Originile filozofice ale Gestalt terapiei A. Fenomenologie Concepte de baza a.

este mai important sa descrii dect sa explici: ntrebarea cum? precede de ce?; b. ceea ce este esential este traiul imediat, asa cum este el simtit corporal, dar si procesul care se deruleaza ntr-un anumit moment, ntr-un anumit loc; c. perceptia noastra despre lume si despre anturajul nostru este dominata de acei factori subiectivi irationali, care le confera un sens diferit pentru fiecare dintre noi n parte; d. acest lucru declanseaza, n particular, importanta unei constientizari a propriului corp si a timpului trait, ca experienta unica a fiecarui om, straina de orice teoretizare stabilita anterior.

B. Existentialism Concepte de baza a. prioritatea trairii concrete, n raport cu principiile abstracte. Poate fi considerat esential tot ceea ce se raporteaza la modul omului de a-si demonstra existenta, de a si-o asuma, de a si-o orienta, de a o dirija. Intelegerea de sine pentru a trai, pentru a exista, fara a-si pune ntrebari teoretico-filosofice, este existentiala: aceasta este spontana, traita, departe de a fi savanta; b. particularitatea fiecarei experiente individuale, obiective si subiective; c. notiunea de responsabilitate specifica fiecarei persoane, care participa activ la constructia propriului proiect existential si care confera un sens original celui care o simte, crendu-si zi de zi libertatea sa relativa. Astfel Noel Salathe considera Gestalt drept o <antena terapeutica a existentialismului> care abordeaza cinci constrngeri existentiale fundamentale: sfrsitul, responsabilitatea, singuratatea, imperfectiunea si absurdul. Pentru noi, nu este vorba de constrngeri de care ne legam cu ncapatnare, ci de ntrebari si lucruri centrale, deseori mobilizatoare.1 Astfel, putem spune ca terapia Gestalt este o abordare fenomenologica clinica, centrata pe descrierea subiectiva a (re)sentimentelor clientului n fiecare caz particular si prin constientizare <intersubiectiva> a ceea ce se ntmpla ntre el si terapeut.
Ginger, Serge (b) La Gestalt une therapie du contact, Editura Hommes et Groupes, Paris, 1987, p. 67
1