calcule teoretice. Cea mai apropiat` realizare practic`
este o cavitate opac`, sferic`, cu o mic` intrare tubular` - a c`rei suprafa\`
interioar` are factorul de emisie = 0,998 (fig.2.34).
Toate corpurile din lumea [nconjur`toare au o emisivitate cuprins` [ntre 0
]i 1. Valoarea este subunitar` deoarece corpurile nu absorb [ntreaga energie, o parte
din aceasta fiind reflectat` ]i/ sau transmis`.
Emisivitatea depinde de mai mul\i factori:
- lungimea de und`
- temperatur`
- unghiul de observare
- forma, materialul din care este confec\ionat corpul
- starea suprafe\ei (cu c@t este mai lucios, cu at@t reflect` mai mult radia\ia).
De aceea, la m`surarea temperaturii trebuie f`cute corec\ii [n func\ie de
valoarea emisivit`\ii. Exemplu: un corp cu = 0.5 (care radiaz` 50% din energia
corpului negru) va p`rea mai rece dec@t un corp cu = 0.8 (care radiaz` 80% din
energia corpului negru).

2.5.1.2. Comportamentul radia\iei termice fa\` de atmosfer`

Pentru radia\ia termic`, atmosfera reprezint` un alt corp, interpus [ntre
obiectul analizat ]i instrumentul de m`sur`.
Ca orice corp, atmosfera este ]i ea caracterizat` prin factori de reflexie,
transmisie, absorb\ie ]i emisie proprii ce depind de lungimea de und` ]i de
1
1
(a) teoretic (b) practic

Fig.2.34. Corp negru

46

I
compozi\ia atmosferei. Astfel, exist` anumite benzi spectrale, [n care radia\ia este
absorbit` diferit (mai mult sau mai pu\in).
Pentru a avea o pierdere de energie minim` la transmisia prin mediul
ambiant, spectrul infraro]u utilizat pentru detectarea radia\iilor (0,7 - 20 m) este la
r@ndul sù [mp`r\it [n anumite zone atmosferice, la care absorb\ia este minim`:
0,7 1,3 ; 1,4 1,8 ; 2,0 2.5 ; 3,2 4,3 ; 4,8 5,3 ; 8 14 m.

2.5.1.3. Comportamentul radia\iei termice la varia\ia temperaturii

Cu c@t cre]te temperatura:

cre]te energia emis` de corp conform legii lui Stephan Boltzmann:

4
T W = [W/m
2
/s] (2.23)

unde:
8
10 672 . 5

= W/m
2
/K
4
- constanta Stephan Boltzmann
T temperatura absolut` [K].

cre]te intensitatea radia\iei (= energia radiat` [n unitatea de suprafa\` ]i de
timp) - conform legii lui Plank ]i a defini\iei emisivit`\ii:

1
5 2 0
1 2
= =
KT
hc
e hc I I

[erg s
-1
cm
-3
] (2.24)

unde:
0
I - intensitatea radia\iei corpului negru [erg s

-1
cm
-3
]

34
10 626 . 6

= h Js - constanta lui Planck

8
10 9979 . 2 = c m/s - viteza luminii
- lungimea de und`

23
10 381 . 1

= K J/K constanta lui Boltzmann

scade lungimea de und` corespunz`toare intensit`\ii maxime conform legii
lui Wien:

T
2897 . 0
max
= (2.25)

La temperaturi foarte ridicate, distribu\ia
spectral` se poate extinde [n spectrul vizibil, culoarea
modific@ndu-se de la ro]u spre alb.

I

47
2.5.1.4. Comportamentul radia\iei termice la temperatur` constant`

Pentru o temperatur` constant`:

intensitatea radia\iei variaz` [n func\ie de lungimea de und` ]i de emisivitate -
conform legii lui Plank ]i a defini\iei emisivit`\ii

lungimea de und` corespunz`toare intensit`\ii maxime depinde de temperatur` -
conform legii lui Wien.

2.5.2. Componentele termometrului de radia\ie

Principalele elemente componente ale unui termometru de radia\ie sunt
(figura 2.35):
o Sistemul optic: care focalizeaz` energia emis` de obiect asupra detectorului de
radia\ie
o Detectorul de radia\ie: un sistem sensibil la radia\ii, care genereaz` un semnal
electric propor\ional cu energia absorbit`
o Sistemul electronic: pentru ajustarea ]i corectarea semnalului
o Fibre optice (numai la termometrul de radia\ie cu fibre optice): pentru
transmisia semnalului.

Fig. 2.35 Componentele termometrului de radia\ie

2.5.2.1. Sistemul optic

Sistemul optic focalizeaz` radia\ia asupra detectorului. Focalizarea se poate
face cu ajutorul unor lentile sau a unei oglinzi (figura 2.36).

Pentru a avea o m`sur`toare corect`, trebuie ca imaginea corpului m`surat
(focalizat` de lentil`) s` acopere complet detectorul (s` umple [ntreg c@mpul vizual
al acestuia pentru a nu m`sura ]i alte energii). Aceasta se ob\ine printr-o orientare
corect` a aparatului.

Corp
m`surat
Sistem optic
Detector
Sistem
electronic

48

jonc\iune
rece
jonc\iune
cald`
zon` de captare
a energiei IR

Fig. 2.36 Variante de sisteme optice

2.5.2.2. Detectorul de radia\ie

Exista dou` tipuri principale de detectoare de radiatie:
1. Bazate pe legile transferului de c`ldur`:
- detectoare termice
2. Bazate pe teoria cuantic`:
- detectoare cuantice
- detectoare cu fibròptic`

Detector de radia\ie IR termic

Detectorul termic este format din mai multe termocupluri (50200) a]ezate
radial, legate [n serie ]i amplasate la o distan\` c@t mai mic` unul fa\` de cel`lalt
(12 mm) figura 2.37.

Fig. 2.37 Detector de radia\ie IR cu termocuplu

lentile
detector
oglind`
detector
lentile
detector
oglind`
(reflect` energia
IR ]i transmite
energia vizual`)

49
Jonc\iunile calde (de m`sur`) sunt expuse radia\iei incidente, iar jonc\iunile
reci (de referin\`) sunt izolate [n interiorul aparatului (la temperatura ambiant`).
Prin absorb\ia energiei, jonc\iunile calde se [nc`lzesc. Astfel, fiecare
termocuplu genereaz` o tensiune electromotoare propor\ional` cu energia absorbit`
(deci cu temperatura). Semnalul de ie]ire al detectorului este dat de suma
tensiunilor generate de fiecare termocuplu [n parte.
Detectoarele termice sunt cele mai des utilizate. Acestea sunt cel mai pu\in
influen\ate de lungimea de und`, dar au o vitez` de reac\ie ceva mai mic` (de
ordinul secundelor), deoarece jonc\iunile trebuie s` ajung` la echilibru termic cu
obiectul m`surat.

Detector de radia\ie IR cuantic

Detectorul cuantic este format din cristale semiconductoare (PbS, PbSe,
HgCdTe) dopate cu particule de tipul n sau p. Principiul de m`sur` se bazeaz` pe
dependen\a dintre conductivitatea electric` a cristalului semiconductor ]i
temperatur`.
Pe fotoconductor se aplic` o tensiune polarizat` ]i se m`soar` curentul prin
circuit (figura 2.38).

Fig. 2.38 Detector de radia\ie IR cuantic (cu fotoconductori)

In absen\a radia\iei, prin circuit trece un curent rezidual. Cu c@t cre]te
temperatura, scade energia necesar` ca fotonii s` fie absorbi\i de cristal, iar
lungimea de und` a fotonilor absorbi\i cre]te.
Fotonii absorbi\i creeaz` perechi libere electron + gol, care au ca efect
cre]terea curentului. Astfel, radia\ia IR este sesizat` ca o cre]tere de curent.
Valoarea curentului total este cu at@t mai mare cu c@t temperatura este mai ridicat`.
Cre]terea de curent datorat` varia\iei temperaturii se ob\ine dac` se scade
din curentul total valoarea curentului rezidual.

Detector de radia\ie cu fibr` optic`

Utilizarea fibrelor optice reprezint` cel mai recent progres din domeniul
termometrelor f`r` contact.

foton foton

50
Fibra optic` (fig.2.39-a) const` dintr-un miez flexibil din sticl` ce conduce
lumina. Acesta este [nconjurat de un strat de protec\ie sub\ire din sticl` cu
coeficient de refrac\ie mic. Diametrul unei fibre optice este foarte mic, de ordinul
m. Termometrul de radia\ie cu fibre optice utilizeaz` c@teva sute de fibre optice,
incluse [ntr-o teac` de protec\ie (metalic` sau nu).

(a)

(b)

Fig. 2.39 Detector de radia\ie cu fibr` optic`

La cap`tul de m`sur` al fibrei optice se afl` un cristal semiconductor
(detectorul IR). Acesta are proprietatea c` absoarbe energia cu lungimi de und` mai
mici dec@t o anumit` valoare (denumit` prag de absorb\ie) ]i transmite energia cu
lungimi de und` peste acest prag. Valoarea pragului de absorb\ie (m`rime
cunoscuta) cre]te cu temperatura (figura 2.39-b).
Prin fibra optic` se trimite c`tre cristalul semiconductor un semnal
luminos. In func\ie de temperatur`, o parte din lumin` este absorbit` de cristal ]i o
parte este transmis` ]i apoi reflectat` de oglind`. Lungimea de und` maxim` a
undei reflectate reprezint` pragul de absorb\ie. Din valoarea acestuia se determin`
temperatura.

2.5.2.3. Sistemul electronic

Sistemul electronic modific` semnalul de ie]ire al detectorului. Acesta cuprinde:
- circuitul de liniarizare ]i amplificare
- circuitul de compensare a temperaturii mediului ambiant, astfel [nc@t s` nu
afecteze semnalul de ie]ire

T

Energie
absorbit`
Energie
transmis`
Fibr`
optic`
Teac` de
protec\ie
Oglind` dielectric`
Surs`
lumin`
Cap`t de
m`sur`
Cristal
semiconductor
(GaAs)

51
- circuitul de ajustare a emisivit`\ii, astfel [nc@t caracteristicile corpului
m`surat s` se potriveasc` la calibrarea aparatului.

Pentru sistemul electronic (ca ]i [n alte cazuri), tendin\a este de a se renun\a
la electronica analogic` [n favoarea sistemelor cu microprocesor. Semnalul de
ie]ire al senzorului este digitizat, toate calculele legate de corec\ii, compens`ri etc.
fiind f`cute cu ajutorul unui microprocesor.

2.5.3. Procedee de m`sur` a temperaturii

2.5.3.1. Termometru de radia\ie total` (cu band` larg`)

Termometrul de radia\ie total` (fig.2.40) concentreaz` asupra detectorului
[ntreaga radia\ie emis` de corpul m`surat ([ntre o lungime de und` minim` ]i
maxim`). Acesta este cel mai simplu, dar ]i cel mai ieftin termometru de radia\ie.
Termometrul de radia\ie trotal` se utilizeaz` pentru m`surarea temperaturilor
ridicate din spa\ii [nchise (care se comport` apropiat corpurilor negre), de exemplu
din focarul cazanelor de abur.

Fig. 2.40 Termometru de radia\ie total`

2.5.3.2. Termometru de radia\ie monocromatic`
(cu band` [ngust`, cu o culoare)

Termometrul de radia\ie monocromatic` m`soar` intensitatea radia\iei
termice emise de corpuri [ntr-o band` foarte [ngust` de lungimi de und` ( 1 m).

Nevoia utiliz`rii unei benzi spectrale c@t mai [nguste rezult` din necesitatea
elimin`rii interferen\elor mediului intermediar (atmosferic sau altul), sau din
necesitatea m`sur`rii temperaturii unor medii care sunt transparente pentru o gam`

surs` de
c`ldur`
detector
amplificator
linearizare
ajustare
semnal ie]ire
Pentru re\inerea radia\iei dintr-o band` foarte [ngust` de
lungimi de und` se utilizeaz` filtre selective. Acestea
reprezint` unul dintre cele mai importante progrese ale
termometriei [n infraro]u: permit alegerea [ntre mai multe
benzi ([nguste) de lungimi de und`.

52
larg` a radia\iei IR (gazele sau alte substan\e ). De asemenea, precizia unui senzor
cu domeniu spectral [ngust este mai pu\in afectat` de modific`rile de emisivitate
ale obiectului m`surat.
Alegerea benzii utilizate se face [n func\ie de domeniul de temperaturi ]i de
tipul materialului a c`rui temperatur` se m`soar`. Aplica\iile care nu necesit`
modificarea benzii de lungimi de und` utilizeaz` de obicei = 0,7 m. Motiva\ia
utiliz`rii celei mai mici lungimi de und` din IR este legat` de faptul c` emisivitatea
corpurilor este mai mare pentru lungimi de und` mai mici.
Bazat pe aceea]i motiva\ie, primele aparate cu radia\ie monocromatic`
comparau intensitatea radia\iei corpului m`surat cu intensitatea radia\iei produs` de
o surs` de referin\` (un filament). Radia\ia monocromatic` emis` de sursa de
referin\` corespunde culorii ro]ii din domeniul vizibil (lungimea de und` de 0,65
m) ]i se ob\ine prin intercalarea unui filtru ro]u [n calea radia\iilor.
Compararea intensit`\ilor celor dou` radia\ii se poate face [n dou`
modalit`\i:
- prin modificarea intensit`\ii radia\iei sursei de referin\` (prin modificarea
tensiunii filamentului)
- prin atenuarea intensit`\ii radia\iei incidente (printr-un filtru cenu]iu
progresiv).

Pirometrele moderne utilizeaz` schema din figura 2.35, la care se adaug`
un filtru selectiv pentru re\inerea lungimii de und` dorite din radia\ia IR (fig. 2.41).

Fig. 2.41 Termometru de radia\ie monocromatic`

Dezavantajul pirometrelor monocromatice este acela c` pot introduce erori prin:
- obiectele care nu acoper` [ntreg c@mpul vizual al detectorului
- absorb\ia radia\iei [ntre corpul m`surat ]i detector (obstruc\ii pe traseu)
- varia\ia emisivit`\ii [n func\ie de temperatur` (cazul majorit`\ii metalelor, a
siliconului, ceramicii monocristaline etc.)
In aceste situa\ii, se recomand` pirometrele de raport (cu dou` sau mai
multe culori).

detector
amplificare,
liniarizare,
ajustare
etc.
filtru selectiv
surs`
de
c`ldur`
lentil`
indica\ie

53
2.5.3.3. Termometru de radia\ie cu raport
(cu dou` sau mai multe culori)

Pirometrul cu dou` sau mai multe culori se utilizeaz` pentru eliminarea
influen\ei emisivit`\ii (care este variabil` cu temperatura). Principiul de m`sur`
este acela]i cu cel al pirometrului monocromatic, dar [n locul m`sur`rii energiei
emise [ntr-o singur` lungime de und` se face raportul energiei IR emise de corp la
dou` (sau mai multe) lungimi de und` diferite.
Fasciculul de radia\ie este focalizat de lentil` asupra unui colimator (figura
2.42). Separatorul de fascicul desparte fasciculul [n dou` fascicule cu lungimi de
und` diferite. Valorile de ie]ire ale celor dou` detectoare sunt raportate.

Prin acest procedeu, orice schimbare ap`rut` [n ceea ce prive]te
propriet`\ile de emisie ale materialului sau ale traseului este perceput` identic de
cele dou` detectoare. Astfel, raportul celor dou` m`rimi de ie]ire este influen\at
doar de varia\ia temperaturii.
Metoda elimin` erorile determinate de: obiectele care nu acoper` [ntreg
c@mpul vizual al detectorului, prezen\a obstruc\iilor de pe traseu (gaze, vapori de
ap`, praf, al\i aerosoli) sau de modificarea emisivit`\ii cu temperatura.
In schimb, pot apare erori datorate:
- modific`rii diferite a emisivit`\ii cu temperatura pentru cele dou`
- particolelor de pe traseu care au acelea]i dimensiuni cu m`surat`.
De aceea, [n astfel de cazuri se utilizeaz` pirometre bazate pe mai multe
lungimi de und` (denumite pirometre multispectrale).

2.5.3.4. Termoviziunea

Termoviziunea reprezint` un procedeu de televiziune sensibil la radia\iile
infraro]ii. Prin aceast` tehnic` se permite cunoa]terea reparti\iei spa\iale ]i a
evolu\iei temporale a temperaturii unui obiect.
Semnalele ob\inute sunt prelucrate electronic, ob\in@ndu-se o termogram`
(figura 2.43-b). Aceasta poate avea diferite forme:
separator
de fascicol

2

1
I
1 /
I
2
colimator
Surs` de
c`ldur`
Lentile: focalizeaz`
energia emis` de corp
Fig. 2.42 Termometru de radia\ie cu raport

54
- imagine alb negru sau colorat`, av@nd clasele de temperatur` marcate diferit.
(cu num`rul de grade dintr-o clas` de temperatur` predefinit de utilizator)
- imagine care con\ine izotermele.
-

(a) camer` de luat imagini termice (b) termogram`

(c) imagine bloc [n spectrul vizibil (b) imagine bloc [n spectrul IR (termogram`)

Fig. 2.43 Termoviziunea

2.6. Montarea termometrelor

2.6.1. Montarea termometrelor cu contact

La montarea termometrelor de contact trebuie avut [n vedere c`:
- majoritatea senzorilor m`soar` temperatura punctiform (introduc erori [n cazul
[n care se m`soar` temperatura unui mediu neomogen termic)
- se pot introduce erori de m`sur` datorate transferului de c`ldur` cu mediul
exterior ]i aportului de c`ldur` prin efect Joule (dac` este cazul).
Pentru ca o m`sur`toare s` fie corect`, trebuie [ndeplinite urm`toarele
condi\ii:
elementul sensibil s` fie corect amplasat [n c@mpul de temperaturi

55
s` se asigure un schimb de c`ldur` c@t mai bun [ntre mediul m`surat ]i senzor
schimb de c`ldur` minim [ntre senzor ]i alte corpuri dec@t cel m`surat
s` nu existe perturba\ii ale c@mpului termic [n jurul aparatului
s` se men\in` condi\iile [n care a fost f`cut` etalonarea aparatului.

2.6.1.1. M`surarea temperaturii fluidelor

Teaca de protec\ie:

Pentru a proteja senzorul de temperatur` [mpotriva ac\iunii chimice ]i a
solicit`rilor mecanice provenite din mediul m`surat, acesta se introduce [ntr-o teac`
de protec\ie. Teaca de protec\ie trebuie s` [ndeplineasc` urm`toarele condi\ii:
s` nu devieze c@mpul termic
s` aibe diametru c@t mai apropiat de cel al senzorului
s` aibe grosime c@t mai mic` (aprox. 1 mm)
s` aibe ad@ncime de cufundare c@t mai mare (de 6 8 ori diametrul)
s` fie confec\ionat` dintr-un material adecvat mediului ]i temperaturilor
m`surate (s` reziste la solicit`ri mecanice, chimice, de presiune, temperatur`)
s` reziste la solicit`ri prin vibra\ii (pentru tecile mai lungi de 25 cm).

Pentru intensificarea schimbului de c`ldur`, [ntre senzorul de temperatur`
]i teaca de protec\ie se introduce un material de umplere (naftalin`, amestec de
azotat de sodiu ]i potasiu, ulei mineral, mercur, cositor etc.). Materialului de
umplere trebuie:
- s` umple numai partea inferioar` a tecii de protec\ie (dac` se introduce prea
mult` umplutur`, apar erori de m`sur` datorate devierii fluxului termic ca ]i [n
cazul pere\ilor prea gro]i)
- s` nu vaporizeze [n domeniul de temperaturi al senzorului (dac` vaporizeaz`,
senzorul m`soar` temperatura de vaporizare a materialului de umplere)
- s` nu fie aderent
- senzorul s` nu pluteasc` deasupra materialului de umplere.

Intr-o conduct`, teaca de protec\ie se monteaz`:

oblic (figura 2.44 a):
- pentru m`surarea temperaturii [n conducte de diametru mic ([n condi\iile [n
care trebuie respectat` condi\ia referitoare la ad@ncimea de imersie).

[n cot (figura 2.44 b):
- pentru m`surarea temperaturii medii: datorit` turbulen\elor de curgere
ap`rute, distribu\ia de temperaturi [n sec\iunea conductei se uniformizeaz`
- pentru m`surarea temperaturii gazelor ]i aburului. In acest caz, se utilizeaz`
o teac` de protec\ie cu aripioare, pentru intensificarea schimbul de c`ldur`
(prin m`rirea suprafe\ei de schimb de c`ldur`).

56
[n centru (figura 2.44 c):
- pentru m`surarea temperaturii maxime (conform distribu\iei de temperaturi
din sec\iunea conductei, temperatura maxim` este [n axul conductei).
Montarea tecii [n lungul izotermelor are avantajul c` nu deviaz` fluxul.

(a) oblic (b) [n cot (c) [n centru

Fig. 2.44 Montarea tecii de protec\ie [n conducte

2.6.1.2. M`surarea temperaturii la suprafa\a ]i [n interiorul
corpurilor solide

M`surarea temperaturii corpurilor solide este [ngreunat` datorit`:
- pierderilor de c`ldur` prin conduc\ie ]i convec\ie de la suprafa\a corpurilor
solide spre mediul [nconjur`tor
- aportului de temperatur` prin efect Joule, [n cazul firelor electrice parcurse de
curent.
Condi\iile care trebuie [ndeplinite pentru a efectua o m`sur`toare corect`
cu termocuplul (fig. 2.45) sunt:
s` aibe un contact c@t mai bun cu suprafa\a m`surat`: v@rful termocuplului se
sudeaz` pe o pl`cu\` metalic` sub\ire ]i cu conductibilitate termic` bun` (cupru)
- [n acest fel se realizeaz` un contact mai bun ]i se cre]te suprafa\a de schimb de
c`ldur`
pl`cu\a trebuie bine izolat` de mediul exterior - pentru a nu m`sura temperatura
acestuia [n loc de cea a corpului
conductorii termocuplului trebuie s` parcurg` o distan\` paralel cu suprafa\a
m`surat` (aprox. 10 cm) nu trebuie s` fie perpendiculari pe suprafa\` (pentru a
nu se disipa c`ldur` prin ei).

gre]it corect gre]it corect

(a) la suprafa\a corpului (b) [n interiorul corpului

Fig. 2.45 M`surarea temperaturii cu termocuplul
T

57

2.6.2. Montarea termometrelor f`r` contact

Termometrele f`r` contact pot fi portabile sau fixe.
Pentru termometrele portabile nu se pune problema existen\ei unor condi\ii
de montare, ci numai a respect`rii cerin\elor legate de o m`sur`toare corect`
([ncadrarea corect` a obiectului m`surat, evitarea prelu`rii radia\iilor provenite de
la alte corpuri etc.)
Pentru termometrele a c`ror amplasare este fix`, variantele de montare ]i
accesoriile utilizate sunt prezentate schematic [n:
- figura 2.46 pentru termometrele IR standard
- figura 2.47 pentru termometrele IR cu fibre optice.

Fig. 2.46 Montarea termometrelor de radia\ie standard

MEDIU OSTIL
LABORATOR

tub de vizare
dispozitiv de
insuflare aer
fereastr`
cu flan]`
c`ma]e de
protec\ie
capac de
[nchidere
plac` de
montare
flan]` r`cit`
cu ap`
suport
termometru IR

58

Fig. 2.47 Montarea termometrelor de radia\ie cu fibre optice

Varianta de montare adoptat` ]i acesoriile utilizate se aleg [n func\ie de
mediul m`surat ]i a celui tranzitat, de condi\iile specifice [n care se face
m`sur`toarea.

Accesorii pentru montarea termometrelor de radia\ie:

Plac` de montare - pentru fixarea ansamblului la locul de montaj. Placa de
montare poate fi:
nereglabil`: cu unghi de vizare fix
reglabil`: permite reglarea unghiului de vizare al aparatului.

Tub de vizare - pentru asigurarea unei atmosfere c@t mai curate [n c@mpul de
vizare al aparatului (f`r` impurit`\i care duc la erori de m`sur`).Tubul de
vizare poate fi:
deschis la cap`t: utilizat pentru vizarea corpurilor solide prin praf, fum etc
[nchis la cap`t: utilizat pentru m`surarea temperaturii fluidelor.

Dispozitiv pentru insuflare de aer (de la un compresor sau ventilator), pentru:
p`strarea c@t mai curat` a lentilelor aparatului (se evit` depunerea de
condens, praf sau alte particule pe lentile, care conduc la erori de m`sur`)
dispersarea fumului din unghiul de vizare al aparatului.
MEDIU OSTIL

LABORATOR

tub de vizare cu
dispozitiv de
insuflare aer
termometru IR
cu fibre optice
plac` de
montare
suport
dispozitiv de fixare

59

Fereastr` cu flan]` - pentru alinierea tubului de vizare ]i a dispozitivului de
insuflare de aer la corpul optic al aparatului.

C`ma]e de protec\ie pentru protejarea aparatului din punct de vedere:
mecanic: prin construc\ia c`m`]ii din materiale rezistente la coroziune
termic: prin r`cirea c`m`]ii cu ap` sau aer (dac` este cazul).

Capac de [nchidere pentru a asigura protec\ia p`r\ii din spate a aparatului.
Capacul de [nchidere este prev`zut cu un conector, care s` u]ureze montarea.

Dispozitiv de fixare pentru a fixa aparatul [n locul de utilizare. Exist` mai
multe tipuri de dispozitive de fixare:
fixe: nu permit rotirea aparatului
mobile: permit rotirea aparatului

Filtru optic - pentru alegerea lungimii de und` (la pirometrul cu una sau cu
dou` culori).

Suport - pentru montarea aparatului (atunci c@nd nu este necesar` o c`ma]e
de protec\ie).


60

3. M~SURAREA PRESIUNII

3.1. Generalit`\i

3.1.1. Defini\ii

Presiunea reprezint` for\a ce ac\ioneaz` normal ]i uniform distribuit
asupra unei suprafe\e:

S
F
p
n
= (3.1)

Presiunea este o m`rime relativ`, care depinde de altitudine. De aceea,
aceasta se exprim` [ntotdeauna fa\` de o valoare de referin\`. In func\ie de referin\a
aleas`, se definesc urm`toarele presiuni (figura 3.1):

Fig. 3.1. Definirea presiunilor [n func\ie de punctul de referin\`

Presiunea absolut` - notat` p
a:
presiunea care se exprim` [n func\ie de vidul
absolut (cosiderat ca valoare de referin\`). Aceasta este un parametru de stare al
fluidelor.
Presiunea atmosferic` (sau barometric`) - notat` p
atm:
presiunea hidrostatic`
exercitat` de straturile de aer ale atmosferei. Aceasta corespunde presiunii
exercitate de o coloan` de mercur de 760 mm [n`l\ime, la temperatura de 0 C
]i accelera\ia gravita\ional` de 9.80665 m/s
2

Presiunea relativ`: presiunea care se exprim` [n func\ie de presiunea
atmosferic` (considerat` ca valoare de referin\`). In general, aceast` presiune
este suficient` pentru calculele de dimensionare sau pentru calculul regimurilor
de func\ionare ale instala\iilor.
Presiunea diferen\ial`: presiunea exprimat` [n func\ie de o presiune de
referin\` oarecare.
suprapresiune
p
atm

p
a

p
d

p
rel

referin\` oarecare
presiunea atmosferic`
punctul [n care se

m`soar` presiunea
vidul
depresiune (vacuum)
F
n

S
M`surarea presiunii

61

Presiunea geodezic`: presiunea datorat` [n`l\imii la care se afl` fluidul:

gh p
g
= [Pa] (3.3)

unde: - densitatea fluidului [kg/m
3
]
g accelera\ia gravita\ional` [m/s
2
]
h [n`l\imea pe vertical` fa\` de presiunea de referin\` [m]

Presiune static`: presiunea care se exercit` [n planul de separa\ie:
s
p

Presiunea dinamic`: presiunea generat` de curgerea fluidului:

2
2
w
p
d
= [Pa] (3.4)

unde: w viteza fluidului [m/s]

Presiunea total`: presiunea [ntr-un punct de oprire a curgerii fluidului:

2
2
w
p gh p p p p
s d s g t
+ + = + + = [Pa] (3.5)

3.1.2. Unit`\i de m`sur`

Unitatea de m`sur` a presiunii [n Sistemul Interna\ional de Unit`\i de
M`sur` (S.I.) este Pascalul, notat Pa. Pascalul reprezint` presiunea exercitat` de o
for\` de 1 N care ac\ioneaz` normal pe o suprafa\` de 1 m
2
(1 Pa = 1 N/m
2
).
Alte unit`\i de m`sur` a presiunii sunt:
Barul: 1 bar = 10
5
Pa
Atmosfera tehnic`: 1 at = 0.98066510
5
Pa
Atmosfera fizic`: 1 ata = 1.98066510
5
Pa
Milimetrul coloan` de mercur (torr): 1 mmHg = 133.332 Pa
Milimetrul coloan` de ap`: 1 mmH
2
O = 133.332 Pa
Pound square inch: 1 psi = 6.8910
3
Pa
plan de
separa\ie
w
h
Pentru caracterizarea fluidelor aflate
[n mi]care, se consider` o suprafa\` plan` ce
separ` fluidul [n dou` mase de fluid [n
mi]care. Pentru aceast` suprafa\` se definesc
urm`toarele presiuni:

62

Clasificarea aparatelor de m`sur` [n func\ie de domeniul de utilizare:

- Manometre - aparate care m`soar` suprapresiuni
- Vacuumetre - aparate care m`soar` depresiuni
- Manovacuumetre - aparate care m`soar` suprapresiuni ]i depresiuni
- Barometre - aparate care m`soar` presiunea atmosferic` [n valoare absolut`
- Manometre diferen\iale - aparate care m`soar` diferen\e de presiune

Clasificarea aparatelor de m`sur` dup` principiul de func\ionare:

- Aparate hidrostatice - prin diferen\a de presiune dintre dou` puncte ale unui fluid
- Aparate cu echilibru de for\e - prin echilibrarea presiunii cu o for\` cunoscut`
- Aparate cu elemente elastice - prin deformarea materialelor [n func\ie de presiune
- Traductoare de presiune - transform` deplasarea datorat` presiunii [ntr-un semnal
electric

3.2. Aparate hidrostatice

3.2.1. Aparate cu tub U


Aparatele cu tub U sunt dintre primele aparate utilizate, fiind [n acela]i
timp ]i cele mai simple. Metoda de m`sur` se bazeaz` pe principiul vaselor
comunicante.
Presiunea se m`soar` cu ajutorul unui tub [n form` de U [n interiorul
c`ruia se afl` un fluid (denumit lichid manometric). Unul dintre capetele tubului
este men\inut la o presiune de referin\`, iar ceal`lat este pus [n leg`tur` cu
presiunea care se m`soar`.
Denivelarea lichidului manometric este (figura 3.2):

Rela\ia de mai sus este valabil` numai dac` densitatea fluidului de
deasupra tubului este neglijabil` [n raport cu densitatea lichidului manometric.

H
p
1

p
2

gH p p p = =
2 1
(3.6)

unde: p - diferen\a de presiune [Pa]
p
1
- presiune de referin\` (cunoscut`) [Pa]
p
2
- presiune necunoscut` (m`surat`) [Pa]
- densitatea fluidului [kg/m
3
]
2
]
H denivelarea [m]

Fig. 3.2 Tub U
M`surarea presiunii

63

Tub U cu bra\e egale

Tubul este fixat pe un suport, al`turi de o scal` gradat` vertical`. Punctul
zero al scalei se afl` [n punctul de echilibru al lichidului manometric. La apari\ia
diferen\ei de presiune, lichidul urc` [ntr-un bra\ ]i coboar` [n cel`lalt. Presiunea se
ob\ine din denivelarea coloanei de lichid manometric, H, conform rela\iei 3.6.

Tub U cu bra\e inegale

(3.7)

unde: d
1
, d
2
diametrul tubului/ rezervorului

rezult` denivelarea:

+ = + =
2
2
2
1
2 1
1
d
d
L h h H (3.8)

In practic`, se aleg bra\e av@nd diametre de valori foarte diferite ( d
2
>>d
1
). Ca
urmare, raportul d
1
/ d
2
este foarte mic ]i se poate neglija. Se ob\ine: L H .

H
h1
h2
2 1
h h H + =
Fig. 3.3 Tub U cu bra\e egale
Aparatul este format dintr-un tub
transparent [n form` de U, [n
interiorul c`ruia se afl` un lichid
manometric (ap` sau mercur).
La cele dou` capete ale tubului
sunt aplicate dou` presiuni (fig. 3.3):
- presiunea de m`surat: p
1
- presiunea de referin\`: p
2

Tubul U cu bra\e inegale este format
dintr-un rezervor legat la un tub vertical
(fig.3.4). Principiul de func\ionare este
acela]i cu cel al tubului U cu bra\e egale.
Dac` se egaleaz` volumele de fluid
deplasate [n cele dou` bra\e (scris` mai jos
pentru cazul sec\iunilor circulare):
2
2
2
1
2
1
4 4
h
d
h
d
=

Fig. 3.4 Tub U cu bra\e inegale
P
1

P
1

P
2

P
2

h
1

h
2

H
d
1
d
2


64

Tub U cu bra\ [nclinat

Tubul U cu bra\ [nclinat este o variant` constructiv` a manometrului cu tub U
drept cu bra\e inegale. Acesta este compus dintr-un rezervor legat la un tub [nclinat
(fig. 3.6). Denivelarea este mai mare dec@t [n cazul tubului U cu bra\ drept (deci se
pot m`sura diferen\e de presiune mici cu o precizie ridicat`):

(3.9)

unde: L lungimea coloanei de lichid [n tub
- unghiul de [nclinare al tubului fa\` de orizontal`
d
1
, d
2
diametrul tubului, rezervorului

Fig. 3.6 Tub U cu bra\ [nclinat

Tub U cu plutitor
Caz particular: BAROMETRUL

Pentru m`surarea presiunii atmosferice
(barometrice), unul dintre bra\ele tubului U este
[nchis la cap`tul superior, iar deasupra lichidului se
afl` vid (figura 3.5).

Aparatele cu plutitor reprezint` o [mbun`t`\ire
adus` tuburilor U cu bra\e inegale (fig.3.7).
Diferen\a const` [n modalitatea de citire a
denivel`rii: prin determinarea pozi\iei unui plutitor.
Cele mai r`sp@ndite aparate de acest tip sunt
manometrele diferen\iale utilizate pentru m`surarea
diferen\elor de presiune [n dispozitivele de
strangulare (diafragme, ajutaje etc.)
Fig. 3.7
Tub U cu plutitor

+ =
2
2
2
1
sin
d
d
L H

Fig. 3.5 Barometrul
vid
p
atm

M`surarea presiunii

65

Tub U cu dou` lichide manometrice

Aparatul este format dintr-un tub U transparent, av@nd c@te un rezervor la
fiecare cap`t (fig. 3.8). In interior se afl` dou` lichide manometrice nemiscibile, cu
densit`\i diferite. Utilizarea a dou` lichide manometrice diferite are ca efect
cre]terea denivel`rii datorat` diferen\ei de presiune de 2 ... 7 ori (cre]te precizia de
m`sur`).

Tub U cu nivel invariabil (tip Askania)

Aparatul este compus dintr-un tub U care are la fiecare cap`t c@te un
rezervor, dintre care unul este fix (RF) iar cel`lat mobil (RM) - fig. 3.9. Rezervorul
mobil se poate deplasa pe vertical`, pentru a compensa prin [n`l\ime diferen\a de
presiune. Presiunea se ob\ine [n acest caz din diferen\a de [n`l\ime a rezervorului
mobil (nu din denivelarea coloanei de lichid).

Fig. 3.9 Aparatul Askania

In rezervorul fix se afl` un con orientat cu v@rful [n jos. V@rful acestuia
este amplasat la o [n`l\ime de referin\` (H
REF
), corespunz`toare nivelului egal [n
cele dou` rezervoare (deci presiunilor egale). Imaginea conului se reflect` de
suprafa\a lichidului manometric, ceea ce face s` se vad` (printr-un dispozitiv de
vizare) dou` conuri: unul real ]i unul virtual (reflectat).
p
1
= p
2
p
1
> p
2
p
1
> p
2
p
1
< p
2

H
RF
= H
RM
= H
REF
(nivel inegal) (rezervor mobil cobor@t (nivel inegal)
pentru egalarea nivelului)

H
A A

Fig. 3.8 Tub U cu dou` lichide manometrice
Pentru suprafa\a A A:

gH p gH p
2 2 1 1
+ = +
(3.10)

Rezult`:

( )gH p p p
1 2 2 1
= =
(3.11)

unde:
1
,
2
- densit`\ile lichidelor
manometrice


66
Aceste conuri pot fi [ntr-una din situa\iile urm`toare (fig. 3.10):
o v@rf [n v@rf: dac` nivelul [n rezervorul fix este la valoarea de referin\` (acum se
cite]te [n`l\imea rezervorului mobil) cazul H
RF
= H
RM
= H
REF

o la distan\` unul de cel`lalt: dac` nivelul [n rezervorul fix este sub cel de
referin\` (v@rful conului se afl` deasupra lichidului manometric) cazul p
1
> p
2

o cu v@rfurile intrate unul [n cel`lalt: dac` nivelul [n rezervorul fix este peste cel
de referin\` (v@rful conului este [n lichidul manometric) cazul p
1
< p
2

Presiunea necunoscut` rezult` din rela\ia 3.6, [n care H reprezint`
[n`l\imea la care se afl` rezervorul mobil (fa\` de [n`l\imea de referin\`).

Avantaje ]i limit`ri ale aparatelor cu tub U:

presiuni m`surate: absolute, suprapresiuni, depresiuni, presiuni diferen\iale
construc\ie simpl`, ieftine
fragile (tubul U se fabric` de obicei din sticl`)
se utilizeaz` pentru m`surarea presiunilor mici ]i foarte mici
indica\ia: local` (transmiterea la distan\` este posibil`, dar exist` dificult`\i
practice de realizare)
precizie ridicat` (indicate pentru verific`ri, etalon`ri ]i pentru transmiterea
unit`\ii de m`sur` [n domeniul presiunii)
pentru cre]terea sensibilit`\ii se utilizeaz` aparatul cu bra\ [nclinat
timp de r`spuns mare (datorit` volumului mic de lichid din tubul U)
lichidul manometric se evapor` [n timp, modific@nd [n`l\imea punctului de zero
al aparatului (trebuie verificat ]i completat cu lichid )
valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatur`, for\a de tensiune
superficial` (care exercit` o presiune suplimentar` = presiune capilar`),
accelara\ia gravita\ional`, [nclinarea aparatului.

Citirea nivelului de lichid:

p
1
= p
2

p
1
> p
2
p
1
< p
2

Fig. 3.10 Aparatul Askania dispozitivul de vizare
menisc menisc
concav convex
Fig. 3.11 Citirea corect` a nivelului
Datorit` for\elor de tensiune
superficial`, [n apropierea peretelui tubului
suprafa\a lichidului manometric se curbeaz` (se
formeaz` un menisc). Meniscul este concav la
lichidele care ud` pere\ii ]i convex la lichidele
care nu ud` pere\ii. Citirea corect` a nivelului
se face ca [n fig. 3.11.
M`surarea presiunii

67
3.2.2. Aparate cu tor oscilant (balan\` inelar`)


Func\ionarea se bazeaz` pe principiul balan\ei cu bra\e egale. Aparatul
const` dintr-un rezervor inelar (tor) ce are la partea superioar` un perete
desp`r\itor, iar la partea inferioar` o contragreutate de echilibrare (figura 3.12).
Rezervorul este sprijinit [n centru pe o balan\` cu bra\e egale ]i este umplut pe
jum`tate cu un lichid manometric (ap` sau ulei de transformator).

(a) (b)

Fig. 3.12 Aparat de m`sur` a presiunii cu balan\` inelar`

Atunci c@nd asupra prizelor de presiune ac\ioneaz` aceea]i presiune, torul
r`m@ne [n pozi\ie vertical`, iar lichidul are acela]i nivel [n ambele zone (figura
3.12-a). C@nd presiunile sunt diferite, diferen\a de presiune este compensat` printr-
o denivelare H a lichidului manometric. Ca urmare, torul se rote]te (figura 3.12-b).

p
1

p
2

p
1
p
2

prize de
presiune
balan\`
lichid
manometric
contragreutate
perete
desp`r\itor

unde:
S suprafa\a peretelui desp`r\itor [m
2
]
R raza medie a torului [m]
M masa contragreut`\ii [kg]
L distan\a dintre centrul torului ]i
centrul de greutate al contragreut`\ii [m]
unghiul cu care s-a rotit torul [C]
( ) ( )
1 1 2 1 2 2 2
F S p S p p p S gH p F = = + = + =
0
2 1
= =
rF rF
M M
( )S p p F
p 2 1
= ( )SR p p R F M
p rP 2 1
= =
Fig. 3.13. Aparat de m`sur` a
presiunii cu balan\` inelar` -
principiul de func\ionare
sin MgL M
rG
=

68

La echilibru:
rG rP
M M = (3.12)

Rezult`: sin sin
2 1
k
SR
MgL
p p = = (3.13)

Cu c@t diferen\a de presiune este mai mare, cu at@t cre]te unghiul de rota\ie
al torului, ..


utilizat ca: manometru, vacuumetru, manometru diferen\ial
m`soar` varia\ii mici de presiune cu precizie ridicat`
asigur` cupluri mecanice mari (semnalul s` poat` fi transmis la distan\`
f`r` a se diminua precizia de m`sur`)
indica\ia aparatului nu depinde de volumul de lichid din interior, deci nu
este influen\at` de evaporarea acestuia (avantaj fa\` de tubul U)
influen\e exterioare: temperatura (prin dilatarea diferit` a materialului
aparatului ]i a lichidului manometric), accelera\ia gravita\ional`.

3.3. Aparate cu echilibru de for\e

Aparatele cu echilibru de for\e se bazeaz` pe echilibrarea for\ei de presiune cu
o alt` for\` cunoscut` sau cu rezultanta mai multor for\e cunoscute.

3.3.1. Aparate cu clopot

Aparatul este compus dintr-un recipient [nchis, umplut par\ial cu lichid
manometric (fig. 3.14). Partea inferioar` a recipientului este racordat` printr-un tub
la presiunea necunoscut`. Deasupra lichidului manometric plute]te un piston
executat sub form` de clopot (de unde vine ]i denumirea aparatului).
In`l\imea la care se afl` clopotul reprezint` o m`sur` a diferen\ei de
presiune p. Aceasta se ob\ine din rela\ia de echilibru a for\elor ce ac\ioneaz`
asupra clopotului:

G F F F
p A R
= + +
; ( ) g M S p p gSL L k
c r
= + +
2 1
' (3.14)

Odat` cu modificarea presiunii [n punctul de racord cu procesul (fig. 3.14-
b), se modific` nivelul din interiorul ]i exteriorul clopotului, iar acesta se
deplaseaz` direct propor\ional cu diferen\a de presiune.

M`surarea presiunii

69


utilizat pentru m`surarea presiunilor sau diferen\elor de presiune mici
utilizat ca aparat indicator, [nregistrator, element sensibil al traductoarelor
domeniul de m`sur` este limitat de [n`l\imea lichidului manometric
influen\e exterioare: temperatura (prin dilatarea diferit` a materialului
aparatului ]i a lichidului manometric), accelera\ia gravita\ional`.

3.3.2. Aparate cu piston

Aparatul este compus dintr-un cilindru [n interiorul c`ruia se afl` un piston
(fig. 3.15). Cilindrul este racordat [n partea de jos la presiunea necunoscut`.
Deasupra pistonului este a]ezat` o greutate conoscut`. Intre piston ]i cilindru se
introduce un lichid manometric.
Pentru a sesiza cu precizie momentul [n care se echilibreaz` for\ele,
pistonul trebuie s` coboare cu o vitez` c@t mai mic`. Pentu aceasta, intersti\iul
[ntre piston ]i cilindru trebuie s` fie foarte mic (de ordinul micronilor). Jocul foarte
mic are [ns` ca efect secundar sc`derea preciziei de m`sur`, datorit` frec`rilor
neliniare dintre piston ]i cilindru. Pentru eliminarea acestora, pistonului i se
imprim` o u]oar` mi]care de rota\ie (care centreaz` pistonul ]i totodat` creeaz` o
pelicul` de lichid [ntre piston ]i cilindru).
S p G
G
=

S p F
p
=

S - aria sec\iunii
active a pistonului
Nota\ii:

F
R
for\a elastic` a resortului
F
A
for\a arhimedic`
F
p
for\a datorat` diferen\ei de presiune
G greutatea clopotului
k
r
constanta de elasticitate a resortului [N/m]
L elonga\ia resortului [m]
- densitatea lichidului manometric [kg/m
3
]
g accelera\ia gravita\ional` [m
2
/s]
S suprafa\a sec\iunii transversale a pere\ilor
clopotului [m
3
]
L [n`l\imea imersat` a clopotului [m]
M
c
masa clopotului [kg]

p
1

p
1

P
2

p
1

p
1

P
2

0 =
p
F
' L L =
0
p
F
' L L
(a) p
1
= p
2
(b) p
1
> p
2

Fig. 3.14. Aparat de m`sur` a
presiunii cu clopot
Principiul de m`sur` se bazeaz` pe
echilibrarea a dou` for\e:
- o for\` de presiune (generat` de
presiunea necunoscut`): F
p

- o for\` de greutate (cunoscut`): G

Dac`:
G p
p p G F = =

70

Fig.3.15 Aparat cu piston ]i greut`\i


utilizat ca: manometru, vacuumetru sau manovacuumetru
m`soar` presiuni absolute ]i relative (nu ]i presiuni diferen\iale)
datorit` preciziei mari, se utilizeaz` pentru calibrarea altor aparate
indica\ia poate fi local` sau la distan\`
influen\e exterioare: temperatura, accelera\ia gravita\ional`.

3.4. Aparate cu element elastic

Se bazeaz` pe deformarea unor materiale atunci c@nd asupra lor se aplic` o
for\` exterioar` (datorat` presiunii). Ca efect al deform`rii, apare o for\` elastic`
care se opune ]i care duce la deplasarea unui ac indicator.

3.4.1. Tubul Bourdon

Tubul Bourdon reprezint` unul dintre primele aparate utilizate pentru
m`surarea presiunii. Elementul sensibil (tubul Bourdon) este format dintr-un tub
metalic [n form` de arc de cerc de 270 - 300 (figura 3.16 ). Un cap al tubului este
racordat la presiunea ce se m`soar`. Cel`lalt cap`t este [nchis ]i conectat la acul
indicator sau la un traductor de presiune.
Fig. 3.16 Tub Bourdon

G
p
presiune din proces
greutate
cilindru
piston
deplasare
presiune
Asupra pistonului ac\ioneaz`:
- for\a de presiune Fp , de jos [n sus
- greutatea cunoscut` G, de sus [n jos

Atunci c@nd cele dou` for\e se echilibreaz`:

S p G = ;
S
G
p = (3.15)

unde: G greutatea cunoscut` [kg]
S - aria sec\iunii active a pistonului [m
2
]

sec\iune
transversal`
M`surarea presiunii

71
Dac` se aplic` o for\` de presiune [n interiorul tubului, sec\iunea
transversal` a acestuia se modific` ]i tinde s` devin` circular`. Aceast` schimbare
de sec\iune are tendin\a de a [ndrepta tubul, provoc@nd deplasarea acestuia.
Deplasarea maxim` a cap`tului liber ce se poate ob\ine cu un astfel de tub este de
aprox. 5 mm. Aceasta depinde de: raza de curbur` a tubului (direct propor\ional),
grosimea pere\ilor tubului (invers propor\ional), forma sec\iunii transversale a
tubului, caracteristicile materialului.
Tubul este fabricat din alam`, bronz sau dintr-un aliaj de cupru beriliu.
Sec\iunea transversal` este de obicei oval`, dar poate avea ]i alte forme (fig. 3.17).
Pentru presiuni foarte [nalte, tubul se face dintr-o pies` masiv` gùrit` excentric.

Fig. 3.17. Tubul Bourdon - forma sec\iunii transversale


Pentru a cre]te deplasarea tubului (sensibilitatea aparatului), acesta se poate
construi din mai multe spire, a]ezate [n plan sau [n spa\iu. Se ob\ine:

Tubul Bourdon melcat dac` spirele sunt [n acela]i plan (figura 3.18 - a)

Tubul Bourdon elicoial dac` spirele sunt a]ezate [n spa\iu (figura 3.18-b)

(a) melcat (b) elicoidal

Fig. 3.18. Tub Bourdon melcat

aparat simplu
pre\ relativ sc`zut pentru o precizie destul de bun`
m`soar` presiuni relative ]i absolute; nu ]i presiuni diferen\iale
m`rimea m`surat` poate fi transmis` la distan\`
timp de r`spuns mai mare dec@t al altor elemente elastice
sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii
are erori de histerezis
cap`t mobil
indica\ie
presiune
presiune
indica\ie

oval oval ascu\it oval ondulat profil pentru profil pentru
presiuni [nalte presiuni f. [nalte

72

presiunea maxim` depinde de limita de elasticitate a materialului
modulul de elasticitate depinde de temperatura materialului tubului
[n timp apar deform`ri permanente ale tubului
influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor tubului
]i ale sistemului de transmisie), starea tubului (deform`ri permanente etc.)

3.4.2. Aparate cu membran`

Elementul sensibil: o membran` sub forma unui disc circular foarte
sub\ire, fixat la circumferin\` (figura 3.19).

Fig. 3.19 Aparat de m`sur` a presiunii cu membran`

Prin ac\iunea presiunii asupra membranei, aceasta se curbeaz`: [n sus [n
cazul unei suprapresiuni ]i [n jos [n cazul unei depresiuni. Deplasarea membranei
este transmis` c`tre un aparat indicator sau c`tre un traductor (prin intermediul
unei tije legat` de centrul ei).
Membrana poate avea:
- rigiditate mare (dac` este confec\ionat` din materiale metalice: o\el inoxidabil,
alpaca, alam`, bronz) se m`soar` deformarea
- rigiditate mic` (dac` este confec\ionat` din materiale nemetalice: cauciuc,
\es`turi cauciucate, piele etc.) se m`soar` s`geata maxim`, eventual
amplificat` prin procedee mecanice
Materialele cel mai des utilizate sunt: o\elul inoxidabil, alama, bronzul.

Fig 3.20. Profiluri de membran`

membran` flexibil`
deplasare
presiune
din proces
indica\ie
Pentru a ob\ine o deplasare liniar` [n func\ie
de presiune, suprafa\a membranei se face
ondulat` (cu excep\ia zonei centrale care este
rigidizat`) - fig. 3.20
M`surarea presiunii

73

se pot m`sura presiuni relative, abolute, diferen\iale
for\ele dezvoltate sunt mai mari dec@t la tubul Bourdon
timp de r`spuns este foarte scurt (se pot m`sura varia\ii rapide de presiune)
semnalul poate fi transmis la distan\`
dac` membrana se acoper` cu un strat protector, poate fi utilizat` pentru
m`surarea presiunii [n medii corozive
nu este sensibil la suprasolicit`ri sau la vibra\ii
deformarea membranei este mic` (aprox. 1.5 ... 2 mm), ceea ce duce la o
sensibilitate mic` a aparatului ]i la necesitatea utiliz`rii unor sisteme de
transmisie care s` asigure o amplificare mare a mi]c`rii
presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate a materialului
membranei
[n timp apar deform`ri permanente ale membranei
influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor
membranei ]i ale sistemului de transmisie).

3.4.3. Aparate cu capsul`

Elementul sensibil: dou` membrane identice lipite pe circumferin\` (fig.
3.21). Una dintre membrane este rigidizat` de un suport, iar cealalt` transmite
deplasarea datorat` presiunii c`tre un sistem de indicare sau c`tre un traductor.

Fig. 3.21 Aparat de m`sur` a presiunii cu capsul`

Presiunea necunoscut` ac\ioneaz` [n interiorul capsulei. Deformarea
rezultat` prin aplicarea presiunii este dubl` fa\` de membran` (deoarece se ob\ine
prin deformarea a dou` membrane).
Ca ]i [n cazul membranei, pentru a se ob\ine o varia\ie liniar` a deplas`rii
[n func\ie de presiune, suprafa\a capsulei se face sub form` ondulat` (figura 3.22).
Materialele utilizate pentru capsul` sunt acelea]i ca ]i cele pentru
membran`. Cele mai des utilizate sunt: o\elul inoxidabil, alama, bronzul.

membran`
flexibil`
deplasare
presiune din proces
indica\ie

74

Fig. 3.22 Profiluri de capsul`


Aparatul cu capsule multiple: format din mai multe capsule [nseriate
(pentru amplificarea mi]c`rii) figura 3.23

Fig. 3.23 Aparat de m`sur` a presiunii cu capsule multiple


toate avantajele aparatelor cu membran`
membranele se deformeaz` [n mod egal, iar deplasarea este
amplificat`
o deplasare suplimentar` se ob\ine prin capsule multiple
recomandat pentru domenii de m`surare foarte mici
deformarea capsulei este destul de mic` (sensibilitate mic` a
aparatului) ; dar se poate cre]te prin utilizarea de capsule multiple
presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate
[n timp apar deform`ri permanente ale capsulei
m`soar` suprapresiuni, depresiuni, presiuni diferen\iale
valoarea m`surat` este influen\at` de temperatur`, prin modificarea
dimensiunilor capsulei ]i ale sistemului de transmisie.

cap`t fix
element
elastic cu
capsule
multiple
[nchidere
etan]`
presiune
proces
element de
transmisie
a mi]c`rii
indica\ie
M`surarea presiunii

75
3.4.4. Aparate cu burduf

Aparatul cu burduf este confec\ionat dintr-un tub metalic sub form` de
burduf, av@nd pere\ii sub\iri, ondula\i uniform (figura 3.24)
Fig. 3.24 Aparat de m`sur` a presiunii cu burduf

Func\ionarea burdufului este asem`n`toare cu cea a capsulei. Presiunea
necunoscut` se aplic` [n interiorul burdufului, pe la unul dintre capete. La varia\ia
presiunii, burduful se dilat` sau se contract`, duc@nd la deplasarea cap`tului liber
(care este conectat la un ac indicator sau la un traductor).
Sensibilitatea aparatului depinde de dimensiunea burdufului (diametru,
grosimea pere\ilor, num`rul ondula\iilor max. 24, forma ondula\iilor) ]i de
propriet`\ile elastice ale materialului.


Burduf cu balan\` (figura 3.25 a). Modificarea domeniului de m`sur` ]i
a sensibilit`\ii burdufului se face prin modificarea presiunii de referin\` din
cel de-al doilea burduf.

Burduf cu arc (figura 3.25 b). Modificarea domeniului de m`sur` ]i a
sensibilit`\ii burdufului se face prin montarea unui arc [n interior. Acesta
modific` elasticitatea burdufului.

(a) Burduf cu balan\` (b) Burduf cu arc

Fig. 3.25 Aparat de m`sur` a presiunii cu burduf variante constructive
presiune proces
arc
calibrat
burduf
indica\ie
burduf flexibil
deplasare
presiune proces
pres.
ref.
presiune proces
indica\ie

76
Avantaje ]i limit`ri ale aparatelor cu burduf:

m`soar`: presiuni relative, diferen\iale; nu ]i presiuni absolute
sensibilitate mai mare comparativ cu celelalte aparate cu element elastic
semnalul poate fi transmis la distan\`
presiunea maxim` este determinat` de limita de elasticitate a materialului
[n timp apar deform`ri permanente ale burdufului
influen\e exterioare: temperatura (prin modificarea dimensiunilor burdufului ]i
ale sistemului de transmisie).

3.5. Traductoare de presiune

Traductoarele de presiune con\in
un senzor de presiune (de obicei cu element elastic): care transform` presiunea
[ntr-o deformare sau deplasare
un traductor: care converte]te valoarea de deformare/deplasare [ntr-un semnal
ce poate fi transmis la distan\`. Cea mai larg` r`sp@ndire o au traductoarele
electrice, motiv din care numai acestea sunt tratate.
Traductoarele electrice au un semnal de ie]ire: 420 mA cc, 010 V cc sau
digital. In func\ie de modalitatea de ob\inere a semnalului electric, exist` mai
multe tipuri de traductoare :
- rezistive : bazate pe varia\ia rezisten\ei electrice
- poten\iometrice: modificarea rezisten\ei unui poten\iometru
- inductive: modificarea inductan\ei
- capacitive: modificarea capacit`\ii
- piezoelectrice: modificarea sarcinii electrice [ntr-un element piezoelectric
- cu fir rezonant: modificarea frecven\ei de rezonan\`
- optice: modificarea radia\iei infraro]ii.

3.5.1. Traductor de presiune rezistiv

Traductorul de presiune rezistiv este compus dintr-un element rezistiv fixat
pe un suport flexibil. Principiul de func\ionare se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei
electrice a materialelor conductoare o dat` cu deformarea acestora.
Elementul rezistiv const` dintr-un fir conductor foarte sub\ire (0.025 mm).
Dac` asupra lui ac\ioneaz` o for\` (datorat` presiunii), acesta este supus unei
deform`ri elastice. Ca urmare, cre]te lungimea ]i scade aria sec\iunii transversale
(fig.3.26). Modificarea acestor dimensiuni are ca efect cre]terea rezisten\ei:

A
L
R = (3.16)

unde: R rezisten\a []; rezistivitatea [m]
L lungimea [m] ; A aria sec\iunii [m
2
]
M`surarea presiunii

77

Fig. 3.26 Deformarea firului rezistiv

Rezisten\a este m`surat` cu un circuit punte (ca ]i [n cazul temperaturilor).
Materialele utilizate pentru fabricarea firului conductor pot fi: metale pure,
aliaje (CuNi, NiCr) sau semiconductori (siliciu, germaniu).


Traductor rezistiv cu rezisten\a fixat` direct pe senzor

Fig. 3.27 Traductot cu rezisten\a fixat` direct pe senzor

Traductor rezistiv cu rezisten\a fixat` pe suport flexibil

Fig. 3.28 Traductor de presiune
rezistiv cu burduf


aparat ieftin
dimensiuni foarte mici
se pot m`sura presiuni absolute, relative, diferen\iale
influne\e exterioare: temperatura (componentele mecanice ale
sistemului au coeficien\i de dilatare diferi\i).
fir metalic
senzor de
presiune
for\`
for\`
fire de leg`tur`
for\`
(de presiune)
deplasare
deplasare

fir metalic
suport
flexibil
fir metalic
presiune burduf
Elementul rezistiv este fixat
direct pe senzorul de presiune
(membran` sau capsul`). Deformarea
acestuia duce la modificarea
rezisten\ei firului (figura 3.27).
Elementul rezistiv este fixat pe un
suport flexibil sub form` de tij` sau de
lamel` (figura 3.28). Prin deformarea
senzorului de presiune (burduf), se
deformeaz` ]i suportul flexibil [mpreun` cu
firul metalic. Prinderea firului metalic de
suport se face prin lipire cu un strat sub\ire
de epoxy sau prin tehnica straturilor sub\iri.

78
3.5.2. Traductor de presiune poten\iometric

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei unui
poten\iometru (figura 3.29).

Fig. 3.29 Traductor poten\iometric

Cursorul poten\iometrului este legat la cap`tul mobil al unui senzor de
presiune (cu burduf) figura 3.30.
Prin deformarea burdufului, se deplaseaz` cursorul ]i variaz` rezisten\a
electric`. Valoarea ei se m`soar` cu un circuit punte.
Arcul este utilizat pentru reglarea domeniului de m`sur` ]i a sensibilit`\ii
aparatului.

Fig. 3.30 Traductor de presiune poten\iometric


aparat ieftin
dimensiuni reduse
semnal de ie]ire destul de puternic (nu necesit` amplificare)
influen\e exterioare: temperatura (componentele mecanice au coeficien\i de
dilatare diferi\i), umiditate, praf, vibra\ii, ]ocuri, uzura mecanic` a
componentelor ]i contactelor.

R
0

R
x

E
V
Rela\ia dintre tensiunea V ]i rezisten\a R
x
este liniar`, cu
condi\ia ca voltmetrul s` aib` rezisten\a suficient de mare
(ca s` nu influen\eze m`sur`toarea)

x
x
R R
R
E V
+
=
0
(3.17)
presiune proces
senzor
poten\iometru
cursor
arc
leg`tura la
puntea Wheatstone
M`surarea presiunii

79
3.5.3. Traductor de presiune capacitiv

Capacitatea electric` ce apare [ntre doi conductori desp`r\i\i de un mediu
izolator ( numit dielectric) este:

d
kA
E C = (3.18)

Traductorul capacitiv se bazeaz` pe modificarea distan\ei dintre cele dou`
conductoare. Pentru aceasta unul sau ambii conductori ([n func\ie de varianta
constructiv`) sunt lega\i la un senzor de deplasare. Capacitatea format` se m`soar`
cu un circuit punte. Valoarea ei depinde de distan\a dintre conductori.


Traductor capacitiv cu un senzor de presiune

Traductorul este compus dintr-un senzor de presiune cu element elastic (cu
burduf [n figura 3.31), legat de un conductor (mobil). De o parte ]i de alta a
conductorului mobil, la aceea]i distan\`, se afl` doi conductori fixi.
Cei trei conductori formeaz` dou` capacit`\i. Atunci c@nd asupra
senzorului nu ac\ioneaz` nici o presiune, cele dou` capacit`\i sunt egale, circuitul
punte [n care sunt incluse este echilibrat ]i tensiunea de ie]ire este nul`.

Fig. 3.31 Traductor de presiune capacitiv (cu un senzor de presiune)

Odat` cu modificarea presiunii, duce la deplasarea senzorului ]i implicit a
conductorului mobil. Prin deplasarea conductorului mobil se modific` distan\a
dintre conductoare, valoarea celor dou` capacit`\i ]i puntea se dezechilibreaz`.
Presiunea se ob\ine din tensiunea de ie]ire a pun\ii.
presiune
proces
discurile
capacit.
diafragm`
suporturi
izolatoare
Conductor
1
d
C
Conductor
2
[n care:
C capacitatea
E permitivitatea absolut` a spa\iului liber
k capacitatea dielectric` a izolatorului
A aria conductoarelor
d distan\a dintre conductoare

surs` de c.a.
(tens. intr.)
tensiune
de ie]ire
presiune
presiune
din proces

80
Traductor capacitiv cu doi senzori de presiune

Capacitatea este format` din dou` discuri flexibile fabricate din materiale
conductive care sunt [n acela]i timp ]i senzori de presiune (cu membran`). Fluidul
manometric dintre discurile-senzor reprezint` dielectricul capacit`\ii(fig. 3.32).

Fig. 3.32 Traductor de presiune capacitiv (cu doi senzori de presiune)


aparat robust, dimensiuni reduse
domeniu mare de m`sur` (vid 70 MPa)
sensibilitate ridicat` (se pot citi diferen\e de presiune de 0.01 mca)
precizie mare de m`sur` (0.01% din scal` sau 0.1% din valoarea citit`)
influen\e exterioare: temperatura mediului, vibra\ii, coroziune.

3.5.4. Traductor de presiune inductiv

Teoria aplicat`:

Fenomenul de induc\ie electromagnetic`: apari\ia unei tensiuni electromotoare
de induc\ie (a unui curent indus) [ntr-un circuit electric str`b`tut de un flux
magnetic variabil [n timp.

Legea lui Faraday: tensiunea electromotoare indus` (t.e.m.) este propor\ional`
cu viteza de varia\ie a fluxului c@mpului magnetic:

dt
d
e
i
= (3.19)

unde: e
i
t.e.m.; fluxul magnetic ; t timpul

Semnul minus exprim` legea lui Lenz: t.e.m. indus` este orientat` astfel
[nc@t c@mpul magnetic indus s` se opun` varia\iei fluxului c@mpului inductor.

disc
flexibil
disc
flexibil
presiune
La cre]terea presiunii, discurile se
dep`rteaz` unul fa\` de cel`lalt, modific@nd
capacitatea. Aceasta este m`surat` cu un
circuit punte. Presiunea rezult` [n func\ie de
valoarea capacit`\ii
M`surarea presiunii

81
Autoinduc\ia: varia\ia intensit`\ii curentului electric [ntr-un circuit are ca efect
varia\ia fluxului magnetic prin suprafa\a limitat` de circuit ]i apari\ia unei
tensiuni electromotoare de induc\ie.
Inductan\a: proprietate a circuitului electric care exprim` m`rimea for\ei
electromotoare induse de o varia\ie a fluxului magnetic. Aceasta se calculeaz`
ca raport dintre fluxul magnetic pe conturul circuitului bobinei ]i curentul care
[l produce:

R
N
I
L
2
=
= [ H (henry) ] (3.20)

unde: I curentul electric; N num`rul de spire; R reluctan\a

Reluctan\a este o proprietate a circuitului magnetic care exprim` rezisten\a
materialelor la c@mpul magnetic (reprezint` echivalentul rezisten\ei din c@mpul
electric). Rela\ia de calcul este:

=
2
1
1
l
l
dl
S
R
(3.21)

[n care: l
1
, l
2
limitele conturului [ntre care se define]te R [m]
permeabilitatea magnetic` a mediului [H/m]
S sec\iunea circuitului magnetic [m
2
]

Tensiunea electromotoare de autoinduc\ie:
dt
dI
L e
i
= (3.22)

Induc\ia mutual` (caz particular al induc\iei electromagnetice): excitarea prin
induc\ie a curentului [ntr-un circuit electric prin varia\ia curentului [ntr-un alt
circuit (vecin)
Fluxul c@mpului magnetic al curentului inductor I
1
prin suprafa\a
m`rginit` de circuitul secundar este propor\ional cu intensitatea curentului care-
l genereaz`:

1 12 12
I M = (3.23)

unde: M inductan\a mutual`

Traductoarele inductive se bazeaz` pe modificarea:
- num`rului de spire (al inductan\ei) traductoare cu miez mobil
- geometriei c@mpului magnetic (a reluctan\ei magnetice) traductoare reluctive
- inductan\ei mutuale traductoare tip transformator.


82

3.5.4.1. Traductor inductiv cu miez mobil

Fig. 3.33 Traductor de presiune cu miez mobil (cu o bobin`)

Variant` constructiv`:

Traductor inductiv cu miez mobil cu dou` bobine

Fig. 3.34 Traductor de presiune
cu miez mobil
(cu dou` bobine)

3.5.4.2. Traductor reluctiv

Traductorul reluctiv se bazeaz` pe modificarea reluctan\ei magnetice, prin
modificarea geometriei circuitului magnetic. Acesta cuprinde (fig. 3.35):
- un senzor de presiune cu element elastic ([n figur`: tub Bourdon elicoidal)
- o bar` magnetic` (mobil`), deplasat` de senzorul de presiune
- un miez izolator (fix)
- dou` bobine alimentate de la o surs` de c.a., [nf`]urate pe miezul izolator.
Fir metalic:
bobinat pe un tub
izolator
alimentat de la o
surs` de c.a.
presiune
Tub izolator
Miez magnetic
(mobil)
presiune
tub
izolator
miez magnetic
mobil
2 bobine
[nf`]urate [n
sens opus
Traductorul este format dintr-un
tub izolator pe care este [nf`]urat` o
bobin` (fig.3.33). In interiorul bobinei se
afl` un miez magnetic legat la un senzor de
presiune (cu element elastic).
Deplasarea miezului (prin varia\ia
presiunii) duce la modificarea inductan\ei,
respectiv a curentului indus [n circuitul
bobinei. Acest curent este dependent de
presiune.
Pentru a cre]te sensibilitatea
traductorului inductiv cu miez mobil, firul
metalic se [mparte [n dou` bobine identice
(fig. 3.34). In acest caz, m`rimea ]i sensul
semnalului de ie]ire depind de deplasarea
miezului fa\` de pozi\ia central`:
dac` miezul este centrat: tensiunea indus`
[n bobine este nul`
dac` miezul se deplaseaz`: apare o
diferen\` de tensiune indus` propor\ional`
cu deplasarea (inductan\a unei bobine
cre]te, iar inductan\a celei de-a doua scade)
M`surarea presiunii

83
Deplasarea barei magnetice (datorat` varia\iei de presiune) duce la
modificarea [ntrefierului, respectiv a fluxului magnetic indus [n cele dou` bobine
(prin modificarea reluctan\ei circuitului magnetic).

Fig. 3.35 Traductor de presiune reluctiv


semnalul de ie]ire are valoare mare
precizie ridicat` pentru un domeniu de m`sur` mic
necesit` surs` de curent alternativ
sensibil la vibra\ii ]i interferen\e magnetice
componentele sunt supuse uzurii mecanice

3.5.4.3. Traductor tip transformator

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe modificarea inductan\ei mutuale
dintre dou` circuite electrice.

Fig. 3.36 Traductor de presiune tip transformator

bar`
magnetic`
tub
Bourdon
elicoidal
bobine
L
2
L
1
miez
[ntrefier
y
Ca urmare, variaz`
inductivit`\ile L
1
, L
2
ale celor
dou` bobine ]i curentul indus.

y y
k
L
+
=
1
;
y y
k
L

=
2

(3.24)
unde:
k constanta aparatului
y [ntrefierul ini\ial
y deplasarea barei magnetice

deplasare
senzor cu
element elastic
(capsul`)
miez
bobine secundare
bobin` primar`
deplasare miez
bobine
secundare
bobin`
primar`
Traductorul cuprinde (fig. 3.36):
senzor de presiune (cu element elastic:
capsul`)
miez metalic (mobil)
trei bobine [nf`]urate pe un tub
izolator: o bobin` primar` ([n centru)
c`reia i se aplic` un c.a. ]i dou` bobine
secundare (la capete), a]ezate simetric
fa\` de bobina primar` ]i [nf`]urate [n
sens opus.


84

Deplasarea miezului modific` cuplajul dintre bobina primar` ]i fiecare
dintre bobinele secundare, modific@nd tensiunea electromotoare generat` prin
induc\ie mutual`. Cele dou` tensiuni induse sunt de semn opus (deoarece bobinele
secundare sunt inf`]urate [n sens opus)
M`rimea ]i sensul semnalului de ie]ire depind de pozi\ia miezului:
- dac` miezul este centrat: tensiunea indus` [n bobinele secundare este nul`
- dac` miezul se deplaseaz`: apare o diferen\` a tensiunii induse [n bobinele
secundare, care este direct propor\ional` cu deplasarea (presiunea m`surat`).

Avantaje ]i limit`ri :

domeniu mare de m`sur` cu precizie ridicat`
necesit` surs` de curent alternativ
sensibil la vibra\ii ]i interferen\e magnetice
componentele sunt supuse uzurii mecanice.

3.5.5. Traductor de presiune piezoelectric

Elementele piezoelectrice sunt constituite din cristalele unor minerale
(cuar\, turmalin` etc.) care au urm`toarea proprietatea: dac` asupra lor ac\ioneaz` o
for\`, atunci genereaz` o sarcin` electric` dependent` de for\a aplicat`.
Valoarea sarcinii electrice dezvoltate este foarte mic`, dar direct
propor\ional` cu for\a aplicat` (respectiv cu presiunea).

Fig. 3.37 Traductor de presiune piezoelectric

Ca urmare a ac\iunii for\ei de presiune asupra cristalului piezoelectric
apare o sarcin` electric` propor\ional` cu aceasta. Curentul generat [n cristal este
preluat de un electrod.
Dup` electrod se introduce un circuit integrat care are rolul de a condi\iona
semnalul de ie]ire. Acesta asigur` conversia semnalului [ntr-un semnal de tensiune
utilizabil, precum i amplificarea ]i filtrarea lui.
electrod

semnal de ie]ire
senzor de
presiune
elemente
piezoelectrice
circuit
integrat
Traductorul de presiune
piezoelectric cuprinde (fig.3.37):
- senzor de presiune cu element
elastic
- element piezoelectric
- electrod
- circuit integrat
M`surarea presiunii

85
Pentru cre]terea sensibilit`\ii traductorului, se utilizeaz` mai multe cristale
[n serie, astfel [nc@t sarcinile lor s` se adune ]i sarcina total` s` fie mai mare.


ieftin
robust
dimensiuni reduse
vitez` mare de reac\ie
sensibil la varia\ia temperaturii mediului
necesit` circuit special de condi\ionare a semnalului (amplificare, filtrare etc.)
nu se pot m`sura depresiuni.

3.5.6. Traductor de presiune cu coard` vibrant`

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe rela\ia dintre frecven\a de
rezonan` a unui fir fixat la ambele capete ]i starea de tensionare a acestuia:

S
F
l
f
2
1
0
= (3.25)

unde: F for\a de presiune aplicat` ; l lungimea firului
S - sec\iunea firului ; - densitatea firului

Traductorul con\ine o coard` confec\ionat` dintr-un fir metalic foarte
sub\ire. Unul dintre capete corzii este fix, iar cel`lalt cap`t este legat la un senzor
de presiune (figura 3.38).

Fig.3.38 Traductor de presiune cu coard` vibrant`

Firului i se imprim` o mi]care de oscila\ie la frecven\a de rezonan\` (cu
ajutorul unui c@mp magnetic permanent sau a unui electromagnet).
La varia\ia presiunii, cap`tul care este legat la senzorul de presiune []i
modific` pozi\ia. Ca urmare, se modific` starea de tensionare a firului ]i implicit
frecven\a de rezonan\`. Frecven\a de rezonan\` este m`surat` ]i transformat` [ntr-
un semnal electric propor\ional cu presiunea.

cap`t fix
fir ce oscileaz` la
frecven\a de rezonan\`
senzor de
presiune
l

86


aparat cu precizie ridicat` (se pot m`sura valori mici)
genereaz` un semnal digital (ce poate fi transmis direct [ntr-un microprocesor)
semnal de ie]ire neliniar cu presiunea (dezavantaj compensat prin software)
sensibil la varia\ii de temperatur` (dezavantajul se compenseaz` prin software)
sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii.

3.5.7. Traductor de presiune optic

Traductorul optic con\ine (fig. 3.39):
un senzorul de presiune (cu element elastic)
trei diode: o surs` de lumin` (LED), o diod` de m`sur` ]i o diod` de referin\`
un obturator: ac\ionat de senzorul de presiune

Fig. 3.39 Traductor de presiune optic

Varia\ia presiunii duce la deplasarea obturatorului aflat [ntre LED ]i dioda
de m`sur`. Ca urmare, se modific` cantitatea de radia\ie IR recep\ionat` de
aceasta. Radia\ia IR este m`surat` ]i transformat` [n valoare de presiune.
Dioda de referin\` nu este niciodat` blocat` de obturator. Rolul acesteia
este de a m`sura radia\ia IR recep\ionat` atunci c@nd fasciculul nu este atenuat. In
acest fel se elimin` erorile de m`sur` introduse prin [mb`tr@nirea LED-ului ]i prin
depunerea de particule pe suprafe\ele optice.


stabilitate bun`
utilizabil pentru m`sur`tori de durat`
nu se pot m`sura depresiuni

LED diod` de referin\`
diod` de m`sur`
obturator
senzor de
presiune
(membran`)
presiune
M`surarea presiunii

87
nu este influen\at de temperatur` (diodele sunt supuse la aceea]i temperatur`)
nu are erori de histerezis
nu necesit` [ntre\inere.

3.5.8. Traductor de presiune prin ionizarea gazelor

Traductoarele prin ionizarea gazelor sunt utilizate pentru m`surarea
vidului [naintat (domeniul de m`sur`: 10
-2
... 10
-10
torr ).
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe ionizarea gazelor prin bombardarea
moleculelor de gaz cu electroni.

3.5.8.1. Traductor cu catod cald

Catodul cald const` din filamentul unui bec (fig. 3.40). Filamentul ([nc`lzit
cu un circuit de curent continuu) emite electroni. Ace]tia sunt accelera\i cu
ajutorul gilei (+).
In continuare, electronii se ciocnesc cu moleculele gazului ]i formeaz` ioni
pozitivi. Ionii pozitivi sunt atra]i de c`tre un colector. Se genereaz` astfel un
curent electric [n circuitul exterior.
Valoarea curentului generat este propor\ional` cu densitatea gazului,
respectiv cu presiunea.

Fig. 3.40 Traductor de presiune cu catod cald
catod
anod
V
incint`
cu gaz

Ampermetru
catod
cald
ioni
colector ioni
pozitivi
presiune
(vacuum)
curent de
emisie
al catodului
Gril`
( + )
In func\ie de modalitatea de generare a
electronilor, exist` dou` tipuri principale de
aparate de m`sur`:
cu catod cald: dintr-un filament adus la
incandescen\`
cu catod rece: cu ajutorul unul c@mp
electric de poten\ial [nalt

88

3.5.8.2. Traductor cu catod rece (tip Penning)

Diferen\a dintre ionizarea gazelor cu catod cald ]i rece const` [n metoda de
generare a electronilor. La traductorul cu catod rece, electronii sunt ob\inu\i de pe
suprafa\a catodului printr-un c@mp electric de poten\ial [nalt (fig. 3.41).

Fig. 3.41 Traductor de presiune cu catod rece

Aparatul este plasat [n interiorul unui c@mp magnetic care imprim`
electronilor o mi]care elicoidal` (m`rindu-le astfel probabilitatea de a [nt@lni
molecule de gaz). Atunci c@nd electronii se ciocnesc cu moleculele gazului, se
formeaz` ioni pozitivi. Ionii pozitivi sunt la r@ndul lor atra]i de c`tre un colector
format dintr-un cilindru exterior. In acest fel se genereaz` un curent electric [n
circuitul exterior. Valoarea curentului generat este propor\ional` cu densitatea
gazului, respectiv cu presiunea sa.

3.6. Montarea aparatelor de m`sur` a presiunii

Montarea aparatelor se face [n func\ie de condi\iile [n care acestea lucreaz`
]i de fluidul de lucru (parametrii, caracteristici).

Fig. 3.42 Traseul de m`sur` a presiunii
conduct`
conduct`
de impuls
robinet
cu trei
cì
aparat de
m`sur`
ventil de
separare

colector
ioni
pozitivi
catod
catod
mA
presiune
(vacuum)
c@mp magnetic
Traseul care leag` locul [n care
se m`soar` presiunea ]i aparatul de m`sur`
con\ine urm`toarele elemente de baz` (fig.
3.42): priza de presiune, conducta de
impuls, ventilul de separare, robinetul cu
trei cì.
In func\ie de natura fluidului ]i de
condi\iile de lucru se pot introduce c@teva
acesorii suplimentare: protec\ii pentru
elementele elastice, oale de condens,
cicloane de separare a particulelor solide,
amortizoare de pulsa\ii, dispozitive de
separare.
M`surarea presiunii

89
3.6.1. Priza de presiune

Condi\ii impuse prizelor de presiune:
- s` evite [nfundarea conductelor de impuls (prin depunere de particole sau
formare de condensat)
- s` nu perturbe regimul de lucru din proces (s` aibe diametru c@t mai mic)
- s` asigure pierderi minime de presiune pe traseu (s` aibe muchiile rotunjite).

Priz` de presiune pentru conducte de aer sau gaze
- cazul fluidelor f`r` suspensii de particole solide -

Condi\ii de montare pentru:
- conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei (fig.3.43 a)
- conducte verticale: racord lateral (fig.3.43 b)

(a) conducte orizontale sau [nclinate (b) conducte vericale

Fig. 3.43 Traseul de m`sur` a presiunii (aer/gaze f`r` suspensii)

Priz` de presiune pentru conducte de aer sau gaze
- cazul fluidelor cu suspensii de particole solide -

- conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei (fig.3.43 a)
- conducte verticale: racord lateral ]i ciclon de separare a particolelor (fig.3.44)

Fig . 3.44 Racord lateral cu ciclon de separare

priz` de
presiune
robinet
de separare
conduct`
de impuls
fluid

conduct`
de impuls
priz` de
presiune
robinet
de separare
fluid
robinet
de golire

fluid
priz` de
presiune
conduct`
de impuls
ciclon
de separare

90
Priz` de presiune pentru conducte cu lichide sau abur:

- conducte orizontale sau [nclinate: [n partea superioar` a conductei sau lateral
(nerecomandat)
- conducte verticale: racord lateral

3.6.2. Conducta de impuls

Conducta de impuls realizeaz` leg`tura dintre priza de presiune ]i aparatul
de m`sur`. Amplasarea ei se face [n func\ie de pozi\ia conductelor ]i de natura
fluidului. Condi\ii pentru montarea conductei de impuls:
- s` aibe diametru c@t mai mare (5 ... 15 mm)
- s` aibe lungime c@t mai mic` (maximum 50 m)
- s` fie etan]e.

Conduct` de impuls pentru aer, gaze

Traseul trebuie ales astfel [nc@t s` [mpiedice depunerea de materiale solide
sau acumularea de condensat. Pentru aceasta:
traseele trebuie s` fie verticale sau pu\in [nclinate spre prizele de presiune
dac` nu este posibil: pe traseu se monteaz` colectoare de condensat/
depuneri (cu posibilitatea de purjare).

Conduct` de impuls pentru lichide:

Traseul trebuie ales astfel [nc@t s` se evite formarea pernelor de aer sau
gaze. Pentru aceasta:
traseele trebuie s` fie verticale sau pu\in [nclinate spre prizele de presiune
aparatul de m`sur` se monteaz` [n cel mai [nalt punct al traseului
dac` nu este posibil:
- [n cel mai [nalt punct se prev`d vase de aerisire
- conductele dintre priz` ]i vasul de aerisire se [nclin` spre priza de presiune
- conductele dintre vasul de aerisire ]i aparat se [nclin` spre aparatul de m`sur`.

Conduct` de impuls pentru abur:

Fig. 3.45 Conduct` de impuls pentru abur
Traseul trebuie ales astfel
[nc@t nivelul de condensat [n
conductele de impuls s` fie constant.
Pentru aceasta se monteaz` oala de
condensat [n punctul cel mai [nalt al
traseului (figura 3.45 ).
M`surarea presiunii

91
Conduct` de impuls pentru protec\ia aparatelor cu elemente elastice
[n cazul lichidelor calde (t > 70):

In cazul m`sur`rii presiunii lichidelor calde este necesar` protejarea
senzorului cu element elastic [mpotriva temperaturilor ridicate. Protec\ia nu este
necesar` ]i pentru conductele lungi, la care lungimea conductei asigur` o r`cire
suficient` a fluidului.

Fig. 3.46 Protec\ia conductelor de
impuls scurte [mpotriva temperaturilor ridicate

3.6.3. Ventilul de separare

Pe conducta de impuls, [n apropierea prizei de presiune, se monteaz` un
ventil de separare (figura 3.42). Rolul acestuia este de a izola (separa) conducta de
impuls ]i aparatul de m`sur` de proces.
In cazul conductelor de impuls scurte ]i a presiunilor mai mici de 100 bar
nu este obligatorie montarea ventilului de separare.

3.6.4. Robinetul cu trei cì

Robinetul cu trei cì (fig.3.47) se monteaz` tot pe conducta de impuls, dar
la extremitatea dinspre aparatul de m`sur`. Acesta controleaz` curgerea a trei
direc\ii:
I - izolarea aparatului de proces (pentru efectuarea de repara\ii f`r` oprirea
procesului)
P - eliminarea fluidului p`truns spre instrumentul de m`sur`
C - calibrarea/verificarea instrumentului (aparatul se calibreaz`/recalibreaz` la
locul de func\ionare, f`r` a fi necesar` demontarea lui)

Fig.3.47 Robinet cu trei cì

aparat de m`sur`
proces
I
C
P

Tabelul 3.1.
Utilizarea robinetului cu trei cì
Direc\ie curegre
Opera\ia
P C I
Func\ionare normal` [nchis [nchis deschis
Izolare aparat [nchis [nchis [nchis
Purjare/aerisire deschis [nchis [nchis
Calibrare/recalibrare/verificare [nchis deschis [nchis

Pentru conductele de impuls
foarte scurte (aparate locale) protec\ia se
realizeaz` prin [ndoirea conductei de
impuls [n form` de U sau de bucl` (fig.
3.46). In acest fel, pe l@ng` r`cirea
lichidului se asigur` astfel ]i protec\ia
[mpotriva vibra\iilor.

92
3.6.5. Amortizorul de pulsa\ii

Amortizorul de pulsa\ii se utilizeaz` pentru evitarea pulsa\iilor elementului
sensibil (]i acului indicator) datorit` vibra\iilor conductei. Acesta poate fi un filtru,
un robinet, un piston, un orificiu variabil etc. introduse pe traseul conductei pentru
a [nt@rzia citirea valorii de presiune. Datorit` cre]terii timpului de reac\ie,
amortizorul nu poate fi utilizat pentru m`surarea varia\iilor bru]te de presiune.

3.6.6. Dispozitive de separare

Dispozitivele de separare se utilizeaz` [n cazul fluidelor agresive pentru
separarea fluidului din proces de aparatul de m`sur` (dac` nu se pot utiliza aparate
de m`sur` cu membran` - recomandate [n acest caz). Exist` dou` tipuri:
- cu membran`: separarea se face prin intermediul unei membrane ( fig.3.48- a)
- cu lichid de separare - separarea se face prin intermediul unui lichid av@nd
densitatea mai mare dec@t cea a fluidului din proces ( fig. 3.48 - b)

(a) cu membran` (b) cu lichid de separare

Fig.3.48 Dispozitive de separare

3.6.7. Protec\ia la suprapresiune

Se utilizeaz` pentru protejarea aparatului [mpotriva suprapresiunilor
(datorate loviturilor de berbec sau altor erori de exploatare sau proiectare). Nivelul
de protec\ie uzual este de 50200 % din domeniul de m`sur` al aparatului.

Fig. 3.49 Protec\ie la suprapresiune amplasat` pe aparatul de m`sur`
presiune
aparat de
m`sur`
dispozitiv de
separare cu
membran`
presiune
aparat de
m`sur`
rezervor de
separare

Tub
Bourdon
Protec\ie
suprapresiune
Presiune
cap`t
mobil
De obicei, fiecare aparat de
m`sur` este prev`zut cu protec\ie la
suprapresiune (fig. 3.49)
In afar` de protec\iile proprii
ale aparatelor, exist` ]i alte variante de
protejare:
M`surarea presiunii

93
Pentru suprapresiuni cu valori mici ]i de scurt` durat` rolul de protec\ie la
suprapresiune [l preia amortizorul de pulsa\ii. Acesta filtreaz` v@rfurile de
presiune, dar m`re]te timpul de reac\ie
Pentru suprapresiuni cu valori mari ]i de lung` durat` se utilizeaz`
supape de siguran\`. Dezavantajul acestora este c` [mpiedic` m`surarea
presiunii atunci c@nd supapa este deschis`.

3.6.8. Pozi\ia relativ` dintre priza de presiune ]i aparatul de m`sur`

Valoarea de presiune indicat` de aparat reprezint` suma dintre presiunea
geodezic`, presiunea static` ]i dinamic` [n punctul [n care acesta este
amplasat (vezi rela\ia 3.5).
Aceast` presiune este indicat` pentru un anumit plan de referin\`. In mod
conven\ional s-a stabilit c` planul de referin\` se afl` la [n`l\imea la care se afl`
extremitatea inferioar` a cepului de racord al aparatului(figura 3.50).

Fig. 3.50 Planul de referin\` pentru indica\ia de presiune

Deoarece planul de referin\` nu se afl` [ntotdeauna la aceea]i [n`l\ime cu
priza de presiune, indica\ia aparatului este afectat` de diferen\a de presiune
geodezic` dintre acestea. Presiunea indicat` de aparat este:
- dac` priza de presiune este peste planul de referin\`: gh p p
fluid indicatie
+ =
- dac` priza de presiune este sub planul de referin\`: gh p p
fluid indicatie
=

[n care:
p
indicatie
presiunea total` indicat` de aparatul de m`sur` [Pa]
p
fluid
presiunea total` a fluidului [n punctul de m`sur` [Pa]
- densitatea fluidului din conducta de impuls [kg/m
3
]
g accelera\ia gravita\ional` [m
2
/s]
h diferen\a de nivel dintre priza de presiune ]i planul de referin\` [m]

In practic` apar situa\ii [n care produsul gh se poate neglija:
- [n cazul aparatelor locale, la care diferen\a de nivel dintre priza de presiune ]i
planul de referin\` este neglijabil` (h 0)
- dac` fluidul manometric este aer sau gaz (care au densitate foarte mic`)
- [n cazul presiunilor mari (p 50 bar), la care influen\a diferen\ei de presiune
geodezic` datorat` diferen\ei de nivel este neglijabil` [n raport cu valoarea
presiunii totale.

plan de
referin\`

94
4. M~SURAREA NIVELULUI

4.1. Generalit`\i

4.1.1. Defini\ii

Prin nivel se [n\elege [n`l\imea geometric` dintre suprafa\a de separare a
dou` faze (lichid/gaz, solid/gaz, lichide cu densit`\i diferite etc.) ]i un plan de
referin\`.
Planul de referin\` se alege conven\ional: la baza rezervorului, la cota zero
a instala\iei, la nivelul din rezervor determinat de func\ionarea normal` etc.
Aparatul de m`sur` al nivelului se nume]te nivelmetru.
Exist` c@teva cazuri particulare pentru care modalitatea de determinare a
nivelului nu este at@t de evident`:
1. Dac` suprafa\a de separare dintre cele dou` faze nu este foarte evident`
(exist` o zon` de interfa\` cu valuri sau [n care fazele se [ntrep`trund)
2. La solide nivelul nu este [ntotdeauna orizontal, denivelarea fiind definit`
printr-un unghi de talaj.

In aceste cazuri se consider` valori medii ale nivelului.


Nivelul se m`soar` [n unit`\i de lungime. In Sistemul Interna\ional de
Unit`\i de M`sur` (SI), unitatea de m`sur` a lungimii este metrul, notat m.
Alte unit`\i de m`sur` ale lungimii sunt:
picior (foot) [ft] 1 ft = 0.3048 m
inch [in] 1 in = 0.0254 m
yard [yd] 1 yd = 0.9144 m


Exist` dou` grupe principale de procedee de m`surare (tabelul 4.1):
- directe: prin m`surarea direct` a nivelului
- indirecte: prin intermediul altui parametru care se m`soar`.
Pentru fiecare procedeu de m`sur` pot exista mai multe metode de m`sur`.
Mai mult, pentru fiecare metod` de m`surare pot exista mai multe variante
constructive ale aparatelor de m`sur`.

unghi de talaj

Fig.4.1 Definirea unghiului de talaj
M`surarea nivelului

95
Tabelul4.1
Procedee directe de m`surare a nivelului

M`rime m`surat` Nivelmetru Variante constructive
nivel - tija de nivel
- cablu cu greutate
- robinet de control
- sticla de nivel

- pentru rezervor deschis / [nchis
- pentru temperaturi ]i presiuni
sc`zute/ridicate
- cu reflexie
for\` arhimedic` - cu plutitor - cu plutitor ]i flotor
- cu plutitor ]i greutate
- cu plutitor ]i leg`tur` magnetic`
- cu imersor - cu imersor ]i tij`
- cu imersor ]i arc
presiune - cu pres. hidrostatic` - pentru rezervor deschis
- cu pres. diferen\ial` - cu referin\` liber` (rezervor deschis)
- cu referin\` uscat` (rezervor [nchis)
- cu referin\` umed` (rezervor [nchis)
- cu barbotare
capacitate - m`sur` continu`
- m`sur` punctual`
- pentru lichide (solide) neconductive
- pentru lichide (solide) conductive
impedan\` sau
admitan\`
- m`sur` continu` - pentru lichide (solide) neconductive
- pentru lichide (solide) conductive
rezisten\` - m`sur` continu`
- m`sur` punctual`
- cu band` elastic`
conductivitate - cu sond` simpl` - pentru lichide (solide) conductive
- cu sond` dubl`
microunde - radar (microunde) - cu unde continue modulate [n frecven\`
- cu impulsuri
- cu unde ghidate
- prin reflexia
- prin [ntreruperea fasciculului
unde ultrasonice
sau sonice
- cu unde ultrasonice
- cu unde sonice
- emi\`torul/receptorul separat sau nu
- [n partea inf./sup. a rezervorului
- [n interiorul/exeteriorul rezervorului
- cu unde ghidate
Lumin` (din
domeniul vizibil,
infraro]u, laser)
- optic - cu transmisie
- cu reflexie
- cu refrac\ie
radia\ii radioactive - m`sur` continu`
- m`sur` punctual`

termice - cu un senzor temp.
- cu doi senzori temp.

cu vibra\ii
prin c@nt`rire

96
4.2. Nivelmetre manuale

Caracteristici generale:

metod` direct` de m`sur`
utilizare: lichide ]i solide (sub form` de pulbere sau granule) aflate [n
rezervoare deschise sau [nchise cu varia\ii mici ale nivelului [n timp
tipul m`sur`torii: discontinu` [n timp
indica\ia: local`
aparate simple ]i ieftine
precizie ridicat`

4.2.1. Tija de nivel

Principiul de func\ionare este cel utilizat pentru verificarea nivelului de ulei
la ma]ini (fig.4.2). Tija gradat` se introduce [n rezervor p@n` la un nivel de
referin\` (ex: fundul rezervorului). Nivelul se cite]te local (dac` este posibil) sau
sco\@nd tija din rezervor ]i citind grada\ia p@n` la care se vede urma lichidului.

Fig. 4.2 Tija de nivel

Tija trebuie introdus` perfect vertical. Aceasta trebuie s` fie perfect rigid`
(s` nu se flambaze datorit` greut`\ii proprii sau curen\ilor laterali).

4.2.2. Cablul cu greutate

Cablul cu greutate se uilizeaz` [n mod special pentru rezervoarele [nalte, la
care tija de nivel este greu de m@nuit.
Principiul de func\ionare este asem`n`tor cu cel al tijei de nivel. Diferen\a
const` [n aceea c` [n locul tijei rigide se utilizeaz` o greutate legat` de un cablu
(fig.4.3). Greutatea este cobor@t` [n fluid p@n` la punctul fix, iar nivelul rezult` din
lungimea de cablu desf`]urat`.

Fig. 4.3 Cablu cu greutate
tija de nivel
(gradat`)
M`surarea nivelului

97
4.2.3. Robinetul de control

Metoda const` [n montarea unor robinete de evacuare a fluidului din
rezervor la anumite [n`l\imi prestabilite (fig. 4.4)

Fig. 4.4 Robinet de control

Func\ionarea const` [n deschiderea robinetului din dreptul nivelului
verificat. Dac` fluidul a atins nivelul respectiv, prin robinet va curge fluid. Dac`
nivelul nu a fost atins, nu exist` scurgeri din rezervor.
Robinetul de control se folose]te pentru verificarea atingerii unor valori
limit`, [n cazul lichidelor cu modific`ri mici ale nivelului [n timp.

4.3. Sticla de nivel


metod` direct` de m`sur` a nivelului
utilizare: numai pentru lichide aflate [n rezervoare deschise sau [nchise
tipul m`sur`torii: continu`
indica\ia: local` sau la distan\` (mai dificil).



aparat simplu ]i relativ ieftin
precizie ridicat`
indica\ia este local`, dar poate fi preluat` ]i transmis` la distan\`
valoarea m`surat` este influen\at` de meniscul datorat tensiunii
superficiale a fluidului
necesit` mentenan\`: sticla trebuie cur`\at` din timp [n timp.
robinete de control
Func\ionarea se bazeaz` pe principiul vaselor comunicante.
Rezervorul este pus [n leg`tur` cu un tub transparent, vertical. Dac`
presiunea este aceea]i deasupra fluidului din rezervor ]i din tub,
fluidul se ridic` p@n` la acela]i nivel. Acesta poate fi citit direct prin
plasarea unei sc`ri gradate [n dreptul tubului transparent.

98
4.3.1. Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni sc`zute

Sticla de nivel const` dintr-un tub transparent, vertical, racordat la
rezervorul al c`rui nivel se m`soar` (figura 4.5). Pe baza principiului vaselor
comunicante, lichidul urc` [n tub la acela]i nivel ca ]i [n rezervorul de care este
legat. Valoarea acestuia se cite]te direct [n unit`\i de lungime, pe o scal` gradat`
montat` [n spatele sticlei de nivel.
Pentru temperaturi ]i presiuni relativ sc`zute, sticla de nivel se construie]te
din sticl` sau din plastic. Pe racordurile sticlei de nivel cu rezervorul se monteaz`
robinete de izolare pentru a permite izolarea acesteia de restul instala\iei.

(a) rezervor deschis (b) rezervor [nchis

Fig. 4.5 Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni sc`zute

Cazul rezervorului deschis (fig. 4.5-a): lichidul se afl` la temperatura ]i
presiunea atmosferic`. In acest caz, sticla de nivel poate fi legat` de rezervor numai
[n partea inferioar`. Totu]i, [n practic` aceasta se racordeaz` la rezervor ]i [n partea
superioar` (fig. 4.5-b), pentru a evita p`trunderea murd`riei [n tub.
Cazul rezervorului [nchis (figura 4.5-b): racord [n partea inferioar` ]i
superioar` a rezervorului, pentru a asigura aceea]i presiune a vaporilor.

4.3.2. Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni ridicate

Pentru temperaturi ]i presiuni ridicate se utilizeaz` un alt tip de sticl` de
nivel (fig. 4.6), construit` din metal. Exist` numai dou` fante transparente, [nguste,
fabricate din cuar\. Aceste fante sunt prinse [ntre doi pere\i metalici ]i fixate cu
]uruburi. Intre peretele metalic ]i fant` se introduc garnituri de etan]are.

Fig. 4.6 Sticla de nivel pentru temperaturi ]i presiuni ridicate
]urub
perete
metalic
perete
metalic

fant`
(cuar\)
interiorul sticlei de nivel
garnitur`
scal` gradat`
robinet de izolare
sticla de nivel
M`surarea nivelului

99
4.3.3. Sticla de nivel cu reflexie

Principiul de func\ionare al sticlei de nivel cu reflexie se bazeaz` pe
proprietatea de reflexie/refrac\ie a luminii la trecerea dintr-un material [n altul.

Valoarea unghiului critic depinde de tipul celor dou` medii ce sunt [n
contact: 42 - pentru aer/sticl` ; 62 - pentru fluid/sticl`.
Sticla de nivel cu reflexie are o singur` fa\` din sticl`, sub form` de prism`
(figura 4.7). Aceasta este fabricat` astfel [nc@t s` aibe pe toat` lungimea striuri
[nclinate la un unghi de 45.
Datorit` striurilor, razele de lumin` lovesc suprafa\a exterioar` a sticlei sub
un unghi de 90 ]i o traverseaz` sub un unghi de 45. In continuare, razele sunt
reflectate spre exterior sau sunt refractate spre interior, [n func\ie de prezen\a sau
de absen\a lichidului [n interior.

Fig. 4.7 Sticla de nivel cu reflexie

Dac` [n sticla de nivel nu se afl` lichid, razele de lumin` sunt reflectate
[napoi spre suprafa\a exterioar` a sticlei. In acest caz raza incident` cade sub un
unghi mai mare dec@t cel critic pentru interfa\a aer/sticl` (42). Sticla de nivel se
vede [n aceast` zon` ca av@nd o culoare alb-argintie.
In por\iunea [n care se afl` lichid, lumina este refractat` prin prisme [n
[nc`pere. Razele nu mai sunt reflectate [n exterior deoarece raza incident` cade sub
un unghi mai mic dec@t cel critic pentru interfa\a fluid/sticl` (62). Sticla de nivel
are [n aceast` zon` culoarea pere\ilor metalici, vopsi\i de obicei [n negru.
In felul acesta, nivelul poate fi urm`rit foarte u]or prin culoarea sticlei de
nivel: neagr` [n zona cu lichid ]i albargintie [n zona f`r` lichid.

Raza de lumin` este refractat` dac` love]te suprafa\a de separa\ie dintre
dou` medii sub un unghi mai mic dec@t un unghi critic ]i este reflectat`
dac` unghiul de inciden\` este mai mare dec@t cel critic.
]urub
prisme
capac
sticl`
interiorul
sticlei de nivel
garnitur`
metalic`
unghi
critic

100
4.4. Nivelmetre bazate pe for\a arhimedic`


reprezint` o metod` indirect` de m`sur`, prin intermediul for\ei arhimedice
se utilizeaz` numai pentru m`surarea nivelului lichidelor aflate [n
rezervoare deschise sau [nchise; varianta cu plutitor se poate utiliza ]i
pentru solide sub form` de pulberi sau granule
tipul m`sur`torii: continu` sau punctual`
indica\ia: local sau la distan\`.

Teoria aplicat`:

Metoda se bazeaz` pe principiul lui Arhimede: for\a ascendent`
(arhimedic`) care ac\ioneaz` asupra unui corp introdus [ntr-un lichid este egal` cu
greutatea lichidului dislocuit.

Pe acest pincipiu exist` nivelmetre cu plutitor (corp care plute]te la
suprafa\a lichidului) ]i cu imersor (corp imersat total sau par\ial [n lichid). Acestea
sunt legate la un aparat indicator printr-un mijloc de transmisie a mi]c`rii.

4.4.1. Nivelmetre cu plutitor

Principiul de func\ionare

Plutitorul se poate construi [n diferite forme (figura 4.8) ]i utiliz@nd diferite
materiale (plastic, o\el inox, teflon etc.). Acesta trebuie s` aibe densitatea mai mic`
dec@t a fluidului ]i s` reziste la condi\iile de lucru din proces (din punct de vedere
al parametrilor de func\ionare ]i al agresivit`\ii fluidului).
Nivelmetrul cu plutitor poate fi utilizat pentru o m`sur` continu` sau
punctual` a nivelului fluidelor: curate, lini]tite, f`r` spum`

F
A
=
f
V
p

g
G =
p
V
p

g
sferic cilindric cilindru gùrit alte forme sferic cilindric cilindru gùrit alte forme sferic cilindric cilindru gùrit alte forme

Dac` F
A
< G: corpul cade la fund
Dac` F
A
= G: corpul r`m@ne [n echilibru [n orice punct
Dac` F
A
> G: corpul se ridic` la suprafa\a lichidului.
La suprafa\`: este [ndeplinit` condi\ia de plutire: o
parte din corp iese din lichid, iar for\a arhimedic` scade p@n`
c@nd egaleaz` greutatea corpului.

Aparatul de m`sur` const` dintr-un corp u]or, numit plutitor
sau flotor, care plute]te pe suprafa\a liber` a lichidului ]i
urc` sau coboar` odat` cu modificarea nivelului.
Fig. 4.8 Forme constructive ale
plutitorului (flotorului)
M`surarea nivelului

101

Nivelmetru cu plutitor ]i tij`

Transmisia indica\iei de la plutitor la aparatul indicator se face printr-o tij`
de leg`tur` ]i printr-un ax rotitor (figura 4.9). La modificarea nivelului, plutitorul
urc` sau coboar`, modific@nd [n mod corespunz`tor pozi\ia acului indicator.
Indica\ia de nivel poate fi transmis` la distan\` pe cale electric`, prin
legarea acului indicator la un traductor poten\iometric.

Fig. 4.9 Nivelmettru cu plutitor ]i tij`

Din proiectare, cursa flotorului este limitat` pe vertical` la 30 (acest
interval asigur` cele mai bune performan\e). In consecin\`, domeniul de m`sur` al
aparatului este dat de lungimea tijei de leg`tur`: cu c@t tija este mai lung`, cu at@t
se pot m`sura diferen\e de nivel mai mari.

Nivelmetru cu plutitor ]i greutate

Principiul de func\ionare este acela]i cu cel al nivelmetrului cu plutitor ]i
tij`, singura diferen\` const@nd [n metoda de ac\ionare a acului indicator.
Plutitorul este legat printr-un lan\ ce trece peste un element rotitor la o
contragreutate (figura 4.10). Contragreutatea are rolul de a p`stra lan\ul [ntins.
La modificarea nivelului, plutitorul urc` sau coboar` iar acul indicator se
deplaseaz` prin intermediul lan\ului ]i al elementului rotitor.

Fig. 4.10 Nivelmetru cu plutitor ]i greutate
Tij` de
leg`tur` Ax
Scal` gradat`
Ac
indicator
Plutitor
Scal` gradat`
Plutitor
Greutate

102
Nivelmetru cu plutitor ]i magnet

Acest tip de nivelmetru este utilizat [n centralele nucleare, pentru a elimina
posibilitatea apari\iei sc`p`rilor de fluide radioactive.
Aparatul const` dintr-un flotor magnetic care urc` ]i coboar` odat` cu
modificarea nivelului (figura 4.11). Plutitorul se deplaseaz` [n exteriorul unui tub
fabricat dintr-un material nemagnetic. Tubul con\ine un al doilea magnet, care este
conectat la un ac indicator.
Atunci c@nd flotorul urc` sau coboar`, magnetul exterior va atrage
magnetul din interior, care la r@ndul lui va modifica pozi\ia acului indicator.

Fig. 4.11 Nivelmetru cu plutitor ]i leg`tur` magnetic`

4.4.2. Nivelmetre cu imersor


Spre deosebire de plutitor, care este [ntotdeauna la suprafa\a fluidului,
imerserorul se afl` par\ial sau total [n interiorul fluidului. Principiul de func\ionare
se bazeaz` pe modificarea greut`\ii aparente a unui corp imersat [n lichid [n func\ie
de cantitatea de lichid dislocuit (figura 4.12).

Fig. 4.12 Imersor

Greutatea aparent` a imersorului este dat` de diferen\a dintre greutatea
acestuia ]i for\a arhimedic`. Aceasta din urm` depinde de cantitatea de lichid
dislocuit, fiind propor\ional` cu [n`l\imea p@n` la care corpul este imersat (x).
Imersorul poate controla nivelul [ntre punctul [n care se afl` deasupra
lichidului ]i cel [n care este complet acoperit de fluid (figura 4.13). Cu c@t are o
[n`l\ime mai mare, cu at@t poate detecta o diferen\` de nivel mai mare.
Indica\ie
Plutitor magnetic (exterior)
Magnet
interior
Tub
(nemagnetic)
F
A
G

( ) g x V F
i f A
= (4.1)
g V G
i i i
= (4.2)

A i aparent
F G G = (4.3)
x
M`surarea nivelului

103

Fig. 4.13 Pozi\iile extreme ale imersorului care permit urm`rirea varia\iei nivelului

Imersorul se poate construi [n diferite forme (asem`n`tor plutitorului), dar
densitatea acestuia trebuie s` fie mai mare dec@t cea a fluidului.
Nivelmetrul cu imersor poate fi utilizat pentru o m`sur` continu` sau
punctual` a nivelului.
Aparatul se utilizeaz` pentru fluide curate (cu densitate constant`),
turbulente, cu spum` la suprafa\`, cu v@scozitate redus` (astfel [nc@t s` nu apar`
depuneri pe imersor, care s`-i modifice greutatea ]i implicit for\a arhimedic`,
introduc@nd erori de m`sur`).
Valoarea m`surat` este influen\at` de parametrii fluidului (temperatur`,
presiune): varia\ia temperaturii duce la varia\ia densit`\ii, a for\ei arhimedice ]i
introduce erori de m`sur`. De aceea, trebuie compensat` varia\ia temperaturii.


Nivelmetru cu imersor ]i tij`

Aparatul din figura 4.14 este utilizat pentru o m`sur` continu` a nivelului.
Deplasarea imersorului este transmis` c`tre un ac indicator printr-o tij` de leg`tur`
]i un ax rotitor. Pentru transmisia la distan\`, axul rotitor se poate lega la un
traductor (de exemplu poten\iometric).

Fig. 4.14 Nivelmetru cu imersor ]i tij`

Nivelmetru cu imersor ]i arc

In figua 4.15 se prezint` un nivelmetru cu imersor ]i arc utilizat pentru
verificarea atingerii nivelului minim ]i maxim (m`sur` punctual`).
tij` de
leg`tur`
ax
rotitor
indica\ie
imersor
0 =
A
F
g V G
i i i
=

g V G
i i aparent
=
g V F
i f A
=
g V G
i i i
=

( ) V G
i f i aparent
=


104
Varia\ia nivelului duce la modificarea greut`\ii aparente a imersorului.
Atunci c@nd greutatea aparent` scade sub valoarea de pretensionare a arcului,
imersorul se ridic` ]i ac\ioneaz` un comutator.

Fig. 4.15 Nivelmetru cu imersor ]i arc

4.5. Nivelmetre prin presiune


metod` indirect`: bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i presiune
utilizare: lichide, fluide v@scoase, solide (sub form` de pulberi sau cu
granula\ie mic`) din rezervoare deschise sau [nchise
indica\ia: local` sau la distan\`
m`sur`toarea este influen\at` de temperatura ]i presiunea fluidului.


comutator
arc
imersor
F
arc
> G
aparent`
F
arc
< G
aparent`

F
arc

G
aparent`

Nivelul se determin` prin m`surarea presiunii
hidrostatice (a diferen\ei de presiune [ntre suprafa\a
lichidului ]i baza rezervorului):

gH p = (4.4)
H
p
atm

gH p =
M`surarea nivelului

105
4.5.1. Nivelmetre prin presiune hidrostatic`

Metoda poate fi utilizat` numai [n cazul rezervoarelor deschise, la care
deasupra lichidului este presiune atmosferic`. Pentru determinarea nivelului, se
m`soar` presiunea lichidului la baza rezervorului (fig. 4.16). Nivelul rezult` din:

atm
p gH p + = (4.5)

Presiunea atmosferic` poate fi neglijat` sau compensat` prin calcule.
Nivelulmetrul prin presiune hidrostatic` poate fi:
cu priz` de presiune la baza rezervorului ]i senzor exterior (fig. 4.16-a)
cu senzor de presiune imersat la baza rezervorului (fig. 4.16-b)

(a) cu senzor exterior (b) cu senzor imersat

Fig. 4.16 M`surarea nivelului prin presiune hidrostatic`

Nivelmetrul cu senzor imersat are avantajul c`:
- elimin` cheltuielile suplimentare legate de conductele de leg`tur`
- permite m`surarea lichidelor murdare (care [nfund` conductele de leg`tur`)
- se introduce/scoate u]or din rezervor.

4.5.2. Nivelmetre prin presiune diferen\ial`

Cu ajutorul unui manometru diferen\ial, se m`soar` diferen\a de presiune
[ntre dou` puncte de leg`tur` cu procesul:
- o leg`tur` de [nalt` presiune: m`soar` presiunea la baza rezervorului (p
IP
)
- o leg`tur` de joas` presiune (de referin\`): m`soar` presiunea vaporilor (p
JP
)
Nivelul se ob\ine din presiunea diferen\ial` p (m`surat`).

Manometru
H
Aparat
m`sur`
H
Senzor de
presiune
H

atm JP
p p =

gH p p p
JP IP
= =
atm IP
p gH p + = (4.6)


106

Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` liber`

Nivelmetrul cu presiune diferen\ial` ]i referin\` liber` se poate utiliza
numai pentru rezervoare deschise (figura 4.17). Deoarece deasupra lichidului
presiunea este atmosferic`, leg`tura de joas` presiune a manometrului diferen\ial
(JP) se las` liber`, [n contact direct cu mediul exterior.

Fig. 4.17 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` liber`
(rezervor deschis)

Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` uscat`

La rezervoarelor [nchise, presiunea fluidului la baza rezervorului este
influen\at` de presiunea valorilor afla\i deasupra acestuia. Leg`tura de joas`
presiune (de referin\`) se racordeaz` la partea superioar` a rezervorului (fig. 4.18).

Fig. 4.18 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` uscat`

Dac` nu exist` lichid [n rezervor, presiunea m`surat` la cele dou` leg`turi
este egal`, deci diferen\a de presiune este nul`. Cu c@t nivelul din rezervor cre]te,
cre]te ]i presiunea [n partea inferioar` a rezervorului ]i implicit cre]te diferen\a de
presiune m`surat`. Diferen\a de presiune variaz` direct propor\ional cu nivelul.

H JP IP
p
atm

H H
max

JP IP
p
0

atm IP
p gH p + = (4.7)
atm JP
p p = (4.8)
gH p p p
JP IP
= = (4.9)
0
p gH p
IP
+ = (4.10)
0
p p
JP
= (4.11)
gH p p p
JP IP
= = (4.12)
M`surarea nivelului

107
0 max
p gH p
JP
+ = (4.13)
0
p gH p
IP
+ = (4.14)
( )
max
H H g p p p
JP IP
= = (4.15)
Nivelmetru prin presiune diferen\ial` cu referin\` umed`

Pentru eliminarea riscului ca vaporii s` condenseze [n leg`tura de joas`
presiune, aceasta este umplut` cu acela]i fluid ca cel din rezervor. Presiunea
hidrostatic` din leg`tura de joas` presiune este men\inut` constant` cu ajutorul unei
oale de condens (figura 4.19).

Fig. 4.19 Nivelmetru cu presiune diferen\ial` ]i referin\` umed`

Leg`tura de joas` presiune (de referin\`) este umplut` cu fluid p@na la
nivelul maxim ce poate fi m`surat.
Dac` nivelul [n rezervor este maxim, presiunea m`surat` la cele dou`
leg`turi este egal`, deci diferen\a de presiune este nul`. Cu c@t nivelul din rezervor
scade, presiunea [n leg`tura de [nalt` presiune scade ]i deci diferen\a de presiune
cre]te (nivelul variaz` invers propor\ional cu presiunea).

4.5.3. Nivelmetre cu barbotare


- metod` simpl`, ieftin`, dar mai pu\in precis` (are erori de 12 %)
- utilizat` la rezervoare deschise (nu se acumuleaz` gazul eliminat)
- lichidul m`surat nu intr` [n contact direct cu manometrul (recomandat pentru
lichide agresive, radioactive)
- aerul/gazul insuflat poate influen\a procesul.

Surs` de aer/gaz
Senzor de presiune
Printr-un tub, se introduce la baza rezervorului
un debit constant de aer (sau gaz intermediar)
fig. 4.20. Dac` rezervorul este gol, aerul/gazul
intermediar iese liber din tub. Cu c@t nivelul din
rezervor este mai ridicat, presiunea la baza
acestuia cre]te, iar bulele de aer/gaz au nevoie de
o presiune mai mare pentru a putea ie]i din tub.
Aceast` presiune este m`surat` cu un senzor de
presiune ]i transformat` [n indica\ie de nivel.

Fig. 4.20 Nivelmetru
prin barbotare

108
4.6. Nivelmetre rezistive


metod` indirect` bazat` pe dependen\a dinre nivel ]i rezisten\`
utilizare: lichide ]i solide conductive din punct de vedere electric
metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat.

Principiul de m`sur`:

Se bazeaz` pe m`surarea rezisten\ei unui circuit de curent continuu.

4.6.1. Nivelmetre rezistive pentru m`sur` continu`

In rezervor se introduce o rezisten\` vertical` (fig.4.21). Circuitul electric
se [nchide prin legarea rezisten\ei de fundul rezervorului (dac` acesta este metalic),
de o plac` metalic` la baza rezervorului (dac` nu este metalic) sau printr-un cablu
electric (nivelul de referin\` se afl` la extremitatea inferioar` a rezisten\ei).
Circuitul este alimentat de la o surs` constant` de tensiune, iar curentul se
m`soar` cu ajutorul unui ampermetru. Pe m`sur` ce nivelul cre]te [n rezervor, o
parte a rezisten\ei este ]untat`, iar rezisten\a total` a circuitului se reduce.

Fig. 4.21 Nivelmetru rezistiv (m`sur` continu`)
R1
R2
U
I1
R1
R2
U
I12
R1
R2
h
2 1
R R R
t
+ = (4.18)

R
t
rezisten\a total` []
R
1
rezisten\a deasupra materialului conductor []
R
2
rezisten\a imersat` (]untat`) []
Fie un circuit electric compus dintr-o surs` de tensiune
constant`, un ampermetru ]i dou` rezisten\e legate [n serie.
Curentul m`surat de ampermetru este:

2 1
12
R R
U
I
+
= (4.16)
Dac` [n circuitul anterior se ]unteaz` rezisten\a R
2
,
curentul m`surat:

12
1
1
I
R
U
I < = (4.17)
M`surarea nivelului

109
Principalul dezavantaj al metodei rezistive este acela c` valoarea m`surat`
depinde de conductivitatea materialului al c`rui nivel se m`soar`, care la r@ndul ei
este influen\at` de natura ]i de temperatura acestuia. Influen\a se poate elimina prin
compensare electronic` sau prin utilizarea unei alte variante constructive:

Nivelmetru rezistiv cu band` elastic`

Fig. 4.22 Nivelmetru rezistiv cu band` elastic` (m`sur` continu`)

4.6.2. Nivelmetre rezistive pentru m`sur` punctual`

Fig. 4.23 Nivelmetru rezistiv (m`sur` punctual`)


Nivelmetru rezistiv cu band` elastic`

Fig. 4.24 Nivelmetru rezistiv cu band` (m`sur` punctual`)

R
Rezisten\a se afl` [ntr-o teac` confec\ionat`
dintr-un material deformabil, [n lungul unei benzi
elastice conductoare electric (fig.4.22). Sub ac\iunea
presiunii, teaca [mpreun` cu banda elastic` se
deformeaz`, scurtcircuit@nd o parte a rezisten\ei.
Avantajul solu\iei este c` rezisten\a nu intr` [n
contact direct cu mediul m`surat.

In rezervor se introduce o rezisten\` orizontal`, la
nivelul verificat (fig. 4.23). Dac` rezisten\a se afl`
deasupra nivelului, prin circuit va trece un curent
corespunz`tor acesteia. Dac` rezisten\a se afl` sub
nivel, atunci ea este ]untat` ]i curentul cre]te.

110
4.7. Nivelmetre capacitive


metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i capacitate
utilizare: lichide (inclusiv la cele corozive sau cu temperaturi ridicate),
solide (sub form` de pudr` sau granule) din rezervoare deschise sau
[nchise ; mai ales pentru medii neconductive electric, dar este aplicabil` ]i
pentru cele conductive
metod` intruziv`: senzorul intr` [n contact direct cu mediul m`surat
indica\ia: local` sau la distan\`.

Teoria aplicat`:

Se m`soar` capacitatea electric` ce apare [ntre doi conductori desp`r\i\i de
un mediu izolator (dielectric). Capacitatea rezult` din rela\ia:

4.7.1. Nivelmetre capacitive pentru m`surare continu`
(pentru medii neconductive electric)

In rezervor (fig.4.25) se introduce o sond` metalic` protejat` de o teac` de
protec\ie dintr-un material conductor (Nylon, Ryton, ceramic`). Aceasta formeaz`
primul conductor al capacit`\ii. Al doilea conductor este peretele rezervorului
(metalic) sau dintr-o plac` metalic` la baza rezervorului (dac` acesta nu e metalic).

Fig. 4.25 Nivelmetru capacitiv cu sond` vertical` (pentru m`sur` continu`)
d
kA
C = (4.19)

C capacitatea [pF] (picofarazi)
k constanta dielectric` a materialului izolator
A aria conductorilor
d distan\a dintre conductoare
d
C
Conductori
-
-
-
+
+
+

Sond`
metalic`

Teac` de
protec\ie
Rezervor
Izolator electric
k
m

k
a

M`surarea nivelului

111
Dac` rezervorul este gol, dielectricul dintre cei doi conductori (sonda ]i
rezervorul) este aerul. Odat` cu cre]terea nivelului, sonda [ncepe s` se acopere cu
material (fluid). Modificarea dielectricului (respectiv a constantei sale dielectrice)
are ca efect varia\ia capacit`\ii dintre sond` ]i rezervor. Astfel, la o [n`l\ime
oarecare, capacitatea total` este format` din dou` capacit`\i legate [n paralel.
Varia\ia capacit`\ii totale este propor\ional` cu nivelul.


principala surs` de erori de m`sur`: varia\ia constantei dielectrice [n func\ie de
temperatur` (varia\ie ce trebuie compensat`).

4.7.2. Nivelmetre capacitive pentru m`sur` punctual`
(pentru medii neconductive electric)

Sonda metalic` se monteaz` orizontal, [n punctele critice care trebuie
verificate (fig.4.26). Principiul de m`sur` este acela]i ca pentru m`sur` continu`:
modificarea capacit`\ii [n func\ie de dielectric (materialul m`surat sau aer) .

Fig. 4.26 Nivelmetru capacitiv cu sond` orizontal` (pentru m`sur` punctual`)

4.7.3. Nivelmetre capacitive pentru medii conductive electric

Dac` materialul din proces este conductiv, sonda metalic` se introduce
[ntr-o teac` confec\ionat` dintr-un material izolator (Teflon sau Kynar) - figura
4.27. Primul conductor este format din sonda metalic` izolat`, al doilea conductor
este chiar materialul din proces, iar dielectricul capacit`\ii este format din teaca
izolatoare din jurul electrodului senzor.
C
a

C
m

h
a
a a
m
m m
a m t
d
A k
d
A k
C C C + = + = (4.20)
unde:
k
m
, k
a
constanta dielectric` pentru mediul m`surat / aer
A
m
, A
a
aria total` a capacit`\ii din mediul m`surat / aer
d
m
, d
a
distan\a minim` dintre sond` ]i perete pentru
capacitatea format` [n mediul m`surat / aer

Spre aparatul de
m`sur` electronic
Sond`
metalic`

Teac` de
protec\ie
Rezervor
Izolator electric

112

4.7.4. Condi\ii de montare a sondelor capacitive

s` fie [n afara curentului principal: impactul sondei cu fluxul de material
intrat/ie]it din rezervor poate deteriora sonda sau poate genera erori de m`sur`
s` nu ating` rezervorul, c`ci dispar cele dou` discuri ale capacit`\ii
s` fie instalat [ntr-o zon` [n care s` nu se acumuleze material deasupra (sau
acesta s` cad` cu u]urin\`), pentru a nu modifica valoarea capacit`\ii
senzorii s` nu fie prea aproapia\i unul de cel`lalt, ca s` nu interfereze c@mpul lor
magnetic (distan\a minim` este de 50 cm)
pentru sondele orizontale care nu pot prelua greutatea materialului, se monteaz`
deasupra un acoper`m@nt de protec\ie (figura 4.28).

4.8. Nivelmetre prin impedan\` sau admitan\`


metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i impedan\` sau admitan\`
utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule); [n general se utilizeaz` pentru
medii neconductive electric, dar poate fi folosit` ]i pentru cele conductive


Acela]i ca la metoda prin capacitate. Diferen\a const` [n faptul c` [n locul
capacit`\ii, se utilizeaz` alte caracteristici electrice: impedan\a sau admitan\a.

Impedan\a:
C f
R Z
1 2
1
+ = [] (4.21)
unde: R rezisten\a []
f frecven\a de m`sur`
C capacitatea [pF]
Admitan\a:
Z
A
1
= [1/] (4.22)
Fig. 4.28 Acoper`m@nt de protec\ie
pentru sondele orizontale
Teac` izolatoare
(dielectricul)
Sond` metalic`

Fig. 4.27 Sond` metalic` cu teac`
din material izolator
M`surarea nivelului

113
In plus fa\` de metoda capacitiv`, apare un circuit electronic suplimentar
care m`soar` rezisten\a. Acesta rezolv` ]i rela\ia de calcul a impedan\ei/admitan\ei,
astfel [nc@t curentul de ie]ire s` fie propor\ional cu nivelul din proces.
Metoda elimin` erorile datorate depunerilor de material (murd`rie) de pe
sond`, deoarece m`rimile apar ]i la num`r`tor ]i la numitor.

4.9. Nivelmetre conductive


metod` indirect` bazat` pe dependen\a dintre nivel ]i conductivitatea electric`
utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule) din rezervoare [nchise sau deschise
se utilizeaz` numai pentru medii conductive din punct de vedere electric
tipul m`sur`torii: punctual`
metod` simpl` ]i relativ ieftin`.


Pentru m`surarea nivelului se formeaz` o baie galvanic` cu doi electrozi
care se introduc [n rezervor. Dac` rezervorul este:
- gol: [ntre electrozi se afl` aer (izolator) nu se genereaz` curent electric
- plin: [ntre electrozi se afl` fluidul (conductiv) se genereaz` curent electric
In func\ie de amplasarea electrozilor, se poate detecta prezen\a sau absen\a
fluidului la un anumit nivel.


Nivelmetru conductiv cu sond` simpl`

Un electrod este format din rezervor (sau o baz` metalic`), iar al doilea
dintr-o sond` metalic` (orizontal` sau vertical`). Sonda (v@rful ei) este amplasat` la
[n`l\imea urm`rit`. Atunci c@nd fluidul atinge sonda, apare un curent electric.

Nivelmetru conductiv cu sond` dubl`

Sonda con\ine doi electrozi paraleli, apropia\i unul de cel`lalt. Atunci c@nd
lichidul atinge sonda, circuitul electric se [nchide prin cei doi electrozi. Se elimin`
astfel necesitatea unei baze metalice pentru rezervoare nemetalice.

4.10. Nivelmetre cu radar (microunde)


metod` indirect`: bazat` pe utilizarea microundelor
utilizare: lichide, solide (pudr` sau granule) din rezervoare deschise sau [nchise
metod` cu sau f`r` contact

114


Se bazeaz` pe comportamentul diferit al materialelor fa\` de microunde:
cele conductoare reflect` microundele, iar cele neconductoare le absorb.

Fig. 4.29 M`surarea nivelului cu radar

Transmiterea ]i receptarea semnalului se face cu anten` parabolic`
(concentreaz` semnalul [ntr-o zon` mai [ngust`) sau conic` (direc\ioneaz`
semnalul c`tre o suprafa\` mai mare). Alegerea tipului de anten` \ine seama de
caracteristicile rezervorului ]i ale fluidului (obstruc\ii [n rezervor, prezen\a spumei
la suprafa\` sau turbulen\e ale lichidului.
Antena parabolic` are avantajul c` semnalul este mai bine focalizat (se
elimin` interferen\ele nedorite de la alte suprafe\e orizontale din rezervor) ]i
dezavantajul c` apar reflexii c`tre alte direc\ii (datorit` turbulen\elor, spumei etc.),
reflexii care duc la pierderea unei p`r\i din semnal.
Antena conic` cre]te probabilitatea ca unda s` fie reflectat` [napoi c`tre
detector atunci c@nd avem turbulen\e, spum` etc., dar semnalul este [mpr`]tiat
(cre]te probabilitatea de reflexie de alte suprafe\e orizontale din rezervor).


nu au piese [n mi]care, dar au construc\ie mai complicat`
scumpe
timp de r`spuns foarte scurt (semnalul se propag` cu viteza luminii)
nivelul poate fi detectat f`r` contact direct cu mediul m`surat ([n condi\ii
speciale de lucru: medii corozive, cu temperaturi [nalte, periculoase etc.).

Pentru m`surarea nivelului se utilizeaz`
undele electromagnetice, de obicei cele din banda X
de 10 GHz. Cu ajutorul unei antene, un generator
emite un fascicol de microunde direc\ionate spre
suprafa\a fluidului (figura 4.29). La atingerea
nivelului (respectiv a interfe\ei dintre dou` fluide cu
constant` dielectric` diferit`), o parte a semnalului
este reflectat` [napoi c`tre un receptor.
Nivelul se calculeaz` pe baza timpului
dus-[ntors parcurs de semnal.

anten`
conic`
anten`
parabolic`
M`surarea nivelului

115
4.10.1. Radar cu unde continue modulate [n frecven\`

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`surarea continu`.
Un oscilator emite un semnal de frecven\` variabil` liniar, [ntr-o
band` anume ]i pentru o durat` determinat` (fig.4.32).

Fig. 4.32 Radar cu unde continue modulate [n frecven\`

Unda electromagnetic` rezultat` are o frecven\` joas`, ceea ce face s` nu
poat` fi transmis` sub aceast` form` la distan\`. De aceea, pentru transmiterea
semnalului se utilizeaz` o und` purt`toare care este modificat` (modulat`) de c`tre
semnalul util. Unda purt`toare poate fi modulat` [n:
- amplitudine (AM Amplitude Modulated) - semnalul util modific` amplitudinea
- frecven\` (FM Frequency Modulated) - semnalul util modific` frecven\a.
La radarul cu unde continue modulate [n frecven\`, semnalul de ie]ire al
senzorului este un semnal modulat [n frecven\` (FM). Avantajul modul`rii [n
frecven\` este legat de faptul c` majoritatea zgomotelor din rezervor se afl` [n
banda AM ]i nu afecteaz` banda FM. In plus, ca ]i [n cazul undelor radio,
transmisia cu FM asigur` o reproducere mai fidel` a semnalului util (permite un
spectru mai mare de frecven\`).

4.10.2. Radar cu impulsuri

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`sur` continu`.
Radarul genereaz` un impuls dirijat c`tre suprafa\a fluidului (fig.4.33). De
la nivelul fluidului, o parte a semnalului este reflectat` [napoi spre receptor. Timpul
de [ntoarcere al acestuia determin` nivelul din rezervor.

frecven\`
timp
nivel
TX semnal
transmis
RX semnal
reflectat
La interfa\a cu fluidul, o parte a
semnalului este reflectat`. Semnalul radar
reflectat se [ntoarce cu o [nt@rziere
propor\ional` cu distan\a parcurs`,
frecven\a sa fiind diferit` fa\` de cea a
semnalului transmis.
Cele dou` semnale se amestec`
[ntr-unul singur, care are frecven\a
propor\ional` cu distan\a, deci cu nivelul.

116

Fig. 4.33 Radar cu impulsuri

Radarul cu impulsuri are o putere mai mic` dec@t cel cu unde continue
modulate [n frecven\`. De aceea, m`sur`toarea poate fi afectat` de obstruc\ii [n
rezervor, de prezen\a spumei sau de materiale cu coeficient dielectric mic (k < 2).

4.10.3. Radar cu unde ghidate

Reprezint` o metod` cu contact utilizat` pentru m`sur` continu`.

Fig. 4.34 Radar cu unde ghidate

4.10.4. Radar cu reflexia fasciculului

Reprezint` o metod` f`r` contact, utilizat` pentru m`sur` punctual`.
Aparatul const` dintr-un emi\`tor ]i un receptor de microunde, care este
amplasat la nivelul urm`rit (figura 4.35). In dreptul sù, rezervorul are o fereastr`
prin care s` poat` p`trund` microundele [n interior (din sticl`, ceramic` etc.).
Atunci c@nd rezervorul este gol, unda este transmis` prin aer sau vapori (cu
constant` dielectric` mic`) ]i este reflectat` numai o mic` parte a semnalului. Dac`
rezervorul este plin cu un material ce are o constant` dielectric` mare, unda este
reflectat` aproape [n totalitate.

2
c t
E d E L

= = (4.23)

unde:
L nivelul fluidului [m]
E [n`l\imea la care se afl` aparatul [m]
d [n`l\imea spa\iului de deasupra
(dintre radar ]i suprafa\a fluidului) [m]
t timpul dus [ntors parcurs de unde [s]
c viteza luminii [m/s]
Microundele sunt ghidate c`tre baza rezervorului printr-
un cablu (fig.4.34). La interfa\a cu fluidul, o parte a semnalului
este reflectat. Semnaulul ce nu a fost reflectat parcurge cablul
p@n` la baza rezervorului, de unde se reflect` ]i genereaz`
indica\ia pentru punctul de zero (nivel nul). Nivelul rezult` din
timpii de [ntoarcere diferi\i ai celor dou` semnale.
Utilizarea cablului minimizeaz` degradarea semnalului
pe traseu. In plus, m`sur`toarea nu este afectat` de prezen\a
obstruc\iilor, a spumei sau a turbulen\elor. In schimb, cablul
poate fi deteriorat (cazul fluidelor corozive etc.).

M`surarea nivelului

117

4.10.5. Radar cu [ntreruperea fasciculului

Aparatul const` dintr-un emi\`tor amplasat la nivelul urm`rit pe o
parte a rezervorului ]i dintr-un receptor, amplasat la aceea]i [n`l\ime pe
partea opus` a rezervorului (fig.4.36). In dreptul emi\`torului ]i receptorului,
rezervorul are ferestre pentru microunde (din sticl`, ceramic` etc.).
Se genereaz` un fascicol de microunde care este transmis c`tre receptor.
Dac` rezervorul este gol, unda este transmis` prin aer sau vapori (cu constant`
dielectric` mic`) ]i este recep\ionat` [n patea opus`. Dac` s-a dep`]it nivelul
urm`rit, unda este par\ial reflectat`/absorbit` ]i se recep\ioneaz` cel mult un semnal
foarte atenuat.

4.11. Nivelmetre sonice/ultrasonice


metod` indirect`: bazat` pe utilizarea undelor ultrasonice (cu frecven\e [ntre 20
200 kHz) sau sonice (cu frecven\e mai mici de 10 kHz)
utilizare: lichide (inclusiv corozive sau cu temperaturi mari), solide (sub form`
de granule) ; lichidele/solidele trebuie s` reflecte bine undele utilizate


Principiul de m`sur` se bazeaz` pe proprietatea materialelor de a
transmite/absorbi, reflecta/refracta undele sonice/ultrasonice.

Generator/
receptor
microunde
fereastr` de
transmisie Fig. 4.35 Radar prin reflexia fasciculului
(m`sur` punctual`)

unde
reflectate
unde
absorbite
unde
transmise
Generator
de unde
Receptor
de unde
fereastr` de
transmisie
Fig. 4.36 Radar prin [ntreruperea fasciculului
(m`sur` punctual`)

118
4.11.1. Nivelmetru sonic/ultrasonic cu reflexie

Fig. 4.37 Nivelmetru sonic/ultrasonic


Dac` emi\`torul ]i receptorul sunt [n partea superioar` a rezervorului, se
m`soar` [n`l\imea spa\iului de vapori, iar nivelul rezult` prin diferen\`. Dac`
acestea sunt la baza rezervorului se m`soar` direct [n`l\imea fluidului.
Amplasarea aparatul [n exterior are avantajul c` acesta nu intr` [n contact
cu fluidul iar accesul pentru [ntre\inere este mai u]or, dar are dezavantajul c`
semnalul este mai slab (atenuat de peretelele rezervorului).

4.11.2. Nivelmetru sonic/ultrasonic cu transmisie

Se utilizeaz` pentru verificarea punctual` a nivelului.

Fig. 4.39 Nivelmetru sonic/ultrasonic (m`sur` punctual`)

Emi\`torul transmite un semnal sonic sau
ultrasonic c`tre un receptor aflat pe partea opus` a
rezervorului, la [n`limea urm`rit` (fig.4.39).
Dac` rezervorul este gol, semnalul este
recep\ionat [n partea opus` a rezervorului. Dac` s-a
dep`]it nivelul, semnalul sonor este par\ial reflectat ]i
par\ial absorbit, astfel [nc@t se recep\ionneaz` cel mult
un semnal foarte atenuat.

emi\`tor
receptor
Un cristal piezoelectric amplasat [n partea
superioar` a rezervorului (figura 4.37) trimite spre
suprafa\a liber` a fluidului semnale sub form` de unde
sonice sau ultrasonice cu frecven\` ]i vitez` constante.
La interfa\a cu fluidul, undele sunt reflectate. Ecourile
lor sunt receptate dup` un timp care este cu at@t mai
scurt cu c@t nivelul este mai ridicat. Nivelul fluidului
rezult` din timpul scurs de la emitere ]i p@n` la
receptarea semnalului.
Amplasat (fig.4.38):

[n partea superioar` sau inferioar` a rezervorului
[n exteriorul sau interiorul rezervorului
cu emi\`torul ]i receptorul separat sau [mpreun`.

Fig. 4.38. Nivelmetru
sonic/ultrasonic variante
generator i detector
unde sonore

M`surarea nivelului

119
4.12. Nivelmetre optice


metod` indirect`: bazat` pe utilizarea luminii din domeniul vizibil, a razelor
infraro]ii sau laser
utilizare: lichide (inclusiv v@scoase), solide (sub form` de pudr` sau granule)


Principiul de func\ionare se bazeaz` pe proprietatea materialelor de a
transmite, reflecta sau refracta lumina.

4.12.1. Nivelmetre optice cu transmisie

Observa\ie: este un nivelmetru cu contact. Pentru fluidele aderente, sursa ]i
detectorul trebuie sp`late dup` fiecare atingere a nivelului critic.

4.12.2. Nivelmetre optice cu reflexie

In partea superioar` a rezervorului se monteaz` o surs` de lumin` (LED) ]i
un detector de lumin` (o fotocelul`) - fig. 4.41-a
LED-ul transmite un fascicul de lumin` c`tre suprafa\a materialului:
c@nd fasciculul de lumin` ajunge la suprafa\a de separa\ie cu fluidul, se reflect`
fotocelula este amplasat` astfel [nc@t s` detecteze unda reflectat` numai atunci
c@nd se atinge un anumit nivel.
Aparatul poate fi utilizat pentru m`surarea discontinu` a nivelului (prin
utilizarea mai multor fotocelule calibrate diferit) fig. 4.41-b

Surs`
de
lumin`
Detector
La nivelul verificat se monteaz` o
surs` de lumin` (LED). Pe peretele opus
LED-ului se monteaz` un detector de
lumin` (o fotocelul`) fig 4.40.
LED-ul transmite un fascicul de lumin`
c`tre detector. Dac` [ntre led ]i detector se
afl` vapori: lumina este transmis` ]i
receptat` de detector. Dac` [ntre cele dou`
se afl` materialul din proces: lumina este
absorbit` ]i nu este receptat`.
Fig. 4.40 Nivelmetru optic
cu transmisie

120

(a) m`sur` punctual` (b) m`sur` discontinu`

Fig. 4.41 Nivelmetru optic cu reflexie

4.12.3. Nivelmetre optice cu refrac\ie

In dreptul nivelului verificat se monteaz` o surs` de lumin` (un LED) ]i un
detector, ambele incluse [ntr-o prism` (fig. 4.42).
LED-ul transmite un fascicul de lumin` c`tre suprafa\a materialului.
Fasciculul de lumin` este reflectat sau refractat de prism`, [n func\ie de unghiul
critic al materialului [n care se afl` aceasta:
dac` prisma se afl` deasupra, [n spa\iul de vapori: lumina se reflect` de pere\ii
prismei ]i este sesizat` de detector (raza incident` cade sub un unghi mai mare
dec@t cel critic pentru interfa\a aer/ sticl` - de 42).

Observa\ie:Nivelmetrul intr` [n contact cu mediul m`surat. De aceea, [n cazul
fluidelor aderente, prisma trebuie sp`lat` dup` fiecare imersare.

4.13. Nivelmetre cu radia\ii radioactive


metod` indirect`: bazat` pe utilizarea radia\iilor radioactive
utilizare: lichide (inclusiv corozive sau cu temperaturi mari), solide (sub form`
de pudr` sau granule) aflate [n rezervoare deschise sau [nchise
LED Fotocelule
h
1

h
3

h
1
h
2
h
3

h
2

LED
(sursa
de lumin`)
h
h
1

Fotocelul`
(detecteaz` lumina
reflectat`)

Fig. 4.42 Nivelmetru optic cu
refrac\ie
dac` prisma se afl` [n fluid: lumina
se refract` prin pere\ii prismei ]i nu
mai ajunge la detector (raza
incident` cade sub un unghi mai mic
dec@t cel critic pentru interfa\a fluid/
sticl` - de 62).
M`surarea nivelului

121

Metoda se bazeaz` pe absorb\ia diferit` a radia\iilor radioactive de c`tre
lichide ]i solide (pulberi sau granule).

Trebuie avute [n vedere cerin\ele normelor referitoare la protec\ia nuclear`
(intensitatea maxim` a radia\ei pentru care nu este necesar` protec\ie este de 5
mr/h). Din punct de vedere al protec\iei nucleare Cesiu 137 are avantajul unei
puteri mai mici, dar dezavantajul unui timp de [njum`t`\ire mai scurt (este necesar`
[nlocuirea sursei dup` 5 ani). Cobalt 60 are o putere mai mare ]i un timp de
[njum`t`\ire mai lung.
De obicei, aparatele cu radia\ii radioactive se utilizeaz` numai atunci c@nd
nu se pot aplica alte variante - pentru materiale lichide ]i solide periculoase (care
au presiune ridicat`, sunt toxice, corozive sau explozive). Acestea au o utilizare din
ce [n ce mai redus`, pe m`sur` ce se dezvolt` alte metode mai pu\in periculoase.

4.14. Nivelmetre termice


metod` indirect`: bazat` pe m`surarea temperaturii
utilizare: lichide (inclusiv v@scoase), solide (pudr` sau granule) ; lichidul/
solidul ]i mediul de deasupra trebuie s` aibe conductivit`\i termice diferite
metod` cu contact


Se detecteaz` varia\ia conductivit`\ii termice o dat` cu modificarea
mediului [n care se afl` senzorul. Din acest motiv, se poate utiliza numai dac`
materialul din proces ]i spa\iul de deasupra au conductivit`\i termice diferite.
De la baza rezervorului se emite un
fascicol de radia\ii radioactive av@nd o
intensitate constant` ]i cunoscut` (fig. 4.43). In
partea superioar` se m`soar` intensitatea
semnalului recep\ionat. Nivelul se ob\ine din
diferen\a de intensitate a celor dou` semnale
(transmis ]i recep\ionat).
Substan\e radioactive utilizate:
- C Ce es si iu u 1 13 37 7: : putere: 0.56 MeV ; timp de
[njum`t`\ire: 5 ani
- - C Co ob ba al lt t 6 60 0: : putere: 1.33 MeV ; timp de
[njum`t`\ire: 33 ani.

Fig. 4.43 Nivelmetru radioactiv
detector

122
4.14.1. Nivelmetru termic cu un senzor de temperatur`

La nivelul verificat se introduce o termorezisten\` [nc`lzit` de la o surs` de
c`ldur` constant` (figura 4.44 a):
dac` senzorul se afl` [n spa\iul de vapori (cu conductivitate termic` redus`): se
m`soar` o temperatur` apropiat` de cea la care este [nc`lzit
dac` senzorul se afl` [n materialul din proces (cu conductivitate termic` mare):
fluidul absoarbe o parte din c`ldur`, deci se m`soar` o temperatur` mai sc`zut`
Temperatura se m`soar` cu o punte Wheatstone (figura 4.44 b)

(a) (b)

Fig. 4.44 Nivelmetru termic cu un senzor (m`sur` punctual`)

4.14.2. Nivelmetru termic cu doi senzori de temperatur`

In dreptul nivelului verificat se monteaz` dou` termorezisten\e, dintre care
una este [nc`lzit` (figura 4.45 a):
dac` aparatul se afl` [n spa\iul de vapori (cu conductivitate termic` redus`): cei
doi senzori m`soar` temperaturi de valori diferite
dac` aparatul se afl` [n materialul din proces (cu conductivitate termic` mare):
cei doi senzori m`soar` temperaturi de valori apropiate.
Temperatura se m`soar` cu o punte Wheatstone (figura 4.45 b)

(a) (b)

Fig. 4.45 Nivelmetru termic cu doi senzori (m`sur` punctual`)

senzor
ne[nc`lzit
senzor
[nc`lzit
element de
[nc`lzire
senzor ne[nc`lzit
senzor [nc`lzit
element de
[nc`lzire
la m`sur`
alimentare
element de
[nc`lzire
senzor
[nc`lzit
senzor [nc`lzit
element de
[nc`lzire
la m`sur`
alimentare
M`surarea nivelului

123
4.15. Nivelmetre cu vibra\ii


metod` indirect`: bazat` pe m`surarea frecven\ei de vibra\ie a unei pl`cu\e
utilizare: lichide (inclusiv v@scoase) ; solide (sub form` de pudr`)
metod` cu contact


Se bazeaz` pe vibra\ia diferit` a unei pl`cu\e atunci c@nd se schimb`
mediul [n care se afl`.
In dreptul nivelului verificat se monteaz` o pl`cu\` care vibreaz` (figura
4.46):
- dac` pl`cu\a se afl` deasupra nivelului verificat: vibreaz` la frecven\a imprimat`
- dac` pl`cu\` se afl` sub nivelul verificat ([n materialul din proces): vibra\ia
pl`cu\ei este atenuat`.

Fig. 4.46 Nivelmetru cu vibra\iii

Observa\ie: Deoarece pl`cu\a intr` [n contact direct cu mediul m`surat, [n
cazul fluidelor aderente, aceasta trebuie sp`lat` dup` fiecare imersare. Pentru a
reduce aderen\a materialelor pe pl`cu\`, poate fi protejat` cu un strat de teflon.

detector
vibra\ii
generator
vibra\ii
pl`cu\`
care vibreaz`

124

5. M~SURAREA DEBITULUI

5.1. Generalit`\i

5.1.1. Defini\ii

Debitul reprezint` cantitatea de material transportat` [n unitatea de timp.
Acesta se poate exprima ca:

Debit masic: wA Q
m
= (5.1)
Debit volumic:
m
v
Q
wA Q = = (5.2)
Debit gravimetric:
v m g
gQ gQ gwA Q = = = (5.3)

unde: densitatea fluidului [kg/m
3
]
w viteza de curgere [m/s]
A aria sec\iunii de curgere [m
2
]
2
]

Aparatul cu care se m`soar` debite se nume]te debitmetru .


[n S.I. alte unit`\i de m`sur`

Debit masic: kg/s t/h
Debit volumic: m
3
/s m
3
/h, l/s
Debit gravimetric: N/s


Clasificarea debitmetrelor dup` principiul de func\ionare:

cu modificarea geometriei de curgere: se m`soar` diferen\a de presiune
datorat` unui dispozitiv de stranglare sau schimb`rii direc\iei de curegere
cu tuburi de presiune: se determin` viteza fluidului prin presiunea dinamic`
cu turbin`: se m`soar` viteza de rota\ie a paletelor unei turbine
cu echilibru de for\e: se m`soar` punctul de echilibru al unui plutitor
volumice: se contorizeaz` num`rul de volume discrete transferate
electromagnetice: m`soar` c@mpul magnetic indus printr-un magnet [n fluid
M`surarea debitului

125
cu efect Vortex: se m`soar` frecven\a de desprindere a turbioanelor provocate
de un element perturbator introdus [n curentul de fluid
ultrasonice: se determin` modific`rile unui semnal ultrasonic transmis printr-un
fluid (modificarea timpului de tranzit sau a frecven\ei semnalului reflectat)
masice: m`soar` debite masice (efect Coriolis, procedee termice)
Cele mai des utilizate debitmetre sunt cele cu dispozitive de strangulare,
cele volumice, rotametrele ]i, ceva mai pu\in, debitmetrele electromagnetice.
Dintre debitmetrele mai nou ap`rute, c@]tig` teren cele masice ]i cu efect Coriolis.
Fa\` de debitmetrele cu ultrasunete ]i Vortex exist` re\ineri pentru utilizare.

5.2. Debitmetre cu modificarea geometriei de curgere

5.2.1. Debitmetre cu dispozitive de strangulare


Sunt aparatele cel mai des utilizate pentru m`surarea debitului. Debitul de
se ob\ine indirect, prin diferen\a de presiune dintre dou` puncte ale fluidului.
Pentru a ob\ine o diferen\` de presiune sensibil` pe o distan\` mic`, [ntre
punctele de m`sur` a presiunii se introduce un dispozitiv de strangulare, astflel
[nc@t s` se genereze o pierdere local` de presiune. Acesta duce la:
- cre]terea vitezei fluidului prin orificiu (datorit` reducerii sec\iunii de curgere)
- cre]terea turbulen\ei
- cre]terea frec`rii de pere\i
- aparitia unei pierderi de presiune proportionale cu debitul de fluid
- cre]terea temperaturii (efect secundar)
Pierderea local` de presiune se calculeaz` dup` rela\ia lui Weisbach:

2
2
2 1
w
p p p = = [Pa] (5.4)

unde: p
1
, p
2
- presiunea amonte/ aval de elementul de strangulare [Pa]
- densitatea fluidului [kg/m
3
]
w viteza de curgere [m/s]
coeficientul local de pierderi de presiune

Dac` se [nlocuie]te:
A
Q
w = (5.5)

rezult`:
- debitul volumic:
( )
2 1
2 p p
A Q

= [m
3
/s] (5.6)

126
- debitul masic: ( )
2 1
2 p p A D = [kg/s] (5.7)

[n care s-a definit coeficientul de debit:
1
= (5.8)

Coeficientul de debit este o m`rime adimensional` care se determin`
experimental [n func\ie de tipul rezisten\ei locale, calitatea suprafe\ei pere\ilor ]i
pozi\ia prizelor de presiune.
Dispozitivele de strangulare (diafragm`, ajutaj sau tub Venturi) se fabric`
din: alam`, bronz pentru ap`; o\el de calitate - pentru abur supra[nc`lzit, aer
umed, gaze, lichide; o\el inoxidabil - pentru fluide corozive.


introduc pierderi de presiune locale (permanente) cele mai mici la tubul
Venturi ]i cele mai mari la diafragm` rezult` costuri suplimentare pentru
pompare
diferen\a de presiune generat` cea mai mic` la tubul Venturi ]i cea mai
ridicat` la diafragm`
pre\ sc`zut (cea mai ieftin` este diafragma ]i cel mai scump tubul Venturi)
nu are componente [n mi]care
montaj ]i [ntre\inere u]oar`
se corodeaz` [n timp (cel mai bine rezist` tubul Venturi ]i cel mai pu\in
diafragma) rezult` erori de m`sur`
necesit` o por\iune liniar` de conduct` [nainte ]i dup` dispozitivul de
strangulare, pentru relaxarea curgerii
valoarea m`surat` este influen\at` de: locul de amplasare al prizelor de presiune
criteriul Reynolds, dimensiunile dispozitivului de strangulare ]i ale conductei,
parametrii de stare ai fluidului (presiune, temperatur`, densitate etc.), prezen\a
rezisten\elor locale [n apropierea dispozitivului de strangulare.

5.2.1.1. Diafragma

Diafragma const` dintr-o plac` metalic` care are [n interior un orificiu de
dimensiuni cunoscute. Aceasta se monteaz` [n interiorul conductei.
Inainte de diafragm` presiunea static` are o mic` cre]tere, datorit`
turbulen\elor de curgere ce apar [n lungul conductei (fig.5.1). Dup` intrarea [n
diafragm`, datorit` frec`rilor ]i turbulen\elor, o parte din energia fluidului se
transform` [n energie sonor` ]i c`ldur`. Ca urmare, are loc o sc`dere accentuat` a
presiunii. Presiunea minim` (]i viteza maxim`) se atinge pu\in dup` ie]irea din
diafragm`, [ntr-un punct denumit vena contracta. Dup` acest punct, viteza [ncepe
s` scad` ]i ca urmare, presiunea s` creasc`. Cre]terea de presiune nu are loc p@n` la
valoarea ini\ial`, diferen\a reprezent@nd pierderea local` de presiune [n diafragm`.
M`surarea debitului

127

Fig. 5.1 Diafragma

Clasificarea diafragmelor dup` amplasarea prizelor de presiune (fig.5.2):
- la flan]` (figura 5.2 a),
- la col\ (figura 5.2 b),
- la vena contracta (figura 5.2 c)

(a) la flan]` (b) la col\ (c) la vena contracta

Fig. 5.2 Variante de amplasare a prizelor de presiune

Clasificarea diafragmelor dup` amplasarea orificiului (fig.5.3):
- concentric: pentru fluide monofazice din conducte orizontale sau verticale
- excentric: pentru fluide bifazice din conducte orizontale.
Diafragma se monteaz` cu excentricitatea [n zona [n care apare a doua faz`:
- dac` a doua faz` este gaz: sus
- dac` a doua faz` este lichid [n gaz sau suspensii solide [n lichid: jos

Fig. 5.3 Variante de diafragme [n func\ie de forma ]i amplasarea orificiului

concentrice
excentrice circulare
Profilul presiunii
Pierdere local` de presiune
Diafragm`
vena contracta
Diferen\` max.
de presiune

excentrice cu segment

128
Clasificarea diafragmelor dup` forma orificiului (fig.5.3):
- circular
- cu segment: pentru eliminarea celei de-a doua faze

Clasificarea diafragmelor dup` profilul diafragmei (figura 5.4):
- cu muchie ascu\it` (fig. 5.4 - a): Este profilul cel mai des utilizat. Diafragma se
monteaz` astfel [nc@t s` preia v@na de fluid cu muchia ascu\it`.
- cu muchie te]it` (fig. 5.4 - b): Diafragma se monteaz` astfel [nc@t s` preia v@na
de fluid cu partea de muchie teit`.
- cu muchie dreapt` (fig. 5.4 - c): Se utilizeaz` pentru debite bidirec\ionale.

(a) (b) (c)
Fig. 5.4 Profile de diafragme

Diafragma se poate utiliza pentru lichide, gaze ]i abur cu parametrii
modera\i. Aceasta nu se utilizeaz` pentru fluide v@scoase, cu impurit`\i sau pentru
abur umed (datorit` eroziunii mari a diafragmei ]i a posibilit`\ii de [nfundare).

5.2.1.2. Ajutajul

Ajutajul este un orificiu calibrat care are la intrare o parte racordat` lin ]i la
ie]ire o parte cilindric` dreapt` (figura 5.5).

Fig. 5.5 Ajutaj

5.2.1.3. Tubul Venturi

Fig. 5.6 Tub Venturi

muchie
ascu\it`
debit
muchie
te]it`
debit
f`r`
te]itur`
debit
Tubul Venturi const` dintr-un orificiu
calibrat care are la intrare un con convergent,
la mijloc o parte cilindric` ]i la ie]ire un con
divergent (figura 5.6). Acesta se poate utiliza
pentru lichide ]i gaze cu parametrii modera\i.
Principiul de func\ionare al ajutajului este
acela]i cu al diafragmei. Dac` se m`soar`
presiunea n amonte ]i n aval de ajutaj, rezult`
debitul (rela\iile 5.6 ]i 5.7).
Ajutajul se utilizeaz` pentru lichide ]i
gaze cu viteze mari de curgere ]i parametrii
(presiune, temperatur`) modera\i.
M`surarea debitului

129
5.2.2. Debitmetru cu cot

Fig. 5.7 Tub Venturi


se elimin` problemele legate de eroziunea dispozitivului de strangulare
(recomandat pentru abur saturat cu parametrii ridica\i)
nu se introduc pierderi de presiune locale suplimentare
diferen\a de presiune (]i deci precizia de m`sur`) are o valoare relativ mic`

5.3. Debitmetre cu determinarea vitezei de curgere

5.3.1. Debitmetre cu turbin`

Debitmetrul cu turbin` se utilizeaz` pentru lichide ]i gaze. Acesta con\ine
un rotor u]or cu palete radiale ]i un traductor pentru m`surarea vitezei de rota\ie
(propor\ional` cu viteza fluidului, deci cu debitul).
Rotorul poate avea axul [n lugul axului conductei (figura 5.8 a) sau
perpendicular pe acesta (figura 5.8 b). In func\ie de fluid, acesta se construie]te
din: aluminiu, o\el inoxidabil, monel, titan, plastic etc.

(a) cu axul [n lungul conductei (b) cu axul perpendicular pe conduct`

Fig. 5.8 Debitmetru cu turbin`

Traductorul se utilizeaz` pentru transmiterea vitezei de rota\ie a paletelor
[n afara conductei. Cele mai des utilizate traductoare sunt cele electrice bazate pe
induc\ia electromagnetic`: reluctiv (fig.5.9) ]i inductiv (fig.5.10).

(presiune
mai mic`)
F
c
p
e
p
i
(presiune
mai mare)
traductor

rotor
Debitmetrul cu cot se bazeaz` pe
for\a centrifug` generat` de fluid la
trecerea prin coturi de conduct`
(fig.5.7). Presiunea exercitat` asupra
peretelui exterior este mai mare dec@t
cea exercitat` asupra peretelui
interior. Debitul se ob\ine din
rela\iile (5.6) ]i (5.7).

130

Fig. 5.9 Debitmetru cu turbin` reluctiv

Fig. 5.10 Debitmetru cu turbin` inductiv


precizie bun`
valoarea m`surat` este influen\at` de v@scozitatea fluidului
c@mpul magnetic poate fi perturbat din exterior
sensibil la ]ocuri mecanice, la murd`rie (se ancraseaz`)
men\inerea direc\iei turbinei reprezint` o problem`
aparatul nu r`spunde instantaneu la varia\iile de debit, datorit` iner\iei pieselor
mobile (nu este recomandat pentru m`surarea debitelor rapid variabile)


Debitmetru cu turbin` de inser\ie

Debitmetrul cu turbin` de inser\ie este utilizat pentru conducte cu diametru
mare (sisteme de alimentare cu ap`, conducte pentru irigare etc.).
Acesta utilizeaz` o microturbin` cu diametru mai mic dec@t cel al
conductei (figura 5.11). Microturbina este legat` de traductor printr-un cablu de
leg`tur`.
Debitmetrul cu traductor reluctiv cuprinde
(fig. 5.9) un rotor cu paletele confec\ionate dintr-un
material magnetizabil, iar [n exteriorul conductei o
bobin` [nf`]urat` pe un magnet permanent.
Trecerea paletelor prin dreptul magnetului
distorsioneaz` c@mpul magnetic. Ca urmare, [n bobin`
se induce o tensiune pulsatorie. Frecven\a impulsurilor
de tensiune este direct propor\ional` cu viteza de
rota\ie a rotorului ]i cu debitul de fluid.

Magnet
Bobin`
Palet`
Debitmetrul cu traductor inductiv (fig.
5.10) con\ine un magnet puternic inclus [n rotor
(sau una/mai multe palete confec\ionate dintr-
un material magnetic), iar [n exteriorul
conductei o bobin` [nf`]urat` pe un miez dintr-
un material magnetizabil.
La trecerea paletei prin dreptul miezului
se induce [n bobin` o tensiune pulsatorie.
Frecven\a impulsurilor este direct propor\ional`
cu viteza de rota\ie a rotorului ]i cu debitul.

bobin`
palet`
magnet
permanent
M`surarea debitului

131

Fig. 5.11 Debitmetru cu turbin` de inser\ie


aparat portabil (poate fi introdus/extras din conduct` [n plin` sarcin`)
ieftin
precizie sc`zut`, mai ales [n cazul debitelor mici
timp de r`spuns mai scurt
ntreinere u]oar` (schimbare facil` a rotorului)
m`soar` viteza punctual (nu se m`soar` o vitez` medie).

Mori]ca hidraulic`

Mori]ca hidraulic` se utilizeaz` pentru m`surarea debitului din conducte
cu diametru mare, canale deschise, r@uri etc.

Fig. 5.12 Mori]c` hidraulic`

Ca ]i turbina de inser\ie, mori]ca hidraulic` este un aparat ieftin, dar cu
precizie sc`zut` (mai ales [n cazul debitelor reduse).

5.3.2. Tuburi de presiune

Func\ionarea tuburilor de presiune se bazeaz` pe defini\ia presiunii totale a
fluidului, ca sum` dintre presiunea static` p
s
]i presiunea dinamic` p
d:

g
w
p p p p
s d s t
2
2
+ = + = [mca] (5.9)
Viteza de rota\ie a paletelor turbinei se
m`soar` prin induc\ie magnetic`, cu ajutorul unei
bobine amplasate la cap`tul cablului de leg`tur`.

traductor
cablu microturbin`
Mori]ca hidraulic` are acela]i principiu de
func\ionare cu cel al debitmetrului cu
turbin`. Aparatul cuprinde (figura 5.12):
- un rotor cu axul perpendicular pe
direc\ia de curgere, amplasat deasupra
fluidului [n curgere
- un traductor pentru m`surarea vitezei de
rota\ie a rotorului

132
Dac` se m`soar` p
s
]i p
d
, prin calcul se ob\ine viteza, respectiv debitul de fluid:

( ) A p p g wA Q
s t
= = 2 [m
3
/s] (5.10)

Amplasarea prizelor de presiune :


Tubul Pitot

Fig. 5.13 Tubul Pitot

Tubul Pitot se amplaseaz` astfel [nc@t s` m`soare o vitez` medie a fluidului:
- pentru aer sau gaz: [n partea superioar` (se evit` condensul)
- pentru lichid sau vapori: [n partea inferioar` (evit` bulele de aer).


simplu, ieftin
nu are componente [n mi]care
produce pierderi de presiune mici
surse de erori: modificarea profilului de viteze, [nfundarea prizelor de presiune.
w
P
s

p
t

Aparatul const` dintr-un tub cu perete dublu,
introdus perpendicular pe direc\ia de curgere (figura
5.13). Fiecare din cei doi cilindri din tub are c@te un
orificiu de leg`tur` cu procesul:
- cilindrul interior - [n v@rful tubului (pentru m`surarea
presiunii statice)
- cilindrul exterior - lateral, orientat astfel [nc@t s` preia
v@na de fluid (pentru m`surarea presiunii totale).
Prizele de presiune sunt legate la un manometru
diferen\ial, astfel [nc@t s` se ob\in` direct presiunea
dinamic`. Cunosc@nd presiunea dinamic`, prin calcul
rezult` viteza ([ntr-un singur punct al fluidului !).

Priza pentru m`surarea presiunii statice: (se
amplaseaz` astfel [nc@t s` se minimizeze componenta
cinetic` din valoarea presiunii statice):
- [n zone cu turbulen\` sc`zut`: pe peretele conductei
- [n curentul de fluid: perpendicular sau [n sens opus
direc\iei de curgere.
Priza pentru m`surarea presiunii totale: [n lungul
liniilor de curent (pentru a prelua impactul v@nei de fluid;
at@t componenta static` c@t ]i cea dinamic`)
M`surarea debitului

133
Tubul Pitot se utilizeaz` pentru m`sur`tori de importan\` secundar`, la care
pre\ul are o importan\` major` sau [n conducte cu diametru mare.

Tubul Pitot cu medierea suprafe\ei

Fig. 5.14 Tub Pitot cu medierea suprafe\ei

Debitmetru Annubar

Fig. 5.15 Debitmetru Annubar

5.4. Debitmetre cu echilibru de for\e

Se bazeaz` pe echilibrarea for\elor ce ac\ioneaz` asupra unui obiect
(plutitor) aflat [n interiorul conductei.

5.4.1. Rotametru

Rotametrul se utilizeaz` pentru m`surarea debitelor lichidelor sau gazelor.
Principiul de func\ionare se bazeaz` pe deplasarea unui plutitor [n interiorul unui
tub tronconic vertical prin care circul` fluidul.
Fluidul intr` pe la baza aparatului. Curentul de fluid ridic` plutitorul p@n`
la [n`l\imea la care for\ele ce ac\ioneaz` asupra lui se echilibreaz`. Pozi\ia
plutitorului depinde de debit ]i de sec\iunea circular` din jurul sù.
t
p
s
p
w
Se utilizeaz` pentru m`surarea
debitelor mari de aer (fig.5.14). Aparatul este
compus din mai multe tuburi Pitot clasice
dispuse astfel [nc@t s` acopere [ntreaga sec\iune
transversal` a conductei. In acest fel, se
m`soar` presiunea static` ]i total` pentru
fiecare segment al sec\iunii transversale ]i se
ob\ine o estimare mai corect` a vitezei medii ]i
a debitului mediu.
Debitmetrul Annubar este derivat din tubul Pitot.
Aparatul este compus din dou` tuburi (figura 5.15):
un tub cu un orificiu spre aval, amplasat [n centrul
conductei: m`soar` presiunea static`
un tub cu patru orificii spre amonte: m`soar`
presiunea total` [n patru puncte ]i o mediaz`.
Avantajul Annubarului este acela c` se
determin` o vitez` medie a fluidului, valoarea
m`surat` nemaifiind at@t de mult influen\at` de tipul
curgerii ]i de amplasarea aparatului.

134
For\ele care ac\ioneaz` asupra plutitorului sunt (fig. 5.16):

Fig. 5.16 Rotametru

Dac` se neglijeaz` frecarea dintre fluid ]i plutitor, la echilibru:

1 2 p a p
F F F G + = + (5.11)

Diferen\a fo\elor F
p1
]i F
p2
se exprim` ca o pierdere local` de presiune:

2
2
2 1
w
A p A F F F
p loc p p p p
= = = (5.12)

Explicit@nd rela\iile de calcul ale for\elor, se ob\ine debitul volumic:

( ) ( )
f p
f p
p p p
A
gV A A w A A Q

= = 2 (5.13)

[n care: A sec\iunea conductei [m
2
]
( )
p
A A sec\iunea inelar` de curgere din jurul plutitorului [m
2
]

Observa\ie: Valoarea m`surat` este influen\at` de parametrii fluidului
(presiune, temperatur`, densitate, v@scozitate), deci trebuie f`cute corec\ii.

Denumirea de rotametru vine de la mi]carea de rota\ie a plutitorului,
(datorat` unor crest`turi din partea superioar`), prin care este men\inut pe axa de
simetrie a tubului, [mpiedic@nd frecarea sau aderarea la peretele tubului.

Condi\ii pentru utilizarea rotametrului:
- tubul trebuie s` fie vertical
- fluidul trebuie s` intre [n tub pe la partea inferioar`
- plutitorul trebuie s` aibe densitate mai mare dec@t fluidul m`surat (de obicei se
face din metal, o\el inox, sticl` sau plastic)
Fluid
p
1
p
2
G

F
a
F
p2
F
p1
- greutatea plutitorului: g V G
p p
=
- for\a arhimedic`: g V F
f p a
=
- for\a exercitat` de presiune de jos [n sus:
p p
A p F
1 1
=
- for\a exercitat` de presiune de sus [n jos:
p p
A p F
2 2
=
- for\a de frecare dintre fluid ]i plutitor:
f
F

unde:
p
,
f
densitatea plutitorului/fluidului [kg/m
3
]
p
1
, p
2
presiune fluidului [nainte/dup` plutitor [Pa]
A
p
sec\iunea plutitorului [m
2
]
F
f
M`surarea debitului

135
Tubul tronconic se fabric` din: sticl` (cel mai des), plastic sau metal (caz [n
care se utilizeaz` un plutitor metalic care atrage un indicator magnetic din
exteriorul tubului).


simplu ]i ieftin
nu necesit` surs` de alimentare
pierderi de presiune mici ]i relativ constante [n aparat
scal` liniar`
domeniu mare de m`sur`
se pot m`sura debite foarte mici
se poate cre]te precizia prin cre]terea lungimii de parcurs a plutitorului
nu are erori de histerezis
se poate utiliza pentru lichide, gaze ]i abur.

5.4.2. Debitmetru cu arc

Debitmetrul cu arc (fig.5.17) func\ioneaz` pe acela]i principiu ca ]i
rotametrul, dar [n locul for\ei gravita\ionale se utilizeaz` un arc.

Fig. 5.17 Debitmetru cu arc


aparatul poate fi montat ]i [n pozi\ie orizontal`
fluidele corozive ]i erozive pot deteriora arcul

5.5. Debitmetre cu contor volumic

Debitmetrele cu contor volumic se utilizeaz` pentru m`surarea debitelor
volumice de lichide sau gaze. Func\ionarea lor se bazeaz` pe num`rarea unor
volume discrete de material care sunt trecute prin aparatul de m`sur`.
In func\ie de modalitatea de trecere a volumelor discrete prin aparat,
debitmetrele pot fi cu mi]care de rota\ie (cu lobi, cu ro\i ovale, cu ro\i profilate etc.)
sau cu mi]care de oscila\ie (cu disc oscilant, cu aripioare, cu piston oscilant, cu
membran` etc.).
F
arc
F
w
Fluid

136

sunt disponibile pentru domenii variate de m`sur`
sunt aparate relativ ieftine
precizia de m`sur` nu este influen\at` de debitele pulsatorii (dec@t dac` fluidul
antreneaz` aer sau gaze)
nu necesit` alimentare de la o surs` de curent
nu necesit` zone drepte de conduct` [nainte/dup` aparat
au piese [n mi]care
componentele sunt supuse uzurii.

5.5.1. Debitmetru cu lobi

Debitmetrul cu lobi se utilizeaz` pentru m`surarea debitelor de gaze.
Aparatul cuprinde dou` rotoare sub form` de lobi, care se rotesc [n direc\ii
opuse, ca urmare a diferen\elor de presiune produse de curgerea fluidului (fig. 5).
Rotirea liber` a celor doi lobi duce la trecerea prin aparat a unor volume
discrete de fluid (figura 5.18). Lobul de jos se deplaseaz` [n sens invers acelor de
ceasornic p@n` ajunge la pozitia orizontal`, timp [n care se umple volumul din
partea de jos a aparatului. Atunci c@nd lobul este [n pozi\ie orizontala, el [nchide un
volum determinat de fluid. Rotirea lobului [n continuare p@n` la pozi\ia vertical`
duce la golirea volumului de fluid transportat. In acest timp, lobul de sus a ajuns ]i
el [n pozi\ie orizontal` ]i transport` un volum determinat de fluid.
Debitul de fluid se ob\ine prin contorizarea num`rului de rota\ii ale lobilor.

Fig. 5.18 Debitmetru cu lobi

- - c ca am me er ra a d de e s su us s: :
transport`
]i se gole]te

- - c ca am me er ra a d de e j jo os s: :
se umple
]i se gole]te
se gole]te

transport`
se umple

se gole]te
transport`

se gole]te
M`surarea debitului

137
5.5.2. Debitmetru cu ro\i ovale

Debitmetrele cu ro\i ovale se utlizeaz` pentru lichide ]i fluide v@scoase.
Aparatul utilizeaz` dou` ro\i din\ate ovale (figura 5.19) care formeaz` un
angrenaj. Rotirea angrenajului (generat` de diferen\a de presiune dintre intrare ]i
ie]ire) [nchide ]i transfer` volume fixe de fluid prin aparat. Pentru fiecare rota\ie
complet`, volumul de fluid este evacuat de patru ori (de dou` ori de fiecare roat`).

Fig. 5.19 Debitmetru cu ro\i ovale

5.5.3. Debitmetru cu ro\i profilate

Fig. 5.20 Debitmetru cu ro\i profilate

5.5.4. Debitmetru cu disc oscilant

Discul oscilant se utilizeaz` [n general pentru m`surarea debitelor de ap`.

Fig. 5.21 Debitmetru cu disc oscilant

Fluidul p`trunde ]i iese din camera de m`sur` prin dou` deschiz`turi.
Trecerea lichidului prin aparat imprim` discului o mi]care de oscila\ie, datorit`
diferen\elor de presiune [ntre intrarea ]i ie]irea din aparat. Oscila\ia discului duce la
rotirea m@nerului [n jurul axului magnetic. La r@ndul sù, magnetul este cuplat la
un [nregistrator mecanic sau la un element de transmisie.

Disc
M@ner Ax
Bil`

Debitmetrul utilizeaz` dou` ro\i
profilate, aflate pe axuri paralele ]i care se
rotesc [n direc\ii opuse (figura 5.20). Cele
dou` ro\i traverseaz` prin compartimentele de
m`sur` volume fixe de fluid, de la intrare
c`tre ie]ire.
Debitul rezult` din num`rul de rota\ii.
Elementul mobil al aparatului
este un disc fixat pe o bil` (figura 5.21).
Prin centrul bilei trece un m@ner care se
poate roti [n jurul unui ax magnetic.
Discul mobil se afl` [ntr-o camer` de
m`sur` sferic`, care la partea superioar`
]i inferioar` are c@te o te]itur` conic`.

138
5.5.5. Debitmetru cu aripioare

Debitmetrul cu aripioare se utilizeaz` pentru fluide v@scoase.
Volumele discrete de fluid se ob\in cu ajutorul unui rotor excentric pe care
sunt fixate palete (aripioare) tensionate (figura 5.22).

Fig. 5 Debitmetru cu aripioare

Fig. 5.22 Debitmetru cu aripioare

La trecerea fluidului, aripioarele se curbeaz`, l`s@nd s` treac` volume fixe
de fluid. Debitul se ob\ine prin contorizarea num`rul de curb`ri ale aripioarelor.

5.5.6. Debitmetru cu membran`

Debitmetrul cu membran` se utilizeaz` numai pentru gaze (figura 5.23).
Aparatul este format din dou` camere de m`sur` desp`r\ite printr-o
membran`. Datorit` diferen\elor de presiune dintre intrarea ]i ie]irea din aparat,
camerele de m`sur` se umplu ]i se golesc alternativ, provoc@nd deplasarea
membranei. Mi]carea membranei este preluat` ]i contorizat`.

Fig. 5.23 Debitmetru cu membran`

5.6. Debitmetre electromagnetice

Debitmetrele electromagnetice pot fi utilizate pentru orice fel de fluide
(v@scoase, multifazice, murdare, corozive etc.), indiferent de regimul de curgere.
Singura condi\ie care trebuie [ndeplinit` este ca fluidul s` fie conductiv din punct
de vedere electric, iar propriet`\ile sale electrice s` fie omogene.

Ie]ire
Aripioar`
Carcas`
Rotor
Intrare
M`surarea debitului

139

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe Legea induc\iei electromagnetice
(Faraday): [ntr-un conductor ce se deplaseaz` [ntr-un c@mp magnetic se induce o
tensiune (numit` tensiune indus`).
Debitmetrul electromagnetic cuprinde (figura 5.24).:
un tub de m`sur` cilindric dintr-un material nemagnetizabil, izolat la interior
dou` bobine de induc\ie, dispuse de o parte ]i de alta a tubului pentru
generarea c@mpului magnetic
doi electrozi amplasa\i [n peretele conductei, situa\i perpendicular pe c@mpul
magnetic pentru detectarea curentului indus [n fluid.

Fig. 5.24 Debitmetru electromagnetic

Tensiunea indus` este direct propor\ional` cu viteza, deci cu debitul de
fluid. Semnalul de debit generat este propor\ional cu c@mpul magnetic inductor (cu
un semnal de referin\`), dar este influen\at ]i de semnale parazite (zgomote
sincrone sau nu cu semnalul de referin\`), care trebuie eliminate.
Variante de generare a c@mpului magnetic:
- cu curent alternativ: Pentru un debit constant se ob\ine o tensiune indus`
de forma unui semnal sinusoidal, av@nd amplitudinea propor\ional` cu viteza.
Deoarece semnalul este continuu, sunt greu de filtrat zgomotele din proces care au
aceea]i faz` cu semnalul generat.
- cu impulsuri de curent continuu sau de curent alternativ: C@nd apare
impulsul de c.c. se m`soar` semnalul corespunz`tor debitului ]i zgomotelor. Intre
impulsuri se m`soar` numai semnalul corespunz`tor zgomotelor. Deoarece
semnalul nu este continuu, zgomotele pot fi eliminate dup` [ncheierea fiec`rui
ciclu. In acest fel, cre]te precizia de m`sur`, mai ales la m`surarea debitelor mici.
In plus, prin [ntreruperea curentului continuu se previne dezvoltarea unei polarit`\i
pronun\ate a electrozilor (care apare numai [n cazul c.c.).


domeniu mare de m`sur` (0.1 10 000 m
3
/s)
se pot utiliza pentru fluide agresive sau foarte v@scoase
fluidul trebuie s` fie conductiv; propriet`\ile sale electrice s` fie omogene
Atunci c@nd tubul de m`sur` este parcurs
de un fluid conductiv av@nd viteza w, [n
fluid se induce o tensiune E:

w const D w B E = = (5.14)

unde: E tensiunea indus` [V]
B induc\ia electromagnetic` [F]
D diametrul conductei [m]

Bobina de
induc\ie


140
se pot m`sura debite bidirec\ionale, cu varia\ie mare ]i rapid`
semnalul de ie]ire variaz` linar [n func\ie de debit
valoarea m`surat` nu este influen\at` de densitate sau v@scozitate
nu se introduc pierderi de presiune locale suplimentare
necesit` [ntre\inere minim` (verificarea electrozilor pentru a nu se depune
material pe ei, depuneri care duc la erori de m`sur`)
necesit` alimentare de la o surs` electric`
indica\ia poate fi influen\at` de un c@mp magnetic exterior.

In general se prefer` utilizarea debitmetrelor cu impulsuri de curent continuu.
Acestea sunt mai u]or de instalat, au dimensiuni mai mici, consum` mai pu\in`
energie ]i sunt mai ieftine. In variantele mai moderne, se utilizeaz` impulsuri de
putere mai mare ]i [n consecin\` genereaz` semnale de debit mai puternice.
Debitmetrele electromagnetice cu impulsuri de curent alternativ se
utilizeaz` dac` fluidul con\ine cantit`\i mari de aer (aerul are constanta dielectric`
mic`), particule solide de dimensiuni diferite sau care nu sunt omogen amestecate.
Utililizarea debitmetrelor electromagnetice cu impulsuri de curent continuu [n
aceste cazuri introduce erori mari de m`sur`.

5.7. Debitmetre Vortex

Func\ionarea debitmetrelor Vortex se bazeaz` pe fenomenul descoperit de
Vortex: atunci c@nd se introduce un obstacol [n calea unui curent de fluid aflat [n
curgere turbulent`, aval de acesta apare o oscila\ie periodic` a fluidului. Aceast`
oscila\ie se datoreaz` form`rii unor turbioane (denumite ]i vortexuri), care
provoac` varia\ii periodice ale vitezei ]i presiunii fluidului.
Debitmetrul Vortex se bazeaz` pe m`surarea frecven\ei de desprindere a
turbioanelor generate n aval de un element perturbator introdus [n conduct` (fig.
5.25).

Fig. 5.25 Principiul de func\ionare al debitmetrului Vortex
l =
f(d)

Fluid
v@na de
fluid desprins`
zon` lini]tit`
generator de
turbioane
Turbioane
M`surarea debitului

141
Debitmetrul utilizeaz` un element perturbator introdus [n curentul de fluid.
Datorit` acestuia, v@na de fluid se desparte [n dou`. Dac` curgerea este turbulent`,
[n aval se formeaz` turbioane (vortexuri). La desprinderea de element, turbioanele
genereaz` impulsuri de presiune. Frecven\a de desprindere a turbioanelor este
propor\ional` cu viteza fluidului (cu debitul).
Experien\a arat` c` varia\ia debitului influen\eaz` numai frecven\a de
desprindere a turbioanelor, nu ]i distan\a la care acestea se formeaz`. Distan\a la
care se formeaz` depinde numai de forma ]i dimensiunile elementului perturbator.
Frecven\a de desprindere a turbioanelor este dat` de rela\ia:

St
d
w
f = (5.15)

unde: f frecven\a de desprindere a turbioanelor
d l`\imea elementului perturbator
l distan\a dintre dou` turbioane consecutive
St num`rul Strouhal (caracterizeaz` elementul perturbator):

d
l
St = (uzual St = 6)

Rezult` debitul volumic de fluid:

f const A
St
d f
wA Q =
= =

[n care: A aria sec\iunii de trecere a fluidului

Pentru m`surarea frecven\ei de desprindere a turbioanelor se utilizeaz` un
traductor de presiune (de obicei piezoelectric sau capacitiv).


nu con\ine piese [n mi]care
semnalul de ie]ire variaz` liniar cu debitul
se poate utiliza numai [n cazul curgerii turbulente (curgerea laminar` nu
genereaz` turbioane)
nu este influen\at de densitatea ]i v@scozitatea fluidului
sensibil la elementele ce distorsioneaz` profilul de viteze n amonte de aparat
(vane, coturi etc.).


142
5.8. Debitmetre ultrasonice

Debitmetrele ultrasonice sunt utilizate pentru m`surarea debitelor volumice
ale fluidelor corozive sau cu impurit`\i, din conducte cu diametru mare sau din
canale deschise. Mai nou, acestea se utilizeaz` ]i pentru m`surarea debitelor de
gaze (care absorb undele ultrasonice [n propor\ie mare).
Func\ionarea debitmetrelor ultrasonice se bazeaz` pe emiterea ]i
recep\ionarea unui semnal de unde ultrasonice transmise prin fluidul aflat [n
curgere. Undele ultrasonice folosite au frecven\` ridicat` (200 kHz - 5MHz).
Sondele utilizate pentru emiterea ]i receptarea undelor sunt confec\ionate din
cristale piezoelectrice (cuar\, de obicei). Se utlilizeaz` proprietatea lor conform
c`reia acestea se deformeaz` dac` li se aplic` un c@mp electric (inversul
caracteristicii clasice: generarea unei sarcini electrice prin deformarea lor).
Sondele ultrasonice pot fi amplasate:
- [n interiorul conductei: au avantajul c` se ob\ine o precizie mai mare de m`sur`
(semnalul nu este atenuat de pere\ii conductei)
- [n exteriorul conductei: au avantajul c` sonda nu intr` [n contact direct cu
fluidul (important [n cazul fluidelor agresive)
In func\ie de principiul utilizat pentru determinarea vitzei, exist` mai multe
tipuri de debitmetre ultrasonice: cu efect Doppler, cu timp de tranzit, cu tipar de
zgomot. Indiferent de principiul utilizat, se face ipoteza c` fluidul este izotrop
relativ la comportamentul fa\` de undele ultrasonice ]i c` vectorul vitezei medii
este paralel cu axa conductei.

5.8.1. Debitmetru cu efect Doppler

Efectul Doppler:

Efectul Doppler arat` rela\ia dintre sensul vectorului vitez` ]i frecven\`
(respectiv lungimea de und`):
Frecven\a unui semnal sonor perceput de un observator fix este:
- mai mare: dac` sursa se apropie (lungimea de und` este mai mic`) sursa este
mai aproape atunci c@nd emite o nou` und` ]i mic]oreaz` distan\a dintre
crestele undelor (adic` )
- mai mic`: dac` sursa se dep`rteaz` (lungimea de und` este mai mare).

Fig. 5.26 Efectul Doppler
w
f ,
(sunet [nalt)

w
f
[ndep`rtare
< f
apropiere
[ndep`rtare
>
apropiere
f ,
(sunet grav)

M`surarea debitului

143

Debitmetrul cu efect Dopppler se bazeaz` pe reflectarea undelor sonore de
particulele aflate ([n mi]care) [n interiorul fluidului. Din acest motiv, aceste
debitmetre nu pot fi utilizate dec@t [n cazul fluidelor cu impurit`\i, [n stare de
emulsie sau care con\in bule de gaz (de care s` se reflecte particulele).
Generatorul ]i receptorul de unde sonore pot fi amplasate pe aceea]i latur`
sau pe laturi opuse ale conductei (figura 5.27).

(a) emi\`tor/receptor pe aceea]i latur` (b) emi\`tor/receptor pe laturi opuse

Fig. 5.27 Debitmetru cu efect Doppler

Emi\`torul transmite o und` (sau un fascicol de unde) c`tre fluidul [n
curgere. Unda transmis` se reflect` atunci c@nd [nt@lne]te particole solide, gaze
antrenate, turbioane etc. Deoarece fluidul se afl` [n mi]care, unda reflectat` are o
frecven\` diferit` fa\` de unda ini\ial` (conform efectului Doppler). De fapt,
aparatul detecteaz` viteza de deplasare a impurit`\ilor (nu a fluidului):

( )
1 0
0
1 0
cos 2
f f const
a f
c f f
w =
= (5.16)

unde: f
0
, f
1
frecven\a undei transmise / undei reflectate
c viteza sunetului [n fluid
a- unghiul sub care este transmis` unda fa\` de direc\ia de curgere

Debitul rezult` din viteza de deplasare a impurit`\ilor. Din acest motiv,
debitmetrul cu efect Doppler se utilizeaz` numai [n cazul fluidelor cu impurit`\i.


se utilizeaz` numai pentru fluide cu impurit`\i, [n stare de emulsie, sau cu bule
de gaz (dar nu cu foarte multe impurit`\i sau gaze !)
se utilizeaz` pentru conducte cu diametru mare ]i viteze mari de curgere
aparat robust
instalare u]oar`; poate fi instalat f`r` [ntreruperea procesului
mentena\` u]oar` (aproape inexistent`)
m`soar` debite bidirec\ionale

Emi\`tor
Receptor
w

Emi\`tor Receptor
w

144
nu introduce pierderi de presiune suplimentare
se utilizeaz` pentru fluide cu temperaturi sub 200C
valoarea m`surat` este influen\at` de densitate (prin viteza sunetului [n fluid).

5.8.2. Debitmetru cu timp de tranzit

Fig. 5.28 Debitmetru cu timp de tranzit

Pentru debit nul, timpul de tranzit al celor dou` semnale este egal:

c
L
T T T = = =
0 2 1
(5.17)

unde: T
0
timpul de tranzit [s]
L lungimea drumului parcurs [m]
c viteza sunetului [n fluid [m/s]

Dac` exist` curgere [n conduct`, datorit` compunerii vitezei sunetului cu
viteza fluidului, semnalul trimis spre aval este accelerat, iar semnalul trimis spre
amonte este [ncetinit (figura 5.29):
2 1
T T <

Fig. 5.29 Debitmetru cu timp de tranzit compunerea vitezelor
w
w
w
c
c
c+w

cos()
c-w

cos()
L

Sonda amonte
Sonda aval

Emi\`tor /
receptor
Emi\`tor /
receptor
T
2
T
1
w
Debitmetrul cu timp de tranzit
utilizeaz` dou` sonde amplasate de o
parte ]i de alta a conductei, pe o direc\ie
oblic` [n raport cu sensul curgerii (figura
5.28). Fiecare sond` con\ine c@te un
emi\`tor ]i un receptor de unde sonore.
Cele dou` sonde trimit simultan
c@te un semnal sonor una c`tre cealalt`.
Timpul de tranzit spre amonte:

) cos(
1
w c
L
T
= (5.18)

Timpul de tranzit spre amonte:

) cos(
2
w c
L
T
+
= (5.19)

unde:
- unghiul sub care este transmis`
unda fa\` de direc\ia de curgere
M`surarea debitului

145
Din viteza fluidului rezult` debitul volumic:

A
T
T T
k wA D
v

= =
0
2 1
[m
3
/s] (5.20)

unde: k factor de calibrare pentru dimensiunile ]i unit`\ile utilizate
A sec\iunea conductei [m
2
]


Debitmetru ultrasonic axial

Fig. 5.30 Debitmetru ultrasonic axial

Debitmetru ultrasonic cu unde multiple


se utilizeaz` numai pentru fluide curate, [ntr-o singur` faz`
se pot m`sura debite mici de fluid, debite bidirec\ionale
aparat robust
instalare u]oar`
poate fi instalat f`r` [ntreruperea procesului
mentena\` u]oar` (aproape inexistent`)
nu introduce pierderi de presiune suplimentare
aparat sensibil la modificarea regimului de curgere (mai pu\in [n cazul utiliz`rii
undelor multiple)
se utilizeaz` pentru fluide cu temperaturi sub 200C
valoarea m`surat` este influen\at` de densitate (prin viteza sunetului [n fluid).

Utilizeaz` mai multe sonde, pentru a
m`sura timpul de tranzit [n mai multe
direc\ii (fig. 5.31). Avantaje:
- elimin` interferen\ele (de la
impurit`\i, bule de aer etc.)
- cre]te precizia de m`sur` [n cazul
profilului de vitez` neuniform (se
calculeaz` o vitez` medie)

Sonda amonte
(emi\`tor + receptor)
Sonda aval
(emi\`tor + receptor)

Sonde
Se utilizeaz` [n cazul
conductelor cu diametru mic,
deoarece permite m`surarea
timpului de tranzit pe o distan\`
mult mai mare comparativ cu
diametrul conductei (fig. 5.30).

Fig. 5.31 Debitmetru
ultrasonic cu unde multiple


146
5.8.3. Debitmetru ultrasonic cu profil de zgomot

Debitmetrul ultrasonic cu profil de zgomot se bazeaz` pe faptul c` fluidele
nu au niciodat` curgerea perfect omogen`, gener@ndu-se o serie de zgomote
datorate turbulen\elor, gradien\ilor termici ]i altor eterogenit`\i ale mediului
m`surat.

Fig. 5.32 Debitmetru cu tipar de zgomot

Se utilizeaz` dou` perechi de sonde (generator + receptor) amplasate [n
lungul conductei, la o anumit` distan\` L una de cealalt` (fig.5.32). Generatorul ]i
receptorul se instaleaz` de o parte ]i de alta a conductei.
Cele dou` generatoare emit c@te un semnal sinusoidal continuu.
Amplitudinea ]i faza semnnalelor receptate de cele dou` receptoare sunt modificate
(modulate) datorit` eterogenit`\ii fluidului prin care au fost transmise.
M`sur`toarea vitezei (medii) a fluidului este bazat` pe memorarea
caracteristicilor celor dou` unde recep\ionate (a profilului de zgomot) ]i m`surarea
timpului T parcurs de semnal [ntre ele:

T
L
w = [m/s] (5.21)

unde: w viteza medie a fluidului [m/s]
L distan\a dintre cele dou` perechi de sonde [m]
T timpul [sec]

Debitmetrele cu profil de zgomot sunt [nc` pu\in utilizate [n practic`.

5.9. Debitmetre cu contor masic

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe m`surarea unor cantit`\i discrete de
material. Prin aparatul de m`sur` sunt trecute unit`\i de mas` dintr-un material,
care sunt num`rate ]i contorizate.

w
Semnal amonte
Semnal aval
L
timp de tranzit
M`surarea debitului

147
5.9.1. C@ntar automat

C@ntarul automat este utilizat pentru determinarea debitului masic al
materialelor solide (de exemplu: debitul de combustibil).

Fig. 5.33 C@ntar automat

5.9.2. Contor de mas` basculant

Contorul de mas` basculant este utilizat pentru m`surarea debitelor masice
de lichide.

Fig. 5.34 Contor de mas` basculant

5.10. Debitmetre cu efect Coriolis

Efectul Coriolis:

Debitmetrele cu efect Coriolis sunt utilizate pentru m`surarea debitelor
masice de lichide. Acestea aplic` curentului de fluid o accelera\ie Coriolis
artificial` ]i m`soar` momentul unghiular ob\inut.
Material Etalon

Intrare
Ie]ire
Vas
calibrat
Datorit` mi]c`rii de rota\ie a P`m@ntului c`tre
est, mi]carea corpurilor din emisfera:
- nordic` - este deviat` c`tre dreapta
- sudic` - este deviat` c`tre st@nga
For\a de deriv` datorat` rota\iei P`m@ntului se
nume]te for\` Coriolis
Aparatul lucreaz` pe principiul
c@ntarului cu balan\` (figura 5.33).
Succesiunea opera\iilor este:
- se aduce material pe taler p@n` c@nd
se atinge pozi\ia de echilibru
- se gole]te talerul
- se contorizeaz` opera\ia ]i se reia.
Aparatul este compus din dou` vase
calibrate care basculeaz` [n jurul unui ax,
astfel [nc@t s` ajung` pe r@nd [n dreptul
intr`rii [n aparat (fig.5.34).
Succesiunea opera\iilor este:
- unul dintre vase se umple
- atunci c@nd e plin, datorit` greut`\ii
suplimentare, vasul se rote]te ]i se gole]te,
aduc@nd cel`lalt vas [n dreptul intr`rii
- opera\ia se contorizeaz` ]i se reia.

148

Fie un element tubular c`ruia i se imprim` o mi]care de rota\ie cu viteza
unghiular` , [n jurul unui punct fix P (figura 5.35 a). In acest fel, asupra lui
ac\ioneaz` o for\` de deviere prin efect Coriolis (F
d
).

(a) (b)
Fig. 5.35 Principiul de func\ionare al debitmetrului Coriolis

Prin elementul tubular curge un fluid cu viteza w ]i densitatea . Fluidul
se opune mi]c`rii tubului printr-o for\` de iner\ie (F
i
) perpendicular` pe direc\ia
instantanee de curgere (care este o direc\ie relativ`). Apare astfel o for\` care tinde
s` fr@neze rota\ia tubului, for\` direct propor\ional` cu distan\a fa\` de punctul fix.
Dac` [n locul tubului drept se folose]te un tub [n form` de U (figura 5.35 -
b), cele dou` laturi ale sale sunt parcurse de fluid [n direc\ii opuse. In consecin\`,
acestea sunt supuse unor for\e de iner\ie opuse, for\e care tind s` deformeze tubul
diferit.
Debitmetrul cu efect Coriolis utilizeaz` dou` tuburi paralele [n form` de U
(figura 5.36). Celor dou` tuburi li se imprim` o mi]care oscilatorie (o mi]care de
rota\ie la care viteza unghiular` []i schimb` periodic semnul), cu ajutorul unui
generator de vibra\ii.

Fig. 5.36 Debitmetrul Coriolis

Generatorul de vibra\ii const` dintr-un miez conectat la un tub ]i un
magnet conectat la cel`lalt tub. Miezului i se aplic` un curent alternativ. Datorit`
schimb`rii polarit`\ii curentului, magnetul este atras sau respins, iar tuburile se
apropie sau se dep`rteaz`.
Dac` debitul prin tuburi este nul, vibra\ia produs` de ansamblul miez +
magnet are ca rezultat deplas`ri egale [n puntele B1 ]i B2 (fig. 5.37).

w

i
F
w

i
F
P
d
F
P

P
F
d
w
i
F
B1
B2
generator de vibra\ii
debit
w
senzori
M`surarea debitului

149
Dac` debitul prin tuburi este diferit de zero, for\a Coriolis genereaz` o
deviere suplimentar`, produc@nd o diferen\` a semnalului provenit de la senzori
(referitor la pozi\ia, viteza sau accelera\ia tuburilor).
Devia\ia datorat` efectului Coriolis apare numai dac` debitul este diferit de
zero ]i dac` tuburilor li se imprim` o mi]care de rota\ie.

Fig. 5.37 Debitmetru Coriolis func\ionare


Debitmetru Coriolis cu tub drept

Fig. 5.38 Debitmetru Coriolis cu tub drept


asigur` o m`sur` direct` a debitului masic
se poate utiliza pentru toate tipurile de lichide ]i gaze
valoarea m`surat` nu depinde de parametrii fluidului (presiune, temperatur`,
densitate) ]i nici de profilul de viteze
poate fi utilizat pentru fluide foarte v@scoase sau cu particole [n suspensie
B1
B1 B2 B2
F
i
for\a de iner\ie
F
d
for\a de deriv` (Coriolis)
Debitul este trecut printr-un tub
drept, c`ruia i se imprim` o mi]care de
vibra\ie [n partea central` (fig. 5.38).
La extremit`\ile tubului se afl`
doi senzori care detecteaz` pozi\ia, viteza
sau accelera\ia tubului.
Pentru debit nul: deformarea
tubului este simetric`
Pentru debit diferit de zero:
datorit` for\ei Coriolis, deformarea
tubului este asimetric`.

w > 0
w = 0
senzori
tub de m`sur`
excita\ie

150
[ntre\inere u]oar`
nu are piese [n mi]care care s` intre [n contact direct cu fluidul
nu are obstruc\ii [n interior (introduce o pierdere de presiune minim` ]i are un
comportament bun relativ la fluidele cu impurit`\i)
sensibil la ]ocuri ]i vibra\ii (exist` condi\ii stricte de montaj: pe un suport greu,
pentru a minimiza aceste influen\e)
scump.

5.11. Debitmetre termice

Func\ionrea debitmetrului termic se bazeaz` pe dezechilibrul termic creat
de circula\ia fluidului (lichid sau gaz) printr-o conduct` [nc`lzit`.

Fig. 5.39 Debitmetrul termic

Exist` mai multe variante de amplasare a sursei de c`ldur` ]i a senzorilor
de temperatur`:
- [n interiorul conductei: debitmetru cu senzor imersat (figura 5.40 a)
- [n exteriorul conductei: debitmetru cu tub (figura 5.40 b)
- pe o conduct` de by-pass: debitmetru cu by-pass (figura 5.40 c)

(a) cu senzor imersat (b) cu tub exterior (c) cu by-pass

Fig. 5.40 Debitmetru termic

Debitmetrul cu senzor imersat (figura 5.40 a) asigur` cel mai bun ]i rapid
schimb de c`ldur` cu fluidul, dar are dezavantajul c` at@t sursa de c`ldur` c@t ]i
senzorii de temperatur` intr` [n contact direct cu fluidul.
Debitmetrul cu tub exterior (figura 5.40 b) a fost dezvoltat pentru a
proteja [nc`lzitorul ]i senzorii de temperatur` de ac\iunea coroziv` a fluidelor ]i a
depunerilor de impurit`\i. In aceast` variant`, sursa de c`ldur` ]i senzorii de
temperatur` sunt [n afara conductei ]i nu mai intr` [n contact direct cu fluidul.
debit surs` de
c`ldur`
senzor de
temperatur`
senzor de
temperatur`
T
1

T
2

Q

T
2
T
1

Q
Q
T
2

T
1

Aparatul cuprinde urm`toarele elemente
principale (figura 5.39):
o surs` de c`ldur`: o rezisten\` [nc`lzit`
electric
doi senzori de temperatur` (cu rezisten\`
metalic`): care m`soar` temperatura [n
dou` puncte ale fluidului, amonte ]i aval
de [nc`lzitor .
M`surarea debitului

151
C`ldura este introdus` [n proces printr-un tub din jurul conductei. Senzorii de
temperatur` sunt amplasa\i pe peretele exterior al conductei: un senzor se
amplaseaz` amonte de tubul [nc`lzit, iar cel`lalt [n imediata vecin`tate a acestuia.
Amplasarea senzorilor de temperatur` [n afara conductei are dou` inconveniente:
timp de r`spuns mai lung ]i rela\ie neliniar` [ntre debit ]i diferen\a de temperatur`.
Debitmetrul cu by-pass (figura 5.40 c) face posibil` utilizarea aparatului
pentru conducte cu diametru mare, [n condi\iile unui consum minim de energie, dar
]i a unui timp de reac\ie mai mare. Pentru o func\ionare corect`, aparatul necesit`
filtre (pentru a nu se [nfunda tubul de m`sur`) ]i o pierdere mare de presiune pentru
a asigura o curgere laminar` (pentru aceasta se monteaz` [n paralel cu o rezisten\`
local` din fluxul principal de fluid).


se utilizeaz` mai ales pentru gaze, dar se poate folosi ]i pentru lichide
asigur` o m`sur` direct` a debitului masic
valoarea m`surat` nu depinde de parametrii fluidului
nu are piese [n mi]care ]i nu introduce pierderi de presiune [n proces
precizie mic`, ieftin
surse erori de m`sur`: condensarea gazelor/depunerile de material pe senzorii
de temperatur`, modificarea compozi\iei fluidului (c
p
).

5.11.1. Debitmetru prin conduc\ie termic`

Prin intermediul unei surse de c`ldur` se introduce [n debitul de
fluid D
m
o cantitate de c`ldur` Q :

t c D Q
p m
= [W] (5.22)

unde: D
m
debitul masic [kg/s]
c
p
c`ldura specific` la presiune constant` [kJ/kg/C]
t cre]terea de temperatur` a fluidului [C]


Debitmetru cu [nc`lzire constant` simetric`

Sursa de c`ldur` se amplaseeaz` [n mijlocul conductei, astfel [nc@t s`
realizeze un profil de temperatur` simetric pentru debit nul (figura 5.41). Apari\ia
debitului provoac` o sc`dere de temperatur` amonte ]i o cre]tere de temperatur`
aval de surs`. Diferen\a de temperatur` generat` este propor\ional` cu debitul.
Aceasta se m`soar` cu doi senzori amplasa\i simetric fa\` de sursa de c`ldur`.

152

Fig. 5.41 Debitmetru termic profilul de temperaturi

Debitmetru cu [nc`lzire constant` asimetric`

In fluxul de mas` se introduce o cantitate constant` ]i cunoscut` de
c`ldur`, care duce la [nc`lzirea local` fluidului. Aceeast` [nc`lzire local` se
m`soar` cu ajutorul celor doi senzori de temperatur` amplasa\i amonte ]i aval de
surs`. In acest caz, senzorii nu mai sunt amplasa\i simetric fa\` de [nc`lzitor: un
senzor este amplasat amonte, la o anumit` distan\` fa\` de [nc`lzitor, iar al doilea
senzor este amplasat aval, [n imediata apropiere a [nc`lzitorului.
Debitul masic se rezult` din :

( )
iabil p
t cons
m
T T c
Q
k D
var 1 2
tan
= (5.23)

unde: k constanta aparatului

Debitmetru cu diferen\` de temperatur` constant`

Debitmetrul are aceea]i construc\ie ca ]i cel cu [nc`lzire constant`
asimetric` sau simetric`. In aceeast` variant`, se men\ine constant` diferen\a de
temperatur` ]i se m`soar` cantitatea de energie necesar` pentru aceasta.
Debitul masic se rezult` din rela\ia (5.23).

5.11.2. Debitmetru prin convec\ie termic`

Principiul de func\ionare se bazeaz` pe transferul de c`ldur` prin convec\ie
for\at` de la sursa de c`ldur` la fluidul [n curgere:

t S Q = (5.24)

unde: Q cantitatea de c`ldur` [W]
S suprafa\a [nc`lzitorului [m
2
]
t diferen\a de temperatur` dintre [nc`lzitor ]i fluid [grd.C]
debit nul

debit diferit de zero

temperatur`
direc\ia de curgere
surs` de
c`ldur`
M`surarea debitului

153
Pentru Re > 5000: t c kD Q
p m
=
8 . 0
(5.25)

Temperatura fluidului se m`soar` cu un senzor amplasat amonte, la o
anumit` distan\` fa\` de [nc`lzitor. Temperatura fluidului [nc`lzit se m`soar` cu al
doilea senzor, amplasat [n imediata apropiere a [nc`lzitorului.
Debitmetrele prin convec\ie termic` se pot folosi pentru conducte cu
diametru mare (deoarece m`soar` numai schimbul de c`ldur` de la suprafa\a
[nc`lzitorului spre fluid), dar numai pentru curegere turbulent` cu Re >5000 ]i [n
condi\iile unei precizii moderate. Exist` dou` variante de func\ionare:
o se impune Q ]i se determin` t
o se impune t ]i se determin` Q.

5.12. Montarea debitmetrelor

Regimul de curgere: Trebuie s` se evite perturbarea regimului de curgere
(modificarea profilului de viteze). Pentru aceasta, se prev`d por\iuni drepte de
conduct` amonte ]i aval. Op\ional, amonte se monteaz` dispozitive de liniarizare a
curgerii (fig. 5.42)

Fig. 5.42 Dispozitiv de liniarizare a curgerii

Debitmetre monodirec\ionale: Pentru m`surarea debitelor bidirec\ionale
cu debitmetre unidirec\ionale, se utilizeaz` montajul din figura 5.43.

Fig. 5.43 Utilizarea debitmetrelor monodirec\ionale pentru debite bidirec\ionale
V
3

D
V
1

V
R
V
2
V
4

V
3

D
V
1

V
R

V
2

V
4


154

6. ANALIZA CONCENTRA|IEI DE GAZE

6.1. Generalit`\i

Aplica\iile de analiz` a concentra\iei gazelor din centralele electrice au ca
scop supravegherea gazelor de ardere, controlul ]i optimizarea func\ion`rii
arz`toarelor cazanelor. Componentele m`surate [n mod uzual sunt: O
2
, CO, CO
2
,
SO
2
, NOx, hidrocarburi (C
n
H
m
).

Clasificarea aparatelor de analiz` a concentra\iei de gaze dup` principiul de
func\ionare:
- prin conductivitate termic`
- prin c`ldura de combustie
- prin procedee magnetice
- prin absorb\ie de radia\ie infraro]ie
- prin metode optice
- prin absorb\ie selectiv` (aparatul ORSAT)

6.2. M`surarea concentra\iei de gaze prin conductivitate termic`
(catarometrul)

Metoda se bazeaz` pe varia\ia conductivit`\ii termice a gazului. Ea se poate
aplica numai pentru detectarea concentra\iei unei singure componente (de exemplu:
CO
2
din aer).


Intr-un bloc metalic circular se practic` patru gùri cilindrice [n interiorul
c`rora se introduce c@te un fir din platin`. Cele patru fire au rezisten\a egal` ]i sunt
legate astfel [nc@t s` formeze o punte Wheatstone (figura 6.1).

Fig. 6.1 Catarometrul

A B

R
2
R
3
R
4
aer
aer
aer +
CO
2
aer +
CO
2
R
1
I =const
mV
Analiza concentra\iei de gaze

155
Fiecare rezisten\` parcurs` de curent electric:

Dac` [n jurul celor patru rezisten\e se afl` acela]i gaz, pierderea de c`ldur`
spre exterior este aceea]i. Cele patru rezisten\e se afl` la aceea]i temperatur`, iar
puntea este echilibrat`: U
AB
= 0.
Dac` [n jurul R
1
, R
4
se afl` un gaz iar [n jurul R
2
, R
3
se afl` alt gaz (de
exemplu un amestec de aer ]i CO
2
, unde
aer CO aer
<
+
2
). Ca urmare, R
1
]i R
4

pierd mai mult` c`ldur` dec@t R
2
]i R
3
. Pierderea de c`ldur` diferit` duce la
temperaturi diferite [n jurul rezisten\elor ]i la modificarea diferit` a valorii lor
(rezisten\a cre]te cu temperatura). Efectul const` [n dezechilibrarea pun\ii: U
AB
0
Cu c@t diferen\a de temperatur` este mai mare, cu at@t:
- valorile rezisten\elor R
1
]i R
4
difer` mai mult de R
2
]i R
3

- puntea este mai dezechilibrat`
- tensiunea m`surat` [ntre punctele A ]i B este mai mare.


aparat simplu, ieftin
precizie redus`
aparatul se poate utiliza numai pentru amestecuri de gaze av@nd o singur`
component` variabil`.

6.3. M`surarea concentra\iei de gaze prin c`ldura de combustie

Aparatele sunt utilizate pentru determinarea con\inutului de componente
combustibile din gaze.


Atunci c@nd un gaz combustibil se afl` la o temperatur` suficient de
ridicat`, prezen\a componentelor combustibile ]i a oxigenului duc la producerea
unei combustii (a unei reac\ii exoterme cu degajare de c`ldur`). Cre]terea de
Q
i

Q
e
- genereaz` o cantitate de c`ldur` prin efect Joule: Q
i
.
Cantitatea de c`ldur` generat` de fir este direct
propor\ional` cu intensitatea curentului electric:
) (I f Q
i
=
- are o pierdere de c`ldur` spre mediul exterior (gaz): Q
e
.
Aceasta depinde de conductivitatea termic` () a gazului,
care la r@ndul ei depinde de compozi\ia lui. Deci, pierderea
de c`ldur` este propor\ional` cu compozi\ia gazului:
) (
gaz e
f Q =

156
temperatur` provocat` de combustie reprezint` o m`sur` a concentra\iei de
elemente combustibile [n gaz.
Aparatul cuprinde o punte Wheatstone alimentat` de la o surs` de curent.
Una dintre rezisten\ele pun\ii este adus` [n contact cu gazul (figura 6.2). Rezisten\a
electric` este [nc`lzit` prin efect Joule.

Fig. 6.2 M`surarea concentra\iei de gaze prin combustie

La o anumit` temperatur` a rezisten\ei, prezen\a componentelor
combustibile din gaz ]i a oxigenului duc la producerea unei combustii. Efectul
combustiei const` [n cre]terea temperaturii rezisten\ei ]i implicit a valorii acesteia.
Rezisten\a electric` a firului se m`soar` cu o punte Wheatstone; ea este
propor\ional` cu concentra\ia elementelor combustibile din gaz.


Aparat cu fir catalitic

Rezisten\a electric` are forma unui fir metalic spiralat. Temperatura la
care se produce combustia depinde de metalul din care este confec\ionat
firul:
- pentru metal obi]nuit: 900C
- pentru platin`: 450C

Aparat cu perle catalitice

Perlele catalitice constau din sfere av@nd un diametru foarte mic (aprox.
1 - 2 mm), construite dintr-un oxid metalic dopat cu un metal de tranzi\ie
(Pd, Pt, Rh etc.). Prin [nc`lzire, metalul de tranzi\ie p`r`se]te suprafa\a
bilelor ]i se disperseaz` [n mediu. Temperatura de func\ionare este mai
mic` (450 ... 550 C), dar cre]te ]i timpul de reac\ie.


aparat simplu, ieftin
precizie mai mare dec@t a catarometrului.
A B

R
1 R
2
R
3 R
4
gaz


157
6.4. M`surarea concentra\iei de gaze prin absorb\ie selectiv`
(aparatul ORSAT)

Aparatul ORSAT se utilizeaz` pentru analiza gazelor de ardere. Acesta cuprinde
(figura 6.3):
un robinet cu trei cì pentru introducerea gazului [n aparat
un filtru pentru cur`\area prealabil` a gazului
trei vase de absorb\ie pentru fiecare din componentele analizate ( CO, O
2
,
CO
2
) prev`zute cu robinete de [nchidere la intrare
trei vase cu lichid absorbant pentru CO, O
2
, CO
2
racordate la vasele de
absorb\ie corespunz`toare
o sticl` de nivel- pentru vehicularea gazului [n interiorul aparatului pe
principiul vaselor comunicante
un vas de m`sur`, introdus [ntr-o manta cu ap`, astfel [nc@t s` se p`streze
temperatura constant` ]i s` nu se modifice volumul specific al gazului.

Se introduce [n aparat un volum fix de gaz (100 de unit`\i volumice) printr-
un filtru de cur`\are a gazului ]i apoi printr-un robinet cu trei cì. In continuare se
determin` succesiv volumele de CO, O
2
]i CO
2
.
Procedeul de m`sur` este acela]i pentru fiecare din cele trei componente:
- se deschide robinetul corespunz`tor vasului de absorb\ie a componentei m`surate
- lichidul absorbant al componentei respective se introduce [n vasul de absorb\ie
(prin partea inferioar`)
- se ridic` ]i se coboar` sticla de nivel astfel [nc@t gazul analizat s` fie trecut de mai
multe ori prin vasul de absorb\ie (pe principiul vaselor comunicante). In vasul de
absorb\ie, este absorbit` componenta de gaz urm`rit`
filtru
cur`\are gaz
robinet
cu trei cì
vas de m`sur`
(gradat [n unit`\i
volumetrice)
sticl`
de
nivel
intrare gaz
ie]ire gaz
vas de absorb\ie
(cu tuburi de sticl`, pentru
m`rirea suprafe\ei de contact)
vas cu
lichid
absorbant
manta cu ap`
(men\ine t=const)
Fig. 6.3 Aparatul ORSAT

158
- se m`soar` cantitatea de gaz r`mas` [n vasul de m`sur` ]i se scade din cantitatea
de gaz ini\ial` (100). Rezult` cantitatea din componenta respectiv` care a fost
absorbit`
- se [nchide robinetul corespunz`tor vasului de absorb\ie al componentei m`surate.

6.5. M`surarea concentra\iei de gaze prin procedee magnetice

Din punct de vedere al comportamentului magnetic, gazele se [mpart [n
dou` categorii:
- gaze paramagnetice = care sunt atrase de c@mpul magnetic: oxigen, aer,
bioxid de azot, peroxid de azot
- gaze diamagnetice = care sunt respinse de c@mpul magnetic: celelalte gaze
Astfel, dac` se introduce un gaz [ntr-un c@mp magnetic, moleculele sale
sunt atrase sau respinse, [n func\ie de tipul gazului (paramagnetic sau diamagnetic).
Propriet`\ile magnetice ale gazelor sunt utilizate [n mod special pentru
determinarea con\inutului de oxigen. Exist` trei procedee magnetice: prin presiune
magnetic`, prin susceptibilitatea magnetic`, paramagnetic.

6.5.1. M`surarea concentra\iei de oxigen prin presiune magnetic`

Intr-o camer` de m`sur` (figura 6.4) se introduc dou` gaze:
- un gaz de referin\` (O
2
, N
2
, aer) - prin dou` canale
- gazul m`surat printr-un singur canal, direct [n camera de m`sur`.
Leg`tura unuia dintre canalele gazului de referin\` cu camera de m`sur` se
afl` [n interiorul unui c@mp magnetic (generat de un curent alternativ).

Fig. 6.4 M`surarea concentra\iei de oxigen prin presiune magnetic`

gaz analizat
gaz de
referin\`
c@mp
magnetic
efect
paramegnetic
senzor p datorat
efectului
senzor p
de referin\`
semnal
ie]ire

159
Conform efectului paramagnetic, moleculele de oxigen din cele dou` gaze (de
referin\` ]i m`surat) sunt atrase [n direc\ia [n care c@mpul magnetic este maxim.
Intre cele dou` gaze apare o diferen\` de presiune p propor\ional` cu diferen\a
concentra\iilor lor. Diferen\a de presiune este m`surat` cu un senzor de presiune
diferen\ial`.
Pentru eliminarea influen\ei vibra\iilor (]i a erorilor introduse de acestea),
se utilizeaz` un al doilea senzor de presiune introdus [ntr-un tub care este umplut
numai cu gaz de referin\`.
Semnalul de ie]ire al aparatului este generat de diferen\a dintre presiunea
diferen\ial` m`surat` cu cei doi senzori.

6.5.2. M`surarea concentra\iei de oxigen prin susceptibilitate
magnetic`

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe varia\ia susceptibilit`\ii magnetice a
gazelor [n func\ie de temperatur`: aceasta scade odat` cu cre]terea temperaturii. Ca
urmare, cu c@t temperatura unui gaz este mai sc`zut`, efectul c@mpului magnetic
asupra sa este mai puternic.

Fig. 6.5 M`surarea concentra\iei de oxigen prin susceptibilitate magnetic`

Datorit` propriet`\ilor paramagnetice ale gazului, acesta este atras [n tubul
de sticl` [n regiunea [n care c@mpul magnetic este maxim. Deoarece
susceptibilitatea magnetic` a oxigenului scade cu cre]terea temperaturii,
moleculele de gaz din zona [nc`lzit` vor fi mpinse de c`tre cele din zona rece
(asupra c`rora ac\iunea c@mpului magnetic este mai puternic`). Se genereaz` astfel
un curent de gaz, denumit v@nt magnetic. Viteza v@ntului magnetic depinde direct
propor\ional de concentra\ia de oxigen.
Apari\iei v@ntului magnetic face ca temperatura gazului din zona [n care
gazul intr` [n tub s` fie mai mic` dec@t la ie]ire. Diferen\a de temperatur` duce la
varia\ia rezisten\ei electrice ]i la dezechilibrarea pun\ii. Galvanometrul poate fi
etalonat direct [n procente volumice de oxigen.
gaz
electromagnet
filament de
[nc`lzire
G
Gazul m`surat se introduce
[ntr-o camer` inelar` (figura 6.5).
Cele dou` laturi ale camerei
inelare sunt unite printr-un tub
orizontal din sticl` [nc`lzit` cu
ajutorul unui fir [nf`]urat pe el. Firul
de [nc`lzire constituie dou` rezisten\e
al`turate ale unui circuit punte.
Jum`tate din tub este plasat [ntr-un
c@mp magnetic generat de c`tre un
electromagnet.

160
6.5.3. M`surarea paramagnetic` a concentra\iei de oxigen

Aparatul este compus dintr-o camer` de m`sur` care con\ine un magnet
puternic ]i un fir de care sunt prinse o oglind` ]i dou` sfere u]oare (figura 6.6).
C`tre oglind` se transmite un fascicul luminos, a c`rui reflexie este detectat`.

Fig. 6.6 M`surarea paramagnetic` a concentra\iei de oxigen

6.6. M`surarea concentra\iei de gaze prin absorb\ie de radia\ii
infraro]ii

Metoda se bazeaz` pe absorb\ia undelor electromagnetice din spectrul
infraro]u (IR). Fiecare gaz absoarbe radia\ia infraro]ie dintr-o band` anume
(figura 6.7).

Fig. 6.7 Banda de absorb\ie a unor gaze


Se m`soar` diminuarea intensit`\ii radia\iei IR dup` trecerea prin gazul
analizat, care reprezint` o m`sur` a concentra\iei de gaze.
O surs` de radia\ii IR genereaz` dou` fascicule de unde (figura 6.8): un
fascicul de referin\` ]i un fascicul de m`sur`.
Cele dou` fascicule traverseaz` dou` filtre de radia\ii. Acestea constau din
dou` camere umplute cu componente de gaz care absorb radia\ia din aceea]i
lungime de und` ca ]i componenta analizat`. La trecerea radia\iei IR prin filtre,
sunt absorbite radia\iile corespunz`toare componentelor nedorite. In acest fel, se
elimin` erorile ce pot proveni de la astfel de componente.

I

surs` de
lumin`
detector
oglind`
magnet
sfer`
Oxigenul din gaz este atras
[n zona [n care c@mpul magnetic este
cel mai puternic. Mi]carea
oxigenului provoac` deplasarea
sferelor, care duce la rotirea oglinzii.
Deplasarea fasciculului reflectat (ca
efect al rotirii oglinzii) este direct
propor\ional cu con\inutul de oxigen.
Benzile de absorb\ie ale gazelor
se pot suprapune [n anumite por\iuni,
astfel [nc@t pentru o lungime de und`
anume pot exista mai multe gaze care
absorb radia\ia IR.

161

Fig. 6.8 M`surarea concentra\iei de gaze cu radia\ii IR

In continuare, fasciculul IR de referin\` traverseaz` compartimentul de
referin\` (umplut cu un gaz neabsorbant de IR, de exemplu cu azot) ]i ajunge
nealterat la detectorul de referin\`.
Fasciculul IR de m`sur` traverseaz` compartimentul de m`sur` (umplut cu
gazul analizat). Gazul analizat absoarbe radia\ia IR corespunz`toare lungimilor de
und` corespunz`toare componentelor sale. Unda IR ajunge la detectorul de m`sur`
atenuat` [ntr-un grad mai mare sau mai mic, [n func\ie de concentra\ia gazului.
Detectorul de m`sur` ]i cel de referin\` sunt umplute cu componenta de
gaz care se m`soar`, [n aceea]i cantitate, concentra\ie, la aceea]i presiune ]i
temperatur`. In felul acesta, [n camerele detectoare sunt absorbite numai radia\ii
din gama de lungimi de und` corespunz`toare componentei respective.
Datorit` diferen\ei de intensitate a radia\iei IR primite, gazele de pe fiecare
parte a membranei au volume (]i deci presiuni) diferite. Ca urmare a diferen\ei de
presiune, membrana se deformeaz`.
In paralel cu membrana elastic` se monteaz` o arm`tur` fix`, astfel [nc@t s`
se formeze un condensator cu capacitate variabil` ([n func\ie de distan\a dintre cele
dou` arm`turi). Capacitatea electric` generat` depinde de diferen\a de presiune.
Obturatorul rotativ are rolul de a [ntrerupe cele dou` fascicole de radia\ie
IR [n mod alternativ. Efectul const` [n varia\ia capacit`\ii condensatorului ]i
ob\inerea unei tensiuni alternative dependente de radia\ia IR primit` periodic prin
detectorul de m`sur` ([n acest fel se elimin` influen\ele parazite nedorite).
Tensiunea alternativ` este amplificat` ]i apoi transmis` c`tre un aparat indicator.

surs` de
radia\ii IR
compartiment de
referin\`
(umplut cu un gaz
neabsorbant azot)
compartiment
de m`sur`
detector
referin\`
detector m`sur`
(umplut cu un gaz
receptor)
obturator
rotativ
amplificator
membran`
indica\ie
filtre de
radia\ii

162
6.7. M`surarea concentra\iei de gaze prin metode optice
(refractometru)

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe dependen\a dintre unghiul de refrac\ie
al unui fascicul de unde luminoase ]i mediul m`surat (tipul gazului, concentra\ie,
temperatur`).
Un fascicol de unde luminoase este trimis prin gazul m`surat c`tre o
prism` (figura 6.9).

Fig. 6.9 Refractometru

Pentru a ob\ine o rela\ie de leg`tur` direct` [ntre concentra\ia de gaz ]i
unghiul de refrac\ie, rezultatul se corecteaz` [n func\ie de valoarea temperaturii.

6.8. Prelevarea probelor de gaze

Precizia final` a analizei de gaze depinde de precizia aparatului de m`sur`,
dar ]i de modalitatea de preluare a e]antionului de gaze. Pentru preluarea corect` a
e]antionului de gaze este important` alegerea corect` a tipului ]i pozi\iei sondei de
prelevare, dar ]i a filtrului de gaze

6.8.1. Tipul sondei de prelevare

In func\ie de caracteristicile gazului analizat, se pot utiliza mai multe
variante de sond`:

Sond` simpl`:

gaze la temperatura ambiant`: sticl`, por\elan, cupru o\el simplu
gaze cu temperatur` sub 200C: o\el simplu
gaze cu temperatur` ridicat`: aliaje refractare.

surs` de
lumin`
prism`
gaz
Unghiul de refrac\ie al
luminii la intrarea [n prism` este
amplificat cu o a doua prism` ]i
m`surat. Acesta depinde de:
- caracteristicile geometrice ale
prismei
- caracteristicile mediul m`surat
(tipul gazului, concentra\ie,
temperatur`)

163
Sond` r`cit` cu ap` - fig 6.10:

sonda interioar`: din material refractar
tuburile care constituie dispozitivul de r`cire: din o\el obi]nuit

Fig. 6.10 Sond` de prelevare r`cit` cu ap`

6.8.2. Pozi\ia sondei de prelevare

Sonda de prelevare se amplaseaz` astfel [nc@t s` se respecte urm`toarele
condi\ii:

prelevarea unei probe semnificative pentru compozi\ia gazelor. Sonda se
introduce [n centrul curentului de gaze, pentru a nu preleva un gaz care
stagneaz`

evitarea stratific`rii gazelor. Fenomenul de stratificare apare atunci c@nd
gazul analizat circul` cu vitez` mic` [n conducte lungi, drepte, cu sec\iune
mare. Pentru evitare:
- sonda de prelevare se introduce [n curentul de gaze dup` un obstacol sau
un alt element generator de turbulen\`, sau
- se introduc mai multe sonde [n puncte diferite ]i se ob\ine un e]antion
mediu prin amestecarea con\inutului.

evitarea infiltr`rii de aer fals [n e]antion (mai ales [n cazul conductelor cu
depresiune). Infiltrarea de aer fals se evit` prin asigurarea unei bune etan]eit`\i a
sondei.

6.8.3. Filtre de gaze

Rolul filtrelor este de eliminare a impurit`\ilor nedorite din gaze (figura 6.11).
Filtrul se poate amplasa [nainte sau dup` sonda de prelevare (figura 6.12):

gaz
gaz
ap` r`cire
ap` r`cire


164

Fig. 6.11 Filtru de gaze

(a) [nainte de sonda de prelevare (b) dup` sonda de prelevare

Fig. 6.12 Amplasarea filtrului de gaze

Condi\iile pe care trebuie s` le [ndeplineasc` filtrele de gaze sunt:
- demontare u]oar` ]i rapid`
- [ntre\inere simpl` ]i pu\in costisitoare
- capacitate mare de filtrare
- dimensiuni reduse (pentru a avea timp de reac\ie mic)
- etan]eitate
- posibilitatea refolosirii prin regenerare
- rezisten\` la coroziune ]i compatibilitate chimic` cu constituen\ii gazului
- rezisten\` la varia\ii de temperatur`
- exploatare u]oar` ]i randament ridicat.

gaz
M`surarea umidit`\ii gazelor

165
7. M~SURAREA UMIDIT~|II GAZELOR

7.1. Generalit`\i

Aerul atmosferic (aerul umed) este un amestec de gaze cu vapori de ap`.
Dac` aerul atmosferic se afl` la o presiune apropiat` de presiunea
atmosferic`, acesta poate fi tratat ca fiind un amestec de gaze perfecte.

7.1.1. Legile aerului atmosferic

Legea conserv`rii masei:

Masa unui amestec de gaze este egal` cu suma maselor gazelor
componente.
Pentru aerul umed (considerat ca amestec de aer cu vapori de ap`):

v a
m m m + = (7.1)

unde: m masa aerului umed [kg]
m
a
masa aerului uscat (f`r` vapori de ap`) [kg]
m
v
masa vaporilor de ap` din aer [kg]

Legile lui Dalton:

1. Presiunea par\ial` a fiec`rei componente dintr-un amestec de gaze este
egal` cu presiunea pe care ar avea-o componenta respectiv` dac` ar ocupa singur`
[ntreg volumul, la aceea]i temperatur`.
Pentru aerul umed:

T R m V p
a a a
= (7.2)
T R m V p
v v v
= (7.3)

unde: p
a
/ p
v
presiunea par\ial` a aerului uscat/a vaporilor de ap` din aer [Pa]
R
a
/ R
v
constanta gazelor pentru aer / vaporii de ap` [J/kg/K]
V volumul de aer umed [m
3
]
T temperatura aerului umed [K]

2. Presiunea total` a amestecului de gaze este dat` de suma presiunilor
par\iale ale componentelor.
Pentru aerul umed:

v a
p p p + = (7.4)

166
Exist` o cantitate maxim` de ap` ce poate fi con\inut` [n unitatea de volum
de aer. Valoarea ei scade odat` cu presiunea de satura\ie a vaporilor de ap`
corespunz`toare temperaturii aerului.

7.1.2. Defini\ii ]i unit`\i de m`sur`

UMIDITATEA ABSOLUT~ = cantitatea de vapori de ap` existent` [n
aer [n unitatea de volum:

V
m
v
v
= [kg/m
3
] sau [g/m
3
] (7.5)

Umiditatea absolut` reprezint` masa specific` a vaporilor de ap` afla\i la
presiunea par\ial` p
v
.

UMIDITATEA RELATIV~ = raportul dintre presiunea vaporilor de ap`
din aer ]i presiunea de satura\ie a vaporilor de ap` la aceea]i temperatur`:

sv
v
p
p
= 100 [%] sau
sv
v
p
p
= [ - ] (7.6)

Umiditatea relativ` arat` m`sura [n care aerul este saturat cu vapori de ap`.
Din punct de vedere al umidit`\ii, aerul poate fi uscat ( = 0) sau umed ( > 0).
o Dac` <100 %: aerul nu este saturat cu ap` ]i vaporizarea apei este posibil`.
o Dac` =100 %: aerul este saturat cu ap`, iar vaporizarea apei [nceteaz` (se
formeaz` cea\` sau rou`).
o Dac` tinde s` dep`]easc` 100 % : o parte din vaporii de ap` condenseaz`.

GRADUL DE UMIDITATE (CON|INUTUL DE UMIDITATE)
= raportul dintre masa vaporilor de ap` ]i masa aerului uscat:

a
v
m
m
x = (7.7)

Masa aerului umed av@nd un grad de umiditate x este dat` de rela\ia:

( )
a v a
m x m m m + = + = 1 (7.8)

PUNCTUL DE ROU~ = starea [n care vaporii de ap` dintr-un amestec
de gaz se afl` la satura\ie.

TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROU~ = temperatura la care
vaporii de ap` ating starea de satura\ie; se noteaz` [C].

167
In cazul aerului: Temperatura punctului de rou` se nume]te temperatura
termometrului umed = temperatura citit` la un termometru care are senzorul [nvelit
cu un material [mbibat cu ap` ]i care se afl` [ntr-un curent de aer.

PUNCTUL DE ROU~ ACID~ = starea [n care vaporii unui acid dintr-
un amestec de gaz se afl` la satura\ie.

TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROU~ ACID~ = temperatura la
care vaporii unui acid dintr-un amestec de gaze ating satura\ia;
a
[C].


Pentru vaporii de ap` din gaze (aer), m`sur`torile de umiditate se pot referi
la oricare dintre urm`toarele m`rimi: umiditatea absolut`
v
[kg/m
3
], umiditatea
relativ` [%], gradul de umiditate x [-], temperatura punctului de rou` [C].
Pentru vaporii acizilor con\inu\i [n gaze se m`soar` numai punctul,
respectiv temperatura punctului de rou`.
Tabelul 7.1. prezint` o clasificare a aparatelor de m`sur` [n func\ie de
m`rimea m`surat` ]i de principiul de func\ionare.

Tabelul 7.1

Clasificarea aparatelor de m`sur` a umidit`\ii gazelor

M`rimea
m`surat`
Principiul de m`sur` Variante constructive
umiditatea relativ` difuzia vaporilor de ap`
deformarea materialelor
higroscopice
- higrometru cu fir de p`r
m`surarea temperaturii
termometrului umed ]i uscat
- psihrometru Assmann
- psihrometru cu
termorezisten\e
gradul de
umiditate
determinarea masei vaporilor de ap`:
- prin absorb\ia vaporilor
- prin condensarea vaporilor
modificarea st`rii gazului:
- prin modificarea temperaturii
- prin modificarea presiunii

optic punctul de rou`
cu substan\e higroscopice
punctul de rou`
acid`
modificarea rezisten\ei unui
circuit electric
- cu termocuplu
- cu termorezisten\e


168
7.2. M`surarea umidit`\ii relative

7.2.1. M`surarea umidit`\ii prin difuzie


Func\ionarea se bazeaz` pe determinarea umidit`\ii relative din rela\ia 7.6.
Pentru aceasta, se m`soar` presiunea ]i temperatura atmosferic`. Presiunea
atmosferic` se compar` cu presiunea de satura\ie a vaporilor, la aceea]i
temperatur`.

Fig. 7.1 Determinarea umidit`\ii prin difuzie

Aparatul con\ine (figura 7.1):
un vas par\ial umplut cu ap`, care este [nchis la partea superioar` cu o
membran` semipermeabil`. Membrana permite trecerea aerului, dar nu ]i a
vaporilor de ap`
un termometru, cu ajutorul c`ruia se m`soar` temperatura apei din vas, t
un manometru diferen\ial (tub U), care m`soar` diferen\a dintre presiunea
atmosferic` ]i presiunea aerului din vasul cu ap` (care reprezint` presiunea de
satura\ie a vaporilor):

( ) ( )
v sv v a sv a
p p p p p p p = + + = (7.9)

Cunosc@nd temperatura apei din vas, se calculeaz` presiunea de satura\ie a
vaporilor de ap` cu rela\ia lui Murray:

( )
(
=
87 . 257
3 . 227 / 729 . 18
exp 1121 . 6
t
t t
p
sv
[Pa] (7.10)

]i umiditatea relativ`:

[ ] % 100 1 100 100
|
|
\
|
=

= =
sv sv
sv
sv
v
p
p
p
p p
p
p
(7.11)

p
(p
a
+ p
v
)
(p
a
+ p
sv
)
t

169
7.2.2. Higrometrul cu fir de p`r


Principiul de m`sur` se bazeaz` pe proprietatea materialelor higroscopice
de a se deforma [n func\ie de umiditate. Ca material higroscopic se utilizeaz` un fir
de p`r uman, blond, degresat. Acesta este [nf`]urat [ntre o pies` fix` ]i o pies`
mobil` ]i men\inut permanent [n stare tensionat` cu ajutorul unui arc (figura 7.2).
Odat` cu modificarea cantit`\ii de vapori de ap` din aer, firul de p`r []i
modific` lungimea, modific@nd astfel ]i pozi\ia piesei mobile. Deplasarea piesei
mobile este amplificat` ]i transmis` c`tre un aparat indicator.

Fig. 7.2 Higrometru cu fir de p`r

7.2.3. Psihrometrul


Principiul de m`sur` se bazeaz` pe determinarea simultan` a temperaturii
termometrului uscat (corespunz`toare presiunii barometrice) ]i a temperaturii
termometrului umed (corespunz`toare presiunii de satura\ie a vaporilor).
Temperatura termomerului umed se ob\ine prin [nvelirea senzorului de
temperatur` cu o bucat` de p@nz` [mbibat` cu ap` (figura 7.3). P@nz` se men\ine [n
stare umed` prin introducerea unui cap`t al acesteia [ntr-un vas cu ap`.

Fig.7.3 Psihrometru
termometru uscat
termometru umed
ventilator
gaz
vas cu ap`
p@nz` umed`
pies` fix`
pies` mobil`
arc
tij` de leg`tur`
indica\ie

170
Cunosc@nd cele dou` temperaturi t ]i ct i presiunea barometric` p, se
calculeaz` presiunea vaporilor ]i presiunea vaporilor satura\i cu rela\ia 7.10
(Murray). Rezult` umiditatea:

[ ] % 100
sv
sv
sv
v
p
p p
p
p
= = (7.12)

Pentru reducerea timpului de r`spuns al celor dou` termometre, [n jurul lor
se asigur` circula\ia gazului cu ajutorul unui ventilator (cu viteza minim` de 2 m/s).


Psihrometrul Assmann

Aparatul con\ine (figura 7.4):
dou` termometre de sticl` cu mercur, care m`soar` temperatura termometrului
uscat ]i umed
un ventilator (cu arc), care asigur` un curent de aer [n jurul termometrelor
un vas cu ap`, care asigur` starea de satura\ie a aerului cu vapori de ap` [n jurul
termomerului umed.

Fig. 7.4 Psihrometru Assmann

Psihrometrul cu termorezisten\e

Aparatul con\ine dou` termorzisten\e legate la o punte Wheatstone, un
ventilator ]i un vas cu ap` (figura 7.5). Componentele au acela]i rol ca ]i la
psihrometrul Assmann.

termometru
uscat
termometru
umed
vas cu
ap`
ventilator

171

Fig. 7.5 Psihrometru cu termorezisten\e

7.3. M`surarea gradului de umiditate

7.3.1. M`surarea gradului de umiditate prin determinarea masei
vaporilor de ap`


Principiul de m`sur` se bazeaz` pe [ndep`rtarea vaporilor de ap` din
amestecul de gaze ]i apoi c@nt`rirea lor. Cunosc@nd masa vaporilor de ap`, se
determin` gradul de umiditate cu rela\ia 7.7.
Vaporii de ap` pot fi [ndep`rta\i din amestec prin absorb\ie ([ntr-un
material absorbant) sau prin condensare (prin r`cirea gazului).

7.3.1.1. M`surarea gradului de umiditate prin absorb\ia vaporilor
(higrometrul chimic)

Gradul de umiditate se determin` prin absorb\ia vaporilor dintr-o cantitate
cunoscut` de gaz.
Aparatul con\ine dou` tuburi [nseriate (un tub de [ncercare ]i un tub
martor) ]i un contor de gaz (figura 7.6). Tuburile sunt umplute cu o substan\` cu
calit`\i higroscopice (clorur` de calciu, perclorat de magneziu, gel de siliciu,
alumin` pur`) ]i care nu reac\ioneaz` chimic cu componentele gazului analizat.

Fig. 7.6 Higrometru chimic

Prin tuburi se trece un volum V cunoscut de gaz (cu o vitez` foarte mic`),
astfel [nc@t vaporii de ap` s` fie absorbi\i [n totalitate [n tubul de [ncercare.
Absorb\ia vaporilor de ap` [n tubul de [ncercare este [ncheiat` atunci c@nd
tub de
[ncercare
tub
martor
contor de gaz
t. uscat
t. umed
vas cu
ap`
ventilator
punte
Wheatstone
aer

172
greutatea gazului din tubul martor r`m@ne constant` [nainte ]i dup` trecerea
gazului.
Cunosc@nd masa ini\ial` de gaz (din volumul de gaz introdus [n aparat) ]i
masa vaporilor de ap` (m`surat`) rezult` gradul de umiditate:

a a a
v
V
M
m
m
x
= = (7.13)
unde:
M cre]terea de mas` din tubul de [ncercare (datorit` absorb\iei vaporilor) [kg]

a
- densitatea aerului uscat [kg/m
3
]
V
a
volumul de gaze uscate (m`surat) [m
3
]

7.3.1.2. M`surarea gradului de umiditate prin condensarea vaporilor

Gradul de umiditate se determin` prin condensarea vaporilor dintr-o
cantitate cunoscut` de gaz. Pentru aceasta, amestecul de gaze este r`cit cu ajutorul
unui mediu frigorific, dup` care se m`soar` cantitatea de vapori condensat`.
Gradul de umiditate se ob\ine din raportul:

v initiala
v
a
v
m m
m
m
m
x
= = (7.14)

unde:
m
a
masa gazului [kg]
m
v
masa vaporilor de ap` din gaz [kg]
m
initiala
= m
a
+ m
v
masa amestecului de gaz ]i vapori de ap` [kg]

7.3.2. M`surarea gradului de umiditate prin modificarea st`rii gazului

Principiul de m`sur` urm`re]te determinarea gradului de umiditate dintr-un
volum cunoscut de gaz, prin modificarea presiunii sau a temperaturii acestuia.

7.3.2.1 M`surarea gradului de umiditate prin modificarea temperaturii

Intr-un vas se [nchide un volum V cunoscut din amestecul de gaze ]i
vapori. Dac` se r`ce]te con\inutul vasului p@n` la o temperatur` suficient de
cobor@t`, cantitatea de vapori de ap` din gaz devine nul`.
Presiunea ]i temperatura amestecului de gaze se m`soar` [nainte ]i dup`
r`cirea acestuia. Ecua\iile de stare scrise pentru cele dou` situa\ii sunt:

- [nainte de r`cire: ( )
1 1
T R m R m V p
v v a a
+ = (7.15)

- dup` r`cire: ( )
2 2
T R m V p
a a
= (7.16)

173
Din raportul rela\iilor 7.15 ]i 7.16 rezult` gradul de umiditate:

|
|
\
|
= = 1
1
2
2
1
T
T
p
p
R
R
m
m
x
v
a
a
v
(7.17)

7.3.2.2. M`surarea gradului de umiditate prin modificarea presiunii

Intr-un vas [n care se afl` un mediu absorbant, se [nchide un volum V
cunoscut dintr-un amestec de gaze ]i vapori. Mediul absorbant absoarbe vaporii de
ap` din amestec.
Se m`soar` presiunea amestecului de gaze:

- [nainte de absorb\ia vaporilor:
v a
p p p + =
1
(7.18)

- dup` absorb\ia vaporilor:
a
p p =
2
(7.19)

]i se calculeaz` gradul de umiditate din reducerea de presiune:

2
2 1
622 , 0 622 , 0
p
p p
p
p
x
a
v

= = (7.20)

7.4. Determinarea punctului de rou`

Pentru m`surarea temperaturii punctului de rou`, gazul se aduce [n starea
[n care este saturat cu vapori de ap` ( = 100%). Aceast` stare apare atunci c@nd o
parte din vaporii de ap` condenseaz`. Determinarea se face prin [nc`lzirea/r`cirea
lent` a gazului ]i urm`rirea apari\iei/dispari\iei pic`turilor de ap`.

7.4.1. Determinarea optic` a punctului de rou`

Se urm`re]te reflectarea sau nu a unui fascicul luminos transmis c`tre o
oglind`, [n func\ie de prezen\a sau de absen\a condensului pe suprafa\a acesteia.
Aparatul de m`sur` cuprinde (figura 7.7):
un tub de m`sur`: prin care este trecut gazul cu ajutorul unui ventilator
o oglind`: amplasat` pe un perete din interiorul tubului de m`sur`
o surs` de lumin`: care trimite un fascicul luminos c`tre oglind`
o fotocelul`: care detecteaz` fasciculul reflectat (dac` exist`)
un sistem de r`cire/[nc`lzire a oglinzii: prin circularea unui lichid rece/cald [n
spatele acesteia:
- pentru r`cire: se circul` un lichid de r`cire
- pentru [nc`lzire: se [nc`lze]te lichidul de r`cire cu o rezisten\` electric`
o termorezisten\`: pentru m`surarea temperaturii lichidului de r`cire.

174

Fig. 7.7 M`surarea optic` a temperaturii punctului de rou`

Gazul (sau aerul) este introdus [n tubul de m`sur` cu un ventilator. Oglinda
este r`cit` cu fluid de r`cire. Sursa de lumin` trimite c`tre oglind` un fascicol
luminos. Acesta este reflectat de oglind` ]i detectat cu o celul` fotosensibil`.
In momentul atingerii punctului de rou`, oglinda se abure]te ]i fasciculul
luminos nu mai este reflectat. Intreruperea fasciculului reflectat comand`
[ntreruperea r`cirii fluidului ]i deschiderea circuitului de [nc`lzire.
Cre]terea temperaturii oglinzii duce la dezaburirea acesteia ]i la reflectarea
fasciculului luminos. Apari\ia fasciculului reflectat comand` [ntreruperea [nc`lzirii
fluidului ]i deschiderea circuitului de r`cire.
In continuare procesul se repet`: [n momentul atingerii punctului de rou`
oglinda se abure]te ]i fasciculul luminos nu mai este reflectat.
Opera\ia de [nc`lzire/r`cire a oglinzii se repet` ([n func\ie de
dispari\ia/reapari\ia fasciculului de lumin` reflectat), varia\iile de temperatur` fiind
din ce [n ce mai mici. La un moment dat se atinge un regim stabilizat. Temperatura
sa corespunde temperaturii termometrului umed.

tub de m`sur`
gaz
ventilator
surs` de lumin`
fotocelul`
amplificator
de semnal
oglind`
rezisten\`
de [nc`lzire
aparat indicator
lichid de r`cire
termorezisten\`

175
7.4.2. Determinarea punctului de rou` cu substan\e higroscopice


Se bazeaz` pe urm`toarele propriet`\i ale substan\elor higroscopice:
- absorb\ia umidit`\ii din aer
- la o anumit` temperatur` (temperatura punctului de transformare) substan\a
higroscopic` se transform` [n substan\` anhidr`: apa se evapor` ]i cre]te
rezisten\a electric` a solu\iei.
Substan\a higroscopic` cel mai des utilizat` este clorura de litiu (LiCl).
Aparatul cuprinde o sond` tubular` deasupra c`reia se afl` (figura 7.8) un
strat de clorur` de litiu (LiCl). Pe sond` sunt bobinate dou` fire legate la o surs` de
curent alternativ, astfel [nc@t s` nu existe contact electric [ntre ele. Circuitul electric
dintre fire se [nchide prin stratul de LiCl (a c`rui rezisten\` variaz` [n func\ie de
temperatur`).
In interiorul tubului se afl` o termorezisten\`.

Fig. 7.8 Determinarea punctului de rou` cu substan\e higroscopice

Sonda se aduce [n contact cu gazul m`surat. Stratul de clorur` de litiu
(LiCl) absoarbe vaporii de ap` din gaz. At@ta timp c@t sonda se afl` la o
temperatur` mai mic` dec@t cea corespunz`toare punctului de transformare a LiCl,
rezisten\a circuitului este redus`, curentul prin circuit este mare, iar sonda se
[nc`lze]te.
La atingerea temperaturii de transformare: apa din LiCl se evapor`,
rezisten\a electric` a stratului de LiCl cre]te ]i curentul electric prin sond` scade.
Temperatura sondei [ncepe s` scad` p@n` c@nd ajunge sub temperatura de
transformare a LiCl ]i acesta absoarbe din nou vaporii din gaz.
Datorit` absorb\iei vaporilor din gaz, rezisten\a electric` a stratului de LiCl
scade ]i procesul se reia: curentul electric ]i temperatura prin sond` cresc.
Procesul de absorb\ie/evaporare a vaporilor de ap` din LiCl (]i implicit
varia\ia temperaturii, a rezisten\ei ]i a curentului electric) se repet` p@n` la
stabilirea unei temperaturi de regim.
Temperatura de regim reprezint` temperatura punctului de transformare a
clorurii de litiu [n substan\` anhidr`: t
t
. In func\ie de aceasta rezult` temperatura
punctului de rou` (a termometrului umed) ]i umiditatea absolut`.

bobina 1
bobina 2
sond`
tubular`
termorezisten\`
strat LiCl

176
7.5. Determinarea punctului de rou` acid`


Determinarea punctului de rou` acid` urm`re]te m`surarea temperaturii la
care vaporii de acid din gaz condenseaz`. Metoda se bazeaz` pe varia\ia rezisten\ei
unui circuit electric la atingerea punctului de rou` acid`.
Aparatul de m`sur` cuprinde (figura 7.9):
o sond` tubular` confec\ionat` dintr-un material izolator, r`cit` [n interior cu aer
]i pe care sunt monta\i doi electrozi
un senzor de temperatur`
un circuit electric care se [nchide prin cei doi electrozi monta\i pe sond`, atunci
c@nd [ntre ace]tia se afl` [ntr-un mediu conductor din punct de vedere electric
([n cazul de fa\`: o pelicul` de acid condensat).

Fig. 7.9 Determinarea punctului de rou` acid` cu substan\e higroscopice

Sonda se introduce [n drumul gazelor de ardere. In interior, aceasta este
r`cit` cu un curent de aer. Atunci c@nd temperatura scade sub valoarea
corespunz`toare punctul de rou` acid`, la suprafa\a sondei se formeaz` o pelicul`
de acid condensat care [nchide circuitul electric [ntre cei doi electrozi. Cu c@t scade
temperatura, pelicula de condensat este mai evident` ]i curentul [ncepe s` creasc`.
In momentul [n care s-a ob\inut o valoare mare a curentului, se reduce
r`cirea. Ca urmare, temperatura sondei [ncepe s` creasc`, condensul se evapor` ]i
curentul scade.
In continuare, procesul se reia: sonda este r`cit`, acidul condenseaz`,
curentul cre]te etc. Varia\iile curentului electric sunt din ce [n ce mai mici p@n`
c@nd, la un moment dat, valoarea curentului devine constant`. Aceast` valoare
corespunde situa\iei [n care cantitatea de acid care condenseaz` este egal` cu cea
care se evapor`, adic` punctului de rou` acid`.
Temperatura corespunz`toare curentului electric constant reprezint`
temperatura punctului de rou` acid`.

Aer
rece
electrod 1
electrod 2
pelicul` de
condensat
sond`
tubular`
\eav` de
r`cire cu aer
circuit
electric

177

Sonda cu termocuplu:

Aparatul de m`sur` con\ine (figura 7.10):
o sond` tubular` din sticl` r`cit` [n interior cu aer
un termocuplu
doi electrozi care [nchid un circuit electric prin pelicula de condensat, care
constau din:
- un inel de platin` legat la un fir conductor
- unul dintre firele termocuplului.

Fig. 7.10 Determinarea punctului de rou` acid` cu termocuplu

Sonda cu termorezisten\`:

Aparatul de m`sur` con\ine (figura 7.11):
o sond` ceramic` r`cit` cu aer, pe care sunt montate dou` inele de platin`
o termorezisten\` [nf`]urat` pe sond` ]i acoperit` cu un [nveli] de sticl`
un circuit electric alimentat de la o surs` constant` de curent, care se [nchide
prin cele dou` inele de platin` ]i prin pelicula de condensat.

Fig. 7.11 Determinarea punctului de rou` acid` cu termorezisten\`
inele de
platin`
\eav` r`cit`
cu aer
sond`
ceramic`
termorezisten\` perete din sticl`
termocuplu
perete de
sticl`
jonc\iune cald`
termocuplu
inel de platin`
\eav`
r`cit` cu aer

178

8. ANALIZA LICHIDELOR

M`rimile caracteristice lichidelor pentru care se prezint` metoda de
m`surare sunt: conductivitea electric`, concentra\ia de s`ruri, pH-ul.

8.1. M`surarea conductivit`\ii electrice

8.1.1. Generalit`\i

Intr-un metal, curentul este transportat de electroni. Analog, [ntr-o
solu\ie acesta este transportat de ionii din solu\ie (cationi ]i anioni).
Conductivitatea electric` a unui lichid arat` capacitatea acestuia de a
transmite curentul electric. Aceasta se noteaz` ]i se m`soar` [n Siemens/cm
[S/cm].

8.1.2. M`surarea conductivit`\ii cu doi electrozi

In solu\ia electrolitic` m`surat` se introduc doi electrozi, astfel [nc@t s`
se formeze o baie galvanic` (figura 8.1).

Fig. 8.1 M`surarea conductivit`\ii lichidelor cu doi electrozi

Celor doi electrozi li se aplic` o tensiune V. Solu\ia se comport` ca un
conductor electric:
- Cationii (+): migreaz` c`tre electrodul negativ
- Anionii ( - ): migreaz` c`tre electrodul pozitiv
Intensitatea curentului generat, I:

el sol
R R
U
I
2 +
=
[A] (8.1)

[n care: U tensiunea [V]
R
sol
, R
el
rezisten\a electric` a solu\iei/electrodului []
sol el
R R
U
I
+
=
2
Analiza lichidelor

179

Conductivitatea solu\iei influen\eaz` valoarea curentului prin
intermediul rezisten\ei solu\iei:

k C
A
d
R
sol
= =
1
[S/cm] (8.2)

unde:
d distan\a dintre electrozi [cm]
A suprafa\a electrozilor [cm
2
]
C conductan\a [S]:

R
C
1
=
(8.3)

k constant` ce depinde de geometria sistemului de m`sur` [cm
-1
]:

[ ]
1
= cm
A
d
k
(8.4)

Rezisten\a solu\iei depinde de temperatura ]i de compozi\ia
electrolitului. Valoarea m`surat` se corecteaz` [n func\ie de temperatur`.
Metoda de m`sur` a conductivit`\ii lichidelor cu doi electrozi introduce
erori de m`sur` prin modificarea rezisten\ei electrice a electrozilor. Aceasta se
datoreaz`:

Fig. 8.2 Polarizarea electrozilor

depunerilor de materiale pe electrozi

8.1.3. M`surarea conductivit`\ii cu patru electrozi

Metoda de m`sur` cu patru electrozi (figura 8.3) utilizeaz`:
doi electrozi de curent: c`rora li se aplic` un curent alternativ
doi electrozi de tensiune: care m`soar` tensiunea prin solu\ie.
polariz`rii electrozilor: care duce la acumularea de ioni [n apropierea
electrodului ]i la apari\ia unor reac\ii chimice la suprafa\a acestuia (fig. 8.2).
Efectul polariz`rii electrozilor se compenseaz` prin aplicarea unei tensiuni
alternative.


180

Fig. 8.3 M`surarea conductivit`\ii lichidelor cu patru electrozi

Schema cu patru electrozi compenseaz` varia\ia rezisten\ei electrozilor
dup` acela]i principiu aplicat la m`sura rezisten\elor cu patru fire (vezi cap.
2.3.1.2). In consecin\`, tensiunea m`surat` depinde numai de rezisten\a solu\iei
(deci de conductivitatea sa) ]i de valoarea curentului (cunoscut`):

I R V
sol
=
(8.5)

8.1.4. M`surarea conductivit`\ii prin induc\ie electromagnetic`

Aparatul utilizeaz` dou` bobine [nf`]urate pe dou` miezuri magnetice
sub form` de tor (figura 8.4).

Fig. 8.4 M`surarea inductiv` a conductivit`\ii lichidelor

Bobina primar` este alimentat` de la o surs` de tensiune alternativ`. In
jurul acesteia apare un c@mp magnetic care induce [n solu\ie (conductiv`) un
curent electric propor\ional cu conductivitatea acesteia.
Curentul electric din solu\ie genereaz` la r@ndul lui un c@mp magnetic
prin bobina secundar` (care este propor\ional cu conductivitatea solu\iei).
C@mpul magnetic din jurul celei de-a doua bobine induce [n aceasta o tensiune
alternativ` (propor\ional` ]i ea cu conductivitatea solu\iei). Curentul ob\inut,
propor\ional cu conductivitatea solu\iei, este redresat ]i amplificat.

Tnsiune alternativ`
la intrare
Curent indus
c@mp
indus
bobin`
primar`
bobin`
secundar`
electrolit
Analiza lichidelor

181

8.2. M`surarea concentra\iei de s`ruri

8.2.1. Generalit`\i

Concentra\ia de s`ruri arat` num`rul ionilor dintr-o solu\ie.
Metode de determinare:
- prin analiz` chimic` cantitativ`: este metoda cea mai exact` ]i complet`,
dar implic` un volum mare de lucru ]i nu poate da rezultate rapide ]i [n mod
continuu.
- electrolitic: prin m`surarea conductivit`\ii electrice a solu\iei
- prin bilan\ul masic al s`rurilor
Se prezint` ultimele dou` metode de m`surare a concentra\iei de s`ruri.

8.2.2. Determinarea electrolitic` a concentra\iei de s`ruri

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe varia\ia concentra\iei de s`ruri a
unei solu\ii electrolitice [n func\ie de:
conductivitate (capacitatea solu\iei de a transmite curentul electric)
temperatur`.
Pentru o temperatur` constant`, varia\ia concentra\iei de s`ruri [n
func\ie de conductivitate depinde de tipul solu\iei:
- pentru solu\ii diluate: conductivitatea variaz` liniar cu concentra\ia de s`ruri
- pentru solu\ii concentrate: conductivitatea nu variaz` liniar cu concentra\ia
de s`ruri.
In cazul solu\iilor concentrate, datorit` dependen\ei neliniare,
concentra\ia se m`soar` [n domeniul [n care conductivitatea cre]te sau scade (se
presupune cunoscut` rela\ia dintre concentra\ie ]i conductivitate).
Conductivitatea (deci concentra\ia) unei singure componente dintr-o
solu\ie se poate determina dac`:
- exist` o singur` substan\` [n solu\ie
- dac` toate substan\ele ce compun solu\ia se modific` [n acela]i raport (sau
[ntr-un raport apropiat)
- dac` una dintre substan\ele ce compun solu\ia este predominant` (determin`
singur` conductivitatea).
Concentra\ia de s`ruri se determin` din conductivitatea electric` a
solu\iei, utiliz@nd una dintre metodele prezentate [n capitolul 8.1 (cu doi
electrozi, cu patru electrozi, inductiv). Se ob\ine astfel o valoare a concentra\iei
de s`ruri pentru o temperatur` de referin\` (de exemplu 25C). Valoarea
m`surat` trebuie corectat` [n func\ie de temperatur`.


182

8.2.3. Determinarea concentra\iei de s`ruri prin bilan\ masic

Bilan\ul masic al s`rurilor reprezint` o metod` indirect` de m`sur`.
Aceast` metod` presupune cunoa]terea debitelor masice ]i a concentra\iilor
lichidelor intrate/ie]ite dintr-un contur studiat, cu excep\ia unei singure
concentra\ii (care reprezint` necunoscuta).
Concentra\ia de s`ruri rezult` din ecua\ia de bilan\ masic a
s`rurilor pentru un contur anume:

( ) ( )

=
e e i i
a M a M
(8.6)

unde:
M
i
, M
e
masa de lichid intrat`/ie]it` din contur [n perioada considerat` [kg]
a
i
, a
e
concentra\ia de lichid intrat`/ie]it` din contur [n aceea]i perioad`

Aceeast` metod` este folost` penru determinarea concentra\iei de s`ruri
din aburul produs de cazan (figura 8.5). In acest caz, m`rimile cunoscute sunt:
- concentra\ia apei de alimentare a cazanului
- debitul masic ]i concentra\ia purjei
- debitul masic de abur.

Fig. 8.5 Determinarea concentra\iei de s`ruri prin bilan\

Ecua\ia de bilan\ masic a s`rurilor intrate ]i ie]ite din cazan este:

al al pj pj ab ab
a M a M a M = +
(8.7)

unde:
M
ab
masa de abur produs` [n perioada considerat`
a
ab
concentra\ia s`rurilor din abur
M
pj
masa de ap` purjat`
a
pj
concentra\ia s`rurilor din purj`
M
al
masa de ap` de alimentare intrat` [n cazan
a
al
concentra\ia s`rurilor din apa de alimentare
Rezult` concntra\ia de s`ruri [n abur:

( )
al pj
ab
pj
al ab
a a
M
M
a a =
(8.8)

D
al
D
pj
D
ab
a
al
a
pj
ap`
purj`
abur
a
ab
Analiza lichidelor

183

8.3. M`surarea pH - ului

8.3.1. Generalit`\i

pH - ul este definit ca logaritm cu semn schimbat al activit`\ii ionilor de
hidrogen:

[ ]
+
= H pH
10
log
(8.9)

Valoarea pH este o m`rime adimensional`.
In func\ie de valoarea pH-ului, respectiv de raportul dintre
concentra\ia ionilor de hidrogen [H
+
] ]i a ionilor de hidroxil [OH
-
], solu\iile se
[mpart [n trei categorii (figura 8.6):

Fig. 8.6 Clasificarea solu\iilor [n func\ie de pH

pH = 7: solu\ie neutr`: - la care concentra\ia ionilor de hidrogen este
egal` cu concentra\ia ionilor de hidroxil

pH = 7: [H
+
] = [OH
-
] solu\ie neutr`
solu\ie
acid`
puternic`
slab`
solu\ie
bazic`
puternic`
slab`
solu\ie neutr`
ap` pur` / lapte proasp`t
hidroxid de sodiu
ap` mineral` / ap` de ploaie
10
-14
solu\ie 10% hidroxid de sodiu 14
10
-13
solu\ie de s`pun de rufe 13
10
-12
12
10
-11
solu\ie pentru developat filme foto 11
10
-10
solu\ie de s`pun de toalet` 10
10
-9
solu\ie Borax
9
10
-8
solu\ie de bicarbonat de sodiu 8
10
-7
7
10
-6
6
10
-5
cafea 5
10
-4
vin acrit 4
10
-3
suc de fructe 3
10
-2
suc de l`m@ie (acid acetic) / o\et 2
10
-1
acid fosforic 1
10
0
acid clorhidric 5% 0
p pH H
e ex xe em mp pl lu u
[ [H H
+ +
] ]
10
0
10
-1
10
-2
10
-3
10
-4
10
-5
10
-6
10
-7
10
-8
10
-9
10
-10
10
-11
10
-12
10
-13
10
-14
[ [O OH H
- -
] ]

184

pH < 7: solu\ie acid`: - la care concentra\ia ionilor de hidrogen este
mai mare dec@t concentra\ia ionilor de hidroxil

pH < 7: [H
+
] > [OH
-
] solu\ie acid`

Acizii disociaz` [n ap` [n anion + ion de hidrogen: A
-
+ H
+

pH > 7: solu\ie bazic` - la care concentra\ia ionilor de hidrogen este
mai mic` dec@t concentra\ia ionilor de hidroxil

pH > 7: [H
+
] > [OH
-
] solu\ie acid`

Bazele disociaz` [n ap` [n cation + hidroxil ( B
+
+ OH
-
)

8.3.2. M`surarea pH-ului prin metoda colorimetric`

Metoda colorimetric` utilizeaz` substan\e indicatoare de pH. Acestea
sunt substan\e care []i schimb` culoarea [n func\ie de concentra\ia ionilor de
hidrogen (adic` acizi sau baze ai c`ror ioni au o alt` culoare fa\` de forma
neionizat`).
Fiecare substan\` indicatoare are un punct de viraj (de fapt un domeniu
de viraj) corespunz`tor unui anumit pH. Punctul de viraj reprezint` valoarea pH
la care are loc schimbarea de culoare.
Precizia de m`sur` a pH-ul prin metoda colorimetric` este mai mic`, ea
depinz@nd de interpretarea subiectiv` a operatorului (c@t de bine sesizeaz`
schimbarea de culoare).
Pe baza substan\elor indicatoare de pH s-au dezvoltat:

Solu\ii indicatoare de pH:
ob\inute prin solubilizarea unei substan\e indicatoare
[]i modific` culoarea la o valoare sau la un domeniu restr@ns de pH
se utilizez` [n analizele de laborator, pentru titr`ri (determinarea
concentra\iei de acid sau baz` [ntr-o solu\ie)

H@rtii indicatoare de pH:
ob\inute prin [mbibarea unei h@rtii de filtru cu una sau mai multe
substan\e indicatoare
[]i modific` culoarea la o valoare sau la un domeniu restr@ns de pH
se utilizez` pentru determinarea pH-ului cu precizie m`rit`.

H@rtii indicatoare universale de pH:
ob\inute prin combinarea mai multor substan\e indicatoare
[]i modific` culoarea de mai multe ori, la mai multe valori de pH
utilizate pentru determinarea informativ` a domeniului [n care se afl`
pH-ul.
Analiza lichidelor

185

Pentru m`surarea pH-ului se formeaz` o baie
galvanic` cu doi electrozi care se introduc [n rezervor (figura
8.7):
un electrod senzor: care m`soar` pH-ul solu\iei
(necunoscut)
un electrod de referin\`: care m`soar` un pH de
referin\`, cunoscut

Observa\ie:
At@t solu\iile c@t ]i h@rtiile indicatoare de pH sunt de unic` folosin\`.

8.3.3. M`surarea pH-ului prin metoda poten\iometric`

Fig. 8.7 M`surarea pH-ului prin metoda poten\iometric`

Dac` se introduc electrozii [n solu\ie, se formeaz` o baie galvanic` ]i
apare un curent electric. Diferen\a de poten\ial este direct propor\ional` cu
concentra\ia ionilor de H
+
, conform ecua\iei lui Nernst:

( )
ref mas ref senzor
pH pH const E E E = =
(8.10)

unde:
E tensiunea m`surat` [mV]
E
senzor
/ E
ref
tensiunea electrodului senzor / de referin\` [mV]
pH
mas
/ pH
ref
indice pH la senzor / referin\` [ - ]

Poten\ialul electric ce apare la suprafa\a de contact dintre metal ]i
solu\ie depinde de: natura chimic` a metalului, temperatur`, concentra\ia ionilor
sì [n solu\ie. Dac` se fac corec\ii ale valorii m`surate [n func\ie de natura
chimic` a metalului ]i de temperatur`, se ob\ine o tensiune dependent` numai de
concentra\ia ionilor, respectiv de pH.

E

186
9. M~SURAREA CUPLULUI

9.1. Generalit`\i

9.1.1. Defini\ie ]i unitate de m`sur`

Cuplul reprezint` produsul dintre for\` ]i distan\a fa\` de locul [n care se
aplic` for\a. Unitatea de m`sur` a cuplului [n SI este Newton metru [Nm].


Bazate pe m`surarea direct` a cuplului (se m`soar` for\a aplicat` unui ax): cu
senzor rezistiv (cu m`rci tensiometrice), piezoelectric
Bazate pe m`surarea efectelor cuplului (se m`soar` deplasarea produs` ca
urmare a aplic`rii cuplului) : cu senzor optic, inductiv, capacitiv, poten\iometric

9.2. Senzori pentru m`surarea direct` a cuplului

9.2.1. Senzor de cuplu cu m`rci tensometrice

M`rcile tensiometrice sunt rezisten\e peliculare care []i modific` rezisten\a
electric` propor\ional cu [ntinderea mecanic`. Deoarece modific`rile de rezisten\`
datorate deform`rii sunt foare mici, m`rcile tensiometrice se folosesc [n montaje de
tip punte.
Aparatul con\ine patru rezisten\e (m`rci tensiometrice) montate direct pe
axul rotitor ]i care formeaz` o punte Wheatstone (figura 9.2).

Fig. 9.2 M`surarea cuplului cu m`rci tensiometrice
F
d
d F C = (9.1)

unde: C cuplul [Nm]
F for\a [N]
d distan\a [m]

Generator
de oscila\ii
Amplificator/
demodulator
Circuit
punte
PARTE FIX~
PARTE MOBIL~
ie]ire
punte
intrare
punte
m`rci tensiometrice
(rezisten\e)
semnal ie]ire
M`surarea cuplului

187
Puntea Wheatstone (mobil`) este alimentat` prin induc\ie electromagnetic`
de la un generator de oscila\ii (fix). Prin ac\iunea cuplului se modific` rezisten\ele
pun\ii ]i implicit ]i frecven\a semnalului. Semnalul cu frecven\` modificat` este
transmis prin induc\ie electromagnetic` c`tre partea fix`, amplificat ]i demodulat.
Exist` ]i alte variante de transmisie a semnalului de la punte : prin inele
alunec`toare, cu transformator diferen\ial, cu meandre.

9.2.2. Senzor de cuplu piezoelectric

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe modificarea sarcinii electrice generate
[ntr-un element piezoelectric asupra c`ruia ac\ioneaz` o for\` de torsiune.

Fig. 9.3 Senzor de cuplu piezoelectric

9.3. Senzori pentru m`surarea efectelor cuplului

9.3.1. Senzor de cuplu optic

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe m`surarea deplas`rii unghiulare a dou`
puncte de pe arbore (datorat` cuplului) cu ajutorul unor fotocelule.
Pe ax se monteaz` dou` discuri ce au alternan\e de zone transparente ]i
opace, amplasate la o anumit` distan\` (figura 9.4)

9.3.1.1. Senzor de cuplu optic cu citire direct`

Senzorul este compus dintr-un arbore de torsiune pe care sunt fixate dou`
discuri (figura 9.4): unul care are o fant` ]i al doilea pe care este o grada\ie.
O surs` de lumin` S trimite un fascicul luminos prin primul disc spre cel
de-al doilea. Deplasarea unghiular` a celui de-al doilea disc fa\` de primul se
cite]te direct pe scara gradat`.

cristale
piezoelectrice
F
1
F
2

circuit
integrat
electrod
Pe axul rotitor se monteaz` unul sau mai multe
elemente piezoelectrice (cristale) str@ns fixate de
dou` discuri (figura 9.3)
Apari\ia cuplului duce la modificarea
for\ei ce ac\ioneaz` asupra cristalelor ]i deci a
tensiunii generate. Aceasta este preluat` cu un
electrod, dup` care este amplificat` ]i filtrat` cu
ajutorul unui circuit integrat.

188

Fig. 9.4 Senzor de cuplu optic cu citire direct`

9.3.1.2. Senzor de cuplu optic cu modula\ie de amplitudine

Senzorul este compus din (figura 9.5-a):
un arbore de torsiune pe care sunt fixate dou` discuri ce au o alternan\` de zone
transparente ]i opace
o surs` de lumin` (S)
o fotodiod` pentru detectarea luminii (FD)

Fig. 9.5 Senzor de cuplu optic cu modula\ie de amplitudine

Prin cele dou` discuri se trimite un fascicol de lumin` c`tre un receptor (o
fotodiod`). Datorit` cuplului, cele dou` discuri se rotesc diferit ]i primul acoper`
par\ial fantele celuilalt. Ca urmare, se reduce cantitatea de lumin` transmis` (scade
amplitudinea semnalului luminos). Reducerea luminii este propor\ional` cu cuplul.

9.3.1.3. Senzor de cuplu optic cu modula\ie de faz`

Senzorul este compus din (figura 9.5-b):
un arbore de torsiune pe care sunt fixate dou` discuri ce au o alternan\` de zone
transparente ]i opace
o surs` de lumin` (S) plasat` [ntre cele dou` discuri
dou` fotocelule pentru detectarea luminii (FD1 ]i FD2), amplasate dup` discuri
Datorit` cuplului, cele dou` discuri se rotesc diferit ]i []i modific` pozi\ia
relativ` unul fa\` de cel`lalt. Ca urmare, apare un defazaj [ntre semnalele provenite
de la cele dou` fotocelule. Diferen\a de faz` dintre semnale este direct
propor\ional` cu cuplul care r`suce]te axul.

d
S

(a) cu modula\ie de amplitudine (b) cu modula\ie de faz`
M`surarea cuplului

189
9.3.2. Senzor de cuplu inductiv

Senzorul con\ine un arbore de torsiune care are dou` sec\iuni de diametre
diferite, D ]i d (figura 9.7). Solidar cu sec\iunea de diametru mai mic se afl` o
bobin` [mpreun` cu circuitul magnetic aferent. Solidar cu sec\iunea de diametru
mai mare se prinde o arm`tur` mobil`.

Fig. 9.7 Senzor de cuplu inductiv

La apari\ia cuplului arborele se deformeaz`, iar arm`tura mobil` se
deplaseaz`. Datorit` modific`rii distan\ei dintre arm`tura fix` ]i bobin`,se modific`
inductan\a magnetic` ]i implicit tensiunea indus` [n circuit. Varia\ia tensiunii
induse depinde de cuplu.

9.3.3. Senzor de cuplu capacitiv

Principiul de m`sur` se bazeaz` pe modificarea unei capacit`\i [n func\ie
de cuplu. Pe un ax se monteaz` dou` discuri capacitive aflate la o anumit` distan\`
unul fa\` de cel`lalt (figura 9.8).

Fig. 9.8 Senzor de cuplu capacitiv

Apari\ia cuplului are ca efect modificarea distan\ei dintre cele dou` discuri
]i deci modificarea capacit`\ii formate de ele. Varia\ia capacit`\ii este direct
propor\ional` cu cuplul aplicat.

arm`tur` mobil`
bobin`

circuit magnetic
d

Masurari Neelectrice - Curs 2007

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Masurari Neelectrice - Curs 2007

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

IOANA OPRI

I - intensitatea radia\iei corpului negru [erg s

Вам также может понравиться