DREPT PROCESUAL PENAL II 1.

Urmarirea penala are ca obiect: strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor , la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestora , pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata 2. Datele privind persoana faptuitorului se solicita de catre organul de urmarire penala: serviciului de probatiune de pe langa tribunalul in a carui circumscriptie domiciliaza faptuitorul 3. Daca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila, organul de urmarire penala are obligatia lamuririi si a laturii civile?: in cazul in care incadrarea juridica a faptei depinde de intinderea prejudiciului. 4. Urmarirea penala se efectueaza de catre: procurori si organele de cercetare penala 5. Asupra actelor si masurilor procesuale, organul de urmarire penala dispune prin ordonanta: acolo unde legea prevede aceasta 6. Activitatea de urmarire penala este: relativ secreta 7. Urmarirea penala este: preponderent necontradictorie 8. Urmarirea penala se desfasoara: preponderent in scris 9. Caracterul necontradictoriu al urmaririi penale inseamna ca: probele se administreaza fara a fi supuse discutiei partilor 10. Organul de urmarire penala aduna probele: atat in favoarea , cat si in defavoarea inculpatului 11.Daca invinuitul recunoaste fapta, organul de urmarire penala: este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului 12. Propunerile facute procurorului de organul de cercetare penala trebuie motivate: in cazul luarii oricarei masuri de competenta procurorului 13. Ordonanta organului de urmarire penala trebuie motivata: in toate cazurile 14. Organul de urmarire penala este obligat sa explice drepturile lor procesuale : invinuitului si partilor 15. Organele de cercetare ale politiei judiciare isi desfasoara activitatea sub autoritatea: procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie 16. Organele de cercetare ale politiei judiciare pot efectua cercetarea penala: pentru orice infractiune care nu este data , in mod obligatoriu , in competenta altor organe de cercetare penala

17. Sunt organe de cercetare penala speciale: sefii comenduirilor de garnizoana, pentru infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare 18. In exercitarea atributiei de supraveghere a urmaririi penale, procurorul: conduce si controleaza nemijlocit activitatea organelor de cercetare penala 19. In cauzele pe care le supravegheaza , procurorul: poate se efectueze orice acte de urmarire penala 20. Este competent sa supravegheze activitatea de cercetare penala: procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza 21. Procurorul dintr-un parchet inferior celui de pe langa instanta care , potrivit legii, judeca in prima instanta cauza, poate efectua: anumite acte de cercetare penala pentru care i s-a dat delegatie de la procurorul de la parchetul corespunzator instantei care judeca in prima instanta cauza 22. Este necesara autorizatia procurorului: pentru efectuarea unui act de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se refera art. 145 din Codul penal 23. Procurorii din cadrul parchetelor de pe langa curtile de apel pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta: parchetelor de pe langa judecatorii si tribunale 24. Daca organul de cercetare penala constata ca nu este competent a efectua cercetarea: trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent 25. Cand urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, daca acesta constata ca nu este competent: isi declina competenta in favoarea organului competent 26. Extinderea competentiei teritoriale a organului de cercetarea penala presupune: efectuarea unor acte de cercetare penala in afara razei teritoriale in care se face cercetarea, de insusi organul de cercetare penala. 27. Cand unele acte de cercetare penala trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale, dar in cuprinsul aceleasi localitati, organul de cercetare penala: le efectueaza el insusi instiintand in prealabil organul corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte 28. In cauzele care nu sunt de competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare, acestea: sunt obligate sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare 29. Constituie mijloace de proba: procesele verbale intocmite de organele de conducere ale institutiilor publice cu privire la infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordinea lor 30. Pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului: comandantii de aeronave pentru infractiunile savarsite de acestea, in timpul cat aeronavele se afla in afara aeroporturilor.

31. Procurorul ia masuri si da dispozitii organelor de cercetare penala : in scris sau motivat. 32. In cursul urmaririi penale, procurorul vegheaza: ca orice infractiune sa fie descoperita 33. Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune: de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea organului de cercetare penala ierarhic superior 34: In cauzele in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, acesta poate dispune ca anumite acte de cercetare penala sa fie efectuate de catre organele de cercetare ale politiei judiciare prin: ordonanta 35. O cauza penala se poate trimite la un alt parchet cand: exista suspiciunea rezonabila ca urmarirea penala este afectata din cuza calitatii partilor 36. Trimiterea cauzei la un alt parchet se dispune de catre: procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie 37. Organele ierarhic superioare nu pot sa le dea indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala: organelor de cercetare ale politiei judiciare 38. Principalele modalitati de sesizare a organelor de urmarire penala sunt: plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu 39. Sunt moduri speciale de sesizare a organelor de urmarire penala: plangerea prealabila, sesizarea sau autorizarea organului prevazut de lege si exprimarea dorintei guvernului strain 40. Cand punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila: urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acesteia 41. Este obligate sa sesizeze de indata organul de urmarire penala: institutia publica pagubita prin infractiune 42. Plangerea , ca modalitate de sesizare a organelor de urmarire penala, este: incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica , referitoare la o vatamare ce I s-a cauzat prin infractiune 43. Plangerea gresit indreptata la un organ judiciar: se trmite pe cale administrativa organului competent 44. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa: poate face plangere personal, cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila 45. Cand plangerea nu cuprinde elementele prevazute de lege, organul de urmarire penala: se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc. 46. Cand plangerea este facuta de un substituit procesual: persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea 47. Plangerea se poate face: personal sau prin mandatar

48. Denuntul anonim: nu oblige organul de urmarire penala sa se pronunte asupra inceperii sau nainceperii urmaririi penale 49. Actele premergatoare sunt: facultative 50. In cadrul actelor pemergatoare se poate dispune: filajul unei persoane suspecte 51. Poate constitui mijloc de proba: procesul- verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare 52. Pot fi investigatori sub acoperire: lucratorii operativi din cadrul politiei judiciare 53. Investigatorii sub acoperire pot efectua investigatii numai cu autorizarea: procurorului 54. Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire: nu poate fi dezvaluita decat procurorului care autorizeaza folosirea acestora 55. Dupa inceperea urmaririi penale pentru infractiunile savarsite de militari pentru care este necesara sesizarea comandantului, acesta: nu poate reveni asupra sesizarii 56. Inceperea urmaririi penale se dispune : prin rezolutie 57. Cand fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni , organul de cercetare penala: inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune , dupa caz, neanceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala 58. Motivarea rezolutiei de neancepere a urmaririi penale este: facultativa, in situatia in care procurorul isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala 59. rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organele de cercetare penala speciale: se supune confirmarii procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala 60. Daca organul de cercetare penala constata imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale: propune procurorului schimbarea incardarii juridice 61.Asupra suspendarii urmaririi penale se pronunta: procurorul 62. In timpul cat urmarirea penala este suspendata: se efectueaza actele a caror indeplinire nu presupune prezenta invinuitului sau inculpatului 63. Suspendarea urmaririi penale se poate dispune cand: se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal 64. Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica: invinuitului sau inculpatului, persoanei vatamate si partii civile

65. Cand expertiza medico-legala, efectuata in vederea suspendarii urmaririi penale, constata ca boala grava de care sufera inculpatul exista si in momentul savarsirii faptei si atrage iresponsabilitatea acestuia, procurorul dispune: scoaterea de sub urmarire penala 66.Incetarea urmaririi penale are loc cand se constata ca: a intervenit prescriptia raspunderii penale 67. Cand se constata ca exista atat autoritate de lucru judecat , cat si ca partile s-au impacat, procurorul dispune incetarea urmaririi penale in temeiul: partile s-au impacat 68. Incetarea urmaririi penale fata de invinuit in baza art .10 alin (1) lit f. C.pr.pen( lipseste plangerea prealabila) se dispune de catre: procurorul care supravegheaza activitatea de urmarire penala a organului de cercetare penala 69. Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale fata de invinuit prin: rezolutie 70. Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale fata de inculpat prin: ordonanta 71. Daca dispune incetarea urmaririi penale fata de un inculpat arestat preventiv in cauza, procurorul: prin aceeasi ordonanta, constata incetarea de drept a masurii arestarii preventive si dispune punerea de indata in libertate a inculpatului 72. Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale, procurorul poate dispune totodata asupra: mentinerii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile 73. Cand constata ca invinuitul nu a savarsit fapta, nefiind cunoscut adevaratul faptuitor dispune: scoaterea de sub urmarire penala 74. Cand exista cauza de inlaturarea a caracterului penal al faptei a legitimei aparari si partea vatamata si-a retras plangerea prealabila pentru infractiunea de lovire sau alte violente, va prevala: cauza de scoatere de sub urmarire penala a legitimei aparari 75.Daca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, aplicandu-I acestuia sanctiunea administrativa a amenzii de 500 lei, se pronunta prin: ordonanta 76. Urmarirea penala se considera terminata: dupa prezentarea materialului de urmarire penala 77. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este: obligatorie 78. In cauzele de competenta organelor de cercetare penala, prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului se face de catre: procurorul care exercita supravegherea activitatii de urmarire penala 79. Referatul de terminare a cercetarii penale se intocmeste de catre: organul de cercetare penala 80. Trimiterea in judecata este atributul: procurorului

81. Actul de sesizare a instantei poate fi: rechizitoriul 82. Cand lucrarile urmaririi penale privesc mai multi inculpati ori mai multe fapte: se intocmeste un singur rechizitoriu 83. Rechizitoriul intocmit de un procuror de la un parchet de pe langa curtea de apel trebuie verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre: procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel 84. Rechizitoriul impreuna cu dosarul cauzei se inainteaza instantei competente de catre: procurorul care a efectuat verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitatii si temeiniciei 85. In cazul in care , la intocmirea rechizitoriului, procurorul considera ca se impune luarea masurii preventive a obligarii inculpatului de a nu parasi localitatea, fiind intrunite conditiile prevazute de lege: dispune aceasta prin rechizitoriu 86. Urmarirea penala este reluata in caz de: incetare a cauzei de suspendare 87. Cand instanta de judecata a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi penale, urmarirea se reia pe baza: hotararii prin care instanta a dispus restituirea 88. Cand judecatorul a admis plangerea impotriva rezolutiei procurorului de scoatere de sub urmarire penala si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale, redeschiderea are loc in baza: ordonantei procurorului 89. Hotararea instantei, prin care s-a desfiintat rezolutia procurorului de neancepere a urmaririi penale si s-a trimis cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale, cu indicarea faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba,este obligatorie pentru organul de urmarire penala sub aspectul: faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba indicate 90. In ipoteza in care instanta de judecata restituie dosarul procurorului pentru refacerea urmaririi penale, inculpatul fiind arestat preventiv atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii , masura fiind mentinuta prin hotararea de restituire, termenul maxim al arestarii preventive in cusul urmaririi penale, de 180 de zile, se calculeaza astfel: se ia in calcul durata anterioara sesizarii instantei si aceea care curge din momentul ramanerii definitive a hotararii de restituire 91. Impotriva masurilor si actelor de urmarire penala poate face plangere: orice persoana careia I s-a adus o vatamare intereselor sale legitime 92. Introducerea plangerii impotriva unui act de urmarire penala: nu suspenda aducerea la indeplinire a actului 93.Plangerea impotriva unui act de urmarire penala efectuat de prim-procurorul parchetului de pe langa tribunal se rezolva de: procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel 94. Impotriva solutiei de respingere a plangerii contra unui act de urmarire penala , dispusa de prim-procurorul parchetului de pe langa judecatorie: nu se poate plangere

95. Plangerea impotriva dispozitiilor de netrimitere in judecata priveste: scoaterea de sub urmarire penala dispusa prin rechizitoriu 96. Plangerea impotriva dispozitiilor de netrimitere in judecata este solutionata de judecator pe baza: lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate. 97. Solutionand plangerea impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale, judecatorul poate admite plangerea, desfiinta rezolutia si dispune: trimiterea cauzei procurorului in vederea inceperii urmaririi penale, cu indicarea faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba 98. La judecarea plangerii impotriva ordonantei procurorului de incetare a urmaririi penale, participarea procurorului este: obligatorie 99. Reaprtizarea pe complete a cauzelor se face: in sistem aleatoriu 100. Masurile necesare in scopul pregatirii judecatii la primul termen de judecata se iau de catre: unul dintre judecatorii completului de judecata 101.Hotararea judecatorului prin care a fost respinsa plangerea impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmatririi penale este: definitiva 102. Termenul de 30 de zile , in care judecatorul este obligat sa resolve plangerea impotriva solutiilor procurorului de netrimitere in judecata, este un termen: de recomandare 103. Inculpatului care locuieste in tara, citatia trebuie sa-I fie inmanata: cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat 104. Judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta: se afla in executarea unei pedepse privative de libertate 105. In desfasurarea cercetarii judecatoresti, procurorul: exercita rol activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale 106. Dupa strigarea cauzei si apelul participantilor, presedintele completului de judecata cere sa paraseasca temporar sala de sedinta: martorilor 107. Pot fi ascultati: martorii care se prezinta la termenul de judecata , dupa stabilirea identitatii acestora 108. Presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca propun efectuarea de probe noi: inainte de inceperea cercetarii judecatoresti 109. Cercetarea judecatoreasca incepe: odata cu citirea actului de sesizare a instantei 110. Pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsa, recunoasterea vinovatiei de catre inculpat trebuie sa aiba loc: pana la inceperea cercetarii judecatoresti 111. Daca inculpatul recunoaste numai savarsirea unor fapte din cele pentru care a fost trimis in judecata , instanta: respinge cererea inculpatului

112.Instanta nu poate incepe efectuarea cercetarii judecatoresti cand, desi procedura de citare este indeplinita: inculpatul arestat nu este adus la judecata 113. Daca sunt mai multi inculpati in cauza, instanta asculta: pe fiecare dintre ei in prezenta celorlalti inculpati 114. Daca la inceputul cercetarii judecatoresti inculpatul se prevaleaza de dreptul la tacere: poate reveni oricand si face declaratii 115. Instanta dispune citirea declaratiilor date in cursul urmaririi penale cand: inculpatul refuza sa dea declaratii 116. Partea care a propus martorul ii poate pune intrebari: in mod nemijlocit 117. Instanta poate dispune ca matrorii propusi de partea vatamata san u mai fie ascultati daca: partea vatamata a renuntat la acestia si se constata ca audierea lor nu mai este necesara 118. Instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului pentru: refacerea urmaririi penale 119. Instanta restituie cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale cand: nu au fost respectate dispozitiile privitoare la competenta dupa calitatea persoanei 120. Instanta este obligata sa puna in discutie schimbarea incadrarii juridice: in toate cazurile 121.Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale se poate face: in cursul judecatii in prima instanta 122. Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale se dispune: de catre instanta prin incheiere 123. Instanta extinde procesul penal pentru alte fapte daca: procurorul de sedinta cere extinderea pentru o alta fapta prevazuta de legea penala descoperita in cursul judecatii si declara ca pune in miscare actiunea penala 124. Cuvantul la dezbateri in judecata in prima instanta se acorda in urmatoarea ordine: Procurorului, patrii vatamate, patrii civile, patrii responsabile civilmente si inculpatului 125.Inainte de incheierea dezbaterilor, ultimul cuvant il are: inculpatul personal 126.Cauza se repune pe rol daca in cursul deliberarii instanta gaseste ca: trebuie lamurita o anumita imprejurare 127.Instanta rezolva actiunea penala pronuntand , dupa caz: achitarea , condamnarea sau incetarea procesului penal 128. Instanta se pronunta asupra actiunii civile in caz de : achitare condamnare sau incetare a procesului penal 129. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cand pronunta:incetarea procesului penal in caz de retragere a plangerii prealabile

130.Chiar daca nu exista constituire de parte civila, instanta trebuie sa se pronunte asupra: restituirii lucrului 131.In cazul in care inculpatul este arestat preventiv, prin hotararea de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare decat durata retinerii si arestarii preventive, instanta trebuie sa se pronunte asupra: mentinerii arestarii preventive a inculpatului 132. In caz de incetare a procesului penal, daca inculpatul este arestat preventive, instanta dispune: punerea de indata in libertate a inculpatului 133. Instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat, atunci cand pronunta: o pedeapsa cu inchisoarea cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive 134. Hotararea prin care instanta penala rezolva actiunile exercitate in procestul penal cuprinde:o parte introductiva, expunerea, si dispozitivul 135.Pot fi atacate cu apel: sentintele pronuntate de tribunale 136. Sentintele pronuntate de judecatorii privind infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate pot fi atacate cu: recurs la tribunal 137. Sentintele pronuntate de judecatorii privind alte infaractiuni decat cele pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate pot fi atacate cu: recurs la curtea de apel 138. Pentru inculpatul detinut care a fost present la dezbateri, termenul de apel curge de la: comunicarea copiei de pe dispozitiv 139. In cazul in care pronuntarea hotararii se amana in mod repetat, pentru partea vatamata prezenta la dezbateri termenul de apel curge de la: pronuntare 140. Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege de inculpatul judecat in stare de libertate, prezent la pronuntarea hotararii, facut in ziua in care a fost arestat pentru executarea pedepsei: suspenda executarea horararii daca instanta de apel dispune repunerea in termen 141. Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege de inculpatul care a lipsit la toate termenele de judecata si de la pronuntare, facut a doua zi dupa inceperea executarii pedepsei este calificat de instanta ca: apel peste termen 142. Cererea de aple se depune la: instanta a carei hotarare se ataca 143. Renuntarea la apel se poate face: inauntrul termenului de apel 144. Asupra retragerii apelului declarat de inculpat: nu se poate reveni 145. Apelul declarat de procurer si retras: poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat

146. Este suspensiv de executare apelul declarat in termen de: procuror si parti 147. Apelul declarat de procuror impotriva hotararii de achitare a inculpatului arestat preventiv: nu suspenda executarea dispozitiilor cu privire la punerea in libertate a inculpatului 148. Neagravarea situatiei in propriul apel opereaza cand: apelul este declarat numai de inculpat 149. Are un efect devolutiv integral: recursul declarat impotriva sentintei judecatoriei 150. Daca instanta de apel respinge, ca nefondat, apelul declarat de un inculpat: poate extinde efectul apelului cu privire la alti inculpati 151. In judecata in apel, ultimul cuvant il are: inculpatul 152.Instanta de apel verifica hotararea atacata pe baza: pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, precum si a oricaror probe noi. 153. Cand instanta de apel constata ca judecarea cauzei de catre prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate: desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata