AFECTIUNI ALE SMALTULUI

Smalul dentar este esutul cu cel mai nalt grad de mineralizare din organism, fiid n acelai timp i singurul esut de origine ectodermal, care se mineralizeaz. Duritatea acestui strat, apreciat dup scara Mohs, variaz ntre 5-8. In general, duritatea cea mai mare se gsete n straturile profunde ale smalului, pe suprafeele laterale ale coroanei dentare, asigurnd rezistena suprafeei de smal fa de solicitrile mecanice. Duritatea mare pune ns probleme deosebite n timpul actului terapeutic. Intervenia operatorie n smalul indemn este unul din cele mai dificile acte din practica stomatologic i nu poate fi realizat dect cu instrumentar special, de o duritate asemntoare smalului, i care, prin structur, contur exterior sau viteza de turaie ce i se impune, are o mare capacitate de abraziune. Smalul normal are un aspect neted, translucid. Culoarea sa variaz, mbrcnd o serie de nuane de la alb-glbui la albastru-cenuiu, n raport cu grosimea sa, structura arhitectonic a prismelor din care este alctuit, compoziia chimic i gradul de mineralizare. Smaltul are o rezistenta crescuta datorita continutului de minerale, smaltul dintilor poate fi totusi afectat. Specialistii spun ca acizii produsi de bacteriile din placa depusa pe dinti duc la scaderea pH-ului dintelui si la demineralizarea smaltului. O usoara demineralizare poate surveni de fiecare data cand mancam sau bem ceva acid. De asemenea, smaltul se poate sparge sau crapa si, spre deosebire de oase, smaltul nu se poate reface.

Care sunt afectiunile smaltului? 1) Cariile 2) Distrofiile de smalt 3) Abraziunea dintilor 4) Afectiunile parodontale

CARIILE

Caria dentar este un proces patologic localizat, multifactorial, care apare dup erupia dintelui, caracterizndu-se prin demineralizarea i ramolismentul esuturilor dure cu formarea ulterioar a defectului cavitar. Fiind unul din cele mai frecvente procese patologice ale organismului uman, caria afecteaz att dinii permaneni, cat i cei temporari, n unele cazuri n termene scurte dup erupia lor. Caria dentara apare atunci cand bacteriile din cavitatea bucala produc acizi care ataca dintele. Rspndirea cariei dentare a crescut vertiginos n ultimul secol. Sunt multiple date c n unele ri afectarea prin carie a populaiei atinge 95-98%. Bacteriile din gura se hranesc cu zaharul din resturile alimentelor pe care le consumi. Astfel se formeaza acizi care ataca smaltul. De asemenea, acizii din sucurile carbogazoase sau alte bauturi sunt nocivi pentru dinti. Consumul excesiv sau pe o perioada indelungata poate provoca eroziunea dintelui.

DISTROFIILE DE SMALT

Probleme digestive. Afectiuni, precum bulimia, care provoaca voma sau refluxuri acide pot afecta si smaltul dintilor. Acidul din stomac ajuns in gura are un efect corosiv asupra smaltului dentar. Xerostomia. Senzatia de gura uscata, este un simptom care apare deseori in momentul in care nivelul salivei din gura scade usor sesizabil sau chiar drastic. Aceasta nu este o afectiune, dar poate fi un simptom pentru alte afectiuni. In acest caz, acizii raman la nivelul gurii pentru o perioada mai lunga de timp, afectand mai mult smaltul. In mod normal, saliva neutralizeaza acizii care provoaca eroziunea dentara. Obiceiuri proaste. Niciodata nu iti folosi dintii pentru a deschide o sticla, pachet sau alte recipiente. Risti sa spargi sau crapi smaltul dintilor. Obiceiuri precum roaderea unghiilor sau spargerea semintelor pot avea efecte similare asupra smaltului. Bautorii de vin care gusta de mai multe ori pe zi din aceasta bautura sunt expusi la eroziunea smaltului din cauza acizilor corozivi. Se recomanda ca dupa o gura de vin sa bei si una de apa, pentru a neutraliza acizii Bolile care provoaca varsaturi si reflux acid dauneaza smaltului dentar. Cand acidul din stomac ajunge in gura, el corodeaza smaltul dentar.

Problema cu gura uscata Saliva dilueaza acizii si spala dintii, fiind benefica pentru sanatatea orala. Gura uscata inseamna lipsa salivei, adica dintii sunt in pericol.

ABRAZIUNEA DINTILOR

Bruxismul. Unele persoane au obiceiul de a-si lovi si freca dintii in timpul noptii. Acest obicei se numeste bruxism nocturn. Bruxismul este provocat de stres si anxietate. Bruximul are mai multe cauze. Stresul este unul dintre cei mai importanti factori. Poate fi insa si o reactie a corpului atunci cand dintii nu se aliniaza si nu sunt pozitionati corect (tulburari de ocluzie). Bruxismul poate fi si unul dintre simptomele anumitor boli neuromusculare rare, care afecteaza fata. In rare cazuri, bruxismul poate fi o reactie adversa a unor medicamente care trateaza depresia (Prozac, Zoloft sau Paxil). Persoanele cu bruxism isi pot avaria dintii. Frecatul dintilor poate duce la tocirea smaltului, la expunerea dentinei si astfel dintii devin sensibili. Bruxismul sever este asociat cu unele probleme ale maxilarului, dureri ale fetei si migrene in timpul diminetii. Copiii si eroziunea smaltului. Numarul copiilor cu probleme dentare este in crestere. De ce? Specialistii cred ca in prezent copiii consuma prea multe bauturi acidulate si dulciuri. Alimentatia. Cele mai periculoase alimente sunt otetul si muraturile si asta din cauza ph-ului scazut. Nici gemul de fructe, mustarul, maioneza si ketchup-ul nu sunt tocmai alegerile potrivite pentru sanatatea dintilor tai, deoarece au un pH situat intre 3,0 si 4,0. Si consumul de fructe iti poate afecta smaltul. Din cauza unui pH foarte scazut, lamaile sunt

considerate cele mai daunatoare fructe pentru dantura ta. Sunt urmate de mere, portocale si grepfrut.

AFECTIUNILE PARODONTALE

Afectiunile parodontale sunt reprezentate de infectii ale gingiei si ale osului maxilar in care sunt fixati dintii. Infectiile sunt cauzate de bacterii. In stare incipienta, afectiunea parodontala poarta numele de gingivita si poate fi prevenita sau tratata si vindecata complet. Netratata, gingivita poate duce la boli dentare care afecteaza tesutul gingival, maxilarul, mandibula si parodontiul (tesutul care sustine dintii) si in final la pierderea dintilor. Principalele semne care ar trebui sa ne ingrijoreze sunt: gust neplacut in gura, respiratie urat mirositoare, gingii inflamate de culoare rosie, gingii sensibile la atingere si la periaj, sangerarea gingiilor, mobilitatea dintilor (dintii se misca la atingere), dintii sensibili la atingere si la stimuli termici, durere la masticatie, puroi in jurul dintilor, depuneri de tartru.

Cum iti poti proteja dintii?

Incearca sa reduci consumul de bauturi acidulate si opteaza pentru produsele alcaline care neutralizeaza acizii (lapte, branza sau alte produse lactate). Folosirea paiului pentru a sorbi sucul poate tine acizii la distanta de dinti; Mesteca guma fara zahar dupa fiecare masa. Astfel se stimuleaza producerea salivei, care neutralizeaza acidul din gura. Consumul de apa poate fi, de asemenea, de folos. Apa clateste dintii si reduce cantitatea de acid din gura;

Periajul dintilor dupa fiecare masa face parte din procesul de ingrijire al dintilor. Insa, pentru a-i proteja, nu trebuie sa-ti periezi dintii cel putin o ora dupa ce ai consumat alimente sau bauturi acide. Atunci smaltul este mai moale; Mergi regulat la un consult stomatologic. Aici vei primi ajutor si sfaturi despre cum sa iti protejezi dantura. De-a lungul anilor, n jurul acestui domeniu s-a creat o serie de supoziii legate de sntatea dinilor, de periajul lor, de smal, de cariile dentare, de tratamentele de albire. Mai jos vei gsi o serie de adevruri i de mituri. MIT: nu trebuie s merg la dentist, dac nu am probleme. Chiar dac periajul este corect, folosii apa de gur i a dentar, este necesar controlul de 2 ori pe an pentru c unele probleme pot fi depistate doar de medicul dentist. ADEVR: splatul pe dini de mai multe ori pe zi afecteaz smalul parial adevrat: periajul excesiv duneaz smalului, producnd leziuni ale acestuia. Este indicat s v splai dup fiecare mas, ns folosii o periu cu peri moi. MIT: dac mi sngereaz gingiile, nu trebuie s m mai spl pe dini . Sngerarea este principalul semn al inflamaiei gingiei, fapt ce rezult dintr-o igien oral deficient. ADEVR: alimentele acide cum ar fi citricele, sucurile carbogazoase produc carii . Acidul erodeaz smalul, care protejeaz dintele, n consecin smalul devine fragil i se produc carii. MIT: consumul de dulciuri favorizeaz apariia cariilor . Nu consumul de dulciuri sau tipul acestora i nici frecven cu care se consum, ci timpul ct resturile rmn pe dini i frecvena periajului. Practic nu conteaz cantitatea, ci durata ct glucidele rmn n contact cu dini, crend astfel un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor care produc carii. MIT: dac dintele este alb, nseamn c este sntos. Un dinte poate fi alb i sntos, ns el poate avea i probleme cum ar fi caria sau probleme cu radacina care necesit tratament. ADEVR: detartrajul nu afecteaz smalul dentar. Din contr, el este necesar cel puin 1 dat pe an, pentru c prin depunerea tartrului se retrag gingiile i se favorizeaz apariia cariilor i a gingivitei. MIT: albirea dinilor mi afecteaz smalul. Nu s-a constat nimic tiinific, iar acum exist exist metode de albire directe sau cu laser, care au efecte nocive minime i nu produc sensibilitate dinilor. ns albirea nu este recomandat persoanelor cu dini sensibili, cu carioactivitate crescut, cu afeciuni ale smalului. ADEVR: alimentaia prea fierbinte sau prea rece duneaz dinilor . Da, prin supunerea nervilor dentari la ocuri termice, iar n timp acetia pot deveni foarte sensibili i dureroi. MIT: radiografiile dentare sunt nocive.Cu aparatura din ziua de azi riscul este minim, singura interdicie fiind la gravide sau la bolnavii cu afeciuni imune.

ADEVR: periajul i folosirea aei dentare previne apariia cariilor . Pentru eliminarea bacteriilor din cavitatea bucala este necesar periajul dinilor i folosirea aei dentare de 2 ori pe zi, iar prin eliminarea bacteriilor suntei protejai zi de zi de caria dentar. MIT: prinii au avut dantur sntoas, deci voi avea i eu . Parial adevrat dac lum n considerare factorul ereditar, ns factorul decizional l are ngrijirea i igiena bucal. ADEVR: folosirea gumei de mestecat reduce apariia cariilor . Da, dar mpreun cu celelalte metode de curire. Guma de mestecat se folosete n principal n condiiile n care nu avei posibilitatea s v splai dup fiecare mas. MIT: molarii (mselele) de minte trebuie eliminate . Nu ntotdeauna. Att timp ct nu prezint carie sau nu produc nghesuiri ale dinilor vecini sau nu erup n poziii vicioase, acetia se pstreaz.