Importanta Ciupercilor

Ciupercile bazidiale xilofite pot fi utilizate ca producenti ai proteinelor alimentare si de nutret. Ciupercile xilofage acumuleaza n miceliu o cantitate enorma de proteine, sursa de nutritie a acestora fiind reziduurile industriilor lemnului si silvic. Din bazidiocarpul de Polyporus officinalis se extrag principii active cu utilizari n farmacie. Pulberea de spori de la speciile de Lycoperdon are proprietati hemoragice. Din bazidiocarpul de Inonotus hispidus se extrag substante colorante pentru piei si stofe (culoarea bruna-roscata), din Laetiporus sulphureus se obtin substante colorante galbene, din specii de Russula - substante colorante rosii. Din corpurile de Coprinus se poate prepara cerneala neagra, de calitate foarte buna. Fragmente de carpofori de Trametes odorata sunt purtate de laponi n vesminte, ca parfum. Din trama de Piptoporus betulinus se confectioneaza curele de ascutit brice. Din bazidiocarp au fost extrase antibiotici: din Stereum hirsutum - acidul hirsutinic, din Sparassis ramosa - sparasol, din Agrocybe dura - agrocibina, din Clytocibe gigantea - clitocibina, din Rhodopaxillus nudus - acidul nudinic, din Lactarius deliciosus - lactario-violina, din Psalliota xanthoderma - psaliotina, din Piptoporus betulinus - acidul poliporenic, din Lenztes saepiaria - lenzitina etc. Rolul ciupercilor include 4 functii: a. dislocarea legaturii de azot din componenta humusului n forme accesibile pentru planta superioara. Pentru prima data aceasta functie a fost expusa de Franc, apoi a fost dovedita experimental (Melin, 1936; Eglite, 1955); b. ciupercile micorizante asigura planta cu fosfor, calciu, kaliu (Hubsch, 1963; Eglite, 1955; Harley, 1963). Numai prin intermediul micorizei plantele opt asimila fosforul din mineralele fosforice din sol. Fiind extras din sol, fosforul se acumuleaza n teaca micorizei si prin lipsa acestuia din sol, fosforul e transportat n tesuturile plantei (Harley, 1963); c. prin micoriza plantele sunt aprovizionate cu apa. Acumularea apei de catre fung este foarte necesara n conditii de umiditate redusa si salinitate a solului. Presiunea osmotica n hife este destul de mare dect n radacinile plantelor, aceasta contribuind la supravietuirea plantelor n conditiile de seceta fiziologica si pe terenuri cu sol puternic salinizat. Din aceasta cauza, micotrofia n zone aride si n taiga reprezinta unica forma e nutritie a plantelor lemnoase;

d. una din cele mai putin studiate functii este protectia plantelor contra patogenilor. Cercetarile lui Grabovschi (1972) au aratat ca moartea culturilor pure de pini este determinata de lipsa n sol a ciupercilor micorizante si dezvoltarea ciupercii parazite Trametes radiciperta. Valoarea alimentara a ciupercilor Ciupercile de cultura din speciile Psalliota hortensis si Psalliota bispora au o valoare nutritiva ridicata, continnd de cca 2 ori mai multe proteine dect majoritatea legumelor si fructelor. Compozitia chimica a ciupercilor cultivate este redata n tabelul 1 (dupa Manescu si Marcela Nistor, 1966): Substantele Albumina Hidrati de carbon Celuloza Cenusa Apa Acid ascorbic Vitamina B1 Vitamina B2 Cantitatea, g / % 4,9 3,6 0,8 0,8 89,7 86,00 mg / % 1,12 mg / % 5,52 mg / %

Albuminele reprezinta cei mai importanti compusi ai ciupercilor cultivate, ntruct 90% sunt valorificate de organismul omenesc. Compozitia albuminelor din ciuperci este asemanatoare cu cea a albuminelor din carne, fapt pentru care ciupercile se considera ca un nlocuitor al carnii, fiind numite si "carne vegetala". Cu privire la continutul de calorii, 100 g de ciuperci n stare proaspata contin 20-30 de calorii. Valoarea energetica a ciupercilor este mai mica, datorita, n special, continutului scazut de grasimi si zaharuri. Referitor la zaharurile existente n compozitia ciupercii se mentioneaza ca sunt glucide de structura, ntruct iau parte n procesele de constructie a maduvei osoase. Continutul n albumine si hidrati de carbon, la ciuperci si alimente vegetale si animale, reiese din tabelul 2 (dupa Balaze Sandor, 1973): Denumirea alimentuluiAlbumine (100 g) (g) Ciuperci 3,5 Mere 0,3 Banane 0,8 Carne de vita 19,2 Hidrati carbon (g) 6,8 10,8 14,3 de

Varza Sfecla Carne de pui Peste Struguri Ceapa rosie Portocale Carne de porc Cartofi Rosii

1,4 1,0 12,6 9,2 1,0 1,4 0,6 15,0 1,8 1,0

4,8 7,4 14,4 9,9 8,5 14,7 4,0

Proteinele din ciuperci cuprind 10 aminoacizi esentiali: lizina, chitina, triptofan, fenilalanina, leucina, izoleucina, treonina, metionina, valina, arginina. Ciupercile de cultura nu contin amidon: sunt un aliment dietetic, putnd sa fie consumate de diabetici sau de cei care nu pot consuma grasimi. Din produsele vegetale, ciupercile au cele mai ridicate cantitati de vitamine din complexul B (tabelul 3) (dupa N.Mateescu si colab., 1967): Tiamina Biotina Acid nicotinic Acid pantotenic Tulpina lambda lambda lambda lambda (100 g s.u.) (100 g s.u.) (1 g s.u.) (100 mg s.u.) 155 II (alba) 360 24,5 510 3,6 182 (crem) 319 18,7 460 5,4 183 (bruna) 297 31,8 180 5,4 Ciupercile contin vitamina D, care nu se gaseste n nici o leguma. Ciupercile de cultura sunt mult mai apreciate dect cele spontane datorita unei valori nutritive accentuate, n special n substante proteice. K2O se gaseste n proportie de 43,94% n cenusa ciupercilor, P2O5 - 25,25%, SiO2 - 8,23%. Continutul n saruri minerale este mai ridicat dect la carnea de vita si este dublu fata de legume. Un continut ridicat n substante proteice n stratul cu lamele si n cuticula ciupercii, portiuni pe care, din necunoastere, unele gospodine le ndeparteaza la pregatirea culinara a ciupercilor.

Se constata ca substantele proteice determinate n pulpa palariei si n cea a piciorului ciupercii sunt parte apropiate ca valoare, de aceea la pregatirea culinara a ciupercilor piciorul nu trebuie ndepartat. Importanta economica a culturii ciupercilor

Asigura importante surse de proteine extrase de ciuperca din materiale cu valoare economica foarte scazuta, cum ar fi gunoiul de grajd si deseurile agricole; Foloseste cu maximum de randament gunoiul de cal, principalul component al compostului, care dupa 4-5 luni poate fi ntrebuintat ca ngrasamnt natural n agricultura; Pune la dispozitia consumatorilor un produs agroalimentar mult cautat, n special n timpul iernii si primaverii; Folosire cu maximum de randament a paielor, cocenilor, plevei, gainatului de pasari etc.

Basidiomycetes
CRAITE sau BURETE DOMNESC sau RONITE - AMANITA CAESAREA Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. In stadiu tanar, aceasta ciuperca este ovoida, de culoare alba, avand aspectul unui ou. Palaria este portocalie sau galben - aurie, neteda, lucioasa, carnoasa, sferica la inceput, hemisferica, apoi intinsa, cu marginea fin striata. Lamelele sunt galbene. Piciorul este invelit la baza intr-o volva dezvoltata, alba. Culoarea piciorului este galbena. Inelul este galben, striat, lasat in jos. Carnea este alba sau galbena, cu gust si miros foarte placut. Creste in lunile iulie si august si este o ciuperca comestibila. GHEBE - ARMILLARIA MELLEA Traieste parazita pe radacinile si trunchiurile mai multor specii de foioase si rasinoase. Miceliul sub forma de cordoane negre(rizomorfe), intinse intre scoarta si lemn, este fosforescent. Este o ciuperca comestibila.

HRIB sau MANATARCA - BOLETUS EDULIS Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Palaria este de culoare castanie - bruna, bombata, sferica la inceput, hemisferica, apoi devine intinsa. Tuburile sporifere sunt simple, albicioase, apoi galbene, verzui. Porii, de aceeasi culoare cu tuburile sporifere, sunt circulari. Piciorul este umflat la baza, are culoare brun-deschis, ornamentat cu o retea sub palarie. Carnea este alba, tare, cu gust si miros placut. Creste pe sol primavara, vara, toamna, izolata sau in grupuri. Este o ciuperca comestibila. HRIB PUCIOS - BOLETUS AEREUS Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Palaria globuloasa este groasa, bombata, hemisferica, la maturitate intinsa, de culoare bruna inchis, pe margine prezinta solzisori fibrilosi si cazatori. Tuburile sporifere sunt albicioase, apoi galbene, sau galbene - verzui, lungi. Porii, de aceeasi culoare cu tuburile sporifere, sunt circulari. Piciorul bulbos, ingosat spre baza, are culoare brun-deschis. Carnea este alba, tare, cu gust placut. Creste pe sol vara si toamna. Este o ciuperca comestibila.

HRIB TIGANESC sau BURETELE DRACULUI BOLETUS SATANAS Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din

celule numite bazidii. Palaria are 15 - 30 cm diametru, de culoare alb-cenusie, apoi ruginie palid sau putin verzui. Piciorul este ovoid, cu o retea de rosie ca sangele in partea de sus. Carnea este alba sau alb - galbuie. Creste vara si este o ciuperca foarte toxica. PALARIA SARPELUI (AMANITA MUSCARIA) Face parte dintre Basidiomycetes, clasa din increngatura fungilor, ciuperci saprofite, care cuprinde ciupercile superioare, cu corpul de fructificatie in forma de palarie, organul producator de spori (bazidiospori) format din celule numite bazidii. Este o ciuperca otravitoare.

Mod de contaminare
In mediul in care traim, ciupercile precum dermatofitii, levurile si non-dermatofitii, se afla peste tot in jurul nostru, si se raspandesc prin spori care au o adaptabilitate crescuta pentru supravietuire. In general, persoanele care au pielea si unghiile sanatoase, prezinta rezistenta suficienta fata de ciupercile patogene. In anumite conditii insa, atunci cand starea de imunitate a organismului este scazuta sau cand exista anumiti factori predispozanti (varsta, diabet zaharat, tratament prelungit cu antibiotice sau corticosteroizi, etc.), contactul cu sporii ciupercilor poate conduce la aparitia infectiilor micotice a unghiilor, cu afectarea serioasa a starii de sanatate. Infectiile micotice gasesc un mediu favorabil in unghiile mai mult sau mai putin alterate, traumatizate sau care sunt expuse umezelii excesive. Contactul direct cu sporii ciupercilor este favorizat in locuri publice considerate medii cu risc crescut pentru infectarea micotica a unghiilor: bazine de inot, cabine comune de dusuri, saune, sali de sport, stranduri, etc. Mersul descult in aceste spatii publice conduce la contacul inevitabil cu sporii infectanti ai ciupercilor proveniti de la persoane cu onicomicoza sau micoza a pielii piciorului. De asemenea, purtarea indelungata a ciorapilor sintetici si a incaltamintei stramte in conditiile unei transpiratii abundente, creaza mediul ideal pentru o infectare micotica a unghiilor.

Persoana cu onicomicoza devine sursa purtatoare de spori care raman infectanti pentru o perioada lunga de timp. Ciupercile se dezvolta in special in conditii de umiditate si caldura. Avand in vedere gradul crescut de contagiozitate al onicomicozei, cazurile de contaminare a membrilor familiei sunt frecvente. Se estimeaza ca mai mult de 85% din bolnavii cu onicomicoza amana (chiar ani intregi) decizia unui control medical dermatologic, ceea ce explica cresterea numarului de cazuri de onicomicoza.

Atenie! Intoxicaii cu ciuperci

Condiiile climaterice stabilite n ultimele zile n ar sunt mai mult dect favorabile creterii ciupercilor. Aceasta nu poate s nui bucure pe cei ce se ocup de culegerea ciupercilor i folosirea lor n alimentaie. ns, trebuie s reinem c ciupercile sunt deseori cauza unor intoxicaii alimentare grave. Ca regul, intoxicaiile parvin n urma consumului ciupercilor pregtite n condiii de cas. n anul 2001 n Republica Moldova au fost nregistrate oficial peste 100 de intoxicaii cu ciuperci, printre care au avut de suferit i 12 copii sub 14 ani. Mai mult de jumtate din numrul intoxicaiilor au fost nregistrate recent, la sfritul lunii septembrie nceputul lunii octombrie. Pentru 8 persoane consumul de ciuperci a fost fatal, inclusiv pentru un copil de un an. Ce trebuie s tim i s respectm pentru a evita intoxicaiile cu ciuperci? In scopul prevenirii intoxicaiilor cu ciuperci n timpul colectrii i prelucrrii este necesar a ine cont de urmtoarele: 1. Colectai numai acele ciuperci despre care suntei convini c sunt comestibile. 2. Ciupercile care nu le cunoatei sau care v provoac suspiciune nu face s le consumai si s le gustai, mai ales n form crud. 3. Nu procurai ciuperci de pe strad de la persoane necunoscute i din locuri neautorizate. 4. Nu colectai ciupercile, chiar i cele comestibile cunoscute, din parcurile orneti, scuaruri, din vecintatea drumurilor i cilor ferate, de la gunoiti. Ciupercile acumuleaz substane toxice i devin necomestibile. 5. Nu implicai n procesul de colectare copiii. 6. Nu dai ciuperci copiilor n calitate de alimente. 7. Alegei ciupercile culese nainte de preparare. 8. Fierbei ciupercile n 2-3 ape 10-15 minute, scurgnd apa i aruncnd-o nainte de prepararea ciupercilor. 9. Nu conservai ciupercile n condiii casnice prin ermetizare. Ciupercile nu pot fi splate bine de sol, n care se pot gsi forme sporulate ale agentului patogen al botulismului, care, n condiii anaerobe (fr aer) din conserve

produce toxine, provocnd o intoxicaie grav la om botulismul. Fierberea timp de 5 ore nu distruge aceti spori. 10.La primele simptoame de intoxicaie este necesar s v adresai urgent dup ajutor medical.