You are on page 1of 477

Diac. P. I.

DAVID

CALAUZACRESTINA , - SECTOLOGIE PENTRU CUNOASTEREA SI , , APARAREA DREPTEICREDINTE IN FATA PROZELITISMULUI SECTANT ,
A ' ,

'-'

'-'

\J

'-'

S-A TIPARIT CUBINECuvINTAREA PREASFINTiTULUI CALINIC EPISCOPUL ARGE~ULUI ~I MUSCELULUI EDITIAAII-A

EDITURA EPISCOPIEI ARGESULUI ,
CURTEA DE
ARGE~

-1994

lnchin aceasta lucrare apararii Dreptei credinte fntru care s-a savfr~it Sffnta Mucenita FILOFTEIA 600 de ani (1394-1994) de la aducerea Moa~telot sale la Curtea de Arge~ de catre binecredinciosul Voievod-ctitor MIRCEA eel BA.TRiN (1386-1418)

AUTORUL

CUPRINS
pag. PREFATA, de

t

Calinic Episcopul Arge~uJui ...................... , ...... .

;,BRE" IERI. ............................................................ . INTROD~JCERE: Gr~ia pe~manenlii a Bisericii Ortodoxe Romune pentru misiune ~i "purare". drepte~ credmre .................•.•...•.......•.•........

IX-XII XIII-XIV
:XV-LVI

Partea I:

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI
Cap. I: DE LA EREZIE LA SECTA ...................................... I. Cauze ale palrunderii: A. Religioase (p. 6); B. Sociale (p. 7); C. Morale (p. 8); D. Culturale (p. 9); E. Psihomaladive (p. 9); Motive: interne (p. 10) ~i externe (p. 14); II. Repere istorice:A. Vechiul Testament (p. 17); B. Noul Testament: 1. TimpuI Mintuitorului (p. 19); 2. Vremea Sf. Apostoli (p. 21); 3. Perioada p03tap[)stulica (p. 22); 4. Sect.e ~i eresuri in primele veacuri (p. 23); III. Schisma cea Mare: Antecedente (p.29); Preludiul reformelor (p. 30); IV. in{elegerea corectii a unor no§iuni: 1. Biserica (p. 33); 2. Confesiunea (p. 3,1); 3-6. Cult, erezie, schisma, secta(p. 35); 7-9. Grupare anarhicli, Comunitate dizidenta, Organizatii religioase (p. 36); V. Principale mi§ciiri neoprotestante: 1. Bartismala (p. 37); 2. Adventa (p. 37); 3. Pietista (p. 38); 4. Fundamentali,til (p. '39); 5. Harismaticii (p. 39); 6. Spiritista (p: 39); 7.« Mesianica» (p. 40). Cap. II: «GRUpARIRELIGIOASE» MAl RECENTE........................ 1. «Dizidenle crcJtihe»: L Adventi~tii reformi~ti (p. 44); 2. Martorii lui Iehova (p. 46); 3. N'azarinenii (p. 54); 4~ Seceratorii (p. 59); 5. Betani~tii (p. 61); H. Secte mistico-bolnavicioase: 1. Hli~tii (p. 66); 2. Scapetii (p. 68); 3. Duhobortii (p. 69); 4, Molocanii (p. 70); 5. Stundi~tii (p. 71); 6. Inochenti~tii (p. 72); III. Mi§carea rascolului: 1. Bezpopovtii (p. 76); 2. Popovtii (p. 77); IV. « Asociali;» spiriiiste: 1. Mi~carea spiritis.tii (p. 79); 2. Teozofia (p. 89); 3. Aritropozofia (p. 92). Cap. III. SECTE « MESIANICE ~I PROFETICE» ...•...................... A. -« Secte moderne»: 1. Provenienla indiana: 1. Chri~na (p. 100); 2. Transcedentale (p. 101); II. « Mistice» persano-arahe: 1. Bah'ie (p. 101); 2. Sufi~ti (p. 101); III. OcuEtism asiatic: 1. Moon (p. 102); 2. Taoism-Kyopo (p. 102); IV. Eclectism religios apusean: 1. Biserica scientologica (103); 2. Hristos, om de ~tiintli (p. 103); 3. Fiii fericiti ai plicii (p. 104); 4. « Ufolatrii» (p. 104); 5. Mormonii (p. 104); 6.« Copiii Domnului »-Mo (p. 104); 7. {( Calea fericirii» (p. 105); 8. Templul popoarelor (p. 105); V. Secte « umane»: 1. AntoinismuI (p. 106); 2. Biserica cre~tinii universala (p. 106); 3. « Prietenii» omului (p. 107); 4. Cele trei sfillte inimi (p. 107); 5. Biserica liberli (p. 107); VI. Organiza{ii teroriste « religioase»: 1. Satanismul (p. 108); 2. Luciferismul (p. 109); 3. Fraternitatea alba (p. 109); 4. Ku Klux. Klan - KKK (p. 109); 5. Alte grupliri ... (p. 109). . . B. - Cunoa~terea ~i preinrimpinarea de caIre romani a prozelitismului sectant: I. «Psiho[ogia» sec/elor: A. Ratiunea (p. 114); B. Sentimelltul (p. 115); C. Vointa (p. He); II. Citeva procedee de prozelitism (p. 118); III. Indatoriri ale misionarului roman (p. 121); IV. Posibilitateareaducerii: A. Purtarea preotului (p. 126); B. Recomandari (p. 129). 3-42

42-98

98-133

1- Partea a II-a:

DENOMINATIUNI CRE~TINE, GRUpIRI SEPARATISTE
Cap. IV: CULTE RELIGIOASE MAl NOI IN ROMANIA .................. 1. Cultul cre~tin baptist: origine (p. 134); illvlitlitura (p. 137); rlispindire (p. 138 •.• in Romania, p. 139). 2. Cultul adventist de ziua a ~aptea (AZS): origine 134-165

(p. 143); raspindire (in Rom~nia, p. 146); conceptii (p. 147). 3. Cultul cre§tin dupii Et·anghelie: aparitia (p. 151); raspindire (in Romania, p. 152): conceplii (p. 153).· 4. Cultul penticostal:" origine (p. IS7); doctrina (p. 159). Cap. V. GRUPA.RI SEPARATISTE iN BISERICA ORTODOxA ROMANA. .... 165-186 A. Tendinte centrifuge: I. Oastea Domnului: 1. Istoric (p. 166); 2. Reintegrare (p. 168); II. Mi§carea anticalendaristica: 1. Orig)ne (p. 170); 2. M ijloace de convingere(p. 174); III. Ahe ralaciri (p. 176). Indrumiiri speciale (p. 176). B. Manifeslari~ocultiste:« Vraji»,magie, superstitii (p. 178); Indatoriri (p. 1114).

fPartea a III-a: INTERPRETAREA GRE~I'l'A A EVANGHELIEI
Cap. VI: DUMNEZEU - IZVORULREVELATIEI DIVINE ................ 1. Existen!a in Sine (p. 190), obiectii (p. 191); credinla ~i fapte1e bune (p. 192); minunea ~i profelia (p. 193);. I. Sfinta Scriptura - Biblia: «Bibliile» confesionale (p. 196); A. Intelegerea (p. 204). B. « Dictarea» (p. 206); C. Tiilmacirea (p. 206); D. Respectul (p. 210); II. Sfinta Traditie - Predania (p. 213); « tradiliile» (p. 216), obiectii (p. 217); III. Lucrarea Sfintei Treimi: obiectii (p. 225);« glosolalia» (p. 226); Pronia (p. 227); IV. Muica Domnului, respingerea preacinstirii (p. 231);i>bieclii: « fratii» Domnului (p. 233). Cap. VII: BISERICA - IMPA.RA.TIA LUI DUMNEZEU .................... A. Biserica, ob§tea credincio§ilor, obiectii (p. 236); B ... loca§ de inchinure (p. 239); C. Raportul cu lumea: Statul (p. 245); societatea (cultura ~i progres, p. 249); D ... « Bisericile» cre~tine (p. 253); Parohia ... (p. 255). Cap. VIII: PRINCIPALELE MULOACE PENTRU MINTUIRE .. :........... A. Sfintele Taine, obiectii (p. 261): 1. Botezul, obiectii (p. 266); Necesitatea botezari.i pruncilor (p. 269); 2. Mirungerea (p. 273): 3. Miirturisirea (p. 276); 4. Imparla§ania (p. 280); 5. Preotia (p. 285); 6. Cununia (p. 292): 7. Maslul (p. 298); B. Cinstirea unor obiecle ~i imagini sfinte (p. 303): 1. Chipul lui lisus (p. 305); 2. Sf Cruce (p. 3{16);obiectii-cinstire (p. 314), semnul (p. 316); 3. Ingerii ~i sfinfii (p. 321); 4; Icoane (p. 326), obiectii (p. 331); 5. Moa1te (p. 335), objectii (p. 310); C. Ierurgii (p. 344), obiectii (p. 3411); D. Mijloace pentru desiivir~ire: postul (p. 350; obiectii, p. 352). . 1118-234

234-259

259-354

Pllrtea a IV-a: DOCTRINE
~I

PRACTICI SPECIFICE UNOR SECTE
356-371

Cap. IX: « INAPOI» LA FENOM~N,UL FARISEIC ~I SADUCHEIC ........ I. Cultu~: public (p. 357), obiectii (p. 359); particular (p. 360); Duminica (p. 362), obiectii (p. 365); Mincaruri «.curate» (p. 367). Cap. X: FRICA DE MOARTE ~I ESHATONUL SECTANT .... . . . . . . . . . . . . 1. Venirea a II-a (p. 371, obiectii, p . 374); 2. Calcule (p. 377); 3. Mileniul (p. 387). Cap. XI: ROSTUL .... RUGA.CIUNILOR PENTRU CEI ADORMITI ........ A. Sufletul ~i tainele sale (p. 394); B . .Net:romatia §i reincarnarea (p. 401); Pomenirile (p. 405); obiectii (p. 407); C. lnte1eapta pedagogiein legalurii cu Parusia (p. 413).

371-392 393-417

P a i.t e a a V - a: ANEXE: tNTELEGEREA UNOR TEME SPECIALE
Cap. XII: «BIBLIA» BRITANICA., 0 TRADUCERE SECTANTA. ......... . Cap XIII: RINDUIALA TRADITIONALA. A CITIRII SF. SCRIPTURI Cap. XIV: ADORA REA CHIPULUI("Giulgiu") LUI HRISTOS ........... .
INDICE SPECIAL SI NECESAR ..........•.......... " ...•............................•. DIN ACTIVITATEA PUBLICISTICI IN· SPECIALITATE A AUTORULUI ............. . EPILOG ..................... : ............................... " ................... " ... . CUPRINSUL (lb. francez., p. 477; engled" p. 480; germanii, p. ~a3; rusii, p. 486)

4rlll-436 437-447 448-461
462-468 469 - 472 473-476 477.-488

CALAUZA. CRESTINA. ,

Lucrare pentru intelegerea fenomenului sectant ~i prevenirea prozelitismului neoprotestant

--

SFATU1RE $1 INDEMN

Este cunoscut, in deob.;te, di A rge.;u I a fost cetate dacidi, aici in Arge.; (Argedava), cu sanctuare .;i varfuri sfinte alemuntilor Fagara.; care stau ve.;nic ca 0 panza de lumina spre Soare. Nu fn zadar raul Arge.; a fost considerat izvor sfant (Ordessos) .;i izvoditor de lumina. Neamul nostru stramo.;esc ortodox estede origine apostolidi, precum spun batranele dirti. SfantulAndrei, cel fntai cheniat de Domnullisus Hristos (loan 1, 40) afost trim is pentru a semana credinta cea adevarata in DUlnnezeu, la evlavio.;ii getodaci (Eusebiu de Cezareea, Istoria eclesiastica, IV). Mai tarziu, dupa furtuni .;i valuri de toate felurile, Iachint de Vicina (Dobrogea) este adus ca mitropolit laArge.; (1359) pentru toti romaniifiind numit .;i exarh al plaiurilor ungurene ... Din MitropoliaArge.;ului de atunci, a plecafputerea lucratoare a harului arhieriei lui Hristos peste toate finuturile romane.;ti, iar lumina Evangheliei a luminat .;i lumin eaza prin cuvantul celor trimi.;ihirotoniti prin toate cetatile strabune: Tomis, Tibiscum, Balgrad, Ramet, Sibiu, Napoca, Arad (Ziridava), Hotin, Cernaufi, Suceava, Chi.;inau, Ismail, Cetatea Alba, Albania, Macedonia, locuri .;i cetafi, cu nume vechi sau mai noi.

x

CALAuzA

CRE~TINA

Astazi, EparhiaArge~ului dupa 40 de ani (1949-1989) de la desjiintare, ca un prunc renascut, inca inja§e, apornit fa drum nou, dupa putere, cu cele necesare cre~terii. Nu spre lauda noastra, ci spre slava lui Dumnezeu, intre sjin,ti inchinat am organizat inca din anul 1990 Seminarii Teologice Liceale fa: Turnu Magurele, Pite§ti §iArge.j', $coaIa post licea1a de Cantareti.;i inva,fiitori I-IV 1a Turnu Magurele, Facultatea de Teologie din cadrul " Universitatii Pite§ti ", cu cele patru sectii; $coala de Muzica bisericeasca de fa Domne.;ti, tipograjie, editura, revista, fabrica de lumanari, s-au redeschis manastiri .;i schituri, sunt in curs de realizare sihastrii §i locuri de permanenta priveghere, intari,ti de harul lui Dumnezeu, de Ctitoria Basarabilor §i a lui Neagoe Voda .;i de permanenta mijlocire a Maicii Domnului - Mijlocitoarea, a Sfintei Filoftea, ocrotitoarea locurilor, care ne vor ajuta sa restauram §i sa consolidam toate sjintele ctitorii, potire de har §i de lumina. Este adevarat ca neamul nostru romanesc, cre§tin prin na§tere o5i rezistent prin dreapta credinta ~i sjinte nevointe duhovnice.j'ti, a fast surprins cl,e avalan~a sectara, declan§ata in numele noii " democratii ", dupa Decembrie 1989. Au aparut .;i 0 multilne de carli scrise de mttori neavizap, tiparindu-se fora avizul autorizat al Bisericii. Era nevoie de un raspuns concret; acesta I-a dat Editura Eparhiei Aradului prin tiparirea Calauzei creo5tine, Arad, 1987. Lucrarea s-a epuizat imediat. Din nLlmarul de exempiare primite de Centrul Eparhial Arge§ abia anl putut asigura profesorii de teologie din Eparhie, cerintele depa,'iind a§teptarile. Luand aminte fa celede mai sus, am solicitat autorului prezentarea unei noi edttii. in urma aprobarii de catre Consiliul EpCll'hial, autorul a raspuns dorintei noastre pentru pregatirea materialului, informa primei editii, CLl cateva precizari, dar cercetatorii in specialitate VOl' benejicia in vittor o5i de 0 noua lucrare, ampla! in cadrul Catedrei de indrwnari misionare o5i Ecumenism de fa Facultatea de Teologie din cadrul" Universita,tii Bucure§ti ". Este un ales prile}, pentru Parintele Profesor Dr. Petru David sa ne ofere acum, 0 parte din rodul muncii sale de la Altar, catedra §i de pe ogorul misionar-pastoral ortodox roman.

*

PREFArA

XI

lucrarea de fala corespunde nivelului misionar-pastoral ~i ecumenic al zilelor noastre ~i fn acela~i timp, cartea este 0 enciclopedie de cultura teologica, de iriformare generala,· aproape fiecare pagina degaja un fierbinte patriotism f71'zbracat fn plato~a dreptei ere din Ie. Nu numai ca se studiaza temele respective, ci ~i se mediteazaadlinc asupra pastrarii Legii stramo~e~ti, asupra atacurilor de tot felul venite de la diavolul ~i slujitorii lui (Luca XXI, 36), precum ~i de la vrajma~ii vazuji ~i nevazuli. SflintulApostoI Pavel ne fndean1na: n Stali neclintili fn ceea ce ali prim it ~i sa nu va abateli cumva de la dreapta credinfa" (Evrei XL Ii II Corinteni L 2{· Efeseni IV; 5,· Coloseni IL 7).

A~adar,

t Calinic
Episcopul Arge~ului
11 Aprilie 1994 Sf Ierarh Calinie de la Cernica

USUS HRISTOS Calea, Adevarul ~i Viat a ...
IOANXIV,6

DACA HRlSTOS N-AR FI INVIAT, Zadamica ar fi credinta noastra
~i fara rost prppovaduireal ...
I CORINTENI XV, 14-20

ABREVIERI

SI
COMPLET.Aru BIBLIOGRAFICE
BOR CPB DELR DER DFC DIB DNT DPCR DTC DTO EB
= = = = =

Biserica Ortodoxa Romanal Carte comuna demgaciune2 Dictionar explicativ allimbii r~mane3 Dictionar enciclopedic roman4 Dictionar al credin}ei
cre~tine5

=
= = = = =

Dictionar de interpretare a Bi~li~+6 .• Dictionar al Noului TestamenC Dictionar practic de
cuno~tinte:religioase8

Dictionarde teologie catolica9 ' Dictionar de teologie ortodoxa lO Enciclopedia Biblieill

1. Revista oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane, apare la Bucure~ti. 2. The Book of Common Prayer, University Press, Oxford. Diferite edilii. 3. Editura Academiei Romilne, Bucure~ti, 1975. 4. EdituraAcademiei: vol. I, Bucure;;ti, 1962: val. II, Bucurqti,'l964; vol. III,Bi:teure~ti, 1965; vo1.IV, Bllcllrqti, 1966. 5. DictioJlnaire de fa Foi Chrritienne, Les editions du Cerf. 2 vol., Paris, 1968 §i Tll:~~pecial: N. Balca, Istaria filosojiei (fntice, Ed. lnstitutullli biblic ~i de Misiune al BOR, Bucure~ti, 1982. 6. The Intopreter's Dictionnary of the Bible. An illustrated Encyclopedia ... Editor, Abingdon, 1963, Nashville, vol. I-IV plus qupplementary volume, ... 1976. De asemenea. se pot consulta, pentru complt:~taf_ea'jnformatiilor, cele 12 vol.: The lnterpreter1s Bible, aceea~i editura, 1980. Ramine totu~i clasie ~i Dietiol1l1Ctly of the Bibfe;'Eci, James Hastings ... (vol. I-IV, plus vol. V - Extra volume wilh indexes), Edinburg, 1906, 7. Autor, Pr. Dr. loan Mireea, Editura lnstitlltului Biblic ~i de Misiulle Ortodoxa, Bl{cure~ti, 1985. S-a folosit din plinDictiollnaire de fa Bible, publieparE Vigouroux, Paris, 1926 (~ase volume), III nnele priviilfe:&'pa~itde eereetiirile modeme. Pentru probitate ~tiin1ifica se recomanda: Karl Rahner, Kleines Theologisches Worterbuch, Ftei~rg-:iln Breisgau~ 1967. Pentru amanunte ramlne clasie Dietioll1zaire d'Arcl1l!0[ogie ehretienne et de Liturgie, publiee par E CaDral·erH. Leclercq, Paris, 1924 (voL 1-14), 8, Dietionlla;re pratique des cOl1naissGl1ces religieuses, ,I, Brieout, vol. I-VI, Paris, 1925-1928, cu "Supplement 1929-1933" sub direqia: G. JacquemenLCQmpletare: Dictiannaire de spiritualite ascetique.et,'nljJstique. Doctrine et histoire tom. I, Paris, 193 L. fascieola LXXXVIlI, 1987, 9. Dictionnaire de Thealogie Catholique .. Paris, 1923; Dictionnaire des myst,-.~·rjueso:.et des ecrivains spiritueis, Robert Morel editeurs, Paris, 1968, 10. Autor Pc, Prof loan Bria, Edituralnstitutului Biblic, Bueure~ti, 1981 (Olanda, J'9i56j, Pentru preeizill'i ~i completari se mai pot consulta: A Dictionnary afChristian Bibliography, Ed. William Smith, Londo':'; (,feL 1,1877; vol. n, 1880; vol. III, 1887; vol, IV, 1892); The OxjordDictionnary ofthe Christian Church, E L, Cross, Second:E;djj;i'oli, Ed. by F. L. Cross and E.A. Livingstone, London Oxford Univ. Press, New York, Toronto, 1974; L. ;Bouyer; DictionriaN~~1'XeoIQgique, Desclee, 1963. 11. Enciclopedia della Biblia. Elle di ci. Torino-Leumann, EdiciOlies Garriga, S. .i\'.cBarcelona, vol. I-VI, 1969-1971.!;>i La Sainte Bible, liparita sub auspiciile UNESCO (Paris, 1961, - lrei volume -, 1965, 1974).

XIV
EJ ESL ETO GB GTB ICO INDR. MIS. MB MMS MO MS NCE NGA Ort. RT SM ST TR
=

CALAuzA CRESTINA
Ericiclopedia iudaidi 12 Enciclopedia sectelor din lume l3 Enciclopedia teologica ortodoxa l4 Glasul Bisericii l5 Ghid tematic pe temeiul Bibliei l6 Invatatura de credinta ortodoxa 17 Indrumari misionare 1s Mitropolia Banatului20
~i

= = =
=

= =

MA=='!vritropolia Ardealului l9
=

Mitropolia Moldovei = Mitropolia Olteniej22 ==Mysteliu111 Salutis23
=
=

Sucevei21

Noua Enciclopedie catolica24

== Noul ghid ~i almanah al religiilor din S.U.A 25 = Revista Ortodoxia26 ~R~vistateologica27
=

SacramennU11 Mundi 28 Tdegraful romfm30

=cStudii teologice29
=

12. Encic!opaedia Judaica, lerusalim, 1972,16 vol. plus Index (1 vol). 13. Encyc!opedie des sectes dans Ie monde, Christian Plume, Xavier Pasquini. Collection "Connaissance de l'Etrangc", Edition Henri Veyrier, Paris, 1984. A se vedea~i precizarile din Mic Dic/ionar fiiosafic, Bucuresti, 1955; Mic Dic/ionar mitoiogic greco-roman, alcatuit de Anca Balaci, Bucure~ti, 1966. 14. IlpaBoclaBlic\ll \;OroC.lOBCK<lll :'lllllllK.lone.1l111. Sub redaqia Prof. A. Lopuhin (Tom 111900; ]]/1901; Tll11903 : JV1l904; VI1905). Traducere ~i in limba r01113.11a 3. Patriarhului Nicodim:Istoria'biblicCi, In acela~i context se pot consulta Enciclopediile: britanica, franceza, gem1ana, spaniolii, suedezii etc. ,i In special 0P10X£V11X11 xm VOlXT\ E1KyK),onmOEl(x, Aqnmm; \01. J / I962; 2 ,i 311963; 4,i 5/l964; 611965; 8,9 ~i 1011966;)I/1967; 1211968. 15. Revista oficinl5"a Arhiepiscopiei Bucure~tilor; apare Ia Bllcure:;;ti. 16 . . .111 dialogul asupra credintei creatine, in "lndrumator pastoral, misionar ~i patriotic, ~i 111 extras: Bucure;:ti. 1985 17. Editia Jnstitutului Biblic si de Misiune ortodoxii, Bueure,ti, 1952 si edilia 1988 (Jlllucru). 18. Editie colecti"li sub lndrumarea P.C. Pro Prof. Dmrlitru Radu. Editura lnstitutului Biblic ~i de TvEsiune ... BucLlre~ti, 1986 ~i "Indr.'" - Indrumi'ttor 111i5iollar patriotic a1 fiecarei Eparhii. 19. Revista ofic.iaIa aArhiepiseopiei Sibiului ~i Nlitrapoliei Arclealului. apare 13 Sibiu. 20. Reyista oficiala aArhiepiscopiei Timi~oal:ei,,:;;i Carallsebe~ului ~i Mitropoliei Banatului, apare la Ti111i;;oara. 21. Revista oficiala a Arhiepiscopiei Ia~ilor ..~i. Iy~itropoliei Moldovei ~i Sucevei, apare In !\'I1nastirea Neam~. 22. Revista oficiala a Arhiepiseopiei Craiovei si.··!'-·1itropoliei Olteniei, opare la Crniova .. 23. Dogmatigue de l'histoire du sa/ut ... : Paris,19!i9 ... (15 volume). vol. 1-4/l 969: 5 si 1511970; 611971; 12 si 13,1972: 10'1974: 11/1975. 24. New Catholic Encyclopedia. San Francisco, Toronto, London, Sydney McGraw Hill Book Company, Washington. 1967 (vol. 114 + vol. 15 - Index). A New Catechism. Catholic Faith for Adults, with suppli1l1ent: .. Frowbrige & London, JSBN, Ecti\ia a IV·a,1971. 25. A New Guide and Almal1(1ch ... New York, 1975. 26. Revista Patriarhiei Romane, conIine Probleme interconfesionale, apare la Bucuresti. 27. Revista de studii a Academiei Sagunie1).e; q\aparut 1a Sibiu . 28. Sacramentum Mundi. An Encyclopedia of Theology. Editecl by Karl RaImer with Comelius Ernst and Kevin Smyth. Burns & Oates (vol. 1 ,i 2/1968; vol. 3,i 4 si 511969; vol. 6/1970). 29. Revista Institutelor teologiee ale Bisericii Ortodoxe Rornane (Bucure,ti si Sibiu), apare la Bu\:uresti. 30. Foaie diecezana, apare la Sibiu.

Introducere

GRIJA PERMANENTA A BISERICII ORTODOXE ROMANE PENTRU MISIUNEA CRESTINA. SIAPARAREA DREPTEI CREDINTE
Cuvint de indreptatire. - Printre forme1e de manifestare a intelegerii testamentului Mintuitoru1ui Hristos: "ca toti sa fie una"\(Ioan XVII, 21) in 1umea cre~tina de azi, se inscrie 1a 10c de cinste Ecumenisl71l1llocal. Unii au scris ~i mai multi inclina sa creada ca aceasta f0l111a spre dialog sau spre ururea denominatiuni10r cre~tine "este" 0 descoperire a timpuri10rnoastre. $i estecu'adevarat 0 "descoperire" pentru aceia care nu mai au unitate, n-au ~tiut ce este autonomia ~i nici n-au auzit de autocefa1ie. Unii' cre~tini de astazi - ~i chiar Biserici membre in una sau in to ate organizatii1e ecumenice impoliante din contemporaneitate - considera ecumenismu1 o noua forma, evo1utiva a cre~tinismu1ui "modern". Or,asemenea concep!ie este pcricu10asa atlt pentru Biserica lui 1Iristos, cit ~i pentruoricare dintre organizatii1e crqtine care daresc sincer unirea lor Cll al/ii sau prin al{ii$i,;se straduiesc lmpreuna
spre llllitatea In credinfa.
"I

Ecumenismul local nu este 0 incercare sau 0 descoperire noua dc a ie~i din i111pas, ci mai degraba 0 forma de convietuire, de intclegere a Bisericilor dintr-o tara sau alta, dintr-un stat, regiune sau continent in vederea'actiunii comune spre un ideal, daca nu religios macar unul national, regional de impacare, de lini~tc, de Intrajutorare, de co1aborare a cultelor sau religiilor respective. Acest fel de ecumenism estc mai vechi dedt cre~tinismu1, dovada: religiile II/diei totdeauna au colaborat intre e1e; religiile Chinei; diferite in doctrina, s-au unit pentru unitatea moral a ~i aceea~i cugctare, ceea ce a dat na~tcre unei civiliza!ii de l11ilenii; religiile Egiptului au colaborat toate recunoscind del11nitatea Faraonului ~i ridicarea de l11onUl11ente pentru etemitate ; religiile Gredei antice prin coJaborare locala au creat opere nel11uritoare (Delfi, Milet, Partenonu1 etc.); religiile romanilor
I. Aeeasta este de fapt "Deelaratia" sau statutul de baza pentru oriearciorganizatie eeumenista, Petru I. David, Preoeupari eellmeniste ale profesorilor din luvatamlntul tcologie superior, In "Ort", XXXIII (1981), Hr. 4, p. 501-531 (in eontiuuare: Preoeupari eeumeniste ... ),>

XVI

CA1,AUZA CRE$TINA

au dus lmpreuna - cu toaUi puzderia zeitatilor -la "Cultul lmparatului"~~la na$terea altor zei sau la disparitia multora. La fel s-au petrecut lucrurile In religiile celji/or, ale germanilor, ale civilizatii10r precolumbiene, africane, australiene ~tc ... 2 De asemenea ;;i nu lipsit de importanta, este fenomenul local In religia stramo§ilor no§tri geto-daci, care a dus la recunoa$terea civilizatiei de sub sceptrul lui Burebista sau, mai tirziu, cel allui DecebaP In statele vechi a;;a-zise teocratice ;;i ne referim chiar la poporul bibhc, respectul lntre religii totdeauna a adus incredere ;;i pace, siguranta, colaborare $i bel;;ug. A;;adar, ecumenismul nu este 0 descoperire a timpurilor noastre, ci 0 dezvelire a noilor forme de convietuire, 0 cale biitatodta de toate popoarele cu civilizatii inalte ;;i cu diferite religii. Ecumenismul este cultivat in societati cu un grad ridicat de cultura ~i civilizatie, de aceea i se cauta originea, i se cerceteaza ;;i i se arata perspectivele, este recunoscut de legile statelor ;;i inscris in tratate sau conventii internationale.4
I. RESPECTUL PENTRU CREDINTAALTUIA

Revenind la situatia noastra, a romanilor dreptslavitori, dintru inceput, Biserica Ortodoxa Romfma a practicat, a sustinut ;;i a incurajat convietuirea intre culte ;;i nationalitati. Credinja dreapta, evlavia curata a romanilor au creat starea de lini;;te ;;i siguranta ;;i celor de alte credinte. Fiind organizata odata cu na;;terea poporului roman, Biserica Ortodoxa a fost in trecutul nostru cea mai importanta institutie de cultura ;;i progreso Aceastii sitUatie s-a datorat dogmelor cre;;tine comune tuturor Bisericilor locale, cultului ;;i canoanelor Sinoade1or ecumenice ;;i locale carc precizau, in acela;;i timp, stabilitatea in credinta ;;i atitudinea corecta fata de cei de alte credinte. Este prea cunoscut faptul, dar repetam, ca peste poporul nostru au migrat in primul mileniu pcste douasprezece neamuri. Uncle au trecut Hisind doar urmelc cailor, altele ne-au piljolit, iar alte1e s-au infratit eu stramo;;ii no;;t1'i fiind asimilate in masa autohtonilor. Aceasta asimilare a inceput lent prin cel mai efieaee mijloc: conveliirea la cre;;tinism dar ;;i prin alte mijJoaee asemenea celui dintii: respectul pentru credinja altuia. Ierarhii de sub jurisdictia Tomisului crau dati exemplu de Oliodoxie de catre imparatulBizantului, in perioada Sinoadelor ecumeniec. Sf. Teotim
2. Prof. Emilian Vasilescu, Istoria religiilol~ Ed. Inst. Biblie, Bucurqti, 1982, p. 63~82; 95~ 1l7; 195~ 262 ; 263~313 ; Mircea EliaCie, Istoria credin,telor \~i ideilor religioase, trad. Bucure~ti, 1981, p.
196~225.

3. P. 1. David, Aspeete ale vie/ii spirituale a traeodacilor III epoca lui Burebista, in "MO" (1980), nr. 7~9, p. 574~594. 4. Idem, Eeumenisl1llll local al cultelor din Romania, in "Almanah 1985" Editat de Arhiepiscopia Ortodoxa Romana pentru Europa Centrala ~i Occidentala, Paris,l985. A se vedea: "Declaratia" asupra Drepturilor omului (paris, 1948, 10 deccmbrie); COllvenfia pentm nediscriminarea fll lnvii!amfnt (Paris, 1960, 1a noi: Deeretul 149/1964).

INTRODUCERE: GRJJA PENTRU MISIUNE ...

XVII

de Tomis propoviiduia ,,~i convertea pe goti §i pe huni".5 Ulfila este d~tigat de arieni, dar i~i insu~e~te limba stramo§ilor no~ui ;;i alcatuie;;te alfabetul runic, traducind ~i Biblia in limba gotica. 6 Martil'ii ~i marturisitorii credintei cre~tine sint autohtoni sau straini, dar infratiti in acela~i duh al Evangheliei7 . Dupa perioada persecutiilor imparatilor romani -de la Nero (54) la Diocletian (304) - ~i mai ales dupa Edictul de la Milan (3 13), Ecumenismu1 ia fonna respectului reciproc in fata legii care apara libeliatea religioasa ~i dreptul ei de manifestare. 8 lata un salt deosebit al stabilita!ii ecumenismu1ui.Nici dupa decretarea de ci"itre Teodosie cel Mare a Bisericii cre~tine ca religie de stat, in partile noastre nu s-au semnalat cazuri de "suprematie". Exceptie au Iacutunii ierarhi bizantini. Si din raspunsul Romei la aceasta "exceptie" s-a nascut Schisma cea Mare (1054), dovada a lipsei de dialog, de colaborare ~i, in acela~i timp, tulburarea ecumenicitatii generale pina in zilele noasu·e. Situatia de despartire a Bisericii cre~tine, "schizma ambitiilor", a tulburat ecumenismul, a favorizat prozelitismul musulman,a trezit fanatismul sectelor, a produs instabilitate in lumea de atunci. Din nefericire, inceputul mileniului al II-lea aduce lumii crqtine tulburare ~i este pusa in cumpana ecumenicitatea Bisericii, iar colaborarea, respectul ~i convietuirea religiilor se transforma in acuzatii ~i persecutii reciproce, rede~teptind ereziile abia potolite in epoca ecumenicitatii. Prin acuzatiile permanente Intre Apus §i Rasarit nu se fucea altceva dedt sa se incurajeze ereziile ~i sa creasca haul prapastiei despartirii.9 In loc de misiune comuna la neamurile migratoare, de acum se ive~te 0 adevarata concurenta intreApus ~i Ril.sarit pentru"grabniea convertire", ape1indu-se chiar la eorporatii ealugare;;ti ~i armate imperiale.Odata eu "aparitia" rnahorne5. Pro N. :)crbanescu, 1600 de ani de la prima marturie documentara despre existenta Episcopiei Tomisllllli, 1n "BOR" LXXXVIII (1969), nr. 9-10; p. 966-978; Sfin.fi romani I,i aparatori ai Legii stramo\,e~ti. Lucrare alcatuita din 111credintarea Sf. Sinod, sub directa pmiare de grija a 1. P S. Nestor, Arhiepiscop al Craiovei ~i Mitropolit al Olteniei. Tiparita eu binecuvlntarca Prea Ferieitului Parinte Teoctist Patliarhul Biserieii Ortodoxe Romine. Edihlra Institutnlni Biblie ~i de Misiune Oliodoxa al BOR, Bucurqti,1987, Sf Eretanion:ji Sl.Teotim ... p. 160-172. 6. 1. P. S. N. Comeanu, Biblia llli Ulj/la, In "MB", XX (1970), nr, 7-9, p. 550-558 ~i altc amanunte: P. 1. David, Hristos - cheia SCl'ljJtllrii, In "Ort"., XXXV (1981), nr. 2, p. 224-228; Idem, Atitlldin; mai noi ell privire la va[oarea .'ji interpretarea Sf Seripturi,in "MB" xxxv (1984), nr. 3-4, p. 128-138. 7. Sjin{i romani ... , p. 172-177; Diac. P. 1. David,Primii martiri eunoseu!i pe teritOl'iul Patriei noastre, 111 "MO", XXIV (1972) nr. 3-4, p. 277-281. 8. Constantin eel Mare a ramas plna la sfir~ih11 vietii "Mare preot" pagln, ca dovada a libeliatii religioase a cetatenilor Imperiului sau ~i consecventei lui fata de Edict (Ion Bamea, Octavian Ilieseu, ConstcIIltin eel Mare, Ed. :)tiin!ificii ~i enciclopedica, Bucure~ti, 1982, p. 68-72). 9. T. M. Popescu, Privire istoriea asupra sehismelOl; ereziilor:ji sectelor ... in "ST', II (1950), nr. 5-6, p. 347-394.

VIII

CALAuzi\.

CRE~TlNA

mismului, se rede~teapta t1matismul reiigi0s, iar ordinele ealugare~ti ~i erueiadele ~re~tine" inslngereaza, pentru a eita oaTaJ~, Crueea lui Hristos. Biseriea Ortodoxa Romfma, ea ~i eelelalte Biseriei o1'todoxe se rugau, In )ntinuare, "Pentru paeea a toata lumea, ps:ntru bunastarea Sfintelor lui Dumnezeu iserici ~i, pentru unirea tuturor"!
II. DAR CEI CARE LA NOI AU VENIT, CU PACE I-AM PRIMIT

Inainta~ii no~tri, ea ~i pa1'in!ii lor, a:usoeotit pamintul un dar allui Dumnezeu

l de aeeea, eei care au venit aiei eu pace ~ibueurie au fost primi!i ea frati. Aeeasta :atietate intre poporul roman ~i minoritatile eonlocuitoare s-a eonsolidat, s-a ontinuat ~i este trainiea ~i astazi. Este adevarat, au fost ~i eazuri neplacute dnd rineipi ~i regi migratori, straini de traditii~e noastre, ~i-au declarat suprematia, au leereat disloearea populatiei ~i au impus alte legi ~i eredinte, desna!ionalizarea~i erbia. 10 In aeeasta situatie, romanii ~i-al.i apa1'at eu fe1'mitate dreptulla 0 viata lib era i independenta, Ia integritatea teritoriuhli national.ll In foculluptelor de eliberare soeiala ~i nationaia care au Intarit sentimentul de Initate ~i solidaritate, adevaratii eredincio~i au invatat sa se respeete, sa se eUl10asea i sa renunte la antagonisme - indusiv celereligioaseY o treapta superioara a aspeetului solidaritatii a fost ap'&rarea pamlntului eomun n fata navalitorilor. Sa~ii, in seeolul al XIII-lea, eereau ajutor voievozilor romani le peste Carpati ~i toti, la un loe s-au opus invaziei mongole (1241). Ivindu-se perieolul otoman, romanii, maghiarii, germanii au inteles ehemarea impului ~i au eolaborat eu Mircea cel Mare (Rovine, 1394, Nieop01e, 1396), eu 'anCll de Hlll1edoara (Belgrad, 1456), cil Vlad repe~, dar mai ales eu Stefan cel ~fare (1475) ~i eu Mihai Viteazul, Domnul primei Uniri. Aeesta din unna, Mihai voda (1601), refaee veehea Daeie. A~a preeum "eel mai puternic ~i mai drept dintre

: O. A 38-a Conlerinf!l illfef"(;onjesiollaici, in "ST" XXXIV (1982), nr. 3-4, p. 260-266, tema: Ecumenisl1lllllocal al C/llte/or reiigioase dill Romania - Contriburia !a u11it8tea poporului roman, p. 266-272. Celclalte doua referate: Confributia /eologilor din ROlllrinia la prol11ovarea eClllllellislI111l11i colltemporan. de Conf. di. H"Tf11an Pitters, p. 272-·277; Prof. Gr. T. ]\1arcu, EClllllenislI1ul pracfic local, p. 277-283:

II. Prof Mircea Pacurariu. Is/aria Biscricii OrlodiJxe ROlI/rlIIC, Ed. Inst. Biblic. Bucurc~ti, 198 I. vol. 3, p. 92-112; P. 1. David, Uilitatea [11 cuget:j.i sim{iri a romanilor de preflltilldel1i III Revolll!ia dill 1948, In "MO" XXX (1978), 11r. 4-5, p. 356-365.

12. Gr. Marcu, art, cit., p. 280 ; Gh. Speranta, DO\iczi de to/erall/a religioasa III f(lrile Romclnc, in "BOR", LXXXIII (1965), nr. 7-8, p. 735-751; P. 1. David, Voievodlll de sillc-slatafOl; Alexandru cel BUll, 111 "Magazin istoric", nr. 111982 ~i lU"MMS", LVIII (1982), nr. ! -2, p. 123'-125; I. Bcleuta, SUlIt timpurile defara prielnice pentru uhirca futuror cre:;tini/or, In "RT", nr. 67/1921; p. 197-201, Idem, Reflexii asupra bisericilor crc:;tine; In "RT", 1if. 8-1111921, p. 260-262; Atituclinea Bisericii l10astrefafa de cei dc alte credillte (Asoc. clerului "Andrei $aguna", nr. J0111923), in nr. 1211923.

INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE ...

XIX

regii daci", Burebista, reu~ise organizarea unui stat centralizat ~i independent cu toate populatiile de pe teritoriul sau, acela~i lucruil face ~i Voievodul unirii tuturor romfmilor,13 respectind identitatea etnica ~i cuItu!. religios al fiecarei nationalitati din Transilvania. Dupa 1601, unirea provinciilor·locuite de romani s-a destramat din cauza interventiilor straine, dar cOl1,'itiinja unitCi.fii a ral11as pentru totdeauna. 14 In acela~i timp, s-a intarit sentimentul de fi'atietate al celor ce scoteau din pamint resurse ~i bogatii pentru toti locuitorii, rara deosebire de nationalitate sau re1igie. De aceea, Unirea Principatelor din 1859 a trezit sentimentul unirii tuturor romanilor de pretutindeni ~i fhitietatea cu toti cei ce traiesc d~ veacuri alaturi de ei. In acela~i timp, "anu1intelepciunii", 1859 15 a insemnat desavir~irea Revolutiei de la 1848, un hotaritor pas inainte spre calea deplinei lib erta!,i ;~i unitati nationale. Si pentru populatia de peste Carpati se iveau zorile pentru m.~i bine. Astfel, in 1861, oficialitatile din Altina- comuna cu populatie mixta romana-germana - a cerut lui Saguna sa ridice aici 0 ~coala. De asemenea, in comuna SinOotin, cu populatie romana-maghiara, s-a ridicat un Ioca~ de cultura. 16 La momiea mitropolitului $aguna, episcopulhiteran Teutsch a scris un necrolog cu deosebite aprecieri la adresa celui ce a fost "mare frate", exemplu luat ~i de unele publicatii de limM germana din Transilvania; A<;ela~i Teutsch (ajuns arhiepiscop) declara - la sfintirea Catedralei mitropolitane din~ibiu, in 1906: "datoria tuturor confesiunilor din Transilvania este aceea de a fi ;cr~dincioase poporului". 17 In aceea~i epoca, preotul catolic Gidafalvypr~povaduia permanent pacea ~i buna intelegere intre confesiunile ~i nationalitatile conlocuitoarc. ls Razboiul pentru independenta (1877) ~i intrarea Romaniei in rindul tarilor independente ~i suverane ale Europei a marit increderea nationalitatilor conlocuitoare in viitorul fericit al poporului nostru, Biserica Ortodoxa Romana redipatindu-~i autonornia. 19
13. Aspecte ale vie{ii spirituale ... p. 590 n. ; Dr. St. Lup~"" Religia stromo,l·ilor, in ,.RT', nr. 7-8/1938.

p. 341-355 §i nr. 9/1938, p. 397-410. 14. 0 candela perl71anenta 111 Sallctual1li Ileamuilli: Milwi- Voda Vileazui, in ,.Indr1.lmator1.l1 pastoral al Arhiepiscopiei Bucure~tilor", Bucure~ti, 1981, p. 212,221. 15. Titulatura, la ·i- Antonie Plamiideala, in" Dasca/i de cuget.;i sim!i}"e romaneasca .. , Ed. Inst. Biblie, Bueure~ti, 1981, p. 325--331. .... 16. Ec. local... cantribu/ie ia 1mitalea paporuiul roman .:., p.269. 17. ·i· Antonie Plamadealii, Alldrei .,'laguna, cirmuitor deo(l;meni :)i Indreptalar de vrel111tri, In "Dascali de eugel... ", p. 332-337. '. 18. Centellarui independen{ei 1877-1977, de t Justin, In',',B()R'' XCV (1977), 111'.5-6, p. 333-337; t Nestor, Contribu{ia patriotica adusa de clerul dinpa,'jile altene fn anii 1977-1978, in "MO" XXIX (1977) nr. 4-6 p. 259-288 p. 19.111tregull1l~ 5-6 al revistei "BOR" XCV (1977) este:clt;dicat "Centenarului Independentei".

xx

CALAuzA CRE.;>TlNA

Razboiul intii mondial a adus' ia:ra~i grele ineercari pentru tara ~i fiii ei, indiferent ea erau romani sau de altenationalitati. ~i dreptatea a fost de pal-tea eelor napastuiti. Romania s-a desditu~at denavalitoriprin epopeea nationalii a Mara~e§tilor. A urmat, la 1 Decembrie 1918, unirea Transilvaniei eu Patria-mama; care a ineheiat proeesul istorie de desavir~ire a statu1ui nati~nal unitar roman. Inraptuirile na!ionale ale romanilor au fost de mare folos~i )TIinoritatilor conlocuitoare. Astfel, dupa Adunarea de la Alba Iulia, Consiliul national sasesc a aderat la Actul romanesc la data de 24 decembrie 1918, la Media~, hotarind: "Avind in vedere unirea Transilvaniei cu Romania ~i fiind convin~i de importanta mondiala a acestui act, sa~ii din Transilvania se pronunta, conform pr:incipiului de autodeterminare, pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Saluta cordial poporul roman ~i 11 felieita p'entru implinirea idealurilor sale na!ionale. Poporul sasesc ia act nu numai de un proces istoric de importanta mondiala, ci ~i de drepturile legitime ale poporului roman pentru unirea ~i formarea unui stat" (subl. n.). La purina vreme, ~vabii din Banat, in Congresul de la Timi§oara, din august 1919, au hotarit aderarea, in sincere ~i profetice cuvinte: "SecoIe de viata comuna ne-au invatat sa apreciem pe vecinii ~i colaboratorii no~tri la justa lor valoare, ~i experienta din timpurile din UlIDa n~aracut dedt sa ne intareasca convingerea ca numai unirea cu Romania va putea sii'ne ofere garantiile suficiente pentru existenta $i progres, ~i una ~i alta din aceste hotariri tinzind la consolidarea statului national unitar roman" (subl. n.). In fata marilor prob1eme ale unitatii poporu1ui nostru, confesiunile minoritati1or conlocuitoare au urmat rea1itati1e timpu1ui.

*
Dupa primul razboi mondial a rei:nviat traditia convie!uirii fratesti a eredincio~ilor, s-a re1uat practica "ega1itatii religioase" Inscrisa In Constitu!ie; in vederea intaririi sentimentului de unitate, s-a incercat stoparea prozelitismu1ui eonfesional. De acum, in Palatul mitropolitan din Bucure~ti, au loc intruniri intre §efii de culte ~i vizite ale reprezentanti10r sau intiistatatorilor de Biserici de peste hotare. La prima intflnire a teologilor ortodoqi romani cu teologii refonnati, in emul 1920, parintele Gala Galaction a salutat pe premergatorii no§tri: "Noi, ortodoqi §i protestanti, rom ani ~i maghiari, trebuie sa ne intllnim in Hristos". De observat ca inaintea constituirii celor mai importante organisme ecumenice (Consiiiul Ecumenic al Bisericilor, Conferinta Bisericilor Europene, Conferinta Cre§tina pentru Pace), Biselica Ortodoxa Romana a initiat un Comitet local al cultelor (1925), alcatuit din 40 de membri - ortodoe~i, romano-catolici, greco-uniti, refOlIDa!i, evanghelici-luterani, unitarieni ~i armeni - in contextul Mi~carii "Alianta mondiala

INTRODUCERE GRLTA PENTRU MISIUNE ...

XXI

pentm promovarea prieteniei internationa1e prin Biserici" (1914-1948). Interesant de retinut este di delegatii Bisericii Ortodoxe Romane propuneau ~i altor Biserici, in conferinte mondiale: "infratirea nationalitatilor conlocuitoare" (Atena, 1926), "lini~te in Balcani ~i 0 pace mondiala" (Bucure~ti, 1933), "intarirea Ligii Natiunilor ~i colaborarea tuturor Bisericilor cu aceasta" (Sofia, 1938).20 Odata inraptuita unirea tuturor romanilor ~i desavir~irea statului national unitar roman, la 1 Decembrie 1918, au u:rm'at 0 serie de realizari ~i in domeniul bisericesc. La dezvoltarea generala a tarii a natiunii romane contribuisera, cu mijloacele lor specifice, ierarhii, cleml ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe Romane. De aceea era 0 necesitate ~i desavir~irea autocefaliei ~i autonomiei Bisericii noastre prin ridicarea scaunului de Mitropolit Primat la demnitatea de Patriarh ~i recunoa~terea noii forme de catre toate Bisericile Ortodoxe surori. De acum se deschid noi perspective incercarii de apropiere intre Biserici ~i confesiuni pe plan international, dar mai ales se trece la pacea ~i lini~tea din familia romaneasca prin promovarea ecumenismului local ~i incercarea de a i se gasi un statut de organizare liber-consimtit in noile conditii create dupa 1918. Daca pina la aceasta data, fntrunirile interconfesionale fuseserii {inute conventional §i fntfmpliitor, rara un plan de activitate, de acum libeml consimtamint ~i increderea in efectul bineraciHor al libeqiitii religioase i~i spune cuvintul. Este adevarat, au fost numeroase intilniri la Centrele eparhiale ale vechilor provincii romane~ti, dar acestea nu aveau 0 bazii tematicii de dialog sau apropiere. Ierarhii ortodoqi cautau modalitati de intelegere, de oferire a ospitalitatii, dar unii reprezentanti ai cultelor nationalitatilor conlocuitoare manifestau oarecare reticienta fata de noua situatie, ~i fata de posibilitatile asigurarii unui climat de intelegere ~i colaborare. Datorita prestantei ierarhilor romani ~i activitatii lor I1eprecupetite spre binele tuturor locuitorilor Romaniei, incetul cu incetul, indoiala clericilor ~i pastorilor de alte nationalitati a fost treptat inlocuita cu increderea. Pe linga Mitropolitul Primat ~i apoi Patriarhul (1925) Miron Cristea, au militat permanent pentm intelegere ~i pentm instituirea unui dialog bazat pe teme teologice, in special mitropolitii: Nicolae Biilan al Ardealului, Nectarie al Bucovinei, Gurle al Basarabiei, Episcopul Vartolomeu al Rlmnicului ~i multi altii.
20. Ec. local, Contribu{ie la unitatea ... , p. 269; Prof. Gr. Cristescu,Puncte de vedere pentru dezlegarea problemei religioase in zilele noastre, In "RT" nr. 8-1011923, p. 262-273; Prof. 1. Lupa~, Conferinta de fa Sinaia, idem, nr.l0-1211924, p. 312-313; Dr. Sebastian Stanca, Contributia preofimii romdne din Ardealla razboiul pentru refntregirea neamului, Cluj,I925.

XXII

cALAuzA. CRESTINA
III. PATRIARHUL, AUTORITATE ~I INSTITUTIE AUTONOMA. ~I AUTOCEFALA. IN BISERICA ORTODOXA. ROMANA.

Vom incerca sa amintim citeva>actiuni ecumeniste locale, cu deosebit ecou international, ale patriarhilor Bisericii Oltodoxe Romane care, cum sublinia Patriarhul Iustin, ~i-a adus fiecare, dupa putinta,contributia la realitatile vremii pentru pace ~i spre mai bine. 21 1. ~atriarhul M i ron Cristea (1925-1939) este cel care a cautat sa oficializeze ~i sa creeze un statut propi;iu misiunii ~i Ecumenismului local. Doctor in teologie, ~i cu preocupari literare (s~a ocupat de viata ~i opera lui Eminescu), fost episeop al Caransebe~ului, ajuns Mitropolit primat, el este eonsiderat pionier al Mi$c(irii ecumenice ~i Intiiul ierarh ortodox care a propus pregatirea ~i intrunirea unui Mare ~i Sfint Sinod al BiserieiiQltodoxe. 22 .Imediat dupa ineetarea primului razboi mondia1, ierarhii romani au: cautat in tara - eu reprezentan!ii eultelor minoritati10r eon10euitoare - sau pestehotare - eu intiistatatori de Biserki ~i culte - sa obtina 0 "apropiere a bisericilor",23 ~i mai ales intarirea unitatii Ortodoxiei. Congrese1e biserice~ti ~i teo10gice dinacest timp (Constantinopo1 ~i Vatoped 19231924) au fost sustinute de catre intreaga ortodoxie, iar suecesu1lor se datore~te si delegatilor Bisericii Ortodoxe Romane)n ace1a~i timp, ierarhii sau reprezentantii Oltodoc~i romani erau pmticipanti san rnartori 1a marile intruniri internationale (ParisTrianon, 1922-1923).24 Pennanent seracea ape1la credincio~ii diferitelor culte pentru "inchegarea suflete10r in simpatie pent\U imparta~irea practica ... " ,25 pentru apropiere ~i colaborare, pentru inte1egere ~irespect, cum eerea Cartea pastoralu a Mitropolitului-primat Miron. 26 A unnat Conferinta de la Sinaia. (22-23 sept.l924) a Ligii pentru infratirea popoarelor prin Biserici. Aeeasta intrunire a fast un preludiu al fntaririi
21. Alegerea, 111lllfnarea Decretului de recllllOa9tere ca Patriarh ... (Ii: Justill lvfoisescu, in "BOR" XCV (1977), nr. 7-8, p. 590-66R. 22. Ideca Ulllli sillod ecumellic a lui kliron in ',',BOR" nr. 1 ]/1925, p. 690 ~i nr. 511926, p. 293-294; Ideea este veche, vezi: Epislola Prea Sfil1filor patriarhi ai Bisericii Catolice Orientale despre credil1{a ortodoxii - mai ina'inte "Epistola Patriarhilor Orientali 1848" - in "Rt" nr. 5/1884, de Dr. N. Balan, p. 33-36: idem, nr. 511909, p. 268-273: Gh. Ciuhandru, Cite va piireri [njl/rul ideii 11l1ui Sinod ecumenic, in Idem, nr. 6~711921, p,. 157-169. Idee valorificata de t Antonie, Opillii asupra pregiilirii "S{flltul1li 'Ii Marellii Sinod" .alBisericii Ortodoxe in "Ca toti sa fie una""., Ed. Inst. Biblie, Bucure~ti,1979, p. 80-112; Arhiii);'Scriban, Patriarhlll Romciniei, In "BOR" nr. 111925, p. 65-67, 100-105, instal area nr. 1111925p, 674-710; Patriarlzia romcineascii, in "Rt" nr. 711925, p. 72-74. 23. Arhim. Scriban, Ideea ecu71lenicitii{ii /n vremea deJa/ii, in "BOR", nr. 1011925, p. 583-592. 24. PJ. David, 0 slea a diploma{iei mondiale: N. Titulescu, in "MO" XXXIV (1982), nr. 7-9, p. 486495. ' 25. Arhim. Scriban, Chemarea Bisericii Ortodoxe, In "BOR", nr. 411924, p. 222-228, nr. 611924, p. 342-349, 347. 26. t Miron, Mitl'Opolit primat al Romanlei .... 'in "BOR" nr. 911924, p. 513-515.

lNTRODUCERE: GRlJA PENTRU MISIUNE....

XXIII

ecumenismului local in formare, cit ~i largirea orizOlitutuipentru viitoarele organizatii cre~tine mondialeY . :'::,r' ' Odata eu alegerea ~i instalarea primului patri~tfal Romaniei in persoana lui Miron Cristea (4 februarie 1925),28intelegerea, col~~~~area ~i dialogulintre cultele ""';,'.' din Romania primesc 0 noua forma, avind in vede~~;;. ~i libertatea constitutionaEi. A~a cum am vazut, intrunirile frate~ti din Balcani,s~j)U11Ultesc: Sofia, Bucure~ti, " ""1""" Atena, Tirana, Belgrad ~i cheama cre~tinii ~i Bist1rj,9ile Ia "unire ~i intelegere. "29 Patriarhul Miron Cristea lanseaza Chemarea, pe',l11i1ga intelegerea localii dintre Biseriei, pentru pregatirea unui Sinod eeumenic:;;i'3!.,unui Mare Sinod ortodox30 ; extinde relatiiIe de dialog eu Biseriea Angliei (Conferinta de Ia Bueure~ti, 1935) si viziteaza Londra (1936); cheama Ortodoxia la intekgeiea momentului; simpatizeaza cu mi~carile ecumeniste de tineret, Incurajeaza scliHhbul reciproe de profesori ~i studenti teologi. ';. Vizita in Anglia ~i contactele eu personalit~ti,et{l~ziastice din diferite Biseriei au avut 0 influenta deosebita asupra stringerii fOIl),apilor de pretutindeni In jurul vetrei stramo~e~ti: Romania .]i Focul eisacru: Bi:s~,.ica Ortodoxa. In acest sens, a reorganizat misiunile ortodoxiei rOl11ane~ti InE-uropa OceidentaUi $i mai ales in Canada ~i SUA. Si pentru pelerinii rOlTIani de pret\itindeni a ridicat Ia lerusalim ~i lordan loca$uri Oliodoxe numindu-se PIna asta~?;A§ezamintele ron1{il1e,~ti de la Locurile sfinte. 31 Presa bisericeasca, activitatea misionara ;;iI?~storaHi gasesc In pcrsonalitatea Patriarhului Miron un sprijin permanent, socotind cHltele ~i minoritatilc coniocuitoarc "cgale ~i responsabile" fata de tara comuna, Rom.~nia. 32 Acest prineipiu este valabil totdeauna pentru toti cei ce il1!eleg sa traiasca InpEt'ie pe acest pamint.
,
.<" -

~

i

i'~

i

_'

"~.~ ,'.~J

'!

27. Conf'erill!Cl de fo Sinaia ccrea mat ales "unirea Bisericiloi·"dinBalcani ... ",\'n "BOR" 111'. 1/1925, p. 16J~163; Biserica or/odoxa in fari/e BalcClnice, ill "Rt'\:'w.,11~121l934, trad. Gr. T. l\Jarcu, p. 416~42 J; RegilJ1ul general 01 cll//e/or ... ill "RT"', Hr. 2/1925, P 99~1 00 ~i 5~61l925, p. J 85~187: Aurel Radu, 111 perspecti\'a N01l1ui Sinod ecumenic, i'tl;;Rt";' nr. 411932, p. 125~ 132. 28. Alegerea "~I instalarea fnfiiu/lli Patriarh al Romdniei, illS,BOR" nr. JIll 92S, p. 674~ 710; R. Candea, Patriarh1l1 Miron Cristea, in "Candela", XXXVI (l925)~')1J;. 3~7 p. 93. 29. De fapt Conferinra de la Sinaia a fost organizata de" Ligapelltrll fnjdltirea popoarelorprin Biserici ,. (sub!. n.). 30. III "BOR" nr. SI1926, p. 293~294, teza reluata, ~ a~aCUllls"a'aratat ~ demonstrata §i amplificata de cah'e 1. P. S. Antonie al Ardealului. . 31. Miron ~ Patriarhul a cumparat terenul pe care este ridrcAt'.~tlificiul "A~ezal11intelor romane~ti" din Iemsalim (astazi Str. Svi~tei 46); Tr. SCOl'obet, Actiune'a I1Jisionara a Sibiullli in America, 111 "Rt" nr. 7~8, 1929, p. 260~28S. • ..•...... 32. Pe brg: Biserica Ortodoxa Romdlla ~i celelalte con.r~Siltni, de Pro 1. Mihalcescu in "BOR", nr. Sn928 p. 385~ 394, nr. 6/1928; p. 480~487; Legeatllltelor a fost votata, in "Rt". nr. 2~ 3/1928, p. lOS~109; Principiu/ ocrotirii celei deopotriva ... 1l1',;R.t", nr. 7~811938 p. 365~367.

XXIV

CALAu:z;A CRESTINA

Rolul social al preotului ortodo~ de-a lungul istoriei este in atentia timpului33; in permanenta, slujitorul a fost cu tunn~ ~i pentru turma. 34 Atunci dnd furii au venit ~i vigilenta s-a intarit ~i este durer9asa constatareaca unele Biserici au folosit prozelitismul pentru "deschilinirea" roll1anilor (1700) sau pentru supunerea lor unor stapiniri biserice~ti straine (1929).35' Patriarhul Miron Cristea intelegea "unirea Bisericilor" nu numai ca un act uman, nef0l1at ~i nici politic-adeziv,ciia baza acestuia trebuia sa fie convingerea in "chemarea lui Hristos", aceasta est~pozitia cea reala. 36 In acest sens, Inaltul ierarh a inteles sa faca sau sa accepte unele modificari in slujire ~i sa puna bazele unor noi mijloace :ji metode misionar pastar:a.1e :ji cultural-educative pentru clent! :ji credincio:jii ortodoqi, care au avut irtflVcenta asupra tuturor cultelor ~i credincio;;i10r lor de diferite minoritati conlocuitoare.PY linga intruniri intre reprezentanti sau ~efi de culte, Patriarhul Miron cauta fonnar~a unei con~tiinte patriotice comune, a unei fratietati de traditii seculare impreuna. UiiPlllct important al inlaturarii diferentelor de sarbatori ~i aniversari dintre cre~tini, un act cultural, responsabil, de apropiere ~i ecou cu adevarat ecumenic a fost trecerea la fndreptarea calendarului (14 octombrie 1924). Acest fapt a constituit 0 bai~b'toncreta a Ecumenismului practic local a perioadei. de pastorire ca patriarh a lui Miron Cristea: calendarul comun. 37 In acela~i timp, pentru cerintele Altarelor striibune s-a intensificat activitatea editoriala ~i grija pentru loca~urile de cult prin cQmpartimentele Institutului biblic :ji de lvfisiune Ortodoxa al carui organizator a fost tot Intiiul patriarh.
33. Despre Cre"tinisl1l111 social, 'in "BOR", nr. 811925, p. 457-465, nr. 111925, p. 7-14; nr. 211926. p. 72-79; nr. 3/1926; p. 116-· 12 J; Necesitare,a actllalii a Apostolatlllzri laic, in "Rt", nr. 311938, p.90-98. 34. F oarte frumoasa fraza, dar ~i con\inutu1, 1a t Nestor Vomicescu, Unde-i tllrma acolo-i ~i pas/oml, Editura ,JvlO", Craiova, 1984, 156 p. 35. Protest fmpotriva cOl/cO/:datll!lIi In "BOR" nr. 611929, p. 537-·556. Istoria se repeta 1n ceea ce priw~te imixtiunea 'in treburilc noastre, dovada ",!\§gerea", 1a Roma, a lui Traian Cri:;an ca cpiscop a1 romanilor "uniti" din Transihania ; t Teoctist, Pc treptefe sllljirii ... , \01. IV p. 148-150. 36. Gh. Ghica, Problema 1I11irii Bisericilor cre!jtine,.1n "BOR" nr. 511931, p. 415-422. 37. Arhim. Scriban, Chestillnea calendarulrdunlversal, In "BOR" nr. I!] 925 p. 49-53; Carte pastorala (a Episcopu1ui Varto10mcu pentru 1amurirea 'indreptarii calendarului), idem, 1'.105-108, dupa hotar'irea ~i dczbaterile de mai 'inainte, Arhim. Scriban, Chestillnea calendaruilli in Biserica Ortodox{l, in "BOR" nr. 811923, 560-564; G. Nane~, Calendarul cre\~til1esc, idem, nr. J 2, p. 929~930, dar mai ales: Clzestillllea calendarului, de Arhim Scriban, ~i Refimna calcndarillui, de St. Berechet, In idem. nr. 7/1924. Lcgat de calendar, s-a discutat ~i problema "serbarii" Pa~tilor, dovada: Carte pastorala, In idem nr. 211929, p. 1"50-159. S-a intensificat pastoraria 'Ii s-a reorganizat inva\al11Intul, s-a alcatuit ~i s-au tiparit cursuri etc. Gh. Maior, Spre 0 pastoral15. a noastrii, in "Rt", Hr. 7-8/1929 p. 226-231; !nvafamintul religios ll1 nOlll proiect in idem nr. 41-12!1 931, p. 419432; In aceea'li perioada se reinnoie'lte traditia tiparirii Calendarelor ~i "almanahuri1or" cu specific regional, Allliare ale facultati10r de teo1ogie, Colec!ii cu lucriiri Didactice ~i "Seria teo1ogicii", Bib1iotcca popu1ara: ,,veniti la Hristos" 'Ii 111ai ales co1eqia "Izvoare1e Oliodoxiei" Cll seJectari din principa1eJe opcre ale Sfin\ilor Parinti 'li Scriitori biserice~ti.

INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MlSIUNE ...

xxv

Pentru pregatirea viitorilor preoti au fost intensificate "cursurile misionare"; s-au aprobat regulamente noi; s-au emis circulare patriarhalesau eparhiale ~i 10cale. 38 Pentru nevoile credincio~ilor s-au tiparit carti, ziare duhovnice~ti, reviste cu continut variat ~i mai ales s-a incurajat ~i s-a continuat traditia tiparirii "almanahurilor calendare" specifice tuturor provinciilor romane~ti. Un inceput promitator pentru cler $i credincio$i I-a Iacut patriarhul Miron ~i prin initierea mganizata a traducerilor Sfin!ilor Parinti in limb a romana prin seria "Izvoarele Ortodoxiei". Gindul permanent al Intiistatatorului era la Sfinta Scriptura. Si daca "Biblia lui Serban" (1688) fusese tipiirita pentru toata suflarea romaneasca,39 Patriarhul Miron ini!iaza tiparirea textului scripturistic revizuit de catre profesorii speciali~ti Vasile Radu ~i Gala Galaction ~i se imprima Biblia din 1936, oferind Bisericii $i culturii romane$ti un dar ales. 40 A~a cum este bine ~tiut, Miron Cristea a Iacut pmie $idin forurile conducatoare ale statului (regent, prim-ministru). Influen!a sa a fost d~osebita $i 0 dovada de intelegere pentru con~tiinta tuturor locuitorilor Romaniei, indiferent de credinta religioasa sau de apartenenta etnica, este $i COl1stitutia din 1938 care prevede ,.... libertatea absoluta a con$tiintei" ~i conditiile de manifest~re religioasa (Ali. 5, 8 ~i mai ales 19). Patriarhul Miron Cristea, eminenta personalitate pOlitic a, diplomatica $i ecumenica, a decedat in afara tarii, la Caimes-Franta.(6 martie1939), iar rama$ite1e sale p~hninte~ti au fost aduse $i depuse in Catedrala patriarhala. Miron Cristea a fost un mare patriarh, un patriot neinfricat $i 0 com~lexa personalitate. 41 2. Patriarhul N i cod i m Munteanu (1939-1948), cu studii la Chi$inau $i Kiev, este continuator al traditiilor de fratietate Intre cultele din tara noastra. De$i pastorirea sa a fost In vremuri tulburi, in timpuri de prefclceri sociale radicale, el a
38. Instruc{illl1i privitoare la predarea InvaJamfniullli ... Miron, Patriarh, In "BOR" nr. 811932, p. 628-530; D. StaniJoae, Ortodoxia ~i cllituret romaneasca, 111 "Rt", nr. 1011938, p. 437-440; Biserica .yi rel1a,~terea narionala, in idem, nr. 2-3/1939, p. 53-56 . .39. Tradllcerea Bibliei, in "BOR", nr. 1211932, p. 801-802 ~i "i" Antonie Plamadeala, Biblia de la Bltcure~ti ce "s-au darllit neal71l1llli rOl71anesc" la anul 1688, in "Dascali de cuget. .. ", p. 217-241. -W.lbidel71, Biblia de la 1936 ~i amtarurile ei, p. t 14-454; Ilarion Felea, Sf Scriptllra ill milia preotului, in "Rt" nr. 411937, p. 148-150; Patriarhul.& iron ~i Biblia, in "BOR" nr. 5-611938, p. 664-666 ~i D. FUltuna, M. Eminescu ~i Patriarhul MiIvn, idem, p. 653-657. ~l. Nichifor Teodor, Patriarhul Miron, in "Rt", nr. 411939; p. 154-159; Dr. V. Loichi!a, Patriarhul :vIirol1 , in "Candela" nr. 211939; M. Pacurariu, op. cit., vol. III, p. 389-410, 412-414. Pagil1i dintr-o arhiva inedita, Edi!ie !ngrijita, Studiu introductiv ~i note deAntonie Plamadeali'i, Ed. Minerva, Bucure~ti, 1984, passim; Idem, Calendar de il1ima ... , Patriarhul Miron Cristea, In "Tr", nr. 39-44/1985, 15 oct. ~i 15 noiembrie, p. 2 ~i 6.

XXV]

CALAUlA CRE$TINA

cautat mentinerea echilibrului. Calug~r imbunat5tit din cetatile de cultura $i din vetrele de evlavie ale minastirilor Moldovei, format in ob$tea Neamtului $i Lavrei Kievului, ca student a1 Patriarhiei Moscovei, cunoscator a1 realitatilor religioase ale romanilor Oliodoqi din pa11ile de Rasarit ale tarii, in calitatea de Episcop de HU$i $i apoi 10c!iitor de Arhiepiscop al Chi~i:naului, Nicodim Munteanu a fost ridicat la treapta de Patriarh al Romaniei datOlitaevlaviei, culturii $i meritelor sale. 42 Chemat la responsabilitatea de- 1ntlistatator al Bisericii Ortodoxe Romane in vremuri de restri$te, in timpuri deirtstabilitate politica, teroare $i amenintari, Patriarhul Nicodim s-a orientat nn ca un diplomat ~i om al timpului, ci ca slujitorul lntelept al chiliei sale (ca oareclnd Daniil cu Stefan cel Mare), cu sfaturi, cu scrisul, cu intuitia unor prefaceri in viata credincio~ilor sai $i a lumii de atunci. Cu toata amaraciunea vremii, cind fascismul~i ideologia acestuia incerca sa striveasca umanul ~i sa distruga "semintiile" ~i mai ales hatiunea iudaica, Patriarhul Nicodim tipare$te cunoscuta lucrare: Istoria biblidi (traducere dupa Lopuhin), punind in mina preotilor o noua plato~e pentru protejarea credincio$ilorno~tri de bintuiala ispitelor celor inveninate cu idei razboinice, straineneainului romfmesc $i sufletului sau cre$tinesc. Inca de la inscaunare, Patriarhul Nicodiin se arata blind din fire, dirz pentru apararea credintei stramo~e~ti,dar cu larghele pentru "convietuirea tuturor credincio~ilor ~i respectul intre nationalita!i". In Sc;rtso [J rea irenica, Inaltul ierarh, respectil1d lasamintele inainta~ilor, cerea ierarhilw, clerului ~i credincio~ilor oliodoc~i crediuta ~i viata nepatata " ... sa vedem biruindnecontenit duhul dragostei ~i al intelegerii frate~ti care trebuie sa stea la temelia tuturor lucrurilor cu caracter ob~tes~ ortodox ... " Referitor la celclalte culte, se sublinia:. " ... Legaturile de apropiere ~i conlucrare slut mai necesare ca oriclnd".43 Fala de ranirea demnitatii nalionale a romanilor, prin incheierea umilitorului concordat cu VaticanuJ, din 1929, Nicodim patriarhul a rostit cuvinte de condanmareferma, fata de imixtiunea in viata poporuJui nostru at it de incercat de-a Jungul veacurilor. Articole ~i studii, predici ~i pastorale ale Intiistatatorului, teoJogilor ;;i clericilor/1 indemnau la unitate, l<v'demnitate, la mentinerea ~i consolidarea
42_ Arhim_ Iuliu Seriban, Al doilea pu/riarh, III "BOR" 11L 5-6/1939, p. 273-274; A,'em patriorh ... in "Rt" , 111'. 7-8/1939, p. 277-280. 43. "Scrisoorea irenica ",111 "BOR" nr. 5-6/1939, p. 499. 44. Arhim. Seriban, Teologia misionara, fni"BOR" nr. 9-1.2/1940, p. 765-778; T. G. Bulat, Rom{/nii .'ji cre.'}tillatotea rasariteana, In "BOR" m'. t-9/1943, p. 335-357; 1. Opri~,Problemo misionara, In "Rt", nr. 5-8/1940, p. 474-4 76; Axente,Ti111u~, Preo/ul.'}i sanatatea poporlllui, In "Idem" nr. 1012/1939, p. 442--448; N. Colan, Biserica neal7l11llfi.'ji ullitatea bisericii rGl71ane.'j/i, In idem, 111'.56/1946, p. 259-279; Pe larg Mihai Fatu, Biserico Romaneasca din Nord- Vestul larii sub ocupolio hortista 1940-1944, Ed. Inst. Biblie al BOR, Bueure~ti, 1985, p. 36-110.

INTRODUCER£. GRIJA PENTRU AIISIUNE... .

XXVII

mo~tenirii,

la "dragostea frateasdi intre Biserieile Ortodoxe", la "intarirea eeumenismului contemporan", fiindca" ... timpul nostru nu-ipentru polemica, ci el este irenic ... ",45 avem nevoie de 0 apropiere reala intre Biserieile noastre, "de 0 eeumenicitate in devenire ... ". 46 Con~tient de ceasul momentului, Patriarhul biblic -cpmj se mai spunea lui Nicodim, cerea eu insistenta preotilor intensifiearea misiunii pentru stoparea prozelitismului seetant ~i intarirea ecumenismului traditional al Biserieii Ortodoxe Romane eu cultele, eu eredincio~i apaqinind minoritatilor eonloeuitoare. Trebuie seria Intiistatatorul Biserieii Oliodoxe Romane - "sa eUl1?aSCa toti preotii slujba lor; nu este suficient sa ~tii numai liturgisirea ... ", ci ~i eve:q:lmentele. 47 Cu toata greutatea razboiului, Biserica Ortodoxa Romana ~i-a continuat misiunea sa de veaeuri de a mingiia, de a incuraja, de ada nadejde inspre mai bine celor in neeazuri ~i in nevoi. S-au tiparit caqi neeesare cultului pentru "intarirea misiunii",48 s-a reorganizat invatamintul teologic, s-au intensifieat legaturile eu parohiile ~i eparhiile Ortodoxe Romane de peste hotare,49 ~~a:,u trimis delegati la eongrese eeumeniste pentru prestigiul ortodoxiei roman,e§Fi 150 dar mai ales s-a eonsolicfat "respeetul dintre euItele din Romania". Ca ~i inaintfl;:~~~~ Patriarhul Nieodim tipare~te, pe linga muIte aIte luerari, 0 nouCt edifie a Sfinteificripturi, dar cu trimiteri
45. V. G. Ispir, Biserica Iloastra iji eCUlnenisl1lul contemporan, in "BOR" rtr.' 7-911943, p. 358-379; Idem, Viata creijtina practica. imbold spre eCllmenicitate, Bucure~ti,i940passim; Acela~i, Statui Democrat :;i Biserica, in "Rt", nr. 3-411945, p. 146-156; indatoriri aciitale ale Bisericii Ortodoxe Romane in idem, nr. 1-211946, p. 85-96 ~i indeosebi Pastorala, Nicolae al Ardealului (nr. 8139/ 1944), 30 august, in idem, nr. 9-10/1944, p. 462-464. ' 46. V. G. Ispir, Bisericclnoastra ... p. 377; Mitropolitul Nicodim, Dreptul1aviata al flatiunilor mici, in "Rt" nr. 5-611943, p. 269-270. 47. Era anul constitllirii Consiliului Ecumenic al Bisericilor III devellire (1938): Preocllpari eCllmelliste ... : p. 525-530jn nlll71ele cre,~tinata!ii (Mesajul ConsiliuluiJ\1i~ciirii Ecumellice pentru infralirea popoarelor prin Biserici'i), trad. de Gr. T. Marcu, in "Rt", nr. .7-811946, p,. 383-356 ~i Pastor ZoltanAlbu, Colaborarea ecumenica premergatoare lvfi:jcarii e(;umenice In Bllcllre:jti, 1l1tre Bisericile Ortodoxe:ji protestan!i, in "Ort." XXXVI (1984), nr. 4, p. 526-531. 48. In "BOR" nr. 1-2/l 940, p. 9-10; 1. Coman, Cultura clemlui, in idem,nr. 3 - 4/1940, p.179-182; Liturghia ill via!a rOJ!laneaSca, de Prof. Petre Vintilescu, in idem,nr. '4-6/1943 p. 185-206; I. G. Savin, Cre:;til1ismul >~i cultllm romana, in "BOR" nr. 10-12/1943 p.,487-516. 49. VeacllI ortodoxiei misionare, in "Rt", nr. 1-211942, p. 1-9; N. Mladin, Ortodoxia romalla, ca .fimcfie ellropeana, in idem, nr. 211944, p. 135-138. 50. T. M. Popescu, Ce reprezinta astazi Biserica Ortodoxa, in "BOR" nr.1-211941, p. 10-39; N. Crainic, Transfzgllrarea romanismullli, in "BOR" nr:11-1211943, p:; 507-529; Gr. T. Marell, Reluarea legaturilor ji"a!qti dintre Bisericile oi'todoxe ale RuS{ei :ji Romaniei, in "Rt", nr. 9-10/1944, p. 523-524.

XXVIII

CALAuzA

CRE~TINA

pentru scopul misionar binecunoscut (1943), insofind-o cu traditionala ~i autoritara Prefafa pastoral-misionara. 51 Pentru consolidarea ecumenismului local, la indemnul Patriarhului Nicodim, se convoaca ~i are loc sub pastorirea sa "un congres al cultelor",52 care cerea " ... oridirei religii bunatate, iubire pentru semenul sau, indifercnt de credin!a lui, adica omenie ~i mare curaj ... "53. A~a cum se ~tie, ierarhii ~i c1ericii romani au protcjat de furia fascisto-ariana pe mozaici, congresul respectiv ccrca fata d~ ace~tia "dragoste ~i interventii ... ".54
IV VEAC NOU, "ORIENTARI" NO!

eu prilejul eliberarii tarii de subdominatia fascista, Patriarhul Nicodim trjmite clericilor ;;i credincio~ilor ortodoc$iromanio mi~catoare Pastorala "pentru prosperitatea tuturor. .. ".55 Intr-o altaPastoraia a sa Intiisti'iti'itorul Bisericii Ortodoxe Romane accentueaza latura misionara a iubirii de Patrie care face parte din chemarea la preotie: "Patria are nevoie de lini~te intocmai ca.un organism dupa 0 boala cumplita".56 Din indemnul ~i sub directa indrumare a Patriarhului Nicodim, Comitetul redactiei revistei "Biserica OrtodoxaRomana" chema pe toti slujitorii, credincio§ii ;;i cititorii romani, dar $i pe ceilaIti'de aite culte §i nationalitate la raspun,;; bun al timpului: "Noi nu putem uita 0 clipalucrarea savfr~ita de to ate cuIte1e, in Romania ca;;i pretutindeni. Credin!a religioasa ina1ta pe om ;;i-linvata. Nici unul din culte ;;i nici un fel de slujba inchinata lui Dumnezeu nu are drept tinta §i nu poate indrepta pe credincio~i pe alt drum dedt acela al vie!ii morale, al iubirii de aproapele, al dragostei de tara ~i de ideal. .. ".57 Aceasta a fost un testament peritru Venerabilul parinte Nicodim, fiindca boala a inceput sa-lchinuie ~i n-a mai putut activa eu rabdarea specifica monahului. A cautat, ca ~i vrednicul (inainta~) Miron, sa continuie lamurirea asupra necesitatii "indreptarii calendarului", fiindca, destul de dureros multi calugari lndaratnici, vietuitori impreunii in Vatra monahala a Neam}lilui, nu numai ca n-au in!eies problema calendarului, ci, mai mult, s-au declarat impotriva Hotaririi din 1924,
51. De [apt nu este numaio Prefafa, ci l1n sfl1diu exegetic ~i un indrlflnar pentru citirea ~i intelegerea Sfintei Scriphlri (Bucure~ti,1944, p. VIlI~XVI); Gala Galaction, Biblia rOmclneaSCa, In "BOR", nr. 4~6/1944, p.175~ 184;' Arhim. dr.· Antim ~'-Jica, Mi!jcarea bibllca. III Basarabia, in idem, nr. 5~6/1941, p. 281 ~286. . 52. In octombrie 1944. 53. In "BOR", 111: 1l~121l945, p. 672. 54. Ibidem, p. 672~673. 55. Pastoralii ... la 23 August 1944, in "BOR" nr. 7~12/1944, p. 219~223. 56. Pastoralii din 2 noiembrie 1944, in "BQR" nr. 1~31l945, p. 66. 57. Semneazii "Comitetul Redactiei", in "BOR", nr. 1~3/1945, p. 1 (5).

INTRODUCERE. GRIJA PENTRU MISIUNE ...

XXIX

izolindu-se ~i retragindu-se la Ri~ca ~i apoi la Slatioara uncle dainuie ~i astiizi. De asemenea, Nicodim-patriarhul a alciituit noi Statute de organizare ~i functionare pentru Institutul Biblic,5s pentru instantele de judecatii a clerului, pentru organizarea invatamintului etc. Patriarhul Nicodim a trecut catre Domnul in 1948 ~i este inmormintat alaturi de Patriarhul Miron in Catedrala patriarhala din Bucure~ti. La inmormintarea sa, ca de altfe1 ~i la inmormintarea Patriarhului Miron, au participat §ireprezelltantii cultelor din Romania, ca dovada a Ecumenismului local. Nicodim a fost un parinte blind, un continuatoralproiectelor Patriarhului :\1iron ~i un patriarh-~xemp1u.59 3. Patriarhul Jus tin ian Marina (1948-1977) -licentiat in teologie a continuat traditia inainta~ilor cu 0 vigoare specifica oamenilor de vocatie ~i con~tienti de chemarea lui Dumnezeu la rosturi inalte . .Justinian vine in Scaunul patriarha1 cu 0 vasta experienta a preotului de parohie, eu 0 eunoa~tere a1easa a sufletu1ui romanului, cu realizari pastorale din Parohia Biibeni, Rm. Vilcii ~i apoi din Moldova, cu dorinta de a inraptui intelegere ~i fratietate a tuturor fiilor acestui pamint, indiferent de credinta lor religioasa sau apartenepJ3.;nationala. De la primul pas pe . Tronul patriarhal, eel ales de Providenta, Patriarhul Justinian, nu raeea declaratii, ci i~i marturisea dorinta .~i Jermitatea realizarilor viitoare: " ... voi pastra credinta ... ",60 a~a cum au racut-o§tramo~ii; " ... voi refaee unitatea bisericeasca a neamului meu ... , voi merge dupa o~ia cea pierduta. Voi las a pe cele 99 ... "6] ~i 0 voi aduce in staul. De aceea rna adresez "catre fratii no~tri in~elati ... "62 ~i catre toti prin "apostolatul socia1".63 In scurt timp, Patriarhul Justinian a vindecat rana intema a "uniatiei", ce chinuia Biserica noastra de douasutecincizeci de ani, prin revenirea la Biserica-mama a fratilor in~elati (21 octombrie 1948),64 s-a renuntat la concordatul cu Vaticanul (1948),
58. t Nieodim, Pastorala despre indreptarea calendarufui, in "BaR" nr: lOll 945, p. 409-411; Idem, nr. 611945, p. 212 in legatura eu aetivitatea tipografiea~i misionara; Gohgresu! de teologie ortodoxa de faAtena, 1936 in idem nr. 3-41l941, p. 209-215; Organizarea invafamintllllli religios, in idem. nr. 7-81l941, p. 475-486; ;;t. Bereehet. Biserica ctitora a vechii [(:gisla/ii, in idem, nr. 6/1945, p.221-241. 59. Prof. Mireea Pileurariu, op. cit., vol. III, p. 416; Nwnar{estiv inehirtat 1. P. S. Patriarh Nieodim ell • prilejul implinirii a 80 de ani de via!a, de T. N. Manolaehe,in "G)3" IV (1945), nr.13-18, p.1l5-232; t Antonie Plamildeala, Calendar de inima ... 2 ... Patriarhul Nicodim Mlmteal1U, in "Tr", l1f. 39-441l 985, Ideeembrie, p. 1 ~i 2. 60. Alegerea, Inmlnarea ciljei ~i instalarea 1. P. S. Justinian ... , in "BOR" m. 5-81l948, p.213-27l. 61. Ibidem, p. 268. 6'::. Ibidem, p. 251. 63. Ibidem, p. 266. 6-+. Ibidem, nr. 9-10 ~i 11-12/1948, passim.

xxx

CALAuzAGRE~TINA

s-au reorganizat, in vederea intensificariitnisiunii ~i stoparii proze1itismului, Eparhiile Patriarhiei Romane. ~i fonna cea mai bl!J:ll3. a stoparii prozelitismului, a revenirii la adevar, a respectului reciproc, a colaborafiifrate~ti este Ecumenismullocal. Daca Patriarhul Miron a initiat ~i a incuraj at ecumenismulcultelor, Patriarhul Nicodim I-a identificat, Patriarhul Justinian I-a orgariizat ~i i-acreat un statut de functionare cu indatoriri, drepturi ~i obligatii concretepentm ~efii ~i credincio§ii tuturor cultelor. In aceasta situatie, Biserica Oliod6xa Romana a chemat la colaborare toate cultele din tara. Ecourile primului Congres mondial al partizanilor pacii, tinut la Praga ~i Paris (20-25 aprilie 1949), patfunsesera in con~tiintele tuturor oamenilor cinstiti de pretutindeni. In acela~i an, la23 iunie 1949, "fratietatea cultelor" ia 0 forma teologica organizatorica: Ecumefi!:sfnul local, in urma consratuirii la Palatul patriarhal din Bucure§ti a conducatorilor de Biserici §i culte din Romania. Patriarbul Justinian, subliniind importanta acestei prime consratuiri ecumeniste, locale, ~i explicind, cu acest prilej, credincio§ilor ortodbe~i importanta pe care 0 are bunavietuire, spunea: Am cautat ca mai intlinoi, conducatorii cultelor din tara noastra, sa dam pilda popomlui de intelegere,de fratie, de· dragoste, de respect reciproc pentru credintele noastre, ca dupa aceea'Clerul, in ascultarea noastra, predicind pacea §i buna intelegere intre toate nationa:litatile conlocuito;ue, sa poata eu adevarat sa aiba tot suecesul in propovaduirea lor:<ridi intelegem sa respectam "legea" altora, a§teptind in acela§i timp ca ei sa pretuiasca §i sa respecte Legea no astra; noi nu sintem rivnitori a lua credincio§ii altol':t, dar nici el sa nu rivneasca la credincio§ii no§tri".65 Practic, in acest an, ] 949, incep §i'cursllrile de Jndrwnare misionara §i pastorala a preofilor ortodoc§i romalli; p~ntru proniovare §i definitivare. Consratuirea amintita mai sus aavufun deosebit ecou. In cursul anului 1952, conduditorilor Bisericilor §i cultelor de~tine li s-au alaturat aIte culte traditionale, necre§tine: Cultulmozaic §i Cultulmusulman. Astfel s-a mcut inceputul unor relatii religioase cu totul noi, de apreciere §i respect reciproc §1 de colaborare i11" diaconia" socia/a. Acestea, astazi, ,,11U pot 11utri alte ginduri $i aIte nadejdi" decit acelea de bi11e §i respect. in acela§i timp, s-a adresat 0 Cherriarecatre clerul §i credincio§ii tuturor cuItelor, In care se sublinia: "lata, aCUl11, pentnlLitlr$la oara, reprezentantii cultelor religioase ... ne-am intmnit in acela§i duh de intelegere deplina ~i colaborare. Noi, parintii ~i pastorii vo§tri suflete§ti cu iubire parinteasca ~i frateasca va chemam pe toti cei ce marturisiti pe Dumnezeu in felurite graiuri, sa dovediti taria credintei voastre prin revarsarea dragostei ditre semeni, catre popoml in mijlocul camia traiti".
65. Ec. local. Contribujie ... , p. 268

Ilv'TRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE ...

XXXI

In ace1a~i duh a1 responsabilitatii pentru binele tuturor s-a tri111is ~i un Mesaj catre Congresul popoare10r "pentlll apararea pacii", de la Viena, sub1iniindu-se faptul ca "sprijinirea oricaror actiuni menite sa apere pacea lumii" este 0 datorie sfinta ~i, In
acela~i

timp, nationa1a.
0 cre~tere ~i

Asistam, deci, la

a amplificaresensibila, toti conducatorii de

culte considerindu-se frati in actiunile de apropiere pe drumul unitatii in Hristos. Monseniorul Augustin Francisc (19 octolhbrie 1961) arata necesitatea intretinerii unor legaturi frate~ti intre toate Bisericile iicultele religioase din Romania. Acela~i lucru il sublinia dupa douazeci~icinci de ani~i Episcopul loan Robu (1985).66 Episcopul Bisericii Evanghelice S. P., Gh. Argay, maliurisea: "De Biserica Ortodoxa Romana ma 1eaga sentimente de recuno~tinta ~i dra~oste ~i mai ales mare a cauza a pacii in lume ~i a construirii unei vieti noi in tm:anoastra." .. .In sufletul nostru ocupa un loc de frunte dorinta ~i stradaniade a adinci legaturi1e de colaborare sincera, spre binele Biserici10r ~i credincio~ilor no~tri, spre binele intregului nostru popor", spunea Dr. David luliu (Biserica Refonnata)Y Au avut loc ~i alte actiuni. 6R Patriarhu1 Justinian a deschis Bisericii Oliodoxe Romane 0 "epoca ecumenica". Sub pastorirea Sa, Patriarhia Romana a intrat in di<tlog cu Biserica Angliei, dUc1nd la bun sfiqit ceea ce Incepuse Patriarhu1 Miron Criste~;'a:reluat legaturile cu Bisericile Vcchi-Orientale, cu Bisericile Vechi-Catolice, cu Bisericile Evanghelice Nationa1e, cu Biserica Romano-Cato1ica; cu Bisericile Refonnate, initiind un dialog bilateral, in afara celui ecumenic prin Organizatiile cre~tine.lnondiale. Pentru mentinerea prestigiu1ui Bisericii Oliodoxe, Patl:iarhul Justinian a reluat Intiistatatorii Bisericilor Ortodoxe ~i mai ales cu Marea 1egaturi1e de veaouri cu toti , : I:" Biserica-sora Pravoslavnica a Rusiei (ConsIatuirea de 1a Moscova, 1948). A fixat imprcuna cu Sfintu1 Sinod temele de dialog fratesc sau ecumenic ce s-au discutat sau care sint in discutie, fie cele ortodoxe (prin .Rodos I, II, III sau intruniri1e pregiititoare) pentru viitorul Sinod al Ortodoxiei,fiecele de intruniri sau dialog cu ce1elalte Biserici. In aceasta perioada, Biserica Ortodoxa Romana a devenit membru in principalele organizatii ecumcniste; Consiliul Ecumenic a1 Bisericilor (1961);
66. Eminenta Sa loan Robu, noul arhipiistor al Bisericii Romano~Cato1ice din Romania, in "ROC". 67. La instalarea 1 P S. Mitropolit Nicolae Corneaml (4 martie 1962). 68. Primirea fa Consiliul de Stat a conduciitorilor cultelor religimise ... 1.n "BOR" LXXXVII (1969), nr. 1-2, p. 17-26.

XXXII

cAUi.uzAcRESTINA

Conferinta Bisericilor Europene (1959); Conferinta cre~tina pentru pace (1961). Patriarhul Justinian dorea ca 1ini~tea ~i pacea sa fie depline in familia romaneasca. In acest sens, Ecmnenismului local, prinConferintele interconfesionale, i s-a dat libertatea de a alege 0 gama larga de discutii, convergente, dialog sau teme reciprocacceptate. Pe acestea Ie-am putea grupa astfel: 1. Colaborareaji-ateasdi dintre eultete religioase din Romania (faza de inceput,d~ apropiere ~i cunoa~tere, de incercari ~i gasirea noilor modalitati); 2. Contributia , la continua fntarire a unita/ii morale a poporului roman (faza de incredere, de responsabilitate comuna); 3. Apararea pacii sub toate aspeetele (faza cea mai fierbint~ a imperativelor zilelor noastre); 4. Dorin/a de unitate a tuturor (raspuns tuturoracelora care ar incerca sa falsifice istoria neamului nostru, sa creeze incertitudine,tulburare ~i indiferenta); 5. Exemplu de eolaborare a eLlltelor din Romania (intarirea, fundamentarea ~i exemplificarea pentru Bisericile din aite state ce participa 1a organizatiile ecumeniste actuale); 6. Conferintele teologiee intereonfesiorlaie, fonna majora a Ecumenismului local. Aceste conferinte cu 0 mare arie de d~sIa~urare constituie 0 experienta specifica colaboriirii cultelor din Romania ~i in. itP.ela~i timp un exemplu de co1aborare 10cala pentru toate Bisericile. 69 De fapt primu1 pas a fost IaCuttotp.e teren practic: numero~i tineri apal1inind cultelor din Romania au studiat in In~titutele teo10gice ortodoxe ~i studenti sau protestante. doctoranzi ortodoc~i 1a Institute1e teologice . Conferinte1e inte1'confesionale la inceput, teologice in cel mai inalt grad acum, fiindca discuta diferentele doct1'inale, au ajuns la 0 diversitate a temelor,70 dar la 0 llnitate tn eoncluzii; s-a trecut la dialog tematic t1'atat de pe pozitii specifice cultelor, dar acceptat ca unitate in diversitate. 1. Dintre temele teologiee doetrinare discutare (in ordinea'Conferintelor), am putea enUl11cra citcva: 1) Credinta ~i slujire; 2) Unitate cre~tina; 3) Prezenta reala a lui Hristos in Euharistie; 4) Comuniune ~i intercomuniune; 5) Ecumenism ~i . prozelitism; 6) Identitate ~i ecumenisl11; 7) Identitate ~i innoire; 8) Duhu1 Sfint ~i slujirea; 9) Sfinh.ll Duh.;;i innoirea; 10) Documentul BEM (mai recent). II. Teme soeiale ell aprofimdare teologidi .;;i avind contributia fiecarl.li cult: Slujire soeiala ~i nationala: 1) Teologia, marturiein lume ; 2) Biserica .;;i tehnica;
;~.~.:,

69.30 de ani de ecumenism: Conferinta teologica interconfesionala tinuta la Institutul teologic ortodllx din Sibiu, in zilele de 18-19 mai 1978, In "ST' XXX (1978), nr. 5-6, p. 528-588; t Antonic Pliimiidealii, Mi~carea eCllmenica fa a 30-a"'ai1iversare, In "Ca toti sa fie una", p. 315-330.

70. Pe larg, cea mai sistematica prezentare '-'ca aprecieri personale - dupa dosarele conferintelor, Ja Dumitru Radu, Privire de allsamblll asupra ConJerin,telor teologice in tercon[esion ale din Romclnia, ' in "St", XXXI (1979), nr. 5-10, p. 647-712, Ibidem, A 50-a COIl[erillta interteologica ... ,

~~~~~~~---- ~-~~~~-----'-

----~-~--~-~

- - -

fNTRODUCERE. GRIJA PENTRU MISIUNE ...

XXXIII

3) Biserica ~i lupta popomlui roman pentm libertate, independenta ~i suveranitate; 4) Etnicitate ~i ecumenicitate; 5) Biserica ~i noua ordine intemationala (economica ~i morala); 6) Participarea cultelor la viata ob~teasca. III. Discufii, precizari, completari la temeleAdunarilor generale. 1) Consiliul Ecumenic al Bisericilor; 2) Conferinta Bisericilor Europene; 3) Conferinta cre~tina pentru pace. 7 ! In afara acestei mo~teniri de la Patriarhul Justinian, Biserica Oliodoxa Romana ~i-a marit aria misionara, organizindu-se parohii ortodoxe romane~ti pe to ate continentele; Institutul biblic ~i de Misiune ortodoxa a primit un nou statut d~ organizare: ateliere, 'tipografia; Comisia de pictura, F ondul Central Misionar, Casa de pensii etc. S-a tiparit Sfinta Scriptura ~i Noul Testament, Psaltirea, carti de cult etc. contribuind la nevoile Bisericii astazi, intarindu-se in acela~i timp Ecumenismul local. De fapt - specific in istoria relatiilor intercul!e - in Palatul patriarhal, Patriarhul Justinian ofere a gazduire fiecarui ~ef de cult. La adom1irea Sa (27 martie 1977), credincio:)ii tuturor cultelor pierdeau un Parinte,n un ocrotitor ~i un prieten. Multi dintre cei care Yin in Bucure~ti, delegati sau reprezentanti ai cultelor din tara sau din striiinatate, mediteaza citeva clipe la mormintul modest din biserica Radu-Voda - ctitoria sa - unde sta scris: Aici odihne:)te Patriarhul Justinian ... , iar pe lespede este incmstat crezul, testamentul ~i nadejdea sa enuntate inca de la instalare, din 1948 ~i desavir~ite acum: " ... credinta am pazit... dreptatea am indeplinit ... de acum mi se cuvine cununa ... " (II Tim. IV, 7-8) ... Justinian a fost omul timpului, un patriarh providential ~i un ierarh de intuitie, orientare ~i de mari realizari. 73 "Apostolatul social" (12 volume), specificul ~i realizarea sa, sta marturie, iar pentm ecumenism "Declaratia" de la Geneva Consiliul Ecumenic al Bisericilor, 1966. Pe masura ce treee timpu1, Patriarhului Justinian i se mare~te faima ~i apare eu adevarato personalitate de seama ~i 0 forta spirituala hariea a Biserieii stramo~e~ti. 4. Patriarhul Ius t i 11 Moisescu (1977-1986), doetorin teologie laAtena, a venit pe Tronul patriarhal intr-o perioada de ,;avint" industrial ~i transformare.

St. Alexe, RelaJiile Bisericii Ortodoxe Romdne cu celelalte culte dill tara l1oastrii, in ,,011" XXV (1973), 111". 2, p. 193-209 ~i Aspecte din via/a Bisericii Ortodoxe Romdne, 1948 - iunie - 1973, in "BOR" XCI (1973), 111".7, p. 601-694; ~i Preocupiiri ecumeniste ... , p. 301-370. 72. Justinian Piirintele nostru, de Arhim. Valeriu Anania, in "BOR" XVC (1977), 111". 4, p. 233-235. 73. Prof. Mircea Pacurariu, op. cit., vol. III, p. 461-463; i" Antonie al Ardealului, Calendar de illimii .;i ... 3. Patriarhul Justinian Marina in "Tr", 111".39-44/198:5,15 dec., p. I. Declm·atia de fa Geneva, 29 iunie 1966, in "BOR".
71.

XXXIV

CALAuzACRE~TlNA

Dupa ce a dat stra1ucirea cea dintii minastirilor mo1dovene ~i bucovinene, Patriarhu1 Justin a pre1uat inceputu1 bun at inainta~i10r, ducindu-1 spre desavlr~ire. Avind inde1ungata experienta didactica, e1 fl. creat un nou c1imat pentru formarea, educarea $i pregatirea preoti1or Bisericii OrtodQxeRomane.In sectoml administrativ a cautat sa vindece rani1e lasate de cutremm (1977) 1a biserici1e de parohii sau la 10ca~mi1e ~i incintele monaha1e. Fiind 0 recunoscuta person~litate ecumenica, un initiator ~i pionier al ecumenismu1ui,74 inca de 1a insta1area'Sa ca Patriarh a1 Bisericii Ortodoxe Romane asigma pe cei prezenti, Intregu1 cler $icredincio~ii Bisericii noastre ca va cultiva ~i va intensifica re1atii1e de dialog cutoate Biserici1e, marind, in acela~i timp, importanta Ecumenismu1ui local. Toti credincio$ii,din Patria no astra " ... sa ~tie ca slnt $i voiesc sa traiasca cu to!i ca adevarati fra!i l!uili lntre ei".75 Pentm Intarirea fratietapi Bisericilor Ortodoxe surori, Patriqrhul Justin a Iacut ~i a primit Inalte vizite. De asemeJiea a vizitat sediu1 Consiliu1ui Ecumenic al Biserici10r de 1a Geneva ~i apoi Biserica Evanghelica Luterana a Suediei. Patriarhul Justin a fost intiiu1 Patriarh care a efeciiiat 0 vizitii 1a comunitati1e Oliodoxe romane~ti din SUA ~i Canada. 76 Inca de 1a inceputu1 pastotirii Sale, a lncurajat munca ~i continuitatea Conferintelor teologice interconfesiona1e ~i a extins cadrul discutiilor la teme1e de interes ecumenic general. A activat $iln organisme ob$te~ti77 cu toti eei ce gindesc 1a lini~te ~i pace, la Inainta§i §i urma$i, 1a somia pamintului romanesc ~i a1 intregii p1anete. "Sa asiguram Infiiptuirea,dreptu1ui fundamental a1 tuturor popoare10r 1a via!a, pace ~i libertate, printr-o 1m'ga ini~care unita a tuturor f0l1elor iubitoare de pace". In Imprejurari deosebite, credincio~ii cultelor din Romania, totdeauna s-au solidatizat. lata doar citeva rezultate a1e fra!ieta!ii cultelor, de colaborare lntre Biserici prin teologia slujirii, prin umanism evangbelic. Conferintele teologice intercc):llfesionale au exprimat totdeauna purtcte1e de vedere comune de sh~iire COl1Cretaa poporului nostru. "Dumnezeu lucreaza spre
74. P. 1. David. Pairiarlllli JlIstin, distiusa personalitate in cadrlll Jl.1i§dlrii eCllmenice contemporalle, in "GB" (1986), nr. 3-4, p. 144-153. 75. Alegerea Patriarhului Justin ... p. 649; Prof c. Galeriu, Conceptia eCllInenica a Pairiarillllui Justin, in "MO", XXXII (1980), nr. 3-6, p. 315-385; D. Soare, Contribufia PatriarhllllliJustin la de~).'oltarea relafiilor ecumeniste ale Bisericii Ortodoxe Romal/e, in "BOR", C.(1982), nr. 3-4, p. 252" ~.a. 76. Arhim. Nifon Mihiiita, fUnerar ecumenic al Patriarhului Justin, in "MO" XXXII (1980), nr. 3-6, p. 370-376; Idem ~i 1. Banateanu, Vizitaefectuata in SUA §i ill Canada de catre Patriarl1ll1 Justin, in "BOR" XCVII (1978), nr. 5-6, p. 623-641. 77. Marturie ... in "MO" XXXII (1980); 'Ilr. 3-6, p. 259-254 ~i cuvintarefl in "Romania Libera", 9 februarie 1985.

INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE ...

xxxv

binele nostru pentru intarirea relatiilor reciproce ale Bisericilor noastre ~i pentru credincio~ii no~tri" (H. Binder), angajarea sociala ill slujirea teologilor ~i a Bisericilor carora ei apm1in a fost fundamentata pe propriile pozitii teologice ~i doctrinare. 78 In sprijinul unitatii neamului romanesc ~i cercetarii obi.ective a trecutului nostru, s-a constituit ~i Comisia de istorie ecleziastidt a Cultelor din Romania. Aceasta Comisie s-a organizat in luna mai, 1977, ca membra a Comisiei In terna/ionale de Istorie ecleziastica comparata (CIIEC). Din aceasta Comisie fac parte ierarhi, clerici, profesori de teologie, istorici ai Bisericii Ortodoxe Romane, pre cum ~i reprezentanti ai celorlalte culte. In statutul acestei comisii se prevedea scopul ei: imediat pregatirea lucralilor Comisiei de istorieecleziastica ~i gazduirea lucrarilor CIIEC din cadrul celui de al XV-lea Congres Mondial al istoricilor, programat pentru anul 1980, la Bucure~ti. Intr-adevar, membrii Comisiei, sub pre~edentia I.P.S. Nestor Mitropolitul Olteniei, au comunicat temele forulVi superior, au sustinut referate, au luat cuvintul in subcomisii ~i, in acela~i timp, au interveilit pentru completarea referatelor unor cercetatori straini. ~i reprezentantii celorlalte culte au participat intensiv in diferite comisii, Congresul alXV-lea, pe lillgatemele istorico-sociolaice, a fost marcat de un ecurnenism istoric local, transformat apoi in practica ecumenidi mondiala. Chiar de la deschiderea CongresuJuj s.~a aratat cii'intr-adevar cultura istorica romaneasca este legata de patrundereaox.e§tinismului din epoca apostolioa pe pamintul strabun ~i pastrarea credintei neal!erate pina astazi. I.P.S. Nestor incredinta, in plen, Comisia intemationala de istoriecomparata ecleziastica ~i sublinia ca "preocuparile noastre de studiu s-au axat pe cercetari fundamentale asupra istoriei cre~tinismului ~i istoriei nationale privite in context universal indeosebi permanenta ~i continuitatea poporului roman, a civilizatiei sale in spatiul carpato-danubian-pontic, "insemnatatea pe care a avut-o cre~tinismul pentru asigurarea acestei continuitati ... " A avut loc ~i 0 "slujba ecumenica" urmata de un Te~Deum pentru participanti (la biserica Sf. Elefterie). 79 Lucrarile CIIEC de la Bucure~ti s-au bucurat de 0 atentie deoscbita in cercurile istoricilor ~i cercetatorilor rom ani ~i alese aprecieridin partea istoricilor ~i pmiicipantilor straini la Congres. Comunicariie sustlnute,referate, interventii in Comisiile de lucru, reZUlnate au fost publicate intr-un valum specialla Louvain 78. Alegerea ... , p. 590-600; Mircea Piicurariu, op. cit., p. 463-465; D. Radll, Prea Fericitul Patriarh Justin in teologia romCineascii, in "BOR", XCVIII (1980), 111'. 3--4, p. 364-383 ; t Antonie al Ardealului, Calendar de inima ... 4. Prea Fericitul Patriarh dl: Justin Moisescu, in "Tr", An 134. 79. Pl'. asist. Viorel Ionitii, Lucrarile Comisiei internafionale ... , in "BOR" XCVIII (1980), nr. 9-10, p.947-963.

XXXVI

CALA.uzA . CRE~TINA

Belgia, in anul 1985. Din ce1e 33 materia1e, 12 sint semnate de autori romani; §i prin acestea se fac cunoscute in llU11ea irrtreaga 0 serie de momente importante din istoria Bisericii Ortodoxe Romane §i implicit a poporu1ui nostru. Scopu1 de perspectiva: s-au continuat, s-au Iargit ~i difersificat teme1e, ;s-au adaugat noi membri activi - peste 50 cercetatori, apm1inind Bisericii Ortodoxe Romane ~i ceiorialte culte. Comunicari1e §i interven!iile s-au axat pe evenimente istorice (aniversari-comemorari) atit nationa1e cit ~i mondiale. S-a comunicat §i s-a pregiitit tematica Celui de al XVI-lea Congres International de Istorie (StuttgartRFG, Intre 25 august-1 septembrie1?85Y La acest forum, Delegatia Comisiei de istorie ec1eziastica a fost condusa deca!re. I.P.S. Nestor, care a sustinut printre alte1e ~i 0 importanta comunicare: Rolul Bisericii Ortodoxe fa pastrarea ~i afirmarea culturii poporului roman. ~i aici, ca §i 1a Bucure§ti, s-a savir~it 0 slujbii ecumenica pentru impacarea tuturor §i pentru pacea 1umii. 80 La cea de a J8-a fntrunire a Comisiei de istorie ec1eziastica, din 17 decembrie 1986, a participat ~i Patriarhul Teoctis/; In cuvintu1 Sau de salut ~i incurajare, Intiistatatoiul Bisericii Ortodoxe Romane a adus multumiri membri10r Comisiei pentru striidanii1e depuse ~i 1e-a binecuvintat munca de studii ~i cercetare pentru viitor ... De 0 deosebiHi importanta, pentru Comisia de istorie ec1eziastica romana, a fost §i participarea unei delegatii condusa de I.P.S. Mitropolit Nestor 1a Congresu1 international a1 CnEC desIa§urat int1'e25-30 august 19871a Salamanca-Spania. 81 In cei peste zcce ani de existenta §i bogata activitate de pina acum - in ce1e peste 25 de sesiuni de. comunicari - Comisia romana de istorie ecleziastica s-a atlrmat ca cel mai autorizat forum a1 isto1'iogratlei ec1eziastice r0111fl11e~ti, 1a nivelul careia au fost impulsionate nu numai studii1e isto1'ice comparate, ci ~i bunelc re1atii dintre Cultele religioase din Romania. Autoritatca ~tiintifica a accstei Comisij este astazi indeob~te cunoscuta nu numaiin tara, ci ~i in strainatatc. Pe linga rezultatele interne cunoscute ~i publicate, Comisia a facut cunoscut ~i a impus adevarul istoric despre Romania, cultura ~i civilizatia noa5t1'a in 1argi cercuri mondiale. Dintre temele cercetate ~i aprofundate de membrii Comisiei se
80. Cea de a XVI-a fntrunire a Comisiei (de V. lonitii), In "BOR" elV (1986) nr. 1-2 p. 56-57, Idem, Lucrarile celui de al XVI-lea COllgres ... in "MO" XXVII (1985), 111'.9 -10, p. 718-725 81. A XVIJI- a lntl1l11ire a Comisiei romane.:,; in "MO" XXXIX (1987) nr. 1, p.117-121; COl1greslil Comisiei internaliol1ale ... Salamanca-Spania, In "MO" XXXIX (1987), nr. 5, p. 126-130.

INTRODUCERE. GRlJA PENTRUMISlUNE ...

XXXVII

retin, mai ales: Vechimea cre~tinismului pe teritoriul Patriei n·oastre; Continuitatea daco-romana In spatiul de form are a poporului roman; Vechimea ~i originalitatea cuftul'ii romanqti; Ajutoare romane~ti In sprijinul altor popoare; Contributii roll1ane~ti fa promovarea pacii ;;i bunei tntelegeti i'ntre oameni ~i popoare ~.m.a. 82 Aceasta Comisie i~i desIa~oara activitatea intr-o atmosfera romaneasca ~i cre~tineasca, in respect reciproe fata de convingerile religioase ~i in climatul de ecumenism praetic-local. Conferinte1e teologiee interconfesionale, slujitori, teologi ~i toti credincio~ii Biserieii §i cultelor religioase din Romania sint cl:iemati, in eontinuare, in contextul vietii intemationale destul de apas3.ioare, sa rasp}lnda cu eforturi deosebite pentm implinirea marilor aspiratii ale momentului istoiicpe care 11 traim: salvgardarea cu orice pret a vietii umane, statornicirea pacii in ~uropa §i in intreaga lume. 83 "Pacea Mea dau voua, pacea Mea las voua" (loan XIV, 27), numai Iacatorii de pace pot fi numiti fericiti (Matei V, 9), iar pacea trebuie cap.t(lta cu toti oamenii. In acest sens s-a intmnit, la initiativa cult,elor din Romania intiia Adunare: Pentru dezarmare ~i pace, tinuta la Institutul teoldgicdin Bucurqti (25-26 noiembrie 1981).84 Scopul imediat ai acestei intmniri a fost angajarea totala a siujitorilor ~i credincio~ilor cultelor din Romania in Marele front al apararii vietii §i paeii, dovada a Ecumenismului local practic, eficient ~i cu deosebita influenta in lumea ecumenica mondiala. De aeeea, participantii straini au adus elogii aeestui fel unic de participare 1a cele mai importante momente ale cerintelor vietii ~i civilizatiei modeme. 85 Eeoul acestei Adunari a Iacut inconjumiluniii. ReprezentanJii culte10r cre§tine sau nccre§tine de pre1!-ltindeni s-au angajat ca in tara lor sau in intmniri internationale, sa participe efectiy la salvgardarea pacii ~i inlaturarea pericoJului nuclear care amenima Yiala oameniJor ~i chiar distmgerea planetei. La aceasta chemare au raspuns reprezentan!ii re1igio~i de pe toale continentele ccmtinulnd la Moscova (mai 1982)86 111ceputul bun de la Bucl.lre~ti. In Alesajulfinal se arata ca "religiiJc s1nt chemate sa apere viala $i mcdilll ei propiee de dezvoltare ~i actillne: paeea eu toti oamenii ~i protej area medilllui Inc onj uratUL "
82. Presligioasa acliFilale (f IPS. Nestor inji-zllliea COl71isiei nationnle de Is-torie ec!e::iaslica cOl71parata, in ,)vlO" XXXIX (1987) 11r. 5, p. 38~43. 83. Cultele dill Romania ... 25 de alli de la prima Conferintil"feologica il1terconfesionalic (reportaj de Asist. AI. Joni!§.) in "BOR" CV (1987) nr. 1l~12, p. 7~Il8. 84. In ,.BOR" XCIX (1981), nr. 1l~12, p. 1224~1498, ~i extras. 85. Ibidem, Ape/urile ... p. 1450~J490. 86. Conlerin!a mondia/ii" Oamenii de rc/igie ... ", in "BOR" C (1982), nr. 5~6, p. 448~450.

XXXVIII

CALAuzA CRE~TINA

Avind 0 buna experienta ~i o'deosebita influent a asupra organizatiilor ecumeniste, la initiativa Bisericii OrtodDxe Romane, initiativa sprijinita de toate cultele din Romania, s-a tinut a ll-ci Adunure pentru dezarmo}'e :}i pace, pentlll Inlaturarea pericolului unul razboi mwlear (25-26 iunie 1984).87 To!i vorbitorii au apreciat c1imatul ecumenist al cultelor :c;iin Romania, un rezu1tat al acestui c1imat fiind ~i aceasta intmnire. 88 Presa reli~ioasa ecumenica intemationala ~i -a aratat admiratia pentru asemenea initiative~j aceasta adunare a fost recomandata drept exemplu de colaborare, pace, intretinerea unui climat ecumenist de libertate de con~tiinta ~i "exemplu de manifestanirdigioasa impreuna ... ".89 Un ecou al acestei Adunari a:io~f vizita Tacuta Patriarhiei Romane de catre Eminenta Sa Roland Bar, Episcop l'bliia~o-catolic de Rotterdam,90 care a tinut sa faca cunoscut public opiniile Sale: "Aib'iti Romania, am intilnit 0 situatie cu totul deosebita, conferita de existenta - intf-o tara cu vechi traditii ortodoxe - a unor grupari de diverse confesiuni, prote'stahla, catolica, unitariana, pre cum ~i mozaica. Este surprinzator de placut sa constati ca traiesc 'in deplina fratietate, in deplina unire, cu institutii teologice propriibisericii. Am avut prilejul de a ma 1:nt1:lni - pe linga reprezentanti - cu credincio~i de·nationalitati maghiara ~i gennana. Ei mi-au impalia~it satisfactia pentru posibilitatile concrete ~i reale de a-~i desIa~ura via!a religioasa proprie, normala ... ".91 Constat1:nd deci trainicia ~i luqareaEcumenismului local manifestata ~i prin Adunarea recenta pentru dezarmarei~i pace, Inaltul oaspete a 1inut sa sublinieze: " ... Asemenea conferinte Si11t un excel~llt mijloc pentru schimbul de vederi .. , trebuie sa dialogam unii cu altii, sa vorbim dil1inima ~i cu ratiune".92 lvindu-se alte prilejuri de ingrijorare pentru locuitorii Europei prin continuarea amplasarii in Est ~i Vest a rachetelor cu raza medie de actiune ~i cu incarcatura nuc1eara, culte1e din Romania ~i cu iiwitati din i'ntreaga 1ume, au rinut a III-a AdlllJare pel1tJ"U dezarmClre ,>'i pace (17-18 septelnbrie 1985), abordindu-se subiccte ce cuprind
87. Idem, p. 450-469~ "i" Vasile Coman, Bis<;oricile cre.)"line 111 seITici1l1 p,icii ,I'i cCll7l1enismllllli, in "BOR" XCVII (1979), nr. 1-2, p. 154-164 ~i valoroasa sa lucrare: Siujilld Illi DlIl1ll1C2ClI. Sllljill1 oal7lel1ilor. Edilia a IJ-a, Oradea, 1984; 718 p; P. I. David, Orgillli2ar;i/e crc:;tine eCllll1cnist~ il1 FOlltul activ al pacii .)·i apararii vierii, in· "GB" xun (1984), nr. 5-6, p. 433-443. 88. Adll71area cllIleIor din Romania, pelltru d"zarmarc .Ji pace, Bueure~ti, 2 1-23 iunie 1984, in "BOR" CIT (1984), nr. 5-7, p. 319--540 ~i extras. De asemenea aprecieri aIe prcsei straille fn spicuiriIe; Despre Biserica $i religie In Romania, 'in,;Tr", an 131, nL 33-34, 35-36/1984, p. 3. 89. Dialog, in "Romania Libera", 30 oct. 84 ~i P. 1. David, Pacea, un sel1timent al cOIIIucrarii, (II deml1ita,tii omului de azi, in "GB" LXXXIII (1984), nr. 10-12, p. 722-725. 90. Dialog ... , in cotidianul citat 91. Ibidem. , 92. Ibidem.

,

INTRODUCERE: GRIJA PENTRU lvIlSjUN£",

XXXIX

intreaga problematidi.9~ in Chemarea eatre eredineio§iiaultelor de pretutindeni, ditre to!i oamenii de buna credin!a, iubitori de pace ~i Ie~p6nsabili pentru via!a lor, ca ~i respectul pentlu intreaga natura ~i tot cosmo$ul; Sfii subliniaza necesitatea salvgardarii pacii aut cit mai este timp, 1ini~tirea con~tiintei~i apararea creatiei lui Dumnezeu ... Adunarea cultelor din Romi'mia este 0 expresie a totalei adeziuni, a crezului comun al tutmor romi'milor ~i oamenilor iubitQhde adevar de pretutindeni, o dovada a libertatii de manifestare religioasa ... In eoncluziile Adunarii prezentate de I.P.S. MitropalitAntonie al Transilvaniei printre altele, se arata c a : , , ; 1. Popoarele europene, ca ~i cele din intreaga l:ume, trebuie eliberate de co~marul primejdiei pe care 0 reprezinta amploarea ~i generalizarea puterii de distrugere a annelor nueleare ... Cultele religioase consrdera ca de~i nu reprezinta factori de decizie, totu~i pot inrfuri in vederea unei sehimbari radieale, in gindirea umana. 2. Intruc1t armele sint produse ale inteligentei umane~i sint puse in actiune de vointa oamenilo'r, toemai asupra eon!jtiintei !ji vOintei umarte trebuie sa ae!ioneze ell principialitate $i eonseeven!a. In acest sens, noi von'! spori rugaciunile, serviciile di vine, invoc1nd pe Domnul Vietii sa reverse in inrmHe ituturor oamenilor duhul pacii ~i al iubirii, ca sa putem respira pretutindeni miroosma bineradtoare a unor asemenea daruri. 3. Cultele religioase din tara noastra - a incheiat!lnaitul ierarh - solidare cu poporul in sinul.caruia l~i desra~oara activitatea, se angajeaza ell hotarire sa se dediee, odata mai mult, aeestei slujiri sfillte; intensificindhicrarea lor pe toate caile ~i prin toate mijloacele, pentru apararea vietii ~i a paciipe pamint. 94 De fapt, una dintre ideile forta a Ecumenismului locai al cultelor din Romania ~i influenta sa asupra ecumenismului mondial contempOral},este tocmai "lini~tea ~i lmpacarea cu cei mai de aproape ~i pacea ~idreptateacucei mai de departe ... spiritualitatea romaneasca este unici'i ~i vrednica de lual In seama..." .95 La manifestalile festive Cll prilejul Aniversarii Centeliarului Alltoeefaliei ~i a celor 60 de ani de la recllnoa~terea Patriarhiei Romane,toii reprezentantii eultelor din tara no astra au seos in evidenta Eeumenismulloeal ca mijloc de fra!ietate ~i dragoste ~i in acela~i ti111P ca ceva specific ro111anilor ~i Cll efect practic ~i imediat al liberta!ii de con~tiinta.96
"

93. Tema: Pacea Inseaml1a astazi lnsa,li viata planetei l1oastre, In "BOR" cm (l985), nr. 9-10, p. 658-772. 94. Ibidem, p. 697-703 ~i Cuvlnt, 1. P. S. Antonie, p. 333-334. 95. Ibidem, p. 697 ~i Cuvlnt la Receptia oferita de Patriarhul Justin ... 96. Celltenarul autocefa1iei BOR ~i 60 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie, in "BOR" cm (1985), nr. 9-12, p. 773-798, 835-852.

XL

CALAuzA CRE~TINA

Patriarhul Iustin ramine ill istoria biserieeasca 0 personalitate in sine ~i pentru sine, n-a putut sa-~i duca pina la capat programul anuntat §i sa plineasca nadejdea pus a in el de catre cler ~i credincio§i, trecind catre Domnul, iulie 1986. 97 Reluarea initiativei tiparirii operelor Sfintilor Parinti (17 volume imprimate), COl~rerilJta (prelegere) de 1a Geneva, CEB,198p8§i alte1e ramin fapte de pomenire in tara §i peste hotare. Patriarhul Justin a fostinmormintat in Catedrala Patriarhala, aHituri de patriarhii Miron §i Nicodim. 99 5. Patriarhul Teo c tis t Arapa~ (1986) -licentiat in teo1ogie - a fost ales Inti'istatator al Biserieii Ortodoxe Romane ill ziua de 9noiembrie 1986 §i intronizat la 16 noiembrie in Catedra1a Patriarhiei Romane.Patriarhul Teoetist a venit in Scaunul patriarhal dupa aproape 40 de ani de arhierie, trednd, ca nimeni a1tu1, prin toate Eparhiile provineii1or romane§ti. S-a nascut la 7 februarie 1915 din parinti harnici - tarani: Dumitru ~i Marghioa1a, fiind a1 noua1ea eopi1 din eei zece, eu nume1e Teodor, eel praznuit 1a 8 februarie. Dupa prime1e clase primare, simtind 0 atraetie deosebita pentru viata retrasa §i mai ales pentru muziea, intra ca frate in Minastirea Vorona §i apoi Neamt. Sesizind inteligenta noului frate, aseultarea sa intru toate, eondueerea minastirii 11 reeomanda pentru Seminarul monaha1 din Sf. Minastire Cernica, pe care il absolva ca frunta§. La 6 august 1935, deplJne votul monahal in ctitoria lui Alexandru eel Bun, Minastirea Bistrita, sub numele de Teoctist. Perseverent in toate, atrage atentia superiorilor §i astfel, la 4 ianuarie 1937 este hirotonit diaeon, in aceea§i minastire, §i apoi urmeaza Facultatea de teo1ogie din Bueure§ti, obtinind licenta in 1945. Cu toate greutatile intimpinate, a priIl).it §i ascultari in eadrulArhiepiscopiei Bucure§tilor §i diacon 1a Catedra1a Patriarhiei. La 1 martie 1945, se transfera 1a Catedrala mitropo1itana din Ia~i, 1a dorinta Mare1ui dasca1 Mitropolitul Irineu Mihalcescu §i mai ales sub supravegherea ochiului ager a1 Episcopului-Vicar Justinian MarinaVasluianul. Este hirotonit preot lq25 martie §i ril1duit, in curind, M<lre eclcsiarh a1 Catedralci, Exarh a1 minastirilor §i Vicar-administrativ a1 Arhiepiscopiei Ia§ilor, acordlndu-i-se demnitatea de arhi111andrit. Ranile nlzboiului inca singerau, saracia §i bolik secerau vieti1e prunci10r §i biitrlni1or, Justinian-episcopul ~i Teoctistarbimandritul ajunsesera ucenici Arhanghelului Uriil-tamaduitorul ~i cei care hraneau saracii in pustia Sinaiu1ui eelui de alII-lea razboi mondial. Apostolatlll social devine lege, Treptele slujirii porunca a salvarii eredineio§ilor ... Cei doi invioreaza "Spiridonia" §i minastiri1e devinease de oaspe!i, azi1e §i leagane de copii. In aceasta
97. Trecerea catre DOl11l1ul a Patriarhului Justin, In "BOR", crv (1986), nr. 7-8, p. 12-73 ~i "GB", XLV (l986), 111'. 4. 98. Prelegerea Patriarhullli Justin, Geneva, 21 octombri~ 1981, In "BOR" nr. 11-12/1981, p. 11761188. 99. Trecerea cafre D0l1111ul a Patriarhului JlIstin ... , vezi supra, n. 97

INTRODUCERE: GRUA PENTRU lvfISlUNE ...

XLI

initiativa sint antrenati ~i slujitorii eelorlalte culte, fiindun inceput de ecumenism loeal-practie ~i necesar. Munca eelor doi, aetivitqtt:<g de zi ~i noapte, slujirea pennanenta au fost dovezile premergatoare rosturilor inalte de mai tirziu, a~a cum yom vedea. Nu a neglijat nici inva.tatura. Ajuns in Ia~i, Centrul cultural al Moldovei, s-a inscris la Facultatea de litere ~i fi1ozofie frecventind cmsnrile doi ani, nevoit sa Ie intrerupa pentru chemarea la ascu1tari superioare. loo a) Riispunderea arhiereascii. Pentru merite debsebite, pentru raspuns bun la chemarea inca din pruncie la slujirea celor doua altare:alBisericii ~i al Patriei, dar ~i indelungatei ehibzuinte a Patriarhului Justinian, P.'Cuv: Arhim. Teoctist a fost ales Episcop-vicar-patriarha1 cu titlul Boto~eneanu, lal martie 1950 ~i hirotonit arhiereu de catre Patriarhul Justinian ~i ceiimpreuna cu dinsu1la 5 Martie 1950 in biserica "Sf. Spiridon Nou" din Bucure~ti. In ceea ce prive~te preotia harica ~i raspundereapentru misiune a Biserieii ~i slujitorilor ei, anganjamentul de 1a hirotonie a dat rod bogat, precum talantul din Sf. Evanghelie: "Nu socotesc aceasta chemare drept 0 ra~pl~tire a vrednieiei mele, ci intarind eonvingerea mea fenna, spun cuApostolul neall1ur,ilor ca.: vrednicia noastra vine de la Dumnezeu, care ne-a meut sa fim slujitOlf~f:'Noului A~ezamint nu ai slovei, ci ai Duhului" (II Cor. III, 5_6),101 iar aceasta slujire arhiereasca - una in esenta cu cea apostolica. - "va trebui sa tina seama de conditiile actuale in care ea trebuie sa lucreze §i sa desavir§easca l11isiunea apostolic,if':102 Patriarhul Justil}ian, cunosca.tor al zelului fiecaruia ~i care ~tia sa rasplateasca dupa fapte, asigura profetic pe nou1-hirotonit: "personal, l11u1tumcsc bunului Duml+~:zeu pentnl accasta alegere a unui tovara~ de munca, a unui tovara~ de stradanie §i in acela§i timp a unui tovara§ care sa-mi fie, treptat-treptat, §i un reazim vlrstei, care incepe sa aluneee spre anii batrinetilor".103 Fiind multe de realizat, s-a incredintat noului episcop-viear patriarhal ~i scctorul l11isionar-pastoral destul de deficitar in acea Heme. Biserica Ortodoxa Rom[ma a
1I01t! vicar a! Patriarhiei ROll/{lne, in "BOR", LXVIII (1950), nr. 3-6, p. 23 J -240 ~i Scurtii biografie aLP. S. MitropolitTeoctist aJ Olteniei, de Pr. Justin Popescu, Pr. D. Bala~a, 111 "MO", XXV (1973), nr. 1-2, p. 49-53. 10 I. Hirotollia flltru arhiereu ... , 111 "BOR" nr. 3-6/1950 p. 232. ~i in Pe treptefe sllljirii cre!jtine. Editura Mitropoliei Moldovei 9i Sucevei. Mil1astirea Neamt, 1980, vol. I, p. 3-12. ~i celelalte "paI1i" ale operei Patriarhului Teoctist au fast imprimate 111 aceea~i Editudi: vol. II, 1980; vol. III, 1985; vol. IV, 1986, vol. V, Bucure9ti, 1989. 102. Ibidem, vol. T, p. 236. 103. Ibidem, p. 240.

J00. Hirolonirea [nlm arhiereu a P S. TlzeoctisIAriipas-Boto"iincal111,

XLII

avut totdeauna slujitori demni ~i oti'(tntatL Societatea se schil11base, alhptenteie vechi persistau 1a unii slujitori, trebuia uhi'a~punsl Bisetica l~i avea ~coala ei $i se ~tie ca viitohll unei institutii depinde - ca 0 gtifdina cu rod bbgat ~ de pepinicra, In conducerea inva!amintnlui superior, Patriathul Justinian ttil11ite ca Rector pe P. S. Teoctist, incredintin~du-i.se ~i Cursurile de Ihdnnfiare nl1sionara ~i pastorala a pteolilot. La a , VI-a serie de cursanli se fixau puncttle nt~cesare mturirii misiunii, dovedindu~se valabile pina astazi metodele ~i l11ijloacelete~Qltlandate de Sf. Sinod pentfil deosebita grija fata de pastoratie ~i impotriva ptozeHtisj'l1\llui, anUrfie: pastrarea invatatutii cdei drepte, slujirea corecta $1 pennanenta, grij~p~ntru snfletul credincio~ilor, predica ~i cateheza zilnica, participarea credincio~iloflllslujbe $i in ~pecialla Sf. Littltghie (precum ~i la Vecetnie, Utrenie, taine, ietntgH etc')llnlatutarea practicilor pagubitoare, tespectul ~i intelegerefl intte preo!i, irttre predti$iG,intareti, tiut\hllnotala, vestilnentara a preotuini, cintatea bisericeasca in cornun etc,i<i4 In aceht$i timp ~i de aceea~i il11p01tanta, se inscriu $i orientatlle sodale: lupta impotrivl1 fiedreptatii, colaborarea cu otgahele patohiale ~i locale, lupta pennanenta pentru maIbinele oalfienilor ~i indepiinitea TestamentuhtiMintuitortlllti: Pacea Mea las VOUa,HiS In perioada 1950-1962, P.S',jeoctist, ttl Epistop-vicar patriarhal, a dipatat a1easa experien!a 1;\i ~ ~a desavit~it hb~lllarea, oMrihd cu prisosinta scaullul de episcop. vicar patriarhal. b) /ntfia trerlpta cliiriGl'liatli. ~ Vacanttlidu·se Scaunul de episcop alAtadulni, Patriat'lml JUstinial1, la ceter~ti;AtlUn;hii Bparhiale din Episcopia vacanta, a recotnandat pe cel mai apropiat$ivrM11ic, ltl. aceh:l$i tilnp, colabol'atOt a1 sau: Prea Sfili!itul Episcop-vicar TeocUSl.lfie~ d~ la aleg~i'e, P. S. Sa liicredihtn Maritul Colegiu electljral ca vaadanga siujirn\;,i~$tihe 1m! trepte: "Cei peste 12 alii de slujirc arhictcasca l11i·au lli.1bogaiit e)tpetiehta $i li'ii~au adaugat lutnini de Iharc pret ~i sprijin ... EpiSCOlJu! trebuie sa~"$i piece privirih~ $1 aUlul, ncincetat, ditte llazuintelc pastorill1or sai, Pl.'ebti $1 creditldo~i, pe care sa~i iubeasdi cll atita putere, cum iubc~te ivIlt1tultorui Biscrica Sa, $iij ~fil'tt d sa~~ivada COfnOnl'a sa) tostul luc\."arii sale, l11fngticrea sa, ferich'ta sa, hi.lil:1fi Sfii tOfOai"ia$i luuda sa ... '" I061uta doal' dtcva mctodc ~i mijloacc nlisiol'lUre absDlut fi~~.-sare Itl attlvitatea icrarhlllni efJafhiat. Dupa savli.':;;irea Sf Litul'SbH, la li.lOln~fittl.l potrivit, l1oul~episcop a1 Aradului ltlcredinta del'ul ;;i pe credihelO§iiortocioc$l ~i teptezcntantii lotali ai cultelor: "l1U
feudist B\)tu~aneam\l, Rtjstu/tlll'sUi'U01" de iHtf4'lImal'e l1lisiol1ara IJellfi'u )31"-£011, in "BOR", nl". .3-6/1950, p. 247-248. t 05. Ihidel1i, p. 25 L 106. Ategel'ea PrellsfhiWlifui TeodlstAt-ttplt}, bl Sc(mhiiJ de Episcop at AI'1J.<iuiw, til. "BOR", LXXX (1962), nr. 7-8, p. 604. 104.

t

INTRODUCER£. GRIJA PENTRUMISlUNE ...

XLIII

voiinceta sa arat fi'umusetile neasemuite. ale SfinteinQastre Ortodoxii ... ", ma voi stradui sa pastrez nea1terate adevarurile de crediIl!a ale invataturii Mintuitorului Iisus Hristos, fiind stapinit de duhul dragostei celeid14nnezeie~ti ~ipromovfnd duhul de jdltietate ~i fneredere eu eeilalti reprezentan{i a(eultelor religioase" .107 La Centrul chiriarhal, ca de altfel ~i in CUp~\n~llI Eparhiei, P. S. Teoctist a adaugat vrednicii dupa vrednicii, cum constata PaN<;t;f~llll Justinian, 108 ~i a~a cum se observa ~i astazi, P. S. Sa a adus un nou suflu "stra~apiiLor ecumeniste, de apropiere ~i colaborare intre toate BisericiIe ... "; 109 la Arad, am trait din plin duhulinfratirii dintre conducatorii ~i deserventii cultelor apartinin~ altor nationalitati, unindu-ne mereu eforturile 'in slujba nazuintelor de pace ~i de fratietate instaurate in tara noastra ... ". Acolo am simtit din plin duhul 1:nfr~tirii dintre romani ~i celelalte nationalitati rinduite de soarta sa vietuiasca pe acela~i: pamint romanesc, in setea ~i in lupta lor comuna pentru libeliate ~i dreptate ... arcu1 Carpatilor n--a despartit pe romanii de dincolo ~i de dincoace de 111unti ... ".IIOSe 111ai adauga faptul ca 0 vreme a supravegheat ~i Eparhia Oradiei p1:na la ocuparea Scaunului chiriarhal de catre P. S. Episcop dr. Vasile Coman. III c) in prima s litjire ea arhiepiseop ~i Mitropolio: ':,..,-Dupa trecerea catre Domnul a mitropolitului Firmilian al Olteniei, IntiistatatoTulBisericii Oliodoxe ROIn<lne, ca ~i intregul Sf. Sinod au chibzut pentru a complet(jJipsa in ierarhie. Chemat pentru faptele Sale, ales pentru merite ~i investit pentru gragoste de Biserica ~i de neam, P. S. Teoctist a fost ales Arhiepiscop a1 Craiovei ~~.I\tfitropolit al Olteniei. Experienta din Transilvania a fost de mare 'i~~portan!a pentru consolidarea trepteJor slujirii cre~tine. "Am acordat intreaga luare aminte problemelor legate de viata Bisericii noastre stramo~e~ti, printre care eele1ndreptate catre bunul mers al formarii viitorilor slujitori ai altarelor. .. ".112 Adaptindu-se nou1ui spirit ~i intelegind t~mperamentu1 credincio~ilor din Oltenia,1. P. Mitropolit Teoctist a continuat lucrurbU11 inceput de i'nainta~i, ainitiat 110i metode pentru intarirea evlaviei strabune punil~d accent ~i pe viata 1110l1aha1a §i disciplina clerului, dovedindu-se exemplu de slujire ~i iubitor de loca~uri sfinte. A grab it construirea edificiului Seminarului teologic dirt Craiova, a instaurat un nou
;""

107. Pe treplele s/ujirii ... , vol. I. p. 162. 108. NOlli Mitropolit al Olteniei ... , Cuvintul Patriarhu1ui Justinian, in "MO", nrc 1-2/1973, p. 10-11. 109. Ibidem, p. 15. 110. Ibidem, p. 22, 34-35. Ill. Ibidem. p. 41. 112. Ibidem, p. 45.

XLIV

CALAuzA CRE$TINA

climat de mundi la Centrol mitropolitan, inzestrind parcul Palatului mitropolitan cu o biserica de lemn. In cateheza ~i in pr.edica, precum ~i in slujba, Inaltul ierarh a fost
~i

a ramas pilda vie. Il3 d) A doua slujire, ca Arhiepiscop!ji Mitropolit al Moldovei!ji Sucevei. - Dupa

alegerea mitropolitului Iustin capatriarh, I.P.S. Mitropolit Teoctist, dupa atitea vrednicii pentru glia strabuna, se ifI.toarce in Vah'a parinteasca prin alegerea Sa ca Mitropolit al Moldovei slujirea Bisericii
~i

~i

Sucevei. "Cu zestrea pe care singur ti-ai agonisit-o din

a poporolui nostro, spunea patriarhul Iustin, h-udind vreme de

peste un sfert de veac ca arhiereu, te Intorci acum acasa, in Moldova, pentru a continua lucrarea careia ti-ai inchinat via!!l. Bogata experienta pe care ai dobindit-o in activitatea de Episcop-vicar la Patriarhie, de Episcop al Aradului trecut, eu marea traditie bisericeasca dove".114
~i

~i

de Mitropolit al

Olteniei, se imperecheaza, de astazi inainte, in sufletul I.P.S. Tale, mai mult ca in patriotica a batrinei
~i

mult slavitei Mol-

Din primul moment, I.P.S. MitropolitTeoctist ~i-a indreptat gindul spre unitatea de credinta ~i implicit unitatea de n~am, invocind duhul celor care au aparat dreapta invatatura
~i

au depus stradanii peljitru: misiunea Evangheliei: ierarhii Sinodului de

la Ia~i 1642, Varlam-mitropolitul, ;,strajer al Ortodoxiei", Dosoftei, Iacov Putneanul
~i multi altii.115 In cuvintul Sau, program de ehemare ~i inraptuiri, I.P.S. Teoctist,

luind pilda pe inainta~i ~i invocind pe palin!ii duhovnicqti - in cazul de fata Patriarhul Justinian - incredinta pe cei prezenti
~i

prin

ace~tia

toata suflarea cea drept

credincioasa a Mitropoliei: "Mavoi inspira din viata ~i din lucrarea tuturor acestora, pentro ceea ce mi se cade sa fac de astazi inainte, din locul pe care ei I-au cinstit ~i I-au impodobit de glorie nepielitoare. Chipurile ;;i vredniciile lor
11121

lndreapta la
111Ult

izvoare1e nesecate ale Ortodoxiei romi'me~ti care, in trecutul neamului nostru unitatii noastre nationale ... ". 116 Ca parinte iubitor
~i

vitregit dar niciodata biro it, a fost pavaza graiului strabun ~i a contribuit la pastrarea cu grije pentm fiii sai apropiati, colaboratori
~i

mai

indepaliati numai ca loc, preotii, monahii ~i credincio~ii, I.P.S. Sa arata toata pretnirea
113. Pro C. Buzdugan, Striidanii (fi infoptuiri ale !nalt Prea Sfin{itului Mitropo!it Teoctist fn sllljba Bisericii stl:iimo~eJti (fi a binelui ob!jtesc, In "MMS", LIII (1977), nr. 10-13, p. 744-759. 114. Noul Arhipastor al Bisericii din Moldova, In "Idem", p. 712. 115. Ibidem, p. 719. 116. Ibidem, p. 736.

INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MlSIUNE ...

XLV

pentru "misiunea lor, pentru zelullor pastoral", pentru tot lucrul cel blll ~i "pilduitoare con~tiinta." 117 Luind drept exemplu de ierarh, teolog, dascal
~i

inva!ator pe Sf. Grigore de

Nazianz, "pentru implinirea acestei inalt« ~i grele demnitati la care sint chemat, voi avea in cuget mereu mari1e adevaruri talmacite" de Sf. Pi'irinte: "Pentru a pastori pe altii este neapi'irata trebuinta sa te intelepte~ti dintii tu ~i pe urma sa intelepte~ti pe a1tii, sa devii dintii tu a lumina ~i pe urma sa luminezi ~i pe al!ii, dintii sa te apropii tu de Dumnezeu ~i apoi sa apropii de El pe altii"."8 Intr-adevar, in cei noua ani, realizarile ~i innoirile in Mitropolia Moldovei ~i Sucevei vorbesc de la sine. Pentru citva timp I.P.S. Mitropolit Teoctist a avut in grija ~i Mitropolia Ardealului, incheindu-se astfel, eu alegerea ca patriarh "circuitul ierarhic" in toate provinciile romane~ti, situatie unid ~i vrednica de consemnat in istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. 119 e) Pe cea mai inalta ~i desavir~ita treapta a slujirii cre~tine: Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romdne. - Dupa noua ani de activitate arhipastoreasca ~i slujire continua la Altarul strabun pentru Evanghelie, viata ~i pace,120 I.P. Sa Mitropolit Teoctist a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane ca "cel maibun intre cei buni" ~i cel care poseda "un deosebit spirit praetie".121 Raspunzind alegatorilor, incredintindu-i de pastrarea dreptei rinduieli ~i slujirii pennanente, Intiistiitiitorul Bisericii Ortodoxe Romane a adus multumire "Parintelui luminilor" ~i "din noianul gindurilor" a pomit in nona responsabilittlte cu cugetul in rugaciune: "Doamne, daea m-ai a~ezat peste eele inalte, Te rog sa ramii cu mine totdeauna ... ". 122 Adaugam la implinirile de ieri, chemiirile de azi, pe linga multe probleme
administrativ-gospodare~ti.123

In raspunsul-program, dupa savir~irea Sfmtei Liturghii, Patriarhul Teoctist asigura, prin cei de fata, intreaga cre~tinatate ca va continua "pe acela~i drum al inainta~ilor, cu noi impliniri, luerarea lor pilduitoare, impletind armonios firul viepi
117. Ibidem, p. 737. 118. Ibidem. 119. BuclIria lllllii ales papas aniversar, "Numar omagialla 70 de ani de viafii a 1. P. S. Teactist", in "MMS", LXI (1985), nr.I-3, p. 81-112. 120. t Antonie al Ardealului, Cllvint amagial, in "BOR" CIV (1986), nr. 11-12, p. 29-36, " ~i in "Tr". 121. Pro Prof. Dumitm Radu, Prea Fericitul Piirinte Teoctist, Noul Patriarh af Bisericii Ortadaxe Romane, in "BOR", nr. 1-211987, p. 10-17. 122. t Antonie al Ardealului, p. 32. 123. 'i' Teoctist, Riispuns de mul!wnire Colegiului electoral, in "Idem", p. 35 ~i 61.

XLVI

CALAuzA CRE~T[NA

noastre bjseriee~ti eu firul vietij"neamului nQstru, eu eonvingerea ea aeestea se desprind din aeela~i eaier al fiintarii noastre ere~tine ~i romane~ti", 124 1, In ceea ee prive~te familiaprtodoxiei de pretutindeni, "Biseriea Oliodoxa Romana a pazit eu sfintenie unitatea de eredinta - de cult ~i de spiritualitatc cu intreagaOrtodoxie, Aceasta uniiate, pas'trata eu eonseeventa in treeut, uneori eu pretu1 a multorjcrtfe, se cere afirmata eu ~i mai multa vigoarc in zilcle noastre, dnd legaturile interortodoxe, ea ~i cdc' interere~tine, au loe pe seara din ee in ee mai mare. Pentru noi, aeeasta unitate eate aeeea~i eu insa~i viata Biserieii, avind ea izvor fundamental ~i central pe Mintuitorul Iisus Hristos ... vom acorda Intreaga l10astra aten/ie lucrarilor In curspentrupregatirea 126 Sfintului ;'ii Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, preeum ~i tuturbl: eelorlalte actiuni interOliodoxe menite sa afil111e unitatea doetrinara, eultica ~i canonica a Ortodoxiei". 2. eu Bisericile Vechi OrIentale se vor intensifiea legaturih~.127 3. eu Biserica R0711ano-Catolidi se vor preciza temele de fructuos dialog teologic. 128 4. eu Bisericile din Comu!1iunea-Anglicana se vor fundamenta temele din discutiile generale ~i bilaterale. 129 5. eu organizatiile Mi:jcarii ecumenice,130 sublinia Prea Fericirea Sa, "v om face tot eeea ce este neeesar pentnica Biseriea no astra sa-~i intensifiee aetivitatea ... ":
124. Ibidem, p. 41 p. 125. Ibidem, Festivitatileinstalarii ... , p.73. 126.Ibidel7l, p. 74, 105~106. De fapt, Fatriarhul Teoctist a avut cOl1vorbiri eu patriarhi ortodoqi inca din vremea cind era Episcop-vicar iucalitatea Sa de trimis sau insotitor al Patriarhului Justinian sau ca delegat la convorbiri din partea Sf. Sinod al Bisericii 0110doxe Romane. In acela~i timp a prim it dclegatiile Bisericilor 0l10doxe surori: CDiodor al Ierusalimului, Pe treptele silljirii ... , Ill, p. 13 I ~ 140, IV, p. 283--285. Sanctitatea Sa a fost prezent la Instalarea Prea Fericitului Patriarh Tcoctist, Festivita!ile instalarii,p. 66~67, 81~83, ~i Maxim al Bulgariei, Ibidem, p. 67~68. De ascmenea, Noul Patriarh al BORmai aVl.1sese intilniri pentrn inHirirea unitatii ortodoxici eu Pil71C'1l Patriarhlll ivfosc()"ei (Pe treptele slujirii ... , IV, p. 256 258, 266~2 71): Elills al Antiohiei (Idem. yol. L p. 276~279)., Pc larg ~i La izvorul viII ,\-i lnnoitor [[I credin!ei 110aslrC' ododoxC' (yol. lll, p. 20 1~354. YO!. IV). Intiia vizi\ii, ea Patriarhal Bisericii Ortodoxe Rom5.ne, a fucut-o Prea Fericitul Tcoctist Sanctitarii Sale Dimitrie al Constantinopolului (in .,BOR", CV (1987), nr. 5-6, p. 21-54), yizitii intoarsii de: catre "Sanctitatea sa'ln luna scptcmbrie 1987, In "Idem, nr. 910, p. 11-80). 127. Prca Fcricirea Sa facc parte din gruiml lntlilor ierarhi ortodoqi rom5ni care au vizitat sau au primit vizite ale rcprezentanrilor ae,estor Biserici (America, Etiopia, India etc.) cOl1tribuind la intensificarea dialogului teologic.Feslivitc/file inslu/Cirii ... , p. 88 -89; PC' treptelC' slujirii .... \'01. L p. 370-402 ; vol. IV, p. 286~288. 128. Prea Fericirea Sa a condus deleg'lria"Biserieii ortodoxe Romane in dialogul ortodoxo-romanocatolie cc a avut loc in localitatea Riva del Garda CItalia), Pe trepleie siujirii ... , vol. IV, p. 289~ 293 ... , Si atitudinea impotriva (Iller abuzuri ~i imixtiuni, Ibidem, p. 148~150; Festil'ita!i!e instalarii ... , p. 88,95. 129. Festil'itafile instalarii ... , p. 74, I 05 ~i Cuvzntui delegatului Biserieii Angliei, p. 90~91; Pe treplele siujirii, vol. II, p. 312~314. De asemenea, vor continua intrunirile de dialog general ~i eel bilateral, eu Bisericile Evanghelice ~i eu Bisericile Re(ormate. 130. FestivitaJile il1stalarii ... , p. 74, 88~89.

INTRODUCER£. GRIJA PENTRU MISIUNE ...

XLVII

a) in COl1siliul Ecumenic al Bisericilor; b) in Conjerin/a Bisericilor Europene; c) in
Conjerin/a cre!jtina pentru pace13l; d) cu "alte foruri" 132 menite sa aduca 0 contributie

cit mai valoroasa la implinirea TestamentuluiMintuitorului nostru Iisus Hristos: "Ca toti sa fie una" (loan XVII, 21). 6. Fonnei superioare a Ecumenismului local,'33 Conferintele teologice interconfesiona1e Ii se
VOl'

da toata importanta: "ecumenismullocal nu este numai
~i

un prilej de discutii teologice, ci in primul rind Q practica vie a relatiilor de fratietate dintre Cultele din tara noastra, consaerata inflpririi Patriei
7. Respectul pentru celelalte religii.

paeii in lume".'34
~i

"In acela~i

timp, Noul-ales Patriarh

incredinta pe eei de fata ca preoeuparile noastre se vor indrepta spre eunoa~terea apropierea frateasca de eelelalte religii ... "'35

8. Pentru pacea a toata lumea. - Convingerea Intiistatatorului Biserieii

Ortodoxe Romane pleea din inalta misiune arhiereasca, deoarece lara pace ~i lini~te, lara dreptate Hristos
~i ~i

iubire nu se poate sluji luiUumnezeu eu eonvingere. Trairea in
insu~iri

actele liturgiee sint

ale

lini~tei ~i

pacii. Si in

aeela~i

timp, paeea de nazuinte
~i

este legata de iubirea de glia strabuna. "De-a lungul intregii sale istorii, poporul roman a dovedit ca este insufletit de
0

adevarata voeatie pentru pace

~i

din cele mai nobile, izvorite din zestrea lui sufleteasca deosebit de bogata deosebita cinste sa sprijinim implinirea idealurilor sale de bunastare, nu ne lli1piedice,J37 ci "trebuie sa ne indemne sa dam raspuns
~i

de

geniul sau creator. Ca fiu al acestui popor, ridicllt din sinullui am simtit totdeauna 0
propa~ire ~i

pace ... " .136 Raportate la lumea intreaga, preocuparile noastre teologice trebuie sa ajutor omenirii in

131. Ibidem, p. 126, A r·7ll-a Adlll1are gellerahi a CBE (13-25 oct. 1979), de Diac. j\sist. dr. Viorel Ioni\a, III ,.BOR", XCVII (1979), nr. 9-12, p.llOO~11 01. Pe treptele sluiirii ... yol. III. p. 19-22: IV, p. 68-71,208-211,219-221.

132. Festivitii!ife inswliirii ... , p. 94-95; A VI-a Adlllwre gelleralii a CCP, Cuvinnlll. P. S. IVlitropolit Tcoctist, in ,,t,,IMS", LXI, nr. 7-9, p. 574-577, 578-579. 133. Feslivitiitife insta/arii ... , p. 75 134. Ibidem, p. 78,96-98, lO6. Pe larg ~i Pe treptele sllljirii ... , vol. Il, p. 317-320: IV, p. 222-224. 135. Festivitali/e illStaliirii ... , p. 75, 96.·Pe treptele slujirii ... , vol. II, p. 356~357. Se ~tie ca in CEB, Sectia "Misiune ~i evanghelizare" are~i 0 subdiviziune: Dialogul ell celelalte religii (~i ideologii). 1J6.Ihidem p. 75, lO6; vol. I, p. 75-77; 78-81; II, 317-320; 372-374; IV, p. 40-44,161-168,179207,212-214,237-242,314-323. 137. Ibidem, p. 64. Cuvlntare la I Conferin1a, in Pe treptele sfujirii ... vol. I, p. 26-29, IV, p. 199-200, 225-227. Dupa cum se ~tie, Patriarhul Teoctista·fost!§i deputa! 111 MAN. (vol. I, p. 183-190).

XLVIII

CALAuzA CRE~TINA

problemele atit de grele cu care. este confmntata astazi ... Bisericile slnt datoare sa Ie acorde intreaga lor atentie".13.8 Cu acela~i binecuvintat prilej::de instalare a Patriarhului Teoctist, I.P.S. Nicofae, Mitropolitul Banatului, incmstind in diadema de aur meritele misionar-ecumeniste ~i national-pastorale ale intiistatatorilor Bisericii Oliodoxe Romane, arata ca "Mironpatriarhul a fostunificatorul; Nicodim-continuatorul; Justinian-organz'zatorul; Justincarturarul ~i ecumenistul. In fine, anldobindit pe al cincilea Patriarh, Frea Fericitul Teoctist, care in intreaga sa activititie la eparhiile pe care le-a condus, iar in zilele de locotenenta pe planul intregii Bis'erici, s-a aratat un nefntrecut chivernisitor af patrimoniului bisericesc, un priceput gospodar;;i un parinte deosebit de sensibilIa toate nevoile arhipastoritilor sai" (subl. n.).139 Patriarhul Teoctist a dus mai departe duhul innoitor al parintelui Sau duhovnicesc, Patriarhul Justinian; a fost ~i este un iubitor de fmmos intm toate, un liturghisitor desavir~it ce transmiteprin slujba minecare adinci't a cugetului, ridicarea mintii la Dumnezeu, iar prin cuvint reu;;e~te sa umple inima de ci'tldura ~i sa cople~easca vointa ascultatorilor~pre a face bine aproapelui. Parcurgind paginile celor pat:ru volume: Pe treptele slujirii cre;;tine, cititomi (cleric sau credincios) capata har peste har in experienta misionar-pastorala,140 in patriotism 141 ~i ecumenism, 142 in intelegerea credintei in Hristos, 143 in trairea cre~tina spre desavir~ire, 144 in pastrarea predaniilor,145 in grija deosebita fata de patrimoniul cultural-national. 146 Cu experieritaSa misionar-pastorala, luind in seama Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Romane, Patriarhul Teoctist a reinnoit practica misionara, plU1ind accent deosebit perivna credincio;;ilor no~tri in a-~i apara credinta
138. Festivitcl!iie illSta!clrii ... , p. 75, 81; 84-85: Pentru Dezarmare §i Pace. Adunarea Cultelor din Rom5nia, Bucurqti 1981. Ed. Institutului Biblic. CU1'lntui 1. P. S. Teoctist, p. 222-226, A doua Adunarc a Cultclor pcntru Pace Iii de;xlrlnare, Bucurqti.1984, Ed. Institutul biblic Cu1'intui 1. P. S. Tcoctist, p. 47-49; A treia Adllnare, Bucurqti, 1985, in "BOR" cm (1985), nr. 9-12, CUFllIfili 1. P. S. Teoctist, p. 692-693.
139. Festil'itclfiie ins/aiarii ... , p. 61. 140. Pe trepteie siujirii ... ,
Y01.

I, p. 90-96, II, p. 100-104; IV, p. 58-67,401-407.
289~293>

141. Ihidem,

\'01.

II, p. 261-264, 375-382, 391-399; IV, p. 141-147,281-282,390-397.

142. PI' trepteie s/lIjirii ... , vol. IV, p.

143. Ibidem, vol. IV, p. 11-18.
144. Ibidem, vol. III, p. )25-177, 184-189. 145. Ibidem, vol. IV, p. 283-285. 146. Ibidem, vol. I, p. 82-89, IV, p. 251-255. "Credinta
~i

viata romaneasca", In vol. III, p. 357-468:

IV, p. 309-313, 347-354, 370-389,414-426.

INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE ...

XLIX
~i

stramo~easca ~i in acela~i timp, a ajuta pe preotul-paroh in misiune prin Cercul misiol1Cll: 147

pastora!ie

in conc/uzie, ierarhii, clerul ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe Romane au considerat frati pe ceiIalti de alte credinte sau de alte nationalitati atunci clnd au respectat confesiunea ~i ceremoniile lor ~i au cultivat diferite forme de Ecumenism practic. Cind prozelitismul a Iuat forme incisive, con~tiinta credincio~ilor ~i sentimentele lor stramo~e~ti fiind atacate, atunci grija Bisericii Ortodoxe Romane pentru apararea dreptei credinte ~i a unitatii de neam a fost deosebita, folosindu-se l71etode ~i mijloace irenice din cele mai diverse. 148 In ceea ce prive~te EClllnel1ismul local al cultelor din Romania este un efort comun al tuturor credincio~ilor ~i nationalitatilor conlocuitoare de-a lungul veacurilor, 0 forma de fratietate confesionala intretinuta ~i de ospitalitatea cre~tina specifica sufletului romanului ortodox. lata ce se constata ~i in acela~i timp ce se asigura cu un veac ~i jumatate in urma, .1a la~i. Astfel "La cea de a 17 -a ~edinta a Adunarii Ad-hoc, din ziua de 12 noiembrie 1857, care-~i desfii~ura lucrarile sub pre~edentia mitropolitului Sofronie, a fost citit de catre Mihail Kogainiceanu raportul Comisiei a doua, in Iegatura eu acordarea de drepturi politice pamintenilor care sint cre~tilli neortodoqi.Raportul arata ca natia romana are in vedere interesul comun pentru toti Icicuitorii din Principate; ca acest interes nu se poate intemeia dedt pe aceIea~i drepturi ~i indatoriri pentru toti pamintenii, avind in vedere ca ~i in alte domenii, militar, public, este statornicita egalitatea indatoririlor pentru toti; avind in vedere ca egalitatea indatoririlor reclama ;>i egalitatea drepturilor pentru toti; avind in vedere ~i principiullibertafii de cult; considerind ca 0 lara atunci este jericita, clnd este dreapta pentru tOJifiii sai; tinind seama ca de aceste drepturi s-au bucurat mereu
147. Legiuiri/e B.o.R. Ed. lnstihlml Biblic, Bucure~ti 1953, p. 269,Al1. 44, f. In spriiinul intensificarii l71isillllii ~i pregatirii pastoraJ-patriotice a slujitorilor ~i credincio~ilor, precum ~i incurajarii ~i organizarii CerCll/lli ll1isiollar in parohiiJe BOR, Patriarlml Tcoctist, ell Sf. Sinod au trimis 0 Pastora/a carre pre~edinlii conferinlelor preote~ti din luna noiembrie J987. in aceasta Scrisoare-misiollarCz, Sf. Sinod indeamna pe slujitori la mai multa rivna pentru "siuj ire, catehizare, predidi, asisten!a-duhovnieeasea". Atragind atentia asupra unor nereguli in parohii ~i ncpasare Inmisiune a unor preoli, Pastorala se adreseazii hlhlror slujitorilor aJtareJor, indiferent de vlrsta. conditia, rangul ~i pozitia lor in Biserica, ccrindu-le sa-~i puna mcreu In Jucrare misiunea ciireia s-au diiruit, mgiiduintele mente la hirotonie ~i chemarealor sflnta ... ". Ingrijorali, dar ~i inerezatori, membrii Sf. Sinod incheie: .,Am fi cei mai fericiti ca, de aCUill lilainte, Sit nil mai al'em pricina de mustrare, :;i, ClI alit l71ai plltin de pedepsire, cidoar de bucllrie In/reo/alta pelltru cOl1.yliinciozitatea .ii zelul cu care fiecare I:;i fndep/ine:;te s/ujirea sa" (Paslora/a, Bucure~ti, 6 octombrie 1987, p. 4-5). In scmi timp, eu binecuvintarea Patriarhului Teoctist, s-au tipihit: 0 noua edi(ie Litllrghier, Edihlra lnstihltului Biblic, Bucure~ti, 1987; Despre preo!ie, ldem,Biserica Ortodo:ra Romana, monografiealbum etc. 148. Activi/atea misionara a Bisericii Ortodo:re R0l1111lle pentru apararea dreptei credin!e In fara il/cerci/rUor prozelitiste, in "BOR", ClV (1986), nr. 9-10, p. 74-82.

L

CALAuzA CRE$TINA

la noi toti cre$tinii; $tiindu-se di drejJturile politice slnt reCU110scute atit pentru paminteni cit $i pentru impaminteniji ... (subl. n.). Adunarea Ad-hoc a Moldovei dore$te $i prime$te in viitoarea organizare a Romfll1iei unnatoarele principii: Totipamfntenii cre~tini se vorbucLzra de toate drepturile politice intocmai Cet ,~i ortodoc,<;ii ... "149 Aceste principii fundairtentale smt Inentionate $i in legislatia actuali"i. 150

*
Multi vizitatori striiini, la inceput, au privitEcumenismul local ca 0 forma ciudata de convietllire, ca apoi sa se convinga de trainicia acestuia. 1. Respectarea reciproca et crediriJei celorlalJi la noi in tara a fost 0 intelepciune stramO$eaSCa inscrisa in inima oametiHbr acestui pamint $i insu$ita plin Evanghelie: , "pe cel strain l-ai primit; l-ai imbracat, dad a fost gol; i-ai dat sa manince, sa bea, daca a fost fUimind $i insetat; I-al ce!cetat, dac~ este bolnav?"; ai Tacut acestea aproapelui, " ... Mie Mi-ai fa cut" (Mf!:tei XXV, 35). A$a sc explicii de ce cei ce au venit peste noi, de-a lungul veacurilOl~.,au plecat sau au ramas aci totdeauna, au fost socotiti "frati" dar dupa "Legea lor" .. 1,5~, l' .' . 2. In climatul specific al relatm(jI dintre cuIte, astazi, clerul $i credineio$ii diferitelor Biserici, confesiuni sau denominatiuni au inteles ca sensul $i semnificatia majora a ecumenismului 0 reprezinm iutegrarea depiin:a in efOliurile generale ale Patliei. Dc aceea "Drepturile 0l11ului" (printretare eeIe fundamentale: dreptulla viata, dreptul la munca, drcptulla libertatc, inclusivteligioasa Slut ,,ll1serise in pr~ctica eredil1eiosilor tuturor cultelor din Romania, inainte'de hOtar1ri sau eonventii internationale la care au aderat mai tlrziu statele membrt: ruONU. Deasemenea, "Legea eultelor" trebuie sa rdlectc deplina libeliate de manifestate in confol111itatc cu "Marturisirea de credintil" spccifica fiecarui cult $i en ccremonialul adecvat. 152 Criteriile Ecumenisl11ull1i local. dqi se picrd in vcacuri, se observa lha'l:nte de 111eeputuriJc ccumeniste mondiale ~i s1nt vizibilc inainte de intiia Adunare gen~rala a Consiliului Ecumenic al Bisericilor. 1." Buna cOl1vietuire, dialogul principia1, il1crederea reciproca ~i eolaborarea lntre eultc slnt insu~irile oricarei organizatii ~clpneniste, dar mai aics, la noi, au eorespuns eu adevarat $i au raspuns imperativelol"vremii. 154
'
,

149. -r Nestor VOl11icescu, Ul1dc-i tUl"ma, (({:!?lo-i pl1storul.." p. 106-108. 150. Co/lslituria ... (1965), Art. 17,30 "i 31.," 151. Ec. local, Contribu!ie fa llllitatea l1a{ionaliL., p. 266-267. 152. Decretull77/1948 devenit, cu unelecompletari, Legea culrelor din Romania. 153. Ec. locaL Contribll!ie fa ullilntea 11C1{iaimliL" p. 271. 154. Prof Em. Vasilescu, 0 710lia orientare In l"eJa,tiile dil1tre cliltele religioase, In "Ort.", IV (l952), nr. 3~4, p, 604~614; A 50-a COI!feriJif.a leologied illtcrteologica, in "B OR" , CV (1987), nr. 1I-12,p. 17-118.

INTRODUCERE. GRDA PENTRU ;'vIlSIUNE ...

Ll

3. Bisericcl Ortodoxa ROl71cma, raspmlzind cerintelorjnteme, a Iuat initiativa pentru crearea unui Ecwn en iSl71 local real, fiindca ea apractieat inca de Ia ineeputul existentei sale apostoliee buncle relatii eu toti cei care au. venit pe Ioeurile noastre. Apoi, ea a partieipat la concilii de impacare ~i incercari'de reunire a Bisericilor, a initiat un dialog de fratietate Cll catolicii ~i protestan.tii i de toate nuantele inaintea organizatiiIor ecumeniste. Astazi, prin colaborarea ol'ganizata, prin discu!iile tematice in dialog de egalitate, ~i mai ales in climatul de intelegel'e ~i l'esponsabilitate, de libertate ~i unitatc nationala, de colaborare cu altc confesiuni ~i l'eligii exista un cadm larg de desTa~urare ~i continua dezvoltal'e a ecumenismului. "S1ujil'ea unui popol' de catre 0 Bisel'ica, spunea Patrial'hul Justin - nu impiedicanicidecum participal'ea sau coopcrarea ei la slujirea altor popoal'e sau a lumii intregl",]ata motivul apal'tenentei ~i activitatii noastre in mal'ile organisme ecumeniee cl'e~tine, in forurile mondiale pentm apararea pacii ~i fericirii omenirii, a~a cum s-a v~zut. "Ca slujitol'i ai Bisericii Ortodoxe Romane ~i ai neamului nostru romancsc (noi,sintem) palia~i ai Bisericii de pretutindeni ... de aceea lucral'ea noastrii bisericeas)::~L~ . l~i implete~te firele ei cu firele lucrarii altei Biserici. Impreuna cu ele ne rugam pentru toti oamenii, impreuna cu eIe cercetam chestiuni teologice, impreuna cu de l1e§triiduim sa aducem partea no astra de contributie la solutionarea tuturor probl,~~rteJor care framinta astazi ::.":, onlenirea" .155 4. Pentru Pacea a toata lumea, pentru bzmastaf8{1 Sfintelor lui DWl1nezeu, ", Biserici ~ipel1tru unirea lor. - De la "un lung trecut coihun" s-a trccut la friitietatca de astazi a Bisericilol' ~i cultelor prin deschiderea recipl;oca a acestora. AstfcL dupa 25 de ani de Ecumenism local ~i la a 50-a Confel'intii'ieblogica interconfesionala, s-a constatat un fapt deosebit al dialogului in aparal'ea vi~tii. S-a impus, prin rezultatcle ei, cea dc a 45-a Conferinta teologica inlcrconfesionaJa, din 5-6 iunie 1985, Sibiu. Indatorirea Bisel'icilor pcnt1'u apararea vietij ~i a piicii pc plancta noastra i~j arc temeiul doctrinal' - s-a sublinial in aceasta Conferili!a - in Hristos insu~i, care a yenit ca lumea viata sa aibii ~i mai mult sa aiM (Iba11' X, 10). Pacea cs(c dar
J 55. A~a eum se ~tie. Sfintul Sinod aJ Biscrieii Ortodoxe R0111ane, eu priJejulAninTsarii Unirii Transi l"\"~nici eu Patria-mama - 1918 -I Deeembrie -1985, a tri mis,elerului ~i eredincio~iJor ortouoqi romani 0 Pas/orala pentru pace - Bueure~ti. 1 Deeembrie 1985 ~. care se refera ~i la EClll71enislIllll local: "Se euvine sa faeem eunoscut ~i pe aceastii cale ca Biserici:i Ortodoxa Ronnlna, 1l71prelllul CLl cclelalte culle religioase din tara noastra (subl. n.) au tinut 1n anii din.UTI11a, doua adunari consaerate pacii ~i dezall11arii, iar 111 acest all, Intre 16 ~i 18 sept. s-au desIa§u~·at la Bueure~ti Lllcrarile celei de a /reiaAdlll1ari a Cultelor din Romania (subl. 11.) ... La aeeste adunarr:,~ aliparticipat ~i mulTi reprezentanti ai Biserieilor de peste hotare ... " (p. 5-6) P. 1. David, Ec. local, Cbntribu{ii la lllliialea na!ionala ... , p. 267, Idem, Organizatiile cre:jtine ecltl1Jeniste ... p. 440-443.

LII

CALAuzA CRESTINA

dumnezeiesc, dar ~i misiunea omului p~pamlnt. Ca impacare, este dar dumnezeiesc, venit prin Hristos care ne-a mlntuit. Ca misiune, paeea este, Inainte de toate, un act de dreptate soeiaUi Si rod al iubirii eu earesintem datori tuturor (loan XIII, 34-35). Din aceasta pricina, Bisericile ~i Cultele religioase trebuie sa sprijine eu cuvintul ;;i cu fapta initiativele ;;i aC1iunile popoalel~1' earora aparpn pentru apararea vietii prin statornicirea pacii in lumea intreaga. S-a impus, de asemenea, prin rezultatele ei valoroase, indeosebi Conferinta a 46-a, din 12-13 noiembrie 1985, de la Cluj-Napoca, care a legat imperativul pacii de unitatea ~i integritatea Iumii, a creatiei Intregi, pentru care ~i Bisericile sint responsabile in a Ie pastra ~i apara. o temeluire teologica de substantl1?i de amplitudine a pacii intre oameni ~i popoare, ca slavire a lui Dumnezeu ins:u~t, a oferit Cultelor religioase Conferinta a 47-a din 22-23 mai 1986, de la Bucure1}ti. Omul trebuie sa fie "imprenna-luerator cn Dumnezeu" (II Cor. IV, 1) Ia pastrarea unitatii ~i integritatii creatiei, prin to ate actiunile sale de a 0 restaura In arn10nia ~i echilibrul in care a asezat-o Hristos insu~i prinlucrarea Sa mlntuitoare". Conferinta a 48-a a aprofundat id!i!ea pacii. 156 . 5. Totdeauna s-a plecat de la teiheiul teologic ~i s-a realizat 0 cunoa;;tere reciproca, iar conferintele teologice interconfesionale au avut 0 contributie insemnata in aceasti'i privinta. Prill cele 49 de conferinte teologice interconfesionale sustinute pina acum, teologii ortodoqi, protestanti ~i intr"':o masura cei romano-catolici, au reu;;it sa faca cunoscute Bisericile ~i teologiile lor in efortullor comun pe drumulunitajii cre~tine vizibile ~i al slujirii credincio;;ilor. Mai mult, teologii ortodoc~i ~i protestanti au reu;;it sa deprinda ~i un limbaj comun ~i 0 metoda ecumenica de aprofundare a problemelor ~i au tacut un progres in intilnirile ~i confruntiirile lor teologice pe drumullU1itatii cre;;tine. a) In acest sens s-au impus multe dintre conferintele interconfesionale;;i anume: Conferinta teologica interconfesionaladin 9 iunie 1965 de la Institutul Teologic protestant Unic din Cluj-Napoca, cu tema: Opera reconciliatoare a lui Dumnezeu astazi fntre popoare. Biserica lui Hristos, prin existenla ei in forma vizibila, istorico-sociaHi, este ea insa~i 0 marturie ca reconcilierea lui Dumnezeu este reali'i pentru omenirea de astazi.
156. Pro Prof. Dumitru Radu, Evafuarea rezultatelor ~i perspectivele aetivitiitii eeumenice a Cuftelof; eu prilejul implinirii a 25 de ani de fa Prima Conferinfii teologieii intereonfesionala (Referat, ms. program at pentru publicate in "ST" XL (1988), nr. 1.

fNTRODUCERE.- GRIJA PENTRU MISJUNE ...

LIlI

Opera reconciliatoare a lui Dumnezeu trebuie intrupata in viata oamenilor ~i a popoarelor, caci cele doua notiuni: "opera reconciliatoare a lui Dumnezeu" ~i "popor" ~i "popoare", sint strins legate, cea din urma fiind, intr-un fel, implicata in prima. Intre senmele concrete ale operei reconciliatoare a lui Dumnezeu in lume trebuie amintite: a) dezaprobarea unanima a urii dintre popoare; b) straduinta universala a omenirii de a pune sursele de energie in slujba inlaturarii foamei, mizeriei, ne~tiintei de carte ~i nu in slujba inarmarilor de tot felul; ~i c) recunoa~terea egalitatii oamenilor, popoarelor ~i statelor intr-o lume tara ziduri de despartire. Temeiul acestei reconcilieri este Hristos insu~i, prin Intruparea, rastignirea pe cruce ~i invierea Sa din morti, unind in Sine pe oameni cu Dmnnezeu ~i pe oameni intre ei. Dar, reeoncilierea este ~i 0 iuerare continua, traducindu-se astazi printr-o umanizare ~i unificare pe care cre~tinii nu trebuie sa le a~tepte pasiv, ca sa vina peste ei din cer, 1a sfir~itullumii. Ca 0 f0l1a unificatoare din Hristos, Dumnezeu-Omul, "Duhul Sfint sufla cu putere astazi asupra inimii oamenilor pentru a realiza efectiv citeva dintre idealurile imparatiei lui Dunmezeu: idealul pacii durabile intre popoare, al infratirii lor, al dreptatii reale intre oameni ~i, prin aceasta, epoca noastdi esteun important kairos orinduit de Dumnezeu (Fapte XXVI, 26)". o reala confruntare teologica intre Bisericile noastreangajate in Ecumenismul local ~i intre teologiile acestora a avut loc la Conferinta teologica interconfesionala din 3 decembrie 1970, de la Institutu1 Teo10gic Universitar din Bucure~ti, aprofundind tema ecumenista de mare actualitate: Unitate ~i pluralirate. S-a ajuns 1a eoncluzia ea intr-adevar conceptul de diversitate sau pluralitate se intemeiaza, dupa invatatura Oliodoxa, pe eel de unitate in eredinta, Taine ~i ierarhie sacramental a imitara, savir~itoare a tuturorTainelor tara diferen!ieri, conditionata aceasta ierarhie in fiinta ~i lUCl-area ei mintuitoare de legatura ci neintrerupta ~i organiea eu Biseriea prin sueccsiunea apostolica in har ~i in credin!a Apostolilor. Caci credin!a dogmatica deplina ~j totalitatea Tainelor formeaza un tot. A doua confruntare teologica de proportii intre Bisericile ~i teologiile actualc, in cadrul Ecumenismului local, a avut loc Conferinta teologica interconfesionala din 29 noiembrie 1978 1a Institutul Teologie Universitar din Bucure~ti, aprofundind tema: Bisericile locale ~i Biserica ll17iversala. De data aceasta, cele doua parti in dialog ecumenic, Biserica Ortodoxa Romana
~i Bisericile Protestante au realizat un larg consens. Nu mai putin valoroase sint

remltatele celei de a 39-a Conferinte teologice interconfesionale, din 15 iunie 1982, Sibiu, privind locul ~i importanta Sfintelor Taine.

LlV
De~i intre invatatura ortodoxa~idiversele conceptii protestante privind Sfintele Taine, ca mijloace obiective pentruhnpal'ta~irea hamlui dumnezeiesc spre mintuire sint deosebiri nete, in conc1uziile fOll'rthlate la aceasta conferinta, ambele pa11i ortodoxa ~i protestanta - au subliniat,:"i'n aceia~i termeni, IUCl'area ~i importanta Tainelor in viata cre~tina. In temele legate de unitateacre~tina ~i dialogul teologic s-au putut exprima multe puncte comune sau complemen~are, unele 'evidentiate dej a ~i pina aici. La accstea se mai pot adauga altele, leg~te de urmatoarele chestiuni sau concepte: 1. Credin!a $i slujire. 2. Unitatea Cre$ti11,a. Teologia ortodoxa subliniaza unitatea in diversitate, in timp ce teologia protestanta vorbe~te despre unitate in pluralitate. 3. Prezen{a reala a lui Hristos in.Euharistie. 4: COl71ulliul1e $i intercomunizme, 5. ECll711 en ism $1 prozelitisl11. 6. EctiT1uiTi.ism $i identitate ec1eziala. Sint doua notiuni care se confmnta astazi, completindu~se ~i implidudu-se reciproc. Aceasta a fost concluzia de fapt a lucrarilor celei de 332-a Conferinte teologice intercoufesionale din 29 noiembrie 1978. Fiecare Bis'ericai~i are identitatea sa. Mi~carea ecumenica actuaHi;,~ facut posibi1a 0 reafirmare 'mai aliiculata a identitatii fiedirei Biserici locale". Dihcolo de unitatea comuna este identitatea locala care trebuie respectata. "Identitateaad~varata este 0 identitate ecumenica'''.157 Cunoa~terea reciproca ne-a ajntat'sadescoperim izvoarele comune de credinta ale fiecarei Biserici ~i confesiuni invederea unei marturisiri comune,158 aici ~i in organizatiile cre~tine ~i necre~tine nl0n:diale. S-a cautat permanent modalitateaopririi proi.elitismului de orice fel. In Conferin!ele teologice s-ap1edat de 1a cunoa~terc reciproca ~i $-a ajuns.la pozi!ii comune ale teologilor din ROl'hania, pozi!ii sustinute ~i in organismele ecumeniste actua1e, a~a cum s-a vazt1'r ~i cum s-a subliniat ~i la jubileu: a 50-a COnf'erin{a ill tercollfesiollalri. o prima tema de amploareteo1ogica ~i cu implicatii in slujirea social a, aprofundata ecumenic de aceste c()nfe~'inte a fast Opero rccollciliatoare a lui Dumnezeu astazi intre popoare. A goua: hsus H,:istos libereaza ~i une~te, care a fost tema celei de a V-a Adunari Ge~era1e a Consiliului Ecumenic al Bisericilor tinuta 1a Nairobi in 1975.Aceasta tepl~Lafost aprofundata, in perspectiva ecumenista, cu mult timp inainte de catre teo~Rg~j.;.ortodoqi ~i protestanti din Romania, in Conferinta teo10gica din 5 noiembrief974, la Sibiu. In a 33-a Conferinta teologicain~~rcOtl:fesionala din mai 1979, de 1a C1ujNapoca, a fast pregatita ~i aprofullda~~tema celeide a VIII-a Adunari genera1e a
, ',; ,f"., I ~

157. Ibidem. ~i A 50-a Conferin/Zi interteo!ogif;{h,., p. 15-16.

INTRODUCERE. GRIJA PENTRUA115jIUNE ...

LV

Conferintei Bisericilor Europene intitulaHi: Prin lucrarea Duhului Sjint libel' pentrll s lujirea lumii (Creta, octombrie 1979).158 Dar ~i tema pentlU ceade a VI~aAdunare gynerala CEB: Iisus Hristos, viaja
Zll111ii, a fost pregatita intr-o conferinta teologlCilihterconfeslonalii (Conferin!a a

40-a, din 9~ 10 noiembrie 1982 - Cluj-N apoea) iar conc1uziile acestei Adunari au fost evaluate in Conferinta a 43~a din 17-18 111:1i1984, Cluj-Napoca. Un interes deosebit I-a avut penthl cultele din Romania, 159 dar cu implicatii ~i pe planul 'ecumenismuiui general, Conferinta a 44.,,;a;din 27-28 XI 1984 - Bucure~ti, prill aptofundarea implicatiilor legate de receptareatextelor rezultate din dialogurile teologice, dupa definirea notiunii de receptare.
6. Sprijiliifea actitmilor de lnjlorire a PatrteL 0 conferinta a avut ca tema speciala: Biserial ,yi lupta poporului roman pel1tru libertate, independenta ~i suveranitate (Conferinta din 27 mai 1(77), 1a al1iver1s11rea a 100 de ani de la cucerirea independentei de stat a Romal1iei (1877-1977).
158. Preocupari ecumeniste .,., p. 501-53; Idem, EcumellisnIJdYoctd ... , Ibidem, Ol'gani:za/iiie cre:jtine eClinieniste Infivl1tu! actil' al pacii .. , p. 440~443. ,.., 159. PC Pt. Prof. D. Radn consemneaza - repetanl - $i citev-a P~rspective: I) Pe lillie teologica, Bisericile angajatefn dialog teoipg\s:-ecumenic, In cadIul ecumenismului nostru local, trebuie sa Se desehida mai lntih unele alt()rii;I'ltGll1du.~i cunoscute doctrinele lor ~i sa incerce 0 C1'e~tere teologica reala, ntl d¢ cnvinte ~iS\I~1Pcle"fbtl11ule, caei, sa-mi fie permis a ma indoi ca multe dintre concluziile formulate sIn! operatQtii ~n 1l1va!atura ~i activitatca tlnora dintre
Bisericile noastte. identificarea punetelor comune $1 Ii cOlwergentelor tcologiee trcbuie sa fie 0 preocupare constanta a Biericilor 1103stre, daca voi' sa ftwil1seze real pc drulllul unitalii cre~tinc vizibile. SpUI1 utecasta,lntrucit, cu ocazih analizarii BE:M"ultli intr-una dintrc conferinicle noastre, ll-a111 vazut 0 preocuparc cOl1vergentii la teologii ~i Blsericile 110astre. S-a ramas la suprafata luerurilor, la contextualizari ~i argul11cnte mai limit depann'ii soeiologicii. Bindl1!eks ~i accasta din u1111a trebuie ayute in \'cdel-e, dar nu lnainten Tl'adi;iei npostolice, in general, ~i a Slinki Scripnni, in special. S-a depii~it faza tatoniirilor $i a ail1;,tti.ilit<'itilol' 111 matcrie ele doctfinft, Trebnic 111ers 111ai adl11c, mal ales d se $i poatc dad se \Tea., emn am constatat ell toti i la lucriirile ccJei de a 32-a Confcril1te teologice interconfesioiiak din 1979, 2) Pc lif1ia sivjirii sociale ,yi 11{l{ionale, s'e poate Incra niui nltllt ~i mai bine pkcilld ;;i explorind mai temeinic temeiuri1c teologice aleshljirii. $1 ai1l1ii.1eak silliirij proexistentc ~i punind la contl'ibutie bunele ttaditii de slujire ale Biserieilol' n08-sh""e t1e·a lungnl isloricl poporului roman $i ale ila(i0l1ulita!!loi' cOliloeuitoarc, 3) Cunoscll1d biil'e ce implica idcntitatca eclez:iala in cadl'til eCtllilCnisll1uiui ~i ce inscamna inlloirca pentru pastrarea;;l afli'l11area identitiil,ii proprii,pto:teliNs1mif trebuie elil1dnat attr din teOl'ia cit ,)1' diJ1 pvvl.Cficil iiliSiollill'a a t11tzIl'O/' BisedtUr)/' ~'i CtdlttlfJl' :cu.fe I-au practicat sau 11 mai pr3cticiL Ci:\ci pm"telitisi7il!l11t1 Inse3mnii misit\l1e lie eyai1ghe1i~i'e, ti inye!are $ijiu't, en conseeil1te grave atlt pennl.l cei slnul~i de la Bisericile san Cultele Itlf; dt ~i pentru cei ce intreprind astfel de actiul1l. in1preuna-cre~terea teologidi pe ctnll11Ul nhitatH t're$tine elimii13 lara nici 0 gfeutate :)i tcoria, dat $1 praetiea prozelitisnm!tli, De aceea, ecunlel'lisnmi ca teorie 'Ii praetica, de dragul ut1itatii ere~tine $i al slujirii ol1mlui, sbciemtii :;;i Bi1;;~i!;\i telei una a lui Hristos, este singurul compatibil eu mesajullni Htistos, ea tnt! $i toate fi~ tum In El.

sa

LVI

CALAuzA CRE~TINA

Ecumcnismullocal este ~i trebuie sa fie ~i ill slujba unitatii poporului roman, precum ~i a idealurilor lui de libertate ~i progres general-uman. 16o Ecumenismul, infra!ind inimile credincio~ilor diferitelor Biserici ~i Culte, contribuie la adincirea fratietatii. in,Patria noastra. 1·61 De asemcnea realizarile Ecumenismului local gas esc ecouri favorabile ~i aprecieri in grupele de lucru ale o1'ganizatiilo1' intercre~tine mondiale. ' 7. Pentru Pacea de SLlS ... Bisericile ~i cultele cre~tine din Romania s1nt in st1'insa conlucrare ~i infratire, ceeace constituie factori activi ai apararii pacii in IUl11ea intreaga, a intaririi increderiiiiltte mel11brii marilor organisl11e etumeniste de astazi, a lini~tii in zona ~i pe toatec Continentele. 162 8. Ecumenismullocal se bucudi ,de aprecieriin rindul credincio~ilor Bisericilor noastre, fiindca teologii cugeta ~iactioneaza plecind de Ia realitati concrete ale vietii,163 iar aceste realitati au ca baza. ~nitatea poporului roman, fratietatea pe acest pal11int, dreptatea in tara, lini~tea inc~r ~i pace in Iume.
160. Ibidem 161. Ibidem ~i A 50-a Conferil1{a .. , p. 17-22(Cuvint IPS Nicolae al Banatului). 162. A treia Adunare a Cultelor dill Romania:'.. Chemarea, p. 720-730. 163. lata concluziile COlljerinfei jllbiliare: Cea de a 50-a Conjerill{a teologica interconfesionala constituie un pisc al activitatii ecumenice ~i un moment jubiliar pentlU Bisericile din tara noastr3. ai caror teologi s-au aftat angajati in aceasta. lucrare ecumenica. 1. Forma superioara a ecumellismitliti local din patria noastra, Conferinte1e teologice il1tercon(esionale au dob1ndit 0 mare pondere in viata Biserlcilor noastre, avilid pell11anent 1n aten!ie cele doua obiective fundamentale ale ecumcJ1ismului cre~tin integral: adincirea unitalii cre~tine prin dialogul teologic ~i slujirea in comun a aspir~#ilor de unitate, dezvoltare ~i pace ale poporului roman ~i omcnirii contemporane. In cei 25 de ani de conlucrare ecumenicaAeologica, in care a fost aprofundata 0 tematica fomie vasta. de 0 mare Insemnatate teologica ~i eClin'lenica, s-au obtinut rezultate insemnate in cunoa~terea. apropierea, respectul reciproc ~i Impreul1a-cre~ferea teologica pe calea unita!ii cre~tine, prin realizarea ul111i limbaj comun ~i a unei met ode ecunienicespecifice de aprofimdare a problemelor. 2. Prill cOll!IICrare .)'i e(ort1lri S1ls(illllte s-a ajul1s la oserie de jJllncte te%gice comune, cOJ1Vergente sau complementare in ce priye~te unitatea cro~til1iL In unele problel1le doctrinare esentiale; preCUlll ~i in sll~j irea in COI1l11l1 a idealurilor $i aspiratiilor lumii contemporane. 3.In acestc Conferinre teologice intercOllfesionalc aufost pregatire $i aproful1date $i feme!e de pf.' agenda olgallica!ii!or crf.':jline mondia/c, pre cum $i temele dialogurilor bilaterak. In care Bisericile noastre sint angajate, contribllind, In acest fel, la promovarca ecumcnisJ11ului general cre~tin. 4. ivfomentll! celei de a 50-a COllferjn!e teo!ogice interconfesiollale este lin popas de bllcurie, satis(aCfie .yi retrospectiva a actiyitatii $i realizarilor de plna aCUl11, clar $i un punct de plecare spre noi Impliniri, care sa reprezinte 0 reala cre~tere teologica $i 0 mai substantiala contributie la intarirea $i adincirea in continuare a unita!ii crqtine ~i in:'activitatea de slujire a dreptatii, a pacii ~i a colaborarii. 5. Rezu!tate/e la care am ajuns pina il;1 prezent deschid l10i perspectil'e de conlucrare eClll71ellica !ii lie dau dreptu! sa speram /a imp!inirea rugaciunii It/time a iVIilltllitoru/ui "ca toti sa fie una", In credinta, iubire ~i sllljirea vietii ~i a pacii. (Irt,;BOR", p. 118).

Partea I

FENOl\IENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI
EVOLUTIA ~I INVOLUTIA ABATERII DE LA CREDINTl
Dumnezeul lor este pintecele lor, iar gloria lor esteIi.~eru~inarea. (Filipeni III, 19) Cuvint Himuritor. - Astazi, exista CLl adevarat 0 istorie a sectelOl: Si vor17im de secta atund cind eroarea de credin/a, erezia organizata, are 0 activitate. Nu tre17uie con.fimdata istoria sectelor CLl genezcl $i evohltia 101: I~toria este aeeea care Inregistreaza faptele a$a cum sint sau ar trebui sa fie, or geneza tre17uie bine eercetata .yi delimitata. Sectele de acum "moderne" $i cu "credin!a nOlla" all aeela"i ar170re genealogic: minciuna, fa!sitatea, dezordinea, ruptura $i chiar crima, deoareee stapinul lor" dintrll inceput a fost udgaJ de oameni" (loan VIII, 44). De aceea tot arsena!ul raulLii ~<;i are originea in stapinitorul fntllnericlliui eel mai din q(ara (iv/atei VIIl, 12, Apoe. XX, 10). Curentele ralionaliste, mistice, care all aparu/ in SIll!!! Bisericii saL! in a/clra ei contestind adevarul evanghelic liLt sint decft palete ale ace!eiaJi forte a vrajma,wt/ui. Afll!{i dintre reprezentan/ii seetelor fae uz de a;Wl-zisa "hbertale religioasa ". Aeeasta li17ertate, pentru a /i reeul10scuta ins a arc nevoie de garon/ii, $i cea mai sigura garonfie este adevaru!: " .. .numai adel'aru! va va face liberi ... " (loan VIII, 32). De asemenea, persecu!iile fara cercetarea .yi de771onstrorea ralilui duc la intarirea jenomenului sectm: Tree'uie deci lam.urite !ucrurile ill am17ele sensuri. Cei care se considera fara "libertate" religioasii sInt in afaro preoellpari/or zilnice, ll-au patrie, /1-au comunitate, traiesc din expediente. Ol~ parazitislllll/, lellea, re!llzul muncii slnt mediile de unde sectele "col1vertesc" adepti, dqi Cuvlntlll Bi17liei este categoric: " ... cine nL! vrea sa l11UnCeasca, nici sa nu manfnce ... "(II Tes. III, 10).

Sectele apar acolo unde Fica $i teroarea stapfnesc pe 0711, se fnJnul{esc fnainte de catastrofe, cum a fost cazul raz17oaielor mondiale $i se regnqJeaZa In timp de

2
"':>'~~~~<,'

pace "profefind" sau indicfnd "ee~~;';:lJc Iniine ". De aeeea majoritatea seetelor moderne all in doctrina lor speetrul ,>m~reniului" Ji ..qdeptii fortatei parusii justifiea "programarea" venirii DOl1l1lului prinl~~i.blie. ...
~. "I\:~'.:::;~;:~,,::.. : '

·'~$>·';-S..

,.

Alte izvoare ale "nolllui" fenom'(zll;'sectar potfi identifieate in:

a) nein!elegerea Vechiului Testament prin implinirea in NOlil Testament, ramfnerea la ceremonii depaJite SCLU, Noul Testament este eonsiderat 0 ingramadire de carli .fora logic a, fora importanJam credinJa; b) folosirea ciil1ilor apocrife drept insp ira te, Ji CLl autoritate (Evanghelia lui
Toma, Apoealipsa lui Pavel etc.);

c) Impletirea nereu.;;ita a culturii cu religia, sail eontmzieerea "religiei" eLl filozojia din care a purees pretentia unq~~pereLlri religioase de "a coreeta" texte ate Bibliei sau a decreta noi principii religioase "nedeseoperite" de Iisus Hristos; d) adaptarea unor reguli, formul(!sau teorii, WIele pretins Jtiinlifiee (veehi scw noi) In expliearea "CUVllltU/ui" lui DtlJ,1mezeu - praetiea tempeutica a nazireilOl; lndeletnieirile masoretilOl; preoeupii'fii~esel1ienilor Ji chim; mai }'('('(>l1t, teoriile geoeentrismului, rezultatele astronomice etc.; e) justificarea credin!ei de catre sep(e, prin diferite doctrine filozofice: idealismul platonic, gnostieis711ul, soflsmul, epieureismul, neoplatonisl11ul, eategoriile de gfndire aristotelice, universaliile, sau mai recent teOl-iile t0711iste Ji neotomiste, eurente "teologiee" moderne, praetieile spiritiste §i justifiearile teozofiee, miJcarile religioase scientiste, teorii nihiliste ale disperd{ilor\secolului §i multe altele;
1) unele rezultate sal! explieafii!}tlin!ifice speculate Ji denatumte de creatorii de religii sau "aleijl'i, Ji profefii" timpurilor;

g)

necunoa~terea

tainelor vielii

~i~:disperarea

fn fata morfii.

Sfnt Ji alte Sllrse ale seetelor ,~i gr;Lfpclrilor anarhice. Aeestea apar ea eiupereile dupa ploaie in medii de::ec!zilibrate s'ocial ,~i stre,~ate psihie. Nu inteleg paeatul stramo,'esc ,~i rejilza sa-l fnlature prih botezul ell apa .'fi Duh Sfint (loan III, 3). Mai mull, starea de pacat SliSrilze religict:h(ltz.irii - evoluata SClll slatiea -: animismul, totel7lisl11ul, fetiJisl7111/, ijaI71C1Ilismuf,: ieiololatria :)i zeitatile de tot felLd, pe clnd "cercetarea adevarului" (J\1atei VIt?) lumineaza mintea, lnlatura frica de jenomenele naturii. trezeJte cOI1.)tiinta bmului,. fl determin(1 la cui'afie, il reintegreaza /11 hm; ell alte cllvinte devine lin fiugI i111para!iez lui DUJJll1eZeli. "Dumnezeu este iltbire" (J loan IV, 8) ,~i nu erede 71ilJ1e~'J~,N EI din .li-iea (II Tim. 1, 7) sau necwlOaJtere: "DulJ1nezeu este lumina" (loan III, 19.§i. I, 5). . "'1'."
I

In concluzie "nebunia" religiof1.s[z'f,eum zice psalmistul, duee la nihilism (Ps. II, 10): erezia este fiica minciunii (Ioal} YIII, 44) Ji daea l1-ar fi mfndria nu am avea sectanti (Fer. Augustin). Daea'mhttea intuneeata de paeat a dus fa religia naturii, sectele, grupiirile anarhiq,(!,:,organiza!iile religioase violente due fa obscurantism, la vietime ale misticls111Liliti bolnavicios.

FENOAfENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIlvlPULUI

3

Capitolul i n t Li

DE LA EREZIE LA SECTA
.. ;va''yeni 0 vreme dnd nu vor mai suferi invlitlitura' slinlitoasli, ci i~i yor da invutlitori dUJlii poftele lor. (li Tim. IV. 3)

1. Citeva cauze ale aparitiei sectelor. - Fenomenul sectar este un fenomen religios-social. Conceptia sectara este pseudofilozofica, antibiblica; ea creeaza 0 amune "ideologie" religioasa, care se adapteazii,'seasociaza sau se razboie;;te cu unele societati. De aceea, secta este periculoasadintoate punctele de vedere ;;i mai ales din punct de vedere moral, cautind sa produca dezordine, dezmat, nesupunere, incurajeaza lenea, practica prozelitismul, se opune apararii dreptatii ;;i tolereaza violenta (crima "religioasa"). Avind aceasta. imagine, putem de la inceputs;ublinia citeva cauze ale aparitiei sectei ~i anume: cauze religioase, istorice, sociJ!le, culturale, patologice, psihice, ideologice ;;i chiar politice. Am enumerat pe ace~tea, avind in vedere ca manualele de "specialitate" amintesc doar citeva (religioasej.pimind pe seama protestantismului toata vina. Or, in zilele noastre, orice stresat, b,dlriav mintal sau posedat, printr-o evolutie rapida a bolii ajunge uneori la halucinatii: se declara "profet", imbrati~eaza o secta sau creeaza el un dumnezeu, clupa viziunea sa sau dupa "aratarile" duhului. Secta, fiind refractara adevarului, este inevitabila; s-au gasit ~i se vor gasi contestatari pina la sfir~itul veacurilor. Negarea - demonia - este consemnata de Sfinta Scriptura fnainte de organizarea universullli ;;i facerea omului. Prin pacat, adeseori omul se izoleaza de Ziditor. $i creaturarationala a continuat sa respecte ponmca lui Dumnezeu: "cre;;teti ;;i va inmultiti, tunpleti pamintul ;;i -1 stapiniti ... " (Facere I, 28), ca apoi la Turnul Babel sa se amestece limDile, sa intervina separarea ~i astfel lumea sa-;;i piarda unitatea. De acum;;i-au creat idoli ;;i zei, ;;i-au Tacut altare dupa propria ratacire ~i autoin~elare. Odata ell aceasta s-au ivit ~i diversitatile, deci sectarismul, fiindca mintea intunecata de p[n;:at duce la rataciri. Aceste rataciri au evoluat pina la razboaie!religioase biblice, numeroase in Vechiul Testament. S-au declarat chiar impotriva lui Dumnezeu, inlocuindu-l cu zeitati; au ucis profetii, punind in loc "prooroci" mincino;;i, au falsificat dreptatea lui Dumnezeu prin arbitr&riu omenesc, au initiat jertfein favoarea lor, incurajind lenea ~i furtul, specula ;;i necinstea. Acelea;;i cauze se gasesc ;;i in gruparilereligioase din timpul Mintuitorului, multiplicindu-se ;;i luind 0 noua fata: de asta datatagaduind mesianitatea lui Iisus Hristos ;;i acuzindu-l de crima de "lesdivinitate" : S-a filcut pe sine Fiullui Duml1ezeu (loan XIX, 7).

4

cALAuzA CRE$TINA

$colile timpului (cele conduse mai ales de Hilel ~i $amai) au modificat textele vechi, au creat noi curente ~i s-au desprius directii felurite, Tora ajungrnd lm document diferit inteles de multi. Interpretiirile cabalei au fost luate ca argument in multe situatii, nascindu-se noi pareri, tulburari; renuntiiri, opozitii. Insw;;i Mintuitorul spunc: "Vai lumii din pricina smintelilor, ca acestea trebuie sa vina; dar vai aceluia prin care vine sminteala" (Matei XVIII, .7} A~adar, a) sminteaia, ca ~i isplta, ne da ocol, ml se poate lara ea, dar cre~tinul adevarat nu cedeaza. ,,Fericit barbatuL care rabda ispita" (Ps. XIX, 3) ~i "cel ce rabda pina Ia sfir~it, acela se va miiltui" (Matei XXIV, 13); b) sminteala vine de fa oameni ~i prin oameni, din interes ~i din rautate ; "fugiti de oameni (~i precizeaza Mintuitorul), de oamenii lmnii" (Matei X,17) care-~i iau totul in aceasta via!a (Matei XIX, 29 ; Efes. IV, 22 ; c) eei ee produe sl71inteaiii reeurg fa nelegiuiri. Unom ca ace~tia Ie spune tot Hristos: "cel ce face sminteali'i mai bine !)i-ar lega 0 piatra de mom·a de git 9i s-ar anmca in mare ... "(Matei XVIII, 6). Ace~ti "smintiti" (nascocitori de credinte), pot sa aiba 9i victil11e,iaramagitorii sa ci~tige m11agiti; ~i unii 9i a1tii trebuie inlaturati. "Dacaorb pe orbseciilauze9tc, amindoi cad in groapa ... " (Matei Xv, 14). "Vedeti sa nu va amageasdFcineva, caci multi vor veni in nwnele Meu, spunind: eu sint mesia. ~i pe multi Ii vor m11agi. $i nenul11arati prooroci mincino~i se vor scula ~i vor ingela pe multi ... se vor scula hrist0 9i mincino~i, vor face semne _ mari ca sa atraga, daca va fi cu putinta~i pe cei statomici ... " (Matei XXIV; 24). Sminteala, ca anna a mintii boln~ve, este data in vileag ~i de catre Apostoli. Astfel, Sf Pavel atmge luare-aminte:,,$tiu ca dupa plecarea mea vor intra intre voi Iupi neiertatori ... ~i dintre voi se vor syula barbati rastalmi:'icind lucrurile ca sa atraga pe ucenici de pm-tea lor" (Fapte XX, 29~ 30). Cunosclnd experienta trecutului poporul biblic, aYlnd 111 vedere situatia din timplll Mll1tuitorului, Sf. Apostol Petru sIatuie~te: "Au fost in popor ~i prooroci mincino~i,dupa cum 9i intre voi se vor ivi fnv(l!atori milleiJ1o,~i, care vor strecura erezii pierzat03Te ~i vor tagadui chiar pe Stapinul care i-a rascllmparat. .. Multi se 'lor Ina dnpa spllsele lor gre~ite ~i din aceasta pricina calea adevarnllli ya fi pus a la lndoiaEi" (II Petru II, 1-2). ell toate ca de-a lungul timpului cauzele apaririei all ,·ariat de la 0 epoca 1a alta, au dimas ~i in zilele 110astre aeeia$i, ca in Noul Testament, prooroci lJ1ineino~i, Iupi in piei de oaie, lupi crlnceni, invatatori fal~i, Cll un cllvint antihri5ti (loan XV, 18-25). Ei l1-au pe Hristos ca Mintuitor; ci ca pe un profet, ca motiv religios, 13r "cuvintariIe" in~elatoare Ie tin Cll scopul de a ci~tiga (II Petru II, 3). Pentru crqtinul adevarat, cauzele ratacirilor ~i proliferarea seetelor sint dureroase, vazind atitea cazuri. Credinciosul sanatos ~i stabil nu se sminteste. ci pentru el se i111pline~te spusa Apostolului neal11urilor: " ... trebuie sa fie dezbinari pentru a ie9i la lumina cei buni" (I Cor. XI, 19). lllevitabilitatea seetelor are 1a baza .diversitatea mintii ~i manifestarea pacatului stra1110~esc asupra carora se oprese de atitea ori textele Sfintei Seripturi. Sectarismul

*

F£NOMENUL SECTANT D£-A LUNGUL TlMPULUJ

5

este aproape comun fiecarei comunitafi: esteun fenomen care produce nelini~te ~i hllburari. Din aceasta cauza se poate ridica obiectia: sectarismul este lin eveniment In viata cre,~tinii? Biserica lui Hristos nu mai are stabilitate, nu mai are originalitate, este un rezultat al framintarilor sociale ~i 0 concretizare a unei ideologii sociale? La aceasta se raspunde simplu: fiecare sectar ginde~te ce \Tea in contextul vie!ii sale, de asemenea ~i cre~tinul, dar dnd dore~te mintuirea, credinta este, pe linga dar al lui Dumnezeu (I Cor. XII, 9), continuarea ra!iunii pentru intelegerea Descoperirii lui Dumnezeu, fiindca mintuirea, via!a de veci, aceasta este: "sa Te cllnoasca pe Tine adevaratul Dumnezeu ~i pe Iisus Hristos pe care Tu L-ai trimis in lume ... " (loan XVII, 3). A~adar, nu exista credinta mintuitoare in afara Revelatiei divine, iar prin Iisus Hristos s-a incheiat definitiv descoperirea lui Dumnezeu, in ceea ce prive~te mintuirea noastra. Prin Iisus Hristos s-a intrupat insu~i Fiul, deci Fiin!a lui Dmllilezeu, implinindu-se Revelatia peste fire (snpranaturala,firea dumnezeiasca), iar prin Iisus Hristos-om s-a implinit ~i s-a inchis ReveIatia naturala: omul perfect, noul Adam (I Cor. XV, 22), omnl lara pacat, omul original. Pata de acestea, mai putem "crede" in alt mesia, afm·a de Iisus Hristos? Nul Mai putem gasi alt om lara pacat, decit cel ce s-a nascut trupe~te din izvorul vie!ii, Sfintul Duh?, nul Deci credinta lucratoare prin dragoste da na~tere la siguranta, la mintuire: ~tim de ce credem, ~tjm in ce credem, ~tim pentru ce credem (II Tim. I, 12), Biserica·fiind "stilpul ~i temelia adevarului" (I Tim. III 15). lata forta care inh'itura sectarismul. Biserica Ortodoxa cauta sa fonneze credincio~i sfinti in raport cu Dumnezeu, smeriti ~i cinsti!i in rapOli cu societatea; loiali .custapinirea cea dreapta. Or, credulii §f sectarii pleaca de la superstitie ~i erezie; de la inima rea ~i ginduri piitima~e (Matei XV, 19) ~i ajung la comunitati sHspecte, la grupari anarhice ~i organizatii violente. Intr-adevar, mintea trebuie sa fie cultivata, iscoditoare; ratiunea sa mearga departe, dar In vederea mJntuirii mintea lucreaza· totdeauna cu sentimentul ~i vointa, niciodata nu se separa insu~irile sufletului, deaceea s-a intrupat Iisus Hristos ca sa ne dea harul necesar de la care avem inceputulmintuirii. Contestatarii, prereformatorii ~i reformatorii, intemeietori de comunitati biblice sau 111 numele Bibliei, cautiitori de religie sau declamatori de texte biblice au ridicatlibertatea de interpretare a Bibliei la principiu vital al crediD1ei, asa cum un stat ciyilizat ar decreta anarhia drept norma social a, unde ar ajunge! Mintea are deplina libertate in domeniul tebnic, ~tiintific, social, filozofic, religios - istoria comparata a religiilor naturii - or, in domeniul cre;;tinismullll, unde Iisus Hristos a fost, este ;;i va fi Dllmnezeu adevarat ~i om desavir~it - Logosul-inlrupat, ce ar mai Imtea iscodi mintea'l Este adevarat, libertatea caracterizeaza fiil1}ele rationale. Totdeauna M1ntuitorul Intreba: dad vrei?, daca dore;;ti?, dad crezi?, dnd era yorba de deliberare, de libertate personal a; dar dnd era vorba de comunitate sau autoritate, Iisus Hristos este categoric: "Da Cezarului ceea ce este al sau ~i lui Dumnezeu ceea ce este al Sau" (Matei XXII, 21). Deci Biserica Oliodoxa nu ingrade;;te libeliatea nimanui, dar este 0 Indatorire a modela aceasta libertate spre binele persoanei ;;i folosul societatii: "To ate slnt bune, dar nu sint toate de folos" (I Cor. VI, 12 ; X, 23). Se cunosc atitea cazuri cind ratiunea necontrolata a adus l11ulte neplaceri umanitatii. In cre~tinism ~tim ce a

6

cA{,AuzA CRE:;>TINA

lllselhnat exagerarile ratiunii, mai ares in Apus. Unii teologi au justificat minunile Mintuitorului prin ratiune - ca~egoriile filosofice aristotelice - au pus alaturi de Biblie ~i "Summa theologica" a lui Toma D'Aquino. Papa PillS IX a spus: "Eu sint traditia" etc. Impotriva acestor<:l,.s,~au ridicat umani~tii ~i initiatorii Rena~terii, recunoscind ra!illnii locul ei - maiales Erasm din Rotterdam prin Elogiulnebuniei. iVlai mult, nu s-a inteles ca 0 data Gllvenirea Mintuitorului orice religie naturista ~i­ a incheiat misiunea - religo-are ? 'srnplinirea". Duml1ezeu este cu noi - Emanuel (Matei l, 23), iar peretele cel din':tnijloc - zidul desparlitor dintre om §i Dumnezeu - s-a darimat (Efes. II, 14) prin':jntrupare, distignire ~i inviere, ratiunea a fost coplqita de certitudinea credintei! "dadi Hristos n-ar fi inviat zadarnica ar fi credin!a ... " (1 Cor. XV, 14). Tot cauze generale sint :;;i eerturile pentru intiietate, atit in ceea ce prive~te suprematia - Biserica Apllseana'medievala $i statele nationale -, cit ~i in ceea ce prive~te prioritatea ratiunii - teologia inaintea filosofiei sau invers. De aceea credinciosul simplu, la venirea refonnei, a fost pus in situatia de a tagadui nu numai ceea ce a fost, ci e1 insu~i sa se. considere "mare tllcuitor", osta9 al lui Hristos lmpotriva lui antihrist. Dupa "descoperirea" pamintwilor noi, ucenicii indepartati ai lui Wyclif, Zwingli, Luther, Calvin, Pusen, Smith, Williams, Swetendorf (Muller, Snew, White, Rowen, Russel), pre cum ~i spiriti9tii ~i teosofii de toate categoriile, in numele lib ertatii , au rob it atitea cugete ~i au dus in sclay~~ atitea familii. Unele fractiuni dintre acestea, nepotolindu-~i setea trufiei ~i VaZind1l7~i parasite ceremoniile "baptismale" ~i calculele "advente", ~i-au ales alti conduci'itori,fonnind grupari anadlice religioase ~i organizap:i violente ce terorizeaza lumea modetna (cazul celor peste 3 000 de secte religioase din zilele noastre cu ceremonii macabre). In concluzie, cauze, ca §i mijloacele de proliferare a sectelor - in nnele situatii se confunda - sint nenumarate, * vom cauta sa amintim citeva.
I. - CAUZE .~L~PATRUNDERII SECTELOR
i\. CAUZE RELIGIOASE SAU INhUEN'TA RAULUI

1. FOlja demonica se manifesta prin inrati9area satanei ca "inger de lumina", care ispite~te pe unii pentru ca saap6nda trufia mintii ~i inlaturarea adevarului (II Cor. XL 14-15). Slujba~ii sai pot Iua masca evlaviei, plato~a falsei smerenii. Diferite ipostaze ale satanei sint ingaduite. cte D'umnezeu pentru incercarea multora. Daca a putut aparea sub forma ~arpeluj in, Eden, poate aparea ~i sub forma ,,lngerului de lumina" In lumea cre~tina. Chipul fiarei celei de a doua este U11 balaur cu cap de miel ~i este numit "prooroc mincin9ii"pus in slujba fiarei celei dintli, adica a raului original, diavolul, care dintru inceput .~ fost pierzator de oameni (loan VIII, 44). De asemenea, profetii mincino~i ~u'\acela~i scap de a distruge viata ~i lini~tea credincio~ilor (Apoc. XIII, 11; XIX;, ;20; XX, 10). Sesizind "boldul satanei" (I Cor.

* BIBLIOGRAFIE REFERlTOAREla: evolufiafenomenullii. N. Mladin, Combaterea[alselor revelatii, In "ST", II (1950), nr. 5-6, p'-' },78-179 $.U. P. Rezu$, Criteri%gia falselor feo[anii, 111 "Idem" I (1949), nr. 3-4, p. 226-237 ; N: BalCa, Aspectul patologic al persoanei umahe $i pastoratia religioasa, In "Idem" VII (1955), l1r. 7,..:8,,'p. 485-510.

FEl,'OiviENUL SECTANT DE-A LUNGUL mvIPULUJ

7

XV, 55-56), Sf Pavel ne previne ca "unii credincio~i se vor indeparta de la credin!a, dind ascultare la duhurile in~elatoare ~i la invaraturi sataniee prin ratarnieia unor mineino~i, eare sint infierati in eugetul lor" (I Tim, IV 1-2) Credineio~ii no~tri trebuie sa ~tie ea diavolul nu poate sane infringa prin ispitele sale, daea noi nu-i eedam niei mintea, niei simturile ~i nu ne abatem V9insa (lov II, 3-6), 2, Falsele /loutati !ii "credinla ohginala': due la in~elarea multora rara diseernamint ~i la intemeierea de seete, Senzatiile, t;1ri, eult nOll sau desfiintarea aeestuia, inovatiile in alia ~i influentele unor filozb£ii, practiei oeulte sau refuzul unor rezultate stiintifiee ~i multe altele ereeaza grupwi ~i eomunitati izolate, insistind in gre~eala cu\tot oprobiul multimii. Mai mult, pariisesp)ari ~i continente eonsiderindu-se Jrept vietime nu perieoL In Scriptura eitim: ,;" ,Va veni timpul cind nu vor mai aeeepta invatatura sanatoasa, ci dorniei de a aU?ialtfel, i~i vor alciitui inva!atmi dupa pofta lor ~i nu vor mai aseulta adevarul ~i sevor indrepta eatre basme" (Tit I, 14; I Tim, IV, Intr-adevar, ereziile ~i riitaeirile i~i au izvorul in iluzii, pove~ti, superstitii veehi sau in banalizarea unor tradi!ii ~idatini (Tit I, 10-11), J Dorinla de a ./1 conducator, lider religios, rara a-~i verifiea voeaiia ~i capaeitatea, duce pe multi la riitaeire sau la parasirea:lldevarului, Exemple se pot da din Veehiul Testament; eontestatarii preoriei lui Aar~p\(Numeli XVI, 3), revolta lui Core, Datan ~i Abiron (Numeri XVI, 1-40), "popii"~i proorocii baalilor, Astmiei ~i dumbravilor din vremea lui Ilie (III Regi XVII-XIX), fiii lui Eli (I Sam II, 10-12; 22-26; I Regi II ~i IV p ) '., .

n

in Noul Testament, secta fariseilor, eu intreg cortegiul lor de slava de~al·ta, este edificatoare, Fatarnieia, sub toate formele vizeaza marirea, ~l Mintuitorul 0 condamna prin eunoseutele "vaimi" (Matei XXIII, 13-29). 4, SICibirea 5i deform area imaginii credin{ei.· Multi ere~tini care ered pentru unele interese, sau au 0 credinta tradirionala, supusa, nu au eultivat sentimentul evlaviei - iubire in Hristos, deei sint slabi de inger,l1u pot sa-~i justifiee eredinta ~i cad vietime "vi11zator110r de iluzii" (I COL VIII, 9-10), 5. Rejilzul adevarului revelat ~i nemulrumirea de a gasi totuL De aiei ineep 0 serie de scol111oneli. de punerea pe seama Bibliei i'{el de feJ de lucruri, care D-au valoare, deci contestarea llnor texte ale Scripturii ~i exagerarea ahora - cite capete atitea sensmi - ~i se na~te secta. Noi n-a111 Clllloa~te'l1imic, daca Dumnezeu 1111 s-ar fi descoperit. Am avea despre Dumnezeu 0 parere,. 0 conceprie, 0 cautare. Or, Revelatia cople~e~te orice minte sanatoasa ~i cre~tinuladeva.ral nu crede de frica (II Tim, I, 7), el ~tie in Cine crede, pentru ce crede, anume: "Dumnezeu s-a aJ'atat in trup, s-a indreptat in Duhlll, s-a vestit de Ingeri, s-a propova.duit intre neamuri, s-a crezut in lume ~i s-a ina1tat 1ntrl.1 slava..." (I Tim. pI? 16).
B. CAUZE SOCIALE SAD UPSA DE RESPECT

IN COMUNITATE

1. Dorin!a de ci~tig ~i tendinta de imbogatire .este 0 cauza sociala de prim ordin. Multi parasesc adevarul pentru a se face "profe!i", pleaca de 1a munca pentru

8

CALAuzA CRE~TjNA

a intra in legatura cu sectari saufac colportaj cu obiecte "religioase", ajungi'nd la capatuiala. Lucrurile nu sint no~.,'cazul familiei Anania ~i Safira (Fapte V, 9-11), iar din vremea Sf. Pavel avem exemplu "mincatorilor de bucate ... ~i ci~tigatorilor de bani" in numele lui Hristos(II Cor. XI, 20-23). Altii au racut din pintecele lor dumnezeul lor, cautind ci~tig pe orice cale, rani ru~ine ~i fara frica de pedeapsa din partea oamenilor sau a lui DUl1mezeu (Filip. III, 19 ~.a.), amagind pe multi creduli. Ace~tia din urma nu-~i dau seama di de fapt ademenitorii lor n-au nimic Cll Hristos, ci fac totul pentru pintecele lornesa!ioase (Rom. XVI, IS). Sectele, la mceput, ofera ajutoare, ca apoi zeciuielile ;;i darile sa nu mai conteneasca: "iubirea de arginti este radacina tuturor relelor, cei care au umblat dupa ea au riitacit de la credinW' (I' Tim. VI, 10). De asemenea, in societatea bazata pe nedreptate, ~i unde Biserica n-a activat, saracii, neputincio~ii, neajutoratii, in nii.dejdea de a ajunge satisracuti imbra!i~eaza conceptele sectare.
2. Nerespectllrea demnitaJii omului duce la fenomenul sectar ~i anarhic. 3. Contrastll/ Illtre lux fjf saracie, imbogatirea slujitorilor sau nerespectarea bunurilor comunitatii duce la cgntestari ~i nemultUlniri. 4. LIjJsa i1UiSliri/or autOl'itafii
credincio~ilor. biserice~ti

in cazurile de nemulrumiri din pm1ea

5. Lipsa de orientare contabila religioase ocazionale etc.

~i

neinregistrarea sumelor rezultate din servicii

6. Conjilzia Intre cOlJ1u~litatea bisericeasca ~i societate este un mare pericol, derutind pe multi ~i acceptind"l1,oul" seetar, eu tot sfatul inteleptului Gamaliel di j'nvatatura Mintuitorului l1Ll se. poate confunda cu nimic omenesc (Fapte Y~ 37-39).
C. CAUZE MORALE

Viciile ~i pacatele de tot felul ale slujitorilor ~i un mediu prielnic de patrundere ~i na~tere de secte:

crecljncio~ilor no~tri

constitllie

1. Destrabftiarca ill toate privin{ele dnce pe unii la revolti'i, pe a1tii la parasirca comtll1itillii biserice~ti spre a-~i crea medii favorabile. Nerespectarea unor practici pentru intarirea credinlei ceJei adevilrale (post, rinduieJi speciale sau exagerarea ahora produc dezbinari).

2. Slabirea vietii de lamilie. Desigur, casatoriile l11ixte sint inevitabile astazi, dar odata cu ele se distrug 0 serie de datini, ivindu-se slabirea familiei ceea ce poa1e detemlina, In unele situatii, formarea de grupari anarhice ~i organizatii violente. De aceea Biserica, slujitori ~i credincio~i, trebuie sa fie permanent-veghetoare. 3. Lipsa de ev/avie ~i sliibirea moralitatii unor slujitori na~te indoiala ~i ruperea din cOl11unitate. De asemenea, 'aininarea de catre preot a cercetarii unor dorin!e ale credincio~ilor produce izolare:

-------- --,

FENOMENUL SECD1NT DE-A LUNGUL TlMPULUI

9

4. Lacol71ia sub to ate aspectele este tot
D. CAUZE CULTURALE

0

sursa a izbucnirii sectelor.

De-a lungul veacurilor, lnediile de ignoranti au cultivat superstitia ~i au pregati1 calea sectelor ~i ereziilor. 1. Lipsa de in(onnare, de pregatire - in orice domeniu,nu numai bisericesc creeaza premisele lllor secte ~i erezii. Cuuoa~terea invataturii celei curate, aplicarea ei in viata, este un mijloc de a stil-pi eventuale focare sectare': "Cauta ~i vei gasi ; bate ~i ti se va deschide ; cere ~i ti se va da" (Matei VII,'!). Poporul ratacqte din lipsa de invatatma a adevarului (Oseea IV, 6; Mica III, 11;Maleahi II, 7-8). 2. Conjill1darea Evanghehei cu 0 iuvatidtura omeiie~sca (Gal. I, 8) duce la erezii, secte, contestari, falsificari. . 3. Nepasarea /ala de cOllceplii gre,)ite, ca ~i necunoa~ter~aSnvatatmilor ortodoxe creeaza confuzie, indoiala, izolare ~i se nasc "invatatori miI,lcino~i". 4. NereCLll10a,)terea meritului Bisericii in cultma p~poarelor ~i confundarea gre~elilor unor ier.arhi sau teologi cu Evanghelia Mintuitorului. 5. Lipsa de cLlltura generala ~i teologica aunor slujitoride cult este atit cauza a aparitiei sectelor, cit ~i sminteala pentru multi.
E. CAUZE PSIHOMALADIVE - INCLINATII SPRE OBSClTR,ANTISM

1. Riiutatea saLt perversitatea, patima de a posedaprin toate mijloacele, inclusiv cele de intimidare ~i violenta - constituie o~auza a aparitiei sectelor (Matei XXIII, 15). 2. Gfndurile unre, faptele necugetate, fuga de comuui;tate, ura fara de aproapele ca ~i fuga de responsabilitatea personala, familiala ~i soci~la, care, necontrolate la timp, imping pe unii la invataturi gre~ite (Matei XV 19),3. BoZile inclirabile, disperarea, schizofrenia sub toateaspectele, dementa, handicapatii, obsedatii, halucinarii, narcomanii,maniacodepresivii, drogarii-alcoolici, tabacici, halucinogeni etc. i~i gasesc refugiu in secte ~i gn1lJari anarhice, a~a cum spunea ~i Sf. Pavel: " ... Fugi de cei Cll boala (obsesia) certuril6i'rara rost, contraziceri necontenite din care se nasc pizma, clevetirile, banuielilerele ~l alte vorbe ale oamenilor stricati Ia minte ~i lipsiri de adevar (I Tim. VI,'.;J~5).

*
Toate acestea ~i multe altele, trebuie avute in vedere pentru a inlatura pericolul sectar ~i a explica consecintele nefaste ale acestuia pentrupacea Bisericii ~i lini~tea oamenilor. In acela;;i timp, comunitatea umana a organizat asistenta celor in situatii aratate mai sus, sau mai grave. Biserica, dintru inceput, ,a asigurat un remediu (exemplu: Vasiliada), 0 psihoterapie pentru cei cuprin~i de·asemenea grave boli. Astazi, clinicile de specialitateasigura asistenta medicalatutl(ror.

10

cAl!AuzA CRE;;TINA

Preotul ortodox, misionar abEvangheliei, are datoria sa cunoasca atit cazurile maladive, cit ~i metodele solutionafii 1n vederea evitarii unor injghebari sectare ... " (I Cor. XI, 19). In acela~i timp, preotul ortodox trebuie sa fie atent pentru a nu produce el insu~i sminteala, altfel se ridica altii cu pretentii de "ale~i ~i misionari" (I Tim. VI, 3~4). 2. Motive interne ~i externe ale riispindirii sectelor. Desigur, am vazut cum apar, cum se raspindesc, care sint:mediile de aparitie ale fenomenului sectar, dar trebuie sa cercetam ~i motivele raspindirii sau proliferarii sectare. Ivirea ~i raspindirea lor este atrasa indeosebi de nepasarea preotului slujitor: cre~tinul parase~te comunitatea, in dese cazuri, fiindGa·nu mai gase~te raspuns credintei sale. Influel1tele din afara sint de circumstanta dadVtrairea in Bristos este adevarata:"voi de ce nu plecati ... unde sa mergem Doamne,l1mnai Tu ai cuvintele vietii ve~nice ... " (loan VI, 68) ~i pe altul nu-1 ~tim. Dllp[(Ciumnezei straini, surzi ~i muti nu alergam (1 Cronici XVI, 26; I Cor. XII, 2), cjzicem ca vame~ul: "Dmnnezeule cel adevarat, milostiv fii mie pacatosul..." (Luc~. XVIII, 13). De asemenea, prapastia intrevorbire ~i fapta a unor slujitori duce 1« contestari, retineri, indoieli ~i parasirea Bisericii. Preotul misionar trebuie sa aiba in vedere ~i sa mediteze permanent la experienta Pilrintilor Bisericii: "cum vorbim, a~a traim" ~i cugetam, cautam sa realizam mint~irea prin trairea spuselor Mintuitorului: "credeti pentru ceea ce fac ... " (loan XV, 24) ~i a experientei Sf. Pavel: "Unnati -mi mie precmn ~i eu urmez lui Bristos..." (I Cor. IV, 16). Avind in vedere cele doua'motive ale raspindirii sectelor: vina lU10r slujitori, pe de 0 parte, ~i mediul Javorabilpe de alta parte, retinem unele motive de ordin intern ~i altele de ordin extern. A Citeva motive interne. ~ Cind vorbim de cauze interne ne propunem sa "motivam" patrunderea sectelor ~i raspindirea lor din pricina smintelilor ce vin de la unii slujitori, familia lor, rudele<lldi\ colaboralorii apropiati, precum ~i din cauza tolerantei viciilor (atitudinii antisociale a credincio~ilor). A tolera ~i a justifica aceste vicii prin "slabiciuni omene~ti" akdolismul, tabagismul, desfriul, jocurile de noroc, pasiunile necontrolate, vorbelemurdare inseamna nu numai atragerea sectelor, sminteala ~i compromis, ci ~i unpericol al'moralitatii publice: "vai de cel prin care vine sminteala" (Matei XVIII, 7). ,Mintuitorul merge pina acolo, incit recomand5 excluderea totala : "mai bine ~i-ar, lega de git 0 piatra de mom'a ~i s-ar anmca in mare ... " (Matei XVIII, 6). :lVIotive de ordin intern: 1. Slaba pregatire in dOl1!enilll teologic ~i necunoa~terea invataturii ortodoxe. Se ~tie ca totdeatma preotul ortodox a fost un factor de cultura. El nu s-a amestecat in certuri de suprematie ~i nici nu~i-a ingaduit sa confunde inva!atura Mintuitorului cu filozofii sau cugetari omene~tf. 'Misiunea sa a constat in a face cre~tini con~tien!i de menirea lor in fata lui Dmnnezeu ~i de cetateni devotati unei comlU1itati bazata pe dreptate. Sint cazuri ins a, cindunii slujitorinu sint la nivelul.cultural al vremii, nu cunosc invatatura ortodoxa~i din aceasta cauza nu pot raspunde intrebarilor firesti ale credincio~ilor. Dupa ocolirea raspunsului, influenta sectara este gata. Lipsa

FENO,\1ENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

11

de catehizare, predica, cuvintari la ocazii liturgice, istorice, neexplicarea cuvintului evanghelic ~i neaplicarea lui la viata credincio~ilor, maresc posibilitatea infiltrarii sectare. Preotul tara pregatire este un "slab profesionist", un obiect de atac al sectelor. Pus in fata confnmtarilor, preotul nepregi'itit aduce mare necaz credincio~ilor, iar ace~tia, din lipsa de cunoa~tere, u~or sint atra~i .d~ secte.

2. Moralitatea Indoielnidi 111 familie 5i societate. Preotul tara prestanta, plin de vicii, este in obiectivlll sectelor ... Preotul betiv, lene~, care folose~te vorbe urite, desfrinat, este un element-cheie al pi'itrunderii,sectelor in parohii ~i zdruncinarii spiritului de unitate spirituala a credincio~ilor no~tri: Preotul lipsit de viata curata nu are nici 0 autoritate in fata credincio~ilor sai. Daca, intr-adevar, credincio~ii n),ai tolereaza slaba pregatire a preotului, asupra imoralitatii lui sint neiertatori. Scirbiti ~i de faptele urite ale parohienilor, unii credincio~i devin "pocaiti" ~i cauta refugiu in casele de adunare. Pentru cine dore~te cu adevarat mintuirea, quvintele Sf. Pavel sint categorice: "nici betivii, nici desfrinatii, nici clevetitorii", nici altii asemenea lor nu vor gust a Imparatia lui Dmllilezeu (I Cor. VI, 10). Cu atit mai mult pentru cel care a indraznit sa ia jugul lui Hristos. Cine este con~tient de misiunea sa, va respecta totdeauna juramintul de la hirotonie mi"lliurisit in f'ita arhiereului ~i a comunitarii: "imi voi confonna viata Ivea cu spusele Sfintului Apostol)?avel... Ma voi supune arhiereului locului ~i legilor tarii noastre ... " A~adar oprirea)nfiltratiei sectare profilaxia ei stoparea prozelitismului ~i readucerea credincio~ilo\ in sinul bisericii de unde au plecat, depind in mare masura, daca nu in totalifa~e;' de conduita morala a preotului, a familiei sale ~i a comunitatii parohiale, 'in gerier~r. 3. Evlavie fariseicii, tatarnicia in actele de cult, manifestarile teatrale ;;i exagerarea duc la pierderea credincio~ilor care cauta lm model in preot. Credincio:;;ii no~tri au avut traitori in Hristos, in aceasta glie, dintru inceputul cre~tinismului. Din moment ce ne-am nascut crqtini ca popor, avemin firea noastra, in geneza noastra, o zestre spirituala unica. Or, slujitorul, prin lipsa de evlavie, savir~este 0 crima Impotriva inainta~ilor, pervertqte ~i modifica infiinta parohienilor ni;;te nestemate ascunse, care ne-au identificat de-a lungul yeacurilor. Biserica dintotdeallna a contribuit la unitatea neamlllui, ~i de aceea preotul care devine sminteala ~i este parasil de credincio~i, iar ace:;;tia trec la secte, va suporta pedeapsa ve9nica a lui Tuda ~i blestemul stral11o~ilor no~tri. Lil11ba stilcita, fraza bolborosita, rugiiciunea batjocorita, cintarea falsitlcata sau adaptata, slujbele - teatru comic sau dramatic, toate acestea determina pe sectari sa-~i mareasca rindurile. Se ~tie ca evlavia credincio~ilor copiaza pe a sllljitorull1i.Unele parohii atrag sectele din lipsa de traire cre~tina (Matei XXI, 13). Semnele exterioare ale evlaviei: inchinarea, plecarea capetelor, ingenuncherea au ajuns Taritati in biserica. Sectarii, pentru ademenirea credinci0 9ilor, de9i combat actele de cult 9i evlavie, ~i-au insu:;;it unele traditii :;;i datini strabune. Pericolul este il11inent. .. Exagerarea unor momente liturgice produc de asemenea tulburare. Evlavia trebuie sa fie lm mijloc de manifestare a credinteicelei adevarate plecata dintr-un suflet care cauta lini;;tea, cainta, pociiinta sincera9i respectul pentru cele sfinte.

12

cALAuzA

CRE~TIN,\

"SpectacoluJ cu efecteexterioare" place lU10r indiYizi tara sensibilitate. Biserica, prin harul ei, lini~te~te, calmeaza, satisface, nu estompeaza, irita sau ingimfeaza. Preotul adevarat ~i misionaru1 incercat procedeaza cu mare delicatete pentru a ajunge 1a unitatea duhu1ui in 1egatura pacii (Efes. VI,13), adica 1a comuniunea desavir~ita. Deci, aspectu1 slujirii lui Hristos prin ev1avie con~tienta tine credincio~ii in comunitate. In caz contrar, atlt sectele, cit ~i gruparile anarhice gasesc u~or teren
f~lVorabil.

4. Lipsa de orientare tlpreotului sau absenta tactu1uipastora1 in raport cu duce 1a conflicte; 1a izolare, ~i chiar la spargerea unitatii parohiale. Se cunosc cazuri mai ales la ora~e, unde sint mai multi preoti, cind parohienii sint impartiti, incit nu-~i mai pot satisface sentimentele lor fire~ti de evlavie. Acestea, pe de 0 parte: pe de alta parte, preotul nu trebuie sa confunde biserica ~i avutul ei Cll propria feuda. Desigur, au existat in istorie cazuri de minastiri ~i parohii cu averi mo~tenite, dar aceste au fost puse in slujba comunitatii, pentru binele tuturor, nu a slujitorului. Daca sint cazuri evident, rare ~i astazi, preotul trebuie "sa fie un iconom credincios" (Luca XIX, 17), sa administreze dupa regulamente1e in vigoare asemenea posibilitate, nu sa devina pestenoapte "bogatu1 care i-a rodit tarina" ~i nu ~tie ce sa mai faca cu atitea bucate (Luca. XII, 17). Aiti credincio~i au uneleobiceiuri ~i apucaturi, fie insu~ite, fie tolerate de al1i credincio~i, necorespunziitoare moralei ~i vietii cre~tine. In asemenea situatie, preotul are indatorirea sa Ie elimine\:u prudenta, explicindu-le provenienta, cu dragoste ~i rabdare, fiindca inovatiile ~i a.daugirile ,,~trica obiceiurile bune ... " (I Cor. XV; 33). Preotu1 trebuie sa se identifice CLl traditii1e sfinte, cu obiceiurile cre~tine~ti in diferite ocazii. Un misionar desavir~it~i un slujitor con~tient va cunoa;;te toate problemele din pat'ohie. Un capitol aparte il constituie atitudinea corecta ~i 10iala a preotului fat a de organe1e locale de stat, de factodi responsabili din intreprinderile san sectoarele agricole de pe terit~riul pe c~ie se af1i'i parohia. Chemarile ~i participarea activa la solicitarile alltoritatilor locale "trebuie sa aiba ecou 1n ini111a preotului. Preotul fiind treaz in orice imprejurare (II Tim. II; 22-23), 1upii rapitori, ~i in acest caz, nn vor putea patrunde in tllnna cea cllVintatoare (Fapte XX, 29). 5. Lacomia suh toate aspectele ,~i arghiroji/ia. Aceasta cauza provoaca mari neplaceri credincio~ilor. fnsu~i Iucla lscarioteanul ~i-a pierclut apostolatul din CClLlza banilor (Matei XXVI, J 5). Anania ~i Safira, pentru 1acomie, au fost exclu~i din comunitate ~i au cazut sub blestemu1 apostoli10r, mintind pe Duhul Sfint (Fapte V. 3). Cu adevarat, goana clupa bani'.,.este obir~ia tuturor relelor, chiar ~i "ciiderea din credinta ... " (I Tim. VI, 10). Aceasta tragica ~i permanenta constatare este, in acela~i timp, piatra de smintea1a pentru multi credincio~i. De aceea, ei parasesc enoria ~i merg la sectari. Preotu1 misionar care sluje~te 1a altar, de 1a altar maninca (I Cor. IX, 13), clar nu trebuie sa uit~ ca "povara" pusa credincio~ilor apasa pe propria con~tiinta. Ca misionar, trebuie sa aiba permanent in inima cuvintele: "n-am napastuit pe nimeni ... cu nuinile mele mi-am ci~tigat piinea!" (I Tes. I, 9).
credincio~ii

FEAOJIE:YlJL SECT1NT DE-A LUNGUL TllvIPULU!

Mai mult, se recunoa~te preotilor calitatea de educatori ai credincio~ilor tul ingiiduie, pe linga plata muncii, dreptul de a completa salariu din buge -ohiei. Multi nu inregistreaza corect venitmile ~i de aceea se pare ca nu "cl~tig Ii se ellvine, in mod onest. Altii pun taxe eu caracter retroacti v ~i "prind" credi ,~ii in momente limita. Clnd ar trebui sa inteleagasituatia creata (imnormintal tez, cununie) ~i sa intareaaca eu f0l1a cuvintului credinta celor de fata, preol )ate registrele contabile ~i incepe calculele ... " Pus in situatie neplacuta, eredincioE ~hita sumele, dar biserica I-a pierdut ~i pleaca abatut, abandonind deseori credir trecind 1a seete. Mai gray, pentru servicii care decmg din misiunea preoteas( 1 dar ati luat in dar sa dati" (Matei X, 8), unii membri ai familiei preotului iHten cer unele avantaje. S-a mai spus, ~i repetam,p'reotul cu adevarat misionar buie sa fie iubitor de "cl~tigmi mite" (I Tim. VI, 8$i 1]), iar problemele financi;: fie rezolyate de epitrop ~i Consiliul parohial, reprezentantii ale~i ai enoria~ilo 6. ingaduinta pentru vicii din pm-tea autoritatii ecleziastice. Daca pree vrednici sint lasati in voia lor, atunci ~i sectantii mi~una. Sint slujitori care nu 11 vir~esc slujbele dupa rinduiala. Unele paJ:ohii s1nt lasate in bataia vinturilor secta . altele sint ocupate de elemente insuficient pregatite sau sint trimj~i ace edepsiti" pentru vicii!, sau din alte motive de ordin canonic. Ce activitate dep u ce indreapta ace~tia? Se cere ca preotii sa fie exemplu de moralitate, slujire, vocatie ~i patriotis ~ pilda ar putea fi pentru credincio~ii lor preoti arghirofili, betiyi, fumatc doielnici in ale slujirii, compromi~i in a face dreptate, ingimfati, lipsiti de orient; eiala, sub nivelul cultural-teologic, nepunctuali; lara dragoste de aproapele, lip: : simtlll datoriei!? Se ~tie precis ca fenomenul sectar cre~te ~i prinde terenl netie de neglijenta sau lipsa de responsabilitate .a:. preotului. De aceea, Sf. Pa' ragea atentia lui Timotei ~i Tit ~i prin ei noua:. ,;Totul este cmat pentru cei cur; If pentru cei intinati ~i necredincio~i nimic nu este cmat, pina ~i mintea ~i cuge slnt spurcate ... " (Tit I, IS). "qmta sa te inIati~eziil1aintea lui Dumnezeu ca n 111cercat, ca un slujitor care n~e de ce sa-ifie m;;ine ~i care propovaduie ept Cuvintul adevarului" (II Tim. II, 15). La rindul sau, preotul trebuie sa lupte impotriva viciilor enoria~ilor, fie p )o\"edanie, fie prin forta cuvintului de la amvon. Toleran!a credincio~ilor, acoperi ciilor, "imparta§irea" comuna, preot ~i enoria~i -a pacatelor, duce 1a grave abal la inmllilirea sectelor.

*

In concluzie, toate motivele interne provin, :direet san indirect ~l 111 ulti lstanta de la preot: "daea aluatul este bun 9i framintatura va fi la fel" (Matei X 3). Acolo uncle preotul este con~tient de chemarea ,;Eu v-am ales pe yoi din lume oan XVII, 15-16) ~i credincio~ii asculta glasul lui invederea mintuirii ~i savir~i tot 1ucrul bun (loan X, 5). De asemenea intr-o parohie dupa plecarea unui sluj evrednic trebuie 0 deosebita activitate pentru reeducarea credincio~ilor. B. Motive externe. - Aceste motive se dator.esc fluxu1ui social continuu. Asi ste 0 necesitate mi~carea populatiei de la sat la ora~ ~i invers. Odata cu flu xu

14

CALAuzA CRESTINA

refluxul populatiei cre~te ~i cOl1mnicarea intre oameni, informa!iile de toate categoriile, inclusiv ideile religioase, mi\-rescinteresul pentru contacte in diferite domenii. Omul zilelor noastre nu mai poatesta izolat. Noile condi!ii de viara, fabricile ~i uzinele noi, intreprinderile ~i schimbul de mlIDcitori, toate duc la contacte mai strinse ~i mai diversificate intre oameni. Deasemenea, experientele de munca, 1nt1lniri pe ~antiere, transferari dintr-o parte in altaatarii fac sa circule ideile, sa se intensifice legaturile, sa se cunoasca oamenii mai bine, sa se respecte mai mult. Or, una dintre legaturi este ~i cea pe calea religioasa. lata, a~adar, atitea motive externe Bisericii Oliodoxe, dar in interiorul localitatilor, de ase infiltra pareri sectare. Pe de aIta patie, ~i cu muIt mai gray, ideile religioase "importate" pe diverse cai u~ureaza, influenteaza sau sustin fenomenul sectar. Od*a patnllis acest fen omen, reprezentantii sai fol;sesc o serie intreaga de metode. ~i deruteaza pe cei ce traiesc aici ~i respecta obiceiurile ~i traditiile strab1IDe. JWotivele externe ale pattunderii sectelor in tara no astra i~i au obir~ia tot in afara granite lor Patriei. Printni aceste motive putem enumera: 1. Unele profesii, cwn arfi: pictGr, sculptor, arta instrumental a - inlesnesc trecerea in "casele" de adunare: Ace~tia atrag. u~or in comunitatile sectare unele persoane oscilante in cele alecredintei ortodoxe ~i cautatoare de ci~tig cit mai facil. Unii meseria$i particulari: croitori, cizmari, fotografi, mecanici, instalatori sanitari, electricieni, pentru un "blid. de. linte" intra in serviciul de ispititori ai credincio~ilor ortodoqi sau ai unor creduli . de la aIte culte. Ace~ti meseria$i "tinsti!i", "de incredere", garantati, frizeaza $io evlavie traditionala ~i insista in cele "ale Domnului" cu "post $i rugaciune" cu renuntari ~i chiar, i~i ofera gratuit serviciile lor pentru a capta bunavointa interlocutoruilli. Tot ace~tia u~ureaza unele temporare angajari, mai ales din provincie, in vederea scopului prozelitist. Schimbul de experienta ~i recomandarea pentru deplasaritn alte localitati, sau in diferite statiuni de tratament ~i odihna ale sectantilor unde"."fra!ii" sint gata sa Gfere multe avantaje, constituie un motiv ca cel racolat sa devina, "lwninat Cll duhul"." Preotul ortodox, detinator al plinatatii harului' preotiei trebuie sa vegheze cu toata responsabilitatea pentru prevenirea ~i lichidarea motivelor externe. El trebuie sa previna credincio~ii despre nocivitatea acestor "teoreticieni". Desavir~irea credintei noastre este Iisus Hristos, acela~i "ieri, azi ~i in ve(;j" (Evr. XIII, 8). Un credincios adevarat nu poate parasi Biserica strabuna pentru 0 noua profesie, pentru lin nou loc de 111unca sau un transfer dintr"un colt in altul al tarii. 2. Casatoriile l7lixte. - Desigur, dragostea dintre doi tineri este baza fireasca a unirii pentrn \'iata. Dar aceasta unire 1111 trebuie sa aiba scopuri stri'iine traditiilor :,;i obiceiurilor poporului nostnt'atlt de ·incercat. Casatoriile mixte preocupa nu numai Biserica, ci ~i intreaga lume:Or, unele casatorii sint Iacute nu din indemn firesc ~i din intelegere sufleteasca, ci sint mai degraba ni~te aranjamente in vederea llnui scap prozelit ~i sectar, antisooial ~i neloial. In unele cazuri casiitoriile mixte sint Iacute ~i pentru parasirea !arii sub pretextul ca unul din parteneri este chemat de "frati", iar cel care ~i-a parasitcredin!a ~i neamul pleaca in neClllOSCUt. Acolo "fratele" are ~i alte "surori"; iar romarrca ~ica pierdut, odata cu credinta stramO$eaSCa ~i patria parinteasca.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGT;,L TIMPULUJ

15

Alte disatorii au ~i alt caracter: "fratii" ofera locuirita acelor fiice ale Babilonului cauta fericirea in afara muncii cinstite ~i familiei curate. Multe casatorii sint pepiniere de discordie intre rude. Exista "drepturi" ale muului, dar acestea nu forteaza natura ~i glia care te-a plamadit ~i hranit. . 3. Participarea la di{erite ceremonii. - In ultima vreme, casatoriile, despre care am vorbit, au devenit 0 adevarata parada a modei ~i 0 reimntare la traditiile de veacuri ale poporului nostru. "Fratii" impresioneaza prin cadouri ~i cople~esc prin tactic a primirii in comunitate. Neoficiindu-se logodna, juramintul pastrarii. tainei cUl1uniei nu mai are loc, responsabilitatea continuatii familiale nn se mai pune ~i iata ca multi tineri, mai ales destrabalati ~i necontt61ati de parinti, gas esc refugiu in comunitatile sau gruparile sectare. Unele dintre sette sint mai rigide, dar altele recomanda casatoriile de proba pentru rezolvareaunor probleme sociale - buletin, serviciu, transfer etc. sau, mai gray practidi incestul '~i prostitutia ca acte de cult. Adeseori, credincio~ii ortodoqi, mai slabi de inger, sint atra~i de asemenea ceremonii ~i parasesc Biserica stramo~easca pentrii adunarea sectara. Taina cununiei in Biserica este, pe linga juramintul castitatii, 0 binecuvintare \,l lui Dumnezeu pentru continuarea vietii psihofizite a omului. Cununia nu-i un contract social, ci 0 responsabilitate in fata lui DUlTIneZeU ~i a vietii insa~i. De asemenea, cre~terea copii lor in traditiile sfinte intare~te specificul neamului nostru, identifidi, se aprinde ~i se cultiv~ flacara stramo~easdi. Sintem de acord cu casatoriile mixte atunci dnd se cauta adevarul ~i dragostea;:piedtul ortodox nu trebuie sa fie insa de acord cu hotaririle pripite ale tinerilor, rarii'~tirea parintilor ~i cu ni~te dorinti .' trecatoare, dar care pot avea lmnari nefaste. A$a-zisul "Botez" testamental al sectelor constitnie un prilej de propaganda $i prozelitism pentru cei ce nu $tiu de ce$i cind au fbsfbotezati in Hristos ~i ca acest botez in Hristos nu se poate rep eta $i nu este 0 ceremonie, un simbol, 0 imitare a botezului cu apa spre pocain!a, ci acesta este botezul eu Duhul Sfint ~i CLl foc, adica se $terge pacatul stramo$esc 9i primim harnl cre$teriiduhovnice$ti $i mintuirii noastre. Botezul-bilci sau botezul la maturitate - este tot crparada a modei fariseice de a se imbraca "fratii ~i surorile" in cama~i albe de parea asta ar atrage forta iertarii prin jertf~l de pe cruce, nu pocainta, nu interiorul. . Un alt prilej, in scopul atragerii crqtinilor ortodoc~i, folosit de sectari este parada ducer!! "Ji'atelui" fa groapa. De9i nu cred in invierea mortilor ~i nu pregatesc suf1etele adeptilor pentru judecata particulara 9i 6bsteasca, sectarii folosesc pompele funebre in scop prozelitist. "Fratii" au oblig~tia sa mobilizeze rudele 9i prietenii celui decedat in vederea inmormintarii, sa stringa ·ftmduri pentru familia indoliata dovedind 0 solidaritate fortata ~i un ata$ament fals: Toata parada este impresionanta, dar seaca, rara duhul stramo$esc al iertarii $i sarutarii celei de pe urma. 4. Nouta!i ale 'lumii de dincolo. - Sint foarte multi credincio~i ademeniti de "nouta!i" in domeniul credintei ~i din aceasta cauza sectele patrund la inceput cu potolirea curiozitatii $i apoi ofera celui interesat datele $i sursa noutatilor. De asemenea, comentariile $i pronosticurile asupra unor"fenomene naturale (cutremure, eclipse, inundatii, comete ~i dideri de stele, cataclisme etc.) atrag pe ne$tiutori $1
care-~i

16

cALAuzA

CRE~TINA

maresc gruparile sectare. Calculdeadvente, ce nu lipsesc din nici 0 secta, grupare anarhica sau organizatie religioas~;violenta, maresc interesul celor caldicei in credin!a CApoc. XX) pentru "noutati" ~i calcule in religie. " Noutatile" lumii de dincolosint necesare in alt domeniu, or, in viata spirituala a credincio$ilor no~tri, viata destul de bogata ~i verificata de peste doua milenii, nu ar putea avea loc noutati rara- .;;tirea ierarhiei apostolice .;;i infonnarea c1erului. De aceea, Biserica Ortodoxa Roma1;li,i inca din 1949 a initiat .in fiecare an, in serii, Cursm;ile de indrumare pastorala ~i misionara pentru preo!i. Tot aici se discuta cazurile speciale sau izolate de infiltratiesectara, componen!a colportajului, imaliza bro~urilor de propaganda, originea .;;i scopullor prozelitist .;;i antisocial. 5. Bibliile confesionale sa'-l ~xtrase din acestea (profetiile din epoca exilic a ~ In special Daniil ~i datele din Apocalipsa cu traduceri adecvate) - oferite curio.;;ilor, in dese cazuri influenteaza cugetele unora .;;i incep a frecventa "case" de adunari. In ultima vreme, datorita tehnicii t~pografice deosebit de avansata sau chiar utilizarea xeroxului, credincio~ii ortodoc.;;i sint loviti de asemenea schije "religioase" in diferite locuri de activitate. Reviste redilctate in limba romana §i care sint tiparite in strilinatate, cu continut "duhovnicesc", bro~uri ale "caii drepte", ziare "ziditoare", adevarul Bibliei~ "odihna" in Domnul, "Calea" in viata, "ajutor" de sus etc. sau chiar simple scrieri "de duh" constituie 0 cauza a infiltratiei sectare, deosebit de insistenta §i toto data periculoasa. .. 6. "Smere~ia" cea pliicutiir Domnului este a inimii, a§a ca nu mai este nevoie de loca.;;uri somptuoase inaltatede boieri din exploatarea ahora. Sub aceasta masci'i se ascunde un gray pericol denigrator pentru Patrimoniul cultural national. Multi adepti ai sectelor in· fanatismut lor au distrus monumente, icoane, ve§minte, vase liturgice ~i obiecte de 0 inestimahila valoare .;;i irecuperabile. Mai mult, s-a intensificat §i traficul de asemenea odoare, sectarii avind legaturi CLl diferite cercuri de peste hot are interesate in a distruge bunurile noastre spirituale. Pentru a-.;;i atinge scopnl, sectarii .;;i-au transformat caselelor de adunari in centre de propaganda impotriva culturii noastre vechi incercind, in acela~i timp, sa strecoare in rindul tineretului un indiferentism fata de tot ceea ce ne-auHisat stramo~ii. 7. Pociiinla "cea adeviiratii" propagata de sectari. Aceasta motivatie apartine atit practicii din tara noastra, dar .;;i influentei lumii "religioase" de peste hotare. "Noutatea" pocaintei consta din acea acuzatie adusa Bisericii stral110$qti di este neschil11bata, rigida, plina de practici depa.;;ite, este sustinuta de preoti interesati, nu mai este la moda, nu lasa pecredincios liber, aceasta este practicata de batrini ne.;;tiutori .;;i depa.;;iti. Pocaint'l, SpUi1 ei, este a timpului, a tineretului, libera ~i descatu$ata de canoanele vechi. Este necesar pentru "pocainla cea adevarata", inlaturarea tuturor obiceiurilor .;;i traditiiIor, tot cultul vechi .;;i imbrati.;;area noutatilor "fralilor" de pretutindeni. "Podiinta" recomandati\,. de sectari este faIsa, rara sens pentru intelegerea credincio$ilor ~i duce la ruperea de comunitate. Ca ~i fariseii, sectarii condamna pocain!a vame$uIui, val11e.;;ul fiind orice credincios con.;;tient de prapastia dintre el .;;i Dumnezeu din cauza pacatului. Or, pocain!a "cea adevarata" recomandata de secte

FENO,\1ENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

17

este de fapt ti'igaduirea ajutorului lui Dm1Ulezeu ~i anularea meritului omului pentru mintuirea lui, fiinddi sectarii se autointituleaza"",ale~i 9i sfinti", uitind chiar textul Bibliei: "Dumnezeu celor mindri Ie sta impatriva 9i pe cei smeriti ii inalta" (Ps. CXXXVIII 9i luca XVIII, 14). Infiltratia sectara, motivele acesteia pot fidiminuate sau 9terse atit pe linie interna - a9a cum am vazut - cit 9i pe linie extern a, prin stilpul de foc al adevarului care trebuie sa fie preotul ortodox "treaz in to ate" cele ale credintei (1 Tim. IV, 12).
II. - cITEVA REPERE ISTORICE ALE FENOMENULUI CONTESTATAR RELIGIOS

Autori de "sectologii", dintre cele doua razboaie mondiale, n-aveau pre a nmlte date despre feriomenul sectaL Era firesc sa fie a9a,deoarece mass-media nu avea 0 dezvoltare 9i 0 raspindire ca in zilele noastre. Studii9i articole dupa cel de-al doilea razboi mondial, la inceput, aratau ca de fapt"sectele nu au istorie pentru ca slnt trecatoare". Or, lucrmile s-au schimbat; daca' n-au avut istorie. la noi, au avut un lnceput, un apogeu 9i un sfiqit ca orice mi 9care. Unele secte sau grupari religioase au constituit motiv de persecutie in regimurile trecute 9i 0 pennanenta concurenta de racolat adepti. Or, odata cu intrarea lor in legalitate prin recunoa9terea funqionarii, vorbim de culte neoprotestante egale in fata legii lntr-un raport de egalitate intre ele, dar 9i cn obligatia respectarii credincio 9ilor celorlalte 9i stavilirea prozelitismulni. De aceea, dupa Legea cultelor (1948), putem varbi de 0 nona orientare in regimul culteloL Ele au dreptul de a-9i exercita cultul, dar 9i indatoriri fata de Patrie ca cetateni egali in drepturi 9i responsabilitati. In climatul religios din Romania, cultele se cnnosc intre ele, conducatorii lor se respecta, se §tie 1nvatatura sau conceptia fiecaruia 9i este 0 necesitate ca fiecare credincios sa fie loial tarii in care i9i duce existenta, fie ca este roman din neam In neam, fie ca apartine nnei nationalitati conlocuitoare, Aceasta noua sitnatie schimba 9ioptica, in general, 9i face sa se respecte fiecare credincios in parte, De aceea, fiecare cult are un istoric, 0 obir9ie 9i un scop totodata, iar radacinile trebuie cautate pentru a se da raspuns 9i a se gasi solutii in cazul propagandei sau prozelitismului arbitrar, in practica sectelor. a) Neascultarea ,;i mlndria - izvorul ratacirii. - Contestarea, opozitia sau pretentia de a fi ca Ziditorul, apare inca dinainte ,de organizarea Universului, Este yorba de ci'iderea ltli Lucifer, din cauza mindriei 9i a slujitorilor sai. Arhanghelul Mihail, in cuvinte ingere9ti, a rostit celor tara de :trup: "Sa stam bine, sa stam cu frica ... " 9i atunci satana, ca un fulger a cazut dincer (luca X, 18). b) Duhurile rele au cautat totdeauna sa ihtunece in om chipul 9i asemanarea cu Dumnezeu, iar in Gradina Edenului vrajma9u1 se apropie de zidirea miinilor lui Dumnezeu, ispitindu-i cu anna sa, mlndria: " ... : v-a interzis sa mincati din rodul Pomului pentru a nu ajunge ca El ... " (Facere III, 2-7).
A Vechiul Testament. -1) Dupa cadereaitl pacat, din cauza neascultarii, 9i natura s-a vitregit (Rom. VIII, 22), iar du~manulV:letii, diavolu1, confonn libertatii

18

.CALAuzA CRE~TJNA

limitate pe care 0 are de la Dumnezeu, 9i-a continuat activitatea paralel cu Providenta divina. Uciderea lui Abel de .catre Cain (Facere IX,1-16) ; Potopul etc. (Facere VII,10-24), nelegiuitii Sodolllei~i Gomorei (Facere XIX, 12-29) sint citeva exemple (F acere IV- VIII). 2. 0 data cu chemarea lui Avraam, treptele Descoperirii lui Dumnezeu capata contur (Facere XII, 1), darispititorul aqioneaza ~i se inIati~eaza chiar in fata Ziditorului, a9a cum este eazjllJui Iov (Iov II, 1). Fiecare etapa a Revelatiei din Veehiul Testament este bintuita de cel ce :;;i-a pierdut menirea pentru care a fost creat.Yrajma:;;ul intervine in istoria biblica, este prezent intre fratii lui Iosif (Facere XXXVIJ, 1-28) :;;i adince:;;te prapastia intre sufletul omului :;;i Dumnezeu prin inchinarea la natura, insufletirea a9trilor, jertfe catre animale, crearea idolilor pina la perfectiunea lor, in,: zei :;;i zeite ... "muti 9i surzi ... " (Rom. I, 25). 3. Nici poporul ales nueste scutit de asemenea fen omen. Dupa patru sute de ani de robie egipteana, Moise estetagaduit ca ar fi ales allui Dumnezeu 9i vrajitorii 9i contestatarii Egiptului savir~esAc lucruri uluitoare pentru a delllonstra originea divina a faraonilor :;;i inleleptilor lor/In umbra tuturor statea diavolul. Satana, mai tirziu gase~te chiar prilejul inlocuirii ·credinlei in Dmnnezeul cel adevarat (III Regi XVIII, 37) eu zeita!i egiptene, mai ales.cele reprezentate prin vi!elul de aur (Facere XXXII, 1-14). Incerearea de a inlatur;apreo!ia de voea!ie, harica a lui Dmllilezeu - preo!ia lui Aron - cu ale:;;i ai cOlllunitatii necunoscatoare 9i credule este 0 abatere: cazul lui Core, Datan ~i Abiron, dar Durmiezeu nu intirzie sa Ie trilllita pedeapsa: daea Lucifer a eazut din cer, slujitorii sai Core, Datan ~i Abiron au fost inghiti!i de pamint de vii (Numeri XVI, 32-35). Perioadaprelllozaica ~i mozaica, ea :;;i regii :;;i judecatorii, este 0 perioada de instituirea,cultului divin :;;i de instalare a preo!iei de vocatie, toiagul lui Aaron (Numeri XVII). 4. Vremea profetilor are, .0 ariemailarga.Pelinga gruparile separatiste ale poporului biblic, intervin eontactele cu alte imparatii. Robiile :;;i exilul (babilonean, asirian, sirian etc., precum :;;i. ,cllcerirea romana) incearca desfiinlarea eultului adus lui Iahve Cll eeremonii in cinstea zeitatilor naturii. A:;;a cum Moise i:;;i insu:;;ise cultura Egiptului, profe!ii capata experienta:;;i :;;tiinta altor neamuri (hititii, sirienii, babilonienii, caIdeii etc,). iarpunctul central al profetilor este eliberarea, izbi'ivirea: acestea, insa, nu-s temporale;ci ve:;;nice prin venirea lui Mesia (Isaia LIII; Ezechiel I; Daniil I; Ieremia I). o imagine sugestiva in privinta cultului :;;i exereitarii lui, a siujitorilor eu ehemare (preo!ii) :;;i a profitorilor :;;i a fal:;;ilor inchinatori, ne-o .da momentul jertfei lui Ilie de pe Muntele Carmef(III Regi XVIII, 38-40), In afara profetilor faptei(Ilie, Elisei etc.) profe!ii mici pun in valoare misiunea preolilor eu vocatie in mijlopul poporului :;;i sint neiertatori fata de fal:;;ii profeti: " ... caile Domnului sint drepte:· cei drepti umbEi pe acestea, cei razvratiti cad pe ele" (Osea XIV, 9). " ... poporul piere din lipsa de cunoa:;;tere ... " iar destrabi'ilarea, belia :;;i desfrinarea iau mintile omuhli" (Osea IV, 6, 11). Altii prooroci sint :;;i mai neiertatori: "A:;;a vorbe:;;te DOlllnul despre proorocii care ratacese pe poporul llleu, care, daca sint illlbuibati v~stesc pacea iar daca nu ·li se pune nilllic in gura propovaduiesc razboiul sunt .. : .' Vazatorii vor fi dati de ru:;;ine, ghieitorii vor ro:;;i :;;i

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

19

tOli i~i vor acoperi barba... Ascultali dar lucrula:cesta ... voi, earora va este scirba de dreptate ~i care sueiti tot eeea ee este drept; voi care ziditi Sionul eu singe ~i IerusalillJ.Ul eu nelegiuire. Capeteniile cetatii judeca pentru darmi, preotii lui invata pe popor pentru plata ~i profetii proorocese pentru bani; ~i mai indraznese apoi sa se bizuie pe Domnul ~i spun: "Oare nu este Domnul in mijlocul nostru ? Nu ne poate atinge nici 0 nenorocire!" (Mica III, 5, 7, 9-,11). "Vai de pastorul de nimic care iti parase~te oile ... " (Zaharia XI, 17). "Cacibuzele preotului trebuie sa pazeasca ~tiinta ~i din gma lui se a~teapta areapta invalatura, pentru ca el este un sol al Domnului o~tirilor" (Maleahi II, 7). 5. Perioada profetilor ~i in acelasi timp a Vechiului Testament se incheie cu Sjfntul loan Botezatorul. Botezul savir~it de el sau in numele practicii "pocaintei" lui este luat astazi etalon de catre nenumaratesecte zise cre~tine. Insu~i loan martmise~te: "Cel ce vine dupa mine va va boteza cu Duh Sfint ~i cu foe'.' (Matei III, 11). Focul este invierea Mintuitorului, arderea omului celui veehi, dezbraearea lui de haina pacatului ~i imbracarea in Hristos: .'"Cili in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ali ~i-mbracat (Gal. III 27.) Sfintul loan are cuvinte de dojana pentru cei instabili, curio~i ~i ispititori, farisei, saduchei ~ialtii. "Pui de vip ere de ce fugiti de minia viitoare" (Matei III, 7) ... orice pom carenu face rod bun se taie ~i se arunca in foc ... " (Luca III, 9). lata atitea exemple de opunere, contesta>f,e, falsificare sau impunere de "dumnezei" straini ~i "terafimi de tot felul" (IS~lnuel XIX, 13). Totdeauna s-au incercat influente straine asupra adevarului revelat, pe de 0 parte, pe de alta parte; aeeea§i forta a raului ~i anna a satanei, mindria, aincereat sa duca lumea in intunerie. Aeum apare ~i 0 literatura fantezista (apoerifele) pentru a abate poporul de la adevar.
B. Nonl Testament. - In ci'irtile eanoniee ale Noului Testament, mindria, a~a cum yom vedea, a fost "intarita de diavol eu egoi~mul ~i avari!ia. Fenomenul sectar biblic apare bine conturat in epoea Mintuitorului: Satana, erezlnd ea Noul Adam, Iisus Hristos, ar fi" numai om cu puteri supranatmale, nn Dnmnezeu-intrupat, se apropie de El, ca oarecJnd de Adam eel din Eden oferindu-i splendorile acestei lUl11i: slava, b'ogatia, "ajutorul" $i "eolaborarea" sa. La aeeasta oferta, D0l1111ul raspunde: " ... inapoia Mea sata11o, DOl11nului DUl11nezeului tau trebuie sa te inehini ... " (Matei V, 10). Aeela~i proeedeu al vrajlha~ului diavol il folosese sectarii pentru ruperea unor eredineio~i din sinul altor culte. l. Plal1ul "strategic"' al sectarismului de astazi este u~or de sesizat ehiar in timpul Mintuitorului. . a) Seeta sau partida fariseilor era constituita din arhiereii ~i supu~ii lor. Nu mai credeau in Legea veche, dar 0 foloseau in sc()purile lor personale. Nu pricepeau nimie despre via!a de dineolo, - vorbeau despretnviere, ingeri (Fapte XXIII, 8), in sehimb "ingrijeau monnintele" ~i respeetau tot cerell1onialul: adueeau jertfe, posteau, se rugau prin pie!e ~i pe la toate eolturile sa-i vada~llUnea (Luea VII, 30). Se elllose ~i nume triste: Ana ~i Caiafa cei care au semnatsentin!a de moarte a Mintuitorului Hristos (loan XVIII, 12-24). De fapt "falsitatea:tredintei" lor 0 arata ehiar Domnul nostru Iisus Hristos (Matei XXIII, 2; Luca XI, 37'--54). Dintre cei ereseuti lntre

20

CALAuzA CRE~TINA

ace~tia, dil1--...<;emintia lui Levi, s"a.ridicat Saul, farisell dupc1 credin!c1 (Fapte XXIII, 6; XXVI,S), cel care avea sa devi>na vas ales ~i apostol al neaniurilor (Fapte IX, 15). De asemenea invatatul GamaliilIacea parte din partida lor, dar, a~a CUIll se ~tie, era destul de liberal (Fapte V, 34). b) Opu~i fariseilor erau saducheii (de la Sadoh) care respectau ccremoniile vechi. erau preocupati de spiritul legii mozaice ~i observau illtens casatoria de levirat, I1ll credeaLt fn fnviere (Marcu XII,18c.25], nici in fngeri, nici fn duh (Fapte XXIII, 8). c) In afara fariseilor ~i sadueheilcir, la Cm-tea regelui se afla grupul irodienilor cei ce respectau rinduiala Tronului ca ponmca a parintilor. S(etnicii ,~i apropiafii,

tillllacii ~i oamenii de lncredereraspundeau cerintelor templului ~i jixau zilele de sc1rbatori, respectind mai ales Sabatul. Dintre ace~tia multi au venit la Mintuitorul
~i au Iacut parte dintre cei 70 de ucenici (Luca X, 1-24), unii aveau rude "intre slujnice" (loan XVIII), altii erau;;ucenici in ascuns": Cazul lui Nicodim (loan III, 1- U) ~i losif din Arimateia (loan XIX, 38), Maimari ai sinagogilor etc. (Luca VIII, 40-42; 49-56). d) Tot in serviciul stapinirii erau ~i vame~ii, care, de~i uri!! de pop or, respectau ceremoniile ~i totodaEi erau receptivi la noutati. Dintre ace~tia cunoa~tem pe "traitorul rugaciunii" ~i cel care s-a intors indreptatit la casa sa (Luca XVIII, 10), Zaheuvame~ul cel izbavit (Luca XIX, 2) ~i mai ales Sf. Ap. Matei (Matei X, 3). Vame~ii fntelegeau mai bine durerile popontlui decit fariseii care erau fanatici ~i saducheii care erau bigoti (Matei XVI, 6) ... e) Alta partida mai practica~i care se ocupa cu observarea ceremoniilor zilnice sau anuale era a "Tilcuitorilor legii", bi'itrinii ~i frunta.;;ii poporului (Luca V, 21; VII, 30). Pe linga "laudele" zilnice .;;ijertfele de expiere, ace~tia se ocupau cu scrierea ~i copierea "poruncilor" 111 diferitE; limbi. La ei,in sarbatorile mari, veneau evreii .;;i prozelitii din intreaga lume greco~romana de atunci (Cei 70 - Septuaginta). Ei aveau ca ajutoare "zarafii, vinzi'itorii d~ vite ~i pasari." carora Mintuitorul Ie adreseaza cuvinte grave: ". .. ati Iacut din Casa Tatalui Meu pe~tera de tilh.ari ... " (loan II, 16). 1) Tot in timpul Mintuitorqlui se intilnesc: Ilazareii cr;i afierositi DOl71l1ullii (Luca II, 23), zelolii sau zifo!ii - .cu rivna speciala, Simon (Luca VI, 15), jClI71elll femei sau barbati (Ieremia XXXVIII, 7), fameni - tacllti pentru Impara1ia cerurilor (Matei XIX, 12, Fapte VIII, 27}. g) EU11ucii sau paznicii q.eincredere erau 0 grupare deosebi.ta in lumea de atunci ~i pina in zilele noastre, in diferite religii. h) Trebuie mentionat ~i faptul ca Mintuitorul Hristos n-a refuzat rugaciunea ~i a oferit dUl1mezeiescul sal! ajutor ~i altor partide religioase, printre care: samarinelli/or - cu religie dualista (loan IV); cananeenilor - cu vechi culte (Matei XV, 21-28) ~i chiar romanilor stapinitori, tamaduindu-i (Matei VIII, 1-13); pe Pontiu Pilat (J 438) asigurindu-l ca "Imparatia Mea nu-i din lumea aceasta ... " (loan XVIII, 36), iar pe Cezar (Tiberiu 14-37 ) sa(se dea ceea ce este al sau (Matei XXII, 21). i) Insa cei mai respectati. de catre popor in timpul lui Iisus ,Hristos ~i pina la caderea Ierusalimului (69-70), <iintre care se banuie~te ca a Iacut parte ~i loan Botezatorul in pustia Iordanului, erau essenienii, traitorii in duh, cei retra~i de liline,

FENO;\lJEiYUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

21

schimnici ~i locuitori in pe~teri, vegetarieni ~i rugi'itori pennanent, a~a cum ii descrie Iosif Flaviu. Ei in frunte cu "profetul" ~i "regele luminii" au ajuns ~i astazi celebri prin descoperirile manuscriselor de la Qumran, incepind cu 1947. j) Sint multi altii mentionati de catre Mintuitorul, unii formali~ti, dar ~i 'in~elatori - 9arlatani cei care se fac pastori, oi nind sau chiar nainii!ii (loan X, 12). De asemenea sint apreciati prozeli!ii (Fapte II, lO) - cei care simpatizau cu legea mozaica; eleni:;tii, eclecti (loan XII, 20), cei care combinau mozaismulcucultura ~i filozofia greaca. Ceea ce este de retinut 0 constituie simp luI fapt ca sectele de atunci ca 9i sectarii de astazi au fost, sint 9i vor fi sincreti:;ti, eretici eclectici, iar schismaticii ni~te revoltati. A~adar, trecerea ~uvoiului sectar din Vechiul in Noul Testament 9i continuarea lui pina in zilele noastre nu constituie 0 surpriza ..De aceea nu se pot face delimitari cit unele secte ar apartine Vechiului Testament, iar altele Noului Testament. Le clasifidim noi, in vederea studierii lor, nicidecumpentru originalitate. 2. in vremea Sfinfilor Apostoli, fenomenul contestatar .sectar cre~te pina la persecutii, in~elari, intrigi, procese, condamnari, martiraj 9i ucideri. "Va veni vremea dnd va vor bate, va vor scoate din sinagogi ... 9i omorindu-va vor crede ca fac dreptate"., dar sa nu va temeti. Cine rabda pina la sfir~it acela se va mintui" (Matei X, 17; loan IX, 22). a) Cazul tipic al "tradarii ~i vinzarii" este luda Iscarioteanul, care de~i apostol, nn a inteles pe Mintuitorul, ci I-a vindut (Luca XX, 21) ~i ~'pinzurare ~i-a agonisit (Matei XXVII, 5). Mama fiilor lui Zevedei credea ca Mintuitorul ar putea fi un imparat lumesc 9i vrea sa-~i asigure fiii sai (Matei XX, 20-28). Mintuitorul Hristos, in ultimlll an de activitate paminteasca, ne lasa testamentu1 unitatii, dqi ~tia ca vor urma dezbinari, certuri, contestari (loan XVII, 19-21). b) insa~i "ierarhia sectara i~i are originea la SimO'1 Magul, continuatorul "apostoliei" lui Iuda ~i urma~ul popilor lui Baal din veacull~li TIie (III Regi, XX). Cu Simon Magul (Fapte VIII, 9-24) Incepe inlocuirea vocatiei preoliei, punerea in locul slujirii "profesiei" sau meseriei de sllljba~ bisericesc, intit pina astazi "simonia" este pacat $i va fi pina la sfir$itul veacurilor. Mentionam '~i cazul de necinste ~i minciuna al soti!or Anania ~i Sanra (Fapte VI-II). c) In perioada apostolicit, mai ales in lumea greco-romana, dezbinarile au continuat. Sf. Apostol Pavel descrie Cll amaraciune cele patru partide din sinnl conwnitatii cre.~tinc din Corint pe care reu~e~te, inainte den cadea acestea in erezie, sa Ie impace ~i sa redea tunnei lini~tea $i pacea lui Hristos (I Cor. 1, lO-l3; III. 3-9; IV, 6; II Cor. VI, 14-17). d) Nici iudeii convertiti la cre~tinism nu renun!au la unele practici. Mai mult, cereau ~i altora obligativitatea ceremonialului mozaic, fapt, care a dat na~tere la dispute chiar intre Apostoli, dispute care, evident au fost rezolvate ~i incheiate de Sinodu/ apostolic (49-50) hotarindu-se: cre~tinii nu trebuie supu~i circumciziei; sa nn consume camea animalelor sugrumate; ~i sa se fereasca de desfrinare. Sf. Pavel a fost aprig aparator al integrita!ii persoanei (I Cor. XI, 23; Xv, 3; Gal. I, 11-12) ~i eu toata opozitia multora (II Cor. X, 4-5; XI, 16-33), el ne-a datpilda de a pedepsi

22

.CALAuzA

CRE~TINA

~i a ierta: cazul cu incestuosul din Corint (I Cor. V, 1; II Cor. II, 5-11). Apostolul da satanei pe cei care "predica" .alta evanghelie (Gal. I, 8); pe creduli - cei ce cred in basme (I Tim. IV, 7); pe yrajitori, Elima (Fapte XIII, 6-8), Dimitrie-argintarul (Fapte XIX, 21-41) ~i depllngepe apostaziati.;;i lapsi: Dima (II Tim. IV, 10), Imineu .;;i Alexandru (I Tim. I, 20) etc. c) Alti contestatari se refereau la invatatura, neintelegilld invierea sau socotind-o fmpotriva ra{iunii (I ,Cor: XV, 12~58). Apostolul Pavel arata ca invierea este taina dumnezeirii, fiindca Dumnezeu este existenta, iar invierea trupurilor este .;;i fireasca (I Cor. XVI, 16). f) Unii practicieni fort au firea lor oprind casatoria (neognosticii) sau consumarea unui fel de hrana, camea de exemplu (I Tim. IV, 1-4). Se pot adauga la aceste exemple ~i altele, retinindca in epoca apostolica sint cazuri, izolate, evident, de continuarea partidelor religioase, sectelor .;;i fractiunilor salf gruparilor anarhice din iudaism sau contactul acestuia cu elenismul. Nu numai Apostolul neamurilor, ci ~i ceilalti apostoli cauta pacea in prime Ie comunitati. Matei scrie Evanghelia pentru iudeii nedumerifi asupra persoanei lui Iisus Hristos; Marcu, la fel; Luca explica "paginilor" de.;;ertaciunea credintelor vechi; prin Evanghelia adresata lui Teofil ~i prin Faptele Apostolilor se incearca primele pagini de istorie bisericeasca cre~tina, iar Apostolul iubirii raspunde cu Prologul-Logos .;;i Evanghelia sa cugetatorilor religio,;;i fal,;;i, "evanghelizatorilor rara apostolie ~i trimitere", profetilor mincino.;;i (loan 1,1-18; I loan II, 17-19):!~i antihri,;;tilor de toate categoriile (II Ioan,verset 7). Acela.;;i apostol potole~tedelirul "vizionarilor ~i visatorilor" Epocii apostolice prin raspuns concret la atitea>"apocalipse" .;;i scrieri apocrife prin Descoperirea sa (Apoc. I, 1-3). 3. in perioada postapostolica, gruparile respective incep sa-~i formeze 0 conceptie proprie, fie din alhestecul invatiiturii lor cu Evanghelia, fie preluind idei sau practici din mozaism, adaptiudu-le noilor conditii de viata din Imperiul Roman, de la imparatul Traian (98-l.L7~ pina la Constantin cel Mare (306-337). 0 data cu adaptarea, a intervenit fenomen~ll negarii ~i falsificarii, deci s-a ti-ecut de la faza de cunoa~tere, la pozitia de erezie-abaterea de la credinta sau falsificarea Evangheliei - dnd Biserica a trebuit sa ia, masuri concrete pentru demascarea ~i inlaturarea gre~elilor. Totodata incepe selectarea scrierilor sfinte ~i alciituirea canonuJui Noului Testament, tocmai pentru a avea,;;i un document scris, fiindca transmiterea oral a era contestatii 0 intreaga retea de transcrieri s-a declan.;;at in Biserica primara ~i datorita persecutiilor din partea imparatllor rom ani (54-313) ~i arderii manuscriselor cu texte sfinte. De acum istoria bisericeasca consemneaza aparitiile ereziilor nelipsite pina astazi, fiindca orice erezie, secta sau schisma nu este dedt falsificarea credintei vechi in haina nona ~i izbucnirea fumului in momente prielnice aprinderii gunoiului contestatar. Avindu-se in vedere cele,douagrupari contestatare (din perioada apostolica .;;i postapostolica) putem vorbi deo contraofensiva din partea Bisericii. Aceasta atitudine poate fi numita apologie, polemica, raspuns ocazional sau hotarire (sinod) pentru lamurirea lucrurilor .;;i apararea' dreptei credinte.

FENOMENUL SECl:4NT DE-A LUNGUL TlMPULUI

23

Primul grup eontestatar a determinat Biseriea sa fixeze in seris eanonul Noului Testament. Al doilea grup seetar a meut sa apara literatura patristic a ~i sa se a1ciituiasca marturisiri de eredinta, dogme, canoane ~i sa aiba loe sinoadele ecumenice. De aceea astazi, cum splmea un ierarh roman, Sinodul general ortodox nu are motive de intnmire urgenta fiindca nu exista cauze de contestari doetrinare, eresuri, sehisme sau abateri grave de la diseiplina Biserieii. Ereziile au fost aeelea care au detenninat convoearea sinoadelor ~i aparitia atitor lucriiri de explicare ~i demonstrare a adevarului. Ereziile vechi ~i seetele primelor veaeuri cre~tine au grab it formularea invatiiturii cre~tine. E singurullueru pozitiv ce I-au adus eontestatarii, chiar mra voia lor, fiindca s-a lamurit dogma Biserieii ~i s-a inlaturat erezia: " ... caei trebuie sa fie intre voi ~i eresuri, ca sa se invedereze intre voi cei ineereati" (I Cor: XI, 15).
4. Secte :;i eresuri fn primele veacuri cre:;tine. - De~i Descoperirea divina are etapele ei prin care Dumnezeu in diferite chipuri ~i feluri se face cunoscut (Evr. I, 1), fenomenul sectar nu poate fi ineadrat istoric niei maear la capito luI "efortul omului in intelegerea Revelatiei". Fenomenul seetar .. :este inregistrat de Istoria bisericeasca universala sau nationala ea factor extern, negativ.

Ca orice manifestare a spiritului, seeta are 0 obir§ie, 0 dezvoltare ~i un sfir~it. Sectele au negat mai ales invierea Mintuitorului, fiindca Invierea, pe linga minunea mimmilor, adeverirea Dmnnezeirii lui Iisus Hristos, este't!lina adinca, nadejdea ~i forta mintuirii: "Daca Hristos n-ar fi inviat, zadarnica ar fi" credinta voastra, mra rost propovaduirea no astra, iar noi am fi ni~te martori mmcino§i· in fata lumii ... " (I Cor. XV, 15). Tiigaduirea invierii a fost preocuparea princlpala a arhiereilor timpului ;vllntuitorului, ~i aceasta negare se afla, preeum firul Ariadnel, la baza tuturor seetelor: de la mit.uirea de catre mai marii poporului a soldatilor romani de la monnintul DOlnnului (Matei XXVIII, 4), de la erezii1e, sectele ~i mai apoi ~coli1e "rationaliste" ~i mitologice ~i pina la adeptii curentelor "teologice" ale ziIelor noastre: desacralizarea, demitizarea Bibliei, evolutia, teo10gia neagra, a onestita!ii ~i mortii lui Dmnnezeu etc. Dumnezeu cheama pe toti la mintuire, dar nu forteaza pe nimeni: "Am pus in Tara ta foc ~i apa, bineeuvintare ~i blestem, aIege ... " (Dent. XI, 26) iar rasp lata este dupa fapHi (Matei XXV, 34). 0i rataciti sint destu( fiindca vor ei. Astfel, 1a Cincizecime dnd toti cei de fara erau cuprin~i de emotii sfinte vazind Pogorirea Sfintului Duh in limbi de foe, ~i au eerut botezul, unii priveau ca 1a un spectacol ~i auzind pe apostoli vorbind despre Iisus in limba fiecaruia spuneau: " .... sint beti ... " IFapte II, 13). lata negarea directa: " ... ca vazind sa nu.vada ~i auzind sa nu audiL." l.Ioan IX, 39). Insa~i opozitia organizata a mai marilorpoporului de dupa inviere constituie 0 eontinuitate de ineercari ce exclude faptul minunii celei mai presus de fire a Mintuitorului. In aeeste situa!ii, totu§i, se ~idica ~i oameni cu respect pentru a1tii, a~a cum a fost cazul inteleptului Gamaliil a cami spusa ramine model de mrelepciune pina la sfir~itul veacurilor: " ... Barbati israeliti, 1uati seama bine ee awri de gind sa faceti acestor oameni ... nu-i mai necajiti~i lasati-i in pace! Daca

24

cAu\uzA

CRE~TINA

incercarea lor sau lucrarea lor, es.te de la oameni se va nimici, dar dadi este de la Dumnezeu n-o veti putea distruge. Sa nu va pomeni!i ca luptati impotriva lui Dmlli1ezeu" (Fapte V, 35, 38-39). De aceea in apararea credincio~ilor no~tri fata de prozelitismul sectar, trebuie sa avem in vedere faptul ca Evanghelia ramine aceea~i pentru toate veacurile: "inger din cer de va propovadui alta, anatema sa fie" (Gal. 1, 8). Prin invatatura ei, prin trair.ea no astra in Hristos, rastalmacitorii ~i racatorii de "credinle" n;i se izbesc ca vaiurile marii de stincile neclintite, fiindca noi "cautam' sa lucram cinstit nu numai inaintea lui Dmlli1ezeu, ci ~i inaintea oamenilor (II Cor. VIII, 21) ~i prin aceasta "" .rastumam izvodirile min!ii (ratacite) ~i orice inaltime, care se ridica impotriva cunoa~terii lui Dmlli1ezeu" (II Cor. X, 4-5). a) invatiitorii mincino~i, fi1l~ii profeli sau antihri~tii sint de fapt temelia tuturor sectelor din vechime ~i de astazi. Caracterul lor instabil, goana dupa marire sau intiietate, dorirea scaunelor nemeritate, compromisuri sociale, folosirea mijloacelor necinstite in comunitate ~i in raportu} lor cu semenii Ie vade~te boala religioasa. Apostolul neamului nu numaica-i da in vileag, ci ii infiereaza pentru totdeauna: " ... ace~tia sint ni~te apostoli mincino~i, ni~te lucratori in$elatori, care se prefac in apostoli ai lui Iisus Hristosr$i:-nu este de mirare cind chiar satana se preface in inger de lumina. Nu este mare lucru cind ~i slujba$ii sai se prefac in slujitori ai dreptalii. Sfir~itul lor va fi dup~ faptele lor" (II Cor. XI, 13-15). Sf. Petru, auzind despre atitea dezbinari ~i grupari .care de la rataciri religioase trec la atacuri sociale, indignat spune: " ... ca ,ni$te,obraznici $i incapatinati ce sint, ei nu se tem sa batjocoreasca dregatoriile ... $i, vorbeac cu trufie lucruri de nimic ... ~i momesc pe cei ce abia au scapat de cei ce traiesc in ratacire ... " (II Petru II, 10, 18J. Apostolul iubirii, la rindul sau spune: " ... $i dupa cmn ati auzit are sa vina antihrist, sa $titi ca acum s-au ridicat multi antiilli$ti. Ei au ie$it din mijlocul nostru dar nu erau dintre ai no~tri. Caci daca ar fi fost cli11tre ai no~tri ar fi ramas cu noi, ci au ie$it, ca sa se arate ca nu tori sint dintre ai n9$tri ... V-am scris nu ca n-ari cunoscut adevarul, ci pentru ca 11 cunoa$teti $i ~titi ca nici 0 minciuna nu vine din adevar. Cine este mincinosul, daca nu cel ce tagaduie$te ca Iisus este Hristosu.1? Acela este antibrist care tagaduiqte pe Tatal $i peFiul" (I loan I, 18--19, 21-22). A$a cum am spus, Inperioada postapostolica ~i mai ales patristica, eresurile s-au grupat, $i-au precizat concep!iile, $i-au a'lut reprezentanti nu numai din mijlocul lor ci, ceea ce este mai tragic, ierarhi $i preoti. Desigur, ace$tia, cum este cazul lui Arie, Nestorie, EUl1omiu, Macedonie, Dioscur etc. au fost condamnati de Biserica $i depu$i din treapta, dar autoritatea lor ierarhica dinainte a marit pericolul sectar. Din falsificatori ai credintei, ace~tia s-au unit cu unele pilturi sociale, devenind un a1iat impotriva orinduielilor de atunci, altii au ci$tigat adepti $i au fonnat partide politice de opresiune sau grupuri terotiste. Toate acestea au framintat societatea lumii vechi $i Evului mediu. $i a$a cum erez,ia a obligat Biserica sa-~i fonnuleze adevarul de credinta, in raport cu falsa credinta, mi~carile sociale au pregatit framintarile de -niai tirziu. Putem da ca exemplu partidele parabolanilor, gruparile verzilor $i alba$trilor din timpul lui Justinian $i multe altele.

FENOlyfENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUl

25

b) Eresurile primelor veacllri au aparut din credintele iudaice, din practicile ~i ceremoniile religiilor naturiste, din mitologia greco-romana, din mistica orientala, din conceptiilepersano-parsiste, din cugetarea elinocal~xandrina, toate sau fiecare in parte cautind pe un Hristos "fantoma, mistificind via!a~i activitatea Sa sau dind la iveaHi scrieri pentru a falsifica inva!atura cre;;tini'i. l. Ereticii iudaiza!i constituiau gruparea cea mai .ispititoare continuind atit traditia mozaica, cit ~i unele sfaturi evanghelice. Astfel:a) Nazareii erau iudaizanti modera!i, s-au organizat in timpul apostolilor, reeuno9teau pe Hristos ~i na9terea supranaturala, precum ~i mom-tea 9i invierea, dar pastrau prescriptiile mozaice. Foloseau Evanghe1ia lui Matei in aramaica sau "cea dupaevrei" cum spunea Teodoret (sec. V) ; b) Ebioni!ii sau urma;;ii lui Ebion erau maLrigur09i, intii "ceqetori" in Domnul, serbau sabatul 9i duminica. 0 grupare reCl1l10;;tea in lisus pe Fiul lui Dumnezeu-Mesia, a1tii, il considerau simplu fiu al du~g~lerului losif Socoteau trupul o inehisoare a sufletului. Au fost combiitu!i de Sf Pavel in Epistola catre Coloseni ;;i cea catre Efeseni. De fapt, iudaizantii considerau pe Salll triidator ;;i pe eonvertitul Pavel apostat. c) Nicolaz'lii sau epicureii iudaizanti erau secta raspindita 9i in diasporaua iudaica (Efes 9i Pergam). Erau de dati pladerilor ~i participau la jertfele pagine cu idolotite (earnuri ceremoniale), dispretuiau"legea mozaiea. De ei vorbesc scrierile lui Petru 9i luda ca cei ce ll-aveau eumpatare 9i eonsiderau ca femeile pot fi eomune barbatilor etc. CApoc. II, 6, 15). Nu eredeau in a doua venire. 2. Eresurile iudeognostice combinau legea mqzaiea eu gnoza pagina 9i idei ere9tine, fiind primele ineereari de "sineretism" religidL; ,a) Cerintienii - grupare a lui Cerint din Alexandria influentata de scrierile lui Filon. Erau duali~ti In conceptie, lumea creata de un Inger demiurg. Iisus a fost om obi 9lluit, dar la botez s-a coborit peste el Spiritullui Dmllilezeu-Hristos, care I-a parasit :l~ moartc. Cerint era dochet ~i acestei conceptii-erezie ii raspunde Sf. loan (Prologul Evangheliei 1)4 ~i I loan 1,1-3) ~i apoi Sf Ignatie al Antiohiei . b) Elchesaifli::sistem eretic al lui Elkesai, avcau l1umeroase conceptii naturist-pagine, parsiste,'~strologice, magiee, fataliste, eseniene. Ereticii socoteau circumcizia ~i sabatulobligatoriu, practicau "botezul" cu spalari dese, interziceau consumul de carne ~i vin, foloseau ,jmparta~irea" CLl piine ~i sare. Ca "doctrina", so coteau pe Hristos ca eOll Itfger-superior ~i alatmi de EI sta Sf Duh ca principiu feminin, de aceea Hristos s-a intrupat de mai mlllte ori. Pretind ca "invatatura lor a fost trimisa "secret de Fiul lui DUlnIlezeu din cer printr-o scriere catre Elkesai., . c) Judeogl1osticii din apocri{eJe Pseudoclementil1e sint ereticii petrini care socoteau pe Adam, Moise, Hristos ca profetiailumii sCllfundata in pacat. Mozaismul este identic eu cre~tinismul. Petru este'reprezentantul crqtinismului adevarat. Serierile (Omilii ~i Iecunoa~teIi) sint jurnalul de calatorie al lui Petru ~i Clement Romanul in uDnarirea ereticului Simon Magul pina la Roma. Este inliiturat Pavel, se accepta politeismul mitologic, se inlatura Sf., Treime, loan Botezatorul este • opusul lui Hristos, iar Simon Magul opusul lui Petru: .. 3. Eresurile gnostice sint incerearile gnostieilorde a creea 0 filozofie religioasa dill toate sistemele vechi sincretiste §i din cre~tinism eu 0 divinitate abstraeta. Materia

26

CALAuzA

CRE~TINA

e opusa spiritului. Foloseau termerfi.:'ca eonll-mgeri ~i demiurg etc. Iisus "a avut" trup aparent, eteric ~i peste el s-acoborl:t eonul Hristos. a) MontaniJtii s-au grupat in Frigia. Secta e intemeiata de MOl1't,mcare, influentat de erezia gnostica, se socotea Paraclet (Mingiietor) anunlat de Hpistos (loan XV, 26) pentru desavlr~irea l:nva!aturii lui Iisus. Propunea 0 viara religioasa noua, 1n spirit eshatologic. b) Marcionifii sau cei ce arata prapastia intre Vechilll"$l Noul Testament. Intemeietor Marcion nascut in Sinope-Pont (85). e) HiliaJtiisall premileni~tii, sint eretici de nuanta eshatologica aparuri in epoca persecutiilor ~i cani fixat "salvarea" in imparatia de 1000 de ani pentru cei ale~i. d) Maniheii slnt {iltiulaincercare de sincretism gnostic. Intemeietor Manes. Conceptia lui consta lntilti'ri.' amestec de idei mozaice, parsiste, budiste, haldeice ~i cre~tine. Lupta deschis'1l"il1tre spirit ~i materie, bine ~i rau. Cele doua imparatii (lumina-intuneric) sil1(iIi ve~nica opozitie. Gnosticismul maniheic a influentat ~ dupa sec. V clnd disp<!rre,~ mi~carile eretice pavliciene, bogomile, catare, albigenze etc.

au

,

t·,~

Eresurile iudaizante, iudeogl"lOst~ce ~i gnostice stau la baza ereziilor din epoca sinoadelor ecumenice, din acesteeresuri s-au il1spirat mi~carilespiritist-teozofice, cele baptismal-advente, pietiste '~i:l:J;lileniste, precum ~i secteleprofetic-mesianice din vremea noastra. 4. Eresurile de mai sus din epoca postapostolidi au pregatit ~i Pustia lui Azazel (Lev. XYI, 20-27) prin ereziile a11iitrillitare ~i hristologice, erezi pe care unii rataciti Ie socotesc, rara discernamint, ;,cre~tinism primitiv original". Printre acestea mentionam: a) Monarhienii, grupare eretic~'cu conceptii monoteiste. Dupa ei "ar exista" Dumnezeu, a~a cum se vede din,,Yechiul Testament, dar EI este unul, absolut, rara pluralitate, este forra, nu persoana.~i nici persoane. Fiul ~i Sf. Duh sint socotite puteri. Secta s-a lmpartit 1n doua:Al~titrinitari dinal71ici in frunte cu ereticul Paul de Samosata (fost episcop de Antiohi,<t',pe1a anul 260). De aici numirea de "pavlicieni". El 1J1Va!a ca Dllmnezell exista, dar intr-o singura persoana ; LOgOSlll (Cllvintul) sau ra!illnea ~i in!elepcillnea dllmnezeiasca sint inEI, dar nu ea persoane distincte ~i nici ipostasuri, ci ca insu~iri, atr,iQl:)te sau facultii!i nepersonale. Logosul se plimba. Hristos a fost un om simplu dar ",ctl,riozitatea" lui a constat din aceea ca s-a naseut dintr-o fecioarii. Erezia, de~i stinsa":1n epoca sinoadelor, a reaparut la toate seetele transeendentale ~i pietist-harismatice;1.7 Antitrinitarii modafi.5ti (patripasieni) formeazii partida monarhienilor ra!ionali~tidei'influenta ebionita. Principalul eretic a fost un preot Sabelie, de aici numirea de "sabelieni". Sabelie invata ca Tatal, Fiu! ~i Duhul nu sint trei ipostasuri sau persoane, cinumai trei moduri sau modalitati de manifestare a lui Dumnezeu care "ar fi totu~i~\6 singura persoana. Erezia a fost preluata de Noetiu (noe!ieni), caruia ii raspunde;'lpolit al Romei ~i Dionisie eel Mare. In sfir~it, • eresul praxienilor, care invata ca" ;'TTeimea este aparenta ~ le raspunde in special Tertulian.

FENO]vlENUL SECTANT DE-A LUNGUL TI!',fPULUJ

27

b) Din monarhianism, prin exagerare sau negare, au aparut eresurile sllbordina{ioniste. Acestea nu ip.laturau ~i nici nil desparteau persoanele treimice, ei Ie subordonau "logistic". Din subordinatiani~ti au aparut ereziile antitrinitare §i unitariene, hristologice ~i pnevmatologice, mariologice ~i iconoclaste pina la sectele de astazi. Erezia lui Arie arMa ca Fiul este creat ~de Dumnezeu, care s-a numit apoi Tatal, este cea mai perfecta creatura din nimic ~i,se' P9ate numi Fiul lui Dumnezeu, ~i anume Fiu adoptiv, deci influenta ineist-platonicaebionit-subordinatianista. Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325) fonnuleaza clar invatatura despre Sf. Treime (Art. I-VII). Arienii s-au impartit in viguro~i sau anomei~( semiarieni. Erezia lui Macedonie subordona pe Duhul atit Tatalui, cit ~i Fiului ~i ca Sf. Duh nu are dumnezeire, fiinta, egalitate ~i consubstantialitatecu Tatal ~ic,u Fiul. Ereziei i s-a spus pnevmatomaha, apoi ereticii s-au numit pnevmatomahi, macedonieni, maratonieni (dupa Maraton, adept al lui Macedonie). Ea a fostc.<illnbcituta de Biserica 9i adevarata credinta, in legatura cu Sf. Duh, insu9irile 9i activitatea Sa, a fost fonnulata la Sinodul al II-lea Ecumenic (Constantinopol, 381, Art. VIII-XII). Erezia a continuat sub alta fonna-filioque ~i prin diferite abateri pietist-spiritiste pina la sectele catare, anniniene, duhoborte 9i mis~ico-transcendentale ale secol:t!lui nostru. Ereziile monofizite ~i monotelite au continuat largirea prapastiei hri~t9logice pina la mistificarea na~terii lui Hristos, la negarea mortii, rastignirii. 9i invieriiSale. Erezia lui Nestorie retinea faptul ca Iisus Hristos a avut 1111 n~mai douapr~, ci ~i doua persoane: persoana divina a Fiului lui Dumnezeu, nascut din Tatal !p~ijnainte de toti vecii ~i persoana umana sau istorica a lui Iisus Hristos cu care s~~.l}ascut din Maria, de aceea erezia s-a numit dioprosopism sau nestorianism. Insa§i ,,Jecioara" este nascatoare de o.m. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes, 431) a stabilit credinta cea adevarata, anume unirea ipostatica, dogma aprofundata la Sinodulal IV-lea Ecumenic (Calcedon, 451) prin condamnarea monofizitismului, ca apoj 'Sinodul al VI-lea Ecumenic (Constantinopol, 680) sa condmlli1e monotelislnul~ Din acesfe ultime eresmi s-au deta~at directii lnspre Apus ~i au despartit ~i au izolat mai mult Bisericile Orientale. Iconocla~tii, icono111ahii au fost condamnati de Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea, 787), ~i s-a restaurat ortodoxia (Martie, 843), a~a cum este ~j astazi. Pe ling a cele aratate mai sus, atacurile organizate ale gruparilor religioase ~i sectelor s-au dovedit violente dupa recunoa§terea .cre~tinismului ca religie egala cu celelalte (3l3), in imperiu. In timpul lui Constantin cel Mare (306-337), ereziiie s-au manifestat fanatic, iar in scurta tiranie a lui IuHan Apostatul (1363), confnmtarile au luat aspect de lupte religioase, preludiu al razbciaielor ~i cuceririlor de mai tirziu. Impiiratul Teodosie eel Mare (379-395) recURoa~te Bisericii cre~tine calitatea de dominanta in imperiu, in aceasta situatie, fenomenuY sectant s-a manifestat deopotriva impotriva statului §i Bisericii, confllndindu-le.t\ceasta noua situatie a creat alte greutati, sectele all inceput sa inlocuiasca obiec!iilebiblice cu motive social-politice sau insu~indu-~i invataturi din budism, confucianism, din cugetarea araba ~i mai apoi din fanatismul islamic. Totodata s-au izola1$i lillele Biserici de trupul Ortodoxiei

28

CALAuzA CRE:)TINA _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

~i multi ereziarhi s-au ali'iturat du~manilor statului sau au u~urat atacul migratorilor impotriva Bizantului. Noile familii de popoare sint ci~tigate la diferite grupari ereziarhe (este cazul gotilor ~i: irudeniilor lor, hunilor ~i urma5ilor lor, slavilor ~i fratilor lor); ~i astfel elementuLseetar devine element ingrijorator pentru civilizatia bizantina ~i dll~man al unei puterieentrale. Chiar la Curtea bizantina, imparati ~i imparatese, demnitari ~i curteni:.fac "politica religioasa", ajungind fenomenul sectar sa devina 0 anna eficace ii{ ridicarisau schimbari de suverani ~i chiar de scaune episcopale. In rastimpul dintre sinoadele ecumenice pina la schisma (787-1054), prozelitismul sectar este foarte violent fiind sustinut ~i de neintelegerile dintre Roma ~i Bizant. In acela~i timp, mistoriarismul evanghelic este destul de vigilent ~i se remarca mai ales monahismul. De acum ueenieii Sfinlilor Antonie eel Mare, Atanasie eel Mare, Vasile eel Mare, Ion Gu:ra de Aur alcatuiese tratate de riispuns atacurilor ereziarhe, ies din pus tie ~i fae misiuni de evanghelizare ~i civilizare in aeela:;;i timp, ~i potolirea val uri lor migratoare'eare s-au napustit asupra Imperiului Bizantin :;;i asupra Biserieilor ortodoxe. $i dadi Biserica ~i-a preci:zat Inva!iitura in raport Cll erezia, fenomenul sectar din aceastii perioadii a inceput'sa .atace manifestarea credincio~ilor, exteriorizarea credinlei lor, adidi ;;i-au indreptaisage!ile veninoase impotriva eultului. Aceasta ~i datorita einstirii icoanelor $i eon\.baterea coneeptiei iconoclaste provenita din idolatria Veehiului Testament sau din praeticarea "eultului imparatului" din Imperiul roman, apus pentru totdeauna. Odatii eu' restabilirea ortodoxiei prin forta ei de civilizatie ~i exprimarea eredintei prin icoana, s-ai,l dezvolta'j' artele ;;i diversitatea lor ~i s-a incurajat tehnica edificiilor ecleziastice . -:. de la baptisterii-rotonde, la stralucitoare catedrale de atunci $i de astazi. Daca ereziile s-au stins odata Cll creatorii lor, daca schismele s-au lichidat odata cu potolirea mindriei unor pseudoierarhi, dacii mi$ciirile gnostice ~i iudaizante au fost depa$ite, dacii inf1uent61e filozofiei vechi n-au putut Ynlocui Evanghelia, fenomenul sectar s-a trecurat, tinlid san violen:t, prin medii convenabile obscurantiste $i grupari credule peste veacuri. Avind in vedere acest miLE;niu de framintari ereziarhe, dar si de intarirea .. , credintei curate, tinind cont def~cerile ~i prefacerile sociale, plltem constata: 1. Ereziile s-au ivit pe ri1ld, in timp ~i spatill, cu diferente intre ele sal! interferindu-se ~i influentindu-se. 2. Ereziile au avut 0 aetivitate scurta sau mai indell!ngata in functie de promotorii lor ~i s-au schimbat tinind seama de initiatori, care erau in aeela~i timp '~i "izvoditori" de noi credinle al<: timpului. 3. De~i ereziile au dispamt, s-au transfonnat ~i au reinviat, a dimas totu~i in actiune fenomenul seetar. Unele ,erezii au fost atit de scurte, incH istoria nici nu le-a retinut, iar "doetrina" lor nu se Clmoa~te.
'.

:

' "

~

FEl"iO}vfENUL SECI·1NT DE-A LWy'GUL TIMPULUJ

29

~i

4. Datorita contactlllui Cll alte civilizatii se Ivesc de aCllm curente rationaliste mistice deosebit de periculoase teologiei cre~tine ~iBisericii in general. *
III. - SCHISMA INTRE ROMA ~I CONSTANTINOPOL,

PREumru AL MARILOR REFORME SOCIO-RELIGIOASE

Inainte de a trece la acest punct, socotim necesar a aminti ~i de dtew scizis711e din primele veacuri, amune: a) Controversa pascalii (sec. II) dintre Policarp al Smimei ~i Anicet al Romei din timpul imparatului AntoninJ:>i1.ll(l55); b) DisCli!iile dintre Calist ~i Ipolit (sec. III) in legatura cu alegerea epi;;copului Romei; c) Atitudinea fata de apostazia!i ~i lapsi (cazuti) din epoca persecutiili:Jr, atitudine recomandata de Sf. Ciprian al Cartaginei. 0 buna parte din acqti schislnatici sint initiatorii sau au imbrati~at eresurile novatienilor; d) Donati:;tii, in cadrul Bisericii din Africa, fiind rigori~ti au ajuns la tagaduirea valabilitatii tainelor savir~ite de un cleric paciitos sau care fusese in stare de apostazie pentru a-~i salva viata: Donatismul a fost condamnat de Sinodul din Cartagina din anul 411; e) Pe lagien ii, schismatici la origine, eretici mai tirziu - slnt urma~ii lui Pelagiu, Celestin ~i Iulian de Eclanum - inva:}au ca omul se poate salva prin propriile puteri Tara harullui Dumnezeu. Pacatul lui Adam nu-i ereditar, iar moartea nu-i urmarea pacatului. Unna~ii lui Adam mar din cauza firii lor. Haml este necesar numai pentru intarirea puterilor naturale. De~i condamnat la Sinodul din Gartagina (418), pelagianismul s-a> extins in Apus (sec. V), fiind prima erezie de mari proportii privind antropologia ~i soteriologia cre~tina ce a pus amprenta mai ales peteoria "satisfaqiei" ;;i energiilor "create" in teologia medievala ~i pina astazi. Influenta pelagiana a fostobservata in gindirea scolastica ;;i demascata Tara menajamente de Panntii Rasariteni, cu osebire d~ Patriarhul Fotie al Constantinopolului. "Motivele" pelagiene au grabit evenimentul1054. Schism a din 1054 n-a lnselIDlat numai 0 simplaruptura lntre Apus ;;i Rasarit: anatema n-a afectat numai cele doua scallne apostolice, ci toate condeiele acuzatoare ~l veninoase au trezit vanitatea ~l superbia, in ~ceste acuzalii reapar ereziile ~i
~

1

<

,

* B1BLlOGRAFJE

ORIENTATIYA:

PClrillfi ~i scriilOri bischee,)!i preocupu,ti de erezii, sehisme,.seete etc.: A/l%ge,ti de /imba greaCiI. Trad. ~i note de Pr. 01imb N. Ckiula. Ed. Institutului biblie ~i de Misiune al Biserieii Ortodoxe R0111ilne. Colcetia "PSB", vol 2, Bueurc~ti 1980: Ap%ge!i de limbc! /alillc/... Trad. rc\izuitii de Dm'id Popescu. lntrodueere. note ~i indiee de Prot: N. Chi!eseu. Col. "PSB". vol. 3, Bueure~ti. 1981: Clement A1cxandrinul. Scrim' (Partea lntli), Pcdagogul. Editma Institutu1ui biblie ;;i de Misiune a1 Biserieii Ortodoxe Rom511e. vol. 4, Bueure;;ti 1982; Stromale (Partea a dona), ibidem, vol.';:5; Bueure;;ti 1982: Sf. loan Damaschin, Dogmatica ~i Apologetica. Traducere de Pr. D. Feciom, Col. "Izv9ilre1cOrtodoxiei". Editura Librariei tcologice. Bueure;;ti, 1938; Sf. Chiri1 a1 lcmsalimului, Cathezele, Trad. de PI'. D. Feeioru. Col. Izvoarc1e Ortodoxiei". Editura Institut:u1ui bibhe, Bueme;;ti, 1943; Euscbiu al Cezareii, Isto'1'ia bisericeasccl. Trad. de Prof. T. Bodogae. Editura Institutului bibhe ... Col. "PSB", vol. 18, Bueure;;ti, 1987;Origen, Jmpotriva lui Cels, Trad. Pr. Prof. T. Bodogae, Editura Institutului Biblie ;;i de Misiune, Col. "PSB", vol. 9 Bueurc~ti, 1984; SCI'ierile Pciri7lfilor Aposrorici. Trad. introducerc ~i note de Pr. D. Fccioru, Editura Institutu1ui biblie ~i de Misiune. Col. "PSB". vol. 1, Bueure~ti, 1979; Pro Prof. loan G. Coman, Palr%gie. Editura.lnstitutului biblie ~i de misinJ1c, vol. I, Bucurc~ti, 1984; vol. II, 1985: vol. III, 1987; Idem, Scriitori biserice~ti dill epoca srrclJ'017UlIlU, Aeeca~i cditura, Bucurc~ti, 1979. '

30

CALAUZA CRE$TINA

schismele vechi. Desigur, din aceasta lupta absurda a reie$it slabirea viliutilor cre~tine: credinta, nadejdea $i dragostea, orientarea multora spre vechile cugetari ale filozofilor antici ~i incet-incet se incepe pregiitirea refonnatorilor $i refonnelor religioase. Pentru Rasarit, lucrurile sint mai' complicate nu teo logic, ci politic din cauza popoarelor migratoare, a pericolului otoman ~i aparitiei unor erezii influentate de mistica araba. Disputele teologice parasesc cadrul evanghelic ~i se grupeaza, in rasarit, in jurul idealismului platonic, iar in Apus pe ifuga principiile aristotelice. Este evidenta lupta pentru hegemonie intre teologie ~i filozofie, intre curentele orientale ~i ordinele calugare$ti. Cruciadele fac inceputul unei rede$teptari: pentru intregirea comlmitatii cre~tine, dar egoismul ~i avaritia aduce dezastrul civilizatiei bizantine, mai ales prin cruciada a-IV-a - 1204, care devasteaza Constantinopolul, pregatind astfel calea ciiderii sale definitive peste 250 ani (1453). Totu~i teologii receptivi ai Apusului ramin uimiti de comorile Bisericii Ortodoxe. Aceasta uimire care au preluat-o, ajungind la admiratie a pregiitit incercarile de unire dintre Roma ~i Constantinopol (Lyon, 1274, Constanta, 1414-1415, Ferarra-Florenta 1438-::1439). Datorita e~ecului lmirii - din cauze politice - Vaticanul initiaza in Orient misilmi,pentru "uniatie" ~i influenta, ceea ce invenineaza ~i mai mult relatiile cu Bisericile Ortodoxe, iar noaptea de 29 mai 1453 a fost "ingaduita" $i de unele certuri ecleiiastice apusene. Glasuri tot mai multe se string pentru corectarea unor gre$eli ale suveranului pontif, dar in zadar, dorinta sa politicii face sa creasca revolta supu~ilor ~i sa se initieze atacuri nu munai ale unor teologi, ci ~i ale unor regi ~i printi ai Europei. Odata cu aparitia tiparului, textele'sfinte sint imprimate ~i rara "binecuvintarea" papei $i astfel prerefonnatorii incep' sa-$i pregateasca anna secolului: Biblia in mina credincio$ilor $i In limba lor: Wyelif, Zwingli, Huss, Luther, Calvin slnt doar numai citeva nume de reformatori: "din cappina-n picioare" a Bisericii Apusene. Noile descoperiri geografice, aparitia pe harta uscatului "a lumii noi" - America, la 1492, imping roata refonnei peste tot. Dar refonnatorii, la inceput nu s-au desprins de Biserica Apuseana, ci au dorit indreptarea lucrurilor; neputindu-se acest fapt s-a declaLls;at lupta directa $i odata cu erorile s-au inlaturat $i unele adevaruri de credinta, aparind astfel mai intii 0 ruptura pl:in reforma $i apoi nascindu-se 0 noua Bisericii: Biserica Protestanta. Prin noile conceptii $i reformulari s-a ajuns in curind la Biserici reformate $i apoi la raramitari neoproiestante. a caror eruptie continua $i astazi. Refonnatorii n-au inceput actil,mea izolat, ci au fost ancorati de Rena$tere $i unanism, ceea ce a pennis nu numai sa se raspindeasca conceptiile lor, ci sa capete increderea celor multi. Refonnatofi~ s-au folosit de cultura veche in noi aspecte pentru contestari; ori sectele, grup'ariLe anarhice $i organizatiile violente religioase din timpulnostru folosesc obscurantismul $i fanatismul cu scopuri straine Evangheliei, avind la baza principiul lansat de refonna: interpretarea individuala $i lib era a Bibliei.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIly!PULUJ

31

Interpretii ;;i talmacitorii Bibliei formeaza altgrup de erezii, care, de;;i au luat fiinta in Apus, s-au localizat ;;i apoi s-au organizat mai ales in America, apoi au revenit in Europa ;;i s-au raspindit in lumea intreaga, Daca Biblia pentru reformatori a fost 0 preocupare nu numai exegetici1, ci ;;i ;;tiintifica - traducerea cit mai aproape 'de sens, traducerile neoprotestante sint lib ere, fara control ~tiintific, Hira responsabilitatea filologica. Fiecare mi~care sau sect~ i~i "alcatuie:;;te" biblia ei in scop confesional, prezelitist, nicidecum in vedereaw:lei editii cit mai aproape de ~~~.* ' Desigur, Biserica Romano-Catolica,ca ~i Bisericile Protestante i~i au doctrina lor cu nuantele :;;tiute. La fel, Biseriea Ortodoxa i~i are invatatura ei, paralelismul ca ~i diferentele sint studiate la Seqia sistematica a teologiei. Ne vom ocupa de unele obiectii aduse, pe baza Bibliei, de diferite secte zise cre~tine, originea ~i lamurirea lor ~i precizarea adevarului. Aceasta, pentru ca, maiirltii, intre cele doua razboaie mondiale, au patruns ~i in tara noastra grupari baptiste, mileniste, penticostale, spiritiste, obscurantiste, teosofice etc., straine spiritualitatii noastre, dar carora Ie cad victime romani ~i credincio~i ortodoqi. Scopul studierii lor il constituie faptul ca acestea au depa~it, in unele cazuri, cadrul lor legal de funqionare, iar sectele intensifica· prozelistismul in cadrul altor cuIte. Alte grupari folosesc 0 strategie anticomunitar:a,;]apind timpul preocuparilor obi~nuite ale credincio~ilor ortodoqi. De aceea slujit®rii Bisericii Ortodoxe Romane trebuie sa-~i apere credincio~ii, cunoscind noile co~~eptii ~i viidlndu-le interesele propagatorilor care sint strainide credinta ~i de neAl1'lJ:lI nostru. Nu trebuie sa ne inspaiminte avalan~a sectara. Biserica cu cit este mai incercata cu atit iese mai curata, fiindca ea "este stilpul ~i temeEaadevarului': (I Tim. III, 15). Fenomenul sectar poate produce, insa, tulburare, abaterea oamenilor de la rosturi bune ~i ci~tigarea lor pentru pasivism. Biserica Ortodoxa Romana s-a organizat odata cu na~terea poporului roman, de aceea fenomenul~ectar este contrar genezei lui, este extern preocuparilor sale. Totu~i, atentia ~i yigilenta slujitorilor Altarului stramo:;;esc trebuie marite in funerie de prozelitismul mi~carilor religioase ~in lumea moderna. De fapt, toti sectantii, gruparile anarhice :;;io;rganizatiile religioase violente au cetate pe nisip, se asociaza, se contrazic, fac front comUl1, dar toate laolalta se izbesc ca valurile de corabia Evangheliei unde pri\!~gheaza Cel care este Alfa ~i Omega CApoc. XXI, 6). Fenomenul sectar este nascllt~i' hranit in medii ~i comunitari confuze, anarhice, despotice :;;i nedrepte, ~i patrunde acolo un de dezechilibrul psihic ~i social ii este prielnic. Trecind in revista noile supape ale v(::chilor erezii care s-au nascut din traditiile de confruntare, fenomenul contestatar asHizi "justifica" prin Biblie existenta lui. Unele din mi~carile sectare n-au nimic· comuri cu Hristos, altele s-au opus contrareformei ~i inchizitiei, care, la rindul lor, inabu$eau ~tiinta ~i cultura. De aici s-au nascut sisteme fideiste nereligioase cu diferitedireqii in gindire: idealismul, deismul, hegelianismul, kantianismul etc., direqii diricare s-au desprins simpatizanti

* A sc

vcdea pc 'larg, in cazul romfmilor, "Biblia "britanica"'... , p, 418-436.

32

CALAuzA CR~:;;TlNA

ai fenOmenllllli sectar. Situatiapolitidi a lumii, de asemenea, a ingradit sau a incurajat prozelitismul sectar. Angliaa -devenit Canaanul reformaterilor ~i contestatarilor, imperii Ie Europei au folosirsectele ca pe ni~te anne secrete in dorinta lor de hegemonie_ Un fapt aparte 11 constituie razboaiele !arane~ti ~i revolutii1e burgheze care, in scopul final de a inlaturaJa11}1lTile trecutului SUS!illute de organiza!ii ecleziastice invechite, au folosit din plin diversiunea sectara. A~adar, fenomenul sectar are ~i 0 evolutie sociaEi bine contmat~.~i de aceea putem spune: 1. Biblia 9i istoria biseri.ceasca consemneaza sectele dar ~i modalitatea de inlaturare a acestora prin c.u,uba~terea credintei celei adevarate §i trairea in Hristos. 2. Prozelitismul sectare~te violent in medii sociale nedrepte dar este stopat ~i inlaturat de catr~ traitorii adeval'ati in Hristos 9i in Biserica sa. 3. Sectele apar in istorre:~i tot in istorie dispar, n-au continuitate apostolica ~i nici succesiune in credin!a,s.int deci ni~te auxiliare 9i 0 dovada a aqiunii raului in lume prin agita!ie, riesiguranta, tulburare intre indivizi, nationalitati, state.
* BIBLIOGRAFIE SELECTJV A:
Girri Iii IJ7aJ1l1ale de specialitaie: Mircca Eliade, Istoria credinfelor ~i ideilor religioase. Editura ~tiintificii ~i encielopodica. vol. I. Bucurc~ti, 1981, vol. II. Bucurc~ti, 1986 ;: yol. Ill, Bucurqti,1988 ; Catehetica, ManuaL .. , D. C1llngar, Ed. lnstitutului biblic, Bucurc~ti, 1976, Fii()calia, vol. I-X, trad. D. Stauiloaic. Sibiu, ~i Bucurc~ti ; Marin C. lonescu. Seeta,,;slllul - perieol soeiar,Blicurc~ti, 1941; Einilian Vasileseu, Isloria religiiior. Editura Institutului biblie. Bllcure~ti, 1982. Ed. II, Bucurc;§!i, 1985. Irincu Mihalccscu. Istoria relig(lInilol' illmii, Editura Cugctarea, Bucure~ti, 1946: Idcm. Curs de Teologie fi 111 dUIJ1 ell tuhi sau apologctica, vo!.·' (13ueure~ti.1932 ; Petru S"ctlo\·. fllWi{iitllra cre,l-timi ill exprinwre apologeticci, Trad. dc Scrghic I3ejan':~(Constantin Tomcscu. vol. I, Chi$inau, 1935; vol. II,1936. G. .W. Hagel. Preiegeride filoso/ie ({ religiei. Trad, dc D. D, Ro~ea, Editura Acadcmici. Bucure$li. 1969. x x x Istoria biscriceosc£l wi'iiJersahi. Editura Institutului biblie. vol. 1, Bucurc$ti. 1975. Ed. II, Bne. 1986 l';icolac Brinzcu. Poceli!ii (acjvcnti9tii, bapti~tii.nazarincnii). Lugoj. 1927 : IV!. A. Calnc\, .\[clodic(I lI1iS;OIl(//"(I. tfad. de AI. S'·llsnico\'. (Bibl'. cre~t. ort. nr. 31); Ibidem. COllliJalerea, Ed. II-a ITvazu([l. Chi~iniiu. 1929: Carci7ismlll catolic Cu 0 prcsc:urtarc a istorici biscricc$ti pcntru tincri ~i adul(i. de J. Deharbe. S. 1. Trad. de P. Iosif. 1\1. 1\1alinovski,Ia$i, '1907 (~i CatehislJ1l1l rom({no-catolic, Ed. a II-a_ 1968. Editura i\rhicpiscopici Romano-calOlidi de 1?,l)"lJre$ti din care vom eita). AI. N. Constantinescu. Seclol;/gie: Editia a llI-a. Bueure~ti. 1943: Gheorghe Com$a. Ciih,lial ClllI()a.~lcrii .yi cOll1bo!erii sectclor. ('cmica. 1925, Pctm Dchclcanu. Sectologie,:Arad, 1948: EuavYY£I,ou MavT£ouv£a, EuyXpo\'O\' TICZVcXPlOv Tiov O:\PECH:WP (Co~ contcmporan al ercziilor), AGHNAI:, 1985: D. I"ordaehe. CLihiu:,:u l){{lIl1illi cre.~till III Sfillla Scrip/lml, Tip ...Cozia". Rm. Vilcii,1933. Edilia a II-a, Bucurc~ti. 1983 (vom folosi ultima cdilie): Vasile Ispir, S('ctcle reiigioase' ilill Romania, Arad, 1928. Idem. Curs de indrunli,ri misiollare. Bucurc~ti. 1929; + Nieodim, Orlodoxia .)"i crqtinisl11ui apI/sean, Ed. III, Blleure~ti, 1943, Editllra "BlleiuI11 ortodox"; + Antonic Plamadeala. Tradi{ie ~'i libertate In spiritualitatea ortodoxii romaneasccI, Sibiu,1983, Idem. Voca!ie }'i Misiune crqtillD ill vremea noastrii, Sibiu, 1984 ; Mina Prod an, Cciliiuw cllnoa$terii $i combaterea secreior. Minastirea Neml. 19n; Paul Rcnaudin;P, S. B.. LlIteralli Ji greci-or/odoqi (trad. de + Iosif Ghcorghian. Bueurqti, 1905): Rcmus Rus. COl1ceptia despre om in marile religii, Bucurc~ti, 1978; Vasile Gh. Sibiescu. fll1pclratul Justinian .)"i ere;:iile, Buclirc~tj~1938; Alcxandm Stan, BiserieCl Or/odox£I $i religiile necre$tine, Bueurc~ti, 1984: Tanascscu llie, Dil11),;eata era ;:iua mea de plills. CR", Bucure~ti, 1986; Teodor ~crb. Ccilciu;:(l biblic£I, Editura Mitropolici Banatului, Timi~oara, 1977. fl1drw/l[itor misionar patrioiic, Editat de fieearc Centm cparhial.

FENO;vfENUL SEXTANT DE-A LUNGUL TiJ\1PULUI

33

4. Este necesara studierea fenomenului sectar pentru a-i clU1oa~te evolu\ia ~i a sa fie izolat la timp pina nn face victime. Biserica are datoria sa vegheze asupra membrilor sai §i sa foloseasca mijloacele specifice ei in ve.derea feririi credincio§ilor de infiltratia sectara ~i stingerea prozelitismnlui acolo unde .§i-a Iacut apmifja.
~ti

IV. - INTELEGEREA CORECTA A UNOR NOTIUNI

Prozelitismul sectar activeaza fie izolat, fie organizat prin metode §i mijloace specifice. Biserica Oliodoxa §i credincio~ii sai cauta .Sa Ie cunoasca cit mai bine pentru a §ti sa se fereasca de rataciti §i in acela§i timp~~i convinga de adevar §i sa-i redea comunitatii saniito~i §i capabili de a-~i dobindi mintuirea ~i in acela§i timp a deveni loiali familiei ~i Patriei. De aceea, este rievoiea cunoa~te, a ~ti componenra fiecarui grup, a selecta ~i deosebi, a defini ~i a preciza comunitatile.
Nu trebuie Iacute confuzii intre Biserica §i secta, intrecomunitate ~i cult religios etc., ci fiecare categorie are identitate, specific. A~adar, clUloscind bine notiunile nu putem gre~i in aprecieri, ~i mai ales se pot creea condiriipentru izolarea sectei ~i depistarea prozelitismului sau fanatismului altora. In dese cazuri, se pot aduce jigniri sentil11entelor religioase necunoscindu-Ie sau confundindli~le. De aceea, statuI nostru recunoa~te libeliatea religioasa a cultelor ~i garanteazadesIa~urarea ceremonialului in functie de cunoa~terea precis a a credintei §i l11anifest~rii ei prin slujba sau cerel110nii. Cei care im depun marturisirea de credinta §i nu'fac cunoscuta l11anifestarea cultului lor au alte tendinte, striiine duhuluicre§tin §i blln,~i desIa§urari a activitatii de fiecare zi in Patria noastra.

De asemenea, precizind notiunile, atit clerul cit §i c)Iedincio§ii Bisericii noastre Cll cine au de-a face, cunosc tendintele, ii pot clasifica,§i mai ales, ii pot stopa sau izola, fiindca toti vorbesc de Dumnezeu. Or, Dmml,ezeu cel viu §i adevarat s-a descoperit (loan I, 18), de aceeanu este nevoie de alti dunmezei sau alte religii ale "timpului", sau de 0 credinta mai "noua", c1nd "Cll noi,este Dumnezeu ... " (lsaia VII, 14; Jeremia X, 10), Emanuel (NJatei L 23). A~adar, laluurind termenii, 1l11eJegem activitatea san prozelitisl11ul, ne dam seama de perspectiva, facem, in acela~i timp. un serviciu cultelor reJigioase prin a se respecta reciproc ~i a inlatura ura confesionala.
~till

Printre cele mai importante notiuni, mentionam:
1. Biserica. Biserica, in sensul dat de insu~i Intemei{ttoruJ ei, este 0 institutie divino-umana constituita istoric la Cincizecime. Biserica este imparatia lui Duml1ezeu in lume. Biserica adevarata are cap pe Mintuitorul (Efes. V, 23), ~i insu~iri ca: una, sfintu, soborniceasca ~i apostoleascii. Una, pentru di: Unnl este Dumnezeu cel adevarat, existenta de sine (le~ire III. 14) ~i Unul este descoperitorul credintei mintuitoare, Iisus Hristos: in EI este viata ~i lumina oamenilor (loan I, 4-5); Unul este trupul lui Hristos, deci existenta umana a lui Dmmlezeu: Legea prin Moise s-a dat, iar haml ~i adevarul prin Iisus Hristos au venit (IQan I, 18). Cunoa~tem un Dumuezeu, 0 credinta, un botez (Efes. IV,15); Sjfnta, pentru ca: sfint este Domnul Savaot (Isaia VI, 3), Sfint este Intemeietorul, Sfintaeste invatatura, Sfinte sint

34

.'CALAuzA CRE~TINA

mijloacele de mintuire (Taine1eBisericii); Soborniceasca, pentru di: Biserica are unitate pretutindeni, chiar data se adapteaza condiliilor istorice, nu se pierde succesiunea in credinta - datul relevat ~i desavir~it In IiSllS Hristos -, nici succesillnea apostolicil - yerificarea vietii cre~tine dupa incheierea l11isiunii Fiului lui Dmlli1ezell (Matei XXVIII, 19) ~i astfel B,iserica i~i reformllieaza, in contextul de gindire al credincio~ilor - invatatura sa In scopul receptarii adevarului etem; Aposto/easca, pentru ca: Apostolii au fost martol:ii oculari directi ai mimmilor 9i descoperitorilor lui Dumnezeu, 9i ceea ce ei ,,<i.V pipait", "au vazut 9i au auzit" (I loan I, 1) ne-au transmis ~i nOLla. Ei au raspindit Evanghelia la toata raptura (Marcu XVI, 15); ei au lasat ierarhiei poruncile nescrlse ale Mintuitorului ~i experienta lor In trairea adevarului. De fapt, pe Apostoli~-a zidit Biserica (Matei XVIII, 18). Biserica, in sens social, este comunitate de cuget 9i de simtire a celor ce um1eaza pe Hristos In vederea mintuirii .. E~te 0 ob~te ideala 9i pennanenta in cugetlll celor ce traiesc In Hristos. Din ea fac pmie: ierarhia harica, totalitatea credincio~ilor (drepti ~i pacilt0 9i), cei ce a9teapta botezulsau cei ce doresc integrarea in harul mintuitor. In acest sens, Biserica este vazuta, lucratoare, cautatoare, luptatoare pentru cei in viata (Efes. VI, 11-13), dar ~i Biserica nevazuta, realizata, desavir~ita, implinita, satistacatoare, hamica, a pacii, a lini~tei;,a odilmei meritate, triumratoare (Rom. XIV, 7). Datorita factorului social, unele Biserici s-au rupt din i~treg, s-au despartit, s-au impa11it, ~i s-au Indepiirtat de original. Biserica Ortodoxa a tinut totdeauna echilibrul intre forma vazuta 9i ne'vazuta; alte Biserici s~au declarat pe sine "originale" 9i astfel s-a ajuns la confesionabsm 9i la alte fonne. Astazi, intilnim, totu9i titlul generic de Biserica cre9tina. Sint 9i alte titulaturi date de sociologi, ideologi sau istorici, astfel: Biserica pril11ara, Biserica medieval a, Biserica l110dema 9i chiar Biserica contemporana ceea ce nu corespunde atributelor Bisericii. In contextul ecumenic actual,' se intilnese titulaturile Biserica Rasaritului (Orientului) 9i Biserica Apuseanii (aOycidentultli), dar retinem Impa11irea clasicii ~i reala: Biserica Ortodoxa, cea originaHl,Bisericile Vechi Orientale (cele necalcedoniene), Biserica Romano-Catolica, ceapapalii, Biserica Veche Calolica, Biserica Evanghelicii (Luterana). Biserica Reformata (Calvina ~.a.), Biserica Angliei (In intreaga c0l1111niune anglicana) - ultimele trei Biserici au fost numite "proteslante" dupa RefoJ111a ~L Jll sflr~iL Bisericile neoprotestantecu 1ll1pal1irile 9i sllb1l11paqirile lor. Bisericile Apusului - Cll excep{ia Romei - au fost la Inceput protestatare ~i contestatare ~i apoi au fost clasificate ca protestante. De retinllt, ca toate Bisericile cre9tine se bazeaza pe E vangheIie - originala sau confesionala - ~i au tendinta astazi de a se apropia. 2. Confesiunea este 0 org~n.izatie a unui grup de credinci0 9i care s-a rupt din intreg pe baza unei Marturisiri .de credinta. Cazul s-a semnalat in Biserica Apuseana, din care au 9i aparut confesiun,ile protestante ~i reformate. La rindul lor, aceste COI1fesiuni au pregatit aparitia denowinatiunilor, corporatiilor, ordinelor contestatare etc.

FENOivfENUL SECTANT DE-A LUNCUL TIMPUL,UI

35

Confesiunile de credinta nu trebuie confundate cu .Marturisirile de credinta oficiale ;;i sobomice;;ti (Simbolul apostolic, atanasian, niceOC0nstantinopolitan etc.). Clasice ramin, in aceasta privinta, "Confesio Augustana", "Confesio anglicana", "Confesio refonnata" etc. Unele confesiuni au, pe linga alte forme de adunari ;;i Biserica, in inteles confesional. Din "confesiuni" s-au desprins denominatiuni, corporatii, ordine ~i altele 3. Cult religios. Prin cult religios intelegem constituirea unui ceremonial pe baza unei doctrine in vederea asistentei religioase sau satisfacerii dorintei credincio~ilor acelui cult. Sub acest generic, se recunoa~te exercitarea sau manifestarea sentimentelor religioase atit ale cre~tinilor, cit ;;i ale altotcredinte religioase, ca de exemplu: mozaismiul, mahomedanismul, budismul, ~ntoismul, confucianismul, taoismul ~i intregul compartiment al religiilor naturale: 'animism, feti§ism, totetism, ~amanism ete. In tara no astra, notiunea de cult include atitBisericile cre;;tine, cultele cre;;tine, cit ;;i cultele necre§tine. Majoritatea cultelor nebprotestante i§i intituleaza loca~ul de cult "biseridi" altele, casa de rugaciune, sau simpiu, adunare. Credincio;;ii mozaici au sinagogi §i sali speciale (temple) pentru desIa~ur~rea ceremonialului, ca de altfel §i musulmanii cu geamiile lor, recunoscute dup,ii.minaretul specific. 4. Erezia este 0 abatere de la credinta initiaEi ;;icombaterea acesteia. Erezia este denuntata §i inlaturata de catre Biserica sau cultul din; care se desprinde. Fiecare Biserica ~; orice cult religios poate avea, in istoria sa,. ,.~);ezii. Multi ereziarhi i~i recunosc vina ;;i se reintorc la cultul oficial, a1tii i;;i fQrmeaza ei un cult sau devin sectari. Erezia este periculoasa unitatii de credin!a;de aceea trebuie exclusa. Fenomenul este Cllnoscut ;;i in alte cazuri. 5. Schisma este 0 abatere de la disciplina Biserioii;,~sie 0 ruptura, 0 desfacere sall 0 tagaduire a unor reguli generale sall particulare. De obicei, schisma, la lnceput, pastreaza credinta initiala, dar Cll timplll intervine ;;i"E;rezia ~i atunci se na;;te 0 confesiune sau un cult religios. Schisma simpla poate fi tolerata in sinul unei Biserici. Nici Biserica Rasariteana ;;i nici Biserica Apuseana n-au fost scutite de partide ~i schisme. Detine recordlll Marea schisma intre BisericaConstantinopollllui ~i Biserica Romei, concretizata prin anateme reciproce, In 1054; al1atema a fost ridicata prin indelungata chibzllinta de catre Patriarhul Atenagora ~iPapa Paul VI, la 7 decembrie 1965. Cn toate acestea consecintele ei continua 111ca. dar nadajduim ca vor fi rezolvatc l11ll1te prin dialogul dintre 0l1odoxie §i catolicisl11. ~i 1n Biserica Ortodoxa Romilna s-au semnalat cazuride schisma ~i de toleranta. cazuri 1n parte rezolvate: asociarij, neascultari (Minastirea Vladimirqti), aduniiri (Petrache Lupu de la 1'v1aglavit) etc. ~i cazuri in curs de rezo]vare: Mi~carea stilistii sal! gruparea de la Slatioara (jud. Suceava); Oastea Doml1ullli san ceata de cintiireti din afara Bisericii. Fenomenlll schismei este specific contestatarilor ~i c~lor care nu inteleg sall se adapteaza mai greu unor situatii. 6. Secta este 0 grupare de creduli slli-generis nemultumiti de confesiunea sau cultul lor §i a caror doctrina este pseudofilozofica sau .,eretica. Fenomenul sectar este comun mai ~les mi;;carilor socio-religioase. De obioei, sectarii fiind cuprin;;i de 0 psihoza speciflca negativi;;tilor, refuza nu numai ade:rarul original, ci creeaza ~i

36

CALAuzA CRE$TINA

fantezii re1igioase apelind la mijloace empirice obscurantiste ~i devenind fanatici. Secta este in afara legii ~i periculo<lsii societa!ii, ~i moralei pub lice. Ea are aspecte sociale specifice grupului ~i se manifesta violent, dedindu-se la crime organizate ~i acte ce depa~esc cugetarea. In general, adeptii secte10r sint indivizi deplasati, mistic1 bolnavicio~i, bolnavi psihic sau pos,~dati ereditar, patologic. Ace~tia gasesc in secta locul unde-~i pot manifesta nebunia Jor.in haina religioasa. Secta, a~a cum am mai aratat, se na~te ~i se dezvolta intr~o ;societate nedreapta, in situatii de revolta 1111r-o lume interlopa, dezeehilibrata, intr~o. ob:;;te stresata atit de istovitovire, cit mai ales de spectrul apocaliptic al eshatologiei. Secta refuza "dezvaluirea" doctrinei :;;i in:;;ii captati sint tinnti in teroare :;;i amenin!ari eu uciderea. "Cultul" sectei este crima premeditata in grup, in familii saupentru amll11iti indivizi. Adeptii seetelor sint gret: de recuperat pentru Biserica ~i societate. 7. Grupare anarhidi este o'Comunitate de "credincio~i" apartinind unui cult san unei Biserici dar care nu estede acord cu unele practici sau initiaza ea ceva nOll. Asemenea grupari au existat ~i apar in toate cultele (cre:;;tine sau necre:;;tine), fie din cauza slujitorilor, fie din .cal,lza abuzului conducerii cultului. La Inceput, asemenea grupari sint pa~nice, apoi,se izoleaza sau se asociaza cu altele alcatuind 0 comunitate sau federarie. Pericolul apare atlU1ci cind aceste grupari anarhice intra in legatura cu sectele san deviil acest~ grupari ele insele pepinicra sectantiJor. Datoria fiecarui cult este de a stinge acest focar ~i a lua masurile necesare in vederea lichidarii cauzelor aparitiei anarhiei. 8. Comunitate dizidenta esteun grup de "credincio:;;i" care au apartinut unni cult sau unor ceremonii care au avut loc in alta epoca istorica :;;i pe care unii Ie socotesc depa:;;ite. De obicei aseme:nea comunitati sint sustinute, ca de fapt to ate sectele, de adepti din afara granitdmtarii. 9. Organizatii rciigioase violente sint acele grupari de adepti sectari care urmaresc sa $antajeze sau sa ucidao persoana sau un grup ce nu este de acord Cll noile organiza!ii. Membrii acestora,cll toate ca nll-~i dezvainie munele, sint recrutati dintre elemente debusolate, Cll atitudini vadit antisociale. Am enumerat cJteva notiuni,: llnele defini!ii, precmn ~i deosebiri pentru a putea distinge, disceme :;;i lummi una san mai mlllte situahi din activitatea misionara.
V. - PRTNCIPALE i\u~cARI NEOPROTESTANTE ASTAZl

Ne oCllpam de neoprotestanti ~ide secte fiindca, ~i unii §i alrii prin prozelitismul lor, pun pe credincio~ii ortodoqi neavizati in situatia de a-$i parasi C0l11llD ilatea, cultul Bisericii Ortodoxe, credin!a tradirionala ~i original a a Bisericii lloastre stramo~e~ti. Pozi!ii speciale, invalaturi deosebite sau obiectii "biblice" ale unor neoprotestanti :;;i sectanri vizeaza Bisericile atJusene, Biserica Ortodoxa nefiind parta$e obiceiurilor lor ~i 11ici angajata in dispute;e lor referitoare la credin!a, la cult, la invatatura san la mintuire. Pentru intelegerea situatieid(i)astazi, trebuie -sa cunoa$tem originea acestora, corifeii lor, nemultumirile, instabilitatea morala, evolutia sal! involutia lor, raspindirea lor ~i mai ales momentele de patrtmclere in tara noastra; ce le-a favorizat, care le-a fost scopul, cine le-a trimis, la cine :;;i de ce?

---------------------no~tri

FE:VO;'vfESUL S£CD1NT DE-A LUA0UL llklYULUJ

Cunosdnd ce vor, vom putea ~ti ce sa raspundem ~ivom preveni pe credincjo~ii asupra pericolului ce amenin1a credinta stramo~easca ~i asupra incercarii - in ultima faza - de a ne abate de la obliga!iile noastre strabune. Trcbuie sa facem totdeauna deosebire intre credin}a mintuitoare, Legea stramo~easca, verificata, necesarii ~i trainidi a Bisericii Ortodoxe ~i credulitatea sau "filozofia" religioasa la moda, impusa sau acceptata din ignoranta, neverificata,. transmisa de la persoane Sllspecte, prin "ucenici straini" de traditiile obiceiurile ;;i datinile acestui pamlnt. "Noutatea" credintei nu este altceva dedt in;;elare, ~ar justificarea acesteia prin "texte" biblice este autoin~elare. Experienta da siguran!a ~i trainicia. Cultul Bisericii Onodoxe dovede~te nu numai experienta trairilor in Hristos, ci ;;lcredinta lor luminata, iubirea lor nepatata, jertfa pentru aproapele Tara rezerva, deci continuitatea fireasca agezata pe temeliile trainice las ate de Mintuitorul ApostolilorSai ~i transmise nona prin succesiunea apostolica ~i succcsiunea in tredinta. AVll1d acest cadru vom Intelege "mi~carile" neoprotestante de astazi ~i submultiplele loraspecte. Vorbim de acestea pentru a pregati pe credincio~ii ortodoqi de a se apara ~i in ace1a;;i timp de a tine treaza vigilenta slujtorilor no~tri pentru a-~i da seama deabaterea unor reprezentanti ~i credincio~i neoprotestanti de la propria .lor conceptie. 1. lYIi~carea baptismaUi e nascuta inainte de Refonna, este prezenta aproape in toate religiile dar conturata 0 data Cll refonna inceiclnd sa restabileasca practica apostolica a afundarii celui care vine la botez. AnaQapti;;tii ;;i apoi "bapti;;tii" s-au revoltat impotriva introducerii de catre Biserica Ap1.ls.ei1na a practicii "stropirii" cu apa, in loc de afundare. Dar ace~tia neavind modelul pTIi~n ~i practica Bisericii primare ;;i inspiri'ndu-se din simbolismul protestant, au mers l~modelul, la imita!ia botezului lui Iisus, la botezul ceremonie, indeplinind formalitatea. S;i pierzind din vedere sensuJ profund aJ Botezului, care este transmiterea harului ieriarii ~i in110irii omului. Duhul S£1nt a fost transmis Sf. ApostoJi de catre Mintuitor\ll dupa imriere ~i s-a revarsat deplin la Cincizecime. Raspunsul este c1ar: "CHi in Hristos v-aii botezat, in Hristos v-aii ~i imbracat ... " in moartea lui v-ati botezat, ~i in invierea lui v-ati in110it (Gal. III, 27; Rom. VI, 3). Mi~carea baptismaJa a fast ~i este 0 timida incercare de corcctare a yechi]or practici, dar a cazut in alta extrema, a simbolismului' ~i a ceremoniilor simple. De aceea, astazi, se gas esc nenumarate fraqiuni ~i devia1ii din "Biserica baptista". 2. Mi§carea adventa dcrivata ;;i continuatoare, totodata. a baprisl1111illi, este a doua faza a lumii neoprotestante. Daca baptismul urmarea "cufundarea" in apa Ja maturitate a aderentului, adventismul ~i-a indreptat privirea catre cer, "calcullnd" venirea lui Hristos, "organizind 0 nOlla impaditie de ,,1000" de ani pentru cei ale;;i ~i "prunci" ai DOllli1Ului. Dupa calculele mileniste pentm ca Hristos istoric nu a sosit, unii aderenti ai "adventului" i-au forrat venirea considerind ca e vorba de 0 venire "in duh". Pentru a se· deosebi de bapti~ti ~i pentru a fi "originali", adven!ii de nuanta l110zaica au negat invierea lui Hristos, I-au coborit In rindul profetilor, i-au ocolit invatatura despre rai ~j iad, au negat existenta sufletului ~i au "fixat" ca zi de odihna slmbata pentru a aduce noutari in lumea "curiozitatilor:' religioase. Indoindu-se de

38

CALAuzA CRESTINA

certitudinea invataturii Evangheliei, adventii au introdus practici vechi testamentare: zeciuieli, ca acte de justificare, a credintei, abtinerea de la came de porc, animal "spurcat", pentru purificare etc.Unii dintre adeptii mi~carii au modificat textele Bibliei, in vederea "ie~irii calculului", iar altii au readus in actualitate ~i au tiparit carti apocrife (Poruncile celO1',12 patriarhi, Apocalipsul lui Pavel, Evanghelia lui Toma etc.) in vederea largirii demonstratiei "venirii" Domnului in duh sau pentru "cei ale~i ~i sfinti". Luind exemplul sinagogiior mozaice, templelor pagine ~i chiar altarelor zeitatilor popoarelor subdezvoltate, adventil au introdus sistemul "caselor de adunare" simple in vederea citirii textelor biblice ~i recitarii imnelor imprumutate de la bapti~ti sau alcatuite de acqtia. Ca ~i Mi~carea baptislllala, Mi~carea adventa are multiple mijloace de propaganda. Mi~carea advenfas-a rarimitat in ultima vreme, aparind peste 50 de "biserici" advente ~i peste 300 de fractiuni mileniste "profetice". De asemenea, mileni~tii se impart in cete: ,premileni~ti, mileni$ti-clasici, modemi contemporani ~i postmileni~ti, pre cum ~i toate sectele hiliaste $i de nuanla eshatologica. Spectrul anului 2000 este, obiectivul catre care se indreapta psihoza milenista. 3. Mi~carea pietista are origineain protestantismul de nuanta anglicana ~i s-a dezvoltat in SUA datorita ,practicii pietiste ~i mi$carii metodiste. La inceput se dorea un cult mai corespunzatbrcerintelor credinciosului, un raspuns Ia evlavia lor, fiindca a~a cum am spus,atit Biserica Romano-Catolica cit ~i confesiunile (evanghelica ~i reformata) hpseau pe credincio~i de participare Ia slujba, prin inlaturarea cultului sfintilor ,sau exagerarea unor pa11i ale cultului. Biserica Angliei ~i confesiunile acesteia au indulcit intr-un fel sihlatia, reintroducind cinstirea sfintilor ~i eroilor, icoanelor, moa~teroi; pe de 0 parte, iar pe de alta parte canonizindu-~i sfinti, drepti, marturisitori. Acestea toate, insa, dupa ce se declan9asera mi$cari1e pietiste, diferite ordine (un fefde grupari 111onahale), denominatillni, congregarii etc. pentrll cautarea altei evlavii.,' In Europa, cei care au fost prin~i in ~U\'Oilll acestei "reinvieri" a evlaviei au exagerat prin simp1is111, socotihd "viata" dupa Evanghelie "fuga" cle comnnitate, de respollsabilitari1e societa!ii, ale familiei, ale patriei in care s-all nascnt. Acqtia s-au ,mtoinritulat "pocai1i" sau tn:htori in cluh, urma~i ai lui loan Botezatorul in pustie, cei care s-all lepaclat de lllme; nazareii, cei care s-all afierosit Domnu1ui. In iluxu1 acestei mi~cari intra toatesectele de nual1!a pietisla, cei care refuza contactul cu societatea, inliltura mijloacele" de culturalizare, nu se supun .legilor care guverneaza societatea. l1l1 apiira patria in. care s-au nascu1, 1111 pun mina pe arl11a, l1l1 jura pentru a t~'lce dreptate, refuza asistenta medicala, practica "exorcisme1e" pri11 crima ~i sinucidere ~i multe altele. ' Fiecare cult din aceasta l11i~care are dizidenti, iar toate secte1e "poci'iiti10r" sint deosebit de violente ~i in aceea~i masura periculoa~ con~tiintei umane ~i oricarei societati. Dqi 1nase amploare,mi~carea pietista san a pocaiti10r, astazi ~i-a pierdut influen!a. Foarte multe statea,u scos in afara legii asemenea grupari religioase. In pril11ele veacuri, erezia era abaterea de 1a invatatura Bisericii, in10cuirea san negarea

FENOMESUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

39

ei, Biserica lua l11asun de anatematizare;;i ereticul rallllllea totu;;i cetatean al il11periului. Astazi, seeta, pe linga abaterea de la eredinta, este periculoasa pentru societate, ca.utind s-o dizolve ;;i sa atraga mel11brii comunitatii in gruparea ei, dupa legile lor, depunind juramint "profetului", conducatorului seetei. In caz de desfiintare, gruparile respective pleaca "in lume" pina gasesc aIt teren. 4. N1i~carea fundamentali~tilor, originalilor sau a spiritilor moderni i9i are originea, dupa unii in Europa, dupa altii in Asia Mica, dar s-a organizat in SUA ~i de acolo s-a raspindit In toata IUl11ea. "Cre9tinii Cincizeciinii" prind radaeini in medIi sociale mixte 9i confuze, 1ntr-o lume dezecl!ilibrata psihic, hranita eu iluzii, Intr-o societate pragmatici"i, unde individul nu are valoare. Aceasta mi 9care 9i-a luat responsabilitatea "sa trezeasca" lumea la "viata in Duh",oferindu-i spectrul "coboririi duhului" 9i influenta lui asupra psihicului Ulllan. AG€9tia au aparut din cauza fonnalisl11ului 9i eeremonialului baptist american, din neadevarul "venirii" Domnului dupa calcule advente 9i din cauza falsei evlavii a "podiitilor". Trebuia ceva, "era necesar" un "cutremur sufletesc" 9i au gasit fonnula: inapoi la "Cincizecime". Aceasta trimitere n-a fost pentru a vedea care este Biserica.driginala de la Rusalii, ci a justifica "noua" eredinta 9i "contemporana" solulie. Cincizeeimea nu poate fi inteleasa fara Lege,. 9i profeti, Tara intruparea Mintuitorului, Tara rastignirea lui Iisus, Tara invierea lui Hristos care a prol11is trimiterea Mingiietorului, Duhul adevarului, care este Datiitor de viata. Adeptii mi9carii fundamentalist-tmiversale sint, apoi, reerutati din nelllultumitii de toate categoriile proveniti din "Biserici", congregatii, denominatiuni,'culte etc. 9i care se intllnesc "cu duhul" in "vorbirea in limbi", eu post de extenuare,' in viata ancestrala. De aceea sint cuprin9i de halucinatii, traiesc lm delir provo~at 9i sfirgesc in boli cardiace sau parkinson, pentru aceasta sint cunoscuti 9i sub denumirea de "tremuratori" (quakeri). Mi 9carea aceasta este de fapt 9i 0 replica la mi9carile harismatice din Biserica Apuseana. 5. .Mi§carea harismatidi, cu precadere glosoJalia, a cuprins ~i unele grupari neoprotestante, dizidente 9i secte religioase. SacramenteH: au devenit sterile, oficiale, simbolice, tocmai datorita InEiturarii lucrarii Sf. Duli, ca a treia persoan5 a Sfintei Treimi. Mi~carea barismatica a Bisericii Apusene. astazi, constituie 0 incercare de a se apropia de experienta neintreruptii a Cincizecimii din Biserica cea una, stlntii, soborniceasdi ~i apostoleasca ~i nedespiirtita, care a fO'st Biserica crqtina plna I a 1054 9i care este 9i va fi singura m09tenire a practicii apostolice 9i a sfintilor Parinri ai primelor veacuri: Biserica Ortodoxa. Replica penticostala este relativ noua, dar cu adinciurme in ereziile primelor veacuri, in conceptii gnostice 9i iudeocre9tine. Bisericile ;penticostale organizate ca 9i cuItele ce pretind originea in Cincizecime, i~i duc activitatea normal, dar din ace~tia s-au rupt foarte muIte dizidente 9i secte care produc nelini~te in c0111unitatile lor.' 6. Mi~carea spiriti~tilor ca 9i mi 9carea teozofiea~i cea antropozofica este un fenomen al manifestarii morbide a gindirii neluminateJ Da:ca celelalte mi9cari au reu$it intr-lll fel sau altul sa se organizeze devenin'd c0111unitati, 111i$carea spiritilor

40

CALAuzA CRE$TINA

are fire ie~ite din toate mi~carile §i sint legate ~i justificate nu de Biblie, ci de vechile credinte ale popoarelor antiee, mai ales budismul. Daca mi~carile amintite mai sus tin legatura eu cre~tiIiismul, adeptii spiriti~ti ~i teozofi interpreteaza ~i inlocuiesc personajele biblice; plimbindu-le in istoria "nevazuta" prin metempsihoza (reintrupare, reincarnare), pina.la· zilele noastre. Mijloacele ere~tine pentru Intarirea evlaviei ~i intelegerii credintei; ca postul, rugaciunea, milostenia, au fost sehil11bate cu practicayoga, cn nei:."0l11antia,' sau Cll divinatia etc. Credinta este forl11ulata dupa unele date, CLl metode obso'tvrantiste, la l110da intr-un me diu de ignoraqa ~i indaratnicie. De asemenea, il11paearea, asocierea ~i ehiar justificarea unor adevaruri dogl11atice eu unele filosofii sint fQalie pagubitoare credintei cre~tine descoperita de DUl11nezen pentru mintuirea nQastra nn pentru 0 justificare rajionala valabila astazi ~i opusa miine. $i mai gray, mi$earea spiritista ~i teosofiea recruteaza adepti dintre intelectuali debusolati ~i aruneati la periferia societatii care introduc in sufletele oamenilor pseudofilozofii reactionare §i coneeptii retrograde. Moda de a face "spiritism" sau a merge la ,,~edinte" pentru a asculta glasuri de dincolo s-a extins in lumea de astazi. Daca intre ededoua riizboaie mondiale "misterele" Orientului erau eomentate de catre "Lumea buna~', iar budomania era in yoga, in zilele noastre, spiritismul ~i teozofia au luat16cul acelora. Mai "pe pamint" este nonl aspect al spiritismului §i teozofiei, antropozofia, care se vrea a fi 0 nona religie inteieasa de "omul Inodern". Aceste mi~cari ~i l11ultealtele sint un amalgam de conceptii religioase vechi ~i noi, de idei maniheice ~i credinte formulate dupa texte apocrife, dovedind ratacire de la Evanghelia Mintuitorului~i de la eredinta cea adevarata ~i incercarea de a inlocui Revela!ia divina ve~nica eu invataturi profane, trecatoare, ca ~i ereatorii lor. 7. Mi§carea "mesianisIDttlui" modern san aparitia "noilor" Mesia, de~i nu apartine cadrului neoprotestanf $i nici "sectelor cre~tine", este inspirata din acestea $i cauta sa Ie imite ~i sa Ie oopieze conceptiile. In mi~carea "mesianismului" ca ~i "profetis111ului" modern se realizeaza ~i se includ atit sectele religioasebiblice - cele care au ~i uneJe tangente Cll ceremoniile vechi testamentare: zeciuieli;.,circumcizie etc., eft ~i grupari anarhice, religioase sau spiritiste, organizatii revan~arde ~i grupariviolente, unde, 111 a~a-l1uJ11ite ,Jamilii" religioase ~i cOl11unitap mixi;e, abunda halucinalii ~i toxicomanii ~i tot felul de psihopa\i religios. in ceie peste 6 000 de. grupari religioase, Cll cele mai incredibile idei despre via!::! ~i lume, sl111 cooptari tineri disperati care, allzind de un "nou" mesia, cad victima ~arlataniei ~i obsesiei diabolice, cum se intimpla cu secta lui Nloon. Fenomenul a lual m)a de mare .dezvoltare, ineft de la "imitarea" Evangheliei s-a ajuns la slujirea lui Iuda, Anania $i Safira ~i mai ales "practica" lui Si1110n Magul, aparind "biserici" cu titulatliripe cit de eurioase pe atit de revoltiHoare pentru con~tiinta oamenilor cinsti!i,indiferent de cDllVingerile lor religioase ~i filozofice, de apmienenta, ecleziastica s3!u.politiea, de exemplu: "Biserica satanei" (in SUA) san "Biserica iuciferica" (in Franta), "Biserica razblmarii" (in Australia), KKK (SUA) etc.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIJl;lPULUJ

41

Tendil1ta aceasta de Eirgire a spatiului ecleziastic este 0 imitatie a pretentiei medievale a Bisericii Apusene de a rivaliza, dad llu.asUpul1e orice stat sau sHipil1ire politica, incH fiecare mi~care moderna "rivalizeazi;'i" in aceasta tendil1ta, avind chiar pretel1tia "unirii" tuturor Bisericilor fara a tine cont de testamentul Domnului Hristos: "ca toti sa fie una" (loan XVII, 21). Acest "timp ~icontratimp" ecleziastic s-a extins ~i la alte religii pma mai ieri monolite: budismul, confucianismul, taoismul, ~intoisl11ul ~i l11ai ales islamisl11ul - sectele ~iite. Adeptii acestorase declara "l11esia", "profeti", "arhangheli", "sfetnici" ai Celui prea inalt, "salvatori" de suflete, "corabieri" incercati ai celor credincio~i, "frati ~i inte1egatori", "impreuna lucratori" pentru con~tiinta fiecaruia (fenomenul Kri~na). A~a nUl11itul "l11esianisl11" de astazi se confrunta cu riposta civilizatiei noastre . Unele din aceste organizatii "religioase" sint revan~arde~i violente, cauta prin diferite l11ijloace sa abata pe oamenii lor de la preocuparile zilnice, fire~ti, seamana panica ~i neincredere, se amesteca in treburile politice, accepta.ofelie penttu a se angaja ca mercenari, incearca sa sustraga tineretul de la educa!ia sanatoasa ~i de la studiu, oferindu-i diferite expediente ~i "siguranta" imbogatirii peste noapte, incurajeaza aventura ~i rapirile, actele de vandalism ~i batjocura impotriva p6pulatiilor pa~nice etc.
*

* * BIBLIOGRAFIE

*

LAMURITOARE Articole ~'i sludii: . a)",mai vechi: + Vartolo111CU, Jl;lijloace pentn! preillti'?111i;lcu:ea ereziilor, In "BOR", nr, 211 921, p, 129-- 132; loan Mihiilcscu, Mflltuitoml Hristos ,i ceilal!i fllf'e/;'{~¥'ktoh de religilllli, In "BOR" nr, 111925, p, 82-90; ~l. Florescu, Propaganda sectart] - pericolnatiol1al, "BOR":m. 9/1926, p, 518-522; Pierre Mesnard, ClIm nid slrclil1ii seclele religioase din Romania, trad, In "BOR" nr.. 211928, p, 134-139; ~l. Berechet, Lupta Bisericii cOlltra secteior, In "BOR" l1r. 4/l924, p, 220-221; + Grigore Boto§encanu, BOR ,I'i ceieiaile cOlllesiulli (seurt istorie al scetelor), In "BOR" nr. 6-1211928; 1929, 1930 §i nr, 111931; Gr. Marcu, 0 nOlle; sectci: sillaetisJlll/i, in "RT" , nr. 7-8/1934, p, 241-243; N, Balan, Biserica popiste! ,I'i i/oc/rina despre lIciderea erelici/or, in "RT", nr, 2 ~i 10-1211912, p, 309-319, b) din vremea l1o({stra: IntI: lviis .. p, 5-32, T M, POPCSCll, Privire istoriee; aSlIpf'({ schismelo!; ereziilor ,I'i s(x/e/o!: Callze/e sociale ale apaririei /01', in "ST' n (1950), nr, 7-8; p, 347-394; Vintila Popcscu. A1otive/e core de/enllilla pc IInii cre,}lini ortodoc}i sci Ircucc! 10 aile culte, 111 "ST' IV (1952). 111'. 7-8, p, 204-,251; 0, Buceyschi, Despre lIumele cOIl/esilllli/or cre,tine, in "RT", nr, 1-2/1936; p, L David, Pr('olUl ortodo): ,vi propov(idl/irea Evangheliei, in "Orr', 21198 1, p, 224-228; Idem, Respollsa/Jililctlea /IIisiollar(! dupe, Slilllii Trei i{!/'arhi in "ST" 5-6/1984, p. 303-312, Idem, Sec/eie relig,ioase pericol a/ Fie!ii. al moralei in socielatca conlemporanii, in "GB" nL 5:1986, p, 57-83; + Ai1tdnic', 0 nOli" sec/a ere.itTne! ill A/i'ica In "Or!", nr, 3/1987, c) ___ of7alitice ,~-; doel/menTar!!: fnwnicii c,.e~tinismllllli dill cf:{e 7 secole primure, 111 :_RT" 11r. 14. 17. 19;] 884, p, 105-- I 49 ~i nr. 2011884, p, 160: N, Balan, Biserica peipiltc, ,ii doc/ri!w despre lIciderea ef'{!ticiior, in .. ST" (nr. 2) ~i i 0-12/1912, p, 309-319; L Trifa; SeclarislJ1u/ ieligi'Os, in ,.RT" nr. 6-711921, p, 192-,196; L N. Lllnguicscll, DoglJ1e!, mlillllea, erezie, SeCla, in"RT" 111'. 8-;--10/1926, p, 211-218; Spiridon Candea, Psih%gia conFersillnit', In "RT" nr. 5-6/1930, p, 240-247; Ilie ~elcutii, i~1illtllito{'lfl Hristos ~'i parlidele> religioase, In "RT' nr, 1011937, p, 424-428; Ilarion Felea, AnttJwi:;!ii, 111 "RT' nr, 9/1938, p, 385-387; Ortodoxia :;i sectele", In "RT' p, 425-436, 444-446; N, Mladia, Rella~'terea gnosticismullli, in "RT" nr, 9/1939, p, 362-377; Gr. Marcu, Dialogu/luptei emtisectare, In "RT" nr, 5-6!JQ43, p, 271-276; L Sauea, COllsideratii ortodoxe aSlipra mi~'('(irii harislllalice actl/ale, 111 "ST", nr: 5-6/1984; Comcliu Slrbu, Erezie ,i sectci, In "RT" nr, 1-211945, p, 24 §,u, ~i 111 special AI. Annand Muntcanu;"GhiCi bibliograjic (GBT) (Erezii :;i secle religioase, in "BOR n1'. 11-12/1972; Sillcrelism religios", Idclll,nr, 1'-411974), Proces-verbaux dL! Dellxii!J"e Congres de t!teologie ort!todox,cl' Athelles, 19-29 AOlII 1976, Athcncs, 1978; Siudilli NOlllui Testament, Ed, a II-a, Editura Institutului biblie"" Bucurqti, 1979; Stlldiul Vechiullli Tes/oment, Ed, a II-a, Editura II1Stitutului biblie, Bueurc§ti, 1985; Filocalia, vol I-X ctc,

42

gALAuzA

CRE~TINA

Avind in vedere acest cadr.u ;general, putem afirma ca Biserica Ortodoxa, in general, Bisericile Ortodoxe natit);nale ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe Romine, in special, sint scutiti de asemenea~hfluentepagubitoare asupra spiritului lor. Biserica Ortodoxa in speta ~i fiecare crediiicios in parte, Imnarqte mintuirea sa, incepind cu desavir~irea de aici de pe p~i.Inlnt. Or, adeptii sectelor i~i pierd personalitatea, imbrati~eaza absurdul ~i hazatdlll, rupindu-se de realitiltile vie!ii, considerind activitatea sociala a omului ohst~col in calea "fericirii", ob 9tea sau tara din care a Tacut parte 0 povara secularac3Jutind "fratii" din toata lumea, ceea ce produce dezechilibru etnografic, neincredene intre indivizi, vrajba intre natiuni 9i tulburare. Este necesar ca toate statele civilizate sa actioneze pentru a feri popoarele lor de "predica" acestor dezaxati, fanati6i; sa impiedice proliferarea lor. Toate aceste mi9cari careratrconcep!ii hedol1iste 9i hegemoniste justificate prin filozofii sau cugetari religioaseau:eYidel1te tel1dil1te de a stapil1i oamel1ii 9i nicidecul11 a se sl11eri pe dil1sele 9i a crea;lil1i~te, pace, multul11ire, fericire pentru il1divizi 9'i il1treaga lume.

Capitolul al d

0

i I e a

"GRUP ARIitELIGIOASE" MAl RECENTE
... de ya va zice cineva: iata, mesia este aici sau din colo, sa nu-l credeti. Ciici sc vor ridica hristo~i mincino~i ~i vor face semne mari ~i chiar minuni, ca sa amageaseii, de ya t1 ell putintiL ~i pe eei alc~i (Matei XXIV. 23- 24)

Cultele neoprotestante dfl}'Romania au fJ1!eles s6-)'i alditlliascll 0 ivl6rturisire de crediJ1!a Ji sa se oCllpe,,4~ adep!ii fOl; iar sectele "cre:jtine" de factura neoprotestaJ1t6 sal! stdiina acesteia f:ji desfa.§oara prozelitisJJ1111 printre credilleio,'1ii BisericilO!; conIesiwlilor Ji q)Uelor religioase de la nOlo Datorita recllJ1oscutul~i,~pirit pa:jJ1ic ee caracterizeaza poporul roman. a ospitalita/ii sale strabuJJe ,'Ii a~".~tatorniciei sale ill credin!a stramoseasca. seclde l1-aLi putut prinde radiicini . . ToJu!ji, roman ii, venind in contact eLi alte neaJJ1l1ri, traind pe aceea!ji glie, intervellid !ji casatoriile mixte - specific secolului - lIl1ii crC!jtini au fost cllprin!ji de jt!nlJritenul osci/arii In credinfa. Mulfi dintre adepfii se.dtel;pr re/igioase f,~i due activitatea fn umbra ll11Ui clilt recunoscut - ei Jtiind bine atJftconcepfia acestuia, cft:ji legile Statului nostru. Odata COJ1stituitij, J10ua grupare se l~zjpe din fntreg, devine dizidenta, re Faetara legilor "~I periculoasa societaJii !ji indiviiilor "cf!jtiga{i" salt "predaJi" fa DOIl1J1ul.

FENOMENUL SECTA,NT DE-A LUNGUL TIMPULUI

43

Recunoa:;tem ca mai sint unii dintre slujitorii Bisericii Ortodoxe ROl1uine, care considera ca "evlavia :;i sllljirea lor este numai sUlwa de venit ... , vai lor" ! (I Tim. VI, 15); sint, de asemenea, credincio:;i ispiti!{ de mJrajul Apusului :;i a unei viefi u:;oare, fora munca. Sectele religioase ca :;i gruparile dizidente ni.i1it nimic COl11Wl Cll Descoperirea lui DUl1lnezeu prin Iisus Hristos, inceputul mlntuiFii Hoastre; acestea all paras it :;i pe protestan,ti ,5i pe neoprotestan!i ,5i au creat 0 nouii"ieligie, numind-o "evanghelica, originala, apostolica ". Toate aceste mi:;cari nu sfnTdecft 0 palida fata religioasa pentrll a-:;i putea intensifica prozelitismul, a-:;i mas,ta lupta impotriva organizarii sociale, fmpotriva culturii, impotriva ordinii de stat,':;{ a bunelor moravuri. Ei :;tiLl bille ca spiritualitatea romaneasca are ca centru, iiLiCleu :;i coloana: Legea stramo~easca. Biserica Ortodoxa Romana a contribuit laforinarea limbii :;i culturii romane, a grefat Co/1.5tiinta unita,tii de neam, sadind de~a Tungul veacurilor in inimile credincio:;ilor ei dragostea nestramutata pentruglia 'strabuna. Fiecare cult neoprotestant are diziden,tii sai,' cq're s-au transformat :;i s-au orgmlizat in secte, cautind destramarea vechiului cirlt''§/'predicarea ltnei noi credinte. Evolu,tia "i sincretismul sectar sint fenomenele c;e c~nfrunta astazi comunita,tile religioase zidite pe nisip, din interes :;i arnbitii periOl1ale, din dorin,ta de condllcator !ji s tap zn, din fncercarea de reforma, din amagirea. lffiacului. Propagatorii aces tor secte cutreiera lumea pentru marirea statutuluic;rfif!ulilor, diJuzeaza !ji publica statistici !ji efective "misionare" exagerate, concura c~lt4go10giile secolului, se amesteca fn politica, intervin In procese, transporta :;i factr;afi~ de stupefiante, organizeaza congrese :;i conferin,te, pleaca fn pelerinaje, "daudil?l1Umiri sectei lor dupa unele cetati sau locuri sfinte ", pe unde a propovaduit Mintuitorul, deturneaza fonduri, fac trafic de valuta, tiparesc par,ti din Biblie, bro!jwd "ziditoare de suflet, !ji alte fndeletniciri "biblice ". CLi care fmpinzesc lumea deiastazi. Pllzderia de secte, e_\plozia organiza,tiilor "miSllce ", spectrlll apocaliptic religios astazisfnt sil71ptome ale 1II11Ii organism bolndvm;siare grava. Acest "organism ", care este "honea credincioasa n. a depa!jit plagi/e: Egzptului ;,i coarnele fiarei apocaliptice, fnsumfnd; dupa llnelc statistici, 6000 de. 'secte .)i organiza!ii religioase, "mi.~·cari teoso/ice !ji grupa,.i spiritiste, ,,fellnihi T'i "COIinlllitari 111 Doml1ul" !ji "familii ale illll1il1ii ", dintre care 2500 sint /11 SUA. Vcil'ea:s,eollilui s-a llmplut .)i inunda Cetatea sfillta a cOllsriintci umallc. Iubirea a de\;eJid rCcbuJJare: crima, obiect de cult; pragmatisll1ul, scop SlipreJ71, !ji toate acestcfl "fngaduite :5i porul1cite" de DOl71nul. 1n j{tJaacestora s-([r fllSpai711fnta !ji bogatul diruia i-a rodit tarina :;i tfnarlll bogot ~'i luda ;,i Simon lvfagul. De aSel71ellea, s-Clr,fJl1paca saducheii CLl fariseii. PropagatoriI, ca de altfel !ji adeptii 101; sfnt.~ori ,wrlatani, ori maniaci, ori aventllrieri !ji, fn foarte dese cClzuri, bolnavi psibicYrie diferite nllante. Daca neoprotestan,tii s-au stabilit la Linele criterii religioase;'sectele "creeaza" credinte fn fiecare zi ,I'i se adapteaza fl1 diJerite societati fntr-wLrdm nebanuit. Isterismul sectar, groaza au luat loat! cumpatarii :;i dragostei. For;,pf:ledestinului sectar, fn bra!ele caruia trebuie sa te anlnci, sint mai puternice decf!tzeii antichita,tii; perversitatea !ji proxenetismul au depa!jit prostituatele fumii vechi<descompuse. Familiile sectare,

~

J

.

i ' , ','.'

.

44

CALAuzA CRE$TINA

traiul comunitar mixt, fara ru§ine a devenit lin pericoi wnan; sexualitatea 5i homosexualitatea sfnt acte de "jrafietate ", fneft indivizii - nu Ie mai zicem oameni - s-au coborft sub nivelul instinctelor animalice. Pe de alta parte, mutilarilc, flagelarea, postlll extenual1t etc. slnt mijloace de "a scoate" pe diavol din" cei posedati ". Lupta deschisa fmpotriva societalii, rejitzlll fncadrarii In l71unca, nepasarea fafa de apararea tarii, opozifia fata de mijloacele de cultivare cultural-"tiinTijice. sfidarea bllnelor moravuri, fl1cUJ:ajarea lenei :)i derlltarea tineretuiui sfnt obiective majore ale" celor ale:)i ", pj'edicate cu atfta zel din casele de "rugaciune ". in fata acestei situafii,unele state au luat masllri, altele au interzis prill lege orice manifestare In fata cultel((r legale recunoscute. Pe zi ce trece, tot mai mulfi savanTi cer autoritaTilor sa intervina :)i sa asaneze asemenea locuri infestate de secte. Medici, psihologi, pedq.gogi atrag atenfia asupra acestei maladii seetare a apropiatului an jubileu, profetie, pise apocaliptic, aeoperi,wt! :)i elilmea epocii l1oastre: Anul 2000. Nu exista secta sau mi:)care religioasa eare sa nu "predice" "ziua Domnului cea mare ", sau sfir:)itul futuror :)1 marea bllcurie a celor "rama:ji :)i ale"i" de Domnul in veacul sau in mileniul saul?
I.-"DIZIDENTE
CRE~TINE"

A~a cum se vede, dettita, falsul, minciuna, in~elaciunea au luat locul buneivestiri. Biserica Ortodoxa s-arugat impreuna cu credincio~ii sai pentru cei ratiiciti, "pentru unirea Bisericilor", pentru cei cazuti din har sau pentru cei care refuza baml ca Mintuitorul sa Ie lumineze illintea, sa Ie indrepte pa~ii pe calea cea buna, parasind pe diavol ~i pe slujitorii lui", vina la cuno~tinta adevarului, la locul celor chemati spre luminare ... Pentru prevenirea, stoparea sau inlaturarea pericolului prozelitist al acestor dizidenti, credincio~ii no~tri trebnie sa cunoasca nocivitatea tuturor sectelor cre$tine sau necre~tine, a organizatiilor ~igmparilor religioase parazitare pentru a se putea feri ei ~i unna~ii lor de false credinte ~i in acela~i timp pentru a~i putea izola pe cei ce seamana vint ~i produc fur~ma,. in sufletul oamenilor. Ci't de multi s-ar afla ~i cite partide ar avea, credinciosul' ortodox roman nu trebuie sa se ia dupa oricine ~i sa asculte pe cei cu mintea bolnaya pentrn 0 alta credin\a, parasind pe cea yerificata de veacuri. In~i~i apostolii, i11 cazuri de indoiala ~i neintelegere, n-au parasit pe Mintuitorul Hristos, cu toate ca Ie spusese: voi nu plecati '? ~i au raspuns: "Unde sa ne ducem. Doamne, l1lU11ai Tu ai cuvintele vietii ve~nice ... " (loan VI, 68). Acest adevar a1 credintci noastre este experimentat de fieclwe credincios 1n parte ~i de lntreaga Biserica 011odoxa, care este Biserica lui Hristos,,,stilp ~i temelia adevarului" (I Tim. III, 15). Dupa aceasta prezentare,'vom trece in continuare la enumerarea a dteva secte ~i mi~cari dizidente, staruind asupra celor care au avut influent a asupra unOI' credincio~i de alte culte sau' chiar au piHnms ~i la unii cre~tini Oltcidoqi. L Adventi~tii reformi~ti san roweni~tii. - Adventi~tii reformi~ti, profetii adevarului, roweni~tii sau femeile purtatoare de ,,~tiinta mileniului", s-au nasent din adventi~tii in fonnare, fiind organizati de femei de moralitate indoielnica, aventuriere, isterice, tara familii ~i urma~i, ~i mai ales de cele care aveau legaturi cu militari "vizionari" ~i "tilcuitori" det<exte sfinte biblice canonice, dar mai ales apocrife.

sa

FEXOMENUL SEC1:JNT DE-A LUNGUL TIMPULUI

45

A~a cum se §tie, dupa noaptea deziluziei, 10 oetombrie 1844, de la Boston, s-au ivit destui urma~i pentru a corecta traieetoria ~i venirea Domnului. Daca pina la aceasta data "prooroeii adventului au fost biirba!i, de acU111. adventismul este preluat de "profetese". $i cea care este inceputul proorociei feminine, Hellen Vlhite este declarata "vizionara". Ea a eorectat gre;;eala celor dintl'i (MUller-Snow), aratind simplu ca \enirea a doua a avut loc pentru curatirea templului ceresc (Biserica nevazuta in concep1ia clasicii protestanta), de paeatcle fiilor lui Dutnntizeu (Evr. IX, 23). Acest timp este 9i judecata pentru noi (adventi;;tii) ~i pedeapsa pentru cei nelegiuiti (ceilalti cre~tini) (I Petru IV, 17-18), de aceea sfir;;itul lumii va fi in curind sau dupa Apoealipsa (XIV, 6-7), a ~i sosit 9i noi (adventi:;;tii) trebuie s-o spunem §i sa propovaduim Evanghe1ia fiindca a sosit 9i paeea "ve~micii". H. White §i-a ales ~i "profetesele" ;;i judecatorii lmnii dintre adeptele ei ~i mai ales aeele disperate din tinerete care nu aveau familii 9i· nie1 copii, fiind "chemate" la Domnul din pintecele mamei ior. "Imparateasa" profetilor adventi s-a declarat "ale as a" de-a dreapta Judeciitorului 9i nemuritoare ... $i iata porunea: Nebune, chiar in noaptea asta iti voi cere sufletul §i cele spuse cine Ie va asculta ;;i cele agonisite cui voi ramine? H White in culmea "ve~niciei" a decedat ca orice muritoj" in toiul razboiului prim mondial (1915). La dtva timp dupa moartea "profetesei", ucenicii apropiati, cele 12 femei, au pretins ca fiecare mo;;tene§te "darurile" celei intii che111ate §i deei dreptulla conducerea sectei. Au inceput iara§i luptele interne ~i inftuentele externe, reu§ind sa se i111puna 1vlargareta TV Rowen, din c0111unitatea adventa a ora§ului:;Eos Angeles (California). Pentru a fi crezuta, Margareta a declarat ca Hellen i-a lasatporunca ;;i i-a descoperit un secret al sectei, "refor111a", adica pastrarea pacii eterne prin fefilzul de a pune 71lfna pe anna ~i d§teptarea judeditii. Pe cei care paliicipa la razboi, dintre adventi;;ti, i-a parasit Domnul, iar ei nu vor mai avea bucuria l11ileniului. Razb6iul acesta este inceputu1 sfir~itului lumii, dupa el va urma pacea etema. Fiindaprb'ape judecata, disatoria nu mai are rost, de asel11enea cultura este de la antihrist, iar consumul de carne este interzis pentru adevaratii "cre§tini" ai adventu1ui. A;;adar, 1a ziua de odihna (ziua a 7-a a Vechiului Testament) a adventi~tilor simbatari, se adauga interzicerea consul11ului de carne, nasdndu-se astfel mi,~carea reforl71ista salt rmvenismul. * , Dupa despartirea de adventi~tii simbeti~ti din America, reformi~tii au trecut ~i la comunitatile advente din celelalte continente, mai ales in Gennania ~i Imperiul habsburgic. Influenta reformista a patnms ;;i la adventi§tii germani din ROl11<lnia, iar in timpul razboiului (1916-1918) un osta;; Kramer (prolJapil sas) s-a casatorit Cll 0 adventista refonnista din Hamburg, dilltind adepti printrea:dventi~tii nationalitatilor conlocuitoare din tara noastra. Din cauza atitudinii refractare fata de stat, secta adventi~tilor refonni~ti a fost interzisa de catre toate statele civilizate, dar au aparut dizidenti, a~a cum este cazul

* A?\lA.NUNTE BIBLIOGRAFICE:
"Erorilc" advcnte ale refonni$tilor au fost date In vileag de catre unl.\bdintre organizatorii advcnlismului d2 ziua a 7-a din Romania, medicul Pelm Paulini, in lucrarea: Profe!i faI~i '~iprofe!i mincil1o~i, iar punctelc doctrinarc sint cunoscute, pc larg, din bro$ura: 0 scurtii liimurire a principiilor Adyenti~tilor de zina a --a, mi$carea de reforma (Bucurc$ti, 1924),

46

CALAuzA CRE~TINA

~i la noi. Ei i~i duc existenta la"umbra CultuJui adventist de ziua a 7-a, care are datoria sa fie atent la aparitia tIHorasemeneaindivizi. Propaganda lor s-a Tacut ~i se face in ascuns. Pot fi u~or iderttificati nu munai dupa cele ariitate mai sus, ci ~i prin foile "de doctrina" ce Ie plaseaza: Piizitorul adeviirului ~i Solul misionar. Mi~carea "refonnistii" nupQate fi consideratii 0 gmpare dizidenta a adventi~tilor, fiindca roweni~tii au 0 doctrini'j:aparte ~i deci sint constitui!i intr-o secta bine-definita a~a cum s-a v3.zut. Confuziasena~te. atunci c1nd acelea~i "scrieri profetice" ale H. White sint traduse in limba:roman3. de catre adventi~tii de ziua a 7-a ~i folosite ~i de catre "reformi~ti". 2. Martorii lui Iehova sau "calculatorii serio~i ai mileniului" ...

Antecedente. Iehovismul estt:l 0 secta cu principii ~i practici violente. Aceasta inhibii adeptii, Ii leaga prin juriinimte ~i daca pleaca din grupullor sint um1ariti, tracasati pina la disperare ~i chiar atra~iiR "intimplari'~ fatale. Este 0 secta dura ~i revan~arda, riguroasa in principii ~i periculo~saoric3.rei societati. Practica mutilarea ~i crima, Tara scrupule, fiindca au inlatmat din doch"ina frica de judecat3., ei fiind "ale~ii" ~i "profetii" timpului de astazi; nu admit existenta sufletului ~i dainuirea lui dupa momie, ci omul este un animal cu ratiune, nu exista iad sau chinuri ve~nice etc.

In afara fixarii unor date as~pra "mileniului", ei afinna diferite erezii: tagaduiesc invierea lui Hristos, au adoptat cazi de sarbatoare (odihna) simbata, practicii zeciuiala ~i interzic consumul de came,. iat ieh6vi~tii, treapta a treia a evolutiei adventului in numai 50 de ani, revin la religiaprimitiva ~cu practici ancestrale. Fioml iehovist a patmns in toate comunita!ile advente din lume nemultumite de e~ecul "venirii" la data fix~iii' ~i neascultarii de Domnul a celor care provoaca lupte, razboaie, revolutii in "mil¢hiHllini~tei advente. De aceea s-au Tacut postcalcule iar profetii "Armaghedonului" trimbiteaza vremea de apoi a lumii ingrozita de ve~ti de razboaie, amenintari recipr(Jc;€ ale puternicilor zilei, experien!e care cutremura fiinta umana, dovada, zic ei, alucrarii ultimelor zile ale lui antihrist. Lumea trebuie pregatita pentru a fi Jini~tita prin"studierea bibliei" ~i intelegerea lui Iahve. In tara iurqului biblicist nimeni nu<ti:i;;buiesa dea inapoi, deoarece va fi strivit de 111gerii apocaJipsului. Din mi~carea adventa s-a deta~at ~i a depa~it categoriile acesteia. avalan~a iehovistii, care s-a extfus ~i 1a nnele religii natnriste :;;i chiar Ja sisteme de gindire religioasa ale OrientuluL Studiul Bibliei s-a impletit eu fanatismul ~i negarea statului, a formelor sociale ~i inlocuirea acestora cu poruncil~ lui lehova. Secta aduce anarhie in orice loc, unde "mmiorii" se incuibeaziL Pentru a impresiona pe "diutiitorii" adeviirului Bibliei, Martorii lui Iehova mai au ~i alte titulaturi: 1) Studelifi in Biblie, numire comunii celor care studiazii textele advente; 2) Mileni:;ti ale~i sali adventi calculati ; 3) Russeli:;ti sau adeptii ~i urma~ii lui Russell, unul dintre organizatorii sectei, fiindcii asti'izi secta aproape nu mai are nimic din "originalitate".

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL mefPULUI

47

fstoric ~i calcule specific-mileniste*. - DacaH. White s-a considerat "profetul" feminin, lasind urma~ilor "secretele" mileniului~i venirii Domnului, Charles Taze Russell (1852-1916) face parte din partida calCldatorilor "serio~i" ai mi1eniului. ~i pentru ca iehovi~tii sa nu fie descoperiti l~i zic:siWplu "mileni~ti" sau martori. Se pare, dupa unii; ea Charles Russell era;,de origine germana (Karl) din vechi semintii mozaiee; dupa al!ii, provenea dil}tr-o familie irlandeza din grupul prezbiterienilor anglicani-puritanip1eea!i in AqleriC;a in "misiune" pentru existenta mai comoda. Russell s-a naseut in 1852 in Pittsburg (Pensylvania), ora~ eu traditii eomerciale ~i in acela~i timp eosmopolit din p,lmctde vedere eonfesional. Aiei, ea ~i la Los Angeles, era 0 pilnie putemica pentru repartizari de imigratie in Lumea Noua. Parin!ii lui Russell erau prezbiterieni inclina!i spre pietism, a fost creseut in austeritate, dar a fost cWigat de mirajul adventului, a~a 11 gasill1. in preajma "profetilor" mileni~ti. Traind in libeliinaj, parin!ii sai fiind destul c!e bogati, neputind suporta rigorile advente, I-a atras coneeptia inexistentei iaduluiprecmn ~i libertatea trairii tara sens ~i "doctrina" imparatiei de 1000 de alii. Parintii'\i~au asigurat totul ~i mai ales posibilitatea de a face e~mert ~i de a eunoa~te lunl~a. 'Ajuns pina la locurile sfinte, a studiat toponimia Ierusalimului In vederea fixar!i locuilli ~i "annei" luptei ingerului cu satan, pentru ca aeesta din unna sa fie legat iri:.vederea mileniului (Armaghedonul). 1) Hranindlqi fantezia eu luptele, eueeririr€;~iTazboaiele VeehiuJui, Testament, ell. Russell a parasit "calculele" clasice, initiindb:adevarata "universiada" a studierii Bibliei in vederea "descoperirii" ineeputului milenilllui. Calculind "perfect", a ajuns la un rezultat "coreet": Venire a Domnuluiill.l:iVa fi pentru judeeata, ei pentru "purifieare" prin mileniu. . . Vazind ea are destui ad~pti, parase~te gruparea adventa ~i-~i infiinteaza, in 1872, un cere - un eolocviu, la ineeput - al oelor.ee "studiaza" Biblia. Suecesul a fost deplin. Multi "studenti" paraseau colegiile .penti"u "studiul" Bibliei. Numai dupa doi ani, 1874, Russell aldituie~te "Lm curs", 0 ·lllcrare de "specialitate": Scopul ~i l710chtl venirii a dOLia a Domnulul, in anlll 1874; a~a cum calculasera inainta~ii sai. Dupa deziluzia "venirii", "inteleptlll profet" a ar~tat.ca Hristos "a venit", dar in dllh, nevazut de nimeni, "ca un fur". Profitind de "venjreanevazuta" a Domnului a ineepnt a gasi ~i alte texte "mai precise" ~i fixarea unordate "mai sigure". AstfeJ, plednd de la venirea In duh (1874) s-au adallgat ~i cei trei ani ~i jllmatClte, dnel Hristos a venit ca mire ~i secerator, conform viziunii lui 1o.on (Apoc. XIV, J4-20), a~adar, in 1878, Iisus a inceput sa-~i arate mare a sa pl;t~n; ~i sa-~i intemeieze aclevarata Imparatie dnd "au 111\'iat" ~i apostolii, dar anul 1878, a trecut ca orice an al Iv1ilei Domnului, tara evenimentlll cel mare. 2) Cll. Russell a ajuns CU110scut in lumea"inerezi'itorilor" l11ileni~ti. Apreciat ~i lncurajat de adepli, sporindu-i serios ~i mijloacele Inateriale ~i dispunind de fonduri apreciabile, incepe studierea unei date "mai coreote~' pentru venire a Domllului. Astfel, s-a lllat anul 625 (robia babiloniea) din Vechiul'Testament ca ultimul jubileu. Cum mileniul este Marele jubileu, acesta incepe dupa trecerea a 50 x 50 de ani = 2500 .
,~
(

* Vczi

~i

cap. "Calculc" ... p. 378.

48

cALAuzA CRESTINA

de ani. A~adar, pina 1a Hristos au trecut 62S de ani ~i mai trebuie sa treadi dupa Hristos inca 1875 de ani (625 + 1875 = 2500) anu1 1875 dupa munaratoarea mozaica preluata ~i de crqtini, incepea'1a loctombrie 1874. Cu aite cuvinte, Domnu1,,,aprofetit" ziua venirii a doua in anul 1875, an care a trecut 1nS3. neobservat pentru credineio~ii cei adevara!i ca orice all, zi, ceas, secunda, fiindca pronia lui Dumnezeueste .nepatrunsa, iar legile naturii imuabile. 3) Cu tot e~ecul evident 'a1 "studenti10r" din anii 1874-1875 $i 1878 ace$tia nu s-au Eisat intimidati de "t3.cerea" Domnu1ui, ci i-au pregatit alti ani ai "venirii". Luindu-se in caleul cele 6 zile <;t1ecreatiei - care "dupa bibliile lor" sint ani - adica cei 6000 de ani din istoria lUlni1; trebuie ,;sa gaseasca" venirea a doua. $i astfel s-a "co11statat" ea Adam a diiutin pacat 1a anu1 4126 $i deci se poate "afla" ~i jubi1eul cel mare in 1874, anul "re;i1" a1 venirii in duh a Doninului (6000-4126=1874). $i fiindca venirea "in duh" este neillteleasca de cei necredincio$i - adventii neiehovi, nemartori - "ale~ii" DOlm1Ului~mlleni~tii au continuat studierea cifrica a Bibliei pentru a vedea unde se odihne~te "duhul"Domnu1ui pentru a i se fixa alte veniri "prieepute" numai de eei "ehemati". .', : 4) $i dad. aeele caderi de: ~etati au ridicat noi civi1izatii ~i au apus cele vechi, nici profetia Mintuitorului asupra Ierusalimului n-a scapat "oehiului magic" advent pentru a fi luat in ca1euL Este ~:tiut, Ierusalim].,ll a dizut in anul 69, iar in anu1 70, Titus ~i Vespasian au distrus eetatea $i loca$urile de cult ale evrei1or, inclusiv tempul din Ierusalim. Din ace$ti 70.,de ani trebuie sciizuti anii vietii piiminte~ti a MintuitoruIui, 30 de ani, - timpul iudeilor ne1uat in seama din cauza lui Hristos n'iminind in caleul eei 40 de ani. cOeci adaugindu-se 1a "venirea" din 1874 eei 40 de ani, avem cu certitudine "Anulinceputu1ui mi1eniului ~i aparitiei Domnului", dar tot in duh, 1914 (1874 + 40 =1914);Ne apropiem de zilele noastre. 5) Urma:;;ii lui Russell din Europa - fiindca cei din America erau satui de caleule - au eontinuat prevestirea "yenirilor" Domnu1ui in timpul 110stru, adaugindu-se sec01ul european 1a venirea in duh din 1875, fixindu-se venirea Domnului In 1975, in Austria. $i aeest an, ca :;;iceli1a1ti, a trecut neobservat de:;;i eredulii au avut un nou e:;;ec, pentru ei se a$teapt.a $i alte ealeule. Dupa atitea nevointe mileniste, multi adepti I-au declarat pe Ch. Russell "eretic". Este singurul caz de erezie declarata :;;i de persoana implicata in istoria neoprotestantii :;;i a sectelor. Cu toate aceste~;.Ch. Russell :;:i-a continuat aetivitatea sfidind pe potrivniei $i marindu-~i veniturile. In 1879 profetul seoate 0 revistii: "Turnul de yeghe" organizind 0 soeietate de Biblie 9i de "tractate" (bro~uri mileniste) in Brooklyn - SUA). $arpele imbogatirii iehoviste cre~te, se ivese noi coarne ale fiarei, profetii se Inmultesc, proorocii iehovi~ti impihzesc lumea, Russell se simte mai bine. intre "alese" fecioare ~i femei tinere "chem~te" 1a Domnill ~i ea oriee escroc i~i parase~te soria, lasind-o muritoare de foame. Ziaru1 american "The Brooklyn Eagle", din 6 mai 1912, publica declaratia vaduvei parasite impotriva ~arlatanului-pastor, iar tribunalul a hotarit 0 pensie alimentara din partea lui Russell fostei sotii.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIlvfPULUI

49

Din "toata saracia sa", Cll. Russell organizeaza, in 1913, "Societatea Internationala a Studentilor in Biblie serio~i", in care include ~i "Uniunea Amvonului poporului". Pe masura ce pregatirile de razboi ajunsesera apogeul, adep!ii russelli~ti aveau succese rasunatoare in lumea intreaga. La un moment dat, StatuI american era pus 1ntr-o situa!ie dificila, fiind nevoit sa ia masuri concrete. Adeptii fanatici, iehovi, ca sa' scape ~i de mobilizare, declarau in mitingnri 9i pe strazi ca Russell este Pastorul ales, cel mai mare pedagog dupa Apostolul Pavel, cel mai stralucit reformator al secolului al XIX-lea, ingerul Bisericii din Laodiceea 9i ultimul Profet 9i descoperitor al voii lui Dumnezeu. $i iata ca ine-epe razboiul intii mondial, americanii sint mobilizati, russelli~tii dec!ara ca nu exista nici un stat, to ate statele sint rezultatul lucrarii lui antihrist 9i diavolul va fi legat in vederea mileniului celor ale~i.'·Vinza~ea bibliei ~i a bro~urilor aduc venit uri fabuloase Societatii, incit aceasta ajlmge in conflict fiscal cu StatuI american, fiind acuzata 9i de trafic valutar. 6) Pentru "adeverirea celor inca "riitaciti" de mil emu, Russell mai face ultimul calcul, ariitind ca pedeapsa pentru cei care nu asculta de el va :fi.~eptita (Lev. XXVI, 18-21), iar ceml ~i pamintul nu va mai da aerul ~i Imina (vers. 1Q:-;20). Aceste ,,~apte" pedepse sint inte~retate ca ani. Anul, avind 360 de zile (sic) )(1,~ezulta 2520 (360 x 7 = 2520). Din aceasta suma (2520), se scade til11pul paginilor, alselor care au cautat in zadar pe "Dumnezeu al neamurilor" (Luca XXI, 24), adica6Q6, rezultind anul lini~tei 1914 (2520-606 =1914), cind incepe ~i imparatia de lOOOtle ani. $i timpul trece 9i orice amagit "advent" ~i pmfet i~i fixeaza ~i anul l110rtii, , atunci dnd toti vor vedea pe Domnul, anul 1914.$i pentru a lasa lumii 0 imagine "clara" despre istoria ei, Russell scrie un text, dupa care s-a tumat filmul Fotograma creatiei, inca un mijloc de propaganda 9i noi riuri de aur ~i argint se scurg in visteria "tril11isului" lui Iehova. Russell concepe 0 istorie a "lumii" ~i in acela~i timp 0 "era iehovista" care incepe cu impara!ia mesianica, pe 0 perioada nejubiliara, pe 49000 de ani, unnind ca ultima mie sa inlocuiasca pe cele 49. "Compendiu istoric" este impartit astfel: 1. de la creatie pina 1a Avraam; II. de la Avraam pina la captivitatea babilonica; III. de la captivitatea babilonica pina la Inaltarea Domnului ~i IV. de la . primele Rusalii pina la mileniu. De asemenea, Ch. Russell depune in scris conceptiile sale religioase-profetice. Acestea sint inmanuncheate in ~apte volume - tot ~apte - sub titlul: Studii il1 Scripturi (vol. 1: Planul divin al virstelor, vol. II: Timipul e aproape, vol. III: "Vie imparatia ta; vol. IV: Batalia Annaghedonului; vol. V: Impacarea omului cu DWllilezeu; vol. VI: Crea!ilmea noua"; vol. VII: Misterul implinit. Cartea nu a avut mult succes. Le enumeram, deoarece fragmente din acestea apar in practica prozelitista. $i se apropia "sfir~itul" pamintesc al profetului,. prezis la 1914. $i "s-a implinit", a9a cum se implinisera toate profetiile, fiindca Domnul nu i-a spus, ca bogatului din Evanghelie: "Nebune, chiar In noaptea (sau anul) acesta vei muri 9i Iti voi cere sufletul ~i toate cite ai agonisit, cui vor rihhlne?" (Luca XII, 20), ci "singele fratelui tau striga catre Mine din pamint... ~i vei fi razbunatde 9apte ori ... ". (Facere IV, 10, 15). Adep!ii au Inceput sa-1 nege, StatuI american il upnare~te, razboiul prim mondial

50

,cALAuzA

CRE~TINA

era in toi, eh. Russell fugea d~. fata lumii ~i un "accident" de automobil ii pune capat zilelor, 1916, la doi ani dupa"profetia" sfir~itului sau. Dar boala russellista se raspindise in intreaga lume ca 0 pata de ulei, fiind favorizata, a~a, cum am aratat, de razboiul prim mondial *.
ALTI "PROFETI, ALTE CALCULE ...

Gh. Russell s-a dus ca tot~"reformatorii" invataturii lui Hristos insa au ramas "teoriile" lui, hranind iluziile multora ~i distrugind cu otrava bogatiei pe multi care ~i-au ales partea lor munai in aceasta lume. ~i cel mai infocat, lingu~itor ~i profitor, cel care I-a despartit de sotie peRllssell pentru a fi singur stapin al avutului acestuia ~i conducator al sectei a fost judecatbrull. F Rutheljord (1869-1942), scriitor iehovist ~i printre cei mai bogatioameni ai A:mericii in perioada imediat-uDnatoru-e a primului razboi mondia1. ' 1. Multi adepti ~i creduli a~ pa):asit secta, in America, dar in celelalte continente ideea razboinica a ADnaghedonuluia infierbintat sute de mii de suflete ~i a~a rava~ite dupa razboi. Toate fonduri1e fin<:lncial:e ale sectei erau concentrate. Dupa moruiea lui Ch. Russell, adeptii s-au impartit,.mentinindu"~i titulatura de "Martorii lui Iehova (Domn al o~tirilor)", sau, simplli,,,rpartori". Pentru a capata autoritate, juristul I. F. Rutherford, ca ~i inainta~ii sai,' a coiltinuat ca1culele ~i "proorociile", dar lumea era satula de atitea amagiri. Totu~i. seridica 0 societate noua, tineretul, ca de obicei descumpanit ~i care cauta senzatiQilalu1. Vicleanul "Ruth" a sim!it acest lucru ~i, 1a fel ca inainta~ul sau, scoate 0 bro~ur~ iehovista: Milioane care triiiesc aCUl11 l1U vor l11uri niciodatii. Poporul american;' care nu avea nici stabilitate religioasa, nici traire cre~tina, a fost cuprins din noudedate senzationale advente. I. F. Rutherford nu se a~tepta la un asemenea succes. Elanita, cu 0 maiestrie oratoric a deosebita, ca to ate ca1cule1e au fost "exacte", dar cbaadevarata este venire a in duh. Pentru ~tiinta de astazi, anii se pot cerceta, de aceea, este bine ca 1a anul 1875 sa se adauge 50 de ani - un jubileu pentru a aveaal11;ll real 1925 (1875 + 50). Cei care nu vor muri pina in 1925, nu vor mai Clmoa~te moru-tea.
SPECIAL'..: Teodor Ardelcan, Fariseii lui Jehov(l( Bueurqti 1983; Stiill[ei, religie, societate, Bueure~ti, 1972; Veseli[i-vei na!iuni. Bucure~ti. 1940; N. Cotos. Seeta Studen!ilor 111 Bihlie. In .,Candela", XXXIV (1923) Gh. Com~a, Statui ill filfa sectelor, Arad, .'·1933;' P. Dehelcanu. op. cit .. p. 50-53: Al. N. Constantinescu, op. cit., p. 35-37; E\>,. Manp.mea. op. cit .• p .. 53~67; T. M. Popescu, Privire istorieei .... p. 386; N. i\!eaga. Anlisemitism ~'i V Testament, In ,.RT". 11[, 411937; Bnmo Wiirtz, Doctrinele prilleipale/or secte ale ere,l·tinisl71l1lui cOlltempOral1. Ti111i~oara. 1984, p. 144-176, '198'-200: Joseph Rutherford. Cine va st[lpin! i111nea? Bucurc~ti 1935; Zorile milenilllui, Cluj. 1922; P. Paulini, Este adevdrat? Se va sjir~i hllnea in anul 1925" f.a., J. R Gcschwcnd, De III moarte la viafd, f.a. ;.Oc Ch. R6ckJc, Desdvfq'irea ~i reipirea biserieii din Filade/phill a zilelor de pe urmci, f.a. Adevclrata pace ~'i ifiguranfcl. De unde se poate a~tepta? New York, 1976, 192 p. eu bibliografie la ficcare capitol; Carte anudUCTexte zilniee $i comentarii bib lice (din "Vestitoml" V), f.a.,Tip. "Cartea de Aur", Bucure$ti; AdeVllrul va va/ace liberi, Editura Asoeiatici Martorii lui Iehova din Romania, trad. din I. eng1czii, Bucurc$ti, 1947, + Intr<::~arile pentru studiu (27 capitole), p. 330-382; Lcimuriri asupra ceir[ilor Genese!, Exodului ~'i al Leviticulu( ~re'C: H. Mackintosh (vol. 1, 2, 3), 272 pag., Idem (vol. 4 $i 5). 280 pag.; Rev. "Awake!", vol. XLIX, 8, 1968,'Srooklyn, N. Y, ESL, p. 427-428; NCE, vol. 14, p' 980;SM, vol. 6, p. 58-59.

* BIBLIOGRAFIE

FENOAIENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ

51

I. F. Rutherford a renun!at la impunerea adep!ilor unor precepte vechitestamentare. Daca Ch. Russell combatea "rigiditatea" calvina, unna~Lll sau da libertate totala, inclusiv pentru folosirea annei, juraminhllui, cit mai muIte casatorii ~i, mai gray, considera religia 0 politica, 0 mi~care sociala. De la Ruth s-a mo~tenit ideea unui singur stat al statelor: imparatia lui lehova. A$adar; confruntarea cu societatea, concurenta, asasinatele politice, violen!a ~i cite altele facpmie ~i din "succesiunea profetica" a corifeilor iehovi:;;ti. insu~i "Marele" jude se pare ca a fost victima unui asasinat pentru a nu mai prinde "viata milenista" incepind cu anul 1925.

2. "Ruth" a mai calculat ca intrarea in Canaan; dupa ultimele descoperiri arheologice, s-a intimplat in anul 1452, deci cu 23 de ani mai tirziu, a$adar mai "profe!e~te" 0 schimbare a mileniului (1948) ~i inceputulsau in anul 2l48 ... ! 3. Desigur, $i anul 1925, ca to!i anii, a trecut neobservat, martorii au mai fixat ~i alte momente advente, utilizind tehnica de caleul modeina (tabele ~i caleulatoare electronice, computere etc.) $i rasfoind textele Bibliei in vederea gasirii altui "mileniu". Dar a$.a cum am ar~itat, intre cele doua razboaie mondiale, Studentii in Biblie s-au raspindit in Europa ~i Asia $i multi dintre eisint angajati pe marile $antiere arheologice ale Orienhllui. Unii lucreaza in ved~rea existentei, iar altii cauHi "Ziua Domnului" sau valea $eolului, Gomora ~i SOdOllliil. Cel care a continuat activitatea lui "Ruth" a fost J{athp~l H Knorr (1906-1978). Liderul iehovismului din SUA asHizi este S. L. J071fJ~On. Bro$urile de propaganda ~i foile volante ale noutatilor "studi$tilor" au atras $i atrag privirile multor curio$i. A~a a dizut victima russellismului :;;i ardeleanul loan B. Sima, care a plecat in Eldorado ;;i sufletul sau s-a sala$iuit in pustiul Sinai. Patrunderea iehovismului in Romania. A~a ClUn aratam, la inceputul secolului nostru panorama Americii ofere a curio$ilor ~i aventurierilor "comorile acestei lumi" (Luca IV, 5-6). Un ardelean, loan B. Sima a. plecat 1n SUA, 1n statuI Pensyl vania, unde erau nUl11ero~i iehovi~ti. La sosirea vrelU1Ui strain, ~e declan~a alerta. A9a s-a intilnit ortodoxul Ion cn "profetii" iehovi~ti. Ne;;tiind carte, a fost repede $colarizat ;;i i s-a pus in mina Biblia :;;i Ion-cre~tinul s-a numit de aC~lln Iohn-profetul. N-a mai Inc rat sa-~i ci$tige existenta pentru ca "Turnul de veghe" avea toate cele necesare. Se pare ca loan Sima s-a 111til11it cu insn$~ "pedagogul" Russell care I-a sfatuit inainte de l110artea sa, sa se rei11toarca in tad 9i sa arate 9i romanilor "poruncile" lui lehova! $i, dupa reintregirea Romaniei, dupa stingerea razboiului in Europa, loan Sima revine in Ardeal, in 1920 ~i incepe organizarea l.IDui grup iehovist. Avind mijloace banel?ti, a reu;;it sa atraga mai ales aventurieri, oameni fara convingeri cre~tine ferme ~i fara caracter. loan B. Sima, dindu-9i seama ca iehovismul este 0 mi;;care straina preocuparilor religioase, ca russellismul este 0 preocupare retrograd politica, iar "stllde11tii" ni9te cititori ignoran\i ai Bibliei, parase;;te secta, in 1927. Nu numai afit, revine la Biserica stramo~easca, demasca pla11urile anarhice ale organizatiei, .demonstreaza pericolul ei

52

cALAuzA CRE~TINA

moral ~i social, tendinta periculoasa,:practica abominabi1a a adeptilor, doctrina falsa ~i interesul material al initiatorilor mi~ciirii ~.a.m.d. De atitudinea lui Sima se sesizeaza comunitatile iehoviste din Europa:;;iGare intervin prin diverse cai pentru a recupera pe "profet", dar loan B. Sima rarftllle neclintit, integrat in Biserica stramo~ilor sai. Gruparea iehovista este preluata de altii ~i sustinuta din afara granitelor tarii, se tipare~te in continuare revista "Ttlmul de veghe", precum ~i alte bro~uri iehoviste. Din Cluj, iehovismul s-a raspindit printre maghiarii din Maramure~, Cri~ana ~i Banat, la ucrainieni ~i sirbi 9i ap:oi:la unii dintre romanii adventi~ti din Moldova, Dobrogea ~i, mai tirziu, in Oltenia~iMuntenia. De fapt, toata propaganda iehovista are substrat politic-anarhic, deprimant, menit ca sa produca panica. Este vizata mai ales ierarhia ortodoxa, socotita pactizanta cu antihrist. De~i nu accepta razboiu1, juramintul ~i nu pun mina pe arma, ei recurg uneori 1a muti1area degetelor de la miiI1i :pentru a nU.'face armata; 1a refuzul contro1ului medical ~i nefrecventarea unei ~coli ~i meserii ei arata ca nu trebuie a "pactiza" cu diavolul. Cu toata abtinerea de la se0iciul militar, practica 0 psihoza razboinica ~i seamana zizanie ca nimeni altii. Prin conceptia lor asupra "sfir~itului lumii" ~i mileniu1ui, pe care pretind ca numa:i' ei il cunosc, ameninta nu numai pe adeptii lor, ci 1umea intreaga cu soarta Sodomei .~i· Gomorei ~i implinirea datelor din apocalipsa. Accepta razboiul rara anne, razb61uhi pedeapsa cerului, cu foc ~i pucioasa - adica razboiul chimic ~i bacteoriologic ~ ~i trimbiteaza distrugerea tutmor, afara de ei ),cei a1e~i", prin anne secrete ale Domnului 0~ti10r, lahve-Savaot. rata "justificarea" biblica a martorilor lui Iehova. Numarul ceior 144.000 de martori din Apoca1ipsa a fost de mult depa~it (Apoc. VII, 4; V, 1.1 ~,a.). Ei pretind ca, fiecare popor trebuie sa aiba numarul respectiv de martori. .
Alte pUl1cte "doctrinare" rksselliste. Avind atili intemeietori ~i lideri, doctrina este confuzii, sincretista, obscurii.' Mmiorii ~i-au insu$it multe practici mozaice $i musu1mane, unii chiar refuza NoulTestament ~i intregu1 cult traditional. Din 1ucrarea lui Ch. Russell, Cheia Bibliei $i din bro~ura de cintiiri: "Imnele zorilor mileniului" se pot desprinde citeva conceptii iehoviste. Zicem iehoviste,fiinddi dupii condamnarea lui Russell ca ,;eretic", condamnare majestrit aranjata de jnristul ~i ,,fratele" sau, J. Rutherford, s-a reriuntat la titulatnra de "russelli~ti" $i s-au accentuat directiile: mileni~ti calculati, cercetatori serio~i ai Bibliei, studenti ai textelor, studi$ti ai Vechiului Testament dar mai ales "Martori ai lui lehova" etc. De aceea: 1. Se pretind cunosciitori "preci~i" ai venihi celei de a doua (a$a cum am aratat mai sus); 2. Recomandii Imparatia de 1000 de ani cu cei ch-epti, cei ale~i (care sint numai iehovi$tii); 3_ Nu acceptii $i nu cred in Sfinta Treime, totu$i, aratii: a) Exista lill Dumnezeu-idee; b) Iisus Hristos nu' este Dumnezeu, ci 0 creatura ~ lui Dumnezeu. EI a fost un simplu om, a fost .aCl.LZat ~i condamnat ca orice profet in afara legii mozaice, a fost rastignit ~i a muritca om pentru totdeauna, dar el pentru supunere a capatat nemurirea; c) Duhul nu-esteDumnezeu, 0 persoana, ci numai 0 energie a

FENOJ'vfENUL SECTANT DE-A LUNGUL TLvlPULUJ

53

Tatiilui. 4. Dumnezeu nu are inceput ~i nici sfir~it, este nemuritor. 5. Omul este 0 simpla fiin!a cu ratiune. Nu exist a nemurire. Nu exista suflet nemuritor. Invierea este un dar deosebit dat de Dumnezeu celor ale~i (iehovi~tii) ~i ascultarea (de secta), a~a cum a tacut Iisus, este condi!ia "alegerii". Sufletul omului dupa moatie doarme: "In numele lui Iisus tot genunchiul sa se pIece al celor cere~ti ~i al celor paminte~fi §i al celor de dedesubt" (Filip. II,l 0). Martorii talmacesc astfel spusele biblice: cere' cere~ti = ingerii; cele paminte~ti = cei ale~i, oamenii (iehovi~ti), iar cele de dedesubt = mortii CPs. XXVII, 1). 6. Nu exista iad ~i nici chinuri vqnice. 'Pacato~ii ,,1a inviere" - 1a trezire vor fi nimiciti: "Plata pacatului este moarte{(Rom. VI, 23). In Biblie, cuvintul ,,~eol" inseamna monnlnt, locul umbrelor, uilde toti merg, iar locul iadului in Noul Testament trebuie inreles simbolic. Invierea,zic iehovi~tii, va fi 0 restaurare sau rcstabilire a lucrurilor a~a cum Ie-a mcut D\unnezeu la inceput (organism). 7. Nu exista nici 0 sarbatoare, cele care sint au fost impuse. Totu~i, impart istoria omenirii in trei epoci: 1. de la creatiepma"la potop, lumea a fost condusa de ingeri (II Petru III, 6); 2. de la potop la a dOl~a venire a Domnului (1874), lumea a fost sub conducerea satanei; 3. de la 1874 p~.'9perioada de 40 de ani a urmat 0 vreme de incerciiri care au culminat cu razboit,ll:jnceput in 1914 = Venirea lui Iisus, a~a cum s-a aratat, a avut loc numaiin duh,j~Gain anul 1874. Pentru Bristos insa, toti cei morti pina la anul 1914 sint numad~'SQIrmolenta, amortiti.
Iehovi~tii sustin ca dupa Razboiul uniye'f$a\ din Annaghedon (Bar Maghedon Muntele de 1a Megida), in apropierea celebrului Ierihon (Isus Navi, cap. VII) descoperit in zi1ele noastre, care va avea loc' in Israel in valea dintre Megida §i ruinele vechiului ora~ Mesgidda, va urma 0 pace de 1000 de ani. Acest razboi va fi u1timul din 1ume ~i-i vor supravietui numaiiiehovi~tii. La marea conflagratie vor participa toate natiunile, Cll toate fortele lor interne (forte navale, aeriene, rachetele intercontinentale, trupele motorizate, blindate. etc.) iar Mesgidda va fi cel mai impOliant PlUlCt strategic: Ora~ul Mesgiddaconstituie un dublu simbol: lupta dusa in scopul infringerii du~manului ~i glorioasaYictorie ~i pacea care va urma dupa aceea. In vechime, Mesgidda era a~ezat pe un deal ~i domina 0 imponanta ~osea strategic a, care lega Asia de Africa. Din aceasta\ cauza ora~ul va marca, spun iehovi~tii, punctul culminant al desta~urarii unar evenim~nte de importanta mondialii, in care unii conducatori politici cauta sa se impuna cu forta. Din aceasta cauza, Dumnezeu va folosi ~i el forta ~i va realiza pe pamint sc()pul,sau. Viitorul universului, spun toti iehovi~tii, depinde numai de rezultatul luptei dintre cele doua forte in conflict.
==

Odata cu victoria, pe pamint va incepe impari'itia lui Iehova, atit de necesara, ~i va pune in umbra tot ceea ce au dat conduciitorii politici, imperfeqi ~i muritori, pina in zilele noastre. Victoria va produce tuturor ;supravietuitorilor (bineinteles numai iehovi~ti) 0 imensa bucurie ~i va avea loc "ra:zboiul zilei celei mari a Dumnezeului atotputernic". In fine, pamintul intreg va fi eliberat de sistemele politice, comparate de adeptii iehovi~ti cu 0 fiara.

54

CALAuzA CRESTINA

Nooivitatea sectei iehoviste '~l detenninat multe state sa scoata acest cult violent in afara 1egii.~' Slujitorii Bisericii stramose~ti ,ca ~i credincio~ii acesteia, trebuie sa cunoasca originea, substratul ~i manifestarile 'antisociale ale acestei secte pentru a ~ti cum sa aqioneze ~i sa se fereasca credip.~i6~ii ~i mai ales tineretul, de infiuenta nefasta a "profelib" iehovi~ti. Ei nu numai, ca sint impotriva organizarii sociale ~i oricarei aqiuniculturale, ci fac juraminte ,mtre ei pentru "a sluji Domnului o~tirilor" ~ Iehova ~i "a nu se supune statului". Influenta iehovista a depa~itlirnitele religioase trecind ~i in domeniul politic. Unele conceptii ale profetilor iep.Qvi~ti au fost insu~ite de asocialii fasciste sau revan~arde ~i mai ales de "inteme~<1torii" lllUi fals mesianism al zilelor noastre, fiind tot atit de nocive vietii sociale cit ~i cultelor religioase. 3. Nazarinenii sau urma~it Domnululin "pustia" lumii. ~ Nazarinenii (nazireii, nazarenii) sau pocaitii sint"un ordin, un grup dubios cu pretentia "supunerii" lor lui Iisus Nazarineanul, nu IiSlt~, din Nazaret, Hristos Mintuitorul, ci celui nascut nevinovat, crescut lara pacat cate a practicat nevointele in pustia Iordanului, a~a cum "pocaitii" ~ nazireii traiescin p'ustia acestei lumi. Ei se pretind ~ dupn propria marturie ~ reprezentantii "traitorilor curati" din pustia lordanului ~i Sinaiului ~i urmeaza lara gre~ pe Iisus nu nmmii in cuvinte, ci ~i "in fapta". Li se spune "podii!i" pentru pretentia lor de a pune labaza oricarei actiuni "nevinovatia", copilaria in Domnul, "trairea in fratietate", '0 comunitate a celor nazirei. Regulile acestei "pocainte", exemplu-n neprihiinirei,ledau fratii ~i surorile. Daca sectele dizidente organizplein tari industrializate ~ in state cu un potential economic ridicat, cu forta armata de temut, Cll 0 dezvoltare comerciala avansata ~i mai ales Cll 0 flota puternica, indeosebi Anglia ~i SUA, ~ all avut conducatori insHiriti ~i aventurieri recunoscuti,comUIlifatile de "pocaili" sipt simple, lara mijloace deosebite de propaganda. Gruparile "nazariene" se nasc in medii de bresle, in comunitati truditoare, lipsite de educatie ~i de 0 formatie;cultural-~tiintifica. In secta respectiva, obscurantismlll se implete~te cu erezia ~i superstitia ~i imprumuta manifestarile fanatismului: lipsa de educatie religioasa san fa}sitatea acesteia (exagerarea lucrarii harului ~ sola gratia ~ san predestinarea-destinul): Toate acestea au lacut ca adeptii sa imprumute conceptii stri'iine Evangheliei, justI'ficind credillta cu anllnturi cere~ti ~i "scrisori" sllpranaturale. 1. Istoric. ~ Intemeietor ~i prcifet este socotit loan Iacob Wirz (1778~ 1858) .. S-a nascut 1ntr-o familie cu conditil'de trai modeste. A frecventat ~coala primara ~i apoi a fost dat la meserie. De 111icavea inclinatii mistice, bolnavicioase, iar la adolescenta a inceput sa aiba "viziuni". Cum unii nu-~i explica aceste fenomene maladive, multi creduli I-au unnat,povestindu-Ie "traiul lui in Donmul", Ajungind tesiitor in ora~ul,Basel, ora§ de traditie in Elvetia, avind legiitura cu diferiti clienti, I. Wirz a inceput a~$i mari grupul adeptilor sai ~i a face lecturi biblice cu comentarii "inspirate" de duhul cel de sus. Parase~te breasla ~i dore§te sa incerce

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL T!J,!PULUI

55

o cariera militarii. Datorita "vedeniilor" sale, ofi!erii I-au luat in ris ~i au cerut sa-l intemeze intr-un ospiciu. In disperarea sa, a vrut sa se sim.fcida. Atunci a fost statuit sa ramina la vatra. Intors la vechea indeletnicire, Wirz;dupa propria marturie, a inceput sa "comunice" Cll lngerii ~i ace~tia sa-1 duca sa vada pe DOllliml. Dupa ce "a vazut" totul, ca ~i loan in Apocalipsa, pe la 1830, aineeput sa a~teama in scris ceea ce "Ii dicteaza" in pana Insu~i Sf. Duh. Credulii-adep!i s-au grab it sa-1 declare "profet inspirat" ~i 0 multime de surori secretare s-auaratat dispuse pentru a primi ~i a transmite "descoperirile" cere~ti. Halucina!ia continua, Wirz este posedat "de duhul" ~i Incepe a "corecta" gre~elile refonnatorilor ~i a completa Evangheliile. In acela~i timp, Apostolul Pavel "l-a rug at" sa-I continue activitatea "ca ~ef al partidei nazarillenilor. .. " (Fapte XXIV, 5). Astfel, tesatorul din Basel, fonneaza commlitatea: Comuna nazariana. Din aceasta comunitate, "profetul" i~i alege uceni<;ipentru a da lumii 0 noua credinta. "Revelatiile" nu mai contenesc, "visele profetic y." il stapinesc, Wirz afinna ca in 1850, a primit 0 scrisoare din cer de la Apostolul ~oan, in care il anun!a ca evangheli~tii Matei ~i Marcu n-au putut in!elege pe lisus~i n-au scris cum trebuie ~i iata ca a sosit timpul corectarii ~i ca adevarul sa fie imbriiti§at de Biserica cea noua, comunitatea nazarineana. Din "inspiratie" ~i din "scriso,!re", Wirz a mai "aflat" ca Iisus dupa inviere ~i cu zece zile inainte de Cincizecime, dupa ce ~i-a luat ~i ramas bun de la Apostoli, s-a retras in locuri aSClmse de pe lirlga Lacul Ghenizaret, "s-a dezbracat" de trup ~i numai dupa aceea s-a inal!at laeet,'Tot "rapitul in duh" Wirz devine noul "dogmatist" aratind ca Impara!ia lui Dumnez¢u are trei epoci: 1) Epoca Tatalui care cuprinde perioada tocmirii tuturor pina laI1St!.s; 2) Epoca de glorie, a Fiului, pina la 22 februarie 1826; 3) Epoca continua,."epoca Duhului sau epoca "noii Biserici". Pentru a justifica chemarea profetica, loan Iacob Wirz sus!inea ca Dumnezeu i-a trimis duhul preo!esc al lui Melhisedec, ca sa intemeieze 0 "Biserica noua", neprihanita, deosebita de cele existente, straine de Dlllnnezeu, compromise ~i pacatoase, sustinute de stat ~i izolate de credincio~ii pocih!i. "Profetul" noii Biserici avea dese crize epileptice dliblate de 0 pronuntata schizofrenie. A~a se face ca ~i-a dat duhul intr-un accident neelucidat, parasit de Domnul, neocrotit de Evanghelistul loan ~i nei'l1grijitde ,,fra!ii ~i sm-orile" sale. N-a avut familie, l1-a avut urma~i. La Inceput a fost un om pa~nic, l11ul1citor, respectuos, ca apoi sa devina violent, posesiv, poruncitm. De aceea, dupa moartea sa (1858), secta s-a destramat, iar "nazarinenii" s-auimpra~tiat. Ca 0 precizare la cele de mai sus: loan Iacob Wirz s.-a inspirat din Inceputurile activita!ii unor reformatori, din partile negative ale mi§carilor religioase ale Europei sec. XIX. Totodata, influen!a anarhica a sectelor din SUA, ~i-a gasit ecou in imagina!ia bolnava a "profetului", iar ereziile gnostice,influen!ele dochetiste ~i spiritist-teozofice i-au modelat "Comuna nazarineana". Organizarea sectei. - Dad "noua Biseridi".intemeiata de Wirz se ..inmonnintase odata cu el, totu~i concep!iile sale s-au transtnis. Mi~carea lui Wirz are un caracter de revolta, cu 0 doctrina total eretica. Dupa "profet", Sfinta Treime


56
.CALAuzA CRESTINA

nu exista. Iisus Hristos a putut invia, fiindc§.: n-a murit de tot, doar a le~inat pe cruce ~i de aiei se inspiri'i multi seetanti~i eretici mai simpli. Raiul ~i iadul sint promisiuni~i amenintari. Imparatia cerurilor, ca ~i iadu1 cel mai de jos ~i seri~nirea dintilor sint propagate de seetanti in eulori foarte vii pentru a impresiona pe eei ee aseulta .., 1. Din cauza dereglerarilqr,Jui psihosomatice, Wirz neaga orice forma de easatorie, legaturile fire~ti punindll-1e pe seama. diavolului ~i slugilor lui, iar eelibatul este cea mai inalta fonna a "pocaintei" ea ~i casatoria in DOlmml. Casatoria ,,fralilor ~i surorilor", familia in general; este un pacat, 0 necredinta ~i obstacol in ealea Domnului. Datorita acestor concep!ii, acleptii au inceput sa se retraga ~i sa se organizeze in "comune" nazareie. 2. Adevaratul organizator ~iideolog al seetei este soeotit insa Samuel H Frd!ic!z (1803-1857), tot din E1vetia. Samuel Frolieh se tragea dintr-o familie cu veehi traditii mozaiee ~i inclina!ii eOl11erciale.Stramo~ii sai se "eonveliisera" la cre~tinism ~i odata eu aparitia ealvinismului au imbrati~at conceptia ~i rigorile aeestuia. Dupa ee trece prin eduea!icipruneiei ~i termina ~eolile de pregatire generala, din dorinta parin!ilor, s-a inseris:la Faeultatea de teologie din Zurich ~i apoi Basel. Nesimtind voca!ia pentru teologia 'calvina, indoindli-se de eonceptiile inainta~ilor sai, Samuel apuea ni~te drumuripericuloase: distractii ieftine, destrabalare, con sum de bauturi a1cooliee etc. Tenninind studiile ~i batjoeorind tineretea, a inceput sa spuna ca viata n-are sens, casocietatea este 0 greutate, iar omul 0 fiinta riitacita plina de toate nelegiuirile. Totu~i,:ajunge pastor calvin in Basel. Era satul de viata ~i de cerin!eIe ei, nu-I interesa filnilia, iar femeia era socotita intruchiparea rauIui, egoismului ~i distrugerii dintotdeauna. Luase contact cu ideile batrinului intelept Wirz din Basel. Intr-un moment de criza, planuia chiar sinueiderea. Dar, a~a Cllm marturise~te, in preajma Pa~tiloranului 1825, i s-a "ararat" insu~i Dumnezeu, indemnindu-l la 0 viata curata. De$i era descumpanit moral, Samuel avea eon~tiinta datoriei fata de profesie, incit credincim,lii sai 11 apreciau pentru arta sa predieatoriala 0i zeIul pastoral. Inca din studentiei~i ararase rezerva fata de unele eoneePtii ealvine. Renunta, in ealitatea sa de pastor,.la rigorismul refonnat 9i lnclina din ee in ee mai mult spre praetiea baptista ~i spre pietism. Chiar marturise9te aderenta Ia baptism. Mai l11arii sai il exclud de Ia amvon, sint seandalizati eredineio~ii. Dar Samuel treee in 1832 la baptism. Multi eiedilleio~i ealvini I-au urmat ~i astfel intemeiaza 0 "eomuna" eu 39 de aderenti pecare ii boteaza din non prin scufundare. Ti111nd eont ~i de spusele "profetlllui" Wirz,ai carui aderenti-rataeiti revin la Samuel. astfel "pastorul cel adevarat" intemeiaza Comuna nazarianCt. Noul eonducator ataea Biserieile ofieiale ~i confesiunile cre~tine ~i prin Cinei scrisori definitiveaza "doetrina" noii eomunitati. Multi dezechilibrap il apreciaza, toti nemultumitii se "reboteaza" ~i intra in organizatie. Se sesizeaza"cardinalii 9i pastorii din Elve!ia. Samuel raspunde ea Biserica este 0 "eoncubina'i 'a, statului cu. care eocheteaza §i de la care prime§te plata, eel ce nu se l11inje~te nu prime§te nimie de Ia Stat, de aeeea se cere 0 noua Biserica, nepatata, care este "Comnnitatea nazarineana".

FENOMENUL SECL4NT DE-A LUNGUL TlMPULUI

57

Sec'!a a Iuat proportii. Credincio~ii bigo!i, nemultllmi!i social, eel 111 conflict ell societatea, tineri deceptiona!i, fete sdipatate, totialergau spre "Comunitatea lui Samuel". l]nii s-au grab it sa-l numeasca "refonnatoml adevarului", urma~ul lui U. Zwingli, omul care. da raspuns necesar cre:;;tinuJui de astazi. Multi studenti straini aflati la universitatile elvetiene I-au audiat pe Samuel. EI, ca oarecind Augustin, i9i marturisea pacatele public, ceea ce impresiona l11ul!imea: "ell, spunea Frolich de la amvon, ~i in ziua de azima inspaimint cind ma gindesc la acel abis de pacate in care cazuscm ~i care ma inghi!ise. Ot, vai mie, daca atunci Domnul ar fi fost om sau daca ar fi gindit ca un 0111, EI,in 1l1inia Sa, ma putea srarima ca pe un ulcior. .. Eu ma intrebam daca trebuie botezati copiii (in parohia unde fusese, Leutwyl) ~i voi, copiii de atunci, sinteti astazi linga mine", in Biserica noua. Meseria:;;ii din breasla lui Wirz il declar'a "mingiietorul saracilor" :;;i sprijinitor Impotriva patronilor. Intr-adevar, Samuel declara, publjc, in predica, ca Biserica (catolica ~i refonnata) este un pericol al pocaintei din '~<1uza 1cgaturii ei cu statuI. Dupa 1832 nU1l1ele sau ajul1ge pe lista "misiol1arilor" ~i Societatea Cll acela9i mnne din Anglia Ii ofera lui Samuel prilejul sa cutreiere Europa. Avind existen!a asigurata ataca atit Bisericile istorice, cit :;;i pe pastorii confesiunilor protestante socotindu-i slugi ale diavolului. Din experienta capiitata, i:;;i da sea1l1a ca totu:;;i vi:~!a de familie este mult mai aproape de chemarea firii :;;i se casatore:;;te cu 0 fosta Co~ega :;;i admiratoare a lui. EI refuza sa depuna juramintul in biserica pentru casiit()~ly, totu:;;i sotia il unneaza ~i Samuel devine, din destrabalatul de alta data, un sot"af~ctiv ~i un tata grijuliu :;;i aceasta datorita afectiunii sotiei pentru el :;;i admiratie'ipe care ea 0 avea pentm zelul lui. Din casatorie au rezultat doi copii. Intrucit'h~a depus juramintul, StatuI elvetian a declarat copiii nelegitimi. Ura lui Samuel ilnpotriva statullli s-a marit. Este nevoit sa paraseasca Elvetia :;;i se stabile~te in Alsacia. Citiva fanatici l-au urmat ~i multi dintre adepti s-au asociat Cll "fratii" boe~ni.~i astfel secta a patruns in ci'teva tari ale Europei printre care ~i Ungaria. A~a se explica fenomenul raspindirii ~i la maghiarii din Transilvania, ~i la unele familii mixte din nordul Maramure9ullli. De fapt, in Ungaria, pm1izanii lui Wirz ~i Frolich s-au'numit nazarineni, dupa spusa biblica "nazarinean" se va chema :;;i "nu va bea Yin liici ,alta bautura ametitoare ... ,. (Luea I, 14). Samuel Frolich a mmit in floarea virstei (1857), inainte de profetul Wirz (1858). Ideile sale au prins contur in lumea celor dezmo~tenit~·, dar Biserica "eea noua" n-a putut fi recunoscllta de nici 0 societate :;;i nici un st~t din cauza pozitiei sectei. La noi, pocaitii au piitnms mai intii in partile Aradlllui, in Bihor, Cenad, Bekes etc. dar au fost interzi~i prin lege. Totu~i "pocaitii" i~i due existenta la umbra cultelor neoprotestante. Nu sint organizati, nu au pastori 'Ii nici .p01nunitati, sint ni:;;te grupari putin numeroase in frunte cu "pre:;;edinti", alqi dintre ,,{rati" mai eu autoritate. "Pocaitii" sau nazareii nu trebuie confundati cuadeptii Cultului cre'itin dupa Evanghelie.

58

CALAuzA CRESTINA

PUllcte doctrinare specifice "poGai/i/or u. - De~i le-a plaeut sa se intihlleze poeai!i - nazarieni, Ii se potrivqte de:i}l'lmirea de nazarei. Aee~tia erau 0 seeta violenta din primele veaeuri cre~tine, urma.5Lai gruparii lui Teuda (Fapte V, 36). Nazareii sint amintiti atit de Sfintul Irineu, ··11hpotriva ereziilor, elt ~i de Sfintul Epifanie de Salamina (+ 403), ca foarte periculo~iJ ;comunitatii ere~tine. Conceptii1e lor sint sincretiste:;idei gnostice ~i maniheice, praetici baptiste ~i rigorism calvin, confuzie intre vocarie ~i zel profesi onal.
1. Pocainta, pe baza doctrine! nazarinenilor. Ei justifica aceasta "pocain}i'i" prin spusele Apostolului Petru: "Podaili-va, ~i sa se boteze fiecare dintre voi intru numele lui Iisus Hristos spre iertare~pacatelor ~i veri lua darul Sf. Duh" (Fapte II, 38). Din aceasta porunca decurg u:ririMoarele obligatii: I) Nimeni nu poate crede in lisus daca nu s-a recunoscut mai intli.'ca un om pacatos. A~a cum inainte de Iisus Hristos a venit loan Botezatorul, a:rttmrind pocainta, tot a~a trebuie sa vina credinta ~i apoi predica; 2) Cei care nu s-au renascut sint supu~i puterii satanei ; 3) Numai cei renascuti primesc botezul in 111bdvalid, la virsta de 7 ~i 14 ani; 4) Cei care nu sint renascuti, nu fac parte din Biseri~ca lui Hristos, caci madularele trebuie sa fie toate reil1l1oite; de aceea celelalte bist-rici sint institutii pur omene~ti, sociale.

2. Botezul nazarinenilor este salvator, cine il accepta nu mai poate pacatui. 3. Conceptia despre mileniu este confu,2:ii:(calculeaza cum Ie convine, fie dupa adventi~ti ~i penticostali, fie dupa russelli~ti) .. 4. Este interzis juramfntul, este suficienta ragaduinta: nu depun juramintul rniiitar, nu depun marturie pentru clarificarea adevarului, nu depun juramint de credirila etc., nu admit razboiul de aparare ~i interzic adeptilor sa puna mina pe arma. 5: Toate institutiile publice sfnt loca~uri ale lui antihrist; ~coala ~i to ate mijloacelede educatie n-au nici un rost, deoarece copiii dupa ee primese botezul nu mai potpaciitui. Copiii ajung la fericirea raiului ~i n-au nevoie de nici 0 invatatura. Este interzis adep!ilor folosirea mijloacelor diavole~ti: presa, radio, tv. etc. 6. Nu exista vocarie ~i predieatori ale~i. cifiecare poate vorbi, dad simte ilul11inarea Duhului Sfil1t. 7. Sint doua categorii de credin/a; a) prietenii 9i prietenele. cei care freeventeaza adu~larile ~i se pregiitese pentru a primi botezul; b) "Fratii ~i s LJrorile" sau eei care all intrat in fal11ilie, in c01l1l1nitate. Ei se adreseaza eu: tu, sora, tu frate etc. 8. Viata pcirticulara trebuie sa fie lips ita de de~eliaeillni lumqti: interzieerea distractii10r, oprirea vizionarii fi1l11elor sal! mersul 1a speetaeole, abtinerea de la cintece de lume, de la' bvel1imente familiale (botez, nunta, onomastiei), excluderea fllmatorilor, eonsul11at~dlor de bi'iuturi aleoolice, vorbirea murdara, atitudil1ea cOl1damnabila ~i imbraciilTlintea necuviincioasa etc. 9. Excluderea din eOl11unitate este absoluta, rara reVel1ire. 10. Alte punete sint comune tuturor eonceptiilor sectante. "Cllltul" ~i manifestarea "evlavier". - Se citesc texte ~i se predica pe rind, ca ~i in casele de adunare ale bapti~ti16r, Wirz spunea, in naivitatea $ir~tacirea sa, ca intr-adevar cultul nu poate fi decit ceva ascuns. Rugaciunea comuna se face mai ales dupa masa (orele 18,00),

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

59

potflVlt unei "descoperiri" ce s-a facut "profetului". Ingerii aduc inaintea lui Dumnezeu faptele ~i rugaciunile omene~ti din, ziua respeetiva. 1. Rugaciunea este in gind, adeptii stau eu capetele plecate, a~teptind "inspiratia" Duhului §i impreuna-cintarea inimii. 2. Simbolmile, Botezul !ii Cina, sint destul de rudim(:ntare. In ultima vreme, la botez, nu mai rostesc nici 0 fOD11Ula. Numele eelui botezat ;,se comunica" de Sfintul Duh. Cina este 0 gustare simbolica. Dupa treeerea la seeta a fostului preot catolic Lindl, acesta a introdus in intnmirile pocaitilorinvocarea sfm!ilor, rugaciuni pentru cei morti, binecuvintarea bucatelor, sarutarea in adunari ... Dup[:ce Samuel Henri Frolich a facut 0 vizita in Anglia, la Londra, a cunoscut Cartea de imne a bapti~tilor evangheli~ti din care a selectat citeva cintari, Ie-a tradus in limba franeeza ~i germana ~i a dat la iveala, in anul 1855, Noua haifa a Siol1ului. Tot Samuel Frolich, dupa calatorii "misionare", a fixat "savir~irea" cultului Duminica dimineata~i joi epe alocmi miercmi). 3. Cu tot refuzul culturii ~i rezultatelor ~tiintei, astazi au case de adunare impodobite, unele cu tablouri cu subiecte biblice, altelecuobiecte omamentale ~i mai ales ceasul care bate in ritmul meditatiei. Rinduiala esteistricta; fratii cu prietenii, la stinga; surorile cu prietenele la dreapta. Sarbatori deosebite nu au. Duminica este zi de adunare, fara alta senmificatie. In concluzie, pocaitii sub orice masca religioasa s<liicultura s-ar ascunde pot fi u~or descoperiti dupa pozitia lor impotriva Bisericii, stahiltri ~i culturii. Ei prezinta un real pericol social prin stoparea aptitudinilor la c()pii~i frinarea dezvoltarii intelectuale la tineret. Propaganda pocaitilor este fara efect acolo undepreotul, pe linga misiune, este ~i un factor pozitiv pentru incurajarea culturii ~i indemnul parintilor sa trimita copiii la §colile de toate categoriile pe care statuI Ie pune la dispozitia tuturor, rara nici 0 discriminare. De asemenea ~i Cultele neoprotestante au datoria!§i obligatia sa dema~te organizatiile dizidente ~i sa aqioneze pentru combaterea fenomenelor morbide care se pot ascunde uneori la umbra recllnoa~terii functionarii~i organizarii legale a comunitatilor acestora. 4. Seceratorii sau "cre~tinii" ultimelor zile. - Secta secer5torii sau ere~tinii ultimelor zile este alt spechTl al ri"itacirii religioase, de aceasta data ,,0 l1111ltime vida" de conceptii advento-penticostale justificate prin texte.noutestamentare. Aceasta titulatura ispititoare de "seeeratori" arena scoplll violent a1. sectei: a secera, a sl11ulge, a distmge, a sfiqi ell aria, a da foc paielor, a incheia un and'e Truda. Seeeri~ul este apogeul ~i cum lumea, dupa Scripturi, este uncimp de holde; au fost tocmiti lueratori pentru a secera eeea ce au semanat al!ii. Aspectul fulgerator ~i revan~ard de "seceratori" a fost foarte binevenit in lumea credintelor" eelonnoi ~i advente, fiindca atit adeptii, cit ~i curio~ii ~i credulii se saturasera de atitea antecaleule, caleule ~i postcaleule ale "venirii" lui Hristos. Prea multi erau intoxicati de veninul §arpelui bogatiei - ?vlamona, in organizatiile religioase, pentru a pune capatatitor preziceri de "veniri" ale Domnului singur, ell apostolii, in duh, nevazut ~.a.m . d.,'trebuia 0 "noutate". Lumea se industrializase, pildele pastorale, exemplecu munca viei, cimpului, 3 imprumutului, chemarea la respeetarea postului ~i a unOr ceremonii de destindere

60

CALAulA CRE;>TlNA

pentru sufletul omului nu mai aveau trecere la "credineio~ii" adventi. Si iata ea apare un aspect pe care omul modem il neglijeaza: agricultura ~i mai ales, seeeri~ul. Pastrind fondul doetrinarde teama ~i cutremur pentru "infrieo~atul juder, noii cre~tini adventi "angajati" eu ora, seeeratorii, au a~teptat startul: "ineeputul mileniului 1914 iar dupa 3 ani ~i opt llUli au inceput "aetivitatea", 1918. Secta a aparut in mediiadvente, obscure, probabi1 in Gennania, sub influenta unor filozofii reactionare, lainceputul primului razboi mondial. S-a raspindit in imperiul austro-ungar, inclusiv in Transi1vania. Seceratorii la incepnt pareau ca sint 0 dizidenta baptisto-adventa, dar doctrina lor era cu totu1 alta. Ei se socoteau superiori inainta~ilor ~i originali in "ehemare", invitati sa secere ceea ce ausemanat a1tii. R{lspfndirea. - Desigur, secta seceratorilor, ea de fapt toate secte1e, n-a avut adepti, intre romanii ortodoc~i, cum n-au avut niei alte culte neoprotestante, totu$i s-a prins la unele familii mixte. A§a se face ca ullii interesati ~i curio~i au aderat la aceasta gmpare. . c,' Cunoa§tem initiatoml, Al~xandnt Torok, din Budapesta, care vine la Timi~oara, exercitind meseria de rotar ~.idii1du-se drept "Mare seceriitor", angajat de Domnul. Cu tot sprijinul "holdelor" de pestegranita, Torok n-are succes printre romani, dar ci~tiga citiva aderenti maghiari dintrebapti~ti §i adventi~ti. EI dorea sa infaptuiasca 0 Uniune sub numirea de "Seceratoml". N:a reu§it sa organizeze a~a ceva §i atunci se reintoarce la Budapesta (1924). Sint angaj~ti "in seceri§" maghiarii Ladislau Veg §i loan Benedek, muniti "pastori ~i intemeietori"·.· Ei au activat citva timp in partile Bra§ovului. Dupa 1924, a cazut victima un mbldovean din Bacau, Gheorghe Munteanu, dar care n-a avut trecere la romani ~i nu s-au inregistrat adepti printre credincio~ii ortodoqi. Centrul de propaganda a fost Bra§ovul, raspindind foi volante litografiate sub titlul: MUl1citorii seceri~lllui.; Secta seceriitorilor a fost.interzisa de statuI nostru in 1929, 1942, dovada ea erau totu~i destui aderenti. Dupa eel de al doilea riizboi mondial nu s-au mai semnalat cazuri nici chiar intre maghiarii din Transilvania §i Banat, ducindu-~i existenta sub paravan baptisto-advent ~i iehov. Este clar pentru oricine, .c.a s-a incercat ~i prin aceasta secta a se face 0 bre~a in unitatea spirituala ~i nationala a romanilor de peste Carpa!i, caI;e au fost una ell romanii de pretutindeni, totdealma. COl1cepfii specifice. - Secta seceratorilor, de~i inregistrata de vigilenta religioasa a Europei, are cele mai curibase, ciudate ~i nastru~nice puncte doetrinare in raport eu celelalte seete. Concep!ii religioase difuze ~i confuze, un sincretism ambiguu, 0 invii!atura de credinta ce produce ilaritate. Din date Ie unor monografii, mai ales din foile lor volante (care au apatut in 1imba maghiara ~i in limba romana), se pot desprinde unnatoarele: 1. Sint "cIT~tinii" duhului, ultimii ale~i, in care s-a revarsat daml vorbirii in limbile "cele adevarate", a~a Cum arata Apostolul Pavel ~i tahnaeesc "cum trebuie", In cifre, parabola Lucratorilor viei (Matei XX, 1-16), rostita de Domnul pentru ei. Ei sint ultimii "angajati".

FENOMENUL SECTAl'iT DE-A LUNGUL TIA1PULUl
~i

6J

daca sint cuprin~i de glosolalie, inreleg nu numai limbile 0l11ene~ti, ci ~i pe chiar ce au spus ~i au gindit patriarhii§i reformatorii de pina la ei. Ace~tia au fost gmpari in ni~te "straji" pe care le"inspecteaza" scceratorii, ea ultimii tocmiti sa controleze ~i sa calculeze exact intrarea in via Domnului. la sunetul trimbitei! 2 Sint cercetatori ai Bibliei, calculatori ~i,programatori, astfel: Noe, dupa spusele Scripturilor, a prelnchipuit, pe Hristos (I Petru Ill, 18-20). La virsta sa patriarhala de 600 de ani, a venit potopul§i a intJ;at in, corabie la ponmea Domnului. Dupa 600 de ani de la na~terea lui Hristos a venitpotopu! de natilmi. Potopul a tinut mai mult de 1 an, deei cind Noe avea 601 ani,a ineetat deluvillJ (eatasIrofa). Pentm ere~tinii seceratori, fieeare an dupa 600 inseamna 360 de ani - ziua fiind soeotita an, dupa ealculul advent luat de la profetii'~xiliei (600 + 360 = 960), deei 960 d.Hr. este anu! (ziua) cind Hristos "a tocmit"; lucratorii pentru via Sa. Or, aeeasta zi (an), 960, nll este obi§nuita, ci!':ste de 1000 de ani, ~i cum ziua are ~i noapte, trebuie impartita in dOLla, 500 de ani: (960 -;- 500 = 1460) ~i atunei rezulta anul 1460, cit dureaza aceasta zi, §i c1ndirlcepe ziua propriu-zis, fmpartito in straji, pentm a cerceta via Domnului. Ziua are patru straji a cite trei ore fieeare, de;asemenea, noaptea 12 ore, deei 24 ore. . Cum ziua este de 1000 de ani, 0 ora va fide,UOOO : 24 = 41 ani ~i 8 !uni, iar o straja de 3 ore, 3 x 41,8 luni = 125 ani. L StrajaIde la 1460-1585 ~i cuprinde timpul "lucratorilor" Refonnei toemiti deHristos.pe~tm lueru in via Sa, perioada de ineeput, grea. 2. Straja a II-a de la 1585-1710, ;pel'ioada inmu1tirii lueratorilor: anabapti~ti, bapti~ti, menoni!i §i multi alti lucratOlieu;diferite ealificari. 3. Straja a III-a de la 1710-1835, epoea lueriitorilor serio§i: ce,n;etatori §i calculatori, "siguri", studenti In Biblie, vizionari, proferi §i mileni§ti. 4. $trgja Cl IV-a de la 1835 la 1918, au intrat in vie, dupa atita a~teptare, §omaj ~i "eadre1~ealifieate" ale adventi~tilor. .. Dar aee~tia n-au luerat decit doua ore, adica 83 de ani, deei plna in 1918, dud "i-a prins" Ceasul al 12-1ea! Aeest eeas al 12-lea, anul 1918, in "calculul" stl,ceri'itorilor a adus, eu ingaduinta Domnului, pe ultimii ere~tini sa sec ere ceea ee aUsemanat inainta§ii. La plata (mileniul) acqtia vor fi rasplatiti deopotriva ell ceilalti lucratori, indiferent dnd au intrat in lueru §i ee an lueral. "Seeeratorii" eu uneltele lor se pierd in aria p~tlvei tuturor seetelor ... 5. Betani~tii sau refonnarea Bisericii reformate. - Biserica reformata ea de aItfel toate eelelalte a fost framintata de-a lunglll exiqtentei sale de diverse emente religioase §i eoneep!ii teologiee eontestatare, care~j~al.J lasat amprenta pe una san pe alta din aetivitatile sale. A~a de exemplu, la inceputul seeollllui al XX-lea, ea unnare a influentei teologiei liberale, in sinul Bisericii refonnate se dezvolta un puternie curent pietist, care eu timput s-a transformat 1ntr-o 1J;li:;;eare religioasa anarhiea, cunoscuta sub numele de betanism, dupadenumirea loealita!ii Betania, din Palestina bibliea. Betani§tii se eonsidera sueeesori ai popornlui ales ~i pe acest temei refuza oriee legatura cu ceilal!i eredincio§i, considera!i paci1to~i, cit ~i cu "lumea", adica eu soeietatea. Betani:;;tii justifiea religiozitatea lor pril1iZ01area de lume, care eonstituie cele
cere~ti ~i

62

•G~"'LAuzA CRE~TINA

calea spre mintuirea sufletului: In acest sens invodi Evanghelia lui Luca (X, 3840), in care Iisus lauda pe MaT~a5'sora Martei, pentru credinta ~i evlavia ei. Dupa cum se §tie, acestea erau dini'Betania. Miclil lexion de istorie bisericeasca - editia 1977 - Budapesta, define§te betanismul astfel: "Mi9careabetanista esteacea orientare religioasa din Bisericile protestante, in special din Bisefica: refonnata, care, sprijinindu-se pe invati'iturile de baza ale calvinismului, impune credinciosului origuroasa viata asceta. Adeptii mi~carii betaniste se intituleaza mo~tenitori ai poporului ales, motiv pentru care excIud dintre ei pe toti ceilalti credincio~ipe care Ii considera pacato9i. Betani9tii considera daunatoare mintuirii legaturaC1.11urhea 9i cu cei din afara Bisericii" (betani9tii n.n.). De cele mai multe ori, betanisll!iul este insotit de manifestari sociale retrograde. I Originea mi~ciirii. '-B'etanismuli§i are radacinile in SUA, tragindu-9i invataturile din curentul pietist' "The Christian endeavor Society" (Societatea persistentei cre9tine), al caruipteCllYSOr a fostpastorul F. E. Klarc (1881). Curentul pietist a aparut insa mult mai.devreme, in sec. al XVIII-lea 9i propaga necesitatea stimnlarii 9i reinnoirii permanente a sentimentului religios prin intennediul bibliei. Mi~carea lui F. E. Klarc' s~a organizat ca 0 comunitate a tineretului "crestin" 9i s-a raspindit initial in SUA, intre membrii tineri ai Bisericii presbiteriene, apoi in Anglia 9i Australia intre metodi9ti; pre cum 9i in India, intre bapti9ti. Adeptii raceau ,,0 ragaduinW' prin care se obligau sa-9i dedice intreaga activitate cauzei lui Iisus, sa se roage 9i sa citeasca zilniC cuvintul lui Dumnezeu. Intre obligatii1e lor intra: 9i marturisirea deschisa, publica a pacatelor, aceasta fiind considerata 9i ea 0 cale spre mintuire. NOlla doctrina. Federatia betani§tilor 9i-a prop us patm scopuri principale: 1. Marturisirea sinceraintru Hristos; 2. Activitatea cre§tineasca in numele lui Iisus; 3. Pentru Iisus 9i Biserica shHDeviza practica, recomandata in afara Bisericii); 4. Comuniunea cn poporul lui Ilsus. Patrllnderea In Romania. In tara noastra acest curent prinde radacini la refolll1atii maghiari din Transilvania dupa ce aVLlsese succes in Ungaria intre 19131918, ca Ufmare a unei intense activita!i prozelitiste sprijinita de profesorul de teolo gie dJ: Kecskemety Stefall din Clltj~i!de citiva pastori reformati. Dr. Kecskemety redactase §i 0 revista cu continut religios numita "Mica oglinda" (Kistiik6r), care, de§i oficial nu era organul mi§c5rii, publica' totu~i artico1e citite cu mult interes de pieti;;tii maghiari revan§arzi ~i $ovini. Este semnificativ faptllF ca in cadru1 acestui curent religios l1l1 se pastreaza denul11irea de Betania, ci nUl11af'iriitia1e1e c.E. adica Christian Endeavor (Straduinta cre9tinii). Cll til11pu1 ia fiinta ofederatie a societati10r pietiste denul11ita Federatia transilvaneana a 1ucratorilor'pe:taril11ul evangheliei, Cll sedilll 1a Cluj. Intreaga federatie se considera 0 Comnhitate de har a tuturor membrilor C.E. Intrarea in aceasta comunitate se racea printr-o ragaduinta al carui text era diferit de la 0 comunitate 1a alta: "FagiiduiesG domnu1ui meu Iisus Hristos ca, avind incredere in puterea lui, ma voi stradui sailnpiinesc tot ceea ce este pe p1acul Domnului ~i voi cauta sa traiesc 0 adevarata viata cre§tina ... "

....---------.,..."""c,',.,'

FENOMENL'L SECTAiVT DE-A LUNGUL TlMPULUI

63

Scopul principal al

mi~carii

c.E. a fost im10iTea;lntregii Biserici reformate.

Mi~carea pietista, de nuanta betanista, intre alte obiective, ~i-a propus acordarea

. .' unei atentii deosebite evangheliei. Ce reprezinta betanismul din Plllct de vedere .teologic §i social. - Am aratat ca din punct de vedere doctrinar, betani~tii recun()~c invataturile de baza ale reformatorilor din secolul al XVI-lea. In ceea ce prive~teinsa practica ei ~i-au fonnulat §i unele invataturi proprii. Qrientarea teologica a betarii~tilor din tara no astra a fost fonnniata in "Micul catehism al Federatiilor cre§tineC'.E." publicat in anul 1925, in revista oficiala a Bisericii refonnate "Refonnitus Szemle" nr. 30-34, cit ~i separat sub fonna nnei bro~uri. In privinta prozelitismului, organizarea betanista propaga instrainarea credinciosului de colectivitate, indemnindu-lla opozitie fata de~aceasta, considerind progresul ca fiind emanatie a diavolului. Fiind 0 grupare anarhica ~i secta, in acela~itimp, betanismul dezbina pe credincio§i, imparfindu-i in convertiri ~i pacato§i, adic~ Ihgrupari opuse. Betanismul este individualist en vizibile aspecte sectare. Activitatei,a sa comunitara apare intr-un cere foarte restrins, zis fratesc, al celor convertiti. In~{iltima vreme adeptii betani~ti maghiari practica un intens prozelitism intre credinc;ig~ii maghiari ai altor culte.

*
Jehovi~tii, reformi~tii adven!i, pocai!ii~nazirei,betdjii§tii ca ~i pieti~tii-seceratori slnt proveni!i din acela~i izvor tulbure ~i agitat a1 f7.jstabilitalii /n credin!a. Toate aceste fncercari, unele reu~ite - mai ales iehovisn.tzil-, llU au alt scop decft distrugerea spiritualita!ii rol11al1e~ti ortodoxe, crearea sta~:iide neil/credere in societate ~i provocarea de conjlicte /ntre ceta!eni invocfndu-se ,motive religioase. La toate acestea, ca la multe altele, preotul ortod(i{cd~i 1l1treaga sa ob~te trebuie sa fie foarte atenli, fiindca nu exista Evanghelie l1oua, '~ifalsicatQ; 711i poate jf Biserica a til71Plllui, ci ratacita; i'mparliri ,5i comentarii alebiDtiei "noi ", Cl/ boli psihice. Pe SClLrt, doctrinelm; concep!iifm; inepJiilor sea;ke, se poate raspunde; 1. Profetic, "cei ce seamana vint vor culege fiiriLt'7'ta" (Osea VJIl, 7). 2. Feriti-va de cei strica!i la minte ... " (Fapte~29; 11 Tim.l J< 3). 3. ~tiin!ific, pentru atftea calcufe ~,exacte" se ;;it'e ca anul arc 365 de zife, 8 ore, 48 de minute ~i 45 de secul1de; Illi 360 de zile! ... , 4. Referitor.la calcule: " ... aceasta fnlefepcil!Jle este 0 nebunie fnaintea lui DW71neZ€li" (j COl~ I, 19-20) ~i til acela,<;i timp de rfsznaintea oa771eni1or (1 COl~ II, 4-5); 5. "Inlocuirea datelor Revelatiei cu calcule omene~ti ... (Gal. J, 11-12) ~i neluarea in seama a spuselor Mfntuitorului: "Nu va.' este dat voua a cunoa~te vremurile ~i soroacele ... venirii celei de a doua ... ":(rFapte 1, 7-8), este de fapt fnlocuirea lui Hristos cu falsul, cu mitul ~i fn~elarea, CU' ntiheiuna, specifice diavolului ,<;i a shljitorilor lui (Joan VlJI, 44).

64

CALAuzA

CRE~TINA

II. - SECTEJ\iIISTICO-BOLNAVICIOASE CU PRACTICI ~CESTUOASE $1 PROXENETISTE

Precizari necesare. - In ct.tltele de mistere greco-romane, in concep!iile religioase ale lumii vechi, existaliti:ndivizi ell dereglari psihice ~i hODllOnale care erau cOl1siderati "ale~i" de divini'tatepentru a sluji templelor: scape!i satiri, grifoni, ciclopi, androgini etc. De asel1ienea, au existat grupuri de "fecioare" cOl1sacrate, "profetese", unna~e ale Pitiei sa'tlsibilelor. Se cunosc corpora!ii intregi de alese care nu erau altele decit cele isterice,;cll boli psihice accentuate, ramase "consacrate" nu din vointa lor, ci din cauza unor,accidente vitale, mai ales in perioada critic a a trecerii la pubertate sau "daruite" zeitatilor. Din cauza "frigiditatii, isterismului sau exageratului apetit sexual" atit batb~liicit ~i feineile practicau mutilarile "ceremoniale" pentru a fi primi!i in ceata Afrodi~¢:i" lui Zeus, lui Jupiter ~i chiar inspaimintatomlui Moloh - eel caruia i se sacrificau copii ~i fecioare. Desigur "nebunia" aceasta~aJumii vechi considerata "intelepciune" combatuta de profetii Vechiului Testament(Isaia XXIX, 14) ~i mai ales de Apostolul Pavel (I Cor. I, 19-20), a trecut ~i in'"himea cre~tina" ereziarhi'i ~i mai alea habotnica. Insu~i scriitorul cre:;;tin Origen,cai'e pe linga "apocatastaza" - erezia revenirii lucmrilor 1a forma prima, inclusivi;,reintegrarea" in har a diavolului, ne-a lasat ~i un exemplu de trista al11intire: l11lttflatea corporala (castrare) :;;i dupa el au urmat multi altii, indeosebi din casta l110nahaHi. Toate accste practici, mutili'iri, surghiuniti, negari ale firii ;;i, in ultima instanta, anihilarea fortei psihice de a infIma, a potoli patimile :;;i de a infringe ispitele l1U inseal11na altceva decit slabiciune :;;i,posedare a celui viclean. Strangularea firii inseamna inlaturarea hamlui lui Dumnezeu.necesar mintuirii noastre, inseal11na caderea omului sub controJul instinctelor care due 1<3. mutilare. Sfintul Pavel ne spune categoric: numai cei in deplinatatea firii sint vre,dn,ici de Imparatia lui DUl11l1ezeu (I Cor. X. 5-9). 1ntegritatea corporaJa ~i sanatatea suiJeteasca fac parte din cununa creatiei: ,,$i a vazut Dumnezeu ca toate erau perfecte:$i lee a binecuvintat" (Facerea I, 31). In Vechiul Testament se por~tncea ca sll~itorii lui Dumnezeu sa fie ale;;i dintre cei mai sanato~i tmpe:;;te ~i sufletG~.te, rara nici 0 rneteahna (Numeri XVIII. 1-7) La fel Mintuitorul Iisus Hristos alege 12 'apostoli sanato9i la trup ~i suflet. fiecare 111sa Cll tel11peramentul lui. p~ care, apoi s-a alto it harul invierii Sale ~i forta Cincizecimii. NUl11ai cel "ce s.-a. irrtbolnavit" eu iubirea de argint a pierit din ceata celor ale~i. 1uda-vinziitorul (loan XVII, 2). Acela~i lucru s-a intil11plat :;;i cu Simon Magul (Fapte VIII, 17-24) etc, . Sfintul Apostol Payel, in epistolele misionar-pastorale, cere slujitorilor sa fie cit mai sanat09i, cOl1siderind casatoria una dintre condifiile cOl11pletarii firii 9i frll1area multor patimi (I Tim. III, 2-12). D~r,acela9i Apostol, dindu-se exemplu de cumpatare spune: "Bine este omuJui sa se insoare, dar daca poate rihnine a~a, pentru DOl11nul, o poate face" (I Cor. VII, 6-8), fiindca taina aceasta (cununia) mare este in Hristos ~i in Biserica (Efes. V, 32). A~adar, praeticile impotriva:',firii sint condamnate de Biserica. Canoanele dau amanunte in aceasta privinta fiindcilJenomenul "nebuniei firii" a creat multe probleme Bisericii celei una, sfinta, sobomiceasca ~i apostoleasca.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ

65

~i cum ereticii, schizmaticii ~i scapatarii mrmcut uz de aceste 111deletniciri, astazi, fenomenul se constata destul de rar, dar exista:Curentul "mutilarii" nu poate fi confundat cu educarea ~i modelarea simturilor. Infringerea face parte din seria virtutilor morale ~i chiar cardinale. Un motiv ~ des citat de "cei afirositi" Dortlliului, este ~i celibatuL Se ~tie ca celibatnl este 0 necesitate a firii ~i 0 calitate morala,dar nn 0 obligatie sau 0 conditie la hirotonie. Biseriea a dezbatut ~i aceasta problema,de~a lungul 1,'eacurilor ;;i este 0 situatie ~i a zilelor noastre. Dupa 1054, Biserica Ap~lseana a i111P11S celibatul ca 0 cerinta obligatorie pentru preoti. Daca imagine a celibatului apusean este astij,zitrista, nici Rasaritul ortodox n-a fost seutit de asemenea situa!ii. De la epicureii ~i; hedoni~tii antichitatii s-a trecut la maniheii modemi, la distrugerea "inchisorii" sufletului prin consumarea carnii ~i a boldului ei. Unii au cultivat incestul cu "surori" bllinde ~i "fraW' furio~i, adudnd jenra satanei, ca oarecind ancestralii cavaleri ai falsuhli~i cultului fertilitarii feminine. Altii, suspeqi de androgenism, au urmat rara zabava;pe origeni;;ti sau, dintre cei moderati, practica circumcizia "modema". $i nnii ;;i ;altii fac parte san simpatizeazii cn sectele mistico-bolnavicioase, cn gruparile fanatice impotri1,'a firii ~i familiile bigote, tori la un loc tagiiduiesc perfeqiunea naturii~P~l1nuna creatiei: omul integru rara diferenta specifica: sexuL . Sexul a fost obiectivul de atac al tuturor sciip~tfLtilor. In sex au vazut izvorul iadului, in sex au vazut "co ada" satanei, in sex au v~?trf:,;veninul ~arpelui, in sex au crezut ca este ciiderea in pacat ~i consecintele acest~i~:;i;Nu exista alta literatura mai antrenanta in lumea acestor rataciti ai firii, dedt lupia l1es.fir;;ita avind "anna" satal1ei, sexuL In loc de completarea firii prin casatorie, prin ydHCarea sim!urilor ;;i modelarea apetitului sexual, apologetii sexualitatii au cautat sa demonstreze "origil1ea" diavoleasca a femeii. Or, se ~tie, Creatorul a zidit pe om~i pe femeie dupa chipul ~i asemanarea Sa (Facere II, 28), deci din aceea~i fratl1intatura ~i din acela~i Duh de viata. Mai mult, celllia vie a neamullli omenesc, primaif9·i11ilie edenica s-a legat prin afeclillne ~i responsabilitate pentrll urma~j. Fantastica'*ventura a geneticii de astazi arata unitatea fiin!iala a sexului. Ziditorul, aproapec~ i-a dat mai multa atcntie firavei femei, nUll1ind-o Eva ~ datatoare de viata ~i ea pOaIia "destinul'" Lll11an (ADN), prin cei doi croll1ozomi ~ fiinta sexullli ~ X,X. Adam)= cel dint]i zidir, de~j are l11ixtul genetic, tot doi cromozomi ~ X, Y, este 1nzestrat Cll fort a fizica ~i cu bagaj seminal. Am indicat acesteama11l1l1te, pentru a Inielege:;l1ocivitatea sectelor religioase, criminalitatea practicii lor de a se mutilc ~i, mai grav, adistruge "ceea ce DUl1mezeu a unit" (Facere II, 24; Efes. V,31). Credincio~ii Bisericii stramolle;;ti tl ebuie sa se ferea:sca de asemenea descreieratimistici, care de-a lungul istoriei biserice~ti au produs srninteala 1n popor ~i l1elini 9te in ob~tea umana. Pmtatorii "semnelor" nevinovatiei autost condamnati de Biserica ca cei ce "s-au infierat Cll sata113, iar societate~ {-a. ~~~damnat pent;u faptele lor criminale. De asemenea, ~i 1n aceea~i situatie sint ~i .cei ,ce protejeaza ~i selecteaza indivizi curio;;i pentru "a-i scapa" de ispita lUll1ii ~i de'"grozaviile" iadului.

66

.;CALAuzA CRESTINA

De-a lungul veaeurilox;:aiQifost .multe eazuri de asemenea grupe de scapatali, noi vom aminti doar ci'teva;icifre au avut ~i au legatura eustramo~ii no~tri sau ell veeinii no~tri, pentru a-i pu~e~astiizi identifiea.
1. HIi~tii, chematorii ady~~t,ului sau 1l11preuna-vieruitori eu "Puterile eerqti". - Aceasta secta, hli~tii, chematorii adventuh.li,;,.,Amnnezeii vii" sau pelerinii hristo~i ~i apostoli pe acesl pal11int, s-a naseut in Rusia ca 0 reactie. fil:~asca a l11arilor mi;;cari ale lumii de la ,lneeputu1 secolului a1 XVI-lea. l'vfulti dintre adeprii ad\"~~}l}hli considera, astazi, ea sint originali, dar accastii idee a framintat multe suflete bo1nave salti;ierabdatoarede a vedea pe Hristos "pogorindu-se" iara~i pe pamil1t. " In Rusia erau destu1e sel1ine;,\p'eticolul 111usulman, invaziile mongole ~iUitare ca pedeapsa pentm pacate, reformarea calendanililHI582), uniiea de la Bres-Litovsk (1595-1596), inveninindu-se astfel relatiile intre Biseriea:",~brhei 'Ii Rusiapravos1avnica. De asemenea, invaziile panilor polonezi ~i distmgerea Moscovei,..Jtl;omnia lui Boris Godunov, tirania tarului Ivan cel Groaznic s-au adaugat ~i au accentuat tulbvr~~~flcredincio~ilor rU'ii. In acest context s-au orga:ni~'1,qi hli'itii sanvr<lcticantii autoflagelarii 111 Domnul. Ideea 11U este noua 'Ii practica nu estc 0 ino::-iirie,3'ia cum cauta sa sus\ina Ul1U biografi ai acestei secte din trecutul Rusiei. <;'~);- ,
Numele de hli'iti cste luat 3f'1a rostirea ,puvintelor; hli~cil\ hll'icill, Hrista i'iciu (lovesc, 10\'esc ~i pe Hristos aflu, caut). Ei ...se flagclau cu Imiele sau cu fringhii in nU111ele lui Hristos, repetind ceea ce i s-a inti111plat M1J;tiuitomlui dupa judecata ~i pc drumul Golgotei. Fondatoml sectei "autoflag)itfU9f' pentll.l Hristos, dcnumire mai corecta decit h11'iti, se11S istoric

~i titulatura data de traducatori -" ~§ie~ccinsiderat DOl1iil Filipovici. Acesta a fost osta~ in armata tarista, un de se practicau bilile pl\bhc6: ~l exercitiile de fOliificare, dar a dezertat in Ul1TIa unui "vis
profetic" 'Ii i11 urma auzirii de' Ja"hh'camarad a istoriei biblice despre judeciitori 'Ii profeti. Daniil, numele profetului, i-a sugerat hii'Filipbvici dorintade a ajunge profet, judecator ~i ehiar Dumnezeu Sa\'aot. Mintea sa bolnava a nasout :<toate acestea ~i a inceput sa spuna:' "Eu Sll1t dumnezeu anUl1!at de profeti, este a doua oara c1nd:~'inpe:pal11int"p'entru mintuirea 11oamu1ui omenesc, nu este alt dumnezeu afara de mine'". Aces(f~pJ. So lntimpla in anul 1654, pe munteleGorodina (dc fapt 0 colina impresionanta) din parohia:E~()i~iev, din imprejurimile Vlaclimirului ('Ii Susda1, vechi capitalc ale Rusici), la cilTa 200 km de "tvlosc6:va, Daniilfiil1d inconjura( de "puterik cerqti". Cine era DaniiL in afara d~~e;~toru1ui urmarit'J Dupii istoria .,s(:creti'i" a sectei. la yirsta de 100 de ani S-3 suit la cer. clura cea ,'llascut pc Ivan Susio1". pc care I-a socotit 1111 fel de ,.11ris1Os". [I estc primul lntre profetii comunitatii. $i-a ales 12 apostoli dupa cxemplul i\-lintuitorului. Dt'ci Daniil Filipo\'ici ~i hall SusIO\d p:8t,'fi socoriTi organizatori ai seelei, fiindca despre ideile a~a­ zi~ilor kri~ti (hli~ti) fae JJl1iJ1lire ;$i,dre\"a pagini din vcchile cronici rusc~ti. "In 31ml 1507 clincolo de Cracoyia S-a\1 adunat ni;,;te amagit()ri in numar de 30, care ziceau ca slnt apostoli ~i unul din(re ei se numea T'lrisl05 ~i umblau prin ,sute amagind pc cei farfl mime ~i multe "minuni" TacC'au : in lacuri rara de apa prindean pe$ti ce-i puneau mai inainte, inviau morti - cu care mai inai11le se in\elcgeau pentru a se preface mOr\i,.Au gazdllit la 0 fcmeie ~i fiindca, ea nll a anlt sa Ie dea ceea ce ei cerltsera, au pus iasca apl:ills(intr-o basma 9i ducinc1u-se au amenintat-o Cll raZblll1are dumnezeiasca, iar ea nebagind' de' s~ama a pus basmaua Cll fOClll la loc ferit ;,;i a ars toata easa. Clnd a venit barbaml §i a intrebat-'6; c~~~j aceasta?,:~ raSplll1s: Hristos 111-a pedepsit fiindca nu i-am dat ceca cc mi-a cenlt" ... Este U'ioY'.i.!e sesizat fiorul mi'lcarii anabaptiste a lui Tomas Munzer. Intercsant ca ace~ti "hristo~i" au lllceput sa fie insotiti de cite 0 femeie ce se intitllla "bogorodita", a~a cum ~i astilzi apar in lume cOndtlCatori de secte.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

67

Gmparea ereziarha s-a stins u~or, de~i in perioada revolutiei culturale ~i nationale a lui Petm cel Mare, toate sectele au fost interzise. Coneeptia lor. -1. Ei ered ea fntre eel' .ji pcunint este,o comunitate permanenta §i 0 comunicatie neintrerupta. "Puterile cerului" sint Dlmmezeu- Tat~l,."FilJl ~i Sfintul Duh, Sfinta Maria, Sfintii Ingeri, Arhanghelii, Hemvimii ~i Serafimii. Hristos este tel mai onorat dintre toti, fiindca el se intrupeaza dnd vrea ~i in cine vrea. Iisus este unul dintre cei intmpati, de altfel multi la numar. Prima insu§ire a "puterilor cere~ti" este bunatatea, atribut ce Ie face sa se intrupeze ~i sa sala~luiasca intre noi oamenii. Ac}::asta bunatate da adeptilor increderea in rai,. iadul este exclus pentm ei, ea ale~i ~i traitori eu hristo~i, bogoridite ~i profeti. De asemenea,mu1ti sint adeptii metempsomatozei (reineamarea) dar numai a membrilor sectei lor. Tmpul §i sutleful sint in ve~niea lupta. 2. Despre Sjfllta Seriptura, cartea cartilor aratarii lui Duttmezeu, nu prea ~tiu multe, dar 0 eonsidera 0 "carte a vietii" pe care trebuie sa invatam a 0 citi 'in'inimile noastre. Dintre poruneile Bibliei, se retin noile porunei hl1ste; I. Eu sint dUlmleZeU cel prezisdeprofeti, m-am pogorit pe pamint a doua oara pentru mintuirea neamului omenesc, nu este alt dumnezeu afara de mine. II. Nu poate fi ~i nici nu trebuie sa se caute alta invatatura, dec'lt a no astra. III. In ;eeea ce sinteti organizati, in aeeea sa ramineti. IV. Pastrati porunca lui Dumnezeu ~i fiti v1natori aiulliyersului. V. Nu savir~iti paeatul trupese. VI. Nu va easatorili, iar eel care s-a insurat sa traiasea eU;~9Jia sa ea ~i eu 0 sora. VII. Nu TOstiti euvinte spureate §i niei numele diavolului sa nu-l pomel1itl, VIII. Nu mergeti la nun!i §i la petreeeri, fugiti de eei ee consuma bauturi amelitoare. IX. Nu· fur~ti nimic, iar daca cineva a furat macar 0 copeika, la judeeata cea infrieo§atoare, i~o vor pune pe cr~~t~tul eapului, §i numai atunei va fi iertat, dnd moneda se va topi de foe pe eapul lui. X. Aeeste pOrUifCi'ttebuie pastrate in secret, sa nu fie difuzate niei tatalui, niei mamei. De ar fi batut eu bieiul ~i atscu foe, sa rabde. Pentru aeeasta, credincio~ii, ea ~i veehii maliiri ai credintei, vor capata Impar~tiaqr{11Tilor, iar pe pamint indestulare spirituala. XI. Dueeli-va unii la allii, tineti tratamentul eu piine ~i! sare, faeeti dragoste, iar poruneile mele paziti. Rugali pe Dumnezeu. XII. Credeli in Sfintul Duh. Aceste ponmci, zie ei, au fost descoperite lui Ivan Suslo;v.§i inlocuiese Crezul Bisericii. 3. In ceea ce prive§te "Moral a", comunitatea tlagelatiloL:considera ca oriee adept, barbat sau femeie, poate ajunge un "hristos" sau 0 "bogorodita". Adeptii pot avea mai multe "sorii spirituale" §i sUTOri, "bogorodite", de aeeea praetica lmpreunariscabroase ~i l§i omoara cop iii eu un cinism nemailntilnit.Libertinajulestesocoti!unrau.dar.maimie. din callZa instinctului, "casatoria" este rea pentru sutlet §i pagubitoare pentru cOl11unitate: 4. Comcl110rarile ~i eerel110niile lor sint "secrete" ~i sesavlr§cse in locmi retrase, uneori prin l11l1l1!i §i prin padmi. Toti participanTii Yin il11braeati in hailleaib'e, iar surorile-bogorodi!e apar desplctite. eu picioarele goale, Tara incingiltori, unele poarta doar. Ull voal, un omofor. "Hristo~ii" apar in sandale, sprijiniti in toiege, simbol al intelepciunii, eondllcerii §i inf6narii. Dupii dntecc speeifice lor - majQritatea eu melodii folclorice - incep sa danjl1iasd\ - sa se llTl'irteasdi pc un calcii pina ametese ~i cad in delir. Ii apucii istericalele ~i apoi "bogoroditelc-fecioare" simt fllrp duhului prin mingiierile hristo~ilor lor. La Inceputul secolului al XIX-lea, in ccrcurile ,.autotlagelalilor" spirituali, §i pentru faptul eft introdusesera nudismul ~i l1mzica instrumentala, intrasera destui aventurieri din soeietatea larista pentru "a se exthlde". Din aceasHi "degenerare" a eomunitalii s-a rupt partida scapetilor. 5. Cit privqte organizarea, "hristo§ii" slnt Imparlili pc grupe, numite eorabii - intre 20·100 indivizi, de obicei acela~i numar de hristo§i §i bogorodite: Fiecare corabie are doi piloli timonieri -- un "hristos" §i 0 bogorodita mai in virsta ~i neatragato"re. Corabia inseamna cerul, iar ei sint oame11ii lui DU111nezeu, fratii §i surorile Domnului. Denumjre,a.",hlist" 0 considera jignitoare, ofen sa to are.

68

;CALAuzA CRESTlNA

Zabovind putin asupra acestniaspeet al mi~ciirii ~i ivirii "hristo~ilor" sall "dunmezeiior eelor vii ~i pamintqti", u~or ne dam seama de um1atoarele: I. 19noranta ~i erezia due totdeauna ia mi,ticism bolnavicios ~i fanatism rehgi6s; 2. Necunoscind invarahlra ere~tina, adeptii mistici cad victime influenlelor straine ca: meteAipsomawza ~i "parusia" calculata eonfundind crqtinismul cu ma din filozofiile lumii sall eu 6 ;ni~ci1fe soeiala; 3. Neintclegerea invaraturii cre~tine de catre acqti rataci\i se datoreaza ~i lipse~tde'activitate a preolilor, ncglijarea parohiei ~i cCltehezei; 4. Exagerarea unor parti din cult, aeexemplu: adorarea icoanei, care substituie perS031~a, a dus la "intrupari" succesive ale lui Hristd~,,~i Seau nas~ut mii de "bogorodite". 5. Lipsa de cducatie sanitara ~i familiala a dus pe ereciuliisectf1ri la parasirea familiei $i la mutilaTe, pe de 0 parte, iar pe de alta parte, libertinajul ~igruparile mixte de .frali ~i surori pervertesc spela umana; 6. lvirea atitor grupari seetare dovede~te ~i stR;I'y,/qe decadenla a unei societali, nepasare spirituala §i influent a mi~carii husite ~i protestantismullli;'l" Tendin!a hUTIii de emancipare ~i aceasta daca nu este eontrolata, se transforma 111 anarhie;.8. Imprejurari istorice ~i sociale favorabile dezvoltarii ~i rasplndirii accstora. Amintim numai1!:i6i~putul expansiunii musulmane; Revolutia franceza; razboaiele lui Napoleon; Revolu!ia burgheza; ~paritia altor imperii; Revollllia din octombrie ~i mai ales cele doua razboaie mondiale; 8. PatnmM;:~a'in secte a multor bo1navi ~i deregla!i, dar §i a un;)r posedati ~i aventurieri, a marit pericolur rat~6irii; 9. Contachl! firesc a1 popoarelor 1n epoca modema ~i sehimbul de idei, a diminuat prozeJ.i'dsmul ~i influenta vechilor secle. 2. Scapetii sau mutilatii pentw I>onmul, ceata cereasca a "stralueitorilor fameni". - Scapelii, eastralii sau mutilalii slnt 0 seetaproyeilita din recunoscutul habotnicism din veehea Rusie. Ei slnt fiii legitimi ai bogomililor ~i i~i jusufica "cuItul" pe textn]: ,,1n Inpta voastra eu pacatul llU v-ali nevoit pina la singe" (Evr. XII, 4), text pre]uat apbi de toate gruparile penticostale. Secta se autointituleaza "Vred)1icii suflehllui" ~i a aparut ca 0 reactie impotriya hl1:)tilor, intrncit ace~tia de pe urma nu due plI1,a :ia cap at lupta impotriYa carnii. Prin came, intelegind pofta trupeasca sau apetitu] sexual. Din caliza lieinfrinarii, au recurs Ja mutilare, la castrare, dilclnd voit sfatul psaJmistului: "tericit barb~tulcare rabda ispita ... " (Ps. I, ]-2), llicidecum eel care i~i ~tranguleaza organele pentru a nin1ici simj:urile ~i a distruge efectcle specifice perfeqiunii creatici. Cel care a initiat secta a fosL\\p faran analfabet, SeliHll10v (+ 1832), membru al comunitatii
h1i~tilor din Petrograd. In viziunea lui bolna\"a se declarase "dumnezeul dumnezeiJor ~i regeJe

regilor", tl'imis de "eel de sus" sa shil).ga pe crcdil1cio~i ~i, toti laolalta, sa inaugureze ,jmparii!ia lui lI1esia" ill Rusia. Lui i s-a "arata{ ingeruJ apocalipsului ~i el \a reu9i sa Infringa tiara in care cstc intrupat satana. Lui i s-a "d~scoperit" ~i numarul membrilor "adevaratei" imparalii: "Ei l1l1 s-au Intinat ell femei, sint fcciori §·iurmeaza pe Mid oriunde merge el. Au fost rascumpara\i c1intre oamel1i, ea eel dintii rod penttll D1\1111iezeu ~i pentru i\liel... (Apoe. XIV, 4). Aiei pe pamint, Seli\"anov este mielul. Multime de ereduli ~i de fa11ati,~i, de deregla!i psihie I-au urmat (barbati ~i femei), mai ales in perioada de grele incereari pentru Rusia In campania lui Napoleon (1811--1812) ... Fanaticii seapeti strigau: "Pregati!i calea Domnullli ... oriee pom care nu face roade se taie ~i se arU11C3 in foe ... " (Matei III, 3). Cind se va ajljpge la numarul de credincio~i 144.000 va veni ~i Hristos, grabili-va ... ' Secta s-a raspindit in toata· 'Rj'ls'ia, favorizata ~i de campanii1e amintite. Dupa infringerea armatelor franceze, autoritatile tariste au interzis seeta.

FENOAfENUL SECTANT DE-A LUNGUL T!;'vJPL'LUf

69

Gruparea scapeta, fiind formata din ignoranti §i multi idioti, s-a stins pe masura inaintirii culturak. In tara noastra au existat grupuri izolate. DoctrinCl. - Adeptii scapeti sustin ca pacatul originaheexplica prin ullireajizica a primilor oumeni. Pentru a §terge acest pacat este nee-esar "botezurcel ade\'arat prin suprimarca organelor genitale la barbati §i taierea mamelclor la femei pentru. 't distruge poth care aduce pacatul ~i moartea ... Toate acestea "jnstificate" prin BibIie, de§i nup,.re.cl1nosc ca norma de credinta. Astfel Domnul spune: "slnt fameni care s-au nascut a§a din plntecele mamelor, a1tii au fost Tacuti fameni de catre oameni, unii s-au Tacut fameni pentra Impar1ltia cerurilor. .. Cine poate sa primeasdi lucrul acesta sa-I primeasca ... " (Matei XIX, 12). Iar Selivanov este eel ales sa conduca aceasta ob$te, ca Domn al o§tirilor (Isaia VI, 5). Din callZa mutilarii, multi au decedat. . In ceea ce prive§te "clllful ", ca orice secta, scape\ii se intruneau in case de adunare.
:~ ~

Comunitatea lor era condusa de un "corabier", iar organ111 hneIar dintr-o localitate se intitula "fratia". Membrii corabieri i~i ziceau frate ~i sora. MultiadePti se includ in c0l111mitate, trcdnd prin "botezul deplin", dupa ce au un copiI. .. " .
~i acea,sta seeta are contestatari. Datorita rigoriI6fde integrare in cOl11unitate, unii s-au scparat ~i alvcnuntat la practicile primitive. Ace~tia se intiti.lleaza "scapeti spirituali" ~i in loc de castrare, recomanda adormirea simturilor prin tranchilizartte, droguri, halucinogene ~i chiar prin alcoolism. 3. Duhobortii san cei inspirati d-eduhuJ. - Dulibbbrlii sau cei inspirati de duhul sint 0 secta de influenta ~puseana, fiItratii de mistica nlsa, venit~ 'p{,in "misionari" germani. Duhobortii sint, de fapt, "piat-diseatii" sau penticostalii incipienti.· ~tiginea lor ereziarha nu vine din alta parte, dedt de la pnevmatomahii lui Macedonie ~i Eunbmiu, condamna1i de Sinodul al II-lea Ecumenic (381) ~i carora Ii s-a raspuns pri11 ultimek:5:articole din Marturisirea de credinra niceoconstantinopolitana. .

"Misionarii" lutcrani au ajuns pilla la curtea celebti.uui tar Ivan eel Groaznic (Ivan IV, 1533-1584). Dar eei care au difuzat mai tlrziu conc.eptia lor au fost quakerii-trenmratori sau posedatii. La inceput, l1-au constituit 0 gmpare, ci doar se,izolall de practica Bisericii pravoslavniee. Marindu-se grupul acestora, ei au devenit anarhici ~i apo\~,~~au organizat in secto, Numele de "duhoborti" le-a fost dat de arhlc'piscQPul Ambrozie de Ecaterinoslav, In anul 1783, deci dupa aproape 200 de ani de incerciiri de orgapizare. Dupa rCVOlll!ia fi-anceza s-a intensificat prozelitismul lor, mai ales in panile Harkovului. Intemcietorul acestei seete estc llarioJ1 fobirohin (1775·-1785), care se dcclar8 "ade\arantl·, fiu al lui Dumnezeu. Iisus Hristos, pentru duhoborti, a fost doar "intelcpciullca" care pORte sa-~i aibfl sediul in ficcare om. ' lIm'ion, fiul, a inlaturat Biblia, care produce "dl)rere de cap" (hlopotnila) ~i-a aks ,,1:2 apostoli", pe care i-a numit arhangheli. Ei luau masuri "divine" impotrin eelor ce acccptall :;ceta ~i apoi 0 paraseau, arhanghelii puneau la cale crime ~i siluiri. rllSU~i UkIein - c:'ipctcnia molocanilor abia a SCRpat de "dragostea" ingereascii. Pentm faptul ca au savir~it nenumarate nelegiuri, atit alesul de duhul, apostolii ~i multi adepti duhoborti au fost arestati ~i trimi~i in Siberia. Prozelitismul nu a incetat, ci mai mult S-8 intetit, mai ales in sud. Locnl lui IIarion I-a luat Savelie-hristosul. Sub conducerea lui s-au format 7 sate in apropierea Marii de Azov. Aici, ei au fost improprietariti ~i incurajati de tarism din callZa invaziei lui Napoleon. Au fost elibera!i din inchisori $i adu~id1n Siberia. Inmultindu-se au inceput a deveni 0 forta sociala, renuntind la principiile religioase .. ,Ei au fost dizlocati ~i h'ecuti dincolo de Caucaz. In aceasta perioada trec ~i in partile noastre pina 'In Delta Duniirii.

70

.\ ;,€A..LAUZA CREST1NA..

S-au schimbat $i hristo$ii; pr~ntre care ~i un "hristos'" feminin in persoana "proorocitei" Lukeria Vasilievna, care se considera.a.leasa §i mireasa Domnului, bogorodita. Tn perioada razboiului Crimeii ~i razboiului 1877-78, dl-lhql:iortii, refuzind serviciul militar, au ineeput a fi din non perseeutati. Multi dintre ei au emigrat.in Canada ~i SUA.
COl1cepiia lor este in gener~Ji'l1eoprotestanta eu putcrniee amprente ale mistieii rusqti. 1. COl1sidera "Iuerarea" duhuluilb':'toate actiunile lor. De aceea se pot mintui ~i iudeii $i toti paginii; Biblia este numai ea o.h~i~li, exterioadi a cuvintului lui Dumnezeu. 2. All pre/enTia "botezului" eu euvintul. Jertarea plicate/or 0 cer prin rugaciuni la Dumnezeu, pructica spovedania publica. "tmparta~irea" cea adevai~tiieste ferirea de pacate; Postul este abtinerea de a savir~i pacate; abtinerea de la minearuri nu fo!ose~te spiritului. 3. Cultlli este simplu. Au in plus "stringere" la sarutarea iertarii de 4 ori pe zi (dimineata, la masa de prinz, la cina $i inainte de eulcare), dupa care toli cinta Tata1 nostru.

La noi s-au inregistrat spW~fif~itul seeolului treeut eazuri eu totul izolate. Unii adepti ai seetei, actioneaza ea dizidenti ai lip6~gnilor. Influenla duhobortilor a pregatit intr-un fel patrunderca penticostalilor in partile Bueovinei$,i'Basarabiei.
4. Molocanii san consumat(l~j~:,r~uctului prunciei. _. AdePlii aeestui grup anarhie, la ineeput, fiind influentati de eatoliei in ee~a\~'!!,prive$te postul, au renun!at la postul rigid ~i rara dezlegari al Bisericii ~i au ineeput sa eonsllffie hpte, unt ~i oua. Pentru eonsumul de lapte, seeta s-a numit a moloeanilor (moloko - lapte). C~"sPFta, apar in Rusia in secolul al XVIII-lea, dupa perioada lui Petru eel Mare, dupa desehiderea:~~siei spre Apusul Europei.

Unii eonducatori ai mi~carii-ifii,au originea In veehime. Astfel, intr-o "Marturisire de credinla" (pllblieata la Geneva, 1865), se:sp'une ca in vremea lui Ivan eel Groaznic (taml in jurul caruia exista 0 uria~a literatura apoerira),a'sosit la eurtea sa un medic engJez. Aeesta, avind alta ereJinta dec!t eea pravoslavnica, a fost socqtiL,antihrist". El a venit eu Biblia ~i citea mereu din ea, ceea ce eonstituia pentru ne$tilltorii de,carte 0 "blasfemie". Un slujitor al medieului, M«teJ Simeol1ov, este eonvenit de aeesta la protestantism. Vazind fratii sai a~a ceva, I-au prins ~i l-all"S'W$tionat: ee erede? $i eind a zis ca ieoanele nll sint sfinte ~i chipul lor nu este 0 realitate, ci o. ill1~~ine, I-all banH $i a fost eondamnat la l110arte eu tragerea pe roata. Suportind barbatc~te chinurile;',\aranii ru~i au ineeput sa seoata legende, inei! J-au soeotit manir ~i ea el se inehina, dar en d{lMll· ~i adevathl. Sccta a creseut C011111ne
~i

a luat pro:p()rtii, fiind ajutata

~i

de duhoborti cu care [lVean eonceplii

Olgoni::atorii scctei mixte's1nt socotili negnstorul bogat l!ariol1 Pobirohin, dar mai ales ginerele sau Simion Jiotc!']' Ukleih'. Aee~tia, certindll-sc: pe "interpretarea" Bibliei . Uklein tlind bolnay de stomac ~i conSl1ma mli111i'latHe, s-al1 despanit ~i fiecarc s-a dcclarat ~cf de noua rdigie.

In

ce

prjve~te

doctrina,

aCt;~~th'i;ste

confuza

~i

simplista.

I. Secta admite Biblia ca singura justifieare a credintci; 2. Sfinta Trcime nu exista, cele trei ipostasuri sint diferite nl1111iri ale h)ipl1mnezel1, Iisus Hristos n-a fost Dumnezeu; 3. IV1intuitorul Hristos a fost singurul arhiereu ~ij:>teot,dupa EIIW mai exista a~a eeva. Preo!ia a existat numai In Veehiul Testament ~i de aceea eOl1d~watorii lor se numese "presbiteri" sau "episeopi", Tara a ave a calitatea preotiei; 4. Tainc nu mai ¢)Cista. Hristos a deseoperit totul: "Voua v-a fost dat sa cl111oa~teti tainele lmparatiei Cerurilor - adi.camoloeanilor -, aeelora l1n - celorlaJti eredincio~i (Matei XIII, 11). Botezul eel "adevarat'· este invatarea(Bibliei, afundarea in apa san stropirea este 0 simpla eeremonie. De asemenea, adevarata imparta~anie en trupul ~i singele Domnului este tot citirea Bibliei; 5. Nu

FENOMENUL SECD1NT DE-A LUNGUL TlMPULUl

7I

admit Juramintul ~i serviciul militar; 6. Nu slnt impotrivapostului, ci 1l practica consumlnd lapte, sau a posti inseamna a nu bea ~i a nu mlnca nimic.: In ceea ce prive~te culml, molocanii slnt impotriva Bisericii ~i podoabelor el, toate slnt socotite temple paglne ~i trebuie distnlse pentru a striil1.lcl credin!a In BibEe. Interesant, Tin praznicile hnparate§ti. Secta molocanilor a patruns §i In parrile de
R~sarit

ale !arii noastre.

5. Stundi§tii sau cititorii planificati ai BibIi~i.' bdata Cll apariria Reformei, s-a introdus In bisericile protestante ~i citirea particulara §i publica.a Bibliei in \'ederea perfeqionarii \'iitorilor "tflcuitori" sau formarii limbii cultice unitare. Cultul; cte§i redus, cra format din imne, psalmi §i apoi lectiuni sau citiri periodice. Aceste. citiri erau ffcute la Inceput de pastori §i apoi de catre adepti. Pe ling a aceste citiri, cu timpul s-au fonnat 'adevarate lectorate biblice, dupa ce Luther daduse 0 noua traducere a Bibliei in limba germana, in limb a poporului. Plna la Refon11a, limba sacra era limba latina, iar pentru speciali§ti, mai ales exegeti, era ingaduita §i limba grcaca. A~a se face ca Iacob Spener (+1705) din Wi.irtenberg a tnfhntat 0 Asociatie religioasa nU111ita stullde (ora). Rostu! acestei asociatii consta in a citi §i expliGa Biblia timp de 0 ora, dupa terminarea ceremoniei reIigioase. Din Ger111ania, practica "stundista" s-a raspinditintoate tarile cu adepti protestan!i. Ajungind §i in Rusia, programul sau orand acesta s-a numit stund,iar adeptii cititori planificati ai Bibliei au fost numiti sumdi§ti. Pe linga citire, stundi~tii rasplndeau§i.comerciaIizau Biblia. Astfel, in Rusia, tarii Nicoiae I, Alexandll.l II §i III au ingaduit aceasta"~asplndire §i la insistenteIe dipl0111atului englez Melvi!!, de aceea, multi fI socotesc fntemeietorutsectei. Mijloacele de prozelitism au fost simple. Toti stU!1cl~§tii fiind bogati, taranii §i lucratorii de sub patronajul lor au 'inceput sa accepte "oraruI" pentnl a face pe placuI staplnilor. Convertirile propriu-zise la secta stundi~tilor au lnceput dupa a doua jumatate a secolului al XIX-lea. A trebuit, mai int1i, sa se organizeze sectele aniin1;ite; duhobortii, molocanii, 1111~tii, scapetii etc., secte care aveau aproape toti adeptii ne§tiutori de ,c;arte* Pe dnd stulldi~tii se gaseau pe 0 treapta ridicata, fiecare trebuia sa ~tie carte, sau sa 'il1vete 111 comunitate sa citeasca. Prin aceasta, stundi§tii ~i-au intensificat prozelitisl11uI §i ~i-au marit llumarul adepti1or. Ei all participat !!i 13 uncle l11i~cari sociale din Rusia. Se adrcseaza cu "frate ~i sorij", indiferent de gnldul de ruclenic, de cxemplu, fiul zice tatalui, frate, iar fiica zice mamci sora ...

* BlBLIOGRAFJE ORIENTATlVA: A Tokarcv, op. cit., passim; Br. WUrtz, op. eil., p. 196-245: Em. Vasilcscll, RefigiLt slavilor, in "Sr'. II (1950), nr. 5-6, p. 427-450; N. ChitcSCll, Atitlldinea principcileior religii. ale 111171ii PI!(! de prob1eme1e vieth pcimillte§ti, in "Orr'., IV (1925) 11r. 2, p. 2 J8-22 J; 1. Riirllli~~anu. Creytillarea rll.,i1or III 111m ina l1oilor cercetari istorice, in "ST", IX (1957), i1T. 5-6, p. 386-413. Cea~lJ)ai intcrcsantii frcsdi a cpocii estc 1ucrarca: Civilizatia Marellii Novgorod de Konrad Onasch, trad. in L f01ni'tpa dc D. Mariau, Cuvint inainte, de Dan Zamfirescu, Ed. Meridianc, Bucurqti, 1975; P. Dehclea)1u, qp."Cif., p. 77: AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 46-63; 153-157; V. G. Ispir, Sectele din Biserica Rust! in op,.c.it., p. 173-246. Asupra situatici scctclor §i cu1tc1or rcligioasc din vcchca Rusie ~i URSS a sc vedca masivaJlicrarc Ciilazca {lteistului, trad. din I. rllSa, Bucurqti 1961, passim; L'Eglise Ortlzodoxe Russe, Moscou,·I·9,58;. Biserica Orlodoxii Rust! (In I. rusii). J\Joscova, 1980.

72

CALAuzAcRESTINA

S-au rasplndit ~i 111 Basarabia ~i Bueovina, numindu-se ,,~tundobapti~ti" pentm ea apoi sa se inregistreze din ee in ee mai rar, pina la eompleta disparitie sau eontopirea eu bapti~tii.

Doctrino se confunda eu cea

baptist~,~avll'ld

in fnmtea eomunita!ii presbiteri ~i diaeoni.

1. Tu eeea cc priye~te Cititlll, adunarile.lor ayeau loc in case obi~!luite. Intrunirile erau simple .- doar citirea bibliei, iar altele insotite de "frlngerea" piinii. Fratii '~i surorile stau unii in dreapta, aliii in stinga ~i sint a~ezati in form.ade poteoaYa pentru a vedea templul eel Yiu, cum numese corpul omenese, confonn textului bibliC(I Cor. VI, 19~20).

In fata mesei sta Fratele cel biitrin eire' ebnduee adunarea. Dupa ineheierea "eultului", se fae anunturi de familie pentru "frati ~i surorf":'
2. Botezu! se face cu pompa. Rindui a laeste asema,natoare cu a bapti~ti10r.
6. Inochenti~tii san florile din "Grlidina raiului". Este cunoseut fapt111 ea bo1navii psihie au 0 imaginatie fabuloasa, pe masura halueinatii19r lor. Aceasta imaginatie tesuta pe un fOl~d mistic duce la acte ~i manifestari ce depa~ese limitel(hol111ale. Daca nu pot sa-~i expliee niei raiul, niei iadul, bolnayii mistiei reeurg la forte1e "supranaiih:a1e", eere~ti, sint "sprijiniti" de ingeri. "minuiese" cum dorese pe satana, sint "aseul~ati" de Do~~}hll, iar Duhul Sfint aeeep;a ehiar "intmparea" Sa sau damie~te unele din energiile Sale. Totul depit~d~ de "ehematul eemlui sau medium-ul pamintului" pentm "a se saYir~i" minunea. Pare de domeniul fanteziei aceasta Sitlliltie, dar, din pacate, luemrile sint ~i mai grave. Se gasese "frati §i surori" seapati dintre f1orii~'Edenului §i care i~i due existent a printre zidurile 111lnastirilor sau 1n afara lor, in lumea cea pacatoasa. Din eauza aeestor "prea zelo~i", multe dintre vetrele monahale au fost supuse oprobiului public ~i multe din ob~tile traitorilor adeyarati au avut de suferit. Loca~uri ~i monumente biseriee~ti, syhituri ~i metoeuri minastire~ti au fost pustiite din cauza ineuibarii aeestor seete in haina monahal1i. Unii dintr~ ei, dati in vileag de autoritati au dat foe unor imporante obiecte de patrimoniu sau alia universala; ieoane, vase sfinte, moa~te, obieete sacre, bijuterii, vase liturgice etc. Alti "viejuitori" erau purtatori de boli ~i agenti patogeni perieulo~i ob~tii din eauza totalei ncglijenle sanitare ~i higieniee. A~adar, ace~tia, parasind inva!atura ~ipractiea verifieata a Biserieii despre diile mintuirii, s-.au.:eonsiderat purtatori ncmijloci!i ai "divinitatilor", inspirali direct de Sfintul Duh ~i purtiitori aj .,;seetelor" pentru destinele altora. Parte din aee~ti adepti, rupti de realitatea inconjuratoare, all, ajlU1s pina acolo inci! s-au identificat peei In~i~i eu Tatal, eu Hristos, ell Duhul Sfint. S-au "eoborit~i s-au intrupat" in oamelli ~iarhanghelii GaYriil. purtatorul Inlelepeiunii divine ~i Mihai], mai-marele arhistrateg la u~a raiului. lata framintatura din care s-a naseut inochentisl1mL eel chemat, eel "intrupar-. eel giorificat, a fost inochentie de fa Balta * . Nu putea vrajma~ul sa ne seuteasea, ei ~i-a gas it un llecnic al pierzaniei pentru ill cere area cvlayiei poporului nostru din p511ile de R5sarit. loall Le1i::or, calugarit Inoc11entie, s.-a nascut in anul 1865 (7) Jll loealitatea

* BIBLlOGRAFlE INTREGITOARE: t Mclchisedec, Lipovcnisl11l1i, Bucure~ti, 1871; N. Popovschi, Mi"cw'ca de iLl Balta S{lll inochcntisl1lul. in Basarabia, Chi~inall,1926; Dr. P. Cazacll, Ville vt'kmca de apoi, Bucurqti,1940; Andrei T. Niclllescll, Balfl/ora.lui iuminilor transnistriene, "Bueovina", Bu8ute~ti, 1941 (Inoehcntic anil11atoml Mi~carii nationalrcligioasc .. p. 9-16). O. Gherasim, E posibilii'direabilitare il inochentisll1ului? ... Radauti, 1942; Revista "Transnistria crc~tina" I (1942), nr. I; T. Rudicv, /noc7zentismui In Basarabia 111 "Luminatoml", 'I dec. 1928; M. N. Barceacoy, Moldavia, 1926. p. 38; N. Nartov,in flacam razboiului civil .... 1935 p. 13. Ion Pelivan, Disclirs ill Camera deplltarilo1', In ziua de 9 iulie '1'920, In rev. "Viata Bucovinei, nr. 7 din 8 iulie 1936, p. 409 (Denigrare); Tit Sil11cdrca, Inochelltie ~i iliochentislllui. In "BOR" nr. 411922, p. 352~359.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL. TIMPULLJ

Cosouti, din imprejurimile ora~ului Soroea, unde se gase~te cetatea genoveza ~i unde a poposit destula vreme domnitoml a toatii Moldova, Petru Rare~, fiul lui :;>tefan eel Mare. Parintii lui loan erau tarani nevoia~i, dar cu dragoste pentru evlavia strabunii. Unii dintre biografi considerii cii Inochentie monahul e~~gera 1n tot eeea ce siiv1r~e,!, altii ii apreeiazii zelul. A colindat mult ~i apoi s-a intors la Dobru§a ~i Chi!eani. In 1909, Inochentie este prezent la mlnastirea "Sfintul Teodosie" din Balta, care tocmai atunci luase fiinta, este racut diacon §i apoi ieromonah. Toateacestea le-a socotit tril11ise de sus ~i incepe 0 adeviirata Iupta Cll eI1nsu~i. Predicile sale, catehezele, slujbeIe, Cllvlntiirile oeazionale, fae neincapatoare chiIiiIe ~i imprejuril11iIe minastirii de frati, care eer inu'area in monahisl11. Soborul de slujitori era totodeauna bine organizat, introduce dl1tarea in comun. NUl11ai in citiva ani, Balta a devenit un putemic centm religios. Unii considera ca Inochentiei~i slqjea sincer popoml eredincios, dar ca neaseultarea $i mlndria I-au dus la ddere. Dupa c~_' a fost iertat, Inochentie Incepe sa il11parta~easca din nOll multil11ea rara spoved.anie, exagereazlpelerinajul Ia l110mlintul staretului Teodosie, !?i face caleule advente. Este trimis in exil. In lipsa lui Inochentie, calugarii ~i pelerinii, adep!i ai acestnia, din cauza persecutiilor ~i cantonamentelor militare, parasese Balta ~i Incep sa se organizeze. Pun pe seama lui Inochentie multe minuni ~i mai ales sustin ca In el "s-a Intnlpat SfintULDuh" ... Localitatea Liperkoe a devenit noua vatra monahala de nuanta inoehentista. In dtva timp s-a ridicat 0 constmctie mareata, noul Iemsalim ~i aceasta Il11nastire s-a numit GradinCi rail/lui sau Raiul pal11intesc. Aiei au venit ~i doi frati buni ai lui Ingeh~ntie, care s-au calugarit. Lipsa de cultura teologica, ignoranta in cele spirituit!t,"~i exagerarea activitatii lui Inochentie au dus la dezastru. Calugarii au Inceput sa picteze figura lui Inochentie, comercializlnd-o. Mai gray, chipul sau a apiimt in treime, ceea ce constituia 0 blasfeulie, Dupa arestarea sa, tot felul de paeate au fost puse pe seal11a lui Inoehentie. La reintoarcerea sa, multi caillgari au fugit in partile Chersonului, socotind ca "are drac" ... Or, aceste acuzatii all c\'nfiirit mult la alcanlirea "unei biografii" a lui Inochentie_ EI a inch is oehii pentru totdeauna, la 30 deeembrie 1917.

Aparitia sectei. Este adevarat ca unii monahi au :sdipatat, dar aceasta nu din cauza lui Inoehentie, ci din cauza propriei lor neinfrinari. La Incepunt,'mlli s-a dat imponanta, dar mitropolin!l primat Miron Cristea, viitorul patriarh, vazind neasculta~ea ~i. praetica lor sectara treeInd ~i la 1110nahii celorlalte provincii romane~ti a luat masuri cOllcret€, In 1920. Inochenti~tii, cum Ie pliicea acestora sa se numeasca, au fost Indemnati sa se integreze 111 ob~tea monahala romfll1easca. Unii nu l1nmai ca au refuzat, dar s-au declarat lI'ldependenti ~i n-au vrut sa reculloasca ierarhia biserieeasca. Atunci s-<} z3vorlt "raiul", Autorita}il~ ron\iine~ti au patruns in cuibul inochentist :;;i I-au desfiintat . .
Conceptii specitice. Printre pUl1ctele doctrinare ale l1m1a~ilor lui Inochentie sc pot enumera: l. Exista un Duh sjfnt masculin, care e Inochentie ~i ullul feminin care este 0 sora a lui Inochentie; 2. Arhanghelii Mihail, Gavriil, Rafail
~i

altii se intrupeaza In fi"atii predicatori;

3, Inochentie este un sjfnt sau UI1 prooroc, dupa-unii; Sfintul !lie, dupa a1tii un sfint 111 care s-a intrupat Sfintul Duh ~i Hristos illSU~i, mai mare dedi Iisus! A avut darul facerii de minul1i. Pe cei ce nu ered 111 el Ii a~teapta iadul; •.

4. Omu! trebuie sa paciituiasca pentm ca sa aiM apoi de ce sa se pocaiasca DU111nezeu sa aiba de ce sa-l ie1ie;

~i

pentru ca

5. Calendarul

1111

trebuie Indreptat, rac1l1d jOl1ctiune eu

stili~tii;

74

CALA,uzA CRE~TINA

6. In ceea ce prive~te camunitatea se,eo.nsidera frati .;i surori ~i sint suspeeti de proxenitism; 7. "Slujbele" lar ,/HIU unitate, fie9art? ealugar inoehentist are tipicul sau. Cei mai multi respecta ritualul ortodox, iar altii exagereazi!.. Umbla Imbracati in haine lungi ~i murdare, eu plete neingrijite ~i barbi nearanjate. Altii i~i siluiese trupul, i~i smulg unghiile ~i parul. Sint ~i cazuri, foarte rare, cind se aduna prin locuri dosiii~e' ~i se dedau la betii; 8. Exagereazii pamenirile martilor cd ointreaga pregatire pentru pomeni, eu slujbe speciale - panihide - in oriee loc ~i in oriee moment§i pentru oricine (chiar ~i pentru cei vii); 9. Cultiva practica cer.;etariei, fie pentru "ob§te", fie pentru propria existenta, refuzlnd munca 1.n comun.

*
Ca orice secta, inochentismul a 'avt~fnumer~§i dizidenti: a) Grupul extremist s-a numit "inochenti§tii evangheli§ti" sau predicatoii(pommilui ; , b) Grupul traditionalist sau pravoslavnic s-a opus tuturor refomlelor romane~ti, inciilsiv calendaruhii Indreptat. Secta inochentista ~i-a mascat existenta. Ultimii adepti ai sectei, praeticanti ai stilismului, s-au retras in ob~tea anarhica de la Slatioara (Suceava).

III. - MI~CAREA RASCOLULUI SECTE $1 DIZIDENTEPROVENITE DIN ACEASTA

Cuvfnt de liimurire. In afara cOIllulliHitilor ereziarhe ~i sectelor mistice amintite mai sus, care, in maj;ritatea cazurilor au aparut sub influenta protestantilor ~i neoprotestantilor, se afla ~i 0 serie de 'grupiiri anarh'ice ~i mi~ciiri schizmatice apiirute fn sfnul Bisericii Ruse. La aceste, incercari de "contrarefarma" se adauga ~i nivelul cultural scazut al unor monahi din :ob~tea minastirilor ruse~ti. Daea in Biseriea Apusului, refonna a eondamnat "doctrine papale", eonfundate eu ere~tinismul, ~i odata eu aeestea ~i invatatura original a, transfonnindu-se astfel in erezie, in lmele Biseriei din Rasarit, mai ales slave, dorinta de refonna s-a manifestat altfel. Nu teologii au eautat "refonnarea", ei unii ,au refuzat indreptarea, ajungindu-se la sehisma. Aeeste grupari s-au numit, mai ales.,!in Biseriea Rusa: rascolnicii. Trebuie inteles de la ineeputcii, ramura aceasta a rascolnicilor are riidiicini adfnci fn formalism, fn exageriiri~ caltice, [n mel1tilierea ,~i cultivarea ignorantei ell evidente concePtii bogomile care al1 la baza iconoclasmul. A~adar, nu este nimie original in rascol, ci 0 schisma izo1*ta de realitatile timpurilor respective. Rusia ere~tinata in jurul anului 11)00 a pastrat in practica sa multe in±1uente populare. Pe multi credincio~i. i-~ ,interesat fonna, neglijind fondul ~i esenta. Masa credincio~ilor "credea" in traditie ~i Ip.. acceptarea unor impresionante ceremonii. Nu cuno~tea profund rostul Evangheiiei, in schimb ~tia posturile, canoanele pentru diferite ocazii, numarul impresionant de IJletanii ~i inchinaciuni pina la pamint, mi~carile liturgice ale "sluj itorilor", numarll( crucilor la fiecare ecfonis, numarul prescurilor "trebuitoar'e'" pentru cei morti ~i pen~u cei vii, litrajul vinului la litie ~i imparta~anie, gramajul anaforei ~i gustul artoselor, numarul "exact" de locuri pe pomelnic, annonia preeisa a clopotelor, psalmii aleluiatjci,,,blagoslovirea" intrarilor ~i ie~irilor ~i multe altele gasite in "explicarile" tipiconale sau in lamuritoarele zise: "Cum va vrea cel mal. mare ....I"

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGlJL TIMPULUI

75

De asemenea, pregatirea imbracarii ~i dezbracarii, iertaciunile ~i cinstitele sarutari in numele "Treimii" ale namesnicilor. ~i supu~ilor atestora erau un spectacol deosebit, dar rara fond ~i gust. Plecau "multumiti" cei goi suflete~te, cei ce nu ~tiau in ce ered, de ce cred ~i pentru ce cred! La primul virtej de indoieli, ace~tia treceau la diferite grupari, printre care cea mai mare este Mi§carea rascolului. l. RascoluZ !ji urmarile sale. - Daca papa spusese ;,Eu sint traditia" (Pius IX), sau "mult ne-a folosit noua fabula despre Hristos"; 0 tarina "trimisa" lui Dumnezeu (Ecaterina II) rostea: "religia este pentru copii .~i pentru pro~ti ... "!, u~or intelegem, deci ~i pe rascolnici. Prerascolnicii s-au ivit inca din 1419, cind se iscase 0 diferenta vocala numerica: daca trebuie sa se zica aliluia de 3 ori sau numai de dou~ori?! In 1479, s-a sfintit o biserica netipiconal ~i multe altele. Nici senmul Sfintei cruci n-a scapat de ochiul .ignorantei rascolnice, anume gestul ~i forma degetelor: 'cu doua sau cu trei,crucea c~ A, 6, 8 brate etc. $apte prescuri ~.a.m.d.?! De asemenea, diferentele tipiconale ~i traducere~ cartilor de cult deranja pe multi "zelo~i". $i la toate acestea, dupa ci'iderea Constailtinopolului (1453), s-au adaugat ~i pretentiile calugarilor greci fugiti dirt cetate ~'Fr,imiti in Rusia. Ace~tia acuzau pe cei ce modifica "un punct sau 0 virgula" decalc~rea traditiilor "Sfintilor Farintii". . Evenimentele precipitindu-se, Biserica 0rtodoxa Ruesa a trebuit sa ia masuri. Se tine un sinod in anu11551, care intr-o suta de capete (stbgla.vi) justifica interVentiile ~i este de acord cu indreptarea cartilor de cult. Acest din vnna punct a fost lasat in seama "protoiereilor" care au adus mai mare tulburare ... $idupa alta suta de ani, 1649, vizitind Moscova, Paisie patriarhul Ierusalimului a constatat foarte multe deosebiri in cartile liturgice, rugind pe ierarhi sa pastreze linia tradi!ionala. Zvonul despre inovatii ajunsese ~i la Constantinopol, dupace mitropolitul Nazaretului, Gravriil, vizitase Moscova trimis de Paisie ~i a incuno~tintat pe patharhul Ierusalimului ca nu s-a intreprins nimic in Rusia. Patriarhul ecumenic Atanasie viziteaza Moscova (1650) ~i sratuie~te ierarhia rusa sa faca traduceri corecte dupa cartile grece~ti. Patriarhul Iosif al Moscovei ia masuri pentru traducerea corecta in limba slava a tuturor carJ:ilor de ritual, dar curind moarte, 1652. Unna~ul lui Iosif, Nikon, a fost de acord cu "indrep,tarile" din cartile de cult ~i diortosirea acestora tinind cont de corecturile ~i modific~rile editiilor grece~ti. In acest sens, patriarhul Nikon a tinut un sinod in 1654, hotarind indreptarile. Mai mult, trimite hotaririle, semnate ~i de tar, patriarhului· C~}t;tstantinopolului; Sinodul Patriarhiei din Constantinopol. a fost de acord cu cele propuse. Dar la sinodul rus s-au auzit ~i glasuri potrivnicec Episcopul Pavel al Colomeii, doi arhimandriti, un· egumen ~i doi protoierei s-au declanlt impotriva hotaririlor, spunind ca acestea schimba traditia ~i nu apartin evlaviei poporului: aici este fnceputul schismei sau declan~area publica a rascolului.

76

c6.LAuzA CRE$tINA

Din cauza unor divergente se retrage la minastire, in 1658. "Rascolnicii" au considerat acest gest ca recuno'!-i7terea gre:;;elii patriarhului, iar plecarea sa, pedeapsa lui DmTInezeu pentm schimbarea'Gartilor $i calcarea evlaviei. Tarul $i cu boierii rivali patriarhului cheama capii rascoluluidin exil, iar ace~tia cu fanatism incep denigrarea sinodalilor :;;i persecutarea acdora care au indraznit a corecta sau modifica vechile carti. Preotii mai neinstruiti au ars drtile noi, iar alrii le-au inlaturat pe toate, tacindu-$i lom:;;i tipic. Un cronicar spune: gre~eala a fast dubla, cartile vechi s-au aruncat, iar cele noi s-au ars. Vazind ierarhia asemenea mi:;;care, autoritatile constatind gre;;eala, taml ~i toti §i-au dat seama ca, de fapt, rasc()lnicii Si11t ni§te revoltati. Se convoaca un nou sinod (1666) ~i altul in 1667 care condamna ratacirea, hotarind: - aliluia sa se zica de trei ori; semnul crucii sa se faca cu trei degete; pe prescuri sa se imprime cmcea cu patm brate, iar la proscomidie sa se aduc3. cinci prescuri ... Hotaririle au fast aduSe la CIU1o§tin!a celorlalte Biserici sUTori §i toate au fast de acord cu Biserica Ortodoxa Rusa - sora. Patriarhul Nikon a fast un om intelept $i evlavios, hotar1t §i milostiv !ji unii credincio§i rascolnici il respectau. Dar vrajma§ul a inveninafperascolnicii-ierarhi, care avind incredere in multime au ihceput actiunea publica contestatara. Tin §i ei un "sobor" condamnind ca eretici atit pe ierarhii ortodoqi1 cit §i pe tar. A§adar, prima comunitate a rascolnicilor s-a organizat in 1667, numindu-se staroveri (c~edincio§i traditionali, vechi) $i starobreatii (cei ce respecta ritualul strablin,.vechi). Ei au dec1arat hotarirea Sinodului din 1666 lucrar:ea lui antihrist. Exc1uzind mileniul, a ramas numarul fiar~i: 666. "Aici e intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasc3. numarul fiarei. Ci'ici este un numar §i numarul ei este: ,,$ase sute :;;asezeci §i :;;ase" (Apoc. XIII, 18). Organizarea :;i raspfndirea rascolului. - Starea de secta a rascolnicilor a intervenit, deci, in 1682, ca apoi, cum yom vedea, sa devina un cult recunoscut, dar cu destule ramuri !ji dizidente ... Prima situatie neplacuta in viata rascolnicilor a fast criza de preo!i !ji lipsa unui c~ntru eparhial. In acest caz, calugarii schismatici inlocuian preotii de mir. Uniidintre acqtia .erau monahi simpli nehirotoniti, dar "savir§eau" tainele 9i chiar liturghia, ceea ce a insemnat introducerea ereziei §i inlaturarea preotiei harice. Dupa ace~ti monahi s-au lnat chiar mireni·i ~i ace~tia au inceput a deveni "pastori". In aceasta situatie, i'ncepmd Cll tinutlil Vagov, s-a format ramura rascolnic{l a bezpopovtilor, adica a rasca'lilic~lor fara preoti. In schimb, in centrul Rusiei, unde erau nlUlleroase biserici ~i preo![- trecuti la rascal - s-a dezvoltat ramura popovtilO/; adica acei cu preoti. o data Cll abaterea de lalritreg, a inceput ~i dezmembrarea, invidia !ji acuzatiile reciproce intre ei. 1. Bezpopovtii (tara preoti)aratau cii. antihrist a inceput sa domneasca ~i in Biserica Ortodoxa Rusa, odata cu~patriarhul Nikon (1666), faptele lui sint apocaliptice. El a "distms" ortodoxia ~i tainele ei sfinte, schimbind invatatma adevaratei biserici a Rusiei, Biserica veche.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TfMPULUJ

77

Referitor la cult ~i l11anifestarile exterioare,ei eonsidera inehinarea eu trei degete ~i crucea ell patm co11uri, drept "peeeti" ale lui antihrist ~i de aceea l11entin cruce,: Cll opt eolturi ~i inchinarea eu doua degete. . . In eeea ce prive~te organizarea staroverilor seobserva unnatoarele: au in fmnte conducatori (nastavniei), invalatori. Pentru a eonduee,este nevoie de' imputemieire de la episcopul Pavel Colomenski. $i femeile pot fi ;,nastavnici". Via!a raseolnieilor, la ineeput, s-a desIa~uratmai ales in l11inastiri, fi:indca raseolul este 0 preoeupare exclusiva a monahilor. Un timp, minastirile au fost mixte. apoi s-au despartit. Cu timpul, bezpopoytii s-au ramifieat, gruparea cea mai inselm1at~ ~i care s-a raspindit in pa11i1e uoastre s-a numit filipovenii, priu refonna, prescurtare,

°

lipm)eni.

.

.

2:. Popovti~ .. :- In afar~ "eelor bpsiti de preoti'Jbezpopovti), slut cei cu preoti. Popovtll sau pOPltll au contmuat rascolulmal orgamzat ~l au mat cedat din pretenpf. Ei au depus juramint stapinirii, nu refuzau inrolarea 'in annata, nu evitau ~coala etc. Erau impotriva sehimbarii ritualului ~i tiparirii cartitor de cult. Dar episcopul Pavel Comenski murind, n-a mai avut cine sa Ie maihirotoneasca preoti, ea atare s-a intrerupt succesiunea apostolica ~i sueeesiunea in eredinta. Atunei popoytii primeau pe toti fugarii ~i pedepsitii din Biseriea OrtodoxaRllsa, eeea ee a datn~tere la tulburare ~i neinerederea adeptilor in ace~ti eond<i.mnati canonic. Popovtii, ca sa fie siguri de noii eonverti!i; iibotezau din nou, afundindu-i imbraeati in ve~minte pentru a Ie piistra daml pr~otiei ~i ii ungeau eu "mimI eel adevarat" ~i vechi. Intmdt disciplina clerului lasa'de dorit, taml a luat masuri severe dar nu numai pentm preotii Bisericii Ortodoxe Ruse, ei ~i pentm fugari ~i pedepsiti canonic. In aeeasta situatie, popovtii au eerut guvemului dreptul de a avea ~i ei preo!i hirotoni!i ehiar de episcopi ortodoqi, dindu-li-se.libertatea de a folosi "vechile cal1i". La acest compromis, iara~i s-au produs dezbinari ~i dizidente. In vremea lui Petru eel Mare, a ineeputprozelitisl11ul lor .;;i au aparut mai YlgUroS. Vazind.atitea situatii, autoritatile tariste au incuviintat dupa 100 de ani (1822), ca popovtii sa primeasca preotii fugiti din BisericaOrtodoxa Rusa. Ei au continuat sa-~i duca existenla in afara reeunoa~terji autoritatilor ruse~ti ~l sa-~i hirQtoneasca episcopi in afara granitelor imperiului !arist*.
* AMr\NUNTE BlBLlOGR.-\FIGE: ,\1. Zvozn';coy. Psihologio wctelor reiigioase ... , Chi~il1flU. 1939: V. G. lspir, 01'. cit. bogomilisll1, p. 252-256; Ev. 1\1a!llUnca, 01'. cil.. p. 68·-70; T M. Popescu, Pi!l'ire isloriel!..., p. 387-388; G. Ciuhandru, Bogomilis",ul ~i romclnii, in "RT" Dr. 1-211933, p. 49-58, nr.3, p, 113-120, nr. 4, p. 159-165. M. Pliiticii, Cllillli cre"lin de ril vechi, 1n "BOR", LXXVlII (1960), nr. 9- I 0, p. 938-954; K. Logaccov. BiseriC[[ de ril Feeh; IIlClrilinui de nord, in "ST', XXllI (1971), nr. 3-4, p. 281--283; V Coco~, Lipovenii. originea .ii ~l"ezarile lor, in ,,$tiilllil ~i progrcs", IV (1940), nT. 3; P.B. Ha~dcu, Isloriclli toierew(ei religiouse ill Romania, Bucurqti, 1868; L Nistor, Cercetciri ({supra cuitiiit)! /ipovenilor din ROl1lclllia, 111 "AnaL Acad. Rom", Bucurc~ti 1947; L ChcJcca. Dill viata iipovelli/or, Bucurc§ti., 1960; .Alla Vcntclcr, Lexicul fdcloruiui iipownesc, Cluj-Napoca, 1977. DER, voL I p. 384; ESL, passim. DTO (bogomilisil1, p. 75). GBT (bogomilisl11ul), 111 "BOR", m .. 11-12/1972, p. 1256; (rascolul), In .,BOR", nr. 11-1211971, p. 1248. .

78

CALAuzA CRE:;;TINA

a) Popov!ii ji/ipoveni sau lipoveni, acqtia sint ramura cea mai interesata raspindita ~i pe teritorii romarie~ti. Organizatorul filipovenilorbezpopovti a fost Filip Pustoviat. Acesta era un monah ce se considera unna~ul apostolului Filip, dupa unii arhimandrit din renumita minastire a bezpopovtilor, Vigoretkaia. Dup~ nereu~ita alegerii sale ca stare! al acestui , centru monahal, cu un grup de calugari, a infiintat un nou schit. El introduce noi reguli monahale ~i refuza categoric pomenirea autoritatilor, mai mult, considera pe monahii vigoreti antihri~ti. ' Guvernul rus a luat masuri severe impotriva lor: inchisori pe viata, deportare in Siberia, ped~apsa capitala,mup.ca silnica etc. Multi au parasit Rusia, trecind ~i in partile noastre, Dar aici, gasind0 populatie mult mai ridicata cultural, lara practicarea unui misticism bolnavicios, tara, fanatism, nu ~i-au mai spus filipoveni, ci simplu, lipoveni, Insa~i expresia "lipo:v~p.n", inseamna necontrolat, aspect dezgustator (lip = murdar, neglijent, in limba uCHj.iniana). Confonn traditiei, primii 's~aroveri ru~i s-au stabilit inca din 1669, linga Suceava, in localitatea Mitoc-Lipoveni pe malul dului Ruscioara - localitate numita de ei Socolinri, ' Mai intii, staroverii s-auorganizat intr-o eparhie cu sediulla Fintina-Alba ~i apoi la Braila, lerarhia din Braila, sllccesoare a celei de la Fintina-Alba, este recunoscuta onorific ca intiistatatoarea spil;~tuala a tuturor credincio~ilor de rit vechi, traitori in afara granitelor Rusiei, dar in,c9ntacte ecumenice locale cu cultele din Romania. Episcopia din Braila, sedinl (din 1940) Cultului cre~tin de rit vechi, a fost ridicata la rang de Mitropolie prin Decretul nr, 979 din 23.X.1968. Astfel mitropolitul Tihon Kacealkin arhipastorea ajutat de doi episcopi sufragani (unul pentru Moldova, iar celalalt pentru Dobrogea), lara insa c,a ace~tia sa aiba 0 jurisdictie canonica propriu-zisa, Staroverii din Romania au reu~it sa iasa de sub influenta rascolului, constituindu-se intr-un cult de, sine statator Relatiile Bisericii Ortodoxe Romihle cu Cultul crqtin de rit vechi sint de fratietate, iar credincio~ii 101; participa impreuna la nemunarate ierurgii, Noi, Biserica Ortodoxa Romana, "dat01-i sintem sa sprijinim pe unii ca ace~tia, ca sa fim impreuna lucratori peiltru adevar" (III loan l, 8), In discursul tinut de " . patriarhul Justinian Cll ocazia instalarii la 29 nov, 1968 a mitropolitului Cultului cre~tin de rit vechi, Ioasaf Timotei, se arata ca "noi, conducatorii cultelor religioase avem datoria sa gindim .;;i sa lucram astazi in spirit irenic, in spiritul cre.;;tinismului evanghelic ~i prin aceasta sa desavir~im trairea ecumenica.,." In continuare, se sublinia participarea conducatotilor cultului starover ,,la toate conslatuirile avute de reprezentantii cultelor religioase din tara noastra, cu ocazia unor evenimente importante din viata poporulur hostru", faptul ca ",;;i-au dat adeziunea la interventiile ~i actiunile intreprinse de ace~tia, semnind apelurile ~i mesajele adresate fie credincio~ilor cultelor din tara noastra, fie conductorilor biserice.;;ti din lume in legatura cu pacea ~i infratireaintre popoare, De asemenea, ierarhiistaroveri au participat la aniversarile prilejuite de Semicentenarul Patriarhiei Romane (1925~1975) ~i 90 de ani de la reci~tigarea

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUI

79

autocefaliei ~i autonomiei (1885~1975); la incetarea din viata a patriarhului Justinian (1977), la intronizarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist (16 noiembrie 1986) etc.
IV. - "ASOCIATII" SPIRITISTE. INCERCARI NO! pAGUBITOARE PENTRU CONSTIINTAUMANA

Suflete ratacite. ~ Daca pina acum ne-am ocupat de organizatii, denominatiuni secte religioase, cei ce practica prozelitismul, ne yom opri, in continuare, Ia "in!eIeptii cugetatori" ai religiei, adepti ~i promotori ai unor mi~cari ~i organizatii spiritiste pe cit de "nevinovate" pe tot atit de pagubitoare con~tiintei umane. De aceea, pe drept cuvint,aceste_ mi~cari sintsocotite secte religioase, cu conceptii curioase. Ele i~i au originea in vechile cugetari religioase, s-au altoit eu mistica ~i mitologia pagina, se justificii prin "inte1epciunea" gr~~ca ~i latina, au tangenta cu unele erezii iudeo-cre~tine sau gnostico-maniheice adaptate superstitiilor popoarelor, practica ocultismul, i~i completeaza "doctrina" cn conceptii sectare bazate pe nemuItmniri de tot feinl. Acest amalgam este periculospentru ob~tea mnana, pentru state ~i natiuni, refractar culturii, educatiei ~i instruirii ~i n-are nimic comun cu invatatura Mintuitorului Hristos, cu toate declaratiile'adeptilor cii sint "convin~i" credinci0 9i ai Bisericii cre~tine. . Daca acele grupari sectare fac prozelitism pe baza unor texte ale Bibliei, iar adeptii acestora ~ in majoritate ~ sint nemultumiti de comunitatea in care au fost, gruparile spiritiste, teosofice ~i antroposofice i~i recrute.az~ adeptii dintre sincreti~ti ~i indoielnici, dintre curio~i necontrolati. Toate aceste gr~p~ri, mi~cari san organizatii au 0 doctrina amestecata cu interpretari de texte ;;iJitelepte", adaptari de idei ~i insu~irea unor culturi din Orient sau date din practiciidigioase medievale (mai ales mistica arabi'i). Si, culmea, toate acestea lmpletite ~i sustinl,tte cu precepte din filosofia indiana, persana, chineza. Adaptata ~i in Occident, cl,tgetarea indiana ~i practica spiritista s-au cumplat cu tehnicismul, s-a izolat de viata meditativa a Orientului ~i astfe1 s-au organizat alte directii mai aproape de "adevar'~, nascindu-se antropozofia. In lumea apuseana, spiriti~tii, teozofii, antropozofii ca de altfel toate curentele idealiste ~i sectele deiste sau politeiste ~ gasesc adepti ~i prind radacini intr-o lume disperata, hranita cu iluzii, lipsita de atentie ~i in!elegere. Aceasta ~i pentru faptul ca organizatiile respective recomanda inchiderea in sine ~ meditatia, resemnarea ~i nonviolenta, ceea ce, in ritmul vietii de atazi, stagneaza evoilltia societatii ~i cercetarea fenomenelor ce ne inconjura. In ceea ce ne prive~te, refelitor la raspindire, vom vedea ca vehiculatori "de idei" spiritiste ~i in~elatorii teozofi slnt ascnltati ~i gasesc adepti intr-o lume pestri!a, lipsita de cuno~tinta Evangheliei ~i de viata in Hristos ~i care nu poate discerne adevarul credintei pentru mintuire de ideile religioaseambulatorii ~i tara sens.
cre~tine,

1. MISCAREA ~I PRACTICA SPIRITISTA
Mi~carea ~i practica spiritista este una dintre cele mal frarnintate probleme de ordin religios in societatea contemporana. De~i veche, indeletnicirea spiritistaeste desigur cea mai raspindita ~i eea mai primejdioasa dintre doetrinele ~i praeticile oeultiste din zilele noastre. Spiritismul i-a marit sfera in anumite epoei, ea de pilda dupa eel de-a! doilea razbol mondial, cind nenumarate familii,

80

CALAuzA CRESTINA

indurerate de pierderea vreunui membm iubit al familiei lor, ~i-au cautat mingiierea in a;;;a-zisele "convorbiri" cu mortii, din ~edintele. sP1titiste. Cea mai mare parte dintre corifeii spiritismului amesteca in doctrina lor 0 sumedenie .de elemente cre~tine, pretinzindu-se uneori a fi ei in~i~i cei mai "buni" ere~tilli. In felul acestu ei· izp'tltese sa atraga in rindurile lor numero;;;i eredineio;;;i ai Biserieii, care nu-~i dau seama in ceratlkire,in ce primejdie ~i in ce paeat aluneca atunei cind se lasa atra;;;i de ~ediniele spiritiste. Numele ~i-l dau pentm faptul ea pretind aeomunica eu spiritele (sufletele) moqilor. Originea, in timp ~i loc, a spiriti~tiloi' este indepartata ~i necunoscuta. Despre un intemeietor de doetrina ~i practiciispititista nu se po ate vorbi. Indeletnicirea spiritista sub 0 forma sau alta era cunoscuta ~i practicata aproape la toate popoarele din veehime ea: egiptenii, babilonienii, chinezii, grecii, romanii, evreii, ~i aliii. Vechiul Testament face amintire de practici spiritiste, ca de pilda despre cazullui Saul,c,iI yriijitoarea din Endor (I Regi XXVIII, 7, 20). Practicile erau insa interzise cu asprime, ca fiind contrare descoperirii lui Dumnezeu (Deut. XVIII, 9-12). Spiritismul este cunoseut chiar ~i \n primele veacuri cre;;;tine, incepind de la Simon Magul (Fapte VIII, 9) ;;;i de la vrajitorul Elima (Fapte XIII, 8). A fost practicat intre pagini. De~i Spiritismul contravenea doctrinei cre;;;tine, multi cieaiilcio~i s-au molipsit de el, practicindu-l. Cre~til1ismul are slujbe in cinstea celor adormiti, stabilind '0, legatura intre cei vii ~i cei morti ai lor, prin mgaciuni, pomeniri, milostenii etc. Spiritismul insa~,speculind durerea fireasca a celor care ~i-au pierdut mde apropiate: copii, sot, parinte, frate, sorii, Ole promite olegatura muIr mai strinsa, pretinzind ca il poate face sa aiba Cll ei convorbiri ~i, chjflr atingeri directe, in a~a-numitele ,,~edinte spiritiste". In tarile occidentale, in Anglia ~(Ainerica mai ales, de un de a fost impOliat, spiritismul este liber ~i se practica pe scara larga. Credem cii este necesar sa prezentam aiei, in lumina invataturii Bisericii, atit doctrina spiritista, cit mai 'ales acele "fenomene spiritiste" care fac atit de multa senzarie ~i care constituie piah'a de poticilire pentru multe cugete. Evolut\e
Cll

~i

"Iideri" ai

mi~cliriispiritiste

Spiritismul este credinta In "exist.:nta" spiritelor ~i in posibilitatea de a obtine comunicari ele prin diferite procedee. Spiritismlll' n:u este ceva nou. Eroul celebrei Epopei a lui Ghilgame~ la asirobabiloneni, obtine de la zeu] , ihfernului favoarea de a avea ,,0 convorbire eu spiritul" prietenului sau decedat Enghidu. De asemenea, Strabon spune ca asiro-babilonenii se foloseall de ni~te "mese" pentru chemarea spiritelor>Sl in Avesta, se vorbe~te despre "evocarea" spiritelor celor decedati. De asemenea, IntIlnim urme de ,practicare a spiritismului la vechii chinezi, la greci, la romani. Existen!a vechilor practici laevrei se observa din faptul ca Vechiul Testament interzice "invocarea spiritelor". In primele veacuri cre~tine, chenwrea spiritelQr era, de asemenea, practicata de najirori, cum ne relateaza Tertulian, ~i istoricu]'l'clltlan Amian Marcellin, iar In Evul Mediu, condamnarea practiciJor spiritiste prin legi civile ~i biserice~ti, doyede~te existen!a acestora. Dar spirilislJJlIl model'll I~i are originea in America de Nord. Prin 1848, In martie, dupa spusele spiriti~tilor, in locuinta unui ceta!ean numit Weckmann din ora~elL11 Hydesville, StatuI New York, s-ar fi auzit ni~te zgomote ciud<jte. Printr-lln limbaj conventional, format din ciociinituri, familia Fox ar fi ajuns sa intre in conveisatie cu spiritulcare producea acele zgomote. int~-o seara din anul 1848 una dintre cele trei fete ~le fril11jliei Fox lovi 0 mobila, imitlnd pocniturile misterioase, dar lovitura fetei primi imediat riispuns,. prin poenituri in numar ega I cu cele ale fetei. Fata rep eta pocniturile in numar variat, dat totdeauna primi raspuns cu acela~ numar de pocnituri, Crezind ca are de a face cu vreo fiinta misterioasa inteligenta, fetele ~i mama lor Incepura sa puna necunoscutului diferite intrebari, cerlndu-i raspuns, printr-un numar de pocnihlri in caz afimlativ ~i printr-alt numar in caz negativ. RaspU11sl1rile au venit prompt ~i clar. Vestea se rasp'indi in ora~ ~i multi curio~i veneau sa puna neculloscutlilui fel de fel de intrebari. Fetele Fox gasira un mijloc maipotrivit pentru a comunica cu necunoscutul; scrisera pe hlrtie literele alfabetului, plimbindu-~idegetele deasupra lor. Cind ajungeau cu degetlll asupra unei

FENOlyIENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

81

anumite litere, se auzea 0 pocnitura. In acela~i chip, raspunsurilespirimlui aldituiau fraze Intregi. aflarii acum ca necunoscutul era spiritul lui Carol Reyn, fost locatar al acelei locuin1e care a fost asasinat In unna cu cinei ani §i ea trupul lui a fost Ingropat 1n pivni1a. Fac1ndu-se sapaturi la locul indicat, au foat gasite dteva oase dintr-un corp omenesc. Exemplul surorilor fll unnat apoi de al1ii §i astfel numaml aderentilor spiritisl11ului creseu foarte repede. De pe la an~ll 1869 au ineeput a se eonstitui diferite societati in America, Anglia, Franta etc., cu scopul de a practica spiritisl11ul. Spiritismul a patruns ~i printre cei cu cmie ~i primre ne1llvatati. Savanti renumiti in toata lumea, din domeniul fizicii, astronomiei etc. pre cum ~i literati §i politicieni audevenit aderenti ai spiritismului, pentru care a capatat 0 mare faima. A~a de pilda in Anglia, fizi~ianul William Crookes; in Franta, Camille Flammarion, astronomul, care, mai tirziu s-a !epadat de spiritism; poetul Victor Hugo, fostul pre~edinte al Frantei Sady-Camot; in Germania, profesorul universitar de fizica 1. F. Zolner; in Ttalia, psihiatrul ~i antropologul Cezar Lambroso, precum ~i multi altii, .aufost atra§i de spiriti§ti. In Romania, in afara unor practicieni, naivi ~i curio§l, a fost influent at B. P. Ha~deu, care a scris, pentru raspindirea §i popularizarea spiritismului, cmiea Sic Cogito. Apoi Dr. Istrati, ambii fo~ti membri ai Academiei Romane, precum ~i multi a1tii. Spiriti~tii din Romania au infiintat in Bucure$ti, in 1931, "Societatea spirimalista din Romania". Au sqos §i reviste, dintre care cele mai importante au fost "Astralis" din Craiova ~i "Revista spiritista" din Bucure~ti. "Doctrinarul" spiritismului este socotit juristul ~i meclicul Hippolyte de Nisard Rivail, cunoscut sub pseudonimul Allan Kardec. Cartea lui, "Le livTe des esprits" (Carte a spiritelor), este socotita ca Biblia spiriti~tilor. Conceptia spiritista este confuza, incoerenta, plina de contradiqii ~i absurditati. De altfel, nici nu se poate spune cii exista 0 doetrina spiritista unitara, bine illchegata, ci exista atitea doctrine spiritiste citi pretin~i doctrinari. Accenml principal se pune, de pbicei, In spiritism, pe ace!e "semne" care insotesc pretinsele mesaje din lumea de dincolo, ~i in carespjriti~tii viid probele de necontestat ,,§tiintifice" ale posibilitatii de a se primi comuniciiri din partea·spiritelor morjilor. Cu prilejul unei anchete, de asemenea, Intreprinsa In 1921, Gabriel Delanne, unul dintre spiriti~tii cei mai de seama din Franta, spunea cii putin importa dacii se construie~te, pebaza faptelor, 0 teorie spiritista ~i dogme spiritiste. "Eu ~ zicea el ~ ramin aici In domeniul ~tiintei. Teoriile ~i "dogmele" spiritiste Ie socotea ca fiind suficient expuse In numeroase lucrari spiritiste. Si daca, un corifeu al spiritismului socotqte teoria ~i dogmele spiritistc ca ceva secundar, cu atft mai mult face acest lucnl marea majoritate a spiriti§tilor. 1. DllI11ne:ceu este 171arginit, dupa spiriti§ti. El ~i-a primit existenta din haos, deci nu este din etemitate. EI este spirit sau, mai corect, 0 asociatie infinita de ,spirite divine, devenite printr-o lunga evolutie perfecte §i luind toate la un loc forma de sfera, eea mai desavir~ita f0J111a din univers. Mai sint alti dumnezei inferiori §i subordonati Dumnezeului suprem, dar mai mari dedt Ingerii. Fiecare soare, sistem solar ~i planeta i~i are dumnezeul sau, supus Dumnezeului supremo In ceea ce prive~te atributeie, Dumnezeu nu este atoate~tiutor, decit numai indirect, prin informatiile pe care Ie prime~te de la ceilalti dumnezei, pe calea undelor ji pe care acqtia Ie-au primit de Ia spiritele cele mai desavir~ite (nu insa ~i cei planetari). Cu vremea, ei se vor uni cu DUl11nezeuI suprem, pash·indu-~i insa individualitatea. Dumnezeul central este Tatal, cei solari sint fiii, iar cei planetari sint Sfintul Duh. Exista mai multe sfinte Treimi. A~a, de pilda, pe una. 0 alciihliesc Dumnezeul central, cel solar ~i cel planetar; aceasta este treimea centrala, superioara. Mai este apoi una solara, inferioara aceleia, iar alta planetara, inferioara celei solare. De altfel, toate forlele din Iume lucreaza treimic, caci forta treimica, pozitiva, negativa $i neutra este Intilnita peste tot. Dumnezeu este numai un arhitect, nicidecum un creator al lumii, caci lumea nu este creata din "nimic", ci este lacuta din ceva ce a existat mai dinainte §i care, in ultima analiza, este aceea~i cu Dumnezeu. Din acest "ceva", Dumnezeu a fonnat 0 materie vie ~ primul eter sau fl\lid din care au fost lacute toate cite exista in lume. Din acest eter a fost fonnat mai intii spirihll miperal, care a evoluat dupa aceea pe toate planetele universului; apoi spirihll plantar (flora) ~i dupa el spirihll animal (fauna), unnlnd §i aceasta, pe rind, aceea~i cale a evolu1iei. De asemenea din planeta in planeta $i dintr-un sistem solar in alt sistem solar, s-a ajuns la formele cele mai perfecte ·:de animal, devenind spirit uman. Aceea~i evolu\ie 0 unneaza §i acesta, pina dnd, in ultima tre<;tpta, devine inger planetar. Ca inger planetar va evolua iara~i din planeta in planeta, dupa gradul fiecareia, pina clnd ajunge conducator
A~a

82

CALA:UzA CRESTINA

de planetii, apoi devine Inger solar, iar dupii aceea devine conduciitor de sistem planetar ~i, in sfir~it, ajunge la fiinta supremii. Cu privire la ideea de Dumnezeu, trebuie siimentioniim faptul important cii, pentm spiriti§ti, Mlntuitorul Iisus Hristos nu este Dumnezeu, cinumai Profetul prin care s-a fiicut a dona Revelatie a Legii lui Dumnezeu, .primul Profet fiind Moise, iar cea din nrmii revelat}e fiind fiicutii prin spiritism. Iisus Hristos n-ar fi dedt un initiat 'sau thiar un medium spiritist. In orice caz, pentm spiriti~ti, Iisus Hristos este un om superior, ueobi~lluit, dar Om. Mai mult chiar,. spiriti§tii, care ii acordii cu generozitate lui Iisus Hristos fUl1cfia ~i misiunea de medium, 11 socotesc, ca pe orice medium, supus gre~elii, "capabil sii se iu§elc": Dupii unii spiriti§ti, funqiunea profetidi a lui Iisus Hristos ll-ar fi incetat, deoarece El revine pe pamint C2. Spirit. Noul Testament"reviizut §i corelat de spirite §i folosit IU cultu! spiritist din America lncepe ca urmatoarea dec1aratie:;,Eu, Iisus am apiimt ca spirit in 1861, ~i afinn tare ~i declar solemn lumii cii a inceput 0 nouii era, 0 uouii iconomie, numitii venirea lui Hristos". Ea a inceput in 1847, adicii, atunci cind familia .Fox ar fi trebuit sii primeascii primele mesaje la Hydesville. . Fiecare spirit este inconjurat de 0 matefic fluiilii; spiritul mineral, de un fluid mineral, iar cel plantar ~i cel animal, de un peri spirit. Illtitrtpul somnului, spiritul animal §i la fel cel uman iese din corp §i absoarbe din spaiiu fluid planetat animal, respectiv uman, necesar perispiritului. Spiritele evolueazii prin reincamiiri $ia'poi prin evolutie spiritualii, cum ev.olueaza ingerii, pinii dnd vor ajunge dumnezei. Pe toate ccirpurilecere§ti exista spirite, pe unele mai evoluate, iar pe altele mai putin evoluate. Spiritele supefloate se pot rel:ntmpa intIe oameni, pentm a griibi evolutia acestora. , Exista patm universuri. Ele se invlrtesc tn juml sferei divine centrale, formind 111 juml ei 0 cmce. Sint despiirtite intre ele printr-o mateIie' fluidii. Ele siut create de Dumnezeu din substanta preexistenta sau din el insu§i. Dumnezeu creeal':a §i azi, nu irtsa direct, ci prin mijlocirea spiritelor superioare. Iar clud creeazii suferii §i el, pentru tii nu existii creatie fiirii durere. Exista ~i providen{a divina, dar tot indirecfa. fisus Hristos este un spirit superior ~i este dumnezeul solar al nostm. La aceastii treaptii aajuns ,;>i el prin evolu!ie. S-a intmpat pe planeta noa~trii pentm a grabi evolutia 110astrii. El se va:iutmpa §i pe alte planete, ca §i celeialte spirite ca el. Intruparea din clnd ill clnd a acestora este 'obligatorie. 2. !iSllS Hristos IlU a adus mlntuirea, pentru ca fiecare om trebuie sa-~i ispa§eascii singur piicatele sale, dupa dreptate, sau dupa legea talionului. Dad! EI ne-a invatat sii iertam, a Iacut-o in favoarea victimei, pentm ca aceasta sa nu mai caute iutt-o alta viatii riizbunarea cuvenita. Inviitiitura lui fisHS Hristos a fost schimbatii de ierarhie. De aceea fisus Hristos a hotarit sa-§i descopere §i sa restabileasca ade,-arul prin intelmediari (medii) spiriti§ti .. Acesta este rostul aparitiei spiritisl11ului pc piimint. .. Cosll1ogonia spiritistii nu prezinta nid ea vl'eun interes deosebit. Potrivit acestei cosmog~nii, lumea a fost creatii de Dumnczeu. Fiintele vii au apiimt mai tlrziu, dupii ce piin1intul a ie§it din haos §i elementelc amestecate la 111ceput s-aU ril1dliit. Mai departe, spiriti§tii inva!a ca, 111 afara de lumea vazuta, Dumnezeu a creat §i spiritele; 'tate sint fiinte inteligente ale Creatiei. Ele popuJeaza universul, in afara lumii materiale. De§i slnt ni"cotporale, spiritele nu slnttotu§i imateriale, ci sint fiicute dintr-o materie foarte fina §i atit de etera, incit nu poate cadea sub simturi. Spiritisl11ul invatii, de asemenea cii, dupa gradul de perfectiune la care au ajnns, spiritele fac parte din anul11ite ordine. De~i nelimitate ca numar, aceste ordine pot fi reduse la trei: aceta al spiritelor pure, al celor mijlocii ~i al spiritelor imperfecte. Spiritele trebuie sa se lncorporeze §i sa tread\ prin mai multe existente succesive. Aici se accepta teof'ia reincamiirilOr, de asemenea, in totalii contradiqie cu lnviitahlra cre~tina. P/liralitatea existen!elm;prin care se realizeazii treptat perfeqiunea morala, COilstihlie un punct esential al doctrinei spiritiste. Aceastii inviitatura rezuma atit doctrina, cit ~i morala spiritisti'!. Lanflll acesta aproape nesfir~it al existenteibr succesive, prin care sufletul ajunge la purificarea din ce in ce mai deplinii, 1111 este nicidecum UUDutate adusa de spiritism, ciun imprumut din cugetarea indiana. Caracterul sincretist al spiritistnulni se vade§te aici mai bine ca orilUlde. Ideea vietilor succesive apare in India incii de pe 'Vreni.ea Upani§adelor (vechi scrieri sfinte indiene), exercitind 0 putemica influenta asupra cugetarii· $i .religiei indiene de-a lungul veacurilor. Potrivit conceptiei indiene despre peregrinarea sufletuhli prin diferite vieti (samsara), nu oricine poate sii ajungii 1ntr-o singurii viatii la Uil atit de inalt grad de perfeqiune incit sii aibii parte de fericirea

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

83

"eliberarii", a cufundarii definitice in Brahma sau Nirvana. Marea majoritate a oamenilor trcbuie sa treaca printr-un lung ~ir de vieti succesive, in care sa se purifice necontenit, pentm ca ~i cele din unna sa se elibereze. Ideea vietilor succesive se intilne~te de ·altfel ~i in orfismul grecesc ~i in alte religii. Antropologia cre~tina, bazata pe Revelatia divina, nucuhoa~te nimic despre.pretinsul "perispirit", care ar face tot felul de minurtatii in ,,~edintele spiritiste':'. $i, dacaam admite faimosul lant al vietilor succesive, n-ar mai fi fost nevoie de calea mintuirii; l<:sponsabilitatea morala, judecata faptelor In viata viitoare ~i sanctiunea. Viata viitoare n-ar fidecito "evolutie graduala" spre un pretins cerc al fericirii, care s-ar afla la capatul extrem al indeparHirilor, refncarnarii. In privinta "felului" de viata pe care spiritele 0 duc in luriJ.~a: de dincolo, spiriti~tii ne dau tot felul de amanunte. Astfel, ei ne spun ca spiritele, ca ~i Oal1ii.:t1ii, aT ave a intre ele simpatii ~i antipatii, gmpindu-se dupa afeqiunile lor, dupa preocupari ~i dupagradul de perfectiune la care all ajuns. Ci:nd un spirit nu simte nici un fel de atractie fata de alt spiiit, nimic nu 11 obliga sa intre in relatie cu el. Se multume~te sa-I salute, 11 Intilne~te pe strada~i atlta tot. Pentm ca Intr-adevar spiritele ~tiu ca in lumea de dincolo exista strazi ~i case, ba chiar ~i teatre, academii, temple etc., in care spiritele i~i continua activitatea de pe pamint, instmindu-se, ascultlnd conferintele spiritelor mai avansate, discutind etc. Dupa relatarile spiriti~tilor, spiritul pictomlui francez Courbet, ~eful $colii realiste de pictura, dupa ce s-a vindecat de viciul posturn al betiei, a ajuns In lumea cealalta "directoml" unei academii de pictura de mare reputatie. , Toate aceste idei spiritiste, considerate ca "revelari" racute, d~ spirite, sint atit de antirationale ~i de ridicole, Inch coriving pe oricine ca sint plecate de Ia mint! polnave. Uneori aceste idei sint expuse intr-un stil prolix, confuz ~i rara sens, cit ~i deliml biefilor mediumuri cazuti in transa. Insu~i William Crookes citeaza cuvintele combative ale lui Faraday ca, "multi ciini ar putea ajunge la concluzii mai logice" ~i Ie aplica rationamentelor lip site de logi~'a, ale spiriti~tilor. "Revelatia" pe care 0 invoca s-piriti~tii nu este decit ecou! propriilor lor ginduri, preocupate de misteml vietii de dincolo. 0 paralela mtre dogmele cre~tine ~i teori~le spiritiste nu se ·poate face. Un teolog apusean intrebat ce crede despre spiritism ~i c~e~tinism, a raspups: "Dumnezeul nostm ~i spiritele din lumea de dincolo se contrazic; nu este, deci, intre ei ~i noi, 0 impacare posibila." 3. Biserica (catolidi.) nu este in[ailibilii, zic spiriti:jtii, a gl'e~it de multe ori ~i nu poate sa mintuiasca pe nimeni, prin taine sau altceva, mintuirea racindu"se prin reintmpari ~i evolutie. Duhul omului, creat de Dumnezeu, a trecut prin pietre, plante~i animale, de\'enind duh uman, care apoi a trecut prin mai multe forme, pil1a a ajuns la fOlma de om. Omul este compus din trei parti: tmp, perispirit ~i spirit. Primele sint inveli~uri ale spiritului. Perispiritul este compus din doua corpuri: unul astral ~i altul mintal. Corpul fizic este din dOli,a parti; una fizici'i ~i alta eterica, - 0 copie a celei tmpe~ti ~i de aceea numita ~i "duhul eteric", invizibil ochiului fizic, dar vizibil • vederii astrale pe care 0 au unele persoane. 4. ]\I[oartea este mutarea spiritului din trup, impreuna cuperispiritul. Odata despartit de trup, spiritul este dus pina acolo unde slnt ~i alte spirite la fel cllel din punct de vederc moral ~i intelectual. Ele pot c0111unica eu eei de pe pamint ~i pot sa-i influenteze. Unele sint bune (lngerii pazitori), altele sint rele (diavolii). Dupa 0 anumitii vreme, spiritulsereincameaza spre a se purifica ~i evolua. Refncarnarea, precu111 ~i locul, familia, starea, sexul;;ialte conditii asemanatoare ale reincamarii slnt hotari'te de spiritele superioare (predestinatie); tot:de acestea sint hotarite ~i durata yielii ~i intimplarile din ea (destin), toate in conformitate cu faptele lui din viala dinainte, in scopul ispa~irii ~i al evolutiei lor. Dupa to ate aceste concePtii ~i' practici sint unii s12i.riti~ti eare sustin totu~i ci'i spiritismnl reprezinta cea mai "autentica" doctrina a lui Iisus Hristos. In fond,lllsa, spiritismul nu eslC altceva, decit un amestec ciudat de budhism, deism, politeism, panteism; animism etc. Spiritismul are ~i "precepte" morale, prin care recomanda'i{ibirea fala de Dumnczeu ~i fata de aproapele. ', 5. Cfteva practici spiritiste. - Spiriti~tii dan fenomene1or simple explicalii ".Ip canaturale ~i ca ar fi produse de spiritele celor morti. * Acesta este, de altfel, slhguml lor "argUl ",:n(' dupa C;.1m comunicarea cu spiritele este singura lor "dogma" specifica. Fap1:l~1 ca s-au obti)1~lt mesaje, pe can:

*A

se vedea, pe larg, p. 402 ...

84

. cALAuzA CRESTINA

spiriti~tii Ie socotesc ca venind din lumea de dincolo, nu este insa convingator. ldentitatea spiritelor este insa imposibil de stabilit. Banalitatea mesajelor scrise, ridicolul faptelor ~i atitudinilor atribuite spiritelor, eontradictiile flagrante eu eeea ce se ~tie despre.oamenii ale caror spirite sint evocate, acestea sint, dimpotriva, eel~ mai Dune argnmente pentruinfirmarea concepjiei spiritiste. "Newton a nitat fizica, Apostolul Pavel face erezii, Napoleon nu maipricepe nimic din politica ~i strategia militara; Emineseu serie "versuri proaste" dupa cum se exprima un ClUloscator al spiritismului, iar mesajele pe care Ie posedam sint de cea mai dezolant~ mediocritate ~i nu este deloc nevoie sa locuie~ti In lumea cealalta, pentm a fi capabil sa Ie fabri'ci". o alta dovada a falsitatii expilciltiei spiritiste este faptul ca "spiriti~tii notorii", care au ragaduit ca dupa moarte vor da semne de vi at::!, n-au mai raspuns. Niei Lambroso, nici Camille Flammarion, nici William James n-au mai "vizitat" dup~· moarte cercurile spiritiste, de care erau lega!i In timpul vie!ii. Sa vedem insa ee marturisesc chiar unii dintre adeptii cei mai de seama ai spiritismului despre teoria ca, faptele "neobi~nuite" care insotesc mesajele din lumea eealalta se datoresc spiritelor. In urma cercetarilor mcute asuprafetlOmenelor spiritiste, Crooks pe eare speciali~tii j] pun in fruntea Iistei adeptilor "celebri" aispiritismului, scrie; "Noi suspnem ca nu s-a probat Inca declt intr-un mod insuficient, ca exista un agent de directie, altul decit inteligenta l11ediului ~i ca nu s-a dat nici un fel de proba, cii acest agent ar fi spiritele 1110!1ilor". Dupa 24 de ani de la aceste experien!e intr-un discurs tinut la Asociatia britanica pentm dezvoltarea ~tiinteI6r, Crooks adauga: "Daca a~ prezenta astazi pentru prima oara aceste cercetari lumii ~tiintifice, a~ alege un alt punct de vedere, diferit de cel pe care Jcafnales odiniC?ara... Este anti~tiintific a chema in ajutor agen!ii misterio~i, atunci dnd fiecare nouprogres iiI ~tiintei ne demonstreaza ca vibra!iile etemlui au energii ~i calitati, cu totul indestuH'itoare pentru a explica multe". De asemenea, profesoml Charles Richet, atit de mult cita! de spiriti~ti, fiind intrebat de un gazetar ce crede despre spiritism~i' despre fenomenele spiritiste, a raspuns; "Nu cred in nici un fenomen spiritist!, dimpotriva, eu credin cea mai mare parte a fenomenelor psihice'" Ca argument suprem, trebuie citata marturia celebmlui mediu-spiritist Daniel Dunglas Home, care a lucrat cu William Crooks ~i care, pe patnl de moarte, a spus; In ceea ce ma prive~te n-am intilnit niciodata spirite. M-am servit de ele, pentru a da practicilor mele 0 aparenta de mister. .. Nu! Un mediu nu poate crede in spirite. Este chiar indreptatit sa nu Ie accepte".

*
Care este explica!ia acestorfenomene, dintre care unele nu 'se pot contesta~ 0 prima explicatie, pe care 0 da insu?i Crooks este aceea a fraudei. Multe din fenomenele spiritiste sint simple hlJCaje, scamatorii, mcute de practicanti foalte abili, care fac din aceasta 0 adevarata profesie. Numai a~a se poate explica invocarea, cit ai bate din palme, a unor figuri ca Napoleon, Hanibal sau lulius Caesar. "Vestala" spiritista Florence Cook a fost prinsa tri~ind, iar un alt medill, bine cunoscut, care mcea sa apara spiritullui Abdulah, a fost prins cu 0 adevarata trusa, din care mcea parte ~i barba falsa a tot atit de falsillui Abdulah. . Faptul ca fenomenele neobi?nuite ale lor se produc numai in ?edintele spiritiste, in care se aflil de fata ?i un mcdiu, face ca biinuiala.de fi'auda sau scamatorie sa fie justificata. Intunericul total sau partial, considerat uneori ca necesarpel1tru buna reu?ita a ?edin!ei, ca ?i interdictia de a se atinge aparitiile luminoase, justifica, cel Putin, penhu unde cazuri, aceasta explicatie. De altfel, llnii medii au maliurisit uneori aceasta sau chiar au divulgat procedeele folosite de ei, pentru producerea faptelor aparent extraordinare. Cunoscutul mediv Daniel }fume, citat de Crooks, a dat pe fata, sprc sflr~itul carierei sale ca mediu spiritist, uneIe dinartificiile folosite de el pentm evocarea spiritelor. De asemenea, la Paris, procesul fotografului Buguet, care se specializase in "fotografierea" spiritelor, a demonstrat excrocheria. Constrins de tribunal, auguet a marturisit frauda ~i a aratat ~i trucurile prin care izbutea sa in~ele buna credinta a atHor naivi.::Cutia cu spirite" a lui Buguet a devenit, astfel, {;orpul delict care a vindecat de spiritism pe unii oameni mai cu judecata. Tot Crooks spune ca nu toti'inedii sint ~arlatani ~i nu toti asistentii imbecili. Se recurge la halucinatie, la iluzia colectiva. Majoritatea fenomenelor spiritiste se produc in intuneric, fapt semnificativ. Apoi, lini~tea profunda, atmosfera de mister, convingerea majoritatii asisten!ei de realitatea fenomenelor produse, starea de transa a mediului, toate acestea provoaca 0 tensiune nervoasa, careia putini ii pot rezista. Un spectator la 0 astfel de ~edinta spiritista, care nici nu era

FENOlvlENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ

85

adept al spiritismului $i nici nu a vazut fantoma pe care ceilalti asistenti au vazut-o, scrie: "Am Tacut patm ani de razboi, am cunoscut adevarata frica, dar n"am incercat atunci aceasta groaza oribila pe care mi-a dat-o necunoscuhll". Tot a$a, profesoml Lambroso, dupa ce a asistat la 0 $edin!a spiritista, a spus unor prieteni: "Acum trebuie sa plec de aici, pentm ca simt ca Innebunesc. Simt nevoia sa-mi lini$tesc sufletul". 1ntr-o astfel de atmosfera, in care oamenii cei mai sceptici $i mai viguro$i suflete$te pierd intrucitva controlul ratiuuii, nu este de mirare ca se pot produce cele mai ciudate fenomene. Halucinatiile sint deci posibile in $edin!ele obi$lmite de spiritism. Se $tie de altfel ca, cei mai multi "medium-uri sint fiinte dezechilibrate suflete$te" majoritatea adeptilor sau a celor ce frecventeaza cercmile spiritiste fiind oameni care au trait $i au fost loviti de pierderea unei fiinte iubite. Ei merg la aceste cercuri cu 0 dorinta atit de arzatoare de a revedea, de a auzi sau de a simti intr-un fel oarecare prezenta acelei fiinte iubite,. iudt nu este de mirare ca izbutesc 1ntradevar sa 0 simta. Cei mai multimerg la ~edintele spiritiste - ~i se pare ca aceasta este 0 conditie a reu§itei §edintei - cu convmgerea ferma ca vor vorbi cu un anumit spirit. Se cunoa§te de pi Ida cazul lui B. P. Ha§deu, care a incercatr spiritismul, dupa moartea fiicei sale, Iulia; sau cazul savanhllui Oliver Lodge, profesor launiversitatea din B imlingh am, care a devenit adept al spiritismu!ui, dupa ce a pierdut, in primul razboi mondial, pe cel mai mic copil al sau, Raymond. Fizicianul francez Edouard Branly, care a asistat'adesea la §edinte spiritiste, intrebat ce ere de despre realitatea faptelor la care a fost martor, a raspuns: "Am vazut sau am crezut ta vad, po!i sa-ti faci iluzii asupra unor fenomene pe care nu Ie pop reproduce in imprejurari identice". §i, mai departe, acela~i savant spune: "Sint citat ~i eu din pacate ca,unul care am constatat faptele! ... In realitate eu nu am constatat nimic". De asemenea, In vr~mea mai noua, savanta Marie Curie, care a asistat la cHeva ~edinte spiritiste ale unor medii celebri, a declarat: "Ell nu cunoscabsolut nimic din toate acestea" ... Un fapt nu este ~tiintific, decit ahmci dnd poti sa-I urmare~ti - pe el sau pe alte fapte de aceea~i nahlra - intr-un laborator, dnd pori sa-I provoci dupa vointa §i In chip sigur". Cele doua explicalii amintite, aceea a fraudei $i a haluciriatiei .se pot aplica tuturor practicilor spiritiste. Cel mai adesea mediile refuza sa reproduca de mai multe,ori acela$i fen omen, pentru ca el sa nu poata fi observat. 0 experienla, incercata la Sorbona, unde trebuia sa se produca un feu omen de materializare, nu a izbutit. S-au incercat dteva congrese "demonstratoare" (1968, 1975, 1980, 1985), dar totul s-a redus la tacere $i ablineri dupa Intrunire §i vor mai urma Inca multe. Una din aceste explicatii ~tiintifice este aceea a hipnotismului sau a sugestiei. Mediul cazut in transa vorbe~te sau executa ceea ce i se dicteaza de catre hipnotizor sau ceea ce i se sugereaza incoll~tiellt de catre asistenta. Alteori fenomenul este invers; mediul izbute~te sa realizeze acea sugestie ill masa, prin care i~i convinge spectatorii de realitatea celor mai absurde halucinatii. Cit de putemica este sugestia se ~tie. La InstituhJ! Salpetriere, din Paris, s-a Tacut urmatoarea experienta: s-a lipit un timbm po~tal pc spatele unui bolllav hipnotizat spunindu-i-se ca i s-a pus ceva canceros. LocuJ acela s-a inro~it, s-a umflat, apoi a apamt un abees, care dupa aceea s-a deschis. 0 alta expel'ien!a a fost Tacuta cu un condamnat Ja moarte, caruia i s-a spus ca i se VOl' taia vinele In baie, de~i condamnatului nu i s-a Tacut dedt 0 u~oara zgiriietura 1a ceaTa, in acela~i timp, colorindiI-se treptat apa ,din baie cu un lichid ro~u, puterea sugestiei a fost atlt de mare, incit condamnatula muri! intr-adevar. In sfir~it, 0 alta experienta, tacuta tot Ja Salpetriere in care 0 tlnara fata, complet neinstmit8, a linnt, In stare de hipnozii preJegerea profesomlui hipnotizator, a demonstrat ca sugestia este posibila, cii ea poste fi provocatii oricind ~i ca poate fi 0 explicalie pJauzibilii ~i pentru unele fenomene spiritiste. Explicarea fenomenelor spiritiste cu ajutorul incon§tienhJ!ui este, de asemenea valabila In foarte multe cazuri. Fara sa dam incon~tientului importanta exagerata pe care i-a dat-o Freud ~i ~coala psihanalitica, trebuie sa admitem tOhl~i existenla lui. Acest incon~tient, care cuprinde tot ceea ce este inaccesibil evocarii voluntare, se poate descarca, fie lIi somn, fie in stare de nevroza, fie in timpul unui delir. Apar atunci la suprafata sentimente, idei, deprinderi complet uitate, care par inexplicabile, ciudate, "supranahrrale". Se citeaza, de exemplu, cazul unei tineTe femei, analfabeta, care in timpul unei febre putemice a inceput sa vorbeasea limbile latina, greaca ~i ebraica. In unna cercetarii, care s-a Tacut, s-a constatat ca bolnava traise, in copilarie, la un batrin pastor protestant, care avea obiceiul de a citi cu voce tare in aceste limbi, plimbindu-se pe coridoml dintre bucatarie ~i salon. Deschizindu-se cartile aceshlia, psihanali~tii au constatat ca bolnava reprodusese, In mod incon~tiel1t, fraze ~i pasaje din aceste carli,-auzite ~i uitate inca din copilarie,

in

86

cALAuzA CRESTINA

dar ramase toul§i in incon§tienull ei ..Il1 acela§i fel se pot explica u§or aproape toate cazurile de vorbire sau scriere in Iimbi necunoscute, ale unor medii spiriti§ti, sau mai ales cazurile de dedublare a personalitatii, dnd un bolnav traie§te altemativ viata a doua personalitati distincte. In ceea ce prive§te "zgomotele misterioase" care se aud in timpul §edintelor spiritiste, s-a demonstrat de unii medici, inca de la aparitia spiritismului modem, ca ele se pot datora unor contractiuni rapide ale unor mu§chi. Un medic a aratat §i a executat astfel de mi§cari, care provocau zgomote regulate §i succesive., ;. '" In ceea ce prive§te glas'urile lnisterioase care se aud in §edintele spiritiste, in afara grosolanelor in§elaciuni sau de halucinatii, se pot darora fapullui ca mediul sau unul din asistenti ar putea fi un ventrilog. "Vorbitorii" din stomac potpi:oduce rara sa deschida gura sunete articulate sau nearticulate care ies prin gitul lor. o plauzibila explicatie constamaceea ca sint fenomene anormale, cazuri de patologie ereditara, mintala etc. Dupa parerea medicilor §i a cercetatorilor, care s-au ocupat de psihologia patologica, transele mediilor nu sint altceva dec!!' stari de somnambulism sau se"mi-somnambulism, stari autohipnotice, in care "mediul" copiazii,incon§tient, fie personaje istorice, fie pure fantezii. In aceasta stare, foarte asemaniitoare cu crizele deepilepsie sau isterie, mediul crede §i convinge pe ceilalti ca este patmns de un spirit strain, de sufletul unui mort, care prin el serie, vorbe§te, se mi§ca. In starile de trans a spiritista, desomnambulismsau de semi somnambulism, bolnavul ia, in timpul crizei, inrati§are noua. Trasaturile fete! se schimba, glasul capata alt timbru §i alta intonatie, bolnavul actioneaza cu totul diferit de felul sau obi§lluit de a fi, jucind perfect rolul personajului pe care iI reprezinta, Napoleon, Maria Antoaneta, un fachir indian sau chiarun "locuitor" al planetei Marte. 'De cele mai multe ori, bolnavulcapata 0 forta fizica extraordinara - ca §i nebunul furios, de altfel, caruia citiva oameni normaIi nu-i pot rezi;ta. In acest fel, nu mai este de mirare ca un mediu spiritist, cazut in transa, "scrie"'ca Eminescu, incearca sa-§i "grtuiasca" spectatorii ca Nero, i§i trage 0 §uvita de par pe frunte §i tine degetul la butoniera ca Napoleon sau izbute§te sa mi§te cu u§urinta greutati foarte mario Ca tOli somnambulii, care nu i§i amintesc nimic din ceea ce au racut, tot a§a §i mediile spiritiste i§i Joacii acest rol in mod cu toull incon§tient. Ceea ce este insa in afara de orice indoiala este faptur ca pretinsele revelatii ale spiritelor, prin mijlocirea mediului, nu sint altceva decit crize psihice. In sfir§it, practica spiritista dCivede~te imbolnavirea psihica a acelora care s-au rupt de Biserica primara §i Tainele ei sfintitoare. Au reniintat la adorare §i cinstire §i au creat 0 mitologie noua §i un cult al reincamarii, al negarii riiscUlnpararii prin Iisus Hristos. Care este atitudinea Bisericii Ortodoxe !ji ce trebuie sa !jtie credincio!jii lW!jtri. pentru a se feri de capcanCl spiritista, Biserica Ortodoxa nu a procedat fa 0 condall1l1are publica a spiritis!11l1lui. cum a facut Biserica Romano-Catolidi, deoarece printre credincio!jii ei practica spiritista ({ fost i::olata. Descoperirea lui Dumne::eidhBiblie .yi Tradi!ie este clara. I. Sjfnla Scriptura. ,- Revelatia piblica, atit a Vechiului Testament, cit ~i a Noului Testament, interzice categoric to ate practicile spil'itiste. Spiriti§tii confunda activita!ile'ingerilor ~i sfintilor 1n cadrul Proniei dumnezeie~ti, en invociirile necromante. 2. De asemenea, Sjfnta TradiJie, considera atit necroman!ia cit §i reincarnarea ca fEnd abera!ii pornite din suflete rava~ite ~i min!i bolnave. a) Sjin!ii paril1{i s-au ocupat, in scrierile lor ~i de rataeirea pretinsei cOl11unicari cu spfritele mortilor, de~i practica aceasta pare sa fi fost putin raspindita in timpul lor. Printre al!ii, Sfintul Ioan Gura de Aur, de pilda, in omiliile sale despre Lazar, cauta sa explice pentru ce mortii nu se arat1i celor vii. "Nu cautali, spune el, sa,!lflati din gura m0l1ilor adevaruri pe care Scripturile ni Ie ofera in toate zilele, Cll mai multa limpezime. Dad Dumnezeu ar fi socotit folositor ca morlii sa se arate vii, n-ar fi 'lmpiedicat acest lucnJ, El, care are grija de noi. Dar trebuie notat ca dad aceste aparitii ar fi fost free vente, ml,,~~ar mai fi linut seama de ele. Mai ales cu ajutorul lor, diavolul §i-ar fi strecurat ispitt;le sale«,Nimic nu este mai u§or pentru el, dec'lt sa evoce fantome sau sa puna pe cineva sa se fad mort §i apoi sa-§i bata joc de credulitatea lTIultimii, printr-o inviere ·simulata. Dad, uneori, simple-visuri, in care unii cred ca aud glasul mortilor dau loc la atitea in§elatorii, falsita!i, perversiuni,. ce s-ar 'lntimpla daca mortii ar reveni, in mod obi~nuit printre cei vii §i daca oamenii ar triiicl\ acest gind? Ce teren pentru vicleniile duhului raul Nu se complace el in toate preracatoriile? ,~tiind aceasta, Dumnezeu a taiat scmi viclenia lui ~i, din

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

87

dragoste pentru noi, El n-a ingaduit ca cineva sa revina din 1umeacealalta pe acest pamint, pentru a invata pe cei vii despre 1ucmrile din viata cea1a1ta" ... Sa citam un exemp1u din Apus, Fericitul Augustin nu socote~te ca abso1ut imposibile 1egaturiIe dintre eei vii ~i'cei morti. Mai mult chiar, e1 crede c~ realitatea unor astfel de comuniciiri nu se poate contesta, dar ca ele sint cu totul exceptionale. Daca unii sfinti s-auaratat citeodata celor vii pentru a-I vindeca de 0 boala sau pentru a-I ajuta intr-un fel sau altui, aceasta nu inseamna di orice mort se poate amesteca in viata celor vii. "Aceasta, arata Fericitul Augustin, apartine ordinei exceptionale, ordinei miraculoase. Sa spunem mai curind ca, daca puterea divina acorda 0 astfel de interventie martirilor, aceasta inseamna ca mortii n-au in chip natural 0 astfel de facultate. Si apoi, Dunmezeu in acest caz, n-ar interveni prin mijlocirea ingerilor". In sprijinul acestei inforrnatii, Fericitul Parinte aduce cel mai omenesc, cel mai duios ~i mai convingator argument: "Daca anfi adevarat ca sufletele'mortilor se intereseaza de treburile celor vii ~i daca ele insele ar aparea in vis,: duioasa mea mama - pentru a nu vorbi decit cu mine, nu m-ar parasi niciodata in timpul somnului men, ea care m-a urrnat in viata ei, ~i pe uscat ~i pe mare. Departe de mine ca 0 viata fericita 0 va fi raeut cmda pina intr-atit, incit sa nu vina sa mingiie tristetea fiului ei, cind vreo suferinta ii stringe inima; fiul sau, pe care la iubit atit . de mult ~i pe care n-a vrut niciodata sa-l vada intristat". Intr-adevar, de ce la ~edintele din saloanele spiritiste nu apar spiritele mortilor apropiati ai celor prezenti? De ce apar de obicei spirite rara identitate precisa;anonime sau ale unor oameni celebri, morti de sute sau de mii de ani? Ce nevoie au spiriti~tii modemi de spiritul lui Nero sau al Cleopatrei, de Iuliu Cezar sau de Napoleon, care; uitind ca au purtat toga romana sau faimoasa redingota cenu~ie, se pricep sa deznoade pe intuneric 0 cravata stil secolul XX? De ce nu se prezinta in aceste ~edinte spiritele marilor creatori ~i adepti ai acestor credinte? William Crooks, Allan Kardec sau Camille Flammarion, care au ragaduit prietenilorlor sa le trimita ve~ti din lumea cealalta ~i care de mai bine de 0 jl1miitate de secol ~i-au uitat promisiunea. Conceptia despre existen!a "perispiritului" ~i despre reincamare, despre 0 viata viitoare in care spiritele au aproape toate nevoile vie!ii paminte~ti, lipsa totala a invataturii despre rai ~i despre iad, pre cum ~i 0 multime de alte idei spiritiste dovedesc :uh panteism naiv. De multe ori invoca texte scripturistice in scopuri prozelitiste, dindu-Ie alt sens. 3. In afara de acestea, primejdii/e asupra sufletului ale spiritismu1ui slnt tot atit de mario Cu toata falsitatea lor, comunicari1e spirite10r au dus, in repetate rinduri, la cele mai gre1e ~i grave unnari. Somnu1 hipnotic in care cad unii medii spiriti~ti ~i starea de transa in general, repetata necontenit, duc 1a stari de nevroza mai simp!a, de neurastenie, pinala ce1e mai grave fonne de a1ienatie mintala. Este lucm ~tiut, ca cea mai mare parte dintre medii ce1ebri au murit nebuni sau atin~i de grave ~i irecuperabi1e tulburari nervoase. . Aceea~i primejdie ameninta ~i pe cei ce asista 1a ~edintele spiritiste ~i dintre care multi au sfir~it in ace1a~i fel. . La clinici1e de specialitate din Paris, exista 0 anumita sectie de boala nervoasa numita "delir spiritist", ceea ce arata seriozitatea ~i gravitatea acestei situatii. lata ce spune un fost mediu despre consecintele oribile al practicilor spiritiste: "Am fost mediu'timp de opt ani. In acest timp, sanatatea mea morala ~i sufleteasca s-a resimtit ingrozitor. Nu mi-am redoblndit sanatatea, decit dupa ce am parasit spiritismuL Astazi a~ prefera sa am holera, in :casa, decit sa mai fiu mediu spiritist. In tot timpul acestor opt ani, influenta satanica a spiritismului m-a lipsit compJet de raliune ... pina intr-atit, indt, impins de dorinta de sinucidere mi-am taiat bratul in patru locuri ~i ]1-am putut fi salvat decft prin eforturi supra omene~ti". Nu numai la Paris, ci ~i 1a Londra, New York, Moscova~i la Bucnre~ti (SpitaJul nr. 9), fenomeneJe morbide ale spiritismului sint tratate ca atare. In fata acestei situa!ii, slujitorii ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe trebuie sa ~tie ca spiritismu1, sub forma in care este cunoscut ~i practicat astazl, nu are nimic originaL El nu este dedt 0 reeditare a superstitiilor vechi, 0 continuare a animismului primitiv, sau a magiei, a ~amanismului ~i a vrajitoriei, de aceea am ~i insistat asupra practicilor spiritiste. Este curios, dar adevarat, multi deservel1!i (canonici, pastori, presbiteri, proferi "ale~i") ai confesiunilor ~j denominatiunilor cre~tine, preC1Jm ~i sectelor neoprotestante ~i gruparilor religioase, practicii in cult forme de spiritism! Departe de a fi 0 noua revelatie sau, cum se pretinde adesea, 0 intoarcere la cre~tinismul primitiv, spiritismul este 0 curioasa anomalie istorica. El reprezintii in sec. XIX ~i XX, secolele ~tiinlei, tehnicii ~i civilizatiei, 0 absurda intoarcere la primitivism. In acela~i timp, in plin cre~tinism,

88

CALAuzA CRESTlNA

spiritismullneearca sa reinvieze paginismul §i idolatria eulticii. De aeeea, §tiinta §i Biseriea trebuie sa lupte, eu puteri mute, rmpotriva aeestei pseudo§tiinte §i pseudoreligie* .

*
Nu este exclusa legahlra eelor vii eu eei morti §i invers: a) Manifestarile eelor m0l1i Jata de eei vii 'sint posibile, dupa Sfinta Seriphlra ~i dupa Sfintii Parinti, dar sint eazuri extraor.dinare, care poartii to ate semnele adevaratelor minuni. Comuniciiri obi§nuite eu spiritele nn e?,ista insa §i .J1u pot sa existe. Posibilitatea lor este exclusa §i de bunul sim! §i de ratiune §i de f\':yelatie. b, Ceea ee adeptii spiritismulni.eonsidera drept fenomene neobi§nuite, care demonstreaza realitatea eomuniearilor eu spiritele, sin! de fapt ni§te In§elatorii grosolane, fie halueinatii, fie manifestari bolnavieioaae ale unor sehizofreniei paranoiei etc. a§a cum s-a subliniat Alteori, aceste fenomene se datoresc unor mecanisme psihiee mciiiinsuficient cercetate. Reproducerea lor in alte imprejurari §i sitnatii dedt §edintele spiritiste demonstteaza indeajunsaceat IUCnL In sfir§it, fenomenele ie~ite din comun nu trebuie sa ne rulbure, aces~ea pot sa fie luerari satanice. De asemenea, aspectul dezgustator al mediilor In timpul transei §i conseciilfelefuneste de ordin moral, fizic sau sufletesc ale spiritismului sint sufieiente argumente ale lucrarii Ydijma§ului ~i rulburarii suflete§ti. c) Atirudinea Biserieii Ortodoxe fata ae spiritismnu poate fi dedt aceea a unei totale eondamnari, a unei interzieeri absolute, de a se praetica. Coneeptia absurda a spiritismului plina de erori, de confuzii, naivitati §i eontradictii, trebuie eunoseutii §i combiihlta de Biseriea. d) Deoareee spiritismul influenteazii persoane care au suferit pierderea vreunei fiinte iubite: sotia, copilul, mama etc., trebuie ea shijitbrii sfintelor noastre· biseriei din loealitatile in care este banuiala ea exista praeticieni spiriti§ti sir liirnureaaca pe credincio~i §i sa dea asistenta ere§tina speeiala aeelora dintre ei, care au suferit pierdetigrele In familie. Acqti oameni, ca §i toti cei care, din pricina rulburarilor suflete§ti, alearga la sfaruriie.§i praeticile oculte, trebuie tratati eu multa grija, prieepere §i iubire erqtina, deoareee pierderea sufletelor lor va atima greu eindva in balanta eu care se va judeea vrednieia preoteasea a slujitorilor sfintelof; noastre altare §i a credineio§ilor care au stat nepasatori. e) Combaterea spiritismului §i a ocultismului in general reprezinta 0 opera de insanato§ire moral a mult folositoare deoareee unii oameni care §i-au pierdut busola sufleteasea §i i~i mai ehinuiese inca trupul §i eonsuma energia incamerele obscure ale ~edintelor spiritiste pot fi reda\i vietii active, lini~titi ~i intremati suflete§te. f) Credineio~ii ispiti\i de practicispiritiste, aee§tia fiind eredineio§i nativi Pina la un moment, trebuie trata!i eu multa aten\ie §i eatehizati intr-un mod eu totul aparte, explic1ndu-li-se adevarul

* AMANUNTE BIBLIOGRAFICE:
L Mi\~carea spiritista: B. P. Ha§deu Sic cogito etc.; P. Deheleanu, op. cit, p. 70-77; Ey. Mantunea, op. cit., p. 112-115; AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 64-69; Ilie Cleopa, op. cit., Vorbirea eu j:nortii (Necromantia sau spiritisl11ul), p. 243-254; T TIlL Popescu, Privire istoriea, passim; F Burieeallu, Misterele sujietlilui Ol7lenesc, Spiritism§i nietafizica, Bueure§ti, 1934; Gh. Butnariu, Iipsa de tel71einicie a spiritisl11llllli, in "ST", V (1953) nr. 5-6, p. 318-329; W. Crookes, Recherches sllr les pluinol711?nes dll spiritualisme, trad. Paris, 1923; Leon Denis, Christianisl7le ct spiritisme, Paris, 1920; Allan Kardee, Ie ciel et f'in[em 011 la justice divine seIOIi Ie spiritisme, Paris, 1927; Roger Glardon, Ie spiritisme en face de I'hristoire, de fa science, de la religion, Lausal:\ne, 1936; G. Gologan, Spiritismlll :ji minunile Mfntuitorului, Bucurqti, 1939; Anea Manolaehe, Cuno[{:jterea oculta - falsifzcarea cUl1oa:jterii adevarli/lIi, in "ST", V (1953), nr. 3-4;):L 174-188; L Petreuta, Spiritisl1lul, Timi§oara, 1945; Louis Powels, Dictionnaire des societes, en Occident-Culture, Art. Loisirs, Paris, 1971; Lucien Rourre, Ie spirilisme d'aujourd'hui et d'hier, III-erne, Paris, 1923; V. Sueiu, Hipnotism:ji spiritism, Blaj, 1906; N. AI. Steranescu, Adevarul :ji :jtiinjele secrete, Bueure§ti 1428; Em. Vasilescu, Spiritismul, 0 primejdie religioasa morala 'li sociala, in "ST", V (1953), l1T. 7-8,p. 454-470; GBT, in "BOR" 5-6/974, p. 795; DER, voL IV p. 474 ; ESL, p. 75,265-266,417; NCE, voL 13, p. 576. .

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

89

credintei, fiindca prin intmparea, rastignirea, riiscllmpararea, invier{!a i;>i lnaltarca Mintuitorului Hristos ni s-a dat tot ceea ce este necesar obtinerii vie!ii celei de veci. *

n.

TEOZOFIA

~I

CARACTERUL SINCRETIST AL ACESTEIA

Ca orice doctrina in evolutie, ca orice practica oculta ~ in .numele sau pe scama religiei, spiritisl11ul a dat na~tere la noi curente ~i directii provenite fie din exagerari, fie din contestari. $i rezultatul unor ase111enea exagerari este ~i teo2ofia sau Cl1l10Cliiterea "desavir,yita" a il1!elepcill!1ii divine. Daca spiritis111ul a angajat in sustinerea lui practici ~i mijloace e111pirice, teozofia sau spiritismul "suprem" recurge la invocarea spiritelor :;;i folose:;;te "cugetatea" in explicarea 1egi'iturii "Teale" intre'0l11 :;;i DU111nezeu, intre 111uritorii-pal11intului ~i intre Yietllitorii cerqti, Spiritismul s-a organizat ia LUl11ea noua, teozofia s-a desTa~urat in LUl11ea vcche, Practicile spiritiste "satisfac" l11ultil11ea, teozofia minglie pe cei ajun~i "superiofi", la ilul11inare, pe cei culti :;;i cunoscatori ai intelepciunii celei dumnezeiqti, pe cei "puri " , Spiritisl11ul este naiy, teozofia se considera suprema inte1epc;iune, gnoza modema etc. ~i religia cea adevarata a yiitorului, lipsita de ceremonii inhibante. Fara teozofie, spun liderii ci, omul modern nu poate intelege nil11ic. Curentul teozofic este un apogeu al sincretismului rcligios. Numirea ii vine de la cuyintele Dumnezeu (0eos) :;;i intelepciune(doqna) adica fn!elepcillnea divina, Termenul se gase;;te folosit ~i de catre filosoful egiptean Pat-Ali~an care a trait in primii ani ai Dinastiei Ptolemeilor (sec. III 1. Hr.). , Ca toate sistemele sincretiste, ca orice panteis111 religios, teozofia l~i are originea in Orient, in vechea cugetare indiana permanent cautatoare de divinitate, deiluminare pe calea naturii, Nu-i nimic rau in cautare, dar este gray cind se lnJocuiesc datele Revelatiei .cu inecreiiri de mistificare ale acesteia. Or, teosofia a~a cum yom vedea este 0 asemenea aberatie .care a chinuit Europa dupa perioada "budomahiei". Desigur, Biserica Ortodoxa nu se amcsteea in "prefacerile" spitituale ale vreunui sistcm filozofic, fiindca invatatura ei nu este niei de la oameni (Fapte V, 38~39), nici prin intelepciunc omeneasca (I Cor. II, 5), ci de la Iisus Hristos, care este Calea, Adevarul ~i Viata (loan XIV, 6), Biserica cea una, sfinta, soborniceasca ~i apostoleasca a fost ~i trebuie sa ramana "Stilpul ~i temelia adevamlui" (l Tim. III, 15). A~a ne explicam nu numai cunoa~terea lui Dumnezeu (loan XVII, 20) ci ~i faptul neclintirii in credinta; cu noi este Dumnezeu (EmanueJ,Isaih VII, 14), Or, Bisertca este lndator~ta sa raspunda atunci cind sisteme filozofice de nuanta mistica nu numai ca i~i insu~esc unele invataturi cre~tine, dar Ie falsifidi, dovedi11d prin aceasta "gasirea" adevarului ~i pretinzindu-se originale. Teozofia are pretentia refacerii unitatii Bisericii prin declararea"adeyarului" universal pc baza sincretismului, a~a cum "unitatea" in Hristos "s-a cautat" pJ:in panelenism, panlatinisl11, panslavism, panconfesionalism, de s-a ajuns la atltea "pene" la yehiculul ecleziastic al zilelor noastre, Or, "rcpararea", refacerea ~i indreptarea nu pot ayea loc decit in Biserica eea una, sfintii, apostoleasdi ~i suborniceasca, 1. Teozofia se pretinde "copiluJ minune" aJ lmpacarii religiei nqtiinta moderna, care inca, din pinteccle mamei sale, sincretismul oriental, a trimbi1at unirea, $i "bogorodita" acestui sistcm a fost sora Hellen Blavatsky, sau Elena Blal'atskaia (1831 ~ 1896). Nascuta inainte de inceputul secolului nostru, educata in familii bogate, lipsita de dureri ~i necazuri "spiritiste", cultivata in Apus, unde i~i cheltuia toata agonisita miilor de robi de pe mo~iile tatalui sau, Elena s-a casator~t. La putin timp, aventuriera a parasit sotul pJecat in Asia Mica ~i a intrat in legiitura cu Pamlos A1etaman, recunoscut magician. Elena pleaca apoi la Londra (1851) ~i aici intllne~te iara~i pe Metaman cu care practica spiritismuL Se reintoarce in Rusia (1863), .cautind a impune practica spiritista, dar rezultatele sint slabe, doar ceva victime prin Cauc<\z: Merge in Italia, "cautind" duhurile cezarilor, fiind aJaturi de Garibaldi (1866), dorind sa-l ei$tige la spiritism, intra intr-un ordin carbonarist, dar este gray riinita ~i adusii la Paris. Se reface :;;i intra in legatura cu "misterele"

*A

se eerceta

~i

p, 401.

90

. CALAuzA CRE~TINA

Parisului unde mi~lmau magicieni: din toata lumea ~i unde saloanele Fran!ei erau 'bintuite de femei seapatate, pline de patimi ~i putrcderle bani. Elena se face cunoscuta repede, practica, "magia" ~i stringe 0 avere fmmoasa din veniturile in aur, argint ~i bijuterii de la indragostitele fiira succes ale celebrelor castele de pe Valea Loaret '~i aiurea, carora Ie "prevestea" viitorul. In 1870, pleaea la Cairo, dorinda se desavir~i in arta hipnotizarii; se pare ca n-a reu~it din cauza nervilor ei slabi!i ~i chinurilor halucinante, Unii cred ca era chiar somnambula. Totu~i, continua practica spiritista, chetnlud""duhul" faraonilor. Vine aici ~i Metaman care reu~ea s-o hipnotizeze, trezind curiozitatea privitorilor, Sint prin~i in acest cerc so!ii Colomb ~i deschid faimosul "Club al miracolelor". Fiind dema$c~ti,ca escroci, guvernul egiptean aresteaza pe Metaman ~i sotii Colomb, iar Elena este expulzata"Vi,l,1e din nou la Paris, i~i insu~ise citeva limbi straine, ceea ce impresiona pe oricine. Dar visul iO)i ,era 'America. La Paris, cunoa~te pe colonelul american Samuel H Olcott ~i pleaca impreuna in SUA. Aici, intra in legatura cu organiza!ia spiritista din New York Samuel, un descendent din vechi faril,ilii cabaliste, cu Elena - 0 exaltata mistieade nuan!a ruseasca - se aliitura, unei asociatii secrete.: "lIennetic Brotherhood of Luxor". Olcott recunoa~te fnnnusetea divina a Elenei ~i se logode~te, apoi Gdple~it de bogatie, cu to ate apueaturile isterice, se casatore~te cu ea. Inceput bun, colonelul pliriis~$te armata :..- marina - ~i cu "sotia" sa Elena "dovedesc" netemeinicia spiritismului ~i infiin!eaza 0 noua grupare numita "Societatea teosofica" (17 noiembrie 1875), la Indemnul bogata~ului Henry Newton, Toti spiriti~tii ~i mediumil 'iiesatisfiicu!i, toti ,chinui!i de spiriteJe de noapte 9i de zi, din "cer" sau de pe pamint devin membri ai societatii. In acela~i timp, venitmile cresc considerabil, pelerinajele in India devin 0 moda:,teotofiea, contactele cu misterele Orientului intaresc autoritatea societatii, Sotii Olcott ajung "profetii 'mi~dirii spiritiste celei verificate", Sint expulzati din America ~i intra in legatura cu societatea illdilina1 "Arya Samaj". Demascati, pleaca in Tibet ~i apoi revin in India. Sotii Olcott, in India, convettesc 1a teozofie pe baronul de Palma. Acesta, in curind, decedeaza ~i toata averea sa ramine societatii. Multi adepti din Rusia cauta pe inva!atoarea inteleapta a veacului, Elena, Ea formulase citeva precepte teozofice inspirate de vechile erezii. bogoil1ile ~i rascolnice modelate de conceptii sofianice, t1i§t~erezii moderne, antitrinitare. Blavatskaia nn are mo~tenitoii Chinuita de 0 boala cronici'i, se pare cancer, moare (1896). "Nemlngiiatul" sot, Samuel, ramin~ !ider al societatii eu 0 avere uria~a. Parase~te definitiv America ~i se muta 11ltr-un castel primit inlndia, linga fluviul Adyar (1882). Intr-un cadru natural cople~itor ~i cu inventar de cercetare impresiollallt, peste 12.000 de manuscrise orientale "i peste 15,000 tabliIc de lut de milenii pe care etall incrust<ite precepte religioase nedescifrate pina astazi, Dc asemenea, Olcott achiziIioneazathapi,lscrise ~i carti inestimabile din toate domeniile fiicind din castel un adevarat focar de culhlrfipe care colonelul 11 dorea in haina teozofiea. In acera~i timp, editeaza ziare ~i reviste in citeva limbi de circulatie pentrLl difuzarea conceptiilor teozofice. 2. Europa este binduita de nbul 'curen!. Slujba~i ai unor confesiuni crqtine ~i denomina!ii religioase sint atra~i de mirajul te·ozofic. Multi pleaea In Orient, cum este ~i cazul Al1l1ei Bess[{n!, fosta sotie de canonic anglican. Dupa moartea Elenei Blavatskaia locul este luat de Annie Bessant, Aceasta cunoscuse pc colonel in porturile englcze~i vizitase in New York familia Olcott, de aceea s-a hotadt sa paraseasca Marea Btitallie ~i pe canonicul anglican, sa mingiie durerea vi'iduvitului sot ~i sa contribuie la raspindirea teokofiei. Dar nu l1umai ca a contribni!; dtlpa moartea nea~teptata a printului teozofilor, Samlle (1907), Annie Bessant preia conducerea societa}ii. Dorin!a ei era sa europcnizeze societatea ~i sa il1lroduca pe batrinlll continent al ci\'ilizatiei.i1oastre, teozifia, sau "religia" timpului. Succesul n-a fost deplin, dar multi adepri ai sectelor ~i mi~c~rnor spiritiste au Imbra!i~at teozofia. 3. Insa, eel care a dat originalitate ~i III .acela~i timp a pregatit na~terea a puzderii de conceptii teozofice, a fost Krishl1amurtl~poet 9i eseist indian, cel care a preluat conducerea societatii dupa decesul Annei Bessant De rapt, aceasta a numit "Alcaone", (maestru), pe Krishnamurti, mesia indian. Kri~l1aJnurti a raspindit teozofi:it pe toate continentele. A conferentiat intre cele doua riizboaie mondiale, aproape la toate univetSltati1e lumii. Deosebit de dotat, cunoscator al citorva limbi, dublat de oratorie, atlet ~i placut latl1ip, el a reu~it 0 adevarata incununare a mi~carii. A conferentiat ~i la noi in tara mai ales la Ia~i in 1930. Poeziile ~i eseurile sale, eugetarile, au fost publicate ~i in limba romana ~i contin, pe llnga unde idei teozofice, imagini din cultura :;;i "secretele" Indiei.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

91

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, teozofia aajuns la 0 apreciabila raspindire in toata lumea, organizindu-se diferite societati. In preajma celui de al II-lea razboi ma"ndial, cele mai marisocietati existau in Germania. Dupa eel de al do ilea razboi, adeptii teozofiei au tacut, odata cu inlocuirea mediului favorabil manifestarii de nelini§te sufleteasca §i instabilitate confesionalii. Societatile teozofice ale zilelor noastre in SUA, in Europa Apuseana s-au transfonnat in organizatii teroriste ~i neofasciste renasc1nd vechile conceptii spiritiste. Multi adepti teozofi au trecut la alltropozofie, iar allii au revenit la practici oculte spiritiste. Deci prin teozofie se intelege acea mi:jcare de nuantii spiritistii care sustine ideea unei pretinse cunoa~teri nemijlocite a "esentei lui Dumnezeu", cu ajutornl unei "iluminari", a unei intuitii mistice. Teozofii pretind adesea ca aplica aceasta cunoa§tere la descifrarea tainelor naturii. La unii adepti din epocaRena§terii (sic!, de exemplu, la Paracelsus, sau la Van Helmont), arata speciali~tii teozofi, ideile "teologice" se imbina cu "cercetarea" experimentala. Inainte de cristalizarea doctrinei teozofice de catre E. Blavatskaia, au fost §i alti reprezentanti: Valentin Weigel, 1. Bohme (secolul XVI-XVII), adeptul advent E. Swedenborg, G. De Saint Martin (secolul XVIII) etc. Citeva puncte "originale" ale doctrinei teosofice, dupa catehismul Secretul doctrinei, de E. P. Blavatskaia: Doctrina: 1. D1£7nnezeu existii, dar l1l1-i transcendent, Cl imanent1 in natura. lata, de la inceput, panteismul! ; 2. !ism Hristos n-a jost Fiullui Dwnnezeu, §i nici rascumparatornl lumii, ci lin simplll 0111, o pilda de perfectiune. Iata reinvierea arianismului §i nestoria,ni$!71ului modern; 3. Fiecare epoca istorica iJ;i are "mintuitorul" ei: Buda,~poiHristos, iar acum, in "secolul culturii" ~§namurti, profetul, mesia al omului modern. Pe c~~,~:~ltul!? 4. Ingeri :ji diavoli nu exista, patimile sint demonii din'lNh,. Se vede negarea activitatii ~i existentei lui Dumnezeu .prin crearea lumii nevazute. 5. Se inliitura dogmele §i autoritatea bisericeasca; .fiecare religie este adevarata, iar teozofia este perfectiunea religiei. - Totalitatea ereziilor §isincretismulpjcise in locul Sfintei Traditii. 6. Sufletul exista din natura, nu-i creat de Dumnezeu fioiiidca §i Dumnezeu este in natura. Sufletul omului are doua stari: una pasiva (tamas) ~i alta actiyii''Prin deciidere in pofte §i patimi (ragia). Dupa mOal·tea trupului, sufletul se reincarneaza de maitnulte ori pina la desavir~ire, pina ajunge egal cu Dumnezeu, la Dumnezeu. ' Moartea natural a este necesara. Decesul fizic nu este altceva dedt "trecerea" sufletului dintr-un corp in altul. Prin repetate reintrnpari, sufletul treceintrcun corp astral, apoi mineral, devine eteric, dispare sexul. Insa§i natura (fauna, flora, astrele) evolueaza numai spre bine. Omul este un animal superior, social, dar §i celelalte animale all sufiet, deci l1l1 trebuic ueise, ci unele adorate (vaca, calul, pisiea, leul, capra etc.). Pentru aceasta estc intcrzis consumul de carne. Se pot u§or sesiza influentele budiste, maniheice, sadllcheiee, nihiliste. 7. Scopul ultim al vietii este Fiinta unil'ersala, care nu este 0 realitate, este vis sau imaginarie, poezie sau literatura. Pentru aceasta trebuie sa existe §i trebuie aparati'i §i protejata. Aceasta concep!ie a trecut din teozofie in existen!ialismul contemporan (de diferite nuante). 8. Lumea este plina de activita!i, fapte, idei, realizari (karn'la), dar ~i durere, nepliicere, disperare etc. Lumea este 0 in~iruire de situatii, totul conditionat de la Dumnezeu, nu vine nimic.direct. 9. Cosmos1l1 este intr-o contin1la !ji permanenta trcll7sjormare.Mai existii 0 lume astralii in care yom ajunge ~i noi. Ea cuprinde laolalta loeuitori, animale ~i alte fiinte. Sufletul merge acolo ca spirit. o eshatologie ce prod,lce ilaritate, 0 imagina!ie puerila! 10. Nu exista iad !ji nici munci ve:jnice. Mintuirea este ev,'olutia sufletului pina va ajunge in nirvana. Suferintele sufleti.llui intrnpat reprezinta iadul. Pe dnd in nirvana, toti sint una. Coneeptie budista imbriicata §i eu filozofia idealista pentru a inlati.lra faptele pl]ne, harul, ea inceput al minti.lirii §i a oferi omului deznadejde, pesimism. Mai au §i alte invataturi luate din diferite sisteme de gilldlre~i conceptii religio'ase de mult disparute.

92

cALAuzA CRESTINA

A~a cum se vede, teozofia este 0 conceptie sincretista, ce tulbura sufletul ~i-I izoleaza pe om de comunitate. Totu~i, teozofii zilelor noastre au parasit sistemul de caste, s-au unit cu "paria" In perspectiva fonnarii unei "lnfrativi universale", mra deosebire de rasa, limba, credinta. Acesta este singuml glnd bun din tot sistemul. Dar, dacii nu sta la baza acestei conceplii adevaml ~i sinceritatea, totul se naruie. , Limbajul tehnic ~i ideile fi.mqlllTIentale ale teozofilor provin, dupa ei, din vechile secrete ale Cabalei, care s-ar fi transmis oral,lntregi ~i neschimbate. Nu numai "secretele", ci ~i mijloacele, magia ~i astrologia, ar fi fost lasate mo~tenire sofianic'ilor teozofi. Teozofia este impregnata atit eu erezii de toate nuantele, cit ~i de ~onceptii nocive despre viata ~i lume. Cum ar putea un teozof sa fie ciedineios al Bisericii, dnd el nu numai ca inlatura Revelatia lui Dumnezeu, ci l~i aprinde cugehll"bolnav cu iluzii ca ar fi "revelator" ~i chiar "divinitate", de aceea~i fiinta eu Ziditorul?! * In concluzie, teozofia este () secta constlnd intr-o totalitate de erezii, 0 conceptie periculoasa pentru con~tiinta umana; nu are niniie eomun cu crqtinismul ~i cu rascumpararea meuta de Mintuitorul Hristos pe Golgota. Teozofia are la baza vechi idei maniheice, practici astrologice, un panteism deghizat ~i 0 moralii defotmata cuprinsa de egoisl;l1, pasivitate ~i indiferenta. Cu mare abilitate, Blavatskaia a imprimat sistemului teozofic 0 culoare bogomila, folosind 0 serie de conceptii de la rascolnici ~i de la alte secte mistice din vechea Rusie, nelipsind nici nuanta sofianica in mare cinste in unele , cercuri teologice. Si mai gray, de~i pentru unii ispititoare, iar pentm altii motiv de a combate "teologia", teozofia este 0 ineereare nereu~ita de a impaea ~tiinta, filozofia ~i religia intr-un sistem "sigur, adevarat ~i etem". Frumos! Or, aceastaimpacare spun teozofii trebuie mcuta in "lumina" ,,1nvatahlrii" nirvanei cu scopul infratirii universak,a oamenilor. .. Si dnd ne gindim dti robi, flaminzi, goi, bolnavi i~i traiau calvarul pe latifundiile printesei Blavatskaia sau llnga zidurile ~i portile luxosului castel "Adyar" SH (Samuel-Hellen)' din India secreta ... Adepti mai rezervati ai teozofiei au fost: filozoful indian - de la vlrsta de l3ani - lawaharal Nehru, ajuns pre~edinte al Indiei, de care fae mare caz teozofii ~i insa~i Indira Gandhi, fiica lui Nehru, ajunsa premier al Indiei in doua rinduri ~i asasinata mi~ele~te (1985), vor urma ~i alte asasinate pentru "nirvana". A~a cum am spus la inceput teozofia a patnms in cercuri aristoerate, lipsite de griji, straine de munca, 1ntr-o societate de consum,precum ~i in cercuri de scriitori ~i poeti cautatori de fantezie, inspiratie ~i senzationaL Astazi, sOGietatile teozofice s-au "democratizat", au renuntat la unele coneeptii ~i s-au aclimatizat preocuparilor adepti1or. Si cum pacea ~i lini~tea popoarelor este astazi o necesitate vitala, ca ~i hrana, apa lli aerul, gruparile teozofice cauta 1mpacarea intre membrii lor ~i "infratirea" universala.

III. ANTROPOZOFIA CONTEMPORANA

Antropozofia este culmea teozofiei, reforma spiritismului ~i adaptarii lui 111 secolul nostru. Incepuhll de reforma este de fapt destrfunarea sistemului §i eonceptiei origin ale, 0 noua direqie a teozofiei. Expliearea "Intelepciunii divine" a preoeupat filozofla orienmlui, filozofia greaca ~i latina, a fost preluata de ilumini~ti ~i foloslta de seolastica ~i de mistica araba (Averoes). La glnditorii

* INDICATIl

BlBLIOGRAFICE:

2. Sisten:wl teo:::ojic. Manual~ .~i lucrari: Rene Guenon, La theosophie, histoire d'une pselldoreligio,n, 2-el11e ed. Paris, 1928;P. Deheleanu, op. cit., p. 66-70; AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 69-72; v. Ispir, op. cit., p. 262-273; Prineipiile teosojice, in Stahltele ~i Achll constihltiv al Societatii teosofice din Romania, Bucure~ti, 1926, p. 13 ~.u. C. Cront, Teoso/ia, Galati, 1937; V. Ionescu, Cine este Khrishnamurti? Pite~ti, 1937; Gh. Alexe, Na:jterea 'Domllului :ji eOlleeptia teo:::ofica despre reincarnare, in "ST" VIII (1956), nr. 1- 2. p. 26-31; A.,c. Cosma: CaL/tind pe "Marele liberator" fntre teosofi, in "BT', nr. 1-211935, p. 115-120; D. Radu, Struetllra aetului religios dupa doetrina ortodoxa, In "ST' VI (1954), nr. 3-4, p. 151-153; Em. Vasilescu: Religie, superstipe, oeultism, spiritism :ji teosojie, in "ST" I (1949), nr. 5-6,p. 320-325 Idem, Sineretismul religios in vremea Iloastra, in "ST" XIX (1967), nr. 3-4, (teosofia, p. 154 ~.u.). DER, voL IV P. 644; ESL, p. 42-43, 276-278, 442; GBT (teosofie), in "BOR", nr. 5-6, p. 815-816; NCE, voL 14, p. 74.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

93

antichitatii, teozofia semnifica sensul "nevinovat" de Intelepciune straveche "s-a spus de demult", a~a cum se arata In Talmud ~i In Cabala iudaica. Termenul ca entitate numerica este folosit de Pitagora, iar Platon il considera, "nimerit" pentm substituirea unor 'coricepte divine. Bine incadreaza Mircea Eliade toate conceptele In teoria "etemei reveniri". Unii "teologi" apuseni considera conceptul 0 "necesitate" evolutiva a spiritului modern. Dad Biserica apuseana medieval a justifica credinta in Dumnezeu ~i "reformula" dogmele dupa scolastica, parasind hotaririle sinoadelor ecumenice; dad Biserica feudala justifica "invatatura" prin divinul Toma, punind la baza credintei categoriile filozofice aristotelice Inlaturind trairea in Hristos ~i isihia, au apamt prereformatori ~i contestatari ~i s-audeclan~at rena~terea ~i reforma, protestantismul §i neoprotestantismul. Dad cre§t1nismul apusean era bintuit de Inlelepciunea veehe, Biserica Romano-Catolica tilcuia dogme noi ~i nn la inspiratia Sfintului Duh, ci la Indemnul spiritului secolului de a stabili adevaml prin "infailibilitate §i imaculata zamislire". Vatican I, pe linga aeeste dOglne (1870), a transmis eroare erqtinismului sec.' XIX §i a provoeat 0 nona ruptura, o noua Biserica, Biserica Vechilor catolici, iar Vatican II a dat jos cortina scenei "dogmelor". In pelioada 1870-1875, societatile spiritiste §i teozofice I§i intensificau activitatea. Avea dreptate "eel mai nelnsemnat dintre apostoli" Sfintul Pavel, ehid "profetea": " ... va veni 0 vreme eind nu vor mai suporta Invatatura sanatoasa, ci domici sa-§i desrateze auzull~i vor stringe invataturi dupa pofte1e lor ~i se vorintoarce de la adevar §i vor Imbrati§a bazmele ... " (II Tim. IV, 3-4), adica vor parasi adevaml revelat pentru revelatii particulare sau halucinatii in grnp. Au inlil.turat Invatatura sanatoasa §i au introdus boala secolului, "doglne" noi, pe de 0 parte; pe de alta parte, societatile teozofice au orientat pe adepti spre ,,invatiitura" dintru inceput ca 0 sinteza esoterica a tuturor religiilor §i a tuturor cugetarilor despre religie (inclusiv cde indiene ~i mozaice). ~i daca Annie Bessant fusese "credincioasa" anglicana, iar, acum teozof, nici alti adepti "credincio~i" catolici n-au ramas mai prejos. Printre ace~tia, germanul Rudolf Steiner reformeaza §i adince~te criza teozofica. Rudolf Steiner, secretaml general al sec\iei gelmane a societatii teozofice se separa cu totuI de Annie Bessant. Pentm a se razbuna; aceastaluind ca pretext faptul ca Steiner, nascut In 1876, la Kraljenic apartinea unei familii catolice, I-a acuzat ca este iezuit. Desigur, acuzare gratuita, deoarece se ~tia in mod precis cii Steiner racea'parte din Societatea teozofica de aproape 15 ani. 0 alta acuza care i s-a adus a fost aceea cii practica "magia neagra" cu mijloace neospiritiste. In realitate, Annie Bessant vedea in fata ei un adversar de origine catolica pe care nu putea sa-l Infringa, dedt denunpndu-l ca iezuit. Rudolf Steiner creeaza un dmm nou in teozofie, caruia el ii da numele de antroposofie. Cuvintul antropozofic nu este un neologism inventat de Steiner, ci el a mai fost folosit. In 1650, apare 0 opera a lui Eugenius Philatethos eu titlul de Anthroposophia Magica. Steiner folose§te acest cuvint pentm a desemna §i pentm a. caracteriza propria sa conceptie care a§eaza ca centm al teozofiei pe om. Astfel Societatea antropozofica §i-a luat ca de viz a in[eiepciunea nu este decitin adevar. EI arata cii pentm a se forma o.viata satisracuta §i sanatoasa, natura umana are nevoie de cunoa~tere ~i de cultivarea propriei sale esenTe suprasensibile ~i a esentei suprasensibile a Jumii exterioare omuJui. De§i Steiner .este influentat In mare masura de tcoriile evolutioniste (ale lui Durrcheim, Smith, Dan-vin), care acum incep sa fad! vllva In toata lumea, totll§i, el arata ca aceste investigatii natllrale ale ~tiintei modeme nu pot sa condudi la un astfel de scop (cunoa~terea lumii sllprasensibile), dar ajutii ~i 'incurajeaza descoperirile ~tiintifice. Spre deosebire de teozofie care, dupa cum am ariitat falsifica cre§tinismul, doctrina anh'opozoficii nu apare ca 0 religie aparte, ci pretinde cii ramine ill sinul cre~tinsmului ca ,,0 cale noua" de a ajunge la unirea cu Dumnezeu prin cunoa~tere. Aceasta. cale ar fi accesibila celor care se initiaza in tainele cunoa~terii lumii suprasensiQile. Aceasta patrundere in lumea suprasensibila consta l11tr-o dezvoltare a clarviziunii. De asemenea, Steiner pune 'accent pe colaborarea frateasca dintre onmeni, care are ca baza un fond spilitllal comun tuturor sufletelor. Astfel, Societatea antropozoficii se va orienta ciitre un ideal de cooperare umana '~i nu"~i va atinge scopul sau spiritllal, dedt dacii membrii sai se consacra unui ideal de viata care poate servi de model universal conduitei vietii .umane. De~i doctrina lui Steiner prezinta un pretins caracter cre~tin,el 'pune to ate religiile pe acela~i plan §i Ie acorda aceea§i valoare, aratind cil. dOgl11ele (catolice)sint 0 expresie a efortului uman pentru ~olurionarea marilor probleme spiritllale care framlnta omenirea. In Societatea antropozofica pot intra persoane din orice religie §i orice categoric sociala pentru ca toti oamenii au un fond spiritual comun. Chiar daca Steiner se vrea foarte aproape de

94

CALAuzA

CRE~TINA

cre~tinism ~i prin investigatii va st,u,dia impulsul pe care I-a dat omenirii personalitatea lui Hristos, el cauta sa dea adep!ilor sai 0 noua, cale de a ajunge la "adevar" prin intelepciunea omului. R. Steiner este consideratrefonnatoml spiritismului:, care prin lucrarile sale ~ mai ales Te2e antropozofice, 1925, pune bazele pnei teorii bazate pe un ansamblu eclectic de idei religioase, metafizice ~i de vechi practici pseudo-mistice. Principala caracteristica a "antropozofiei este tendinta spre a§a-zisa "deificare a naturiiumilne", care s-ar oferi exclusiv celor "initiati". R. Steiner "corecteaza" gr~eli1e inainta§i10r ~i "reface" doctrina teozoficli, dindu-i chipul cel dintii prin antropozofie. , Principalele concePtii steineriene slnt: 1) Despre DWl1nezeu. In ceea ce prive~te concepti a lui Steiner despre Dumnezeu,putem afirma cii pe de 0 parte el a fost influentat de conceplia teozofilor de unde s-a desprins ~i'qi\re considera divinitatea ca un "unic universal §i absolut, din care iese totul ~i in care se abso;;trbe totul", iar pe de alta parte, considera intimplarea ~ na~terea spontallee ~ ca punct de plec;;trespec,ial. In investigatiile sale, Steine" a elaborat teoria "existentei" unui spirit universal cosmic ~i etem, care a creat totul, punind' qrdine deosebita in univers. Steiner "cautil" pe Dumnezeu numai cu Intelepciunea omeneascii sau, ,eum 0 nume~te el, ,,inlelepciunea divina" sau "teozofie", creind 0 "divinitate" inteligibiHi. " i •.. , In crqtinism, DUlnnezeuestepersoana' ~i s-a descoperit omului prin Fiul Sau, Iisus Hristos. Fiind in acela~i timp ~i Dumnezeu §i om, Iisus Hristos a unit omenirea cu Dumnezeu prin Duhul Sfint care descopera tainele ascunse, ale lui Dumnezeu ~i Inlelepciunea Lui. 2 Despre om. Pe calea eun0a~terii fiinlei omului, Steiner pleaca de la 0 cugetare a lui Goethe, preluata de la Kant, care spune ca OInul, de Indata ce devine cOR~tient de lucmrile din juml sau, el Ie considera in raport .Cll sine insu~i. ~i astfel, impresia pe care i-a produc aceste lucmri (de placut sau neplacu't, [olositor sau nefolositor) va influenta intreaga sa viala. a) Refncarnarea spiritului,. Gonceptie ~i amagire. Dupa 'antropozofie, sufletul "traie~te" intre corp ~i spirit, primind impresii alit din lumea fizica, cit ~i din lumea spiritelor. Impresiile care Yin din corp sint trecatoare ~i ele exista numai atita vreme cit corpul i~i deschide organele de perceptie fala de obiectele lumii. Nu tot acela~i lucm se intimpla cu adevamrile pe care Ie-am recunoscut in spirit, pentm ca acestea nu dispar cu:,prezentul ~i nici nu depind de fiinla ~i de trairea mea interioara, de aceea este necesara inilierea. R. 'Steiner arata cii nu exista ereditate, dar aceepta reincamarea. De aici el trage concluzia cii omul, .ca spirit, ca vietuire spirituala trebuie sa fi existat mai inainte de na~terea sa. "Prin um1are, precum forma omeneascii fizica este 0 continua repetare, 0 reintrupare a entitattii considerate ca specie, fot astfel omul spiritual trebuie sa fie 0 reintmpare a aceluia~i om spiritual. Caci ca om spiritual, fiecare din noi este propria "a specie". Plec1nd de la observatia ca multe persoane se nasc cu aptitudini, Steiner afirma di de fapt avem de-a face cu 0 reincamare aaceluia~i spirit care a mo:;;tenit facultalile create in vielile antcrioare. Potrivit conceptiei lUI Steiner, la "adevaml" ~i "binele" absolut se ajunge numai prin gindire, prin intuitie. EI ajunge la aceaBta concluzie datorita !ipsei de credintain Dumnezeu personal ~i neintelegerii Revelatiei dumnezeie~ti, Steiner se folose~te de intelepciunea veacului, a stapinitorilor acestui veac, toate sint pieritoare (I Cor. II, 6). Or, pentru cre~tini, Dumnezeu este in primul rind persoana care se comunidi pe Sine omului, fiind un adevarat Tata (Matei V, 45). EI iubqte atlt de mult pe om incH pe insu~i Fiul Sau L-a dat ca toli cei ce cred in El sa nu piarii ci sa aiba viata ve~l1ica (loan III, 16). Cum Yom putea oare sa cunoa~tem pe Dumnczeu prin "lntelepciunea veche" cind Sfintul Apostol Pavel spune ca prin nici o intelepciune, omul nu a putut<:;ulloa~te direct pe Dumnezeu (l Cor. I, 21). ~i aceasta nu pentru ca in1;elepeiunea lui Dumnezeu este nedesavJr~it~, ci pentru ca ratiunea omului este limitata. Acest lucm il arata Apostolul, cind spuneca "nebunia" lui Dumnezeu este mai inteleapta dedt intelepciunea oamenilor ~i slabiciunea lui Dumnezeu este mai puternica dedt trairea lor" (I Cor. 1, 25). Din aceasta cauza, Dumnezeu a binevoit sa ridice pe om la "adevar" nu prin intelepciunea veacului acestuia, ci prin indrazneala propoviiduirii (l Cor. I, 22). Adevaml ni se descopera in mod direct, fata catre rata, prin insu~i Fiul lui Dumnezeu, care spune: "Eu sint Calea, Adevarul ~i Viala" ~i apoi adauga: "Nimeni nu vine la Tata] Meu decit pri11 Mine" (loan XIV, 6). b) Hristos ,;i "fazele" sale' antropoz()fice. Steiner nu tagiiduie~te existenta lui Isus, dar considera cii in persoana Lui s-au pt'odus ni~te schimbari. ~i astfel, comparind cele doua genealogii (Matei I,l ~ 16 ~i Luca III, 23~28) ela constatat ca din David genealogia se ramifica ~i merge pe dOli a cai. Matei relateaza pe ceadinspila lui Solomon, iar Luca pe cea din spita lui Natan. ~i daca

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ

95

celelalte nepotriviri Ie trece cu vederea, pe aceasta nu poate ,,5-0 ocoleascii" fiind yorba de mari personalitati istorice ale poporului evreu. De aici el trage "conduzia" cii de fapt in aceea~i epoca au existat "doua peraoane" cu acela~i mmle Iisus care au contribuit la intruparea entita!ii lui Hristos. Isus din spira lui Solomon nu este decit reincaruarea lui Zorpastru. Acesta, dupa ce a implinit la vechii per~i importante misiuni, s-ar mai fi reincamat in timpnl perioadei babiloniene-caldeene ~i in sfir~it in copilu! Iisus din spira lui Solomon, transmitindll-i acestnia imensele forte interioare pe care Ie dobindise in reincarnarile precedente. In felul acesta copilul Isus, din Solomon, poseda inainte de a atinge virsta maturita!ii ni~te facultati umane evidente. Acest fapt, sustine Steiner, explica cuno~tin!ele care erau imposibil de posedat la virsta:atit de frageda ca a copilului Iisus. De~i era reincamarea, individualitatea lui Zoroastru, IisllS avea'natura umana ~i prin urmare era supus erorii, dificultatilor morale daca nu chiat viciului saU pacatului. "Cind acest copil atinsese virsta de doisprezece ani, iildividualitatea lui Zoroastru trecea in tripla sa organizare corporaIa". Astfel explica Steiner de ce aCE(st .copil poseda minunate calitati. EI venea in lume cu aceste forte, ca sa izbaveasca neamul on).enesc de influentele luciferice sau ahrimaniene. Isus nu era atins de fortele luciferice, zice Steiner §i, afirma ca in epoca lemuriana, cind apare neamul omenesc, eul omului nu era separat de "ietarhia spiritelor formei". 0 parte din substa111;a spiritnlui formei s-a separat ~i s-a reincamat in vederea formarii eului uman. Dar un eu a ramas neincarnat, fiind pastrat ca intr-un sanduar intr"Ul1 centro important al misterelor ~i prezenta caractere deosebite. El era Indepartat de orice cuno~tin!a ciipatatii de vreun eu uman pe pamint ~i nu-l atinsese nici 0 influen!a luciferica. De aceea Isus din Nazaret despre care vorbe~te Evanghelia dupa Luca dadea impresia de a nu ave a "eu" ~i de a poseda numai 1m corp fizic, un corp eteric ~i un corp astral. Neavind "eu" ~i nelulnd parte prinUlmare la~ivilizatia omenirii, Iasus din Natan nu avea calitiiti deosebite prin reincarnari. ~i totu~i, acest copil P9seda calitati deosebite din na~tere. "Acest copil a adus lutnii tot ceea ce nu fusese atins de fort~le.luciferice ~i ahrimaniene. Neavind nimic rau in el, individualitatea lui Zoroastm trednd din t6pilul Isus din Solomon in cel al lui Natan nu a gas it nimic ca sa expulzeze din eL Aceastii individu\llitate a lui Zoroastru a ramas in el pina a implinit virsta de treizeci de ani $i i"a h'ansmisto{ 'ceea ce 0 individualitate atit de ridicata putea sa dea. Aceste forte transmise de Budha ~i de Zoroastm copilului Isus din Natan, I-au pregatit $i I-au tacut capabil pentru primirea el1tita!ii tili Hristos!? b) intruparea entitaJii lui Hristos In Isus ,yi rastignirelL ~ Cind a ajuna la virsta de treizeci de ani, Isus indeplinea toate conditiile pentru a se putea intrupa in el entitatea lui Hristos. Avea un corp fizic, un corp "eteric" $i un corp, "astral" bine dezvClltatec' Isus a primit cntitatea hristica, cosmica ~i personalitatea lui Budha ap.?i Zoroastru a lasat in~l tot ceea ce avusesc 111ai de pret. La botez, Zoroastru I-a parasit pe Isus. In continuare se spline, di de la botez ~i pina la Golgota, evolutia organic a a corpului fizic, eteric ~i astral al lui rsus a fost cu totul diferita de a celorlalri oameni. For!ele lucifcrice nu puteau sa actioneze in el $i ell] uil'lal1 era Inlocuit prin individuajitatea lui Hristos. Pe Golgota, ,,$-a intimplat" un lucru neobi~nuit cu"fantoma" lui Hristos. Prin fal1t0111a, R. Steiner desemneaza forma originala a corpului bmenesc cate ttbsoarbe in ca elementele 111ateriei, ~i Ie abandoneaza la moartc. Omul a fost tacut initial sa nu rnoara, iar ,.fanto111a" sa nu suferc degenerarea. ~ La lnccput, spune Steiner, fant0111a 11U era destinata sa intre hi contact cu elementelc materiale ale regnului mineral, vegetal ~i animal care servesc drept hranii omului. Omul trebuia sa ramll1a intact, dar nu a ramas. lsus din Natan nu a unnat evolutiei umane, cui sau fiind inlocuit ell entitatea lui Hristos cosmica. Intre ,.fant0111a" umana a lui Hristbs ~i materia absorbita nu se manifesta nici 0 afinitate. De aceea el nu a fost arras ciitre principiul;,tellu;;a", ci catre prineipiul "sare", principiu care nu se distruge, principiu pe cate·l recol11a!1iiii$i ucenicilor: "Voi sinte!i sarea pamintului" (Matei V, 13). Cind Iisus Hristos a fost ridicat pe cnlce spune Steiner",fantoma" sa era absolut intact a ~i subzista ea 0 forma corporala spirituala. Aeeasta forma 11llera vizibila pentru privirea obi~nuita, ci numai pentru aceea suprasensibila. Cind a fost coborit de pe-cru.ce, aceste parti materiale formau inca un tot, dar ele nu aveau niei 0 legatura ell "fa11toma'\ Aceasta era ell totul independenta. Corpul a foat apoi tratat Cll anumite substante care serveaU la.tllibalsamare ~i care au actionat diferit cu toull fata de corpurile celorlal!i oameni, incit el a fost volatilizat ~i a fost foarte rapid dat elementelor lui. A~a explica Steiner de ee ucenieii nu au l11ai gaS!t decit "inta~urarile de ingropare" ...

96

CALAuzA CRESTINA

Fantoma care a ata~at cvolutia eului era il1viata, dar nu l11ai avea aspectul initial ~i nu mai era impregnata cu elemente terestre .. De aceea, adauga el, nu a rnai fost recunoscut de Ivlaria Magdalena. Faptul ca ucenicii, ca .~i 'a1tioameni, "au vazut llwierea", s-a datorat fortei de comuniune dintre Hristos ~icei care au avut.q:e~asta "viziune". Prin Invierea lui Hristos, Steiner \'ede ie$irea unui germene prin care se reconstitiiie starea normal1l a fantomei noastre umane. Acest germene are posibilitatea de a se implanta II! toti oamenii care intra 1n contact cu impulsul hristic. Acest impuls \'a da fantomei starea ei primordial a de nemurire ... ~ Desigur, dupa 1nvalatura cre~tina, riisclimpiirarea prill kffl1ll1itorul Hristos este 0 actiune a lui DUl11nczeu asupra careia nu mai incape niei 0 lndoiala, ll1cercarile de mai sus produc interes pcntru cei instabili In ere dint a $i necunoscatori ai mijloacelor de mintuire ale Bisericii lui Hristos. Pentru noi slnt simple:: Incerci"tri de a face ,Jeologie'~.ln afara mlntuirii omului. Sc observa U$or ereziile hristologice, monofizite ~i monotclite combatute de Sinoadele ecumenice ~i rezolvate mai ales de formula Calcedonului de care nu vtea sa $tieR. Steiner $i sa ia cuno~tintii adepti i sai de astazi: 3. Eshatologia (llltropo2ojicii. ~ Ca In orice sistem esoteric ~i In antropozofie nu poate lipsi soarta "lumii" de dincolo.* Am vazt,t din cele mentionate mai sus ca teozofii cOl1sidera omul ca este "cetatean" a trei lumi deodata: fizica, sufletea~ca $i a spiritelor, de~i omul este numai 0 pa,iicica izolata din aceste lumi c.are· s:e prezinta ca un imens cosmos. Sufletul sau, dupa antropozofi, este trunchiul care l~i are rMacina ll1,corpul fizic ~i coroana in corpul spiritual, yom spune ceva ~i despre "lumea" sufletelor. a) I!IInea sufletelor. ~ Steiner arata ca dupa cum substantele ~i forte Ie care alcatuiesc ~i stapinesc stomacul, inima, plaminii, cri~ierul nostru etc. provin din lumea fizica, tot astfel insu$irile suflete$ti, pomirile, poftele, sentimentele, pasiunile, dorintele, senzaliile noastre ~.a.m.d. pro\'in din lumea sufleteasca. ' . Dupa cum l1e-o inIati;;eaza Steiner, lumea sufletelor este f01111ata din ni~te "granule" suflete~ti, dupa cum in lumea fizidi distingem trei feltiri de corpuri: solid, lichid $i gazos. Dar pentru a putea examina parti1e suflete$ti, trebuie, sa eunoa$tem cele dona forte fimdamentale ale lumii psihicc: simpatia "i Clntipatia ... El face 0 demonstratie patologica a acestor stari ~i deosebe~te In lumea sutleteasca trei regiuni inferioare ~i trei regiuni superioare unite printr-o a patra regiune care face trccerea de la trepte1e egoiste la cele altnliste. Acestea sint ~apte (numar "tainic"); 1. regiunea poftei arzatoare; 2. regiunea excitabilitatii fluide; 3. regiunea dorintelor; 4. regiunea placerii ~i neplacerii; 5. regiunea lU111inii sufletqti; 6. regiunca puterii suflete~ti active; 7. regiunea ,,;ielii suflete~ti. Aeestc regiuni nu sint izolate intrc ele, ci se intrepiitnmd. b) "Falltastim" (/Fentllrii: sufletlll {17 .. hllnea" sufletelor dupii ll1oarte. Sufletul dupa spiriti~ti. teozofi sau antropozofi este organul de IegiJtura dintrc trup ~i spirit. Fortele lui de simpatie ~i antipatie produc nu numai manifestari sufletqti, ci ele actioneaza in raport eu lumea fizica. Cltii vrcme sufletul 10cuie$te In trup, el ia parte la toate manifestarile acestuia. Suflet111 1nsa dupa moarte nu mai este 1cgat'de trup, ci numai de "spiri!"'. Pentru a cunoa~te .. so31·ta" sufletului dupa moarte,spune Steiner, trebuie sa reflectam asupra procesului sau de descompunere. ~ Sufletul peregriil prin lumea spiritelor, intre doua incarnari, In viziunea lui Rudolf Steiner, ajunge la inexistenta. Dupa ce spirit111 s-a desprins de suflet trecind prin lumea sufletelor, el intra In lumea spiritelor, pentnl a ramine aici pina ce este "copt" pentru 0 noua reincarcare ... Prin trecerea succesiva prin treptele lumii ·spiritelOl~ spirit111 se pelfectioneaza. $i se pregate~te pentm 0 noua existenta pamlnteasca. "Cind omul a atins hotarul celor trei lumi, atunci el se recunoa~te in propriul sau nucleu de viata, fapt careE aduce dezlegarea enigmelor acestei lumi", arata credulilor sai "maestrul" Rudolf. Scopul urmarit prin reincarnari fiind atins, "sufiet111" nu se va mai relncarna,
< '"

* Necromatia, p. 401.

FENOMENGL SECTANT DE-/J LUNCUL TIMPULUJ

97

ci va ramine in lumea spiritelor, participll1d prin Intelepciunea sa la imelepciunea diyjna, In "Marele tot", 111 topire, In Nirvana, * 111 nefiin!a ... !

*
ill conclu::ie, ultima faza a spiritisl11ului, antropozofia, "revine" la crc5)tllllsm, dar cu noi ineptii ~i falsuri preluate de adeptii sectanli de toate categoriil~ ~i insu~ite de unii sociologi ea "e\-olu(ie In religie". Alchimia ~i cugetarile tuturor "dumne:eilor," alcatuiesc noua credin!a mistica din care, apoi, se vor inspira toti "praferii" mesianici din zilele noastre. Dupi'i cum am vazut, adeptii antropozofi "creeaza" lmpara!ia spiritelor ~i, prin cele trei "compozi(ii" divine, ajung sa fie ~i ei "fi inta" divina prin initiere_ Nu este nevoie de credinta, frica na~te pe zei ji emotiile tr,ansfonna sufletele_ Nu se recomanda fapte1e credin!ei, iubirea de aproapele fiip:dca fata nevazuta a noii cugeti'iri este egoismul evolutiv, iar metoda de a inliitura totul este initiereiL· insu~i Mlntuitorul ,,11-a scapat" de pelerinajul metempsomatozei, lis liS, dupa Steiner, este 0 .fi:mtoma, de fapt Inceputul curentelor "teologice": desacralizare, dernitizare, initiere, existentialism, "onestitate" ~i mai ales curentul "moaJiea lui Dumnezeu"! . Sint speculate de catre Steiner ~i cugetari idealiste ale lui Hegel ~i idei empiriocriticiste ale lui Kant ~i atltea filozofii statice sau evolutive pentru a i111pr~siona pe adepti ~i a-~i mari prozelitismul. Este evident cariul antrapozofic ~i rugina sincretista straine credintei mlntuitoare. Adep!ii antropozofi se considera "salvatori" ai credinTei... . Nu slnt ei primii "salvatori" ~i niei ultimii, sint toU!§i - dafliil~~i dau seama - ni~te naufragia!i spirituali ~i ni~te pirati pe marea pierzaniei. Ei ataca disperati coi-abia Bisericii Mintuitorului, Cll toate ca ei in~i~i i~i dau seama ca spiritele "in toate categoriile lor'nupot inlocui calea mlntuirii, iar Biserica lui Hristos nu poate fi bimita de fortele iadului (Matci,¥VI, 18). Omul este chemat la viata ve~nidi eu toata fjinta lui,. '~didi ~i cu trupul ~i cu suflehll. Trupul, de~i se distmge prin moarte, inviaza prin haml ~i puterea;'hii Dumnezeu, dupa cum spune Apostolul Pavel: "Se seamana trupul Intru stricaciune, inviaza·},~ntru nestricaciune; se seamana Intru necinste, inviaza li1tru slava; se seamana Intru sHibieiune, invjaza intru putere; se seamana trup firesc, inviaza trup duhovnicesc" (I Cor. XV, 42-44)_
Dupa invarahlra Bisericii Ortodoxe. "som-ta" 0l11ului dUj'Ja moarte se va decide in url11a judecatii particulare, apoi, la judecata ob~teasca, i~i va lua locul definitiv, ca rasplata sau osinda a llfmarilor faptelor sale. "Viara viitoare ra fi 0 ciuminica fara sfir~it, sau paradisul regasit ~i eshatologia inaugurata, clipa aurorii cu al ci minunat.. _ deodata" ~i lumina fiiraflsfintit a zilei a opta ill care Dumnczeu \'a fi totul in toate" (D. Staniloac). ; R_ Steiner a ineercat sa rupa ditu~ele dogmclor apusel1c ~isii'· se riclice Cll mintea deasupra categoriilor aquiniene. $i clupii cum a111 vanit, conccpriile lui sint 11l0delate in a~a fel sa plnca fanteziei, dar 111 aeela~i timp ciepiilieaza omuI de adevarata spirihlalitate evanghclicii_ In conceptia lui, sufletul se distinge atit de trup cit ~i de spirit ~i face legatura intre lumea matcrialii ~i cca spirimala_ La rlndul lor, acestc clemente (trup, suflet, spirit) se divid in mai 11111ltc parti legindu-sc strlns uncle dc altelc In orclinea finelii ~i sublimita!ii lor. De aecea, el ajunge sfl considere ca organisl11ul omenesc este format din ~apte pani. Expullerea lui este intcresanta pcntru cci indoielnici_

*

*

*

* BlBLlOGRAFlE

SPECIALA

3. Concep!ia antropozofica: 111 afara bibliografiei (spiritism1il~i teosofia) se adauga: Rudolf Steiner, Theosophie, Etudes sur la c017l1aissance sliprasensibile etltrdestinee humaine, 12-eme ed. Paris, 1947; Idem, De Jeslis Oll Christ, 12-eme (Nouvelle serie), 11,r.2, Printemps, 1947; R. Steiner, Stiin!a spirituala, evoluria ol11ului ~i a IUl11ii, trad. Timi~oara, 1946_ DER, vol. I, p. 150; ESL, p. 36-37, 57, 410-411,415; GBT (antfoposofia) in "BOR", nr. 5-6/1971, p. 610; NCE, vol. I, p. 615-616. .

98

CALAuzA CRESTINA

pentru falsifieatorii spuselor lui Hristos, pentru mil1tea iseoditoare ~i pentru eei care nu se multumesc cu ceca ee arata Evanghelia. Si aceasta cOl1ceptie, ca multe altele, departeaza pe om de la actevarul revelat, conducindu-l la ratacire, la iluzie, la mit, la legenda, la seete sau la gmpari anarhice. Atit spiritisl11111, teozofia, c1t~i antropozofia au cautat ~i cauta in continuu 0 mingiiere sufleteasca pentru omul care s-asimtit din totdeauna legat de 0 existenta permanenta: "adevarul", dar nu cum este el, ci cum II forn1fileaza Blavatskaia, Olcott, Bessant ~i mai ales Steiner. Spre adevar sint chemali toli oamenii. dar flU toti gasesc cal ea. De aceea, multi au eautat adevarul in afara Evangheliei ~i in antropozofi~, .Mintuirea sufleteasca vine din har 9i eredinta lucratoare. iar iubirea are izvor pe Hristos, pe DUl1111eZeU (I loan IV, 8). Credineiosul cauta iubirea mintuitoare ~i pe aceasta n-o poate gasi deeit in -c~muniune cu Hristos ~i ell Biseriea Sa. Unde putem gasi mai rnult~ rnYngiiere decit in Hristos care ne iube~te? Cine ne poate oferi mai multa iubire decit insu9i Creatdrul? Orieit am ineerca sa gasim alta sursa de iubire mintuitoare in afara de Dumnezeu, alt izvor'de :"mingiieri" in afara de Biserica, nu este posibil ~i incercarile oricui vor ramine zadamice. Cei eai"vor inlocui pe Hristos ~i se vor amagi eu alinari sau raspunsuri suflete~ti in spiritism, teozofie 91 aritropozofie nuvor face dee!t sa puna in perieol atit viata lor duhovniceasea, cit ~i traiul optimist al celor din juml lor. Prin eonceplia reincamiirii spjlitului, triunglliul adormirii con~tjin!ei atinge eulmea pasivitalii. Adeplii nu se inh'eaba, oare, ~i penh:uce s-a intrupat Fiul lui Dumnezeu? Dumnezeu este persoanii iubitoare, dovada zidirea lumii etc., dar mai ales venirea in trup a lui Iisus (Gal. IV, 4). In sistemele de mai sus, Dumnezeu apare impersonal; ascuns, reee, necomunicativ. In aceasta situatie.§l·viala in duh va fi inloeuita cu viala in trup. De aceea, atit spiritismul, teozofia, cit 9i antrop.Qiofia sint adevarate pericole pentru eei care se lasa atra~i in mrejele acestora, intrucit Ie tulbutii:slTfletul ~i ehiarNiata lor zilnica. In sfir~it, manifestarile mala dive, obsedante ale adeptilor scot in eVil:lenta mu1limea bolilor psihice, riitacirea religioasii care ameninla lumea. Cauza multor rataciri seaflil:ih acestea ~i unii "teologi", ca ~i mlilti adepti de stradii, ispitili de "argumentele" spiritiste, alun~ciiu~or de la invaliitura Bisericii lui Hristos.

Capitolul al t r e

1e a

~ SECTE:"MISTICO-PROFETICE" SI GRUPARI "MESlANICE", PERICOL AL LUMII DE AZI
Iisus H ristos acela~i este ieri (EYr. XIII, 8) ... feriti-va de ~i lume~ti (1 Tim. lV, 7).
~i

azi ~i in \'eei basmele biibe~ti

A Reactivarea sincretismului religios. - Dadi in perioada de stabilire a dogmei Bisericii (sec. II-VIII), ereziile ~i sectele erau anatematizate pentru ca negau adevarul revelat sau falsificau.Evanghelia, constituind un pericol pentru pacea intregii lumi, astazi sectele religioase sint "Iacatoare" de religie, sint comunitati cu statute de organizare ~i functionare,.cu institutii de conducere ~i concerne de intretinere. Dumnezeu este considerat de secte mort, Iisus Hristos nici nu rnai apare in "sistemul" lor religios sau daca apare este un personaj negativ care descurajeaza. "Mon~trii"

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

99

saeri au aparut in soeietatile pragmatiee: satirii, grifonii, sirenele mar~aluiese in eOl1~tiintele disperate. Mamona ~i-a ridieat Turuul Bahd nu numai pina la eer, ci are "adepti" ~i pe alte planete: Sectele religioase stilcesc ~i falsifica traditiile popoarelor, i~i insu~esc unele precepte ale intelepciunii vechi in scopul propagandei furibunde a "religiei" zilei. Curentele mistice au ineeput sa devoreze traditii ~i obiceiuri ale popoarelor care au creat ~i au dat stabilitate tllor milenare civilizatii. Canceml modem al "mesianismului" programat a patruns aproape in toate tarile ~i indeosebi in continentele cu un standard ridicat de viata. Noii "mesia" fac concurenta religiilor istorice ~i organizatiilor ecmneniste. In nici 0 epoca n-au avut mai mare important a cuvintele profetice ale Apostolului neamurilor, Sfintul Pavel, ca acum: " ... ~i-au Tacut dmllilezei dupa faptele lor, dupa pintecele lor. .. " (Filip. III, 19). Dramatic, dar adevarat! Fuga de " minia" Domnului nu mai consta intr-o cercetare a sufletului, in modelarea ~i sfintirea lui, ei in angajarea ca muncitor intr-o uzina sau fabrica a. "profetului" sau in grupuri de cer~etoii ~i prostitutie, ca sa fie pe placul "divinului" stapin. Aceasta nebunie religioasa, considerata il1telepciunea "lumii", infierata de profet (Isaia XXIX, 14) ~i combatuta de Apostol (I Cor. I, 19-20) a patruns innmlte compartimente sociale. Savanti, oameni de ~tiinta ~i cultura, teologi lmninati c~r statelor infestate cu asemenea ciuperci otravitoare pentru con~tiinta sa ia mas.u:ri ·;severe. 0 intreaga literatura antisectara a aparut in toata lumea: de la "Furio~iiDQ1imului" la "Secta sinuciga~a". Tarile cu civiliza1ii stravechi, cu 0 intelepcillle echilibrata (India, China, Japonia), cer mai insistent sa se stopeze cit mai este timp, exodul sectar pentru ca falsifica vechi precepte religioase ~i Ie pune in slujba pervertirii mnanitatii. Tineretul, mai ales, este supus unor asemenea incercari. Indivizi pu~i pe capatuiala, dornici de aventuri, abatuti de la nonnele morale ~i dubio~i psihic sint "apostolii" noilor religii. Ei sint bine platiti ~i trimi~i in "misiuni", fie prin universitatile lumii, fie prin cercuri diplomatice, folosind metode ~i mijloace specifice cu sprijinul tehnicii moderne. . Statisticile apusene au inregistrat fenomenul sectar ca trecator, cu citiva ani in urma, a~a ar fi, trecator, daca n-ar exista mediul prielnic. In SUA, la sfir~itul secolului al XIX-lea, existau circa 250 de secte ~i organizatii religioase, afad de Bisericile ~i cultele traditionale, iar astazi sint peste 6000 (;;ase mii), fiecare grupare din cele 250 s-a divizat ~i se divizeaza la nesfir~it, secta constituindu-se "reala" ~i independenta. Aici s-au strins "profetii" din toata lumea ~i dureros, a inceput exportul, incit in civilizatia galica, in Franta, au patruns peste 200. De asemenea, sectele au luat proportii in intreaga Gennanie, Italia, Austria, Elvetia, Spania ~i bineinteles in Asia, Africa ~i Australia. Ordinele "monahale" mixte defactura "mesianica au atras mai mult tineretul, fiind subventionate de cercuri retrograde, in vederea maririi staulului "credintei" astazi. Alannantele "ob~ti", pe linga practica "cultica" a prostitutiei, incurajeaza proxenitismul, fac tranzactii cu copii ~i fete Tara parinti ~i chiar in plina epoca a abolirii sclavagismului, practica comertul cu sclavi (mai ales copii) intre continente etc.

100

CALAuzA CRESTINA

:tvlulti ,.speciali~ti" conf'tmda sectele. Trebuie precizat ca majoritatea gruparilor nu mai slnt nici cre~tine (din €reziile vechi), nici religioase (din religiile naturiste sau mitologiile greco-romane) ~i nici mistice, ci ideologii pseudo-religioase, sociale
~i anticre~tine.

Din nenumaratele grupari~i secte religioase yom enumera citeva pentru a constata de fapt originea lor politeista, naturista ~i chiar pragmatica. Unii adepti sint prin~i in ~uvoi fara sa-~i dea seama ~i nu mai pot da inapoi, a11ii doresc "noul'"; vor sa inliiture sau sa calee traditii ,;seculare", neavind discemamint. Un rol important in proliferarea sectelor il are confuzia existenta in rindurile Bisericilor traditionaJe din Occident. Biserica Apuseana se vede pus a, tot mai frecvent in fata unor framintari de natura interioara, ca aceea a problemei pastrarii traditiei sau a modemizarii. De pi Ida, in.cadml Bisericii Anglicane s-a ajuns, ca Jolm Robinson -fost episcop de Woolwich - saafinne intr-un cotidian englez ca "oamenii nu mai pot pastra credinta in existenta lllUi Dumnezeu inteles ca 0 persoana supranaturala, a~a cum I-a prezentat intotdeauna "religia", ci creeaza 0 alta religie. Toate aceste dileme ~i neimpliniri cu care e.confruntat Occidentul ii determina pe unii sa se arunce In bratele sectelor, care ie promit 0 "salvare" imediata*. eu tot procesul intens de secu1arizare, se observa 0 cre~tere a interes~llui pentru orice forma a religiei, pentru satisfacerea unor curiozitati specifice virstei, ceea ce 11 duce pe tinar in mod inevitabil 1a aderarea la una din numeroasele secte, unde accepta 0 doctrina religioasa,filozofica ~i 0 "moral a" de grup pe care-o imbrati~eaza Cll atit mai u~or cu cit prin aceasta are~i sentimentul desprinderii de credinta mo~tenita a familiei, a tarii sau a Bisericii traditionale. Nu trebuie crezut faptul ca aderarea la una din numeroasele secte noi constituie doar un protest social; nu numai, ci 0 atraqie catre viciu, dorintade a trili intr-o lume fantastic a, de vis. lata atitea motive care favorizeaza proliferarea sectelor. Printre cele mai "noi", - de fapt vechile erezii din primele veacuri cre~tine ~i importante secte ale hinduismului, budismului, mozaismului sau islamului cal:e-~i desIa~oarii propaganda nefastii, destriimind familii, ci~tigind tineri, rapind pe copi i din casele parin!iior, dezorganizind coiegii, fijncl un pericol real pentru statele tolerallte sau acelea uncle s-au organizat, vom incerca selectarea a citeva, pe grupe, infl uenta, continente etc.
1. GRUP.\HI OCULTE DE PROVENJENTA SAU INFLUEN'(i. INDI.'\NA

1. Asociatia internationaBi .pentru con~tiinta lui Chrishna. Hare Chrlshna. Este cca mai rasplnditii sceta. Din aeeasta au pl1!"Ces ~i altele. A fost fondata ~i eondnsa de indianul A.e. Bhaktivendata Swami Prabhupada, nasent in 1896. Secta a fost organizata In SUA, 1960. Doctrina seetei il eonsidera pe Krishna drept dlimnezeu ume, ereatorul intregii lumi ea pe un avatar al lui Vi~nu, drumul spre cunoa~terea lui. fiind desehis adeptilor seetei prin praetiearea exerciriilor de Bhakti-Yoga (Yoga deyotiunii). Man\lalul de bazii este Bhagavat-Gita. Seeta ineearca justificarea

* BIBLIOGRAFIE

referitoare la evolu\ia fenomenului, in "Glasul Biserieii", nrc 5/1986.

FENOMENUL SECTANT DE-A LU,II'GUL TIMPULUl

101

concePliilor sale cu argumente ,,~tiinTifice''. dupa lucrarea scrisa de Prablmpada, Antimolerie ~'i eternitate, Se p01l1e~te de la descoperirea de catre oamenii de ~tiintii a antimateriei, ceea ce presujlune ~i existenla untOi antilumi, compusa din elemente atomice .avlnd orbitele il1\'erse celor ale lumii 110astre, In acest context, antimateria este identificata Cll sufletul, ,care este 0 antimaterie imaginant indestmctibila ~i indivizibila. ' Prabhupada arata ca in Bhagavad-Gita ~i Vedanta, sutra-sufletul apare ea 0 particula infinitezimala de energie spirituala, rezidind in corpul material.Sufletul se opune materiei, fiind prin natura sa etem ~i intrind in conflict ell materia, Totodata, se afirma ca prin astanga-Yoga, oamenii pot fi transmutali pe planete de antimaterie, adica'in lumea spirituala, dar ~i pe alte planete ale universului. E interesant modul in care autorlll vede aceasta transmutatie: "Suflctul este purtat de cele cinci feluri de aer sub til care circula in corp. Prin practicarea astanga-yoga se poate aduce sufletul - prin intennediul acestor curenti de aer - dill. regiunea ombilicului la abdomen apoi in regiunea inimii ~i a claviculei, intre sprincene ~i in cele din unl1a la craniu. In acest moment, yoghinul se poate proiecta pe planeta aleasa". Secta s-a raspindit in aproape 30 de tari. AdepTii umblaimbracati in ve~mintul traditional indian de culoare galbena ~i sin. ra~i pe cap. Secta are adepti mai ales tineri, .barbali, dar, exista ~io asociatie de fete a Con~tiintei K. Multi dintre membrii sectei studiaza in universitiiti1e engleze ~i' franceze. Tineri americani ~i de alte nalii cople~iti de "misterele" Indiei au imbr~!i~at secta, au aderat la familia K, ~i in corporarii, in gmpuri pe strazi, parcuri, in ganguri sint indemnati sa cinte vocal ~i instrumental in cinstea lui Kri~na, Ei sint eonvin~i sa se reintoarca la valorile meditaTieide tip oriental ~i ale ascezei (in fata lumii), sa dud 0 viara comunitara, in rugaciuni, recitari ~i cintecesacre. Se pot identifica u~or pe strazile marilor ora~e occidentale, ca ni!)te n0111azi, rup!i, murdari, goi, cu copiii comunita!ii dlJpa ei sau purtindu-i pe spinare, aviudin fmntea grupului "tipi" dupa chipul ~i asemanarea lui Buda, Ei vind reviste de tot felul .,(incl~siv porno) ~i discuri; recita imne "sacre" ~i adesea, acompania!i de tobe, tambale ~i chitare, danseag;~,~i cinta obligatoriul iml1 "mantra" - formula magica, compus din 16 cuvinte; H?re Krishna, Hare, l(rishnna; Krishna-Krishna, HareHare, Hare-Rama, Hare-Rama, Rama-Rama, Hare-Hare., .", In Europa Occidentala, capul "in!eIeptilor'.', maestml mae~trilor spirituali W are re~edinta in Emenonville ~i se nume~te V:vshy ambara (Lucien Dupuy), Secta este cunoscuta ~i sub initia!ele AICK ~i ia amploare in Occident, diversific1ndu-se. . Sint alte multe IUl7dafii, asocia/ii, grupari l1ascatoare ~i Tacatoare de inlelepti, de izbiivitori, de "mesia" ~i, de asemenea, numero~i adcPti, in general sectele transcendentale* (T. S. Z. etc.)
II. SECTE APARUTE DIN MISTICA PERSANO-ARABA

1. Miirturia credintei Bah'le. Marturia sau Credinta Bah'ie.(Bahi) a fost fondata de iranianul Baha'ul Ulah (1817-1892), secta are ccntrul pc Muntele CarJ11el~i l1umara azi mai multe milioanc de adepti, in numeroase (!iri §i regiuni ale lumii. Secta are propriile sale scrieri sacre, Adep!ii ei sint de piircre ca to ate reIigiile - in esenta 'Ior - pleadl de la' 0' sursa divina comllna, revelatia avi'nd un caracter progresiv ~i eontinuu, ncfiind unica, ci diferita, conform fiecarei religii in parle. toate accstea reprczentind doar "manifestari ale lui DUlllnezeu", Avind in vederc respcctul mZlnifestat fara de accste religii - Intre care aprcciaza c3 trebuie sa dO!1lneasca 0 larga to!erall!a - doctrina sectei nu po-mite prozelitismul. Singura forma de atragcre a ul10r aderenti poate fi cxemplul personal al adep!ilor sectei, care, In acest seop, se deplaseaza 1n locmi unde .credinla este mai sHibita. Secta sc straduiqte sa stabileasdi 0 1mire Intre oal11eni, indiferent de n3!ionalitate, rasa sal! clasa socialii. Seera are 0 buna organizare. "Casa uniyersala" este justitia' de pe Muntele Carmel, care este aleaiuitii din nou;] membri, ale~i odata Ia cinc] ani ~i investi!i en putere legisbtiva. /'"dministrarea se face prin trei organisme: local, national ~i international, Sectaare mai multe carti funclamentale** De fapt, secta continua "influenra" baalilor din . vremea ProoroeillLli !lie (sec. IX, i, d, Hr.) 2, Din aceasta secta sau 111 acela~i timp, au aparut nenumi'i1:a(egrup{iri de mistiea ambo-persona, printre care sllfiJtii persalli, dar mai ales gruparile fanatice musulmane sunite, ~iite ~i sik etc,

* Meditalia transcel1llentala, Fenomenul Zen etc. ** Cartea c:ertitlfdinii, Cele :if/pte vai, CUl'intele aseunse Dllmne::eu treee pe lfnga noi - alcatuita de Shoghi Effendi,

:.c

scrise de Baha'ul Ulah

~i

lucrarea:

102
III. OCULTISl\lUL ASIATIC

. CALAuzA

CRE~TINA

1. Asociatia pentru unificl!ti!.a cre~tinismului mondial: Seeta MQON. Se mai nume~te Biserica Unificarii sau "PionieriiNOlllui Ev". A fost fondata In Coreea de Sud {1954) ~i este condusa de Sun Myung Moon, nliscut in 1920, considerat de adeptii sai "NouJ Mesia". EI a fost exelus, ca "pacatos", din Biseriea penticostala (l94~), fiind condamnat la SeuJ pentru imoralitate. Secta este reaqionara ~i angajeaia.toate fortele raului Impotriva "primejdiei" celorlalti. Mooni~tii considera Coreea de Sud noua tara a ,ragaduintei, pe care toti membrii sectei trebuie s-o recunoascii drept Patria lor spirituala. Practiciilln .prozeletism intens, prin toate mijloacele, In scoplll recrutarii unui eft mai mare numar de adepti c~re, apoi, contribuie prin munea lor la Intretinerea luxului In care traie~te Moon ~i familia sa.: "Doctrina" acestei seete este e)(pusa In Juerarea lui Moon: Principiile divine. "Luerarea" Imbina traditiile ~i filozofia orientala eu frag);nente bib lice ~i teorii pseudo$tiintifice. Moon se considera un ales al Domnului, care i s-a "descoperit" eu ocazia Pa~telui din 1936, indemnlndu-I sa desavlr~easca lucrarea inceputa in urma eu douamii.de ani ~i pe ce Iisus nu a putut-o duee pina la sfir~it, fiindca a fost cmeificat. In unna pacatului lui Adam ~i Eva care a eompt lumea, ziee Moon, Dunmezeu a hotarlt ea Iisus Hristos sa restabileasea imparatia Lui pe pamrnt, prin gasirea unei femei perfeete ell ajutoml careia sa reinnoiasca Jumea, dar a fost impiedicat datorita cmeifiearii. Lumea a ramas astfel in a~teptarea unui nou mesia care sa instaureze imparatia lui Dumnezeu pe pamint. Devenind "capul unei familii perfecte", noul mesia este Moon, care:cu toata "einstea" a intemeiat familia perfecta odata cu casatoria lui eu eea de ... a cineea sotie - 0 stucienta sud-eoreeana in virsta de 18 ani. Aceasta este considerata noua Eva, mama adevarata,mama Universului. In expliearea diferitelor aspecte ale vietii, Moon uzeaza de teorii ~tiintifiee eu 0 naivitate condamnabila. Astfel, explicind cauzele bolilor ~i aceidentelor, Moon spune: "Cind un om, traind pe pamint; este slab din punet de vedere spir~tual, el este prins de unul sau mai multe spirite ale riiului ~i devine une'ori nebun, bolnav sau sueombii intr-un accident". Nici eelelalte comentarii ale lui Moon pe marginea'illisterelor vietii nu depa~ese in competenta pe eel eitat mai sus. In ceea ee prive~te morald ,;dtvina ", Mesia-Moon reeomanda poligamia. Casatoria de gmp este 0 praeticii atractiva pentru tineretul destrabalat care cautil potolirea instinctelor in clanul "mesianic". Multe fete intra in seeta pentm a ajunge "mame" spirituale, adicii trairea in ob~te cu toti "tatii spirituali". Dementa religi9asa este provocata, dupa marturia martorilor oculari - fo~ti membri ai sectei, de satisfacerea placerilor la inceput, fiindca apoi intervine postu1 negru ~i mgaeiunea istovitoare. "Pentm a nu' ciidea 1n nesimtire, ne 1mpungeau ace in picioare pentm a sta la rugaciune", declm'a 0 membra a·sectei. Dupa potolirea instinctelor, membrii sint trimi$i in fabrici, uzine ~i institutii patronate de secta, printre care 0 fabricii de eiment in Coreea de Sud, un ~antier naval In SUA, nenumarate edituri in Apusul Europei preCU111 ,~i Q bancii de investitii ~i imprumllturi in New York. Cu to ate acestea, Moon a rell§it, prin cornptie ~i mita, sa fie recunoscut de unii "savanti" drept un "vaJoros" om de $tiinta. Seeta organizeaza congrese ~i reuniuni eu oameni de ~tiinta, cum a fost congresuJ de Ja Londra din 1974; la care au participat J40 de persoane, dintre care 22 laureati ai premiului Nobel. Fiecare adept al sectei estc obligat sa Jucreze pina Ja 16 ore pe zi in intreprinderile "mooniste" Tara nici 0 remuneratie. Secta are fabrici In mai multe tari, obtin1nd annal ci~tiguri ce sc cifreaza la mai multe milioane de dolari!. .Credulii care s-au "lepadat" de lume ~i au depus voturiJe sint indrumati fiecare de ditre un "tata"duhovnicesc sau 0 "mama" spiritnala; sint organizatii pe familii, tari ~i regiuni, toti datorfnd deplina'ascuJtare ~efului suprem Sun Mynng Moon. Secta aceasta este eea mai puternica eruptie a paginismuJui in lumea achlala. Glasul "mesianic" al lui Moon este: "Haideti sa-J infringem impreuna pe satan l " Prediea sa este bine pregatita cu amenintari de sus, eu lritimpliiri ~i accidente Ja tot'pasul, cu boli ineurabile etc. Groaza ~i teroarea mitraicii, jertfele lui Moloh sint moment de concentrare la mgaciul1e, idolul demonic Moon a ajuns sa fie printre cei mai'bogati oameni din lume datorita fanatieilor care I-au urrnat. Secta Moon, cunoseuta ~i' slib numele de Biserica unificarii, care vrea "sa concureze" Cll Consiliul Ecumenic al Bisericilor, reprezinta un real pericol pentru con§tiinta umana, prin recunoa§terea ca aete de cult violenta, asasinahll, falsul, eoruptia, teroarea, destrabalarea etc. 2. Taoismul ~i Kyopo. - De~i' au fost considerate religii nahlriste istorice, multi cercetatori considera, astazi, taoismul ~i religia kyopo ca seete religioase asiatice sineretiste. Taoismul are insa

FENOivlENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

103

milioane de adepti In Asia, Europa ~i in SUA. II enumeram cu rezerva.1n rlndul sectelor. Conceptia Tao ~i derivatele acesteia au dat na~tere la dizidente, contestatari '~i cliiar la reorganizatori. Religia Kyopo, de fapt 0 mi~care de Impaeare a celor doua,eoneeptii con-fu-ee ~i tao-lekin, este sustinuta de interese politico-coloniale ~i se gasqte In Tai)Nan ~i la emigratia chineza in SUA ~i Australia.
IV. ECLECTISM RELIGIOS APUSEAN

1. Biserica scientologica, fondata ~i eondusa de amerieanul' LafaetteRon Hubbard, nasent In 1911, fost· ofiter de marina, are drept scop de a oferi adeptilor eiposibilitati pentru crearea unei lumi mai bune, prin Intelegerea realitalilor vietii contemporane, pI,in gasirea modalitatilor de combatere a eauzelor ce produc eonfuzie, nelini~te ~i care caraeJerizeaza unele comunitati umane de azi. Secta a fost initiata in 1954 - dupa ce in 1952, L. R. Hubb~r:d "reu~ise" sa izoleze elanul vital, - ~i organizata In SUA, 1n 1967. Secta folose~te 1n mod fre~yept metode psihanalitice, dar are ~i elemente impmmutate din budism ~i hinduism; afirma .ca '$liflehll este nemuritor ~i are posibilitatea de a se reincarna ~i ca, prin folosirea' metodeior pe cate Ie indica, oamenii I~i pot ameli ora starea psihica ~i fizica, Inlahlrind suferintele pe care Ie implica viata de azi. Conceptiile sectei slnt expuse In lucrarea Dianetica - ~tiinta modema a sanatatii hlintale. Practicind prozelitismul prin mijloace publicitare, cit ~i prin abordarea directa a oamenilor pe strada, seeta a cunoscut 0 mare rasplndire, In ciuda nomlelorstticte de viata pe care Ie impune adeptilor. Se practica diferite pedepse nesupu~ilor, merg1nd de la susperidare sau retrogradare, plna la excomunieare, eeea ce 11 Iipsqte pe cel in cauza de toate drepultiie; inclusiv acelea de a mai trai in rnijlocul familiei. Pentru redobindirea drepturilor, excomunicahll tr~buie sa-~i recunoasca pacatele ~i sa ceara iel1are conducatorilor: Slnt incurajate supravegherea reciproca ~i denuntul pentmcele'lmai insignifiante abateri de la regulile sectei. Mai mult chiar, 1n 1968, in Regularnentul defuncfi'onare al sectei se prevedea ca cel excomunicat poate fi Ufmarit prin toate mijloacele" cautindll-se :astfel distmgerea lui. Biserica scientista dispune de averi impresionante, poseda ,0 lintreaga flotila, inclusiv navalamiral "Apollo" de 3280 t. unde au loc cele mai scabroase orgii;ale ,colaboratorilor apropiati ai "Marelui boss" cum este munit LRH. Secta are 0 conducere centrala ~i nenumarate filii in Occident; dar ~i muIte dizidente. 2. Biserica cre§tinii san Biserica lui Hristos ca om de ;§tiintii. Fondata de americana Mary Baker-Eddy (1821-1910), in cursul anilor 1860-1870, aceasta secta urmarea conYertirea oamenilor in seopul "vindeearii" lor. Seeta a aparut ca 0 reaetie Jmpotriva spiritismului. De fapt, Miss Mary, posedata de isterism, practicase spiritismul. Doctrina se~tei - care porne~te de la dorinta de a gasi mijloace de vindeeare fizidi - se bazeazapestudiul "mesmerismului ~i magnctismului" animal, credin!a in "teologia" bunavointei ~i optimisrnuluniYersal. Potriyit aeestei teorii, exista numai un Dumnezeu - Spirit universal. Omul nu exiStadil1 punct de vedere material. ci numai spiri111al, dupa Cllm nu exista nici binele $i nici raul. On1l11,Iiind numai spirit, se bucura de acelea~i atribute ea ~i Dumnezeu, fiind perfect, 11emuritor, Tara ;i;pIHea suferi ori grqi. Mary Baker-Eddy arata ca existen!a oamenilor bolnavi, muritoi'j 'etc. se explica prill aqiunea nefasti'i a materiei, care aqioneaza impotriYa omului spiril1lal. Ea se manifesta datorita fa]1111lui ca omul nu poate intelege puritatea sa absoluta, fiind in~elat de sim!llrile ce li ascund adevarul pe care numai ,,~tiin!a cre~tina" 11 poate descoperi, - aceasta fiind Mliigiietorul promis de Hristos ~i confundat pina in prezent de Biserica eu Sfintul Duh. Deci ,,~tiinta cre~tina" este gruparea credincio~ilor care au "descoperit" pe Mingiietorul". In lucrarea sa Sfiin/a :ji sanatafe eLl chela Seripturilor, Mary Baker-Eddy arata ca: "Orice realitate e in Dumnezeu ~i creatia Sa, armonioasa ~i eterna. Tot ceea ce El cmeaza e bun, ~i El face tot ceea ce e sanatos. In consecinta, singura realitate a pacahllui, bolii, ori.';a mortii COn5ta in faptul ca acestea par reale credintei umane eronate, pe cind Dumnezeu Ie smulge masca. Ele nu slnt adevarate pentm ca nu provin de la Dllmnezeu". Boala - arata M. B. Eddy eo;credin!a care trebuie ani11ilata de intelepciunea divina. M. B. Eddy indeamna omul sa lupte impoh'iva, "magnetisml]luianimal rauIacator". Pentnl a se apara impotriva magnetismului, adeptii sectei sint indemnati sa fa~a zilnic 0 gimnastica mentala ce consta in a rep eta di "eroarea este neputincioasa, iai adevarul ~i' b1.1l1atatea vor Invinge".

104

CALAuzA CRE$TfNA

In cazulin care 0l11ul nu estecon~tient de eroarea provocata de simpIIi, eroarea poate parea reala; iar prin aceasta apare l110artea, bolile, pacatul. M. B. Eddy a lasat testament unui adept al sectei. Adam Dickey,' ca la l110artea ei, acesta sa declare ca Marya fost ,,8sasinata mental". Secta are multi adep\i, raspinditi in toata lumea. Unii dintre cercetatori psihiatri grabili au recunoscut "mcritele" accstei sectc. 3. l~iii fericiti ai pilcii cere~ti. - Membrii ~i adeptii scctei consumii marijuana ~i ha~i~, s-au organizat In SUA. Secta.are' filialc in Europa, Australia ~i in Asia, Culml este simplu, "ritualul" divin este traficul Cll stupefiante in "numele" Domnului. Secta a fost i'nfiintatii spre sfir~itul secolului al XIX-lea, de un cunoscut client al poli\iei americane, adept al advenhllui. Adeptii sai - de~i platiti hirie~i coruPli - au fost prin~i in AngJia $i Germania cu trafic de stupefiante in loc de fericirile lIoHtestamentare. 4. "Ufolatrii" sau ale~ii cen,lIui. - Ufolatrii (OZN-i~ti) constimie 0 secta religioasa recenta. Dacii s-a vorbit de atitea "teologi(~,i interpretari cosmice, dupa zborul omului pe luna ~i mai ales dupa fcnomenul, "farfuriilor zburatoare" ~i sectele au fost prezente. Au creZln spiriti~tii in cerurile planetare, Ie-au "demonstrat" existenta teozofii ~i al1tropozofii ~i iata ca un rezultat al tuturor este '. secta "Ufolatrilor". Secta are filiale in Occident. ~i mai ales In Franta. Adeplii tilcuiesc §i descopera adevaTIlri "mesianice" pe alte planete, unde ei au asigurata viata de dincolo. Destui creduli s-au alaturat acestor conceptii ~i mai multi cre~>ca vor fi protejati de misiunea civilizatoare §i binetacatoare a "extratere~trilor". Milioane de oamepi tara locuri de munca s-au inscris pentru noile "meserii" pe· care Ie vor oferi plutonienii, satumienii, venusienii etc. Adeptii noii secte Indeamna la ruga §i pasivitate, iar nedreptatile de pe pamint, urmind a fi, .. indreptate de catre forle coborite din ceruri. Tndivizii racolati slnt ni~te naivi; CU. 0 culhlra modesta §i fanatici religio§i, dupa cum mentiona ziarul american "International Herald Tribune". 5. MOI'monii. - Secta religlbasa apocaliptica cu adinci radacini in sincretisl11ul mi§carilor de la sfir§itul secolului trecut (baptiste, advente, penticostale, haIismatice). Intemeietor Joseph Smith (+1844). Adeptii ei sint mai ales tineri (fete ~i baie\i), casatoriti sau nu, de preferinlii shldenli. ,J\1orala" lor avansata este casatoria in grup, poligamia. Ace§tia sint trimi~i in diferite colegii incit propaganda lor a cuprins 111ulte' celitre universitare ale lumii. Centrul lor este SUA. Adeptii se numese "StIntii paminteni". Doctrina sectei este politeista' §i sincretista. Au creat 0 "Biblie" pe care au retiparit-o ~i este principalul obiect de colportaj. Respecta un mod de viata destul de "auster": nu beau, nu fumeaza, sint pondera!i, schimba solul san sofia, cit ii ajuta firea. Au peste 5 milioane "t11isionari". ~i-au asigurat 0 capitaEi a sectei ~i un. templu la Salt Lake City. Sc declm'a, pc IInga sfinli., obsedati ai eternitalii §i sc considera chcmRli sa sah-cze imreaga umanitatc, mai precis, sufletele oamel)ilor, atit ale eelor vii, cit §i ale eelor n~or[i, de 13 inceputul Inccputurilor cxisten!ei omcnirii. Pentru aeeasta au nevoie de l111mele eelor ce S-;Jlj peregrinat pc glob. Trebuie inclcntifica!i sa 1111 r'amina vreun sutlet nesalnL ceea ce inseamna inregislran:a datclor cil'ile cle recunoa~[crc: nume, prenul11c, data ~i locul 11a~terii, a cas:ltoriei, data ~i cauza monii. 1n acest sens, mormonii all format det~~amcnte ealT cercetcazii regislrcle din primarii, oficii de Slare ci\'ila, parohii. Secta estc f(lane bogata, fiecare membru .contribuind cu 10'% din ci~tigul sau 13 "pensia eternit[llii". "Cimitirul nenlUririi" este aproape de Salt Lake Cit)', iar "Cartca vierii" in subterana templului. Pina acum s-au clasat miliarde ete mIme pentrll lini~tea "Inscrierii ~i pomenirii". Aeeasta ~i pentru faptul ca zeci de milio311ealocate pentru lnarmare ingrozqte omenirea; noile tipuri de bombardiere invizibile, de rachete "jjlteligente", de arme cu neutroni, de submarine la mari adincimi, nOI sisteme antiaeriene prccu111 ~i "razboiul stele1or" produc insomnii ~i grave mutatii psihice. Sectele, corbii iaduhli, se adtll1a unde sint cadavre, mortaciuni sau muribunzi. 6. "COp iii" Domnului (- Mo). - ~ecta religioasa "ll1odcma" aparl1ta JI1 Italia ~i rcorganizata in SUA, in 1968. Nu are un sisteni filozofic ~i nici pretentia oferirii milltuirii. Adeptii practica 0

FENOMENUL SECTANT DE-A.LUNGUL TllvlPULUI

105

"mistica" sexuala intitullndu-se frati ~i surori, umbla goi sau sumar imbracati ~i "n-au de ce sa se Consuma droguri ~i stupefiante pentru a avea "convorbiri" nevin ovate cu Domnul. Intemeietorul acestei secte este "mesia", necunoscut de nevinovatii copii ~i nici nu-i nevoie sa-I cunoasca, spun predicatorii. Are mai multe nume David B. Berg, ori "David Moses" ori Ul1chilll Mo etc. doar titulatura de calificare este de profet. A debutat dincolo de ocean, in 1968. Un profet uciga~, Henallx, identificat in Franta, a ucis trei fete, a declarat d a ucis pentru "ordine" ~i pentru preceptul: "Doamne sufoca-ne cu iubirea; noi trebuie sa fim striviti pentru a rena~te din tine!" Munca de fiecare zi ~i rugaciunea lor este cer~etoria §i insistenta, de aceea li se mai spune "Secta eer§etorilor pio§i". La ineeput, 0 grupare obi~nuita il'llumea apusului, eu timpul s-a organizat, avind centrul in SUA sub numele de MO. Ei cer~esc mereu eu Biblia in mina, apoi se retrag in eolonii, depunind banii In conturile §efilor. Dad nu se teintorc sint urmari!i §i uci§i. Odata intrati in seeta parasese familia. "Predicatorii" lor sint "afierositi" Domnului §i provin din dezertori, dezmo~teniti, condamnari pentru crime ~i tineri care gasesc in secta un refugiu ~i 0 activitate. Ei urmarese pe tinerii debusolari, pe fetele scapatate din familiile descompuse, toxieomanii incurabili, emigrantii etc. • I~totdeauna victimile sint abordate cu intrebarea: E~ti [ericit? Si imediat i se ofera 0 experienta §i 0 uitare; renuntarea la profesie, fuga din familie, refugiu intr-o credin!a oarba pentru a deveni "copil al Domnului". Doctrina milenista este adaptata conditiilor de viata. Interpretarea Bibliei se face intr-o forma delirant-literala. Duc 0 viata "frateasca", 10-20 indiviziiincomunitate. Cartierul general al sectei are 0 somphlOasa re~edinta secreta pe 0 mo~ie din Certaldo (in apropiere de Florenta), dar eomputerul care tine evidenta fondurilor este instalat la Paris. - 0 alta fatata a acestei secte se semnaleaza in Mexie: Fiii DOll1l1ului, sau "Prietenii umanitatii" care se oeupa cu vinzarea de carti ~i reviste pornografice, de albume atragatoare ~i reclame sex shop. 7. "Calea fericirii" (Amanda Marga). - Caleafeticirii este 0 secta care "ofera" darurile mesianice adeptilor ei. Secta s-a organizat in India; in '1955, ca apoi sa patrunda in Europa Oecidentala ~i mai ales in Elvetia, iar dupa 1973 constihlie 0 problema in SUA. Ea se pretinde "salvato are" a credintei, fiindca Biserieile traditionalenu mai sint in stare sa mentina "dreapta" eredinta. Acestea - zic sectantii - n-au ~tiut sa-~i insu~easca §i sa predomine ~tiinta ~i politica ~i astfel au pierdut credincio~ii, indreptindu-i spre calea rMacirii. Secta are un Regu/ament, care trebuie respectat eu strictete toata viata. Intre alte obligarii comunitare, adephl1 trebuie sa-~i sebimbe numele, sa poarte'imbracaminte de euloare oranj, obligatii sacre de cedare a 2% din venihlri. 0 data cu intarirea, "Ci'iii" au inceput luptele pentru cel dintii la "fotoliu", soldindu-se cu asasinate. Alrii ~i-au dat foc,iar "fericitii" rama~i au organizat atacuri term·isle. Pentn.l integritatea comunitatii "mesianiee", adeptii scapiitati au declarat ca a~a a fost voia Celui de sus ~i ca aqiunile respective sint 0 forma de protest impotriva descompunerii morale a omenirii. Si pentru a se pune capiit unui asemeneaJenomen, secta a Tacut apella toli credincio~ii, indiferent de simtamintele intime, sa se inregimenteze in rindurile ei. Evident, tot pentru a participa la aceea~i cale de a deveni "uciga~i intll.1 Domnul". 8. Templul popoarelor. - Am lasat la Ul1TIa aceasta secta, condusa de Jim Jones, fiindca crima sayir~ita in Guyana in toamna anului 1978 a zguduit intreaga lume. De ahmci ~i pina astazi, o intreaga rerea cinematogra fi ca. pUblicatii cotidiene ~i reviste de specialitatc, sociologi, medici, psihiatri, juri~ti-criminologi cerceteaza fenomenuI "Sectei sinuciga~ilor". Secta a fost organizata de Jim Jones - indian american - la San Francisco. Jim s-a nascut la 3 I mai 1931. Tatiil sau, in primul razboi mondial, a conh'actat 0 boala de plamini care I-a chinuit toata viara ~i a decedat dnd Jim era copil. Lui Jim nu-i placea munca, in schimb era indeminatic ~i inteligent ~i traia din expediente. In familie n-a avut 0 educatie religioasa, fusese botezat de bapti~ti. De tinar a intrat in Ku Klux Klan, dar dupa citeva manifestatii s-a retras. 0 oarecare d-na Kennedy I-a introdus pe Jim in secta na;;;aJe';lna. Nici aici n-a stat, ci a frecventat citva timp 0 adunare penticostala, care practica glosolalia,De aici a luat cuno~tinta de Biblie ~i a inceput s-o studieze. Mama sa I-a dat la ~coala. S-a inscris la facultate, unde intnne~te pe sora Marcelline (mai mare cu 4 ani dedt Jim), cu care se casatorqte. Aceasta I-a dus la "Biserica cre~tina", 0 ramura a sectei "Discipolii lui Hristos", unde Jim devine pastor. In 1950, parase~te
ru~ineze".
i

106

cALAuzA CRESTINA

aceasta comunitate organizind el una"J:>otezind-o Biserial Unitarii COlIJunitare, devenind astfel intemeietor de "biserica". Pentru agonisitazilnica se ocupa de comert eu main1llte aduse din America de Sud~ Astfel incepe "predica" la negust.ori §i clienti. • In 1956 infiaza 7 copii, urmind exemplul sau §i altii aderenti. I§i "boteaza" biserica intitulind-o "Templul popoarelor", caunnd sa,imite TU111Ul Babel sau alte numiri biblice. Cu toate ea predica era pe baza Bibliei, el 0 considera 0 carie neagdi, 0 arunca pe jos ~i 0 calca in picioare, cind nu era ascultat de multime. El schimba preocuparile predicatoriale cu "vindecari" divine ~i tamaduirea bolilor psihosomatice. 0 Il1lJltime de creduli veneau la Jim din toata America, la "vindecatorul" de cancer, inima, plaminit;:tc. "Tamaduirile" prin credinta erau savIr§ite cu maruntaie de pasare (gaina neagra). Marcellina era"specialista" ~i folosea §i alte pasari ... Infiinreaza corporatii ~i asociatii, secta prospera. Unii se amesteea In afaceri politice, in asasinate, ajunge prim-jurat, om de influenta, cauta sa patnmda in COllgresul SUA. Pastorul Jim Jones constmie§te un calcul al mileniului, lumea 11 exalta, adeptii se inmlJltesc. Da declaratii la tv., interviuri prin ziare, dar multi redactori ii banuiesc excrocheria ~i petfidia §i atrag atentia americanilor de buna credinta. I~i pregatea minutios "predicile" !acute de alt~i, era cochet, i§i vopsea parul in diferite culori pentm a apare transfigurat defie~are data. Traia de acum in lux ~i desftiu, uitase de saraci, nu-§i mai aducea aminte cum a crescut. Folosea stupefiante ~i exersa cu apropiatii la citeva arme de foc ~i revolvere de ultima inventie. cPregatea ceva? .. A organizat 0 ierarhie a TempluIui, EI era inconjurat de 12 consilieri cu care tinea §edinte de purificare, vorbea vulgar ~i era imp\ilsiv. In caz de neascultare a adeptilor, pe loc ii punea sa-~i ridice viata cu un cinism nemaiilltijllit. Incepea satana din el sa se arate. Facea antrenament de box, punind pe fiii sai sa se bata, pina Ia epuizare ~i apoi ace~tia trebuia sa zica ~ daca mai puteau.~ "Multumesc, parinte!" In 1977 secta reu~ise sa-§i stringa. serioase fOllduri pe care Ie administra Jim. ~i-a dat seama ca este urmarit, fiindca multi adepti 11 paras is era. ~i-a ales locul de refugiu unde sa duca viata "comunitara", anume Guyana, intr~o ~egiune pustie, unde adeptii sectei au trait in ob~te §i unde Jim ii supunea la un tratament bestial, pregatind dramaticul deznodamint. CIA §i FBI-ul erau in alelia., Evadari §i dezvaluiri din Templu, ve~ti ce pareau basme. Jim se declarase impotriva lui Dumnezeu. --; .de fapt n-a crezut niciodata, ~ iar unii dintre credincio§i nici nu-I auzisera pe "parintele" vorbiIj~ge Dumnezeu. Infonnatii cuh'emuratoare despre paranoicul pastor sosesc de la templu. Congresmenul Leo Ryan se hotara§te sa cerceteze cazul in numele guve111uIui american ~i cu 0 echipa de speciali§ti a cazut victima "cultului crimei" la Port Kaituma. Cei 1000 de adepti sInt sco~i, clip ghetouri, invitati la mgaciune pentru viata ve§nica. Sub amenintarea pistolului, sint strin~i copiij,'Jj se da cite 0 cea§ca de Kool-Aid, din cazanul iadului, care era de fapt otrava. Au urmat mamel,e'§i apoi battinii. Robia eterna a mortii a inceput inditu§area celor de fata. Peste 900 de victime au,trecut in marea inexistentei in ziua de 18 noiembrie 1978. in aceea~i ~i, "parintele" Jim _. nu s~,i knat cum ~ a primit un gl~nte in tlmpla stinga, cazlnd linga cei carora Ie furase sufletul. Avea 47 de ,ani. A~a s-a ~ters de pe p5niint inca un templu al satanei din Jonestown. Vestea a flicut inconjurul lumii. Illsu~i oficiosul Vaticanului, "t'Osservatore Romano", atragea atentia asupra "de~ertac'iunii pseudomisticismului, care, triidlnd cauza lui Hristos, tradeaza cauza 0111ului". Incepind din 1985, secta a fost'ieorganizat5 de ciitre un "copil" al "profeiului".

v.

SECTE "Ul\IANE" EUROPENE

1. Antoinismul. ~ Fondata deminerul belgian Louis Antoine (1846~ 1912), recunoseut de adepti ca profet, secia sustinea ca poseda un fluid magnetic, cu ajutorul caruia poate vindeca orice boala ~i poate invinge chiar mom·tea, fiindca acest fluid actioneaz3 asupra suflemlui. "Vindecarea" se !area prin punerea miinilor sau prinbuca!i de pinza despre care se spunea ca e "magnetizata". De§i nu se acorda nici 0 importanta cotpuIui, totu§i in scopul vindecarii, se recomanda U1\ regim sever, in special vegetal. Secta antoinista are un caracter·Ocult, adica "vindeca" apelind 1a un Spilit din lumea cealalta, chemat printr-un medium, in cadrnl i.mor ~edinte de spiritism. Adeptii sint Iini~titi, lucratori in subterane, nu fac prozelitism §i poseda 0 biblie a sectei. 2. Biserica Cre~tinli universalli; ~ (Christos din Montfavet). ~ Fondata in 1954 de fi"ancezul Georges Roux (inspector PTT), nasent In 1903, autointitulfndu-se "Mesia din Montfavet", deoarece

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGVL TIMPULUI

107

se considera 0 reincamare a lui Hristos, secta are drept scop propagarea doctrinei ~i reeunoa~terea lui Roux ea dumnezeu. Seeta are multe asemanari ell antoinismul* Roux a deelarat cii poate vindeca bolile prin punerea miinilor; totodata, poate face, din oricine vrea sa-I urmeze, un yindecator. Se recomanda adop1area unui regim alimentar sever ~i sint interzise cele cinci "otravuri mortale": tutunul, cafeaua, ceaiul, grasimile prajite ~i eonservele. In fara unui bolnav, "mmiorii" trebuie sa-i reaminteascii paQatele, apoi ei i~i vor impreuna l11iinile mgindu-se pentru vindecarea sa eu ajutoru1 unei "rugaciun·i J1liracu10ase" compusa de Roux. Dacii totul e~ueaza, bolnavul trebuie sa moara, pentru ca inairitealui Dumnezeu nu folose~te 1a nimic prelungirea unei "existente reale". . Membrii sectei reftlza orice ajutor medical, atlt pentm ei cit ~i pentl11 cop iii lor, fiind convin~i cii sint feriti de orice boala grava ~i ca vor trai pina in apropierea virstei de 120 de ani.· Gruparea se confunda deseori cu pocaitii nazarei, eu ramuri din secta iehovista ~i cu 0 parte dintre adventi~tii reformi~ti. 3. "Prietenii" omului (Annata etemitatii sau Biseriea Imparatiei lui Dumnezeu). - Un titlu pe cit de pompos pe alit de neimportant. Secta clJprinde peatrofiatii umani, care eonsidera animalul mai presus de om. Mi~care de origine franceza a fost fondata de elvetianul Ah!xandre Freytag (1870-1947), care in 1920 s-a despartit de secta studentii iri,Biblie. Lui Bernard Sayerce, care a preluat conducerea sectei in 194 7 ~i s-a intitulat "Pastorul eel fidel", i-a urmat in 1963, dupa moarte - secretara sa, Lydie Sartre, numita "Mama eea draga'\ Azi secta este condusa de Joseph Nexrand. Doctrina acestei secte este destul de confuza, adeptii ei incercind sa instaureze 0 Lume noua, bazata pe prietenie ~i in care sa nu se faca uz de bani: 0 incercare de pun ere In aplicare a acestor conceptii de viata s-a racut in Franta, intr-o comunit1!te stabilita la Lot-et-Garonne. Odata cu "constl11irtea" acestei lumi noi, omul va deveni nemuritof, Prietenii omului cred cii imparatia lui Dumnezeu se va instaura pe pamint, in sensul adventoiehovist. Adeptii sectei "Prietenii omului" cred ca Dumnezeu lea creat pe om nemuritor, iar acesta a primit moartea in unna cOI11Ptiei pe care diavolul a exercitiIt-o asupra lui ~i sub a carui influenta a inciilcat legile stabilite de Dumnezeu. Dar aceasta ciidere''poate fi reparata prin "reeducare", prin care omul dobinde~te nemurirea. Adeptii sectei se pretind ca sint singurii care pot efectua reeducarea necesara, pentru ca omul sa fie eliberat de imbatrinire ~iinoarte; ~i acest lucl11 se po ate obtine numai prin mmarea fidela a "legilor eterne", care au fost date oamenilor de Freytag (majoritatea conceptiilor apartin mmiorilor lui Iehova). Numarul adeptilor'sectei este modest. Secta s-a organizat ca 0 replica nereu~ita la marile custodii bancare ~i de bijuteriidin Franta ~i Elveria. 4. Cele trei sfinfe inimi. - Adeptii "Cultul inimii lui lis\.ls" au depa~it adorm·ea lui Dumnezeu ~i orice forma de idolatrie ~i au aparut altii care au triplat adorarea inimii, ca sa fie mai originali. Secta "Cele trei sfinte inimi" a fost fondata de Roger Melchidr ~i frarii siii, Andre (chimist), Victor (~ofer) ~i Robert (preot catolic). Scopul fratilor Melchior,. ca de fapt a tutmar sectantilor era Imbogatirea. AdePtii sectei primesc nume biblice ~i practica uneleservicii religioase; rugaciuni ~i posturi, desTa~urind ~i 0 susrinuta activitate prozelitista. In fruntea lor se afia Roger Melchior, care 0 conduce sub nllmele de Papa loan. Doctrina acestei secte e confuza. Roger Melchior - papa loan - este considerat drept unicul Mesia, reprezentant al lui Dumnezeu pe pamint, singurul cart1 po ate trans mite oamcnilor dorintele divine. In urma nllmeroaselor scandaluri, atentind la bunele tnoravuri (fratii Melchior seduclnd tinerele adepte, In "scopuri" divine), din 1979 secta.regreseaziL In lipsa unei lucrari care sa menrina doctrina, fldep.tii acestei secte se multumcsc cu "revelatiile" lui Dumnezeu transmise adeptilor de Roger Melchior. 5. Biserica .liberii. - Biserica libera este 0 secta apamta'm. Anglia. Adeptii ei sint recrutari din credulii nemUl!llmi!i in alte grupari religioase. De~i citesc.Biblia, se string la auzul cuvintullli

* Secta aremail11ultecartifundamentalepublicatede.GeorgesRoux.inI950: Jumalul unlli vindecator; Cuvint de vindecator ~i Misiune divina.'· .

108

.CALAuzA CRE~TINA

Domnului, practica falsul in acte publice ~i se Indeletnicesc cu ~antaje intelectualc, rapiri, siluiri de con~tiinte. Intre ace~tia s-a marit criminalitatea ~i slnt trimi~i In "misiune", ca mercenari. Ei se apropie de alte grupari violente ~i revan:?arde conduse de ~arlatani ~i criminali notorii. Dar lumea apusului, satula de atitea Biserici, secte ~i religii Imbrati~eaza alte ~i alte surogate ale credin!ei, care mai de care mai fanlastice. Este clar, "credincio~ii" de astazi, In afara urmarii lui Hristos, l~i simt sfir~itul, au intrat lntr~o evidenta stare eshatologidi, nu mai avem de a face cu "elogiul" nebuniei, ci eu nebunia antihi-ista insa~i. Inceputul a fost "furio~ii Domnului", culmea "Secta sinuciga~ilor" ~i lucruri mai mari decit aeestea veti vedea ... "satana umbla ca un leu eautlnd pe cine sa Inghita" (I Petru V, 8). . .
VI. ORGANIZATII TERORISTE, REVAN15ARDE JUSTlFICATE PRlN RELlGIE

De la ra::.boi rece La crime ."sacre". ~ Daca Dumnezeu a fost izolat, negat, mistificat ~i apoi dat mortii de catre unii teologi; daca Hristos a fost inlocuit ~i substituit eu "noi mesia", daca Ingerii s-au intrupat in frati ~i fecioare.;daca Maica Domnului s-a "reincamat", In noua Eva, iar sfintii pamfnteni (monnonii) au reaparut, cine a mai ramas "neidentificat" din lumea de dincolo?, Satan Cll intreaga sa ierarhie! $i iata ca fortele lntunericului-au inceput sa iasa la lumina soarelui dar mai ales a lunii: Leviatan, Belzebul, Satan, Lucifer, "Iegiuni" de lngeri negri apar lntr-o lume pre a religioasa, 0 lume interlopa, 0 lume plina de -cui:i02itati ~i avida de senzatii. Forta raului a 1mbracat hlamida cavalerilor tunetului care nu-~i mai Incruci~eaza sabiile sau pistoalele pentru presupusa onoare sau jignire, ci sint organizati in bande ~i gangsteri, incH oamenii cinstiti nu ~tiu unde sa mai reclame, sau ce "lepadari" sa mai citeasdi. Astazi, ca niciodata, exorciSlnele ~i alungarea diavolului slnt utilizate, dar nu III Biserica lui Hristos, pentru "imbracarea omului 'hou", ci in cercuri ale organizatiilor teroriste, fasciste ~i revan~arde, care au pretentia ca pot iristaura "pacea sufleteasca" prin genocid. Daea Ia comunitatile "mesianice", a~a cum s-a vazut, crima era premeditata ~i "pacientul" supus unor ~ocuri psihice, organizatiile teroriste religioase n~auhtci regulamente, nici legi, nici morala, doar deviza: "cine nu-i cu noi este impotriva noastra", este du~man, trebuie sa dispara! Gruparile revan1arde sau com'unitatile religioase del110nice ataca tot ceea ce este nobil: cinstea, dreptatea, adevarul, sfintenifl,.,semanind groaza ~i nelini~te. Fiara apocaliptica nn mai are siniboLul 666, ci zvastica, cOl11ulei,es~e fascismul sub toate nuantele. Crucea nu mai este semnul rascumpararii, ci un altar pentru "m)Jltumire" ca au fost uci~i negri, aparatori ai drepturilor omului sau unii predicatori ai egalitatii. D~alurile ~i precriile pe care ~i prin care zburdau odinioara miei, ciurde, minji au ramas pustii, ~i la rascrucea noptii apare "focul sacru", mistuind 0 uria~a cruce (luminind coshll11ele conice pe care. se vede scris KKK'), dupa 0 "inflacarata" predica pentm "dreptatea" celor avuti. o intreaga retea de informatii este pusa in serviciul nihilismului. Cele mai l110derne mijIoace audio-yizuale sint captate de ace~ti "po)'tari ai iadului". Unii cercctatori arata ca numarul de crime ~ afara de pruncucidere savir~ite de ace~ti mon~tri fanatici depa~esc cifra de l11ulte milioane. Alt scmnal de alarma! $i mai grav, organizatiile terOJ'iste au 0 retea intemationala ~i ataca, in l1umele riiului, sub diferite firme: Biserica verde, briga::.i roJii, leul albastru, ra::.boinicii regelui HrisiOS etc. sau simple numiri, avind aceIa~i.seop: panica, 'distrugere, disperare! Multe organizatii i~i iau numde de "biserica", pentru a putea inlatura privirile legiuitorului ~i inca i~i lnsu~esc titulaturi bizare, a~'a cum vom vedea. $i pentru a concretiza ce1ede'mai sus, vorn selecta c.iteva organizatii "legale".
,
"
~

I. .. "Biserica" satanismului. ~Biserica satanei este titlul exact din legislatia religiilor din SUA, recunoscuta ca sa functioneze.Are sediul in San Francisco, iar conducatorul acesteia este "patriarhul" Anthon Luwey, care ~i~aales ,,12 Apostoli" ~i 70 de ucenici. El a organizat noua religie pe la incepuhll anului 1966.,C,fl doctTina, conducatoml sectei arata ca "In fiecare din noi, sala~luie~te satana, saminta satanica inchisa In om este atotputemicii, avind cea mai mare importan!a.

FENOJIEYUL SECTANT DE-A LUNGUL TiivJPULL']

109

Omul trebuie sa fie mlndru de ea, In loc sa se m~ineze.Samin!a satanica trebuie cultivata, fapt ce ~i-I propune biserica noastra". Conform ."profeliei" patriarhului, in anul 1990, aproape toli inchinatorii religiilor clasice vor dispare, aderind la satimism.... Noi, satani~tii reprezentam noua . institulie spirituala a Americii, suslinea Luwey. 2. "Biserica" luciferica. - Daca satan este un nume mai general "pre a diavolesc" cautatorii de senzatii religioase ~i de titluri atragatoare au descoperitalte numiri mai planetare, mai aproape de inima omului "credincios" ~i a aparut biserica luciferiCii sau biserica lui Lucifer ~i, mai pe scurt l-.1artorii lui Luci!el; crescind astfel actillnile ufolatrilor. Ni.t segindea necuratul ~i vrajma~lll luminii sa ajunga a fi "adorat" dupa ce cazuse cu ceata slujitorilcir sai ~i semanase mindria in prima pereche de oameni din Eden. Iata-I dupa atitea civilizaliiale omenirii invocat ~i pomenit, in cele mai dureroase situa!ii; accidente de tot felul, soldate cUllaTti naprazniee. "Martorii" lui Lucifer fratia intunerieului fac serioasa concurenla martorilor lui Iehova. Cei dintii slavesc pe stapinul mortii, noul Hades, eei din rindul al doilea pregatesc asaltul "Annaghedonului". Si unii ~i a11ii sint stegarii negri ai distmgerii vie!ii ~i societa!ii omene~ti. . . .' Seeta "Martorii lui Lucifer" este noua (l970-1975).cu ramificatii in lumea francofona. Printre "ale~ii" lui Lucifer ~i initiatorii secteise numara ~ifi·atwezul Jean-Paul BOllrre. "Purtatoml de cuv1nt" al lui Lucifer, preciza: " ... unica noastra tinta'esteOde a reabilita magia ~i vrajitoria, de a face 0 noua religie ai carei adepti nu cred de cit in rau ... " . .i\deplii fanatici ai "Iuminei curate" se reunesc noaptea, la lumina tortelor, in juml monnintelorunor fo~ti practicanti ai ocultismului, printre care Allan Kardec, fondatorul ~i organizatoml spirittsmului ~i initiatorul filozofiei neantului in Europa de Vest. Din aceasta secta au purces dizidenle cu nume tot stranii; noii luciferi ~i-au reinviat apocalipticul: Marele Grew/. 3. Fraternitatea alba uniyersaHi. - Daca satan §i-ajigasit succesoml, de asemenea, Lucifer ~i-a asigurat "misionarii", nici eelelalte legiuni demonicei::)1l1:,:,dormiteaza. Soiurilor de draei, dqi stau aseunse, Ii se face organizarea, la lumina zilei, in soc.i()tatea apuseana prin Fratemitatea alba universala. Aeeasta seeta revan~arda proclama arianism1)J:9~,i,nvatatura "adevarata", iar "morala" sa se vade~te prin destrabalare, prin proxenetism ~i incest colectiv. "Fratia" ineurajeaza ~i sustine prostitutia sub toate aspeetele, ca "un cult adus duhurilor rele!" A apamt in Franta ~i s-a raspindit in cercllrile reactionare. Seeta, sub masca religiei, racoleaza tineri din organizatiile neofaseiste. In ultima vreme a aparut 0 noua fonna: Fraternitatea "deisis ". 4. Ku Klux Klan (KKK). - 0 data cu abolirea sclaviei, cu asigurarea drepturilor omului, se parea ca a disparut ~i patima singe lui sau uciderea. Aceasta a luat insa alta forma prin atacuri organizate, prin rapiri ~i ~antaje. Asemenea organizatii sint nenumarate, apar ~i dispar, pe to ate eontinentele, dar eea mai ingrozitoare este KKK din SUA Din aceasta grupare rasiala fac parte atit "credincio~ii" cit ~i "slujitori" ai unor denominatiuni§i confesiuni crqtine. Scopul ei estc ueiderea, iar eultul arderea erucii, ca ceea ce a adus In lume "iluzia" jelifei rascumpararii ~i dreptatii. Organizatia KKK are ramifiealii pe tot eOl1tinentul americali, In fruntea ei afllndu-se Vdtjitorul imperial care are sediul, din 1928, la l'vfemphis. In ultima vreme (1981), eavalerii uciga~i eu gluga ~i-au extins imperiul invizibil al KKK. Astfel, aceasta organizatie religioasa rasista de trista faima are un program rigid. ,,0 data pe luna pe colinele situate in nordul ora~ului Alabama, un grup de barbati ~i femei purtind costume de sac ~i arme automate se antreneaza permanent. Tabara de antrenament pOaIia numirea de }vfy Lai. "Imperiul invizibil" este condus de Bill Wilkinson, care, in 1975, s-a despartit de KKK. Tinuta traditionala a adepti!or consta dintr-o roba to~ie ~i boneta ascutita. Pe linga gluga cunoscuta, III ultima vreme, organizatiile religioase violente de factura KKK au adoptat noi semne: zvastica, leul, vullurul, ~acalul etc. dupa provenienta adePtFlor fanatici. 5. Razboinicii regelui Hristos ~i Alianta apostolica cIandestina. Tara cu cea mai buna organizare ec1eziastica romano-eatolica, Spania,este chinuita.<;istiizi de numeroase gmpari religioase fasciste ~i neofasciste, revan~arde ~i iredentiste justificateprin preeepte bibliee. Printre acestea se numara "nevinovatii razboinici ai regelui Hristos ~i Alianta apostolic a clandestina", ambele sustinute ~i ineurajate de organizatia faseista "Noua Forta" din Peninsula Iberica. 6. Alte grupari teroriste, rasiste ~i reyan§arde sub'masea religiei au diverse numiri: Sea Org, "Con~tiinta lui Augustin", Gmpuri de astro10gi, vrajitori, oculti~ti, care prin practicile lor ingrozesc sufletele oamenilor etc.

110

'CALAuzA CRE$TINA

Cele mai cunoscute gmpari .terori?ste, rasiste ~i revan~arde cu finna religioasa sint: In ASIA: Opera lui Dumnezeti (;,Opus Dei") sub care se ascunde blasfemia adusa lui Dumnezeu ~i crima impotriva omultli,'chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu. Aceasta "opera" care aduce numai vaiet, plinset ~i suspin, este cunoscuta de' speciali~ti pentnl legilturile sale cu organizatii extremiste. In AFRICA: Apartheidul. -Acea~ta fOlllla "mistid" de genocid din Africa de Sud intretine cele mai veninoase organizatii revan~arde ~i de tradatori in scopul siluirii con~tiintei ~i stoparii organizarii ~i prosperarii unor natiuriHegi~ime de pecontinentul negru. Albii "stapini" sint sustinuti de multi corifei religio~i in aventura lqr .fara margini. Ace§ti avocati-ideologi fac apel la populatia disperata transmitindu-Ie din Biblie ,;ponmcile de sus ... " Raspunsul se §tie de veacuri: "Ne-ati adus Biblia ~i ne-ati luat pamintul..."~' Acum, "plecati ~i cu Biblia, ~i lasati-ne pamintul mo~tenit de la parintii no§tri uci§i de voi .. Y. In AUSTRALIA: "Incercarea:\ .Este 0 gntpare fascist-milenista. Intemeietoml sectei este un afacerist din Melboume, care ~icaluai nume biblic, "David" ~i propovaduie~te sfir~itul apropiat al lumii. EI explica astfel cataclisl)1ll:J.: cerul se va invqminta intr-o lumina orbitoare, se vor auzi zgomote inspaimlntatoare, dupa care lumea se va prabu§i in "ne fiinta' '. Cu 0 singura exceptie: "vor ramine in viata membrii sectei''',in,frunte cu vizionarul ei. Sint clare influentele iehoviste ~i "luciferice" sustim;te ~i de ingrozireaJ¥i~ii prin "Razboiul stelelor". "Regele" gmparii participa la intruniri revan§arde ~i inc ita la distmgerea celorlalte Biserici §i culte. Pentru "siguranta activitatii sale ~i-a ales deja 70 de ucenici, ce ~i~al1 asigurat "supravieluirea". Secta ia propoqii pe continent, atrage adepti din generatia tinara, infuzindu-le idei neonaziste. Mai sint multe alte mi§cari; dar ne oprim la cele de mai sus.* Toate aceste organizalii grupe, comunitati, familii in numele religiei terorizeaza oamenii ~i tagaduiesc mo~ala evanghelica atit de simpla, dar greu de urmat. Yirta riu este numaia ispititorului, a celui rau, ci ~i a slujitorilor Ullor Biserici, care ademeniti de vei;1ituri au uitat de vocalie ~i pastoratie. Luxul, destrabalarea, neglijarea celor duhovnice~ti au prq",pcat rezerve, corttestari ~i s-a nascut fenomenul sectar de azi.

*

*

*

Fala de cele de mai sus, nu se pot trage conc1uzii, fiindca ceea ce se petrece in sinul sectelor depa~e~te cugetarea. Totu~i, .,unii oameni ai zilelor lloastre, stapini pe sine, cu mintea curata, fac eforturi laudabile ~i chiar: disperate pentru a feri - mai ales tineretul - de flagelul sectar. In primavara anului 1981, la Paris, la un congres al oamenilor de §tiinta, .s-a hota6t infiintarea unei .,Asocialii internafionalc pentruapararea familiei ~i individului", carEj-§i propunc sa lupte i111potriva secteior, sa anihileze ace'st fenomen extrem de nociv ~i care tulbura multe suflete. La inceput, unii considerau .sectele CCl pe lIl1 re::lIltat 0/ "evo/u(iei" reiigiei, dar astazi toti sint con\'in~i ca sectele (Ill lin cult I]idcahru, 11-(lU nimic comlln CLl DU/IllJezeu - indiferent cum este inte1es ~i sint stapinite de interese socl~le, politice, de aventura ~i cncerire. Fenomenul pare firesc, dac[t ne gindim la inainta~ii lor, "infailibili". Aceia aveau la Inclemina anatema ~i inchizi!ia, iar

* BIBLIOGRAFIE SPECIAL1\., P. I. David,

Sectele religioClse ... (note bibliografie), precum

~i C(cLlri relatate de ziare ~i reviste:"PallsMatch", 1975-1988, Thiery Baffoy, Les sectes totalitaires,

In "Esprit" nr. 111978; Secta Hare Krishna sau conjuratia misticismului, prvfitului :ji tervrislJ1l1llli, in "Romania Libera", 8 oct. 1981. Manifestari care{z-izeaza actele psiho-criminale, in "Magazin", 22 iulie ~i 6 dec. 1980; Ca::ul Moon. Un "idol" eare aduna milioane in "Romania Libera", 19 m31iie 1981; Un "idol" demonic, in "Infonna!ia" 30 mai 1981, Secfa cer:jetorilor pio:ji, in "Informa!ia" 12 sept. 1977; Neurol1:di§i mormonul, in "Scinteia" 1 m31iie 1981; Ufolatrii et comp., in "Informatia" 14 febr. 1981; Prolifertirea secfelOi; verifabile concerne ale IJ1:jelatoriei, in "Scinteia" 23 sept. 1979.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

111
~I

dumnezeii ~i izbavitorii sectelor au la dispozitie am1e de foc perfectionate inclusiv ,,1mparta~ania" Clt stupefiante, halucinogene, cianura etc.'.

toate otravurile,

In loc de iubirea fata de_ aproapele, sectele, gruparile violente ~i revan~arde au 1n doctrina fanatismul religios p1na la crearea in rindul mel11brilor proprii aunui "veritabil univers paranoic". In fruntea unor astfel de "noi reJigii" s-au a~ezat posedati, ~arlata}1i perfizi, criminaIi notorii, rara ideal ~i con~tiinta, escroci calificati, cu pretentii mesianice, dre retl~esc sa ingradeasca vointa membrilor ~i sa-i nrpa de realitatea sociala, i1 antreneaza la act\\lPi ce' frizeaza bunul simt ~i multi cad de cele l11ai multe ori, sub incidenta legii penale.
Rotunjindu-~i bugetele, "fiii lmparatiei mesianice" contribuje 1a lovituri de stat, la acte de violenta, la manifestatii de strada, pentru un eveniment sau 0 stare'}p6liticii, angaj1ndu-se in aventuri de anvergura mondiaIa cu Biblia in l11ina, pe care n-o citesc ni~iadata, cu exceptia profetiilor eshatologice ~i multor capitole din Apocalipsa. Multi "mesia" au. obriiznicia sa se substituie lui Iisus sau sa corecteze pe Dumnezeu-intrupat. Mari stapini religio$i uita ceea ce a spus Hristos: "regii staplnesc popoarele, Intre voi sa nu fie a~a, ci. eel ce dore~t~ sa fie mai mare, sa fie tuturor de ajutor. .. " (Luca XII, 25-27); sau "Tuturor toate In-am racut, ca mayar pe unii sa-i dobindesc ... " (I Cor. IX, 19).

"Clientii" acestor secte sint, din nefericire, din rindul tineretului. Ajun~i la 0 vlrsta cind factorii ce nu mai depind de ei, ci de societate, Ie hotarasc viitonrl,llnii tineri se vad confruntati cu probleme din ce 1n ce mai grave. Ce Ii se ofera'?: in 10cul,uiIpildeal - un vid; in locul unei atmosfere propice universului sufletesc - raceala, indiferenta,·lli~en.<lre. Pepiniera de recrutare a noilor ob~ti religioase sint tinerii lipsiti de caldura fireasca a parinhl&ii a mediului sfmatos familial. Si cad u~or prada himerelor, solutiilor iluzorii, propagandei mincil~6~se:';a sectelor. In cadrul acestora, ei suporta "spalarea creienrlui", un veritabil ~oc psihic, caci tratamen1ulcanria sunt supu~i unnarqte totala d,epersonalizare ~i aservirea sufleteasca ~i fizica pina la incon§tienta. Criminalii psihici, de~i urmariti de to ate justitiile lumii, Imbraca toga de "mesia" contin,\llnddistnrgerea nu a bunurilor materiale, ci pe creatorii lor, sufletele acestor tineri. Apare astfeL-eVident ca fenomenele de criza, degradarea valorilor ~i disolutia moraIa favorizeaza aparitia acelei faune dubioase, alcatuite din tot felul de prooroci, astrologi, magicieni, maqtri, profeti, ale~i-izbavitori, vindecatori, mcsia sau ciipetenii trimise de Domnul etc. '" Desigur, am mentionat numai sectele de mai sus pretinse n~ligioase - dar numanrl lor este cu adevarat alarmant ~i nedefinit, in evantaiul sumbru al grupariloi" 'pseudofilozofice, ocultiste sau
pscudocre~tine.

In ceea ce privqtc doctrina, morala, institutia, sectele 11U pot fi comparate cu Biserica lui Hristos, a~a cum se incearca de catre multi pseudosociologi ~i pretin~i filozofi. SincrctislJ1ul este baza doctrinara a majoritatii noilor "reJigii". Culmea, sectele incearca sa concureze cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor sau alte organiza!ii ecuI1leniste. Consiliul Eoumenic al Bisericilor urmarqte unitatea de credinta 1n Hristos, nu gasirea unei noi credinte sau "altui" DUI1ll1ezeu; urmarqte refacerea 1nvataturii origin ale, nu prefacerea sau adoptarea unei filozofii, nu rena~terea unor forme oculte, unor personaje mitologice care au terorizat spiritele lumii vechi. Toate sectele cauta dezumanizarea, fanatizarea,ocultismul; Blserica Ortodoxa urmarqte ca sa faca din credincio~ii ei oameni integri, perfecti, sa~$i explice cte,di*ta mintuitoare ~i sa triiiasca In Hristos, folosind toate mijloacele puse in slujba omului sau cteate de om pentru fericirea lui, pentru dragostea fata de toti, lini~te ~i 1ntelegere intre toti oarneni,' planetei, deci 0 morala dumnezeiasca.

112

CALAuzA CRESTINA

$i ceva mai gray, unii "chemati ~i ale~i" au inceput go ana dupa stralucirea lumii ~i osinda agonisit. Evanghelia a fostsubstituita, credinta pusa in rindul altor preocupari ~i astfel au apamt puzderia ~i concurenta de "izbavitori", "predicatori", "profeti", "Mesia" etc.
~i-au

*
Invatatura clara ~i mintuitoare a'Domnului Hristos, Evanghelia nemuririi din prime Ie veacuri, a fost pusa llnga "summae" fiicute ~i prefiicute dupa tinguielnica ratiune. In loc de viata in Hristos, s-a trecut la "vorbirea" despre Htlstos; in loc de misiune, la indeletnicire (I Petru V, 3) ~i iata rezultatul: fuga multora spre necunQScut... S-a stins dragostea pentru adevar ~i catehizare, inlocuindu-se cu ideologii la moda,:~i cuvintari de propaganda religioasa. Degeaba plingem ~i ne tinguim ca pierdem credincio~ii; inapqi la Evanghelie, la unnarea lui Hristos, la dragoste nefiitamicii; sa fim exemplu in purtare, in vorbiI~,,intm toate (II Tim. IV, 2) ~i iara~i vom ave a frumusetea cea dintii ~i toata tunna incredintata noua. Toti vrajma~ii no~tri vazuti,,~Lnevazuti se vor topi ca ceara de la fata focului, dacii yom urma pe Hristos: " ... ca oameniiob~ervind faptele noastre cele bune sa preamareascii pe TaHll nostru eel din cemri" ... (Matei V,i6). Unde sinteli Sfinti Apostoli care ali cucerit lumea sau Parinti Apostolici care ati modelat societatea voastra! Apostolul iubirii, parca vizind ,,lUlnea religioasa" de azi, seria;" .. .1n lume s-au raspindit multi propovaduitori, care nu marturisese vcnirea in tmp a lui Iisus Hristos. lata amagitorul, iata antihristul" (II loan, 7). Nu pot fi inlaturate unele "naerite" ale seetelar, a~a cum ineearea unii, ci sa ne straduim sa-i intelegem pe rataeiti, fiindea".,. au rivna, dar n-au pricepere ... " (Rom. X, 2). "Bagati de seama - spunea Mintuitoml - sann va in~ele cineva, fiindcii vor veni multi in numele Meu ~i vor zice: Eu sint mesia ~i vor in~ela pc·unii ... Dacii va spune eineva: iata Hristos este aici sau aeolo, sa nu eredeti, eaei se vor seula mulli hristo~i mincino~i ~i prooroci mincino~i, vor face semne mari ~i minuni" pentm amagire, sa nu-i eredeti (Matei XXIV, 5, 23-25). De fapt toti "izbiivitorii" vizeaza pe antihrist ~i el este ascuns in propria lor conceptie ~i comunitate. Apostolul neamurilor'se"a~tepta la ispitirile diavolului eunoscute prin aqiunea raului ~i invrajbirii: " ... se vor scul£aitr mijlocul vostmoameni care vor invala lucruri stricacioase ... de aceea privegheati neincetat. .. " (Fapte XX, 30),fiindca satana se poate preface in inger de lumina pentru a amagi ~i a intoarce pe I::iheva de la adevarata credinla (II Cor. XI, 14). Un fapt destul de gray al zile~or noastre constii ~i din aceea cii mulli confunda religiile, allii Ie trateaza fiira interes. Or, savantii ~i oamenii de cultura atrag serios atentia asupra pericolului reprezentat de sectele religioase. In acela~i timp ~i statele care recunose organizarea ~i funqionarea unor asemenea secte trebuie sa discearna, sa-~i dea seama la ce expun propriile popoare, prin inmulIirea ~i proliferarea secteloi ~i grupalilor mistico-fanatice.

CUNOA~TEREA ~I PREINTIMPINAREA DE CATRE ROMANI A PROZELITISMULUI SECTANT

in ceea ce prive:jte Biserica Ortodoxa, de pretutindeni, aceasta este 111O:jtenitoarea Cineizeeimii (Faptc; II), a intaririi Duhului pentru ceea ee a promis Mfntuitoru/ eel trimis de Tata!' Noi credem ceea ce se cuprinde in Sf Scriptura :ji Sf Traditie, dogmele, canoane}c; # hotaririle Sinoadelor eeumenice. Ele slnt marturii ce autentifica suecesiunea.in credinta .)i suceesiunea apostolica - Biseriea Ortodoxa cauta sa dea credincia:jilar tat ceea ce este necesar mfntuirii .)/ tatadata sigurallta,

FENOlvJENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI
lini~'tea,

113

eehilibrul sufletese :;i paeea generala, Ea nu edncureaza ell ideofogiile saLt ellrentele de gfndire, fire:;ti, ale soeieta/ii,ci fine la tezaurul revelat, la calea cea strfmta, dar precisa, fa siguranfa spuselor DumnezeuliJi celui descoperit, adevarat :;i fntrupat :;i omului desavlr:;it !isus Hristos: "Eu sinf:calea, adevarul :;i viafa, " (loan XIV, 6). EI s-a aratat in hone pentru a I1U mai bfjbfi In credil1fa :;i nu putem sa-L parasim, fiindca numai El are cuvintele vie/ii Vlijnicf!" (loan VI, 67). Cunoscfnd bine toate aces tea, niciodata cultelenc£tLtriste, curentele spiritiste, religiile demonice - idolatria :;i mitologia - :;i sectele 1~,U vor putea influenfa pe adevarafii credincio:;i romihii.
Precizari. - Apararea credintei stramo~e~ti, ca ~i propovaduirea ~i pastrarea ei, este esenta permanenta misiunii preotului. Cind Mintuitorul Hristos trimite pe Sfintii Apostoli la propovaduire, Ie porunce~te; "Mergind, propovi'iduiti la to ate neamurile, lnvatl~~u-le sa pazeascil toate cite v-am incredintat voua" (Matei XXVIII, 19-20). Sf. Pavel indeanina, pl':.Timotei; "Paza~te-te pe tine insuti ~i straduie~te in invatahlra" (I Tim. IV, 16) ~;' mai mult; "PI=6povaduie~te cuvinhll, staruie~te Cll timp ~i tara timp, mustra' ~i cearta, indeamna cu toata rabdare1qi invatatura" (II Tim. IV, 2; Tit. I, 3), iar credincio~ilor Ie scrie: "Va rog sa umblati cu vreduicie ... silindu-va sa paziti unitatea Duhului intru legahlra pacii" (Efes. I V , ! ) . ' Pe temeiul aces tor indemnuri intelegem cii: Preotul trebuie;~a~tie modul in care credincio~ii cunosc ~i traiesc credinta lor ~i masura In care aceasta este: e(Jr~t;:ta ~i conforma eu invatahlrile dogmatice ~i morale ale Ortodoxiei. In eadrul Bi~ericii Ortodo*,~IRomane exista parohii in care s-au strecurat invataturi gre~ite, sectare, grupari anadiice ~i confe~t~.\~re, pe care pastornl de suflete este nu numai dator, ci are obligatia sa Ie cunoascii ~i sa Ie arate ~d¢varnl minhlitor. Unii credincio~i instraina!i de Biserica Ortodoxa traiesc in pasivit<lfe in fata il1derplmrilor la buna convietuire, la dragoste ~i solidaritate umana. , o spunem de la inceput, tara menajamente, cele scrise aicinll au un caracter provocator, de ura, de vrajba interconfesionala, ci intaresc pe misionari §i cheam~pe cei rataciti la fnuTIusetea cea dintii a dreptei credinte. Sint cazuri cind adeptii unor culte neopr'Qfestante, fanatici ~i bigoti, ai llnor secte ~i grupari anarhice comit abateri grave fata de credinta stramo§easca a parintilor lor prin actiuni de prozelitism §i, In acest caz, trebuie luate masurii"tdecvate, a§a cum pastorul cauta oaia pierduta (Matei XVIII, 12 ~.u.). " Biseri~a Ortodoxa Romana a il1teles dintru inceput sapastreze cu toate cuItele din tara Ul1 climat de bune relatii, de respect reciproc ~i colaborare §i este hCitarita sa-~i aduca contributia ei la apropierea ~i infratirea tuturor locuitorilor acestei tari, la apr~pierea ~i infratirea popoarelor de pretutindeni. Dar ecumenismul nu trebuie confundat cu prozelitismul~i nici socotit ca 0 slabiciune a slujitor~lor Bisericii Ortodoxe Romane. Grija ~i stradania preotului in actiyitatea lui pastorala este aceea de a-i aduce pe toti credincio~ii la adevarata cale a minh!irii. Acest lucru, preotu/ nu-l poate face numai cu vocatia, cu enh!ziasl11ul, Cll pregatirea sa teologica ci, in aceasta aqiune, el: trebuie sa [[para bine instruit, sa clll10asdi nive/li/ cultural al crediJ1cio,~ilol; safoloseasca cele mai l10i rnetode ,~i mijloac~ de aparare [[ dreptei credin!e infimcfie .Ji de intensificarea prozelitisllZlIlui. De,aceea, in astfel de imprejuriiri, misionarul ortodox roman trebuie sa puna in aqiune toata cilp;l,citatea sa, sa cunoasca istoria, originea, evolutia ~i involutia sectelor, cadrul social In care all" ap,iirut, conceptiile acestora ~i mijloacele de prozelitism, "psihologia" sectelor ~i gruparilor anarp.,ic,e, sa mobilizeze energiile sale spirituale, tach!l sau, In problemele aduse in discutie, spre a PUtea, raspunde la orice obieqii ~i invocari de texte biblice sau alte incercari prozelitiste. Preotul trebuie~a aiM colaboratori destoinici §i lncercati, cunoscatori ai invatahll'ii ortodoxe ~i initiati in puncte)eatacate de sectanti ~i gruparile anarhice, pastrind, 1nSa, in toate, echilibrul manifestat prin iubirea de, adevar, iubirea fata de seme)1i ~i respectarea persoanei umane.
~i

114

cAIJAuzA CRE$TINA
I. - "PSIHOLOGIA" SEOTELOR ~I GRUPARILOR RELIGIOASE

1. Psihoza prozelitismului sect~Qt.- Lini~tea ~i pacea dau oamenilor stabilitate marala ~i echilibru sufletesc. Tulburarile suflete~ti"aduc afectiuni' nevrotice ~i fizice ~i din aceasta cauza neexplicata sau neluata in seama - au aparut ~i puzderie de secte cre~tine ~i religioase. $i doua boli sufletqti, mai bine-zis patimi: mindIi~,~i ~acomia au ere at psihoza ereziarha in primele veacmi cre~tine ~i s-a transmis pina astazi. Ferio,menul morbid-sectar nu poate fi nici noutestamentar nici vechi, ci apartine ~i se constata la toate'ieligiile naturiste. In contextul lumii de astazi, ariee Ide de munca, arice sector de activitate creeaza 0 psihologie aparte in functie de preocuparile indivizilor, de scopullor sau de rezultatele muncii lor. De asemenea, In comunitatile ecleziastice, confesiunile, in denominatiuni, grupari religioase, sectele cauta sa-~i farmeze 0 psihologie aparte, specifica, care, .dusa la extreme, se degenereaza, se izoleaza ~i fuge de origine, intrind in conflict cu comtinlta'tea sociala. Pericolul este iminent, deoarece fiecare grup se divide avind pretentia originalitatil}lnlocuind colaborarea cu fanatismul ~i cercetarea cu obscurantismul. In acest caz se ajunge la .p'aroxism, la: psihoza periculoasa atit societatii in care I~i duce existenta secta, cit ~i indivizilorc.aatare, membri ai grupului. A~a-zisa psihologie a sectelar diferade la grup la grup, de la.organizatie la organizatie, de la tara la tara, de la regiune la regiune, &la: familie ]a familie, de la individ la individ, de aceea este greu de dat 0 definitie valabila pel}trU tOii. Trebuiellrmarite cercetarile In domeniul psihiclilui. Definitia psihologiei ca ~tiinta care se ocupa de fenomenele psihice are valabilitate ~i aici, fenomenele slnt: cunoa~terea (ratiune), afectivitate~··(simtire, iubire sau ura cu impostazele lor) ~i vointa (determinare la actiune in fapte buncsiiti:tele).
A. In ceea ce prive~te RATIUNEA. (c:unoa~terea), observam 1. Senza!iile $i perceptiile, inprac'tica Bisericii Ortodoxe, sint cultivate la credincio~ii sib prin laudele biserice~ti ~i to ate slujbeIe; lit .seGte, senzatiile ~i perceptiile sint reduse ~i inabu~ite de practici oculte; . 2 Limbajul s-a dezvoltat in nwd deosebit in Biserica Ortodoxa, incurajind ~i cultivind limbile nationale in vorbirea curenta.,~i)'i1 cult: "mai bine cinci cuvinte pe inteles" (I Cor. XIV, 19); la secte limbajul este redus la ni~te 'eXpresii onomatopeice, de invocare a dmlli1ezeului credulitatii lor, iar cintarile ~ablon au un nivel r~dVS,tlaiv, traduceri arbitrare din alte limbi sau chiar "imn~" rara angajare psihica ~i care incita la t~agedie, drama, ura in general; 3. Gfndirea, vehicul al cunoa$te[~L' cauta ~i vei afla (Matei VII, 7), a fost eultivata de Biserica de la individ la individ ~i s~a.nascut cugetarea cre~tina. Teologia crqtina a preluat tot ceca ce este bun ~i folositor din gindire? a'ntica in ved~tea mintuirii. De asemenea, tot ceea ee este bun ~i drept, adevarat ~i edificator, astazi ~i 111 vii tor, pentru fericirea omului este Insu~it ~i de Biserica. La seete, fenome11ul este inver!>, gindirea este siluita de tearii ~i rnetode "noi". Astfel, de la "Sola fide" s-a ajuns la credulitate;'deia "Sola gratia" s-a ajuns la predestinatie ~i fanatism; de la "Sola scriptura" s-a purees la negarea unor ea11i ~i texte din canonul Bibliei, la traduceri adaptate confesional ~i chiar la adaugarea unor texte apocrife in legatnra cu "ealculele" mileniste ~i "sfir~itul lumii". Deei "gindirea" seetara este comandatii ~i eanalizata, mergind pinii 1a negare ~i sinucidere (eazul Johns din Guiana Britanica, 1978); 4. Memoria ~i eultivarea ei in Biserica Ortodoxa a fost ~i este ponmca: mergind !Jwatari ... (Matei XXVIII, 19). Catehizarea ~i §c6lile pril11elor veacuri cre~tine, universitatile Evullli l11ediu pina 1a seminariile, facultatile ~i institufde teologiee de astazi sint faetori de cultivarea l11cmoriei in vederea desIa~urarii vocatiei §i unui'bagaj cit mai mare de cuno~tinte. La secte, cultivarea memoriei este 0 inde1etnicire satanica',,,6 nebuniune in fata lui Dumnezeu" (I Cor. I, 19-20) de aeeea nu este nevoie de ~coala ~i edudatie, fiindca "duhul Ie da pe toate" (I loan II, 20, 27); 5. Imaginatia a fost totdeauna unpufernic sprijin al credinciosului in intelegerea descoperirii lui DUl11nezeu ~i explicarii naturii lnconjuriitoare: "cerllrile spun slava lui Dumnezeu §i facerea miinilor lui vestqte taria" (Ps. XVIII, 1). Toata arta cre~tina este 0 fericita colaborare a Revelatiei dUl11nezeie§ti cu imaginatia controlata acredinciosului; pictura, arhitectura, sculptura, muzica sint

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TiMPULUI
H

115

clteva rezultate ale lucrarii celui creat dupa "chipul §i asemanatea lui Dumnezeu (Fa cere I, 26). In orice manifestare de adorare a lui Dumnezeu sau venerare ·a·sfintilor - care este tot adOl'area Ziditorului prin traitorii sai - se vad §i treptele imaginatiei .. 'La secte exista 0 imaginatie bolnavicioasa, fantezista, aeeasta creeaza un delir, provocaf'~i ·de consumarea drogurilor, halucinogenelor §i tranehilizantelor. Dumnezeu ia forma stiltitaa imaginatiei lor, fenomenele apoealiptice se inmultese §i detetmina distrugerea unor operede:iirta religioasa sau laiea. A§a se explica inlaturarea eultului sfintilor, denigrarea Sfintei Fecioare;/~nlaturarea crucii, obiectelor §i relieve lor sfinte etc. In aceste ~ituatii, s;ctantii se margineschlanai la unele texte ale Bibliei, respingind traditia §i fOlmele ei, negind rezultatelebineracatoare"peiithl civilizatie. 6. Atenji;l, ca fenomen al cunoa§terii, a fost in mare cinstei;l Biserica lui Dumnezeu. Ea a determinat in!elegerea Evangheliei §i textele Descoperirii lui Dlllnt1ezeu; sa stam bine sa stam cu frica, a zis Arhanghelul Mihail; sa stati neclintiti in credinta voastra; cei slabi sa se indrepte, cei tari sa nu se clinteasca (II Tim. IV; 11-18). Datorita considerari,l.atentiei, Biserica §i-a format 0 diseiplina Iiber-eonsimtita de mare importanta in raspindirea cuyiptului Evangheliei. Atentia este legata de pastrarea adevarului sfint §i de stoparea conceptiilor religioase gre§ite, de primirea §i transmiterea nealterata a suceesiunii in eredin!a §i succesiuniLapostoliee a Bisericii eelei una, sfinta, sobomiceasca §i apostolica. De fapt, Sinoadele ecumenice siI)tun rezultat al atentiei fata de invatatura Domnului Iisus Hristos §i ferirea ei de concep!ii fiJOZQfice ale timpului. La secte §i erezii, atentia este un apanaj, fiecare individ, dupa ee a devenitagept al grupului, poate erea alta eomunitate dupa propria eoneeptie, nereeunoscind ceea ee a fost 115::dnte, neluind in seama pe alrii. Ca atare, atentia, ca §i celelalte fenomene ale cunoa§terii nu areir'riportanta in psihoza sectantului. B. SENTIMENTUL (Afectivitatea) are un rol detennin~n'tin Evanghelie. Insu§i Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat din iubire pentru om, fiindca tot din ciragQsie a fost zidit omu!. PODmca cea mai mare a Legii vechi §i noi, ea de altfel toate Legile ceditltasa instaureze dreptatea, este iubirea: sa iube§ti pe aproapele tau ca pe tine insuti (Matei XXH~ :37-38). Insu§i Dumnezeu in esenta este iubire (I loan IV, 8). Dragostea este un atribut ve~riic;~a:1 lui Dumnezeu §i cea mai importanta virtute teologica (I Cor. XIII, 18). Insu§i ere§tinismul'est~Imparatia dragostei §i pacii pe pamint. Avind in vedere toate acestea, emotiile §i sentimentele::trebuie modelate in vederea iubirii aproapelui §i propa§irii comunitatii. Insu§i Domnul s-a jertfit pentru noi dindu-ne pilda de iubire, lasindu-ne pacea etema (loan XX, 21). Mai mult, ne-a ~Qruncit: " ... iubi!i pe vrajl11a§ii vo§tri, binecuvlntali pe cei ce va blesteal11a, facetibine eelor ee va fac rall ... " (Matei V, 44). Se Intelege, aceasta porunea se aplica de la individ la individ, or, smi1iieala, criminalii de drept privat sau eomun nu intra aici, ace~tia "slnt paglni ... " (Matei XVIII,!:'?), adiea nu mai fac parte din comunitate pentru ca nu se incadreaza §i nesoeotese Legile de cQm~ietllire sociala. Tot In aeeasta categorie psihica se includ temperal7lentele (un grup de patru mai importante: 1. coleric; 2. sClngvinic; 3. melancolic; 4. flegmatic). Se ~tie astazi ea fieeare i"!ldi\~id are partieularitatea sa psiho-fiziea. Toate rnanifestarile s1nt personale,. comunitatea Ie l11odeleaza, dar el rii1l11ne unieat. Or, Mintuitorul, doctorul sufletelor §i trupurilor noasfre, D1l1l1neZeu-intrupat ~i Omdesa\'lr~it, cun07tea ~i aeeasta situa!ie, lasIndu-ne ~i in talmacire rJ'ilda Semanatorului (Luea VIII, 5-18) ~i pilda talantilor (Luca XIX, 13-26). . In jnsa~i esel1!a credintei noastre sta iubirea lllltcama, fi:ica: Friea na~te idoli, zeita!i, lron~tri, apar 110i "religii" ~i nenumarate secte. Dragostea cheama la urmarealuiHristos (I Tim. I. 6-7), ma cste tagaduirea lui Hristos. In contextul temperamentului, avlndu-se In vedere ~i facton,)l de educa!ie $i imtruqie se forl11eaza caracterul. Daca temperamentul se 1110§teneste, individll'l ,se modeleaza prin caracter ~i poate eontribui la mutatia genetiea, fapt extrem de important in psihiatT;i~' actuala ~i de C'lre Biserica a tinut cont dintrulnceput. . In eeea ee priveste. "psihologia" religioasa §i cea sectara faden1iaceasta dC , ic!1iiare, fiindcii Biserica lui Hristos nu se opre~te la 0 oarecare psihologie, veehe -sapmai noua, ~;, are earacter d~ pelmanenta §i 0 societate sau alta nu constituie un punet totalitar in ',;psihanaliza" Bisercii - lucrurile stau astfel. Psihologia religioasa sectara este un amestec bizar de. "spuse" evanghelice ell stare a

116

ckLAuzA CRE:)TINA

psihidi a indivizilor la aparitia secteisau~;religiei. De aceea se intilne~te fenomenul firesc al evolutiei la toate grupurile religioase, fenomenul adaptarii ~i chiar modifiearii "eredintei" initiale. Or, Hristos aeela~i este, ieri, azi ~i in veei (Evr. XIII, 8) ~i deseoperirea lui Dumnezeu a avut loc treptat tocmai pentru a fi inte1easa; "Mai intii"pumnezeu s-a descoperit prin parintii no~tl'i (patriarhi), apoi prin profeti ~i mai pe urma prin 11W~!~i Fiul Sau ... " (Evr. I, 1-7), Seetarii justifica "credinta", care este independenta de Dumnezeu",prin idei ~i teorii filosofice. Ei nu maisint nici ere~tini, niei eredineio~i, ei ni~te creduli fanatiei 911 ni~te principii neverifieate, de aeeea afectivitatea s-a inlocuit eu feroeitatea, iubirea interioara cu ni§te legi de clan absurde ~i in contrazieere eu moral a cre~tina ~i filosofiea, eu moral a publica ~i elUttlr9')nodema. "Cultul" crimei - spirituala sau fiziea - ~terge ~i 1nlatura de la adeptii seetari nu numai iubirea de aproapele, ei ehiar sentimentele ~i emotiile umane. Din eauza Iipsei de afectiune '~i apoi inhibitie religioasa parasese familia sau practica destrabiilarea ~i proxenitismul 1n grup, n'eglijeaza copiii sau cer parasirea tarii unde s-au naseut pentru a marge "la frati" 1n alta parte: Expresiilede ,Jrate" ~i "sora", de "tu" ~i "eu" sint ni~te expresii gratuite de atractie, ca apoi priipastia sa se arate. C. VOINTA (Determinarea) ~ste a treia fnsu~ire sufleteasea ce desiivlr~e~te pe celelalte doua; judecata ~i afectiunea. Ca defi:nitie' ~tiintifica, vointa este activitatea omului orientata spre scopuri con~tient fixate. Aceste scopuridetermina ~i caraeterul vointei, negativ sau pozitiv. Negativ atunei dnd vointa este determinata deo minte bolrtava sau de 0 afeqiune deplasata - patimile de tot felul - ~i pozitiv, dnd toate faptele vointei sint spre binele hlturor ~i multumirea personala, virhltea 1n general. ' Avind acest cadru psihologic al.vointei, 1ntelegem u§or §i factorii acestuia, anume: a) Deprinderile. Acestea joacaull.rol deosebit, fiind modul de a aqiona constant prin exereitii permanente. Deprinderile, la nndullor,pot intari vointa sau a 0 diminua. Ca in orice act con~tient ~i verificat de vointa, deprinderile bune: formeaza caraetere stabile, pe dnd "deprinderi" reJe vieii, capricii - Inhmeea eon~tiinta 0lllului, vointa aceshlia devine un instrument de savir~irea sau acoperirea patimilor ~i nelegiuirilor, ii n1hmecii mi11tea ~i li pervertesc simturile pina la instincte oarbe. De aceea, §coala ~i toti faetorii educationali au datoria sa fonneze deprinderi bune in vederea unor earactere stabile. Deprinderile, .de. fapt, pot modela inse~i temperamentele, dlndu-Ie 0 noua functie genetica; din hot poate devenfiiil om cinstit; din nllnator, un om con~tient de riseul asumat; din be!iv un om eon~tient de valoarea 'familiei ~i de pericolul alcoolismului; din desfrinat, un om cumpatat ~i un afectiv sot in familie. Ldgat de deprinderi sint obi,~l1l1il1!ele, 0 necesitate irezistibila, dar care se poate modela datorita schinibarii mediului §i mutatiilor soeio-eulhlrale; b) Aptitudinile ./i il1teresele. Dupa unii psihologi aeestea se definese astfel; orientarea selectiv3 9i constanta a 0l11ului spre anul11ite fenOl11ene ~i relatii in vederea cunoa~terii ~i praeticarii, in vederea efectuarii unei activitati. Dupa al!ii, ma,! ales speciali~tii patologi, psihiatri ~i genetieieni, aptitudinile dqi innascute, se pot modela sau distruge la 0 gcneratie, dar apar la alta generatie, avindu-se in vedere mediul prielnic. Aptitudinile sint defapt intelepciunea sau ratiunea seminala a voinTei. Interesele sint 1ntr-aclevar componente ale vointei legate de 0 soeietate sau alta, de imbogiitire ~i nemultumire. Ca sa aiba permanenta,.interesele trebuie corectate Oii incurajate numai spre binelc obOitesc, spre 0 comunitatc echitabila ~i;coreeta. Cind interesul primeaza, aptitudinile diminueaza, talentele se pierd, intervenind profitul§i dezechilibrul. De aceca, in cre§tinism, interesul suprem daea poate fi numit a§a - este minhlirea fiecaruia adidi desa\'iqirea aiei pe pamint ~i continuarea ei prin fericire in Imparatia lui Dumnezeu. in ceea ce l1e prive'ite, aecenhlarn fenomenul sau il1SU'iirea vocatiei, de mare importanla in misiunea preoleasca. Referitor la vointa, la gruparile anarhice Oii violentc 'ii la toate sectele, putem spune ca au eliminat-o din preocuparile lor. Aeestea nu mai tin cont de psihologic ca ~tiinta, ei de gmpul lor care se divide pfnii la epuizare. Nu 'maiau la bazii credinla mintuitoare, ci 0 credinta dictatii de secta, 0 aceeptare oarba a spuselor "profetilor" lor. Deci ~tergerea vointei ~i personalitiitii fiedirui membm. Desigur, nu sint origin ali nici 1n aeeasta, ei acceptind "credo qui absurdum", adica predestinatia eu toate avatamrile ei; individul devine un instmment in mlna ~efului de seeta, un ales, adicii un incahl~at de soarta, linnl d~tigat de Domnul, un frate ~i "sfint". Problema vointei nu este nOllii 1n istoria seetarilor ~i 1n evolutia ereziarhilor. Se ~tie ca Eutihie, Eunomiu etc. negau vointa umana a Minhlitorului eeea ee au desiivir~it sectele de astazi,

· FENOAIENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ

117

tagaduind ~i vointa umana ~i vointa divina prin soarta §i predestinatie. Or, este ~tiut ca vointei umane i se adauga ham!. eredintei Mintuitomlui prin dragoste (GaL IV, 6) pentm a se ajunge la vlrsta barbatlllui desavir~it, Iisus Hristos. Sectele ea ~i inainta§ii aeestora au exagerat haml lui Dumnezeu sau au ~ters faptele omului pentru a-I lipsi pe aderent devointi'L Prin vointa eomuna se desavir~e~te comunitatea lui Hristos, in Biserica Sa, ~i "oaia rataeita" (Luea XV, 5-6) umbla singuratica ~i nu se poate salva decit in tunna. Daea este rapita de.lupi sau pazita de naimiti (loan X, I, 12-13), atunei va fi ~tearsa din Cartea vietii (Apoe. XXI, 27). Este cunoscut ca marii filozofi ~i inteleptii lumii au cauta{ forme §i solutii referitoare la vointa umana §i seeteIe, ca de altfel ~i unii teologi modemi ~i-ai.l insu~it 0 parere sau alta a lor. Pentm noi eredineio~ii, urma~i ~i transmitatori, in aeela~i timp, ai Biserieii primelor veaeuri, \'ointa omului este respeetata dintrll ineeput de Ziditor: Pus-am inaintea ta foe ~i apa, bineeuvintare ~i blestem (Deut, XI, 26-28); iata eeoul peste veaeuri al pomului' euno~tintei binelui ~i raului (Faeere II, 9), pom eresellt pe pamint, deei din aeeea~i pHimada eu trupul omului. In virtutea acestui fapt, insu~i Fiul se supune vointei Tatalui de a ne mintuide pacatul stramo~esc, pacatul !ipsei de vointa ~i neascultare. In sprijinul sau in loeul eaderii noastre, Mintuitorul Iisus Hristos ne-a adus vointa Sa, vointa erueii, vointa izbavirii eu care a ~ters paeatul stramo~ese, trimitindu-ne pe Sfintul Duh dadator de har, intaritor ~i coordonator, nu impunator vointei noastre in vederea mintuirii. De aeeea, "haml ineepe mintuirea" (Gal. II, 20-21) §i aeeasta este aptitudinea soteriologiea a ere~tinului adevarat. Omul nu se supune de fi'iea vointei lui Dumnezeu, ea la seetari, ei aeeepta, lucreaza ~i se desavir~e~te prin iubire (II Tim. I, 5), fiindca Dumnezeu este iubire (I loan IV, 8). A~a intelegem mandahll Sau: "Voi sinteri lumina lumii §i sarea paminhllui" (Matei V, 14), deei vointa noastra trebuie sa devina bueurie tuhlror (loan X, 5). Insu~i Minhlitoml Hristos respeeta vointa fiecaruia indiferentin ce stare ar fi: Daea vrei sa fii sanatos, daca erezi in Dumnezeu ... Dadi erezi ea pot face Eu aeeasta etc. (Matei VIII 10; loan IX, 34-41). De asemenea, eredineio~ii (1n cazul pnmeilor, na§ii) nu· se supun de friea baii Botezului, ci marturisese eredinta experimentata, eredinta verificata ~i apoi convin§i ~i eu vointa eople~ita de adevar, spun: Faca-se voia Tu preeum in eer, a~a ~i pe pamint... (Matei VI, 10), sau vestesc din gura nevinovata ~i euget eurat, deci din minte sanatoasa ~i inima sincera: Am vazut lumina cea adevarata, am primit Duhul eel eerese, am aflat eredinta eea adevarata, nedespartitei Sfintei Treimi inehinindu-ne (deei supunind vointa, de ce?) ea, Aceasta ne-a minhlit pe noi.
A~a cum am aratat mai sus seetele nu mai propovaduiesc q-edinta minhlitoare, ci grupul lor este 0 asociatie de ereduli, care de fapt neaga pe Dumnezeu, seetele sint antihriste pentru ea aeestea au ajuns la eultul erimei, la sinueidere, la inlahll'area (tagaduirea) lui Hristos-Dumnezeu din lume. Hristos este inceputul mintuirii noastre aiei pe pamll1t prin intrupare, rastignire, inviere ~i conseeintele ee deeurg din aeestea. Or, antihrist aeela este care tagaduie:;te intruparea Fiului lui Dumnezeu (II loan 7). Biblia eea eonfesionala sau seetara a devenit justificarea credulitalii, "argumentarea" obseurantisrnului, dm'ada a izoEirii, distrugerii personalitatii ~i a lichidarii Yoi111ei. Tot un fenome11 sectar al !ipsei de \'ointa ~i dezbracarea de personalitate este eutClIlClsia alba (sinucidcrea lenta cu haluci11ogene, tranchilizante, stupefiante etc,), erima ~i ehiar sinueidereCl in grup. Atitea fenomene eu multe conseeil1!e sociale, pc ling a cele zise religioase, pwvocate de: lipsa de Yoiula. Daca aseultam glasul Sfintei Seriphlri, aceasta ne spune ca de fapt vointa este fructul scump al dragostei. eei Iipsiti de inielepeiune nu pot ayea nici vointa. Sf. Pavel l11china dragostei un im11 etem (l Cor. XIII), iar Apostolul iubirii, teologhisqte dragostea ca iusu~ire a lui Dumnezeu (loan III, 16 ~i I loan IV, 8).

*
A~adar,

*
*

seetele de toate eategoriile, !ipsindpe adeptii lor de vointa, Ii iuarmeaza eu prozelitismul §i fanatismul peutru a-I orbi ~i a-I lipsi de personalita,te, Cre§tinismul pentm ei este o religie la moda ea ~i eelelalte religii vechi ~i noi nahlriste sau animiste, iar teologia 0 ideologie bibliea sau influentata de eugetatorii a11tiehit3\ii - laici sau religio\ii - ~i tOhll se poate sehimba sau adapta la aparilia uuui "profet".

118

CALAuzA CRE$TINA

Sectele, fie religioase (biblice, "evanghelice", budiste, confucianiste, taoiste, ~intoiste mahomedane, "biserice~ti" sau congregationiste), fie sincretiste (de nuanta spiritista teozofidi) au cauze eretice ~i contestatare, sociale, culturak. etc. Credincio~ii no~tri cunoscind toate acestea pot sa se apere ~i pot Intelege fenomenul ri'itikirii sectare, pe de 0 parte, slnt In masura sa dovedeasca lipsa de vointa a acelora care dintr-un motiv sau a1tul - lesne de evitat - au acceptat 0 secta sau 0 grupare anarhica ~i violenta, pe de aWi pmie. Toate sectele slnt cuprinse de boli psihlce ~i In loc de un examen medical' cauta refugiu sau justificare In "texte" biblice. Crezlnd din: ftica, practicind fanatismul ~i obscurantismul, sectarii, gruparile anarhice, violente ~i revan~arde sint inpennanent razboi cu ei In~i~i ~i cu lumea. A~adar nu se poate vorbi de 0 "psihologie religio'as'a': ~i sectara, ci de 0 psihoza, de 0 boaHi sufleteasca mo~tenita, creata sau acceptata cu sau rara vOla adeptului. * Sectele debusoleaza pe multi, sustrag .pe unii de la preocuparile lor zilnice, racindu-i sa-~i neglijeze munca, familia ~i tara, ispitesc pe altii sa-~i paraseasea Legea stramo~easca, sa neglijeze obiectele de venerare cre~tina sau actioneaza pentnl a distmge, pentm a ascunde sau a comercializa piese din pahimoniul naJional sau opere de arta universala. lata lipsa de vointa In a respecta operele de arta ale altora ~i implicit a cultiva egoismul ~i ura fata de aproapele.

II. - cITEVA piWCEDEE SECTARE PENTRU cISTlGAREA uNORCREDINCIOSI INDOIELNICI
Cfnd vorbim de mijloace :ji metode pr~ielitiste ne referim la infercari de tot felul pentru atragerea nu l1umai a credincio:jilor ortodoC§i la alte culte neoprotestante, dar:ji la secte. Trebuie cunoscute metodele acestora, fiindca prozf!litismul in tens sectar tulbura :ji ecumenismul local, clil71atul de respect :ji respo71sabilitate fntl:e Gulte recunoscut in (ara noastra. De aceea, preotul ortodox misionar are datoria sa cunoasca.aces(e lucruri in vederea stoparii infiltrafiei :ji in acela:j! timp" de a Intretine, in con tin uare, bune relaJii. de respect intre preot :ji pastori, intre credincio!fii

ORIENT ARI BIBLIOGRAFICE Lucrari ajutatoare ~i cercetari recente: a) Psihologie:ji patologie: P. 1. J)avid~"Psihologia sectantului", In "GB" Dr. 4/1987; Idem, Sectele religioase ... In "GB", 111'. 5/1986; Psihologia religiei, trad. de Tamara Mure~an, prefata de Petru Berar, Ed. ~tiintifica ~i enciclopedica, Bucure§ti, 1976; S. C1ndea, Psihologia conversiunii In "RT' nr. 5-6/1930 p. 240-247; Clement·Pavel, Psihologia credil1[ei, Bucure~ti, 1941; Victor Predescu, Psihiatrie, Editura medicala, Bucuni~ti, 1976; G. Enachescu, fgiella menta/a §i reC!fperarea bO/l1avi/or psihici, Ed. medicala, Bucure~ti; 1979; P. Brinzei, ftinerar psihiatric, Ed. MedicaHi, Ia~i, 1978: C. Bi'ilaceanu-Stolnici, Anatomi.'jtii ill cautarea sufletll/lIi, Ed. Albastros, Bucure~ti, 1981; P. Popescu-Neveanu, Dictional' de psihoiogie,Ed. Albatros, Bucure~ti, 1978; Dictional'lll sanata[ii, COOl"donator Acae!' Eugen Pora, Ed. Albatros, Bucurqti, 1978. b) Pat%gie .ii religie: P. Berar, Religia In honea conte771pOr(llZa, Bucurqti, 1976; T. Bodogae, Psih%gia seetelor, in "Rt" nr. 1011938 ; Psih%gia vie[ii religioase, Ed. Cartea Romaneasci'i, Cluj, 1930; C. Constantinescu, V. Calinescu, S. Florea, Particli/arita{i In al1ali::a rc!afiilor ... intervariabile In studiile de sociologic a religiei, 111 "Buletinul ~tiinrific al Facultatii de invatamint pedagogic" Pite~ti, 1979; H. Culea, Religia sub semnlll cel'cetarii{i.lo::o{i.co-sociologice, Bucure~ti, 1975; NGA, passim. ; Alain Woodrow, Les nouvelles sectes, Ed. Ie Seuil, Paris, 1977; Marshall Kidoff, Ron Javers, Secta sinuciga:jilor, secrtetele sectei Templul popoarelor ~i ale masilcrului din Guyana, Prefata de Petn! Berar, trad. din 1. engleza ~i postfata de Felicia Antip, Bucure~ti, 1981; Vademecum pSihiatric, Bucurqti, 1986; P. H.' Bucovineanu, Fatetele reale ale sectelor religioase, Bucurqti, 1983; Teodor Ardelean, op. cit., Georges Blond, Furio:jii Domnu/ui trad. din 1. franceza, Bucure~ti, 1976; V. Kembach, BisericainiliVohltie, Bucure~ti, 1984; Bruno Wi.irtz, op. cit; Alvin Toffler, Al treilea val, trad. din 1. engleza, Bucure§ti, 1983; P. Datculescu, Educaria ... !ftiil1{i{i.ca. Cercetari psihosociale (consideratii false dupa sectanti), Bucure~ti, 1980.

*

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

119

dijerilelor culte. Sectele nu Slnl de acord CLi lini!jtea, CLi stabilitatea care exista intre credincio!ji,
ci ele cauta tulbllriiri, dezlIl1iri, atrageri /11 rlndurile lor.

Pril1tre aceste mijloace prozelitiste - de altjelnenwnarate !ji specifice jiecarei secte !ji jieciirui individ sectar - se pot enLimera: 1. Vestea timpului "inl1oirii ". Toti sectarii Inteleg priU,innoiri renuntarea la tot ceea ce este traditional, deci dezradacinarea credincio~ilor, ruperea de obiceiurile ~i datinile stramo~e~ti. Mai mult, aduc in sprijinul acestei, idei ~i texte biblice: " ... vineteasul cind nu va Yeti inchina Tatalui nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim ... " (loan IV, 21). Deci este momentul parasirii "credinlei depa~ite" ~i "cultului inventat": ,,lata, noi Ie fac pe toate ... " (Apoc. XXI, 5). 2. Iscoditorii, cerceta~ii, ispititorii de ocazie, vestitorii advenhllui etc., ace~ti "frati" sint trimi~i in parohii sau chiar la biserici sa vada cum decurge slujba, In ce conditii se aduna credincio~ii acolo, cum savir~e~te preohll slujbele, cum predica, ce InIati~are are, daca exista In parohie gmpari separatiste sau anarhice. Dar nu numai loca~urile de cult ale ortodoqilor san casele de adunare ~i mgaciune ale cultelor neoprotestante slnt vizitate de "iscoditori", ci ~i lQcurile de munca, pietele pubJice etc. Multi se angajeaza temporal pentnl a sonda ~i a racola adepti. Altii slnt rInduiti la "casele de odihna" prin statiuni, scot Biblia sau alte bro~uri ~i stlmesc curiozitatea celor din jur pentru ace~ti "cerceta~i" in cele ale "timpului de miine" etc. 3. "Predicatori" - prozelili ambulanli sitU ocazionali.Dupa incercarile aratate mai sus, daca s-au ivit cazuri de ascultatori ~i creduli, sint trimi~i "predicatori" formati pentru a arata "calea DOl1Umlui", rara a-~i divulga confesiunea sau secta. Daca adeptul 'da dovada d~ "ascultare" atunci este initiat ~i daca progreseaza i se indica locul unde trebuie sa se prezinte pentru ca "fralii" sa-l primeasca ~i sa-l faca "ales" al Domnului. Noul vizat este recomandat la alIi fra!i, Gare in cea mai mare taina trec printr-un labirint con~tiinta "neofitului". Daca este in vlrsta, suroritnaitinere Il iau sub ocrotire, dad este tlnar ~i mai ales necasatorit, insul credul este introdus in culiselemariajului, unde "surori" de incredere ~i versate in "caile cele nepatmnse ale Domnului" pot face din fratele nou-venit un mielu~el. Casa fratilor ~i locuinta surorilor binevoitoare stau la dispozilia celtii "strain ~i gol ~i neeercetat..." (Matei XXV, 35). Se dau ajutoare nerambursabile diutatorilor "ciii1or~' Donmului. Aceste cai trebuie totu~i studiate ~i in acest sens, de acum fratele s-a fonnat, i se ofera bro~uri de duh, foi volante eu "zicerile" Domnului ~i extrase cu "cerintele" CeJui de sus. In ealitatea sa de "om" nou, credulul incepe sa fie iniliat in textele lui Daniil, pentru a face "caleule" de viitor, ~i Apocalipsei pentm a ~ti sa se fereasca de eoal11ele fiarei ~i de iezeml cel de sn10ala CApoc. XX, 20). In sfir~it, "alesului" i se ofera ~i Biblia ~i garan!ia duhului (I Cor. XII, 7) de a tiJcui in vederea intaririi noii eredinte. $i dad s-a ajuns aici "preciic;aton.l1" ~i-a indeplmit datoria fala de gruparea sectara din care face parte sau este pliitit pentm a~aceva, cine ~tie din ce fonduri l Se cheama ~i alIi "evanghelizatori" strain i? I 4. "Catehi::area" propriu-::isii. Daca, prin intllnirea £u,;predicatorul" ambulant, s-a putut capta bunaV'ointa individului, sau unui grup de creduli, prin te.xtele bibliee derutante, cu interpretari ad-hoc, pline de noutati, "alesuJ" a intrat deja In faza euriosuluisau metoda catehizarii. Este yorba de 0 iniriere in texte ale Bibliei pentru a-~i justifica "int1lnirea" cu Domnul. De aeum ,.aJesul" devine sigur ~i plin de d, poate deveni ~i el, ea ul1uldintrefrati, "cunosditor" a toate. Este dezbriicat de ideile vechi, iar obiectivuJ, preotul parohiei diil cai'e a Tacut parte, este prezentat ca un instrument al satanei, un exponent al exploatarii care ia taxe Ia botez, la in111011111ntare ... PreohlJ este salariat al stahlJui ~i de aceea nu mai este "misionar" eei fratii, pe aeela nu-I mai intercseazii "poruncile" Domnului, ci poruncile ~i sfahlrile oamenilor. lata 'de ce acum nu mai este nevoie de biserica, de ClUce, de icoane, de spovedanie ~i chiar de preot, pentru ca "noi sintem preotia aleasa, neam sfint. .. " C1 Petru II, 5) ~i fugim de preoti pacato~i~i de arhiereii ra!amici care au ueis pe Hristos! Trecindu-l prin aceste faze, "alesul" cere ca sa fie ~iel "frate" in Domnul. 5. Juramfntul fata de secta. Aceasta este faza culm:iriarita ~i mijlocul de a-I timora ~i a-I lipsi de vointa personala. Credulul, care a acceptat treptat "drlea gre~ita", se leaga prin juriimint ca va aseuIta de seeta, in caz contrar, "fratii" nu mai rasp\l11d de viata lui, unele secte practica culhll uciderii in cazuri de caleare a noului jUramint.

120

CALAuzA CRE$TINA

I se adminish·eaza "botezul" testamental, este pus sa abjure "vechea" credinta, este invitat la Cina Domnului, dupa ce "fratii" i-au spalat picioarele; este pus sa recite imne ~i psalmi predicati de secta, Invata sa clnte, sa prooroceasca.Mai gray, daca este mai rasarit, este sfiituit sa renun!e la munca "pentru Domnul" ~i va fi platit de comunitate, nu mai respecta sarbatorile legale ca toata lumea, ci numai simbata sau vinerea, duminica sau alta zi dupa "calendaml sfin!ilor". Dacalucreaza i se cere, conform ponmcii Domnului, zeciuiala pentru frati, dupa ce i s-a oferit haine, casa ~i chiar ajutoare. Unii sectari lasa aceasta la llnna dupa ce "alesului" is-au incredintat sarcini importante la "lndemnul" duhului. Ajuns in faza de juramint, credulul este lipsit de simtul umanitatii ~i de personalitate ~i devine fanatic ~i obscurantist. Aici este faza dnd devine pericol social ~i moraL Casa de adunare este totul, nu-l mai intereseaza ob~tea ~i tot ceea ce este romfmesc - obiceiuri, datini, tradilii -, to ate sint ale "diavolului". "Fratele" este dus ~i la alte "case", fiind dat exemplu de nou "ales" al Domnului; citind din Biblie ~i tilcuind. De asemenea, i se oferaplimbiiri In tara ~i promisiuni de excursii la "fratii" de peste hotm·e. Lucmrile nu se opresc aici, daca "fralii" au fiicut atitea pentru el, la rindu-i are obligatia ob~tii ~i conform juramintului, trebuie sa activeze ... 6. Largirea "misiunii" sale. - "Fratele" odata primit in secta este obligat sa mcerce, sa foloseasca acelea~i metode ~i mijloace eu familia sa, eu rudele, cu prietenii, pentm a-i aduce pe "caile Domnului". Pus in aceasta sihlalie, fortat de "frati" ~i cazut victima propriei naiviUiti, adeptul, in foarte multe situalii, i~i parasqte familia;.i~i abandoneaza mdele ~i meseria, nu-l mai intereseaza obligatiile sociale. In final, parase:jte loclllnatal, casa parinteasca, obiceiurile, tradiliile ~i tot ceea ce intr~un limbaj mai general se nume~teLege stramo:jeasca. In alte condilii, ~i mai gray, "proorocul" - fiinddi a~a este numit de frati pentma i se recunoa~te mindria, - reu~e~te sa cl~tige la secta familia, fie prin bunavoin!a, fie prin teroare, ~i atunci i~i injghebeaza gruparea ~i i~i marqte secta nestingherit. 0 data constituita gmparea, "profetul" se desprinde dintre ai sai ~i l~i ia 0 forma convenabila uneori, sub aeoperamintul llliui cult neoprotestant recunoscut de stat. 7. Alte mijloace prozelitiste; a) Folosirea diferitelor prilejuri: "Botezuri" noi, nunfi ilJmormintari pentru a ataea inva!atura ortodoxa ~i persoana preohllui; b) Oferirea de carli, bro~uri, ajutoare din sh·ainatate in mod gratuit hnor credincio~i curio~i Oliodoqi; c) Distraqii "frate~ti" pentru tineret: Marti - eitirea ~i schimbul de "pareri"; Joi - "dantuiri in Domnul eu echipe voeale sau instnllnentale dintre "frali" initia!i; Simbata - ascultare, cu intrebari ~i raspunsuri ~i participarea "fralilor" la Cina Domnului ~i a eelor cm;io~i; invita!i ~i "oaspe!i" straini (1n special ortodoqi) la agapa eomuna eu bauturi (nebe!ive, racoritoare pregatite de surorile "lazarine" - "maliele" eomunita!ii ... Urmeaza ~i alte "mingiieri':,;.! De asemenea, mi~una propaganda. sectanta prill centrele aglomerate rurale ~i urbane, in mijloacele de transport, in uzine ~i fabrici, in sta!iuni de tratament ~i odihna, In spitale ~i in tot locul unde credincio~ii ortodoqi, necunoseatori ai dreptei credinte, cad u~or victime. 8. Cautarea legalitafii. Fiecareadept sectar, 1n perioada "cautarii" ciiii "Domnului", n-3 fost inform at ca de fapt orice grupare seetara' eontravine legilor tarii ~i moralei publiee, de acum In secla se considera om liber. Dupa cea depus juramintul s-a lepadat de lot ceea ce este religie "veche", de tot eea ce este crqtinese ~i romanesc, i se aduce la CUl1o~tinla ca nu are ee eauta la judecata "lumeasca": la tribunal, in armata in adunarile ;,diavole~ti", in ~coala, "a\esul ~i sfintul" Domnului nu are patrie in aeeasta lume: poate ~i oridnd sa piece ~i la ,.fra!ii" din alte {ari.

*

in asemenea situafii,

CUlJl

trebuieacfionat de catre credincio.;ii parohiei in fi·unte cu preotu!

10culLli? Timpul "ll1noirii" este pentru noi. cautarea ;nintuirii $i permanenta form are a con:jtiintei cu adevarat cre:jtineasca $i patriotica, iar cfnd s-au ivit "iscoditorii ", credincio:jii trebLlie prevenifi de pericolul care-i a:;teapta :ji de prapastia in care ar putea.fz anmcati. Acei "predicatori" de ocazie trebuie vetifzcati: de lInde Vill, ce doresc cine i-a trim is I Credinciosului adept, ajuns in stadiul "catehizarii ", trebuie sa i se faca 0 adevarata cercetare din pm·tea enoria:jilor sub conducerea preotuilli de a-I trezi fa adevar :ji reaUtate :;i a-I scoate din

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ

121

"buimaeeala ". Daea a afuns in stare de juramint, eredineio!jii trebuie sa !jtie ea de aeul11 "fi'atele" este pierdut !ji este neeesara 0 ml/nea de prevenire pentru fqm/lie !ji prieteni, eare vor fi pll!ji in situa{ia de a ctjunge vietime obseurantisl1lului, .fiindea "proielittsl71l1l" seetar Illl are lim ita, este praetiea eea mai rentabila a seetelo!; gruparilor anarhiee !ji organiza{iilor religioase l'iolente. Freotul are datoria sa fneredinteze pe enoria!ji ea toti sectantii eal/ta tlllburarea sllf!eteasca, prol'oaea dezbinari, folosese ehiar mijIoaee de terorizare cu ;;mfna DOl11l1uIui". Freotul paroh, Consiliul parohial, organul reprezentativ: al Adunarii parohiale, trebuie sa anunte Centrul eparhial pentru a fi sprijinit §i pentru a se ptltea Iua din timp masllrile cele mai potrivite de stopare a prozelitisl11ului seetCll~

III. - INDATORIREA MISIONARULUI ROMAN DE A PREVENI SI A STOPA INFLUENTELE STRAINE DUHULUl STRAMOSESC

o data instalat intr-o parohie, preotul misionarJrebuie sa-9i exereite jimefiile ee deeurg din hirotonie: sa invefe, sa sfinfeasea 9i sa··eonduea. EI merge in par'ohie ea trim is al arhiereului loeului, reeUl10seut de organelede drept, eLL respol1sabilitate <5i atitudine eategoriea de a-9i apara eredineio<5ii 9i ,a readuee pe eei rataeiti din nou fa "euvfntul adevarului" (loan XIV; 6). Mij loaeele 9i metodele nu sint noi, "invf!l1tare" de preoti, ei ele deeurg din indatoririle preotiei hariee !ji sint poruneite in Biblie:" vOl sinte!i lumina lumii <5i sarea pamfntului ... " (Matei V; 13-14); "voua va este dat sa eUllOa<5tefi tainele imparatiei eerului" (Matei XIJL 11); ,,9i sa luerati cfteste lumina pentru lumina" (Matei V; 14-16), de aeeea indeamna <5i Sfintul Apostol Pavel: "propovaduie<5te eu ." .. timp 9i fora timp ... " (II Tim. IV; 2). Preotul nou-instalat sau transferat fntr-o parohie unde se gasese <5i seete trebuie mai intfi sa eunoasea bine eauzele care au generat fenomenul sectaJ~ Mai fntfi, trebuie sa <5tearga un treeut fntuneeos, pentru ea apoi sa aduea 'zara<5i lumina Evangheliei, "sa se faea tuturor toate ea maear pe unii sa-i dobindeasea " '(1 COl~ IX, 19-22). in afara gasirii raspunsului la fie care ineereare prozelitista - <5i aeestea difera de la parohie la parohie, de la 0 loealitate la alta ~ preotul trebuie sa inifieze 0 aetiune de redresare a parohiei ell deosebit tact pastorul, eu misiune znjlaearata, eu zel fara de seaman ,~i mai ales ell traire in Hristos: ,~nu mai traiese eu, ci Hristos traie9te fntru mine" (Gal. IL 20). Avfnd aeeasta forfa hariea, preotul sehimbii fara parohiei. Credincio!jii rataeifi nu mai vad in preot un nai711it,.ci un traitor al Evangheliei. Bine ar fi sa spuna eeea ee traie<5te !ji sa vorbeasea cum traie9te: "Urmafi-mi mie, preelll71 <5i eu urmez lui Hristos ... "(I COl~ IV; 16). Preotul trebuie sa aiba in vedere experienfa apostolilor (Matei X, Luea IX, X) <5i sa nu dispere, indiferent de fneerearile ee le are (Matei J, 23), fiind eonvins de faptul.di "ell noi este D1l7nnezeu ". Este adevarat "fn lume neeazuri veri avea, dar fndra~niti, Eu am biruit lumea ... " (loan XVL 33). .
Sfaturi din partea Sfintilor Apostoli
a) Evitarea rataeifilor patima<5i. In afara eelor. eu care se poate diseuta, de~i rara rezultat, slnt a1tii lmpietriti la inima, bieisnici, insistynti, ursuzi, pisalogi ~.a.m.d. "Va lndemn, fratilor, sa fiti eu luare-aminte asupra eelor ee produc dezbinari $i sminteli impotriva lnvataturii pe care v-ati Insu$it-o.Flfgifi de ei pentru ea aee<5tia

122

CALAuzA

CRE~TINA

nu slujesc Domnului nostru JiSLlS Hristos ... ~i prin vorbele lor blinde ~i pnn binecuvintarea lor in~eala mintile celor rara de rautate" (Rom. XVI, 17-18). b) Ocolirea celor care sint cicalitori. Unii, din mindrie, yin la preot cu Biblia in mina sau recitind versete; acestora, daca nu sint cazuri patologice - Ie raspunde acela~i apostol, care i-a infierat pe tori sectarii ~i pentru totdeauna: "iar de intrebarile nebune~ti, de asemanari rara rost,de gilceava~i de discutiile pentru Lege te fere~te, caci sint nefolositoare ~i de~arte. De cel ratacit, dupa intiia ~i a doua mustrare, departeaza-te, deoarece ~tii ca until ca acesta s-a abatut ~i a cazut in pacat, osindindu-se singur" (Tit III, 9-11). Misionarul trebuie sa ia aminte ca dupa doua mustrari, in calitatea sa de prebt, n-are ce mai discuta cu riitacitul, fiindca el sporqte "tot mai mult in ratacire" ~i satana 11 face "tot mai indaratnic~' (II Tim. II, 16 ~.a.). Se intelege, daca nu se ajunge la nici un rezultat in ceea ceprive~te confesiunea, preotul continua contactul cu sectarul ca individ al societatii, ca ceta!ean. Or, multi preoti nu inteleg acest lucru, ob~tea de astazi ofera posibilita!i egale de munca ~i viata tuturor cetarenilor. S-ar putea ca prin aceasta atitudine. cetateneasca, riitacitul sa fie adus pe calea cea strimta, dar dreapta (loan X, 9). . Mijloacele folosite !ji experlimta Sfintilor Apostoli trebuie insu~ite de preot. Este ~tiut ca sectarii ataca mai ales persoana preotului, fie atribuindu-i jigniri direct, fie denigrindu-l intre parohieni. Prin acuzatiile aduse preotilor, sectantii batjocoresc ~i pe credincio~ii parohiei. In situatia de mai sus, a fost pus mai ales Apostolul neamurilor. Mai intii era acuzat de propriii sai coreligionari, nazarei, farisei, de partidele religioase ale religiilor greco-romane, de gruparile anarhice formate mai ales in Corint. Altii, eretici, voiau sa-l omoare. Tuturor Ie raspundea: "Destoinicia noastra vine de la Dumnezeu care ne-a racut in stare sa fim slujitori ai unui Legamint nou, nu alliterei, ci al duhului, caci litera omoara, duhul da viata ... " (II Cor. III, 5-6). Sfintul Pavel nu se justifica in fata celor rataciti, ci el se marturisea alor sai, credincio~i cu adevarat, aratl"ndu-le adevarul credintei prin propria lui misiune ~i incredintindu-i de apostolatul sau. prim it prin descoperirea lui Dumnezeu (Gal. I, 11-12; Efes. I, 9 ~.a.). Justificarealm 0 racea prin persoana sa, ci prin lucrarea lui Dumnezeu asupra credincio~ilor. A~a a reu~it sa localizeze raul, sa readuca la adevar multi i'nstrainati. A~adar, preotill l1U trebuie sa atace in nqtiinta, sa nu cada in deznadejde, sa nu se avinte in justificari rara rost, ci el, permanent, sa-;;i inti'ireasca credincio;;ii prin cuvint, slujba,'purtare, avind exemplu nu l1umai pe Sfintii Apostoli ~i urma~ii lor, ci insa~i preotia lui Hristos prin succesiunea apostolica ~i succesiunea in credin!a. Anna cea mai puternica q 110astra este dreptatea tara de noi in~ine ~i dragostea desavir~ita fata de aproapele (II Cor. VI, 7-10). Parohia are situatia ei aparte, ea nu este 0 unitate economic a, ci 0 incercare a con;;tiintei legata numai de Evanghelia Mintuitorului: "vai mie dad nu a~ propovadui ... " (I Cor. IX, 16-17): Prciblemele economice sint fire;;ti dar de acestea se ocupa organele parohiale sub cbntrolul parohului, sint de circumstanta, anexe gospodare~ti ;;.a.m.d. Dupa ce precitulcunoaste realitatile parohiei, abia atunci purcede la mijloace ~i metode adecvate astfel:

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

123

l. Transmiterea inviitiiturii cre~tine enoria~ilor, experimentarea ei prin moraHi aplicarea ei prin iubirea fala de semen, prin fapte bune, e intiia prevenire a infiltratiei sectare. In acest sens, locul de actiuneal preotului este biserica pentru care a fost hirotonit de catre episcop, dorit de ditre credincio~i ~i recunoscut ca persoana juridica. Ca atare, preotul are indatoriri ~i obligatii ce decurg din hirotonie. Lui ii sta la indemina: a) amvonul, in ceea ce prive~te transmiterea invataturii Evangheliei (cateheza, predica, explicarea Sfintei Scripturi, meditatie, intrebari ~i raspunsuri ce trebuie puse sau date, de la caz la caz) ;. b) enoria, pentru cercetarea credincio~ilor, a trairii lor duhovnice~ti, a cunoa~terii .bintuirii lor de catre diferiti indivizi, relatiile cu vecinii sectari sau de alta credinta, starea soeiala, culturala ~i materiala a credincio~ilor, mijloacele de existenta ete.; c) intensificarea cultului divin, savir~irea traditionala a slujbelor etc. d) fntarirea fncrederii credincio~ilor in slujitor ~i reinoirea evlaviei stramo~e~ti: rolul preotului ortodox in intarirea unitatii de neam ~i credintei de-a lungul istoriei; e) fntarirea con§tiintei de enoria~i ~i pastratori ai unor tezaure artistice ~i culturale de veacuri care trebuie transmise generatiilor unnatoare. Biserica a fost ~i este a credincio~ilor, ei. in ea s-au nascut ~i toti au contribuit, cu sacrificiul lor, la mentinerea con~tiintei unitatii de neam, de limba, de cultura; f) intensificarea legaturii de la suflet la sUfletprin spovedanie ~i inlaturarea vic iiI or ~i atitudinilor antisociale din parohie (alcoolismul, tabagismul, pomografia, destrabalarea, divo$l etc.); g) participarea la trep:llrile ob~te~ti, amenajarea unor terenuri, constructii de poduri, ~osele, fintini, dispensare etc. Toate aceste actiuni trebuie sa fie coordonate ~i explicate ca racind parte din porunca Evangheliei: slujirea lui Durnnezeu prin shljirea oamenilor (I Cor. XIII, 12-13). ., Avind acest eadru general, practic ~i u~or de realizat, dar cu eforturi din partea preotului misionar, putem. trece ~i la alte metodc:: 2. Profilaxia (prevenirea). Credincio~ii ortodoqi ~i chiar eei instrainati de Biserica-mama, avind euno~tinta despre adevar, dindu~~i seama ca cel prin care le-a venit sminteala ~i le-a strecurat in suflet otrava indoldii a plecat, se reculeg, s1nt mai intelegiitori, stau de yorba eu veeinii, nu se mai izoleaza, se considera egali, l1l1 "alqi", ~i deci lumina Evangheliei de alta data din strafundurile sufletelor lor incepe sa pilpiie. Cei care nu cuno~teau mai nimic despre credinta ·lor,aClll11 ~i-o expliea, ~tiu in ce cred, de ce cred ~i pentru ~e ered (I Tim. 1,12), ce um1e a Hisat eredinta stramo~easea, pe cind "eredinta eea noua" distruge tot eeea ee au cladit parintii no~tri. Profilaxia se aplica cu sueces de catre preotul tinar sau nou-numit in parohie. El trebuie sa cunoasca pe eei ce au plecat la sectedintre enoria9i sau sint reci, indiferenti, cauzele care i-au dus in gruparea seetara/,e'onsecintele ee au decurs dupa plecare, ca de exemplu: tulburarea in parohie, rupere din familie, parasirea unor munei onorabile ~i trairea din expediente. Totienoria9ii trebuie sa contribuie la refacerea unitatii suflete9ti a parohiei lor. Preotul trebuie. sa puna ordine in conducerea parohiei, sa coopteze in organele de conducere l1lnnaiCredincio~i competenti, exemplu in evlavie, pilde de einste, de munca, de iubire fatade tot ceea ee este sfint la poporul nostru. Ordinea financiara, inregistrarea venitlitrilor, raspuns la orice solicitare
~i

124

CALAuzA CRE;;TINA

a credincio~ilor maresc ~ansele preotului paroh de a inlatura cauzele dezbinarii in parohie ;;i a stopa infiltratia sectara. "Fratilor", scria Sf. lacov, daca s-a ratacit vreunul dintre voi de la adevar, ~i-l intoarce un altul, sa ~titi ca cine intoarce pe un pacatos de la calea ratacita pe care a apucat, va salva un suflet de la moarte ~i va acoperi multe pacate ... " (V, 19-20)., 3. Localizarea sau stoparea. - Desigur, localizarea ~i izolarea celor rataciti are un efect binefiicator pentru parohieni. Chiar daca sectarul nu revine la adevar cunosclndu-se indaratnicia lui,preotul este dator sa-Ilocalizeze. Reu~e~te acest lucru, atunci clnd cunoa~te precis conceptia sectara ~i identifica secta din care face parte individul tulburent. Ingradireasectarului ~i renuntarea lui la prozelitism se poate face ~i prin actiunea credincio~ilor evlavio~i bine intentionati ~i domici sa-l aduca inapoi de unde a plecat. De multe ori, din cauza necunoa~terii invataturii ortodoxe, credincio~ii no~tri raminpasivi la obiectiile sectare ~i sint pu~i in situatia de inferioritate fata de sectari ~i'necunoscatori ai Bibliei. Odata localizat sau izolat, dindu-~i seama ca preotul sluje~te cu adevarat lui Dumnezeu ~i nu este un profesionist ecleziastic, sectarul se ru~ineaza, ii dispare febra prozelita, se informeaza; ramine in gre~eala, dar nu mai condamna pe altii ~i nici nu mai iese la atac pe baza textelor Bibliei memorate in perioada "catehizarii" lui. Daca prin profilaxie, preotul a ~ters ni:;;te rani vechi, iar prin localizare da un prilej de revenire a acelui riWicit, u:;;or se poate ajunge la cuvintul Evangheliei: "gre~it-am inaintea cerului :;;ili pamintului, iarta-ma Tata" (Luca XV, 21). 4. Chemarea Ia unitatea originaBi. - Avind in vedere cuvintele Mintuitorului "mai am :;;i alte oi in afara ceIor ratacite, pe care trebuie sa Ie aduc in staul" (loan X, 16), preotul trebuie sa intensifice activitatea predicatoriala ~i catehetica, participarea credincio:;;ilor la cult, cultivarea cintarii in comun, savir~ire~ slujbelor dupa rinduielile traditionale, vizite pastorale, folosirea apostolatului laic, contacte personale cu pastorii altor culte pentru ca impreuna sa combata prozelitismul ~i actiunea sectelor. Indemn la a inv~ita :;;i a lucra pennallent, :;;i in special initierea pentru folosirea cuvintului tiparit - Sfinta Scriptura, catehismul, traducerile din Sfintii Parinti, caIti de rugaciuni, calendare, indrumatoare biserice~ti, almanahuri, revistele centrale patriarhale, revistele mitropolitane etc. 5. Contacte din dragQste de om, de cetatean, discutii cli prudenta. Sint cazuri cind sectantii sint indaratnici :;;i nu raspund nici unei solicitari, insa doresc sa stea de yorba cu preotul. In aceasta. situatie, preotul are indatorirea sa nu evite discutia. De obicei, preotii se feresc sa intre in cercul lor, aceasta pentru doua motive: primul, necunoa~terea sectei ~i lipsa de infonnare asupra activitatii ei, al do ilea lipsa de pregatire a parohului care ,atrage, din nefericire, ~i in majoritatea cazurilor, prozelitismul sectar. 6. InHiturarea definitivaa niului. - In caz de revenire, credinciosul trebuie tratat in a:;;a fel incit sa nu se observe nimic. Sa fie controlat limbajul, interzise jignirile, ironizarile, momentele de sfada, dojeniri sau apostrofiiri ca: ... "eretic, spurcat, tradiitor, luda" etc. Timpul nostru este al dialogului, al impacarii, al egalitatii.

FENOMENUL SECI4NT DE-A LUNGUL TIMPULUI

125

Credincio~ii trebuie sa se apropie de sectari cudragoste,nu cu ura ~i huiduieli. Inlaturarea raului este faza ultima a refacerii unitatii duhului in legahira pacii (Efes. IV, 3).

*
Sfinta Scriptura, fiind singurul mijloc de dialogcu sectarii, a§a cum se ~tie, trebuie verificat textul "bibliei" confesiona1e. Mulfi· s~all indepartat de la dreapta credinta §i au cazut victime prin in§elare din cauza trad~cerilor false. Sectarii ramin descumpaniTi, cei care sint sinceri §i serio§i, dnd Ii searata gre~elile de traduceri sau introducerea unor cuvinte (§i chiar texte) in "biblia" lor. Ei nu au - §i nimeni nu are interes sa Ie deschida mintea - posibilitatea dea verifica adevarata traducere dedt in confruntarea cu credincio§ii initiati §i cu parohul lor. A§a trebuie procedat, mai ales in cazul dnd cel instrainat de Biserica i§i jw~tifica p1ecarea la secte din comunitatea parohiala prin "citirea", "spusa" sau "scrisul bibliei ... ,,* 7. Citeva principii generale de dialog a) Viziunea larga a preotului asupra fratelui ratacit Orice credincios abatut de la dreapta credinta trebuie tratat cu bunavointa, cu respect; cuvinte mingiietoare, eLl metoda ireniea. Propovaduitorilor sectari, cu toatii limba lor inveninata, sa Ie raspundem cu binecuvintare (Matei V, 44), daca ne lovesc peste obrazul drept - in sens de jignire - sa-l intoarcem §i pe cel sting (Matei V, 39) in sens de iertare. Numai a§a ii apropiem, ii dezarmam §i mai ales "l~ aprindem carbuni pe cap", cum spune Sf. Pavel, dindu-i piine, apa etc. (Rom. XII, 20). Facem toate acestea pentru ca nu-i socotim straini de neam §i de credinta, ci rau influentati sau in momente de deruta ... In caz de revenire totala sa fie bucurie pentru: intreaga ob$te. b) Evitarea diseufiilor dogmatiee: - Daca preotul ortodox nu poate sa-$i aduca in staul oile ratacite, aceasta se datoreaza $i faptuluica abordeaza teme dogmatice. Se ~tie doar ca sectarii sint ri'itaciti nu din cauza dogmelor Bisericii - acestea au fost contestate de protestantii clasici ~i continua sa fie altfel interpretate, ci din cauza smintelii ~i interpretarii singulare a Bibliei. In dese cazlrri sint sinceri in convingerea lor, fiindca se justifica prin versete biblice, datoria pr~otului este aceea sa cunoasca mi~carea, cauzele sectei, sa explice textuJ §i apoi sa' teologhiseasca. Exemplu 1n aeeasta privinta sint pildele rostite de Mintuitorul §i mai ales cea tilcuita: pilda semanatorului (Luca VIII, 11-16). c) " Urmafi-mi Mie, preeum :ji eu urmez lui Hristos" (I Cor. IV, 15-17). Aceasta invitatie constituie un fapt cople§itor pentru cei rataciti.· Daca preotul este exemplu de sll~iire, lucrurile par simple. Preotul sa fie exemplu.de comportament in parohie, de punctualitate la servicii §i la biserica, de dragoste pelltru cei incercati de necazuri, de apropiere pentru cei ce-l hulesc. El trebuie sa vada in toti ni§te oameni §i sa-i trateze ca prieteni, avind siguranta Evangheliei: "Bucurati-va §i va veseliti ca plata voastra multa este in ceruri ... " (Matei V, 12).
* A se vedea p. 429-434.

126

CALAuzA

CRE~TINA

d) ~i totu~i, "ferifi-va de unii ea aee~tia ... " (Matei XXIV, 24). Sint cazuri de sectari inraiti care nu accepta nici discutia ~i sint violenti; pe unii ca ace~tia ii lasam in plata Domnului, in ratacirea'lor (II loan, 10-12). Preotul accepta discutia ~i contactul pentru binele lor, a~acum Mintuitorul discuta cu vame~i ~i farisei (Matei IX, 10; XI, 19) ~i ce bine ~i frumos este atunci "dnd fratii sint impreun21" (Ps. CXXXIII, 1) ~i mai ales dnd preotul ajunge sa spuna "ast21;i s-a mcut izbi'ivirea in casa ta ... " (Luca XIX, 9). In caz de indaratnicie, la plecarea din casa celui r2itacit ,,~i praful de pe incalt21minte trebuie scuturat" (Marcu VI, 11).
IV. - POSIBILITATEA READUCERII IN SINUL BISERICII-MAME A CELOR RATACrp SI INSELATI

Fat21 de cele de mai sus, Sflntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane recomanda respectul :;;i colaborarea dintre cuIte, dar condarnn21 prozelitismul sectar, ia atitudine prin intensificarea unei speciale'activit21ti misionare. In ultima vreme, unele elemente din cadrul cultelor neoprotestante sau secte in afara Legii pntctici'iun prozelitism activ printre credincio:;;ii no~tri ~i intretin 0 propaganda antinationala. Mai mult, s-au semnalat cazuri de indivizi racolati de unele curente spiritiste, teozofice, antropozofice ~i transcedentaliste care, in numele lui Dmnnezeu, rup din Biserici'i credincio~i mai putin initiati, superstitio~i ~i creduli ~i ii pun in slujba unor idei stri'iine duhului traditiilor ~i datinilor noastre strabune. Alte grup21ri de creduli, ,bolnavi psihic,sint atra~i de practici oculte ~i magice (divinatie, chiromantie, astrolbg~e, necromantie, vrajitorie, interpreti zodiacali) ~i pari'isesc comunitatea pentru un tnii parazitar ~i antisocial.
A. PURTAR!':AEXEMPLARA. A PREOTULUI

Metoda ~i myloeul eel mai efieient f~l eeea ce prive~te atitudinea fata de prozelitismul cultelor neoprotestaNe ~i sectelor este, in primul rind, purtarea exemplara in toate a preotului:.> , 1. Rfvna saLt zelul pastoraLnu-i da preotului lini~te ~i multumire pin21 ce nu a incercat toate mijloacele, n-a pysiliJunctie toate metodele :;;i n-a mcut toate ineerc21rile posibile pentru salvarea $i mintuirea sufletelor incredintate lui in parohia respectiv21. In riVl121 $i zel se includ: vocatia, responsabilitatea fata de comunitate, preg2itirea ~i dragostea de aproapele. . Numai un preot plin de rivn~ sfinta poate implini ~i intelege chemarea Bisericii noastre: "Sa folosim toata puterea cre$tineasca de indrumare, smtuire ~i convingere pentru a-i smulge din r2itacirea loi~i a-i aduce neintirziat in sinul Bisericii. Nu este fapta mai pretioas21 dedt aceea,'de a seoate un suflet rat21eit din calea pierz21rii ~i a mortii. Sa-i ajutam pe eei r2itaciti :;;i sa-i primim cu dragoste. Sa amintim celor rataeiti ca mo:;;ii ~i stramo~ii n6$tri s-au rugat toti laolalta cu 0 singura inima ~i ~i-au plecat gemmchii cu smetenie ~i rugaciune inaintea Sfintelor altare ortodoxe" (Patriarhul Justinian). "Pastratoamfidela a credintei autentice, cu radaeini adine infipte in traditia apostoliea :;;i in viata poporului roman, Biserica noastr21 a fost prezenta, prin ierarhii ~i clerul ei la marile soboare bisericqti sau a initiat ea insa:;;i unele pentru formularea credintei" (Patriarhul Teoctist).

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ

127

Preotul este obligat sa cunoasca bine cauzele rdigioase, psihologice (bolile psihice ~i mai ales superstitiile care duc la parasirea Bisericii). Trebuie sa fie atent cu propria persoana ~i sa combata mra ragaz viciile~i atitudinile antisocialeale unor enoria~i ca, de exemplu: alcoolismul, tabagis:mul, desfriul, coneubinajul, destrabalarea sub diferite fonne a tiner~tului, cupasfuni neeontrolate, Cll slabirea sentimentelor familiale (neglijarea copiilor), cu practibi.de in~elare ~i multe altele. De asemenea, trebuie sa creeze 0 atmosfera de ineredere ~i sa fonneze con~tiin!a de enoria~i. In acest sens, poate folosi niult "apostolatillsocial" ~i Cercul misionar. Enoria~ii trebuie sa fie bine pregatiti ~i initiati in pr6yenirea patrunderii sectelor ~i capabili sa readuca in sinul Bisericii-mame pe fiii rataciti. 2. Devotamentul pentru slujirea lui Dumnezeu §i a credincio~ilor. Prin devotament intelegem Implinirea con~tienta a indatorlrilor preote~ti ~i pastorale. Preotul devotat are in permanenta con~tiin!a lini~tita .ca nimic in lumea aceasta nu este atit de important, atit de necesar, ca implinirea misiunii sale ~i, de aceea, el nu precupete~te nimic pentru a-~i face cit mai con~tiincio'~ ciatoria. 3. eel mai inalt criteriu al shqirii preofe:;ti ~i una dintre metodele cele mai efieace in apararea credincio~ilor fata de prozelitismul seetar este jertfa curata. "Pastorul cel bun sufletul sau ~i-l pune pentm oi" (loan X, 11) ~i: "Mai mare dragoste decit aceasta nimeni nu are, ca viata lui sa fie in slujbaprietenilor sai" (loan XV, 13). Sfintul Apostol Pavel este un exemplu alacestei jertfiri: "Tuturor toate m-am mcut, ca macar pe unii sa-i reci~tig ... pina in ceasul de aeum flaminzim ~i insetam ~i sintem goi ~i patimim ~i sintem pribegi ~i osteniln; luerind eu miinile noastre; ocari!i fiind, binecuvintam; prigoniti fiind, rabdam; huJW fiind, mingiiem. Am ajuns gunoiullumii, lepadati sintem pentru toti" (I Cor. IX, .19~23; IV, 9~13). Dar cuvintele Arhiereului eel Mare ne sint intarire ~i nadejde: "Prin r1lbdarea voastra va veri ci~tiga sufletele voastre" (Luca XXI,19). Preo!ii ortodoqi ai:zilelor noastre, ea ~i unna~ii Mintuitorului Hristos de-a lungul veacurilor, sint datori sa realizeze acest model ~i sa fie exemplu in fapta ~i in cuvint pentru a punestavila eu adevarat actiunilor prozelitiste ~i seetare. 4. Apararea credincio,'liforja!a de lncercarile ~i ispitirile seetare se poate realiza prin instruirea aeestora, prin predici ~i cateheze, prin aprofundarea adevarurilor fundamentale ale eredinlei celei adevarate ~i cunoa~teTea rastalmacirilor sectare. In acest scop, va discuta eu credineio~ii saiobiectiile propuse de eei rataciti asupra textelor biblice, va folosi in lamurirea lor "Invatatura decredinta ortodoxa", experienta pastorala, is tori a popor\.11ui roman ~i intelepciunea nealhului nostru. 5. Participarea credincio,Jilor fa slujbe (savir§irea Sfintei Liturghii, taine ~i ierurgii etc.), precum ~i la explicarea acestora, este unalt mijloc efieient, fiindca la savir~irea tainelor ~i ierurgiilor participa rude, prieteni§i apropiati apar!inind ~i altor culte. Aici se recomanda cu toata seriozitatea ca preotul sa depuna aleasa stradanie, dovedindu-se un pastor convins, un bun liturghisitor,evlavios, cu respect pentru cele sfinte, atent in gesturi, cu ve~mintele curate, traind sublimitatea actului liturgic.

128

CALAuzA CRESTINA

In acest sens, saVlr~lrea slujbeior nu trebuie sa fie 0 repetare mecanica, un lucm mcut in graba, cu neatentie, eu necuviinta, eu nervozitate etc. Slujbele rinduite sa fie pentru credincio~i prilejuri de emotie ~i inaltare, prin care sufletele sa simta comuniunea cu Dmnnezeu, cu sfintii, cu mo~ii ~i stramo~ii. Credincio~ii trebuie initiali in tainele muzicii ~i antrenati in cintarea comuna ce capteaza inimile ~i limpeze~te cugetele. Prin natura ei, muzica, fiind 0 arta, educa vointa ~i concentreaza atentia., In Biserica Ortodoxa, cintarile traditionale trebuie executate lin, mra stridenle, coloratura melodica fiind realizata prin fonnule simple, izvorite din atitudinea de smerenie a credinciosului Oliodox roman fata de Dumnezeu. Biserica Ortodoxa n-a recunoscut ~i n-a retinut ca ale sale decit acele compozitii muzicale in care s-a putut intrezari simtirea omului care se roaga, cerind lui Dmnnezeu 9i iertare fata de aproapele 91 pace in lume. Muzica liturgica angajeaza sufletele in annonii ingere9ti. Muzica instrmnentala, introdusa in casele de adunare ~i citirile bib lice constituie, de fapt, oidolatrie modema venita din paginism prin Biserica Apuseana 9i insu9ita de seetariin seopuri prozelitiste, mai ales pentru unii tineri care nu pot disceme zgomotnl~i 'tnlburarea de annonia 9i lini~tea sufleteasca. Cintarea adusa lui Dumnezeu este 0 ofranda a sufletului. Datoria nnui slujitor allui Dumnezeu in lucrarea lui de aparare a eredinci0 9ilor fala de prozelitismul sectar este sa cultive cintarea liturgic a, ea 0 rugaeiunebine-primita. Sa nu se neglijeze candela cintarilor traditionale. Credincio~ii sa psalmodieze in ob 9te CEfes. V, 19) ~i sa sporeasca forta cintarii; a9a cum a fost de-a lungul veacurilor in bisericile din ora~ele 9i satele noastre. Muzica a 1nsotit intotdeauna pe romani 9i prin ea 9i-au remcut fortele psihice 9i fizice la nevoie 9i 9i-au marit dragostea pentru pamintul stlnt al Patriei, a9a cum ne-o arata doinele 9i baladele. Este,adevarat ca muzica psaltica are influente orientale, dar ea a fost modelata, altoita 9i romanizata, de aceea se cere a fi generalizata. 6. 0 cale de unnat in apararea credinci0 9ilor fata de actiunile prozelitiste consta in aceea ca preotlll trebuie sa fie 711ereu cu inima plecata spre via,ta lor, ca un parinte sufletesc, plin de dragoste:"Fiti pilda credinci0 9ilor cu cuvlntul 9i eu purtarea, cu dragostea, cu duhul 9i cu ctHatia" (I Tim. IV, 12). 7. Reactivarea apostolatlilui social este alta metoda eficace, prin antrenarea credinci0 9ilor in lucrarea de preintimpinare a prozelitismului, de intre!inere 9i infrumusetare a bisericilor 9i cimitirelor, a monumentelor istorice, de mia 9i de cultma. De asemenea, intarirea legatufi'iintre preoti 9i credinci0 9i, prin vizite 9i discutii, purtarea demna 9i parinteasca a preotului fata de toti pastoritii sai, cercetarea bolnavilor, batrinilor, copiilor Infinni face sa se intareasca actiunea apostolatului social. Fiecare credincios trebuiesa considere parohia ca pe 0 adevarata 9i binefacatoare familie a sa. In aceasta farnilie trebuie sa domneasca duhul dragostei reciproce, al ajutorarii fratesti, al carita~ii cre9tine. Faptul ca a fost botezat in aceea9i biserica, in aceeasi cristelnita, ca s-a imparta9it din acela9i potir, ca a fost cununat, ca a avut indrumator sufletesc una 9i aceea9i persoana la toti credincio 9ii din parohie, insemmla ca enoria9ul este legat, in mod firesc, de patrimoniul spiritual 9i material pe care il alcatuie9te parohia.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUI

129

8. De fapt, succesul pastoral J/ apiirarea credincioJilor in fata prozelitismului sectar de toate categoriile fl constituie persoana Ji personalitatea parohului; a) Viafa exemplarii, afeqiunea ~i seriozitatea in familie, gestiuneacorecta a bunurilor materiale ~i cinstea in contabilizarea lor dovedesc seriozitate ~i responsabilitate. Procedind a~a, nn pot patrunde infiuente straine ~i acnzatii sectante; b) Majoritatea celor care trec la secte au avut confiicte cu unii slujitori. Se cere, in asemenea situatii, 0 grija deosebita ~i 0 raspundere in plus. c) Locuirea in parohiE<r~i clmoa~terea realita!ilor ei contribuie la succesul pastoral, la stavilirea prozelitismului '~i readucerea la adevar a celor riitaciti.
B. RECOMANDARIRECENTE ALE SFINTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
... b aminte la tine insuti
~i

la turma incredintata tie (I Timotei IV, 14~16)

I. - Mijlocul cel mai eficace de stavilire a efect~lor daunatoare ale prozelitismului sectar il constituie - a~a cum am aratat - con<l~Jta exemplara e preotului, apoi: savir~irea cu responsabilitate a slujbelor biserice~ti,;predica pregatita ~i cateheza aleasa, lecturi din Sfinta Scriptura, din "Mica Biblie", dincolectia "Parin!i ~i scriitori biserice~ti", cuvintari ocazionale, intnmiri etc. Preotul paroh ~i Consiliul parohial aplicind hotaririle Sf. Sinod vor actiona pentru revenirea la Biserica-mama a celor rataciti. Slujitorii ~i credincio~ii ortodoc~i au datoria sa readuca la lmitatea bisericeasca pe' toti c~i indoielnici, in~ela!i, plecati dintre ei.
1. Parohul va lua legatura cu preotul misionar de lil Protoierie un plan de predici Ji cateheze misionare.
~i

va fntocmi

2. Preotul are obligafia de a siivfrJi vecernia in jiecare ajlll1 de siirbiitoare Ji mai ales sfmbiita, cu rostirea unui cuvint de invatatura'!'(lU tematicii adecvata.
3. Va antrena credincioJii la clntarea 0111 ofon ii, p1ecind de la cintari simple (Sfinte Dumnezeule, Tatal nostru etc.), va reactiva ~i' sustine Cercul misinar, Cll program concret ~.a.m.d.

sau

0

4. La sfir~itul slujbei va rosti un cllvlnt scurt, un cuvint de duh, un sfat folositor cuvintare specificii evenimentului, pe baza text~ior din Sfinta Scripturei.

5. vel raspunde rara ezitare oricarel solicitari, fie a credincio~ilor, fie a celor rataei!i, explicil1d temeiurile invil.taturii Bisericii Mil1t.Uitorului ~i credintei ortodoxe de-a lungul veacurilor. Va fixa zilele ell slujbe speciale (vecemie, acatist) ~i teme antisectare. 6. Va da sfaturi necesare Jl va pregiiti cuvfntiiri .ocazionale (botez, cununie, inainte de spovedanie ~i Sf. Impartil.~anie) sau eu teme alese (Vestea Na~terii Craciunul - colinda cu cop iii ~i tinerii; sfintirea apei mari- Boboteaza, cu botezarea caselor; inmonnintare etc.).

130

.CALAuzA CRESTINA

7. Se va insista inpredica,'precum ~i in cuvintarile ocazionle, asupra rollilui viefii morale .5i unita!ii morale" ~i spirituale ale credincio~ilor no~tri. Va intensifica activit ate a organelor parohiale curhisiuni speciale in pm-ohie sau la cei in necazuri ~i nevoi trupe~ti ~i sufletqti. 8. invataturi false, ereticeau existat ~i vor exista (I Cor. XI,19); acestea au tulburat ~i tulbura credinta iIi "PIristos ~i in Biserica Sa. Ele sint rnsa iluzorii ~i trecatoare, aparute tocmai din nemultumiri ~i ideologii religioase vechi sau noi, din mindria de a ajunge predicatori ciilllor credincio~i stapiniti de misticism bolnavicios sau zel necontrolat, proveniti din medii sociale nedrepte, dezechilibrati psihic din cauza ereditatii sau a unor patiilli ca desfriul, a1coolismul, tabagislnul ~i alte vicii . (practicate pina a trece la secie): , 9. Specific Ortodoxiei rOl1uil1e~ti a fast dintotdeauna unitatea sa de datini, obiceiuri, credinta §i adevar, tr~ditii curate ~i verificate, iar credincio~ilor ei de a asculta, in ceea ce prive§te credlnta; numai de Biserica neamulai romfmesc, de cuvintul Evangheliei transmis inainta§ilor no~tri dupa Cincizecime de catre Sfintul Apostol Andrei (cel intii chemat de rn'intuitorul Hristos), cel care a semanat saminta Evangheliei la stramo§ii no~tri\laco-traci. 10. In cuvintarile publice 'pi~eotul are datoria ,yi emisiunea de a vorbi ~i propovadui despre pace §i unn~rlie ei pentru viata planetei ~i a oamenilor,

II. - Fatii de cei care;:ptadicii prozelitismul, fata de sectantii de toate categoriile, preotul ortodox ttehuiesa fie intransigent. $i aceasta datorita faptului ca unii dintre sectanti au fost romal}i 'brtodoqi. Nationalitatile conlocuitoare i~i au cultele lor ~i romanii ortodoqi n-au ce cauta in adunarile lor, romanii n-au incercat niciodata sa Ie rapeasca credincio~ii lor, 1. Preotlll ortodox va oferi., ajutor celor In necazuri, in orice imprejurare, dovedind umanism, dragostecre§tina ~i solidaritate umana pentru oricine a~a cum au Iacut-o §i inainta~ii, indife(eIitde credinta lui. 2. j\l111l1Ca de fndrwnare a, credincio.'jilor va .II /acllta de la 0111 la om, explicindu-se obieqia in contextul·Sfintei Scripturi ~i ariitindu-se adevarul credintei ~l originea ratacirilor sectare luate din biblii ~i traduceri confesionale, tendenlioase ~i incorecte, 3. Preotul trebuie sa cUl1oq~ca bine originea :ji doctrillCl sectelor, atlt din parohia sa, cit ~i din imprejmimi, pentruaHimuri lucrurile ~i a raspuncle prompt incercarilor prozelitiste, ' 4, in cimitire nu se vor pune piedici pentru inhumare ~i se vor respecta cu strictefe Regulamentele fn vigoare.Preotul ortodox poate oficia ierurgia inmom1intarii §i chiar sa participe la unele ceremonii funebre Cll reprezentanti ai altor culte, numai in masma in care aceasta este dorinta familiei celui dececlat. 5. In localitatile cu maimhlte culte, preotul ortodox trebuie sa dea dovada de spirit ecumenic, intelepciune' ~irespect, de buna colaborare ~i sa dialogheze cu reprezentantii acestora.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL riMPULUI

131

6. 171 parohiile vacante de vreme fndelungata unde";} aparut fenomenul seetar se impune cercetarea cauzelor vacantarii .;i a lua masuri, concrete. De asemenea preotul sa ia legatura cu Centrul eparhialpentru repamrea sau reconditionarea loca~ului de cult sau a locuintei parohiale etc. . 7. Preotul ortodox este dator a cunoa.;te dinti'n1p pe "pastorii" saL! pe conducatorii de secte .;i grupari separatiste ~i de a facecnnoscut, corect ~i periodic, protopopiatului din care face parte despre aqiunile p~oJ:!:elitiste, cu amanunte, propunind solutii sau eerindu-i eoncursul. In caz de actiu,pi prozelitiste organizate (casatorii sectare de grup, botezuri cu fast ~i propaganda, jmnonnintari insotite de aqiuni sfidatoare - fanfare, privegheri, predici indelungate cu "pastori" ~i vorbitori din afara localitatii), preotul este indatorat sa ia masurile .necesare ~i sa treaca la ofensiva cu credincio~ii sai. 8. Preo!ii tineri, mai ales, au datoria sa cunoasca isioricul sectelor 9i conceptia lor pentru a putea identifica eresul respeetiv, sa fie activiin stoparea 9i combaterea prozelitismului, sa manifeste interes fata de eursurile de indnimare speciala din cadrul Eparhiei, protoieriilor sau intrunirilor din parohiile infestate de secte. Sa eereeteze 9i sa inlature cauzele raspindirii secte1or. ' 9. Preo.tul ortodox trebuie sa explice credincio.;ilor.fenomenul sectar, ~tiut fiind ea sectantul ~i prozelitul propaga 0 eredinta eretica.Credinciosul ortodox rol11i'm sa 9tie ca totdeauna sectantul confunda pe preotul orto:4ox eu eanonieul sau eu pastorul apusean; incearca sa falsifice invatatura ortodoxa, hmind pe seal11a Bisericii strabune practici care, in realitate, nu au existat 9i nu au 'nil11ic COl11un cu traditia no astra, cu datinilestral1109e9ti. 10. Preo!ii, con9tienti de rolul lor l11obilizator ~i eJ1.emplar, au permanenta fndatorire sa participe la toate ac/iunile ob.;te.;ti fntreprinse pe plan comunal ~i sa activeze in organizatiile locale.
i

Am prezentat pe scurt citeva mijloace ~i metode de prevenire ~i aparare, precum ~i indmmarile fomrilor competente, fata de aC\iunile prozelitist~ale unor sectanti. Aceste metode :;i mijloace gellerale vor fi aplicate de preotul piistdfde suflete cu mult si1l1f, Cll tact ,~i destoinicie, silindu-se a gasi inca multe cai :;i lIzijlo(lcespecijice de ac/izllle. /n junc/ie de cazurile concrete. Nu trebuie pierdut din vederf!faptul ca, toate sectele l1-all jost niciodata .;/ nu sint nici astazi alatl/ride poporul !1pstru, ci ele s-au fiicllt ~'i se mai fac .;i acum agen/i ai unor influen!e striiine, potriJJnic(:; intereselor neal7lllfui romanesc. Preotul ortodox roman trebuie sa fie cOl1.;tient cii, prin acfilmea lui, apara spiritualitatea de veacuri Incercata a Bisericii sale ,~i aduce'astfel 0 contribu!ie reala fa fntirzierea unita!ii poporului nostru prill mUJJca~ dar mai (LleJ~ prin exemplul fui bun in toate. "Biserica noastra a fast legata deflin/a poporului roman inca de fa zamislirea lui, 17l0delfndu-i chipul eel sufletesc din zestrea ei haridi, prin.inariparea graiului .;i scrisului, fncalzindu-i dorul de unitate, libertate.;i geniului-cfeator pe vatra existen/ei .;i dainuirii lui milenare ... " (Patriarh Teoctist). Preotul ortodox sprijina ecumenismul ca factor pozitiv in Il1fratirea tuturor cetatenilor Patriei noastre .;i nu este de acordcu proze/itis.l71ul ca factor negativ, care llU folose.;te nimanui " ... Ecumenismuf practic este nU~l~l1,~ai un prile) de discuJii

*

*

*

l32

CALAuzA CRE:;>TINA

teologice, ci in pril1lul rInd 0 praftidi vie a relafiilor de fi'afietate dintre cultele din tara lloastra, cOl1sacrata injloririi patriei :;i pacii in [ume ". A:;adm; cOlltribuind la fericirea poporului, respectam tot ce a avut el sfint :;i drept :;i tot ceea ce ne-au transmis inainta:;ii, inclusiv credinfa cea adevarata :;i singura mfntuitoare, a D0l71l1ulu(17ostru Iisus Hristos. caci llwnai in felLil acesta vom it ii'aitori in Hristos :;i vred71ici urma:;i ai Sfznfilor Apostoli, martirilor:;i marturisitorilor credinfei noastre sfinte, a:;a cum au focut ~'i stramo:;ii 71o:;tri de dOLla milenii*.·

Ca slujitori ai altarelor strabune avem datoria sa aparam Biserica

~i

Patria,

* AMANUNTE BIBLIOGRAFICE in legatura eu: Mijloace ~i metode ... ~i Recomalldari ale Sjfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdlle: Nieodim Belea, Munca de colaborare a preotesei In parohie. in "RT", nr. 1-2/1934, p. Al-46; E. C. Serapion, Cuvint catre preotese, in "BOR", nr. 12/1924, p. 744-745; Pavel Borza, Gin(luri asupra Sf Taine ea mijloe de pastoralie, in "RT", nr. 111937, p. 10-16; Bunea I., Pastorul~i turma sa, in "RT" . 5-6/1936, p. 379-386; 1. G. Savin, Cre:;tinismul:;i cllltura romiina, in, "BOR", nr. 10-12/1943, p. 487-516; N. Crainic, Transfzgurarea romdnisllJului, in "BOR" nr.1 0-1211943. p. 527-529; Pe urmele apostolatului romiinesc, in "BOR" nr. il-12/1945, p. 571-589, de + Antim Nica; D. Calugar, Personalitatea religioasa-moralCi a preotlilui. factor determinant in pastoratie, in "MA" XXVIII (1983), nr. 3-4; Sp. Candea, Neecsitatea aetllala a Apostolatuilli laic, in "RT" nr. 3/1938, p. 90-98; I. Coman, Cultura demlui, in "BOR" nr. 3-4; A. C. Cosma, Fonneinoua pentru misionarisl11ull1ostru, in "RT" nr. 8-10/1926, p. 251-253; Eugen Dragoi, Metode:;i m/jloace pastorale ... , in "Indr." Galati, 1985, 1. Felea, Ortodoxie :;i sectarism, in "RT, nr. 1211928, p. 376-379; Idem, Cum trebuie sa se comporte preotul ca sa-~i asigure colaborarea mirenilor (10 puncte), in "RT", pr 8-911931, p. 273-281; Idem, Sf Scriptura in mina preotului, in "RT", nr. 4/1937, p. 148-150; loan Handa, Cum s-ar puteaface cu bun efect educa!ia religioasa-moralii a credil1cio~ilor no~tri ... , in "RT', nr. 18-19/1912, p. 512-517; Gh. Maior, Spre 0 pastorata a noastra, in "IU'',; nr.7-8/1929, p. 226-231; Gr. Mareu, Dialogul iuptei antisectare, in "RT", nr. 5-6/1943, p.27l-276; Mireea Sfichi, Sf Taina a Marturisirii, mijloc de pClstrare !ji promovare a ul1itaJii spirituale a credincio.yilor, in "MMS", LX (1984), nr. 1-3, p. 441-423; Ilie Moldovan, ProbJeme aetuale de bioetica il1 atenfia teologilor contemporani, in "MA", nr. 1~2/1986; P. MOl1l~ca, In slujba misionarismului ortodox (recenzie la luerarea: Gr. Com~a, Arad, 1930), in "RT", nr. 5-6/1930, p.279-283; 1. Oprj~, Moralitatea ca atitlldine existenfiala, in "RT", nr. 1-211 946, p. 97-115; Aurel D. Popa, ]yfCisliri pentru combaterea sectelor religioase in "RT', nr. 14-1711912, p. 441-446; Liviu Stan, Importanta mirenilor in biserica ... , in "RT" nr. 3/1938, p. 103-120; Victor N. Popescu, Sufletul preotului In lupta ell ispiteie, Bucure~ti, 1943: Idem, El'hll,ia acalistelor, in "BOR, nr. 7-9/1943, p. 379-390; D. Staniloae, Care dintre eretici .'ji Sdlisll1Cltici VOl' pUleafi primifi il1 sil1ul Bisericii Ortodme, In ,.RT", nr. 11-1211931, p. 444-447: N. Todca, Ca::lIri cxcep!ionale In via/a pastorala, in "RT", nr. 10-12/] 9 12, p. 304-309: +Vasilc al Oradiei, Rollil 5i rostlll preotllllli fn parohie. Citeva lndemnmi pastorale pentru timpui de acum, IT! "l\1A" XXVI (1981), nr. 7-9, p. 479-492; P. 1. David, RcspoJ1sabilitatea misionara dupa Sf. Trei Term-hi nr. "ST"; nr. 5-6/1934. Aleool. M. Costea, Impotriva beTiei, Bucurqti,1923: Lllpta contra rachilllui..., in ,.RT" nr. 5-6/1910, p. 227-228, Impotriva alcoolisl1lului, in "RT" , nr. 12/1923 ~i nr. 5-611024; N. Terclliia, lngerul ~-i paharul (trad.), "RT", nr. 4/1925; Corneliu Grumazescu, Contribllfii la iupla impoiri\'{{ alcoolu/ui (~i hltunului), aparitie,I925, p. 218-220. Arhim. Scriban, Chestiunea alcoolis111ului ..-, in "BOR", nr. 1411923, p.l046-1053; Idem. Clnd urmarim betia, nr. 211929, p. 218--'223; Idem, Preoti In llipta lmpotriva be{iei, in "BOR", 1925, p. 164-165; Gh. Vartoiomeu,. Betia :;i mijloacele dea 0 combate; "BOR" nr. 6/1926, p. 337-341; Betia In cre:;tere, nr. 611928; Alcoolct! :;i combaterea lui, in "BOR" nr. 2-3/1 93 I, p. 194-196. .

Partea a II-a

DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE SI GRUPARI CENTRIFUGE, SEPARATISTE
.. .lntre voi sint dezbinari ~i trebuie sa existe acolo ~i eresuri, ca sa se invedereze cei incercati. ..

(I Cor. XI,18-19)

FENOMENUL NEOPROTESTANT
Preliminarii. - Astazi, teologii Oliodoqi cunosc conceptiile neoprotestante ~i specificul invataturii lor din propria marturie. Ei nu mai sint acuzati sau confruntati, cum se fiicea in trecut, de ni~te fapte ~i lucruri, procedee ~i practici care uneori nu Ie apartineau. Astazi, depunindu-~i fiecare "catehismul", deja se cunosc diferentele lor fata de credinta primelor veacuri ~i deosebirile fata de Oliodoxie, prin propria lor l11arturie. Prin aceasta deschidere, cultele neoprotestante au consimtit la colaborarea cu Bisericile ~i confesiunile cre~tine, cu alte cuIte din tara: colaborarea intema prin Ecul11enisl11ul practic local. o data eu reeunoa~terea ofieiala de catre stat, fieearui cult neoprotestant i s-a promulgat Statutul de organizare ~i functionare ~i Marturisirea de eredin!a. De asemenea s-a reglel11entat ~i regil11ul legaturilor eultului cu. alte organizatii sil11ilare de peste hotare. Totu~i, in ultima vrel11e, unii "pastori" au inteles prin ecmnenism 0 slabieiune a Bisericii Ortodoxe, un inceput al cedarii terenului catre "noile credinte" ~i au intensificat prozelitis1Jlul fiiti~ ~i ofens iv, ceea ee nu, poate fi tolerat de slujitorii Bisericii noastre. Se intelege, 0 abatere a unor adepti, al unuj cult neoprotestant nu angajeaza in intregil11e eultul respeetiv, dar este un semnal de alanna pentru viitoare neintelegeri.

134

CALAuZA CRE~TINA

A~a cum se ~tie, in sin,4L,ttecarui cult neoprotestant ~i chiar al unor culte de traditie exista grupari dizidente:'Este adevarat, fiecare i~i rezolva problemele interne, dar aceste dizidente practica ull,prozelitism intens printre credincio~ii ortodoqi romani ~i atunci este necesara~vigilenta preotului Oliodox, denuntarea, izolarea ~i inlaturarea unor asemenea elenlente, indivizi ~i chiar grupuri ratacite. Un aspect ingrijorator este faptul ca unele secte i~i exercita propaganda dezbinarii ~i atragerii credincio~ilor altor culte actionind sub masca unui cult neoprotestant. In tara noastra sint recunoscute patru culte neoprotestante: 1. Cultul cre~tin baptist; 2. Cultul adventist de ziua a 7-a (AZ~); 3. Cultul cre~tin dupa Evanghelie; 4. Cultul penticostal sau Biserica lui Dumnezeu Aposto1ica. Cunoscind conceptiile acestor culte neoprotestante prin marturisirile lor de credinta, studiind revistele lor de specialitate, cercetind manualele lor, traducerile ~i scrieri1e lor doctrinare, carti1e de, imne ~i cintarile lor 1a adunari sau in diferite alte ocazii ne putem face 0 imagine mai clara asupra conceptii10r lor, scopului lor, tendintelor ~i realitatii vietii loireligioase. Nu vom neg1ijanici datele ~i informatiile din alte surse bibliografice,. ieferitoare la coreligionarii lor de peste hotare ~i 1a asociatiile din care fac parte. Nu yom fi pasivi, in schimb, cind este yorba de comparatie, abateri, interpretarea,fortata sau fa1sificarea invataturii Bisericii celei Una, Sfinta, Soborniceasca ~i Apostoleasca. Ei in~i~i au acceptat sa fie membri in Consiliu1 Ecumenic a1 Bisericilor ~i deci parteneri de dialog cu noi, ortodoqii. Avind in vedere toate aces-tea, putem incerca 0 prezentare a fiecarui cult: cu precizarea absolut necesaraca, fiecare i~i are un specific doctrinal, propriile manifestari cultice.

Citpitolul al p at r u lea

CULTE RELIGIOASE MAl NOI IN ROlVIANIA
Legea s-a dat prin Moise, dar haru! au venit prin Iisus Hristos
~i

adeyarul

(loan I, 17).

1. CULTUL CRE~TIN BAPTIST 1. Originea cultului baptist.' - Ca biserica, baptismul a aparut 111 seccilul al XVII-lea, il1sa teologii ~i istoricii bapti~ti afin!la.ca originea cultului se afla 111 epoca cre~tinismului primar. Nu surprinde aceastii afirmatie, fiiildca to ate sectele religioase ~i-au revendicat inceputul in primele timpuri cre~tine sau chiar in insu~i actul de na~tere al cre~tinismului. Se ~tie ca toate religiile noi au un "botez" specific. Cert este cii atit izvoare baptiste cit ~i nebaptiste desemneaza ca "stramo~i" ai cultului pe anabapti~tii secolului al XVI-lea'. Uiiii autori bapti~ti, in scopul de a prezenta istoria cultului mult mai bogatii ~i cu radacini i1~ primele veacuri crqtine, pretind cii anabapti~tii au avut ca

DENOMINATIUNJ CRESTINE, DIZIDENTE ...

135

precursori une1e "curente evanghelice", cunoscute in perioada. cuprinsa intre sec. XII-XV sub numele de bogomili, novatieni, donati~ti, pavlicieni, catari, waldenzi, albigenzi etc. In sec. al XVI-lea, anabapti~tii fonnau 0 secta destu:l de obscura In Gennania, ,,0 secta rara dogme precise, bine determinate, uniti nu numai prinopozitia comuna a membrilor ci impotriva tUlllror claselor stapinitoare ~i prin simbolul eomun al celui de al doilea botez, 0 secta strict ascetica prin felul ei de viata, neobosita, fanatica ... ". Se pare ca anabapti~tii ar fi ramas rara ,,istorie" ~i nu ar fi ajuns un nume proscris in Europa daca nu ar fi avut loc intilnirea lor cu Thomas Miinzer (revolutionarul "plebeu" spre deosebire de Luther "reformatorul burghezilor").
Thomas Miinzer, nascut in jurul anului 1498, la Stolberg, in muntii lvHinz, era un erudit teo log catolie. A obtinut de timpuriu titlul de doctor in teologi~, apoi a fost numit diacon la 0 minastire de maici din Halle. Razvratit inca din timpul ~colii impotriva arhiepiseopului de Magdeburg ~i a catolicismului in general, Munzer a u'atat eu dispret, cl1i.ar.dupa ce a ajuns cleric, rillll ~i dogmele biserice~ti eatolice, dupa cum spune Luther. L-au pasionat misticii medievali, in special operele hiliaste ale lui Ioachim de Calabria, care vorbeau de&P~e imparatia de 0 mie de ani a lui Dumnezeu pe pamint. "Lui Munzer i se parea ea imparatia d({,:o mie de ani ~i aspra judecare a bisericii denatu:rate ~i a lumii descompuse, pe careaeeasta 0 vestea ~i 0 zugravea, se apropie odata cu refonna ~i cu starea de framintare general a a epocii". Adep:t,al lui Luther, Thomas Miinzer se desparte curind de acesta, avind vederi mult mai radicale, caJ.;e;yizau societatea insa~i ~i nu numai refonna religioasa.

In 1520, Miinzer a plecat la Zwrickau, unde a fost "prirliUi':"'predicator evanghelic. Acolo el a gasit una dintre sectele de hilia~ti exaltati carecontinuau sa: existe in multe regiuni, ne~tiute de nimeni ~i care, sub haina umilintei ~i a sihiistriei lor de moment, ascundeau opozitia crescinda a straturilor celor mai de jos ale societatii, impotriva situ:atiei existente. Toti hilia~tiii~i revendicau originea in "venirea" lui Christ in jurul anului 1000. Datoritaagitatiei mereu crescinde a maselor, ace~tia ie~eau la lumina zilei, tot mai rati~ ~i mai staruitor. "Era Secta anabapti~tilor (negau botezul eatolic), in fruntea eareia se afla NicolaeStorch. Aeesta era un tesator din Zurickau, la incepulllI sec. XVI-lea, condueiitorul sectei locale a anabapti~tilot, care, sub influenta lui Miinzer, a propovaduit rascoala populara impotriva Bisericii ~i a feudalilor laici. Anabapti~tii - lnainte de bapti~ti - predicau apropierea judecatii de apoi ~i a imparatiei de 0 mie de ani, "cadeau in transa", aveau stari extatice ~i "darul" proorocirii. Pe ace~tia Miinzer i-a aU'as de pal·tea sa, din rindul lor carei izbucnire general a se va produce In aprilie 1525.
~i-a

recrutat emisarii revoltei, a
~I

Thomas Munzer ataca nn numai principii1e de baza alticatolicismului ci de manifestare in Biserica Apuseana.

fonnele sale

Conceptiile sale continuau revoltele spiritelor eretiee djn vremurile trecute. Mi.inzer tagaduia rolul Bibliei ca revelatie unica ~i infailibila; despre eredinta spunea ca e trezirea ratiunii, iar ratiunea este adevarata revelatie. Raiul nu este dineolo, credj1).cio~ii au misiunea de a instaura raiul pe pamint. Hristos a fost un om ca toti oamenii, un- pr6fet ~i un fnviitator. Impa11a~ania este 0 simpla eina eomemorativa, rara nici ~n adaos haric~(~milte altele ... ' Doctrina sa sociala era strins legata de aceste eoncepjii religioase ~i depa~ea relatiile de c1asa ~i politice de atu:nci, propunind eomunitatea bazata pe;~galitate. Prin imparatie de 0 mie de ani, Mi.inzer dorea aici pe pamint 0 societate rara deosebiri.':de clasa, rara 0 autoritate de stat straina de membrii societatii ~i opusa lor.

136

CALAuZA CRESTINA

Adept la inceput al colegului sau Luther, Miinzer il numea acum pe acesta "came ghifuita", aeuzindu-l ca s-a oprit la jumatatea .drumului (1517), adica numai la refonna religioasa §i a pactizat cu principii. Declan§indu-se,razboiul tariinese, Luther insu§i striga impotriva adeptilor lui Munzer: " ... Sa-i sfi§ie in bucati,. sa-i sugrume §i sa-i junghie ... ca pe ni§te clini turbari!". In mai 1525 rasculatii au fost 1nfrinti. In prezenta prineipilor, Munzer a fost tOliurat §i apoi decapitat. EI a pa§it spre locul execuj:iei cu acela§i curaj de care diiduse dovada §i in timpul vietii. Avea pe atunci eel mlilt 28 de ani. "Este socotit de multi 0 jertta neoprotestanta" §i martiruI furiei lui Luther. Munzer it fost podul peste RefOlma al tuturor ereziilor. Intre anii 1532-1535, anabapti$tii s-au rasculat din nou, la Munster, in Westphalia, condu§i de croitoml Johann Bockhold (Johan de Leyde), dar §i de data aceasta sfir§itul a fost tragic. Dezastrul de la Munster a pus capat r~voltei sociale §i politice a anabapti§tilor. Acum, anabaptismul redevine 0 sectii pur religioasa, pUnlndaccentul pe botezul adultilor §i comunicarea strict personala cu Dumnezeu. In urma e§ecurilor dezastmoase; anabapti§tii au devenit prooroci pe continentul european. Persecutaj:i §i de eatolici §i de protestariti, urmariti de principi, ei s-au impra§tiat §i s-au divizat. Se pare ca inainte de razboiul taranesc au fost numai anabapti§tii hilia§ti - cei pe care i-a atras Miinzer sub influenta sa. Dupa infrihgerea din 1525, 0 parte din ace§tia au repuntat la revolta soeiala §i §i-au luat numele de anabapti§ti bibliei, pentru a putea scapa de urmarire; 0 alta parte s-a refugiat in Moravia, formind 0 grupare eunoscuta sub numele de anabapti§ti moravieni, deosebit de pa§nici, §i care, 0 parte;. :s-au unit cu adeptii liusiti. Cel care a re1nviat anabaptismul, intr-o forma noua, degajindu-l de pomirile razboinice §i revendiciirile sociale, a fost Simionlv{enon, un preot catolic rebotezat, in 1531, de un anabaptist. Menon §i-a consacrat apoi viata reOl:ganizarii sectei anabapti§tilor, adoptind practici bib lice, in special sub influenta anabapti§tilor moravieni, a tacut multe ciilatorii "misionare" in Europa, organizind biserici in Olanda, Germania de Vest etc. adeptii sai luind numele de "menoniti". Dupa moartea sa, membrii sectei au renuntat la ruptura totala de viata societatii, izolare, tara a se reintoarce la vechile pomir!, ale anabapti§tilor din vremea lui Munzer. Aeeasta ar fi, pe scurt, "preistoria" bapti§tilor: anabapti§tii §i menonitii. 2 Scurt istoric. In fOlma.)n care se cunoa§te astazi, baptismul a apiirut in Anglia, la inceputul sec. XVII-lea. Insa istoria baptismului din aceasta perioada este destul de confuza. Actul de na§tere propriu-zis al baptismului a fost semnat, de fapt, in Olanda, veriga intermediara iutre anabapti§ti §i bapti§ti fiind menonitii. In 1608, un pastor puritan, John Smith, fondatorul unei congregatii separatiste (1606) emigreaza din AngJia in Olanda. "Teologii" bapti~ti spun ea Smith, sub infiuenta menoniti16i', capata convingerea ca llli pot ji botezati ./i copiii, dcoarcec nu exista niei un "temei" in acest sens In Noul Testament. Smith se autoboteaza, formind 0 noua comunitate, botezlndu-i prin stropirepe cei care-l urmim ~i IUlndu-~i numele de bapti~ti. Dar nu dupa multa vreme, Smith a regretat autobotezul sau §i Impreuna eu majoritatea grupului, a eerut menonitilor sa-i primeasca in secta lor. Nu toti cei botezati de Smith au acceptat treeerea la menoniti, In fruntea acestora situlndu-se Thol7lasHohvys. In 1611, Hohvys, impreuna cu mieul grup care 11U I-a unnat pe Smith, revine in Anglia ~i intemeiaza prima biserica baptista, la Londra. Bapti§tii au fost persecutati iniiinpul domniei Stuartilor, care au militat pentru reintroducerea eatolicismului, prigonind toate ramurileprotestante, indeosebi pe bapti~ti, care erau cei mai depalia!i de dogmele catolice. In vremea razboiului civil, multi dintre ei au luptat in armata lui Cromwell; numaml bapti~tilor a creseut, de~i au avut ~i perioade de persecutie pina in 1689, c1nd comunitatile lor au capatat dreptul de organizare: Bapti~tii s-au divizat inca de 1a'inceput in doua grupuri distincte: "bapti§ti generali", discipolii lui Smith ~i Holwys, care sustineau doctrina mintuirii generale, dupa care Hristos a murit pentm

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZlDENTE ...

137

salvarea tuturor oamenilor, ~i "bapti~tii particulari" adepti ai unei grupari In fnmte cu un fost pastor puritan, Henry Iacob care accepta conceptia calviniia mlntuirii particulare, adica Hristos 11a murit pentru toti, ci numai pentru cei alqi, predestinari pentm salvare. Aceasta despartire conventional a s-a atenuat in cursul secolului al XVIII-lea, dnd cele doua curente sfir~isera, in 1791, prin a se uni sub 0 singura'denumire ~i organizare - baptisl7lll1. Au continuat Insa sa apara disensiuni in sinul baptismului, ceea ce a dus la na~terea multor ramuri baptiste ~i baptismale care continua ~i acum. ., Baza doctrillara. - Abia pe la 1900, s-au cristalizat clteva principii: autoritatea Bibliei, necesitatea unei experiente personale cu Duillnezeu pe'ntru' omul care devine membm al comunitiitii baptiste; administrarea botezului numai adultilor cate pot intelege semnificatia acestuia, spre deosebire de copii care nu sint con~tienti de primirea botezului etc. Dupa unii istorici, bapti~tii nu au un Crez oficia,l, Gonfesiunile de credinta au fost stabilite in diverse date ~i locuri. Se pare ca prima confesiune. de credinta baptista a fost adoptata in 1689 dnd au capatat libeliate deplina in Anglia, confesiunea aceasta fiind reeditata In 1855, 1958 ~i 1966, dupa cum afirma teologii bapti~ti. Redam'.din Marturisirea de eredin/a a Cllltului baptist pupctele doctrinare mai importante. 3. Invatatura de credinta: 1. Seriptura este inspirata de Duhul Sfint, este cuvintul lui Dumnezeu scris; 2. Dllll1neZeU este creatoml, sus}inatoml ~i stapinitoml tuturor lucmrilor, intreit in persoane, Tatal, Fiul ~i Sfintul Duh; 3. Ol71u/ este creatde, Dumnezeu, trupul sau e lacut din tarlna, iar natura spiritual a e din Dumnezeu ... El raspundede fapte, vorbe ~i gindurile lui; 4. paeatlll. Ademenit de diavol, omul nu a ascultat pomnca lui Dunmezeu ~i astfel au intrat in lume piicatul ~i blestemul. Pacatul este Jipsa de conformitate fata de Jegea morala a lui Dumnezeu, fie intr-o actiune, dispozitie sau atitudine. Pacatul este universal, iar cOl}secinta acestuia este moartea spirituala. 5. AIfntllirea este sciiparea omului de sub urmarile pa,catului; omul nu se poate ascunde. Nu-~i poate crea merite, prin fapte bune, ca sa-~i acoper'e:,trecutul vinovat. Mintuirea se da prin haml lui Dumnezeu, care e gratuit. Omul piicii.tos prin:,na~tere se poate mintui dad indeplinqte doua condirii: pocainta ~i credinta. 6. Na,]tGrecl din nou ,es!e, regenerarea vietii, inzestrarea eu 0 dispozitie deosebita care cuprinde intelectul, sentimentele. !?i vointa. 7. Biseriea cuprinde totalitatea credincio~ilor din toate timpurile. Nu e 0 organizatiepaminteasca "vizibila", ci organismul viu, spiritual, al celor mintuiti, adid al celor care au crezut in Hristos ~i au fost "nascuti din nou" ... 8. Slzljitorii Bisericii sint de doua categorii: pastori ~i diaconi. "Ordinarea" acestora se face prin punerea miinilor. Pastoml se ingrije~te de supravegherea,:pa~torirea ~i cinlluirea spirituala ... Diaconii ajuta pe pastori in administrarea bun uri lor materiale ale biserieii ~i initiaza actiunile filantropice. "Preo!ia" nu formeaza 0 clasa speciala, ci 0 calitate pe care 0 are fiecare credincios; ea e lIniversaia (sub!. n.). Fiecare eredincios e "un preot" ~i are dreptu) de. a se apropia de Dumnezeu prin Iisus Hristos, lara alt mijlocitor. 9. Sil71bolurile Noullii Testament - Biserica nou-testamentara are doua simboluri: Botezlll ~i Cina DOl7ll1u/ui. Acestea 1111 sint t(line (sub!, n.). Botezul se savir~e~te prin afundarea in l1umele TreimiL El este simbolul inmol1111ntiirii omului ,'eehi ~i al invierii omului no1.1. Nu are calitatea de a cura~i paeatele, aceasta 0 faee numai singele lui Hristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, el trebuie,mai intii sa primeasca mlntuirea - sa se pociiiasca ~i sa creada. Copiii, intrucJt nu pot marturisid au indeplinit aceste conditii, l1l1 sint admi~i pentru botez. Botezul sc siivir~e~te numai la majorat. Cina DOlllnll/ui - simbolul moqii lui Hristos, pentru om, se compune din piine ~i vin, neamestecare. Nu are calitatea iertarii pacatelor, estc doar comemorarea iertarii pacatelor prin jertfa lui Hristos. Cina se poate Iua de catre toti acei ce ~i-au marturisit credinta In Hristos ~i au fost botczati. Cind primqte cina, credinciosul are datoria de a se cerceta pe sine. 10. Ziua DOl7lnuiui - Duminica este ziua de adunare, sfintita de Dumnezeu prin Invierea Fiului Sau. Are caracter comemorativ. Nu existii sarbatori inchinate sfintil0r. 11. Via/a de apoi - Plna la venirea lui Hristos exista 0 stare intermediara (sub!. n. purgatoriu), Dupa judeeata de apoi, eei mintui!i vor mo~teni viata de veci in fericirea cereasd, iar cei nemlntuiti vor fi lepadati de Ia fata lui Dumnezeu in chinul ve~nic. 12. Disciplina in biserico. se asigura prin masuri ca: mustrare, ridicarea drepturilor ~i excluderea din biserica a eelor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte. 1'3. Rugaeitlnea este starea de legatura intima a omului eu DUl11nezeu. Ea este exprimarea directa, de aceea nu este nevoie de carti de mgaciuni. 14. "Sjin!enia" se obtine prin lucrarea progresiva pe care 0 face Dumnezeu prinDuhul Sfint, in viata eelui salvato 15. Casatoria este orinduita de Dumnezeu. Cre~tinii trebuie sa Incheie 0 casatorie numai in Domnul,

138

CALAYZi\ CRE~TINA

adicii numai cu credincio~i (bapti~ti). Divogul este admis numai 1n caz de adulter dovedit sau de parasirea ciiminului. 16. Raportlll cliltuluig~(:societatea este conceput in sensul ca statuI este de la Dumnezeu, fiind investit cu putere penti7i1,pastrarea dreptului, ordinii ~i pentru pedepsirea rauracatorilor. Cuvintul lui Dumnezeu in<icamna la supunere fata de legi ... 17. Aile collceptii ~ sint comune tuturor mi~carilor religioase~' . ' , 4. Loca~uri de cult. Loea~urile cte.,'l;Vlt baptiste nn se disting printr-o arhiteetura proprie. Exteriorul este asemanator eu eel al unej'c'ase oareeare, neavind de regula nici un semn eultie, afara de 0 tabli!a sau 0 mica finna: "Casa de, rugaciuni a eulhllui baptist". "Converti!ii" de la alte eulte s1nt pF:ipli!i eu deosebita solicitudine. A~a se face ea ortodoc~ii pleea!i la bapti~ti adue eu ei erucea ~i ~lte semne ce au aparut ~i pe "casele" de adunare. Cladirea are mai multe incaperi, eu 0, fl.luc!ioi1alitate auxiliara, dar locul eel mai important il ocupa sala unde au loe "serviciile" relig~p'ase, De obkei sala are forma dreptunghiulara, este lipsita de podoabe sau obiecte de cult, 'in:fa,Tase afla un piedestal unde se gase~te amvonul ~i un ~ir de seaune pe care iau loe cei inct~din!a!i euconducerea serviciului religios. Casele de rugaeiuni de la ora~e, cu un numar mare..<de membri, au ~i balcon, De regula, baptisteriul este in fa!a, in spatele amvonului, zidit in 'lrfara salii de cult deoareee eandita!ii la botez sau "rebotezare" in credinta baptista dupa ce. si~t cufundati in apa trebuie sa se 1mbrace, No!iunea de biseridi. desemneazafie,corimnitatea spiritual a a credineio~ilor, fie unitatea de baza organizatorica. Oficierile san serviciile religioase.,:$eFyic::iile religioase au loc in anumite zile din saptamina, la amllnite ore. De asemenea s1nt servi~1i::]'eligioase speciale, legate de sarbatori pe care Ie tin bapti~tii: Anul Nou, Boboteaza, Floriile, Pa;;tile, Dumineca Tomii, Inaltarea Domnului, Rusaliile ~i Craciunul. ' . , 1. Serviciul religios saptamfnal se tine la ora~e vinerea, iar 1n mediul rural, s1mbata seara. Serviciul religios duminical 1ncepe cu 06r~ de rugaciune condusa de un membru al comunitatii. Se pot "ruga" toti eei ce doresc sa 0 faca"pupa ora de rugaciune urmeaza ora biblica, care este eOl1dusa de unul din membrii adunarii carimu i~a fost 1nctedintata aceasta misiune. Urmeaza apoi serviciul religios condus de pastor sau de~espi:msabilul local sau de catre un membru din comitetul bisericii. Poate sa-~i aduca contributia 1ncailful serviciului religios orice credineios, eu 0 cintare, o rugaciune, 0 recitare sau sa vorbeasca ·pe·teme religioase ... 2. Botezul este unul dintre celerPai'solemne servicii religioase ale eultului baptist. Se savlr~e~te la majorat ~i se administreaza mimai ,celor care depun marturie publica despre credinta lor. Elementele aeestui serviciu religios sirit:'fugaciunea, citirea unui text biblic, cintari ~i predica in care se exprima un punct doctrinar refetitor la 1nsemnatatea botezului. Botezul se savir~e~te in baptister* de catre pastor. , 3. In cadrul serviciilor religioase sap'1:aminale sau duminicale are loc, 0 data pe luna Cil1a Dommdui.** Actul propriu-zis al Cineillblli;iaza dupa prediea, iar materia acesteia 0 constituie doua e1emente: visul ~i plinea. Piinea este \frinta in bucati miei de ditre pastor, iar vinul e turnat in pahiirele, dupa numarul aproximativ alpa:tti'cipan!ilor. 4. "Cul11mia" 1n cultul baptist m( este' 0 taina, ci un act 1ncheiat ell solemnitate 1n cadrul serviciului religios. Cununia este saviqita decatre pastor. Servieiul religios de la cununie consta in cintari ~i mari versificate, racute pentru l11ire~imireasa de cMre tinerii din comunitate. Se rostqte 0 predica ocazionala in care se vorbe~te de ilhportan!a casatoriei ~i se dau sfaturile necesare. 5. Servicilll fl1l7101'1711ntarii se ofieiazi'f la casacelui decedat, de obicei in eurte, sau in casa de rngiiciune. Serviciul religios al· imnonnintarii se savir~qte de caIre pastor sau diaconii ordinati ~i se compune din rugaeiuni,cirttari ~i predica, prin care se urmare~te mingiierea ce10r din familia decedahllui, La to ate serviciile religioase, muziC<l,\ocupa un loc de frunte; cintari pe care Ie interpreteaza in comun toti credincio~ii, apoi cornri' aCQmpaniate de un grup instrumental. Cintarile eomune sint acompaniate de orga sau alte instrumente, Raspindirea baptismului. ~ Stat~te/ Unite ale Americii. BaptismuL s-a dezvoltat in mod deosebit pe continentul american. Cre~terea.numarului membrilor bisericilor baptiste 1n SUA a determinat, inca din a dona jumatate a','sec, al XVIII-lea, organizarea acestora. In 1770 s-a * A se vedea ... , p. 266. ** A se vedea ... , p, 280.

DENO/vJINATIUNI'CRESTINE, D!ZWENTE ...

139

inccrcat 0 afiliere mai larga, propunindu-se un plan pentrl~·i(J.1unire a bapti~tilor la nivel'national, avind ca centru asocia!ia din Philadelphia. _ . ."" Totu~i, nu s-a creat un organism national. In 1845,' delegatii bisericilor baptiste din Sud sau lml1mit la Augusta (Georgia) ~i au organizat "Convenila"Baptista de Sud". Aceasta a fost un nou tip de organizare baptista, putemic centralizata avind:.:i~,sit1ul ei mai multe societa(i. Bapti~tii de euloare s-au eonstituit ~i ei in organizatia "Conventia N;it16nala", in 1895, Cll scdiul la Atalanta. In nord au existat mai multe conventii m~i mlei, car~ s-all'11l1it in anul 1908 formind "Convenlia Baptista de Nord". Desparrirea bapti~tilor de nord de ,ceidin:sud a fost urmarea luptei impotriva "". '. sclavaaismului. bEmigrantii s-au eonstituit in mai multeconventii pe"~<ltionalitati ~i apoi s-au raspindit pe toate c o n t i n e n t e l e * " Organizatii internationaie: 1. Alianta Baptista MOlldiala. Aceasta organizatie a,fost infiin!ata in anul 1905. Are sediul la Washington; 2. Federatia Baptista Europeana. A fost infiintata,oi,p anul 1948. ~. Federatia baptista Billy Graham. Mai sint ~i alte:asociatii baptiste ... In cadrul Mi~carii general baptiste exista ~i unele tendinte!'centrifuge sau dizidente: 1. Biserica lllenoilista (recunoscuta in SUA ~i in multe state occidentale} este Biserica, originala" anabaptista, intemeiata de Menon; 2. Bapti:jtii vechi sustin predestinatia,i'igida; 3. Bapti:jtii fiberi (sau vointei neinduplecate) sustin destinul absolut; 4. Baptl:jtii logi:jti sau;""de simbata" proveniti din negustorii mozaici sau prozelitii acestora, serbeaza sabatul ~i alte s,a~b'atori mozaice etc.; 5. Bapti:jtii celor :jase pOrllnci (un fel de cod religios cu principii mozai2e!'$1'.rl:~otestamentare necesare "mintuirii" neamului omenesc); 6. Biserica discipolilor lui Hristos p]t.~~tiHa botezul copiilor, dad! parintii 0 cer. Se bucura de trecere in lumea neoprotestaJlta. Spun c~)h~~:'~ste creat, ~i deci nu este Dumnezeu. Se mai numesc "Fratii uniti ai Domnului"; 7. Bapti:jtii :~~n{itCJ~i,enl sustin ca Sfintul Duh nu este Dumnezeu, iar Fiul este creat ~i deci nu este, Dumnezeu:,',,~','$,lserica lui Dumnezeu, ramura mai modema, care practid! spalaJ'ea picioarelor ~i ajutorarea fratiIOl;.J\U un fond de solidaritate mondiala; 9. Bapti:jtii cufill1datori, cei care boteaza adeptii (maturi: ,prLll cufundare cu capul in jos de trei ori); 10. Bapti:jtii cuvfntului, grupare in alte continente,;care' nu tin cont de alte confesiuni ~i practica un prozelitism intens; II. Bapti:jtii fj-atietatii, grupare ,a membriloT de culoare din SUA, care se declara originala prin pelerinajele pe care Ie fac la Icn:dan; 12. Bapti~tiiremeilor purtatoare de mir, grupare a credincio~ilor care practica botezul, j:)!uncilor, au "ierarhia" feminina ~i fac prozelitism In toata lumea etc. Patrunderea §i rii~pindirea baptismului in Romania**. Intiii bapti~ti din Romfmia nu au fost romani, ca dealtfel ~i cei din celelalte culte. 1. Situafia cultului baptist pilla la 1918. - Biseri~a baptista germana din Bucure~ti este cea dintii biserid! baptista din tara no astra. Infiintarea adesteia' este legata de numele lui Karl Scharschmit, care emigreaza in Romania in anul 1856. Scharschmit ~i sotia sa due 0 activitate misionarii intensa ~i ci~tiga adepti printre conationali. '" .

* BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: A. H. Strong, Syste,malic theology, A. Compendium Ed. Pichening, Inglich, ITD, London, 1970, 1168 p. Willioam R. Estep, Tlze Anabaptist stall!, William B. E. Publishing Comp., Grand Rapid, Michigan,' '1977; Br. Wiirtz, op. cit., p. 9-45; T. M. Popescu, Privire istorica ... p. 381-382; ALN. Constantinescu. op. cit., p. 27-30; P. Deheleanu, op. cit., p. 42-44; Ev Mantiunea, op. cit., p. 53-57, 65-67; B~lptismlll ... ~i doctrinCl baptista ... , in "RT" 1111937; Gr. Com~a, Sectele religioase din Romania, Brieurqti, 1924; Idem, Baptisl7lul In Romania din punct de vedere istoric, Arad, 1927; Cleopa I[ie",Despre Taina Botezului, in "Despre credinta ortodoxa", p. 117-133; P. David, Premise ale diaI,QgIcilui ... , p. 213-513; Ilarion V. Felea, Critica ereziei baptiste, Sibiu, 1937; Cliitele religioase ... ,p. 141-142; V. G. Ispir, Curs de fndrumari misionare, Studiul sectelor (ms), Bucurqti, 1926, p. 54-Tl;; T. M. Popescu, Cum falsifica bapti:jtii i!toria cre~tinisl71ului, Arad 1931; S. $iclovan, Sfinta.Tradifie:ji bapti:jtii, Arad; + Valerian, Indrumatorul pastoral, Oradea, 1952. ** Multumim D-Iui.Prof. dr. loan Bunaciu - Directorul Seminarului baptist din Bucure~ti - care in spirit larg ecmnenist ne-a pus la dispozitie carti; 'lucrari, articole, studii ~i date deosebite in legatura cu mi~carea baptista.

140

CALAuZA CRESTINA

In 1865 vine in Bucure~ti un preqicator gennan, Augustin Leibig, ~i boteaza in apa Dimbovitei mai multepersoane. Un an mai tirziu, se infiinteaza cea dintii biserica· baptista de limba gennana, in str. Popa Rusu un de functioneazii§i astiizi. Cultul, in dorinta de a-~i sustine. vechimea in Romania, ~ocote~te insa anul venirii familiei ScharscJ1mit In Romama (1856) c!l.anul "infiintarii" primei biserici baptiste la noi. III Transilval1ia - prima bisericii haptistii a fost organizatii in anul 1875; acest fapt se datoreaza unui croitor, Alltal Novak, care a reu~jt sii converteascii un grup de credincio~i refol111ati maghiari din Saionta (Bihor). Printre cei botezati se afla ~i Miha(v Komay care, mai tirziu, a fost numit pastor pentru biserica din Salonta Mare. Datoritii activitiitii sale s-au organizat mai multe biserici baptiste in judetele Bihor, Arad ~i Timi~oara. Bapti~tii din Transilvania au initiat citeva "misiuni" dincoace de Carpa!i, in special in Dobrogea, unde au botezat grupuri de·naivi la Cemavodii ~i Arabagi. Ultima "misiune", in 1913-1914, s-a datorat inceputului riizboiului intii mondial, fiind "botezat" C. Adorian ~i trimis apoi la Seminarul baptist din Hamburg, devenind pastor in Bucure~ti. Dupii primul riizboi mondial, in 1921, bis~ricile baptiste din Transilvania se unese ~i ia fiintii flniunea COl11ul1ita{ilor CreiftilJeBaptiste. In 1921 s-a infiintat ~i Seminarul baptist. !n baza legii eultelor din 1928;Qapti~tii au fost recunoscuti de stat ea asociatie religioasa. Intre 14-16 februarie 1921, areloe.la Buteni (Arad), primul Congres al cultului. Dar adevarata libertate pentru bisericile baptiste survine dupa 23 August 1944 prin Deeretlll-Lege. nr. 553 publicat in M.O. 11f. 253 din noiembrie 1944, prin care Statui roman reeunoa~te ~ultul. 2 Silualia juridiea a Cultllluibaptist din Romania III 1948. - In 1948 cultul baptist a depus la Ministerul Cultelor noul Statutde organizare ~i functionare eu llf. 4136011948. Doi ani mai tirziu, in 1950, s-a publicat "Statutlll de organizare ~i functionare a cultului cre~tin baptist", care este in vigoare ~i astiizi. . 3. Struetllra organizatoriea it biserieilor baptiste dill Romclnia. - Organizatia locala a cultului este biserica, constituitii prin unirea voluntarii a unui gmp de credincio~i care accepta din propria lor convingere marturisirea. credintei baptiste. Bisericile sint organizate in eOlllllnita{i. Comunitii\ile alcatuiesc Uniunea Comunitatilor Cre~tine Baptiste din Romania. Sedilil uniunii este in Bucure~ti. Uniunea este organul centralieprezentativ ~iadministrativ al cultului. Toate organizatiile cultului (filii, biserici, comunitati) sint iricadrate in Uniunea Cultului baptist. Uniunea este condusa de un Comitet ales pe tennen de tre'(ani, compusii din cel mult 15 membri a1e~i din delcgalii comunitatilor. Comitetul Uniunii face· recomandari Congresului pentm alegerea pre~edintelui ~i a secretarului general, care reprezintii,.,Uniunea in fata organelor de stat. Organul suprem al Cultului baptist es!e Congresul, compus din delegatii comunitalilor. 4. Pregatirea personallilui de cult. a) 1nva{amilltllf. - Seminaml teo logic infiin!at in anul 1921 a functionat 'la inceput in comuna Buteni (Arad), de unde s-a mutat la Bucure~ti unde functioneaza ~i astazi. ., Casa de pensii ~i ajutoare a cultului baptist a luat fiin!a ~i s-a organizat in anul 1958 ~i func!ioneazii in Bucure~ti. .• Revista cultului baptist este Il1drullliitorul ere.ytin baptist. De asemcnca, se tiparesc carri de cult, coleqii de imne pentru credincio~i etc. *

*

BIBLIOGRAFIE LAMURITOARE

1. Bunaciu, Piitrunderea eredin{ei bctpfiste fa Set/Oil/a, in "Indrumatorul crqtin baptist'" XXXV (1980), nr. 9-10, p. 13-14; Idem, Teologia sistematica, Ed. Uniunii Comunita!ilor Cre~tine baptiste din RS Romania, Bucure~ti, 1976, 376 p., "Cuvlnt explicativ, p. 3-4; Idenl, 1storia raspil1dirii eredin{ei baptiste in Romclnia, Bucure~ti, 1981, 246 pag, +32 pag + cli~ee; The Chris/iall Baptist ellll. .. Bucharest, 1982. De asemenea:"Marturisirea de credin!<'i'" a culhllui cre~tin baptist; Cinlarile Evangheliei. Cintari duhovnice~ti pei1tfu Bisericile cre~tine baptiste. Ed. XIII, Editura Uniunii

comunitiitilor cre~tine baptiste din RSR; Bucure~ti, I ~76, 455 p. + index, 25 p., inspirate dupa "Anglican Hymn Book"; Alte surse: Calea In vja{a, Indreptar ilustrat, de Norman Warren, f.a., 16 pag.; Paeea eu DUlllnezeu, de Billy Graham; "Indrumatoml cre~tin", trad. de Jeremie Hodoroaba, f.a., 248 pag.; Cereetafi Scriptllrile, Scurte lec(iuni biblice, Ed. Lumina lumii, f.a., 168 pag.; ISlIS salvatorlll tau, de Dr. A. Popovici, Ed. Lumina lumii, f.a.,134 pag.; John R. W. Storr, Esentiallil creiftinisl1l11lui, f.a., 144 pag. DER, vol. I, p. 298; ESL, p. 170;NCE, vol. 2, p. 75; NGA, p. 25-30; SM, vol. 1, p. 146-148.

DDvOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE ..

141

MANIFEST ARJ ~I TENDINTE ALE CULTULUI BAPTIST

De obicei se spune ~i ast~zi ea nota specific a a baptismului 0 da botezul. Afirmatia se bazeaza mai mult pe etimologie. In realitate, toate cuitele neoprotestante pun accentul pe "botezul credintei", botezul 1a majorat, exeeptie Iacll1d doar ramura,,()e~tinilor dupa evanghelie" tudorista. Fire~te, sint unele abateri In ce prive~te botezul, dar nu sint esentiale. Fata de teologia confesiunilor traditionale, teologia neqprotestanta (dad poate fi v~rba de 0 teologie in sensul real al cuvintului) este incomparabil mai Pl,\tin elaborata, de 0 mare simplitate. Dintre neoprotestan!i doar bapti~tii pot pretinde ea. au 0 istorie de c1teva secole, in timp cc is tori a ceIorlalte culre neoprorestante abia dacii se intiudepe durata ul1ui veac. La noi in tara, Uniunea Cultului Baptist asigura 0'. unitate organizatoriea ~i doctrinara corespunzatoare lntre organele centrale, comunitati cu verigi intermediare ~i biserici care constituie unitatile 10caJe ale cultului. Manifestari proz~litiste baptismaJe. ~ In pofida lib~rtatii de cult de care beneficiaza, unii adepti bapti~ti cultiva 0 putemicii mentalitate de secta,lricercind fortarea cadrului legal pe ascuns ~i uu se dau In laturi sa calee chiar Ia!i~ legea sau propriul statllt al cultului pe care sa Ie declare inguste atunci dnd nu Ie favorizeaza intentiile. Prin expresia "poporul baptist" ei vor sa men!ina 0 ofensiva pennanenta pentm a "converti" la baptism credincio~ii altor culte. Atnnci dnd calea Iegea, botezind pe cei care provin din alte eulte, ei invocii l110tivul ca "botezul este un act de cult, iar Jegea nu reglementeaza actele de cult". 0 ]ogica sui-generis! Dar acest act de cult de drept ~i de fapt inseamna 1n nnmeroase eazuri trecerea unor credincio~i de la alte culte la baptism. Or, trecerile de la un cult la altul pot fi reglementate in cadrul ecumenismului practic local excluzind m311ifestarile de prozelitism. Deci;;,;c?re ar fi dreptul statutar de care, chipurile, ar .fi privat cultLlI? Acela de a boteza In baptis~etpe toli cei care nu sint botezati. Sfidlnd cadml statutar, un pastor baptist din Oradea a botezaUntr-un singur an 400 prozelili. Si cazurile de acest fel nu sint razlete ... Sa revenim iusa la expresia "poporul baptist". Aceasta 1m inseamna cum s-a spus, ob~tea baptista, masa credincio~ilor bapti~ti. Expresia trebuie luataad-litteram. Apartenenta la cult este riguros cultivata. Credincio~ii ea ceta!eni, ca membri ai soeietatii au diferite statute sociale, fac parte din diverse grupari socio-profesionale, caracteristicilepecare credinciosul Ie are in viata sociala, se face abstractie atunci clnd intra in. comunitatea baptista; atunci, eel botezat "iese din lume" ~i intra in rindurile popomJui baptist, devenind "frate~' cu oricare baptist din tara sau de pe glob. Nu de putine ori, "creduiul baptist" roman nu-l COilsidera frate pe cel de un neam cu e], dar il nume~te frate pe baptistul din Anglia sau SUA. F0l111ele con~tiintei sociale sint reduse numai la con~tiinta religioasa. Viata eelor care fac parte sau sint numai apartinatori ai cultului este dirijata de bisericii, chiar din pnmcie dupa preccpte!e baptiste, oferindu-Ie acestora 0 preocllpare cit triiiesc pe palTIlnt: "realizarea" religioasa. Pentru cine nu cunoa~te mai In amanunt viara cultului;'apare firesc nedumerirea: cum e posibil ca cineva sa accepte de bunavoie rigiditatea ~i lngradirea, sa se lase dominat ~i dirijat. Trebllie spus cii mijloacele, formele de acaparare a c'On~tiin!c1or prin prozelitism ~i de menlincre a acestora 111 comunitate sint deosebit de modeme~i, in acela~i timp, sint exploatate ell multa abilitate sentimentele omene~ti, afectivitatea. Mai mult, mi~carea baptista a ac!optat diverse forme de acti\'itali cu!tural-artistice. Exceptind partea "sacramentalii" de altfel ~i a~a destul de sumara, la neoprotestanti, 0 buna paTte a manifestiirilor de cult este inclinata pe forme cllltiJtale din viata civila. De exemplu "serviciile" religioase l~i piere! aureola de "slujbe", in schimb devin mult mai atractive tocmai prin simplitatea "sacramentala" ~i a spectacolului. In general, aqiuniIe prozelitiste se sprijina foarte .mult pe spectacol iar la bapti~ti, activitatea artistico-religioasa detine un loc important. Fanfarcele, orchestrele, formatiile corale ~i gmpurile de recitatori credincio~i sint formate, i11 majoritate, din tineri. Majoritatea cori~tilor sint noti~ti. La unele biserici in ultima duminicii a lunii, copiii credincio~ilor bapti~ti sustin un "spectacol" artistic incH daca n-ar fi continutul religios, ai avea impresia ea te afli intr-o sala de festivitati. Orchestrele de la bisericile baptiste maTi, care cuprind uneori, ~i tineri straini cultului, pot interpreta pagini din muzica culta avind in vedere .ca printre componentii lor se afla ~i absolventi ai Conserv·atorului.

142

CAL'A1JZA CRE$TINA

A ineeput sa dispara imaginea ;;rlit{~ionaril1ui" eu Biblia sub haina, gata sa angajeze in loeuri felmite diseutii religioase. "Misiollarii:' folosese mijloace modeme; intra in casa celui pe care spera sa-I converteasca eu magneto(onul, cu casetofonul sau videoeasetofonul, pe benzi af11ndu-se inregistrata muzica religioas-ajconila ~i orchestrala), versmi ~i binein!eles predici. "Atractia" incepe, in nenumar~.~eFazuri, cu ajutorul muzieii, a spectacolului religios imprimat in loca~urile de cult. Apoi urrrieaia prediea ~i negre~it, invitatia de a auzi pe viu toate acestea la unele comunitiiti "baptiste" .ciit~. nu sint sub controlul eulhilui respectiv. Serviciile de cult legate de amllnite.evenimente din viata credincio~ilor (botez, eununie) capata 0 atmosfera fastuoasa. La botezul\unor prozeliti, care a ayut loc la 0 casa baptismala din Bueme~ti, au luat pmie 2.000 de perso·ane: Numai numarul partieipantilor a fost deajuns pentru a impune momenhllui 0 solemnitate deosebita. Sarbatori laice (ziua mamei, zimh-t6pilului, sarbiitoarea majoratuJui etc.) sInt integrate in cult, bineinteles eu ve~mint religios,de:eatre pastorisimpli. Sint initiate intilniri ~i exeursii aje;1ti'perilor bapti~ti din diverse localitati. Cultivarea ~i in acela~i timp exploatarea sentimentelor omenqti este una din "mrejele" eele mai frecvente ale prozelitismuluipaptist; ajutoare in diferite situatii, asistenla medicala, vizitarea bolnavilor sint doar citeva diritni .acestea. De luat aminte sint declaraliileuno~candidati la botez. A~a de exemplu, intr-o biseriea fiecare a trebuit sa povesteasca imprejura:dle in care "I-au cunoscut" pe Dumnezeu. Ei bine, un adept baptist "l-a cunoscut pe Domnul;"lp~spital. 0 tinara a povestit cum a trait 0 mare decep!ie, iar eolega ei de ~coaJa i-a venit in ajlitor; '~'condus-o la adunarea baptista ... 0 alta "J-a cunoscut pe DomnuI" in intreprindere, prin colegek ei baptiste, tocmai c1nd trecea prin momente greIe (sotul ei, permanent beat, 0 aIunga de' aoasa). In fine, un tinar "J-a cunoscut pe Domnul" Ia proprietaresele care I-au gazduit... ..,i.'., A~adar, gesturile sensibile, umanitareq ekcursii,formalii artistice, speetacole religioase etc., to ate acestea sint inveli~uri care atrag, creea:z~ 1m mediu ambiant, favorizant prozelitismului. Insistenli, neobosili, prozeliti~tii baptismali consid~tiL"vinatoarea de suflete" 0 datorie fata de Hristos. Bapti~tii prozeliti~ti actioneaza in toate mediile, .cJ:!,i~r:i.iJ;liversitare.Faptul ca tinerii proveniti din familii baptiste frecventeaza invatamintul superior este citse:.poate de firesc, sint in primul rind cetateni ai tarii, iar in societatea noastra a fast eliminata orice discri:minare. Dar con~tiinta de grup, con~tiinta apartenenlei religioase este atit de insistent cultivata,.incit tin~rii bapti~ti tin seama la alegerea profesiei ~i de cerintele culhllui. Uneori a~a cum se serIwa\eaza in unele centre universitare, ei prefera conservatorul. Acest amammt in aparenta 0 intimplare,vine,sa sustina observatia ca propagatorii prozelitismului pun mare accent pe activitatea m1istico-religioasa, pe spectacol. Viitorii absoJventi i~i vor dami priceperea atit la locul de munca cit ~i in adunare<lc, ,frilitilor. Atentia cu care mi~carea baptis;JJ1ala,lnC011jOara pe tinerii sai adepti care studiaza in ~coli, institute universitare este plina de solicim9i~1e_~i de afectiune. Ajutorul material pe care-I acorda unor shldenti ai caror sustiniitori au posibiIWtp modeste pare firesc. Dar ahmci cind la sfir~itul anului universitar la una din bisericile baptisfe s,,: organizeaza 0 .seara mmata de agapa pentru absolventii care se despart de ora~ul in care au Shldi~t; geshll capata alte dimensiuni, alte semnificatii. Tine;-ii absolventi predau ,,~tafeta" celor care-immeaza, 0 ~tafeta a prozelitis1l1ului care intI'a nevazuta in institutele de invalamint superior, care pa's:treaza con~tiinta apartenentei religioase, datoria de a . converti ~i pe alti tineri. Tinerii absolventi care miine vorprofesa in institutii centrale, sociale, in intreprinderi, pe ~antiere, in agricultura etc. vor desra~ur~~i actiuni deprozelitism. Sint semnaIate cazmi cind la case de adunare apar medici-predicatori;,'ingineri-predicatori ~.a_ Ce poate predica un medic? Sa-i ascultam pe U11UI dintre acqtia cafuia i s-a dat cuvintul Ja amvon: "Ca medic am vazut multe cm}~iene in special la tineri care nu au crezut in Dumnezeu. Eu am redat sanatatea celor bolnavi, ll1a(ales dupa ce ace~tia au inceput sa frecventeze adunarea no astra. Ei s-au vindecat datorita mgacirihilor... Eu 1mi mentin credinta ea rara pocainta nu se poate vindeca nimic". "Ce poate predica un inginer?"; :;8a nu a~teptarn pina vom cadea in nenorociri, ca atunci degeaba mai chemam ajutorul Jui Durnuezeu, ci sa-i eerem ajutorul din timp, nu dnd raminem rara miini, rara picioare ... ". .• Exemplele se pot inmulti. Am asi'§tat asupra citorva manifestari prozelitiste baptiste cu care nici culhll baptist nu este de acord.

DENOMINATIUNI CRESTlNE, [)IZIDENTE ...

143

2. CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A 7-A (AZS) Introducere. - Din a doua mi~care neoprotestant~de factura adventa a aparut Cllltlll adventist de ziua a :japtea. Nu se gase~te ceva original rilci In acest cult, dimpotriva, lucmrile se complica ~i se creeaza 0 nona directie: mileniul c~1!10ate consecintele sale. Daca bapti~tii "asigura" pe adepti de "maturitatea" Il1telegerii credi\ltei;<iindn-Ie posibilitatea imitarii lui Hristos prin afundarea in Iordan, adventii "garanteaza" adepti1ol'Iqr,starea de "ale~i" ~i sfinti in impara!ia de 1000 de ani*. ,', Desigur, nelini~tea care apasa con~tiinta omenirii":f~~~"ca ~i cei care propaga pesimismul eu amenintari "cere~ti", sa aetiveze ~i sa-~i .thareasca "ari~:'!tlIii~ului". Daca la venirea Mlntuitorului, contestatarii Sai erau cei ce eUl1o~teau Legea; 111 vremurile ,ttbistre, Imparatia cerurilor este comentata t, ' . ~i interpretata pe marginea Bibliei, nu in spiritul ei. ' Primele veacuri ale ere~til1ismului, vremuri de t~ro<lre ~i persecutie din cauza ereziilor gnostice ~i apoi a persecutiilor Imparatilor romani, m01I)ellte grele - darimarea Iemsalimului ~i supullerea defillitiva a Iudeii ~i alta captivitate In imperi~ll roman - a creat 0 imagine iminenta a sfir~itnlui lumii, dar ~i 0 prevenire, 0 salvare prin, hiljasm. Se pare ea aeeasta coneeptie a apamt inainte de a fi eunoscute textele sfinte (Nou! Testament) lasate de Sfintii Apostoli ~i ucenicii acestora. Totn$i hiliasmul (mileniul), fie caa Jost-Snteles alegoric, fie ca a fost inteles real, dintm inceput a patruns ~i in gindirea unor paTinli' ~1 scriitori biseriee~ti, Tara a denatnra adevaml despre Imparatia eemrilO1', Impariitia harica a"lui Dumnezeu. Originea adventismului** - Denominatiunea 'i~cly:enti~tii de ziua a ~aptea" a apamt in prima jumatate a secolului trecut. Doctrina sa are ca p~~~l!.c.entral apropiata venire a lui Hristos, care va intemeia 0 Imparatie de 0 mie de ani pe paJ,n)pt, De aiei, ~i numele sectei (In latina, adventus = venire). Credinta in parusie, cum a fost numita inpdmul,veac cre~tin, venire a a doua a lui Hristos, de la grecescul nexpo'UO'iex, care inseamna a venia doua oara, a fost visul din totdeauna al cre~tinilor. Chiar din secolul I al istoriei ere~tinismuhii, pamsia era soeotita iminenta. Biserica cre~tina a prime lor veacuri, a~a cum am mai spus, imparta$ea credinta in pamsie, dar nu era de acord ca Hristos va Intemeia 0 imparatie pe pamillt, ci ui1a cereasca, iar durata acestei impariitii de 0 mie de ani era privita simbolie. Mileni$tii sau hilia~til de atunei au fost socotiti eretici ~i tratati ca atare. Pe masura ce secolele treceau $i venire a lui Bl;istos "intirzia", sperantele in parusie au incetat de a fi pe primul plan, dar ]1-au fost niciodatii' ,abandonate. Mai ales in perioadele de mari framintari ale unei epoci sal! alteia, sperantele hili'~st~ au fost intens cultivate. Anul 1000 ~l perioada Cruciadelor au reinviat curentu!.
""c",:

(pre~edintele Uniunii de Conferinte AZS) Raport pre:centat la cea de a X-a Sesiune ordinara a Adunarii generale elective a Uniunii de conferinte AZS din RSR, in "Curierul adventist", organal.cultului cre~tin AZS din RSR LVIII (1980), sept. - oct., p.12-19; Idem, Biserica Adventi:jtilprdeZiuCl a Saptea din Romi'mia, Bucure~ti 1982; Ed. "Curierul adventist", 64 pag. + ilustratii color ~i alb-negru; Arta Evanghelistului personal, de Alonzo Y. Wearner, trad. dupa Editia I din~nul 1934, de G. Proksch pentm folosul elevilor din "lnstitutnl Biblie" Bra~ov, f.a., 310 p.; The Phibcher and His Preaching, by 1. H. Evans, Washington, 1938, 384 p.; E. G. White, Cllgetiiri'de'pe Muntele Fericirii, Ed. Cuvlntul Evangheliei,1948; Idem, Calea ciitre Hristo,s, trad. deC' Popa, Ed. "Curierul adventist", Bucure~ti f.a., 136 pag.; Manualul COIl1Llnitafii (ms); A. H. Strong; op. cit., p. 1008-1015 (Milenium); T. M. Popescu, Privire istorica ... , p. 386; P. Deheleanu, op. cit., p. 45-49; AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 15-30; Ev Mantunea, op. cit., p. 51-60; V.r~pir, op. cit., p. 77-98.

* A se vedea p. 387. ** AMANUNTE BIBLIOGRAFICE: D. Popa

144

CA.LA.UZA CRESTINA.

In timpul Rena~terii, vechea cultura a Orientului a fost reconsiderata., incluzindu-se ~i cOllceptia "eternei reveniri". In vremea Refonnei, anabapti~tii a~a cum am vazut ~i altc grupari de exaltati religio~i credeau ca imp~ratia de 1000 de ani este in pragul realizarii. Ei i~i indreptau fetele catre ceT, a~teptind coborirea'lui Hristos. Multi fanatici ~i bigoti italieni, francezi ~i ma( ales seeta puritan a din Anglia "Fifth'Monarhy Man" (Oamenii celei de a cineea monarhii) au continuat traditia hiliasmului. Ace~tia au slujit 0 perioada de timp guvernului lui Cromwell, in credinta ca aceasta va constitui 0 etapa pregatitoare "a celei de a cineea monarhii". Dupa doctrina sectei, au existat patm imparatii: asiriana, peTsana, greaca ~i romana, carora Ie va urma eea de a cineea monarhie, adica membrii.a,,~stei secte, in cursul careia va domni Hristos, impreuna eu sfintii timp de 0 mie de ani. Dezainagiti de Cromwell, membrii seetei s-au revoltat, dar deeapitarea unor conducatori ~i predieatori j-apotolit. Dupa 1661, secta aproape se stinsese. Mai tirziu, ehiar gll1ditori engle~i de anvergura, dintre care amintim ~i pe matematicianul ~i profesorul de teologie Isaac Newton, pentJll nemultumirile din cauza Coroanei, simpatizau pe mileni~ti sub diverse forme. DintJ'eac'e~tia, eel care a Tacut ~i "caleule" - cu 100 de ani inaintea lui W. MUller - a fost B. Swedenborg (1668-1772), fiul unui renumit teolog luteran suedez. In 1710, Swedenborg i~i ia doctoratuliri 'filozofie, intreprinde apoi muIte calatorii in Europa, iar in 1715, infiin!eaza 0 revista, in care'a Taeut probavastelor sale cuno~tinte. S-a ocupat de fizidi, astronomie ~.a., ca apoi sa alunece' in fanatism. In 1743 pretinde ca a descoperit, ell mijloace ne~tiintifice, 0 lume a spiritelor, de ;ingeri ~i demoni, care influenteaza lumea vizibila. Swedenborg da 0 interpretare personala un or inyat;lturi cre~tine. El vede in crucifiearea lui Hristos 0 purificare ~i un triumf asupra puterilor satanice ~i nu 0 mintuire. El sustine ea a doua venire a lui Hristos ~i judeeata de apoi au avut loc in anul 1757, in lumea spiritelor. Swedenborg pretindea ca a fost chiar martorul ocular al acestuieveniment. "Evident iluzii, halucinatii pe care Ie-au Iuat advenrii drept argumente". A avut numero~i disCipoli, care s-au organizat ~i in secte independente, prima in Anglia, sub numele "Biserica nouhii' Ierusalim". Doetrinele mileniste au fost pre1uate in secolul trecut de adventi~ti, martorii lui Iehova sau studentii in Biblie, monnonii sau ;,sfinlii ultimei zile", "fratii din Playmouth" ~i de numeroase alte secte. Se disting uneori "premileni~tii", care afirma ca pmllsia va preeeda impariitia de 0 mie de ani ~i "postmileni~ti'·, care ~usrin. cii. parusia va unna acestei perioade, va fi dupa aceasta fmparatie. .. . . Marea majoritate a seetelor rni}eniste au aparut in secolul al XIX-lea. Radacinile istoriei lor Ie aflam tocmai in acest seeol in care au avut loc mari prefaceri ~i Inceputul unei noi perioade sociale.
1. Senrt istoric. - In 1831, Clnd William Muller. un fermier din Massachusetts de eredinta baptista a ineeput sa (ina predici 'ocazionale in care' se vorbea despre apropiata venire a l~i Hristos pentru a intemeia 0 imparat1(tde 0 mie de ani pe pamint, s-au gasit adepti destui care sal aseulte, sa-l creada ~i sa-l urmeze, Dad pina in secolul al XIX-lea, ere~tinii care a~teptau vCl1irea lui Hristos pe pamint n-au fixat 0 data anume, \Villiam Miiller, 0 va face. Nascut in 1782 din parinri habotnici bapti~ti - de origine german a sau nordici venitiih Lumea noua - in Pittsfield, SUA, W. i'v1iiIler era 0 fire recalcitranta, a paras it educatia teligioasa a familiei, iar in riizboiul anglo-american (1812 1816) vazind atita suferinta, s-aap).1eaf sa urmareasca "sfir~itul lumii" in spectrul neiertMor al m0l1ii pe front. El a "studiat'· cartileprofetice ale Vechiului Testament ~i ApocaJipsa ~i a ajul1s la concJuzia ca Hristos va cobori pe.pt1l11int in anu11843*. "Proorocirea" acestor ani ~i-a anuntat"o MiilIer inca din 1833 prin bro~ura '"Illvederare din Biblie a venirij a doua a lui Hristos, inanul 1843". Aeela~i lucnJ I-au vestit apo'i revistele "Semnele Timpului", scoasa in 1840 de Iosua Himes de origine mozaica ~i adventist fanatic; "Strigatul din miezul nopti(' (1842), ~i "Trimbita de alanna" (1842).

* A se vedea "Caleulele ... '\f:p. 377

DEXOI'dlNATJUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

145

Anul 1843 a trecut rara sa se produca insa evenim:entul a~teptat. SperanTa in foarte apropiata eoborlre a lui Hristos din*eer insa nu s-a spulberat. Muller insu~i, plin de nadejde, declara adcpti10r sai ca nu i-a in~elat, e yorba doar de 0 mica etoare de ealeu!. Ucenicul sau, Samuel Snow, tot de origine mozaica este insarcinat sa "caute" g\:e'~eala. $i intr-adevar, ueenicul revede ealeulul magistrului §i gase§te gre§eala; nu e yorba de aJJ.uI1843, ei de allUl 1844, iar ziua exacta dnd va eobori Hristos este 10 octombrie, fi'indea Annl ~riozaic ,,1l1eepe", dupa Biblie, toamna. Pe ·masura ee se apropia ziua fixata, discipolii lui.· Mliller i§i paraseau oeupatiile, iar in vitrinele magazinelor din Boston se gaseau anunturi ciCaceska: "Aiei se vind ieftin hai11e albe pentru ealatoria la cer din 10 oetombrie 1844". Pentrll W:gllstori, "evenimentul" a fost 0 afacere buna. . Adventi~tii lui Muller au trait noaptea de 9 spre 10 octombrie eu multi'i infrigurare. Adunati intr-o sala mare din Boston sau urcati pe acoperi§uri §i pe coline, "imbracati 111 ve§minte albe, ei au a§teptat toata noaptea sunetul trimbitei ingere§ti care trebuia sa vesteasca lumii coborirea lui Hristos. Cei In§elati s-au vazut 11evoiti sa seintoarca la treburile lor, intrucit, a§a cum spuneau ei, "eea~ca mirosului placut al bucuriei ne.muritoare zacea aeum sparta la picioarele lor". Muller a recuuoseut a doua oara ea s-a 111§e1at.El ~i-a slatuit adeptii sa se lutoarca la bapti~ti. Dar ealea intoarcerii era imposibila. Nu numai'" ea bapti~tii nu i-ar fi primit, dar era greu sa renul1\i Ia acele pre a frumoase inchipuiri, sa renl!nti. la acea imparalic uuica. Degeaba le-a spus Muller ca s-a in~elat, "sperantele mileniste" uu lilai puteau fi abandonate atit de u~or. In aeele momente de deruta pentru adventi~tii lui MjiIler care ineep sa se divizeze ~i sa se organizeze in diferite grupuri (Adventi~tii Evangheliei, C~~§tiriii Adventului, Uniunea Adventnlui etc.), apare 0 tinara deliranta de 17 ani, anume Hellen HaWlah, care dupa casatorie va deveni cunoseuta sub numele de Hellen G. rYhite, - Nascuta "in 1827 lntr-o familie de adepli 111etodi~ti, era cea mai slaba dintre eele slabe, cum Ii spun cu delic,(tete ~i profunda adl11ira(ie adventi§tii. Dotata spiritual, dar eu 0 sanatate ~ubreda, Hellen Hannan a fost nevoita sa-~i Intrerupa eursurile ~colare In clasa a treia primara, din eauza gravel or erize ~i halueinalii, fie ereditare, fie Insu§ite din practica "diderii" in transa a seetei metodi~tilor. Incepind din arml 1840, Hellen Harman frecventeaza adunarile adYente ~i asculta conferinte religioase ale luiW. Muller, la Portland (Maine). Dupa.:curn marturise~te In scrisorile sale, era atunei ,Jlaminda ~i insetata dupa mintuirea deplina" ~i se: lupta sa dobindeasca aceasta "col11oara de prer. Printre eei care a~teptau in noaptea de 9 spre 10 octombrie 1844 venirea lui Hristos se afla negrqit ~i Hellen Hannan. 111sa -e~ecul lui Mi.iller n11 a "descumpanit-o", ci dimpotriva, I-a speculat promt §i ell succes. La putin timp, in deeeilibrie~ aeela~i an, Hellen Harman are 0 "rcyelatie": data de 22 octombrie 1844 (10 octol11brie dijpa calendarul ne1ndreptat) nu a fost ealculata gre~it, Hristos §i-a inceput luerarea sa intrlnd, 11lai intli, sa eurele Sanetuaru1 eerese ~i abia dupii aeeea va eobor! sa intemeieze mileniul pe parnint. 0 par1e din adventi~tii lui Mi.iller s-au grupat In jurul fecioarei vizionare Hellen Harman, atr'l~i .de faptul ea "sperante!e" lor uu au fost totu~i in~elate. In 1846, Hellen Hannan se easiitorqte ell James White, un bogata~ american, ell care va pune bazele doetrinare ale grupiirii advente. Chiar In anul.easiitoriei, Hellen White pretinde ea are 0 "revela!ie" prin care Dumnezeu i-a poruneit sa serbeze SabatuZ in ziua a ~aptea din saptamina. Aceasta idee i-a fost inspirata de fapt din serieri1e unui alt adventist, eapitanul de vapor Iosif Bates. . In anul 1860 are loe prima sesiune a "Col1ferintei generale" dnd se pun bazele organ izatoriee ~i se adopta denumirea de "Biserica adventi~tilor .de ziua a ~aptea". Hellen White ~i-a dedicat apoi toata viata organizarii gruparii adventiste dupa "revelatiilc" sale. Adventi§tii de ziua a ~aptea, spun ea Hellen White pe care 0 numese ~i "Spiritul profetic", a avut 2000 de viziuni ~i vise profetice. lata de exemplu cumpoveste~te Hellen White una din viziunile sale profetiee: "Pe dnd ma rugam la altarul famIE!!i, Spiritnl Sfint veni asupra mea §i mi

146

CALAUZA CRE~TINA

se parea ea ma ure din ee in ee mai SllJ';;cU mult deasupra lumii intunecate. M -am intors sa ma uit dupa popoml advent din lume, dar uUil-inn putut gasi; atunei 0 voce imi zise: "Prive~te iara~i, dar prive~te putin mai sus. Eu atunei ridic.at;. oehii ~i vazui 0 cale dreapta ~i ingustii, intinsa 1n sus, deasupra inmii. Pe cararea aceasta merg<ypopoml advent apre cetatea care se afia la capatul celalalt a1 cilrarii. Ei aveau 0 lumina stral)kito~are a~ezatii in urma lor, la capatul cararii, deapre care ingeml mi-a spus ca a fos strigatut deja miezul nop!ii. Faclia aceasta lumina pe toti de-a lungul caii ~i dadea lumini pentm ca picioarel¢.lor sa nu alunece sau sa se impiedice de eeva. Daca ei i~i lineau ochii atintiti spre Domnul Iisus,.:care era inaintea lor, sa-i conduea spre eetate, atunei erau in siguranta ... " .. . "Revelatiile" mai impor{-ante,'pe baza carora a fost elaborata doetril1a adventista, se refera la intrarea lui Hristos in Sanetuaruh eerese (1844), serbarea simbetei (1846), publicarea acestor viziuni (1848), reform a sanitara (1863].ete. Luerarile Hellenei White, foaEte'uumeroase, nu sint serise de ea, - n-avea dedt trei clase primare -, ci de eei interesali in: ;ptqpagarea adventului Intr-o lume neerqtina - In eare-~i prezinta "revelatiile", au fost adunate',~ub generieul "Scrierile. Spiritului Profetie". Ea a eoreetat "grqelile" eelorlalti calculatori ~i.<j{<iriitat ca venin;a a doua este pentm euratirea templului de pacatele fiilor lui Dumnezeu (Evr. IX,!25), ~i ea acest timp este ~i judeeata: (I Petru IV, 17), de aeeea Sfir~itl1l lumii va fi in eurind ~au, dupa Apocalipsii, a ~i sosit (XIV, 6-7). Hellen White a murit in anul'1915; nu a avut urma~i, dar a Jasat 0 uria~a bogatie insu~ita de la adeptii adventului. .', '... ' ' Adventismul de ziua a ~aptea:.,patnlJ1sese deja in multe tari, datorita ~i aetivitatii sale "misionare": doi ani pe eontinentllr~uropean ~i noua ani in Australia. Doetrina adventa s-a modificat de la intemeietor la intemeietor. Muliidintre pastorii "fideli" adventului soeotese doctrina ca este transmisa profetlc:'d-einger fiecarui adept ~i deei nu se poate vorbi des pre invalaturii adventii permanent vala:biUJ:;' Ii-ar maifi profetiea. Organizatii internationale:'{Yrganizatia mondiala a adventi~tilor de ziua a ~aptea este COI1[erinfa Gel1erala, eu sediul la Washington. Aeest organism a fost Infiintat inanul 1862. De asemenea pe plan european i~i desf1i~oara activitatea Con[erin/a Ellropeana a Bisericii AZS. Aeeasta organizatie ~i-a tinut prirria"'1\dunare generaJa In 1882 la Basel (Elvelia). Adventi~tii de ziua a ~aptea in Romania 1. In anul 1864 a venit in Ellrppa. primul predicator al seetei advente, fostul preot catolic Mihail Czechowski. EI a predicate 1,11a,iiintii In Italia, apoi 111 Elvelia, Franta, Germani a, Austria, Ungaria ~i Rusia. ~ In anul 1870, Mihail Czeehcj.o;vsk;i ajunge .~i 111 Romania, se stabile~te la Pitqti. Eeoul conferintelor sale advente este neih~¢irl.l1at. Primii adepti slnt Toma AsIan (baptist) ~i fratele acestuia, care organizeaza 0 grupai·~:~dVenta in Pite~ti. Dupa informatiile lasate de Toma AsIan, prin 1881, gruparea avea abia 13 .meinbri, iar cinci ani mai tlrziu era pe eale de, disparilie. Adventismul de cilia a !japlecla fost adus iusa ~i de alti straini. Un grup de ad\enti~ti germani s-a stabilit in Dobrogea,ln,anul 1881 ~i a format un nuc leu in Sall]l Sarighiol. Tot In Dobrogea se rcfugiaza din R'Usia ilnalt adventist, Babienco, care va organiza alt~ gruparc. In ultimul deceniu al veacului trecuCii1'aceasta parte a !arii crall doua comunita!i adventiste: la Anadalichioi ~i Viile Noi, linga COl}stanta* Prin anul 1900, apare ~i InBlicure~ti eea dintii grupare adn~nta, dar abia dupa 1906 se regrupeaza dnd sint atra~i d~ S('lcta; studentul in medic ina Petre Paulini ~i ofilerii Stefan Demetrescu, P. Panaitescu ~.a. Invederea organizarii sectei, P. Paulini ~i $t. Demetrescu urmeaza un curs de scurta durata la seminarJ;IIJeologic adventist din Friedenson (Germania). In 1901 ia fiinla prima conferinla adventista din tara noastra, care unea toate eomuuitatile. P. Paulini ~i ceilalti eolaboratori ai sai, sprijiniti, ~i de "misionari" straini, fae 0 propaganda asidua pentru ei~tigarea de noi adepti. "

* Mullumim ~i pe aeeasta special Nelu Dumitrescu - fostul informare.

cale'. d-nilor:
lio~tru

Dumitru Popa - ~eful eulhllui adventist ~i In student - pentru toate inlesnirile ~i posibilitiitile de

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZiDENTE ...

147

In 1920, are loc primul congres al adventi~tilor de ziua a ~aptea din Romania, la care se Infiin!area "Uniunii comunita!ilor evanghelic.e.a:Ie.adventi~tilor dc ziua a ~aptea", care cuprinde doua unitati organizatorice intermediare: COllferinta Muntenia, cu sediul la Bucure~ti ~i Conferinta Moldova, cu sediul Ia Foqani. Pre~edilltekUniunii este ales P. Paulini. Apoi se vor constitui noi Conferinte in Transilvania ~i In Banat; ,Tot in aceasta perioada sint editate reviste ~i bro~uri advente, se organizeaza un seminartcologic Ia Foqani. 2. Situatia juridica a adyenti~tilor de ziua a ~aete~. -' Pina Ia 23 August 1944, adventi~tii de ziua a ~aptea au avut un stahlt provizoriu de "as'd.diatie religioasa". Dupa 23 August 1944 prin Decretul-lege nr. 58911944, se abroga DecretuI-kg¢<·,1T. 92711942 care interzice activit ate a gl1lparii AZS, iar in 1950, prin Decretuil1l:: 120311950,';aLMarii Adunari Nationale, a fost aprobat "Statutul de organizare ~i functionare a cultului AZS".: '~'i, Structura organizatoricii a cuilLliui AZS din !ar~,<flOastrii. - Unita!ile organizatoriee ale cultului AZS slnt: comunitatea, conferinta ~i Uninneade conferinte. in vafamlntui. - Pentl1l pregatirea pa~torilor, cuitulAZS. din tara ~oastra are un seminar teologie care din anul 1949, func!ioneaza In Bucure~ti, cu 0 durata, a cursurilor de patm patm ani. Publica/ii. - Culhli AZS editeaza revista "Curiel1l1 adventist". De asemenea s-'au tiparit ca11i de imne, Iucrari de exegeza biblica, bro~uri etc. .... , (;:asa de pensii §i de ajutoare functioneaza separat,intretinuta de catre Uniune. In eontinuare, yom aminti citeva trasaturi speclficeextrase din Miirtllrsirea de credil1fii a
hotara~te

Cllltllllli cre§till adventisl de ziua a §aptea. ... 1. Biblia, Scriptura Vechiului ~i Noului Testament,:jnspirata de Dumnezeu, cuprinde voin!a

lui Dumnezeu

2. DU17l11ezeirea sau Sfinta Treime este alcatuit{i:diil TataI, fiinta personala ~i spirihlaia,

~i

este singura inYa!atura rara

gre~

in ee

ptive~te

credin!a.

atotputemica, atotprezenta, nemarginita in 'Intelepciune'~i 'iubire; Fiul prin care s-au racut to ate ~i prin care se face mintuirea celor rascumpara!i; SpiriWl Sfil1t este marea putere renascatoare in lucrarea de mlntuire. 3. !iSllS Hristos ... a murit pentl1l pacatele oamenilor, a inviat din morti, s-a ina1tat la cer ~i mijloce~te pentru oameni Ia Tatal. . 4. Mintuirea. Pentru a dobindi inintuirea, fiec,are ttebuie sa se nasca din nou; aceasta na~tere din nou inseamna 0 deplina t;ransformare a yietii ~i a caractel1lIui prin puterea nouTaciitoare a lui Dumnezeu ~i prin credinta in Hristos. 5. Botezlll are loc la majorat, in urma pocaintei.!!i iertarii piicatelor, este un legamint cu Dumnezeu. Prin botez 'se dovedqte credin!a in mOaJiea, inmormintarea ~i invierea lui Hristos. Botezul se savir~e~te prin cufundare. 6. Cina Domnului este un simbol, aminte~te" de moartea lui Hristos. Participarea credincio~ilor Ia imparta~anie este obligatorie, prin aceastal~i manifesta credinta lor. Este recedata de "spalarea picioarelor", ca act de umilinta. Elemente,lecinei sint piinea nedospita ~i vinul nefermentat. . 7. Viafa lIloralii estc euprinsa in cele zece porunci, care sint principiile morale de neschimbat ~i obligatorii pentru toti oamenii din orice \'eac. a) Siirbiitoarea simbetei. -- Este porunca a patradinDecalog. ziua a ~aptca a saptaminii este o amintire a creatiunii ~i un scmn al sfin!irii; b) Legea vec1ze ~'i legea nOllii. Legea eelor zeceporunci arata cum sa te ferqti de pacat dar nu poate l111ntui. Pentru a-I mintui pe om, DUl11nezev.a trimis pe Hristos, Care a impacat pc om eu Dumnezeu. Evanghelia, Legea nOlla, devine 'putetbl1ui Dumnczell spre mintuire. c) Reglili sanitare - Trupul este templul Spiritull)i Sfint. Cel credincios se va abtine de la bauturi alcoolice, hlhm ~i alte narcotice ~i va evita·.:mincarurile Cll carne. d) Zecilliala §i darurilc pentnl sprijinirea eval1gheliei sint 0 recunoa~tere a drcptului de proprietate a lui Dumnezeu asupra vie(ii oamenilor. '. e) Despre stat. Adventi~tii considera. statuI ca pe,o instihllie rlnduita de Dumnc-zeu pentru ocrotirea ~i apararea celor buni, pedepsirea celor rai ~i as}gurarea ordinii sociale. Admit juramlntul ca pe 0 Intocmire divina.

* De exemplu: Tragedia veacurilor sau Marea luptaintre Hristos ~i satana, de H.\Vhite, tra(i. de Petm P. Paulini ~i St. Demetrescu, Bucure~ti, 1947, "Bucovin~:' 640 p. "Istoriclli ~i cvolutia adventlllui". p. 61-240; Studii biblice, Ed. Cult. cre~tin AZS, Bucure~ti 1'975, 432 p. 1l7lnuri cre~tine pentm proslavirea lui Dumnezeu. Ed Cult. cre:jtin AZS, 182, p.; Cintarile SiQl1ului, f.a. etc.

148

CALAuZA CRE$TINA

8. Sufletul este l7luritor. - Numai. Dumnezeu este nemuritor. Viara ve~nidi este daru! lui Dumnezeu prin credin(a 1n Hristos. Nemurireaeste revarsata asupra celui drept la a doua venire a lui Hristos, dnd mortii cei drepti sintridicati din mormintele lor, iar dreptii in viata sint schimbati spre a intimpina pe Hristos; Atunci eei eredineio~i vor fi imbraea(i in nemurire. George Stor, un ideolog advent spunea: ';,nemurirea este un dar numai pentru adventi~ti ... ". Starea oamenilor dupe! moarte este aceea de incon~tienta. Va fi 0 Inviere a celor drepti cit ~i a celor nedrep\i. Invierea celor drepti. '{a;.avea loc la a doua venire a lui Hristos; invierea eelor nedrep\i va avea loc cu 0 mie de ani maiJirziu, la incheierea mileniulni. Cei care ramin "nepocai!i", intre care ~i satana, autorul ranlni, vor finimici\i, adicii adu~i la 0 stare de neexistenta, in felul . acesta va cura\a Dumnezeu universul de paeat ~i pacato~i. 9. Sanctuarul ceresco - Adevaratul sanctuar este templu} lui Dumnezeu din ceruri, in care sluje~te Hristos. Acest sanctuar avea sa fie cura\it la sfir~itul celor 2300 de zile (dupa Daniil VIII,14); cura\irea sanctuarului este 0 Iucran: de judecatii. Aceasta lucrare a judeca(ii in Sanctuarul ceresc a inceput in 1844. Ineheierea ei va'insemna terminarea timpului de proba lasat omenirii in vederea pocairii. 10. A dOl/a venire. Venirea lui lIristos este personala ~i vizibila, inso\ita de evenimente importante. a) DOlilnia milenara a lui }iristos. - Aeeasta cuprinde perioada intre prima ~i e doua inviere, in care eei drep!i din toate veaeurile vor trai eu Hristos in cer. La sfir~ih1i mileniului, eetatea sfinta a eelor drep(i se va cobor! pe pamfnt. Nelegiu\ii, inviati la a doua inviere, se vor sui pe intinsul pamintului impreuna cu satana, capetenia lor, pentru a inconjura tabara celor drepti, apoi vor fi mistui!i de un focvenif.din cer. In focul eel mare care va distruge pe satana ~i oastea lui, pamintul Insu~i va fi regenerat~icuraW de efectele blestemului. b) Pamintul fnnoit. Dupa aceasta, Dumnezeu va innoi toate ]ucwrile, pamintul e readus la starea de frumusete de la inceput, va deveni pentm totdeauna !oculn\a eelor drepp. Domnia, stapinirea ~i puterea 'imparatilor de sub tot eerul vor fi date poporului sfinplor (adventi~tilor n.n.), iar Domnia suprema 0 va avea Hristos. Loca~urile de cult ~i ceremoniile religioase*. - Casele de adunare ale cultului adventist de ziua a ~aptea nu au 0 arhitectura specia1a, 0 forma unica in constmqie. La ineeput, credincio~ii se adunau intr-o incapere dintr-o easa oarecare. Dar chiar ~i atunci cind au inecput sa-~i c1iideasca loca~uri de cult proprii, fieeare a construit-o cum s-a prieeput, rara sa respecte unele norme. In prezent, loca~urile de cult se construiese dupa planuri alciituite de speciali~ti ~i eorespund mai bine scopului caruia ii sint destinate. Casele de rugaciuni nu au in interior podoabe sau omamentatii. In fata este amvonul, sub care se afla baptisterul ~i seaunele pe care iau loc cei care conduc servieiul religios. Credincio~ii stau pe banci. Casele de rugaeiuni mai noi au pentru cor balcon. Serviciile religioase. Ziua de nSpaus, ziua eonsacrata serviciilor religioase este sfmbata. Pregatirea incepe din ajun, vineri seara, dupa apusul soarelui. Serviciul religios de vineri seara este simplu, eonstii din cintece religioase executate de coml comunitatii ~i de catre credineio~l, mgaciuni ~i citirea unui paragraf saua unui capitol din Biblie. La acest serviciu, pastorul sau prezbiterul roste~te 0 cuvintarc. SerYieiulreligios de simbata are trei momente distincte: ora de
rugacilll1e, :jcoala de sabat ''ii prediccl.

Ora de rugaciune consta din clntari in comun, rugaciuni rostite de membrii comitetului precum ~i de credincio~i. Aceste rugaciuni exprima, in generaL nevoile comunitatii, ale credincio~ilor, mgaciuni pentru bolnavi sall euvinte delauda ~i mulp.llnire la adresa divinitatii. Se incheie eu 0 cintare eomuna ~i 0 rugaciune de binecuvfntare.

* PRECIZARI: I. C. Beldie, Ratacirea adventi:jtilor, Bucure~ti, 1914; M. Calugareanu, Adventismul $i combaterea lui, M-rea, Neamt, 1923; 1. Darvareseu, Feriti-va de adventi$ti, Arad, 1930; Idem, Adventismul romanesc, in,jBOR" l1f. 7-8/1930, p. 711-719; V. Loichita, Chiliasmul (mi1enarismul). Expunere ~i eriticii dogmaticii, Cernaup,1924; Carl Mi.iller, Adventismul dat pe fata, Bueure~ti, 1925; C. Ouatu, Cine sfnt !ji ce urmaresc adventi:jtii, Ed. a II-a, Bueure~ti, 1930; 1. Popescu; Combaterea ereziei sabati:jtilor, Ia~i, 1921; Aurel Sterghiu, Adventismul, Originea ~i lucrarea sa, Ploie~ti, 1943; Br. Wi.irtz, op. cit:, p. 117-143;
DER, vol. I, p. 39; ESL, p. 13-':15; NCE, vol. 1, p. 152-153; NGA, p. 244-254 SM, vol. 6, p. 58.

DENOlvfINATIUlvI CRESTINE, DIZlDENTE ...

149

Urmeaza apoi ~coala de sabat, la care iau parte, de obicei, toti credincio~ii. Scoala de sabat 'incepe cu 0 c'intare i11 comun, apoi se cite~te un psalm ~i se roste~te 0 rugaciune. Se citqte rezumatul studiului biblic din sabatul anterior, se examineaza ~i se preda noua lectie. Ultima parte a serviciului religios 0 constituie predica ~i un imn. Vineri seara ~i s'imbi'ita, adventi~tii au cinci servicii religioase speciale: 1. Botezul se administreaza la majorat. Candidafii,Imbriicati in ve~minte speciale smt introdu~i in baptisier. Pastorul prime~te pe rind pe fiecare candidat, roste~te formula de botez, apoi il scufunda 'in apa, 0 singura data, Apcii pastorul roste~te 0 scurti! cuvlntare, subliniind impOltanta aceshliact, dupa care credincio~ii e1nta un imn. Botezul se oficiaza numai de ciitre pastor. 2. Cina Domnuilli are loc 0 data la trei luni In ziua de sabat, fie dimineata, fie dupa amiaza. Participarea la Cina este precedata de spalarea picio-arelor (semnul umilintei). Elementele 'imparta~aniei sInt piinea nedospita ~i vinul nefermentat (must). Pastorul roste~te rugaciunea de binecuvlntare a pliriii, apoi fringe piinea in bucati, in timp ce credincio~ii ne roaga, iar corul intoneaza un imn de lauda. Pastorul ~i persoanele indicate de el pun pe tavi bucatelele de pEne ~i Ie Impart credincio~ilor. Serviciul se incheie cu 0 cfntare comuna ~i 0 rugaciune rostita de pastor. 3. Cummia are loc Duminica. In cazuri spel:;iale se face ~i in alte zile, dar niciodata slmbata. 4 lnmormintarea. Serviciul religios are lac de obicei la casa decedatului ~l consta din e1ntari ~i rugaciuni potrivite momentului. 5. Punerea miinilor are loc simbata dimineata sau dupa amiaza, in timpul afectat de obicei predicii. *
MANIFESTARI SI TENDINTE ALE CULTULm AZS

Fosta seeta, dupa ee a scapat de ingradirile ~pecifiee aeestei situatii dore~te sa-~i creeze elemente distincte care sa 0 separe de trecutul ei ante~ior. Chiar daca slnt preocupati excesiv de cultivMea.}entimentului religios, de indoetrinarea adep!iJor, adventi~tii nu tree eu vederea noile eonditii istoriee, transformarile care s-au produs In soeietatea noastra. Con~tient de faptul ea nivelul cultural al omului zilelor noastre a crescut, simtul sau estetie este altul, iar impresiile sale slnt nililt mai bogate, culhll AZS se straduie~te ca pastorii sa nu mai apara in fata credincio~ilor In postura unor predicatori mode~ti ~i itineranti. Despre predicii s-a subliniat catrebuie sa fie substantiala ~i din care sa nu lipseasca Indoctrinarea religioasa. Pentru a se putea bucura· de 0 larga audienta la credincio~i, Ii s-a recomandat pastorilor sa lase la' 0 parte descrierile. poetice, exprimarile impodobite, care sint doar placute simfurilor. Pastorii au fost Indrumati sa a.ctualizeze subiectele bib lice, sa Ie lege de viata sociala, bineinteles ajungind la conc1uzia ca orice .se intimpla pe lume exprima vointa lui Dumnezeu, iar scopul ultim al omului este de a face parte dintre cei ale~i pentru imparatia de o rnie de ani pe care 0 va iutemeia Hristos pe pamll~t. Sigur ca preocuparea culhllui pentru . emanciparea sa are in vedere iIi aceea~i masura ~i ciedincio~ii. In cadrul serviciului religios de slmbiita dimineat'a, are loc ~coala de sabat. Tori credincio~ii, de regula, participa la aceste lectii de studiu biblic. Culh!l are printre credincio~ii siii, mai ales prinrre credincio~ii tineri, absolventi de invatamint :superior pe care ii folosqte la ~coala de sabat la serviciul de predica ~i in pregatirea programelor artistico-religioase. Ca ~i bapti~tii, ad\'enti~tii de ziua a ~aptea seingrijesc ca 111 r1ndul generatiilor tin ere sa aiba oameni care sa contribuie la emanciparea cultului. Tinerii adventi~ti prefera conservatorul ~i Shldiile de medicina. BinefnteJes, slnt studell!i de credinta adventa ~i la alte facultati, Insa intr-un numar mie ~i foarte rar vei intilni un student advent la institutele de profil tehnic. Ei prefera conservatorul, pentru ca, dupa absolvire, vor putea fi utili ~i comunitatii din care fac parte In pregatirea formatiilor artistice. Medicii sint considerati de mare folos pentru cult ~i ca predicatori. Credinciosul adventist :;i contralul exercitat de cult asupra sa. Credinciosul adventist nu e stapinit de imaginea iadului, pentru cii adventi~tii nu cred In iad. El are con~tiinia fericirii ve~nice, mai mult dedt alii cre~tini. Din miliardele de oameni cite au trecut pe pamint ~i vor trece, numai el se va bucura de imparatia lui Hristos de 0 mie de ani; numai el va putea privi pe satan cum se

* A se vedea dreapta Invatahlra: hirotonia, p.258 ...

150

CALAuZA CRE$TINA

zbate neputincios pe pamintul pustiitdin cauza nelegiuirilor, pentru a-~i vedea mai bine opera; el Va vedea cum cei care n-au imparta~it credinta lor vor dispare, iar ei, adventi~tii, vor trai ve~nic. Dar, credinciosul adventist'este.dominat de 'frica de a ramine in afara acelei imparatii unice. EI crede ca aceasta fericire 0 vor dOOlndi doar adventi~tii de ziua a ~aptea ~i, de aceea respecta Cll strictete ceea ce i se cere. 'Dupa ce i-a creat credincioslI~§i~ceste convingeri, dupa ce i-a acaparat con~tiinta, pastorul exercita un control riguros asupra'1u'i>:i.i cenzureaza viata intima pina In cele mai mici amanuntc, iar credinciosul se supune rara murml1r.' Controlul incepe in comunitate ~i se continua apoi in viata partieulara. .,'.... ; Comunitatea are toate datelepirsonale ale credinciosului sau. Atunei dnd un credincios i~i schimba domieiliul ~i tTece dintr-o (!on1llnitate intr-alta, el primqte 0 scrisoare de recomandare, rara de care nu poate fi inscris in registml Cilllli:mitatii in care merge, se fac aprecieri aSllpra comportamentului sau, se vorbe~te despre activitatea deSra~l\rata in cmnunitatea pe care a parasit-o, daca a avut abateri ~i de ce nahlra etc Scrisoarea este maHntli discutata in comitetul comunitatii, apoi este adusa la cuno~tinla adunarii, iar primirea in comunitate se face prin votul adunarii. Controlul anupra vietii credinCio~ilor, atit in interiorul adunarii, cit ~i in afara acesteia, imbraca 0 mllltitudine de forme .. Cautind sa pastreze credincio~ii~sub stricta ~i exclusiva traire adventista, pastorii ~i prezbiterii contraleaza ~i felul de alimentatie (nu consuma carne de pore ~i inclina SpIe vegetarism), controlcaza lectura, preocuparile, viala ~i 'rerafiiie de familie, incercind sa elimine orice in±'J.uenia din afara comunitaiii. Uneori, contralul vietii credinciosului se actioneaza public, folosindu-se curentul de opinie al credincio~ilor din adunare. Sint cazmi in care tutelareal11erge pina la amestecul in viala sotilor. Consecintele educaiiei riguroase in spiritul doctrinei adventiste, a controlului minuiios pe care-I exercita cultul asupra credincio~ilor sai, capata aceste grave accente in viata de familie, dnd au loc casatoriile mixte, dnd unul din soti nu este adventist. In as.imenea cazuri, se vede eel mai bine putemica influenja a cultului asupra tine;ilor, faphll ca reu~e~te s~~frupa de preocuparile ~i felul de viata al generatiei ·Ior. Cultul nu admite casatoria dintretinerii adventi~ti ~i neadventi~ti. Unica solutie in aceasta situa\ie, admisa de cult, este "botezarea"sotului neadventist. Daca sotul neadventist refuza, pastoml nu oficiaza serviciul religios, iar dad s-a inche,iaHohl~i casatoria, la oficiul starii civile, ahmci tinarul adventist care s-;t casatorit in "lume" este s,!nctionat cu excluderea din comunitate. De obicei, adventi~tii secasaiGiresc intre ei, totu~i mai' sint ~i exceptii. Pentru a face sa suporte mai u~or rigorismul ~i <T!~iIasa viata dirijata dupadoctrina adventa, credinciosului i sc aminte~te mereu ca el va face p'al;ie~ din "eei ale~i", ca el trebuie sa fie mindru de faptul c1\ face parte din accasta ceata. . ': ,: ~',:" . ," _ Exagerari :ji implicafii p,:h;i,id ',5abatul. . - Dad celelalte secte aparute in cre~tinisl11 ;~i revendica orieinea in Noul Testameilt; consider1ndu-se fiecare continuatoarea "fidela" a im'ataturii lui Hristos ~i a apostolilor Sai, ~d\;~nti~tii de ziua a ~aptea ~i-au cristalizat punctele doct;'inare pOl-nind ~i de la Vechiul Testament iLegea morala pentru ei continua sa fie tot decalogul, din care pOrlmca a IV-a cea care se refera la til')erea saballllui, a dat chiar numele de sabati~ti. Tincrea zilei a ~aptea a slmbetei, ca zi de odihna ~i de cult, s-a hotarit in urma "rc\'cla\ici pe care Hellen \Vhite a avut-o .in aiml 1846. Aceasta este de fapt nota care caractcrizeaza ~i accentueaza in cel mai inalt grad, iridividualitatea adepjilor. Avind alta zi de odihn[l dCclt cea declarata ofieial de stat adventi~tii'de ziua a ~aptea au uneori dificultaji saucrecaza dificultati datorita conseeinielor sociale pe care Ie imp lie a aceste neconcordanie. Respectarea stricta a saballlhli a pus intr-o sihlatie conflictuala pe copiii de virsta ~colara ~i pc membrii cultului angaj ati in cimplll muncii. Tinerea sabatului a racut ca adventi~tii de ziua a ~aptea sa-~i aleaga anumite prafesii, care ,s-ale permita participarea la serviciile religioase simbata. A~a se explica faptul ca printre adventi~tii aetzii.la a ~aptea se gasesc numeroase cadre medii medicale, fotografi, apicultori, mici me~te~ugari (croitmi, 'cizinari, zidari, electricieni, instalatori etc.). 0 tendinta care devine tot mai evidenta este aparitia micro~'grupmiJor profesionale advente. Consecintele negative se. pot accentua atunci dnd intr-o echipa majoritatea lucratorilor 0 detin adventi~tii.' In unele localitati unde lucratorii cei mai multi sint adventi~ti de ziua a ~aptea, sc

DENOMfNATIWvI CREfiTINE,DJZlDENTE ...

151

incearca sa-~i impuna programul lor, amca sa inceteze activitatea vineri dupa amiaza ~i sa 0 reia duminica. ~i in alte localitati, exista uneori tendinta de ase ol'ganiza brigazi alcatuite din adventi~ti, care sa lucreze in zilele de dumineca. Activitatea artistico-religioasa. - Cultul lnsu~i l~jda seama ca e dificil sa-i atraga pe copii ~i tineri la viata comunitatii. Numai prin <:itirea')3ibliei ~i prin rugaciuni, tinerii nu ar putea fi atra~i la casele d@ rugaciuni. Atunci, in dese cazn:ti,se organizeaza programe eu orchestre, ~i formatiuni corale. ~ .• ;'., ,. C~ toate cultele neoprotestante ~i Cultul adventisi,)le. ziua a ~aptea a avut ~i are dizidenti. Desigur, mi~carea adventa este conservatoarea conceptieimileniste ~i toate sectele ie§ite din "calculele" advente au fost contestate ~i din launtrul lor.lr{a'far~ ramurilor adventi§tilor refonni~ti, maJiorilor mileni~ti, exhatolatrilor etc. in tara noastra s-au sel~a1at doua grupari dizidente: I. Gruparea condusa de Gheorghe CatclIla din partile Ardealului, care de fapt are la baza principii ale sectei adventi§tilor reformi~ti (roweni§ti) ~i 2. Familia spiritual a condusa de "profetul" Satmari din Piatra Neamt. Ace§tia "binecuvinta" uniri "spirituale" §i recomanda familii "edenice", viata conjugala "paradisiaca" ~i de fapt se ~i numesc Adam §i Eva etc. Sint impotriva oricarei organizatii sociale, practica prozelitismul, traiesc din expediente ~i refuza incadrarea in munca. Cultul adventist de ziua a ~aptea, in numele caru1a, ,;propovaduiesc" unii ~i pe care vor sa-l "reabiliteze" in fata credincio~ilor adventi, a luat atitudinehotarita de denuntare §i condamnare a unor asemenea aberatii religioase ~i fapte antisociale, care n-au nimic comun Cll viata cultica a c.omunitatilor adventiste recunoscute de StatuI romfm.
3. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE

Daca celelalte curente neoprotestante despre care.lI fost yorba, baptiste ~i advente l§i au originea in Europa, dar' s-au organizat in SUA, cre~tinii dupa Evanghelie s-au fonnat in Europa \. (Elvetia) §i tot aici s-au rasp'indit. . Cultul cre~tin dupa Evanghelie este un cult neoPfotestllnt de nuanta mai mult calvinista, cu evidente accente evanghelic-Iuterane, nelipsind mijloacele ,de propaganda baptisto-advente. In Europa, ca de altfel §i la noi, sub masca acestui cult se ascund foarte multi adepti de nuanta refractara, "pocaiti" sub to ate formele, de§i at'it Maithrisirea de credinta, cit §i m'ijloaceie de "evanghelizare" ale cultului sint pe !inia respectarii celorlalte cuite, pentru inJaturarea prozelitismului. In ceea ce ne privqte pe noi ortodoqii, atentia se)ndreapta spre acest cult, fiindca fostul preot Tudor Popescu a fuzionat cu cre~tinii dupa Evangheliy', iaJ' adeptii s-au numit "Cre§tini dupa Evanghelie" de nuanta tudorista sau "Cre~tinii dupa Scriptura". lata un motiv in plus pentru a studia manifestarile acestei mi§cari la care s-au ata~at unna~ii organizati in secta tudorista sub patronajul Ralucai Calimahi. 1. Aparitia cultului Cre~tin dupa Evanghelie*, ca ~icelelalte clllte neoprotestante, l~i are originea in centrul ~i vestlll Europei. In decursul istorie.i el poate fi localizat In Elvetia, prin secollli XIX, pUliind numele de "Chretiens", Cte~tinii dupa Evanghelie nu au avut un intemeietor ~i un sistematizator dar azi "ei" considerii "initiatorul l1ii~carJi din care fac parte este insu~i Domnul Iisus Hristos a carui invatiitura, cuprinsa in Sfinta Scriptura,: constituie "doctrina" cultullli Cre~tin dupa Evanghelie". . Neavind un intemeietor, "doctrina" lor este un amestec din conceptiile lui Zwingli, ale bapti~tilor, ale lui J. N. Darby, George M. Muller, Fr. Berriay etc. Printre primii "misionari" care ne-au vizitat tara inahlte;de sfir§itul secolului XIX, a fost §i misionarul englez E. H. Broadbent, ~i dupa el, institutorulde 'Iimba fi-anceza, elvetianul Franc;ois Bernay care i~i exercitase profesia in Tunisia. Acesta se stabile~te la Bucure~ti ~i a inceput sa tina adunari, rugaciuni §i "vestirea" Evangheliei 'in limba franceza pentru societatea "bonjurista" a

* Multumim D-Iui Victor Dumitrescu, fostul ~efal cultlllui, pentru toate inlesnirile in vederea cunoa~terii la sursa a istoricului ~i conceptii1or Cre~tinilor dupii Evanghelie din Romania.

152
vremii. Dintre primii part~cJa aceste adunari se pot aminti ~i doua persoane cautatoare de "adevar", bine . atum::i~;Negruzzi ~i Brailoill.Ace~ti doi, dimpreuna Cll un mic gmp, parasesc credinta . ~i imbrati~eaza "credinta simpla ~i curata a Evangheliei". Din luna l11artie 1900, s-a inceput "pred1carea Evangheliei" In lil11ba romana. Prozelitisn1Ul lor aduce roade si astfel se trece la organizarea "l11isillnii" de "vestire a Evangbeliei in limba romanii", care se dezvolta progresiv In Bucure~ti ~i In diverse localitiiti din tarii. ~ In Capitalii, ei se intnmesc sub numele de "Reunions evangeliques fran~aises" ~i editeaza chiar 0 revistii, "La reunion des Croyantes pour Ie Culte": pe care au Incercat sa 0 introducii In cercuri cit mai Iargi. . 2 Rasplndirea mi~ciiririIl.Romania. - Dupii ce reuniunile eVill1gbelice au patruns In Franta, Germania, Rusia, Ungaria 'etc., mi~careaprinde radacini 'in Romania prin Fran90is Bernay, care cheama prin anii 1901-1903 pe' 0 sora a sa, Sarah Bernay, ~i impreuna au Inceput "evanghelizarea': in lil11ba gennana. printre sa~ii din ora~ul Ri~110V, apoi Codlea, Bra~ov alte localitiili din tara Birsei. Intre anii 1906-1909's-a 'inceput "lucrarea de vestire a Evangheliei" ~i intoarcerea la credintii - a~a cum Ie arata for Biblia - In ora~ele: Sibiu, Cisnadie, de unde s-a extins ~i In localitatile ~i judetele aliiturate, alit de lil11bii germana, cit ~i In limba romana. Aici 'inceputul s-a Iacut printr-o asociatie eu earaetei'religios numita "Crncea Alba", condusa de un pastor luteran, care a fost ajutat ulterior ~i de VicforKolles, originar din Banal. a) In vara anului 1909, Frartf;:oiiS Bernay apleeat din Romania, iar rasplndirea acestei credin!e o preia "fratele" 10al1 PetreiScll, uri'om simplu, care rasfoia "eu mult zel cuvlntul" (Domnului), vestindu-l eu putere ~i ciildura. S-a aleiituit, dintre noii adepti, un gmp de tineri care se strlngeau laolaltii sa citeascii Biblia ~i sa 0 talffiaceasca dupa mintea lor: Gheorghe Giuvelea, Vani1e Ionescu, Gheorghe Motoi, Nieolae Dragoi ~i.altii. Ei erau vizitati ~i Indmmati de c1tiva "frati" din Ardeal ca: Stukemann, Krauss, Victor Kqlles. In anul 1912 a sosit ~j.s-a stiibilit In Ploie§ti "fratele Buhrer", un arhitect din Elvetia trimis anume dat;ritii pregatirii sale intelectUale ~i calitatii de "bun vestitpr" al Eyangheliei. M~ntionam ca aeest Buhrer era membm al "Adunarilor Cre~tinilor Liberi din Apus". In aeea perioada a luat fiinta "adunarea din Ploie~ti". Totati1l1 1912 marcheazii tiparirea primului statut ~i inaintarea lui autoritatilor din Ploie~ti, de ciitre adeptii "evangheli~ti" din ora~. b) Grigore Fotino ConiStantineiSCLt - primul "predicator evanghelist" roman, cunoscuse via!a ~i Indeletnicirile cadre lor militare ale'vechiului regim. Ca fiu de ofirer, este trimis In Elvetia pentm a deprinde meseria de ceasomicar, dar aici ia contact eu tot felul de mi~ciiri religioase. Intors 1n tara (dupa 4 ani) el se intitpleaza,;pastor" al "cre~tinilor dupa Evanghelie". Dar in anul 1914 izbucnise primul razboi mondial, cOlie'ehtrarile ineep. Tara 1J0astra intra in razboi, iar cu ocazia retragerii In Moldova, "crcdincio~ii ere~tini dnpa Evanghelie" de prin Bucure~ti, Ploie~ti etc. ajung 1n Ia~i. Aici I~i reiau "lucrarea" Evangheliei, Infiltrind invaraturile lor in Moldova (In special ill Vaslui ~i Boto~ani). Grigore Fotino Constantinescu, de~i era' mobilizat in annata, "profitii de ingaduin!a ofiterilor romani, chiar.a tatalui sau, §i deschid ill Ia~i 0 "Casii de rugaciuni", cl intitnlindu-se "predicator evangheIist ~ef'. Profitind de condi!iile grele prin care trecea tara ~i "din cauza neglijentei misionarc a unor preoti" nona secta se riisplnde~te in Moldova, eu preciidere pe vaile riurilor Bahlui, Blrlad, Siret, Trohl~, Moldova ~i la periferiile ora~elor Ia~i, Bacau, Roman, Blrlad ... c) Grigore Constantinescu a seosla Ia~i revista "Buna Vestire", iar 1a Bucurqti apare re\'ista "Viata ~j lumina" editata de catre Gh. Teodorescu, colaborator al lui Grigore Constantinescu. Conceptii1e lui sint expusc In bro~urile: "Memoriu sau sCUI·til expunere a punctelor a doctrinei a Comunitatilor erqtine" ~i "Memoriu !iau scurta expunere a doctrinei Cre~tinilor dupa EvangheJie". Tot ill timpul primului razboi. mondial, s-au pus bazele unei noi mi~cari religioase denumitii "Cre~tinii dupa Seriptura". 3. Ineerciiri de fuzionare tudori§tilor eu Cre~tinii dupa Evanghelie. - De Ia Ineeput pntem spune ca acei "Cre~tini dupa Seriptura" sau tudori~ti, pentru a primi stahlt de functionare, s-au alipit cre~tinilor dnpa Evanghelie. Dar multi tudori~ti ~i eOl11ili~ti au activat in grupari sau familii: a) cre~tinii dupa Scriptura; b} "intelectualii" tudori~ti. Cei care I-au atras pe fostnl preot Tudor Popescu au fost Raluca Calimachi §i D. Cornilescu.

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZIDENTE ...

153

Dimitrie Comilescu, eintiiret la biseriea "Cuibul ell Barza" (Sfintul Stefan) din Bucure§ti, unde era preot Tudor Popescu, este influen!at de Raluca Calimachi, ~i pentru a nu fi il1corporat in armata, intra pe l1ea~teptate 'in monahism stabilindu-se nu la Minastirea de metanie, ci la mo~ia prin!esei Calimachi la Stancqti-Boto~ani. Aici incepe traducerea Bibliei 111 limba romfma (a~a-zisa Biblie britanica) ~i reintors la Bucure~ti, cauta sa introdud sisternatic in predici ~i catezehe conceptiile sale. Renunta la cult, la practica Bisericii stramo~e~ti, jar modul de lucm era dupa mdoda ncoprotestanta; ~ediI~tc duminicale, serale, imne religioase, rugaciuni libere, tileuiri razle!e. ESte sesizata autoritatea bisericeasca. In aprilie 1924, Tudor Popescu este caterjsit. Exclus din Bisetica Oliodoxa Romana, Tudor Popescu, sustinut material de Raluca Calimachi, cumpara un imobir~n'Bucurqti, .pe care 11 amenajeaza 1n Casa de rugaciuni. . Dimitrie Comilescu se retrage ~i plead din tara, jar conduciitorul mi~ciirii ramine Tudor Popescu. Dupa aproape IS ani de activitate ca grupare sectara, in anu! 1937, tudori~tii au dus tratative cn secta Cre~tinii dupa Evanghelie ~i au mcnt "fuzionarea" eu ei. Prin accasta, Crqtinii dupa Scriptura s-au incadrat administrativ ~i cultic, in organiza!ia "Cre~tiniidupa EvangheJie", ell singura deosebire ca ei (Cre~tinii dupa Scriptural practicii botezul cop iiI or ~i nu botezul ndultilor. Asupra acestei deosebiri s-a cazut de acord de Ia Inceput sa fie lasnta in iucredintarea fieciirui credincios in parte ~i sa nu constituie obiect de discutie ~i de friqiune intre credincio~ii celor doua mi~ciiri, care actnalmente se numesc "ramura I" ~ delegat I (Cre~tillii dupa Evanghelie) ~i "Tamura 2" - delegat II (Unna~ii lui Tudor). Fuziunea stabilita intre cele "doua asociatii" cre~til1e a' fost aprobata ~i de organele in drept ale Statului prin Legea ill. 88311946, prin care s-a acordat ~icalitatea de "Cult", "Asociatia Cre~tinilor dura Evanghelie" din Romania, bucurindu-se de deplina 1ibeliate de manifestare cultica ~i aVlnd acelea~i drepturi ~i obligatii ca toate celelalte culte legaledil1 tara noastra. Aceasta fuziul1e este mel1tionata in anexa I a Statutului Cultului Cre~tinilor dupa Evanghelie din Romania. Marturisirea de credin!a ~i statutul de organizare ~i functionare aufost" adoptate din anul 1950. Pentru faptul ca ramura "tudoTista" a avut prOlncitor'un fost preot ortodox, a pastrat ~i 0 linie a unei a~a-zise traditii interioare de zidire sufleteasdi. Se cama a fi 1a un nivel ridicat, cei care nu au primit "botezul" Jor nu pot nici macar asista la Cina Doml1ului, pastreaza 0 vie amintire lui Tudor Popescu ~i unna~ilor. Nu admit muzica instrumen.taJa in cult etc. Ramura 1- Cre~tinii dupa Evanghelie slnt receptivi la tot ce e nou, folosesc instrumente muzicale in cadml cultului - pian, orga, chitara; 0 interpretare cit mai libera a versetelor; botczlll matl.1rilof, femeia se poate ruga in adunare. Dupa fuziOlla"re, se pare ca adeptii aeestui cult s-au redresat, tudori~tii ~i-au dat scama de gre~eala, n-au ie~it din cult, dar au f3mas indifercnti 'ji in grupuri. Aria de raspindire a Cultului Cre'itin dupa Evanghelie, din ambeie ramuri (dupa Scriptura 2) 'ii (dupa Evanghelie -1), s-a limitat in partile capitalei 'ii Ploiqti. In Banat propaganda acestei credinte este legata de nume1e unui adept de nationalitate Indoielnicii., 'ii infiuen!a striiina: Andras Gheorghe. Din marturisirea de credinta a cultului cre~tinilor dupa Evanghelie se desprind 'ii eonceptiile religioase specifice, privind botezul, cina, judecata, cerul, mileniul. 1. Boie:'.u/ este unul, dar are trei fete: a ) Boteznl apei, care nu mintuie'ite, estc un simplu ritual: b) Botezul Sfintului Duh, care poate fi primit deoclata sau dupa eel al apei; c) "Cre'!tinii dupa Evanghelie" se socotesc sub "legea" harului, cea a Noull.1i Testament in contrast izbitor eu cea a Vechiului Testament, iar prin na'iterea din nOli, se socotese "copiii lui Dumnezeu 'ii trebuic sa traiasca 0 viata nOlla". Folosesc Inacest sens textele de la Rom. VI, 4; Efes. IV, 22-24. - De a"ceea, botezul este un simbol; accentul cadepe botezul ell Duh1.11 Sfint. Botezul 1n cadrnl Cultului Cre'itin dupa Evanghelie se administreazanumai maturilor - ramura I, 'ii In mod expres copiilor - ramura 2 (Tudor Popescu a acceptat botezul pruncilor din raliuni practice). Botezul 1n "mom·tea" Domnului este, dupa ei, starea cea mai inalta de sfintenie la care poate ajunge un adept. 2. Masa Domnu/ui sau CillCl Domllu/ui, ea ~i botezl.1l, sint pentru ace'iti credincio'ii doar doua acte comemorative. Cina (Masa Domnului) este un act comemorativ care aminte'!te de ceea

154

CALAuZA CRE~TINA

ce a instituit Domnul Iisus Hristos,jn noaptea in care a fost vindut. Conform relatarilor celor trei
Evaj1gheli~ti, ~i ale Apostolului Pavel, rezulta ca fringerea piinii a fost instituita de Insu~i Domnul

Iisus Hristos. ~tiind mai inainte; cacel rau va cauta ~i in aceasta privinta sa strimbe caile drepte ale lui Dumnezeu. DOlIDml Iisus -' inviat "comunica direct" Apostolului Pavel felul indeplinirii acestui act de cult precum ~i rostuL sau. Din textele care descriu instituirea Mesei Domnului se accenhlcaza versetul: "Sa face,ti.lucrul acesta, spre pomenirea Mea", ca sa justifice ideea de comemorare, ~i textul: "Pentru;ea·de dte ori mincati aceasta piine ~i beti acest pahar, moa11ea Domnului vestiti pina la venirea Jui" ,(I Cor. XI, 11-26). Celor care partieipa, la fringerea piinii, "cop iii lui Dumnezeu", Ii se cere eredinta in Domnul Iisus Hristos ~i 0 viala cmata. La fringerea piinii, Domnul insu~i cste de fatii ;~i in jurul lui se aduna cei "mintui!i", intr-o legahlra sfintii de dragoste frateasca, putincl astfel' sa priveasca inapoi la noaptea aceea a Domnului lor, ~i inainte spre ziua slavei lui, spre dimineata 'rara nori "Cincl va veni EI ca sa fie proslavit in Sfintii Sai, ~i privit eu uimire de toti cei care vor fi crezu!" (II Tes. 1, 10). a) Aspecte ale ji-fngerii pfinij, Fringerea piinii este: a) 0 implinire a voii lui Dumnezeu; b) o dorinta a Domnului; c) Oponmca; d) Aducerea aminte; e) 0 vestire (marturisire); f) Un prilej de cercetare; g) Un prilej de mulJilmire; "Masa Doml1ului" este stringerea lor laolalta la masa cle aclucere aminte in jurul persoanh Domnului Iisus Hristos (confol111 Matei XVIII, 20 ... , "doi sau trei ... sint ~i Eu in mijlocul lot... :'; arata: a) ,,PartaJia ell EI ~i a Lui cu ei" ,,~i parta~ia no astra este cu Tatal ~i cu Fiul Sau" (I r6anl, 3); b) Parta:jia, legatura fra{easca - "In aceasta masa de aclucere aminte, creclincio~ii martl!risesc, dovedesc vizibil, i~i exteriorizeaza legatura (pa11a~ania) dintre ei". . , - Pfinea: "Piinea ~i vinul,sint singurele alimente din care se compune masa Domnului". a) Piinea simbolizeaza Trupul Domnului Iisus (cf. I Cor. XI, 10-17). - ViI1111 - al do ilea alim"nf rincluit de Domnul Iisus - simbolizeaza; 1) singele lui varsat pentm noi; 2) singele noului.legamint. 3. Mileniul -- sau clomniac'de 0 mie cle ani. - Mileniul, clupa Cre~tinii dupa Evanghelie, va fi precedat cle "intoarcerea inmarire" sau a doua venire a Domn1.11ui. Cultul Cre~tinilor dupa EvangheJie invata ca cele doua veniri ale .Domnului cuprind fiecare cite doua etape: "una tainica ~i una publicii". a) Etapa lainica: cind va vyni sa-~i rapeasca Biserica nu va atinge pamintul, ci numai Biserica II va vedea (I Tes. IV,. 4-17); b) Etapa publica: va fi dupa 7 ani de 1a rap ire, va veni cu slava ~i cu putere pe norii cerului (Matei XXIV, 30; Marcu XHI, 26; XIV, 62). Satana va fi legat 1000 de ani, iar Domnul Tisus va intemeia pe pamint impiiratia pacii - Mileniul - (Apoc. XX, 2-3; Isaia XI, 6-10). Ei ~tiu ca "revenirea in slava a Domnului Iisus va fi clupa riipirea Bisericii; sa ne purtam in a~a fel ca sa ajungem cu orice chip clipa rapirii. Cind in cer se va savir~i nunta Mirelui, iar pe pamint marea strimtoare, atunci Hristos va veni Cu Biserica, sa domneasca 0 mie cle ani pe pamint". e) A1ileniul este domnia p<)innului Iisus Hdstos pe pamlnt, acea domnie proorocita mult de profelii Vechiului Testament. Milell!ul este implinirea ragaduintelor racute lui Avraam ~i David, ragaduinte pe care Insu~i Domnul Iisus Hristos le-a aratat in diferite pilde. Caracteristicile mileniullJj: 1. Pacea deplina $i armonia intre oameni (Isaia LXV, 20-24); 2. Dreptatea va domni pe paluint, raul va fi inliiturat indata dupa dreptate (Ieremia XXIII, 5-·6: Isaia LXVI, 24): 3. Timp de propa~ire pentru Israel (Zah. XIV, 16; Isaia XI, 9). - Observ[l{ii generale : a)Mileniul mentionat 0 singura data nu e amintit de Mintuitorlll sall de catre Apostoli; b) MileniuI va fi dupa rapirea Bisericii, ce nu a avut loc inca; c) Menrinerea Mileniului - singura- este l11tr-o carte figurativa; d) Explicatia Apostolului Petru - foarte importanta: "Dumnezeu la timptil potrivit i~i va indeplini promisiunea racuta" (II Petru III, 9: II Petm III, 4 ori II Petru III, 1'-12). - Mileniul - Ce imagine miIiunata aduce acest cuvint in duhul nostru. 0 epoea de am pentm noi, "ea rasaritul soarelui in dinlineata rara nori" (II Samuel XXIII, 4). Juclecatile divine ~i venire a in slava a Domnului Iisus Hristos voravea drept rezultate distmgerea vrajma~ilor dec!arati, a lui satan ~i a ingerilor lui (Matei XXv, 24~41). Ahmci va avea loe judecata neamurilor pc painlnt, clnd Fiul Omului va sta pe tronul san de slava, in80tit de toti Sfintii ingeri (Matei XXv, 31), Gog ~i Magog vor fi nimiciti complet iar dupa aceeapaeea va domni pe pamint. Cei neprihiiniti vor fi inviali ~i cei ee au suferit din pricina marturiei Donmului Iisus Hristos, vor fi eu EI.

DENOMINATlUNI CRESTlNE, DlZIDENTE."

155

- Din Apoealipsii - XX, 4 - Cre~tinii dupa Evanghelie deosebesc trei categorii: 1. $i am viizut ni~te seaune de dOI11J1le ~i celor care au ~ezut pe elc, lis-a . :dat judecata; 2. ,,$i am vazut sufletele ceJor ce Ii se taiasera capuldin pricina mfutllriei lui Iisj1s, ~i din pricina Cuvintului lui Dumnezeu"; 3. ,,$i acelor ee nu se fnclzinaserii fiarei ~i icoanei§inu primisera se111nul ei pe 1111na ~i pc frunte. Ei au Illviat §i au l111paditit Cll Hristos 0 mi\,<.,de .ani". . Satana va fi legat §i llU va mai putca sa In§ele oamenii, pacatul IlU va fi disparut din inima oamenilor. Epoca actuala a Bisericii va fi terminata. BiseriC<;t, va:fi dat na§tere unui popor de biruitori asupra pacatului, a lui satan §i a morlii. Durata imparati~i de 0 mie de ani - va cuprinde "a~a cum c scris": Transfonnarea spiritual-moral-fizica - "Natura vafi izbavita din robia stricaciunii" (Rom. VIII, 21-22), iar legile, obiceiurile morale, viala de familie... - totul va fi schimbat §i curalit". •. 4. Eshatologia. - I. Existii patru judeeii,ti: a) a celor dedi11oio§i lacuta din cer, cu mult inainte de judecata cea mare a pacato§i10r; b) a celor in viala layeI'J"irea a doua a Domnului, cind va Incepe mileniul §i cind se vor desparli oile de capre; c) a pacato~ilor, 1a sfir~itul mileniului; d) a ingerilor rai. 2. Exista trei eeruri: a) ccrul intii (atmosfera cu nohi $i zarea a1bastra); b) cerul a1 doilea - a1 stelelor din jurul pamintului; c) eeml .al treilea -san raiul lui Dumnezeu in care sala§luiesc ingerii §i sufletele dreplilor §i care este locul de odihna·§i a~teptare. La judccata din urma cerurile I §i al II-lea vor arde §i tot pal11intul va fi mistuit prin,foc. Numai cerul al III-lea va ramine §i care va fi pentm "crqtinii adevarali, eei dupa Evanghelje"; 3. La venire a a doua sc va face eOl1vertirea iudeilor eu atita puterc, incit va fi ,,0 adevarata l.ilviere din morli".

ActiYitali ~i preocupari specificecuIttilui
1. Educcqia eopiilor lui Dumnezeu. - Eduealia erqtineasdia c;opiilor credincio~i, conform

bunelor moravl.lri, cit §i a prineipiilor aratate de Scriptura, ~ste'o'obligatie fala de Dumnezeu. Aeeasta lucrare este bazata pe textele clasiee de indemnurila:lnVatahlra, din Scriptura (Deut. IV, 9; VI, 5-7; Efes. V, 1-4; §i din art. I, lit. "i" din Statutul eMttilui). Aceasta edueatie se face in adunare. -.' Edllca,tia eopiilor, adica a tinerilor ;;i a eclor maturi cares-au hotarit din proprie initiativa sa fie membri ai eultului, se face in adunare ~i ea constaCl'iiI insu§irea il1Yalaturilor bibliee necesare, spre ex. I loan II, 14: "V-am seris tinerilor. .. ". 2. Intrarea III eOnJunitate se face dupa catehizare, dupa' ce 0 persoana, indiferent de sex, a aseultat Evanghelia §i a erezut-o, "a prim it" pe Domnul Iisus e3,Minhlitor personal §i s-a hotarit sa-I urmeze. Cind "credineio~ii" s-au eonvins din Biblie deSpre1'1evoia ~i nccesitatea botezului in apa (botezul credinlei) aduc la euno§tinla batrinilor adunarii dohnla for, iar ace')tia, dupa ee s-au convins Gii viata celui care solicita botezul corespunde ell nonnele de viata ale Evangheliei, ii acorda botezul. 3. Siirbatori religioase :ji ::;ilele de eeremonii: a) DUllliniea, ziua intii a saptaminii c1nd are loc Cina Domhului. Adunarea propriu-zisa, de Duminidi dimineala, incepe cu 0 rugacil1I1C a unui om mai'vll-stnie (numit ;;i prcsbiter) rugaclUlle rostlta ,.dupa cum II da duhul·'. apol diverse lechlri blblice unde se lstOllsqte desple fringerca piinii (Luca XXv, 15-20). U1l11CaZa cuvint de pregatirepenh"ll "Cina". Cina D0l11l1ului se incheie cu 0 rugaciune, apoi sc trecc Ja ora de evanghelizare, eu lecturi biblice comentatc. Adunarea de Duminica dimineata se incheic cu 0 ora de rugaciunc ;;i de cintare a~a-zisa duho\·niceasca. Adunarca de Duminica dupa amiaza urmeaza cam acelea;;i reguli: eyanghelizare, ruga, ~i c111tari la ambele servicii religioase, 0 atelllie deosebita esteacOlfdata copiilor ~i tinerctului. b) Aile siirbiitori (mai mult de influenla hldorista): -Botezul Domnului (6 ianuarie);' BUlla Vcstire (25 martie); Pa§tele (Ziua I-a ~i a II-a); Inallare(l:DQmnului (la 40 de zile dupa Pa;;ti); Rusaliilc (Coborirea Duhului Sfint, illtemeierea Bisericii);:Sfinlii Apostoli Petru ;;i Pavel (29 iunie); Sfintul Prooroc IIie (20 iulie); Sehil11barea la Fati'H6 august); Sfintii Arhangheli Mihail ~i Gavriil (8 noiel11brie); Na§terea D omnu lui (25 §i 26 uecembrie). c) Aile zile de adunari: In prima saptamina a anului se tinadunari de rugaeiune in fieeare seara, iar In saptamina dinaintea Pa§tilor (Saptamina Patimiloi)se.lin adunari de rugaeiune §i de citire din Evanghelie, despre Patimile Domnului, il1 fiecare seara. De asemenea, adeptii Culhllui Cre§tin dupa Evanghelie se intnmese in adunari de mgaciune ~i d~ "zidire sufleteasca", miercuri §i

156

CALAuZA CRE~Tlni\

joi seara sau la diverse ocazii: vizite ;;tIe "fratilor" din tara, sau in mod special pentm cele primite de la "fratii'" din afara (vestul Europei, Asia). Aceste sarbatOli slnt doar ni§te subterfugii folosite pentru a masca "buna" lor intentie; au fost preluate din Biserica stamo~easca romfmeascii eu scopul de a induce in eroare organele de ordine ale statului. In cadrul acestor adunari ale lor, i§i strecoara veninul in tot felul de exegeze biblice. 4. indatoririle eredineio.yilor dupa Evanghelie faJa de de Cult: a) Din punct de vedere spiritual: I. Sa frecventeze adunarile de cult: 2. Sa traiasca viata . duhovniceasca exemplara, conform lnvataturilor biblice; 3. Sa aiM 0 comportare buna fara de toti oamenii, sa fie cetateni I@iali, hamici, patriori, muncitori de nadejde; 4. Sa studieze Biblia §i sa traiasca 0 viata permanenta de mgiiciune, aceasta neimpiedicindu-i de la alte studii sau indeletniciri necesare; 5. Sa-§i .creasca copiii.in temere de Dumnezeu, conform invataturilor bib lice; 6. Sa conlucreze In armonie in adunari. b) Din punet de vedere "misionar": a) fiecare sot are obligatia sa atraga §i pe celalalt prin orice mijloace, la aceea§i credinta; b) familia sa faca presiuni de tot felul impotriva celor care nu Ie imparta§esc sentimentele religioase, fie ortodox, fie liber cugetator; c) cei nesiguri in credinta; care nu mai vor sa vina la adunare ~i care nu asculta de "vestitorii evangheliei" sint urmariti de membrii comunitfqii cu tot dinadinsul, pentru Intoarcerea lor. e) Din pllJ1et de vedere material: Dupa cum se specifica in Statutul Cultului Cre~tin dupa Evanghelie, la ei nu se practica "darea" (zeciuiala ca in Vechiul Testament), ci doar donatia "benevola". Aderentii lor trebuie sa contribuie dupa posibilitati, fiecare, din avutul sau. Aceste fonduri strinse folosesc pentru intrepnerea loca~nlui de cult, pentru ajutorarea batrinilor, mai ales a celor lipsiti de mijloace. , Primesc gratuit prin Societiiti1e biblice ~i de la Uniunile Evanghelice cu care mentin legaturi biblii ~i caTti religioase, pe care, Ie raspindesc tot gratuit, pentru a face adepti. Organizarea .yi jitne!ionarea eultului - Pentru a explica ~i mai bine organizarea, functionarea legal ii, drepturile ~i }pdatoririle membrilor Cultului cre~tinilor dupa Evanghelie, yom reproduce, aici, citeva puncte din organizarea Cultului in Uniune §i Delegatie. 1. Adunarea locata (comunitatea) se compune din membrii aceleia§i localitiiti (ora§, comuna) sau din membri mai multor localitiiti invecinate (art. I). Adunarea locala care are eel putin ·2 mernbrii majori, se poate intruni dimpreuna cu alte adunari locale, spre a avea 'impreuna numarul minim de membri ~i pentru a putea capiita personalitate juridica. o data pe an, delegatille Adunarilor locale se aduna la 0 Conferin!ii religioasa. Fiecare comunitate (adunare locala) este condusa de 2-5 frati bamni (prezbiteri), adicii acei eredincio§i "lntor~i" la Dumnezeu de mai I}}ult timp ... §i sint bine intemeiati in invataturile Evangheliei (lit. j). Fratii biimni ai unei Adunari locale sint ~i reprezentantii legali ai ei in fata autoritiitilor. Ei sint chemati a se indeletnici eu inviitatura §i pastorirea acelei Adunari locale. 2. S[atlll de ./i"afi .yi Delega!ia fonneaza Organul de conducere al CUltUllli Cre)tinilor dupa Evanghelie din illtreaga tarii. Uniunea are ca for suprem Conferinta general a pe tara. "Publica!ii". Mai l11tii, revista "Calea credintei"**, editata de Cultul crqtin dupa Evanghelie.

* Cultul Cre~tinilor dupa Evanghelie a pastrat legatura eu Casa de Misiune _. Scoala bibliea Wiedenesl din Germania §i cu credincio~ii din Anglia §i Franta. ** ALTE SURSE BIBLIOGRAFICE ale Pietislllului: E. Capitan, Oglinda poeai!ilol; Arad, 1930; A!. N. Constantinescu, op. cit. p. 41-43 (I) §i 43-46 (II); Ev. Mantunea, op. cit., p. 98-99, i06-108; A. C. Cosma §i C. Popescu, Sectele din Ramdnia, Istoric ... , Adjud, 1933; D. Cornilescu, Cum m-am i!ltars la Dumnezell ~i amspus ~i altora, Bucure§ti, 1945; P. Deheleanu, op. cit., p. 57-59 ~i 64-66; Pacaitismul In Bueovina, in "RT" nr. 4/193, p. 136-137; T. M. Popescu, Privire istoriea ... , p. 386-387. De asemenea: Calea eredinJei (rev.), organul oficial al Cultului cre§tin dupii Evanghelie; Cm·tea de cintiiri a Cultului cre~tin dupa EvangheJie, f.a. 356 p.; Comentarii la Evanghelia dupa Matei: vol. I, p. 1-424, Bucure~ti, 1978, vol. II, p. 425-432, Bucure~ti, 1979 etc. ESL, passim; NCE, vol. ll, p. 355, vol. 5, p. 648.

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZIDENTE ...

157

a) Car,ti de doctrina, de exegeza: "Comentarii la Evanghelia lui Matet', urmeaza aeelora~i regu1i exegetice neoprotestante. Toate acestea sint de fapt un grup de artiwle aparute ~i inrevista "Cultului'". b) Relatii ell strainatatea. Cultu1 Cre~tin dupa Evanghelie intrepne relapi en Mi~dirile Evanghelice de peste hotare. Aeeste relatii pentru inceput nu au avut un caracter organizat. Astfel, s-a tinut legallna eu a~a-zi~ii "eredincio~i din E1vepa" ~i ell "Adunari1e libere" din Apus_

4. CULTUL PENTICOSTAL SAU BISERICA LID DUlVINEZ~U APOSTOLIC:t
Cultul penticosta1 sau Biseriea lui Dunmezeu apostolica este tirganizaria cea mai reprezentativa a mi~earii "fundamentali~ti1or" modemi. Dacii bapti~tii se deosebescprin botezu1 1a mallllitate ~i imitatia botezului lui Iisus, daea adventi~tii "au fixat" ~i "au calculat" imparatia de 0 mie de ani ~i "venirea" Domnullli, iar Cre~tinii dupa Evanghelie sau dupa Scripturii "au descoperit" alte eeruri ~i judeciiti - penticostalii sau spiritii, tremuratorii sau "posedatii'~ de duh, vizionarii ~i profetii, "vorbitorii" in Iimbi, "tilcuitorii" acestora, Incep un ev nou, cu anul 1901, eontrapunlnd "mi~carii" harismatiee, care a euprins Biserica Apusului, coneeptia lor de "chemap" ai Duhului ~i "impartitori" de daruri. . 1. Originea. Numele de "penticostali" vine de 1a cuvintuL n£v1:TlxocY'ra (Gincizecime), sustinind cii ei sint botezati cu Duh Sfint ~i cu foc, daruri primite de catre Apostoli la Cineizecime sau Pogorirea Duhului Sfint. Li se zice "tremuratori" pentru cii in momentele de pretinsa inspiratie a Sfintului Duh, ei tremura; ~i "spiriti" fiindca pretind a aveape Duhul in darul vorbirii in limbi. Originea sectei se aflii in America, datind abia de la incepntul secolului al XX-lea, dar istoricii lor due "na~terea" in epoca apostolica. . Aceasta seeta apare din rindul bapti~tilor ~i a fost organizata de predicatorul Carol Parham. EI a inceput sa "profeteasca": Sfintul Duh se va revarsa din ngu cu putere, la 0 apropiata "pogonre" a Sa ~i ea la 3 ianuarie 1901 s-a ~i pogont peste 13persoane. In 1906, aceasta mi~care reli£:ioasa propagata de Parham~i dtiva aderenti ai sai, a inceput a prinde teren in Califomia (SUA). In acela~i an, a trecut ~i in Europa, mai lntJi in Norvegia, apoi in Germania unde a reu~it sa converteasca pe un fost pastor luteran, 1 Paul, care a devenit conducatoml sectei in Germania. Pentru a atrage atentia se mai numesc "crqtinii Cincizecimii, posesorii duhului, inspirapi, ale~ii, mediumuri, quakeri, metodi~ti, pnevmatizari etc. Toti Iaolaltii sau fiecare in parte pretind ca au, "damri'" speciale, de aceea sint cunoscuti ~i sub numireade: "vorbitori In limbi, ti!cuitori, deschizatori, luminatori, dascali, profeti, vindeciitori miraculo~i, vizionari, singurii cre~tini ai timpului, harismatici ~i ehiar noi mesia ... Dintr-un asemenea amalgam s-au deta~at multe secte ducind mai departe sau reactivlnd ereziile pnevmatomahe ale ratacitiJor din primeJe veacuri ale Bisericii crqtine. Totu~i exista in lume, ca ~i III tara no astra, unii cn::dincio~i care sint constillli!i in gmpuri sau in culte, recunoscuri de ciitre unele state ale lumii. . Penticostalii sustin eu ardoare cii i~i trag originea de la Cincizecime ~i ca s-au perindat dea lungul istoriei prin acei vorbitori in Iimbi. Dad eercetam din punct de vedere istoric acest fenomen, yom gasi 0 vorbire in Iimbi biblice, ea lucrare a Duhului Sfint, numita ~i "Glosolalia msalina", ~i yom gasi ~i 0 fa1sa vorbire in Iimbi, la penticostali, care se deosebe~te fundamental de cea msalina ~i care nu e dedt 0 imita!ie ~i 0 influenta pagina. lrineu este singurul dintre scriitorii biserice~ti· care aminte~te existenta acesllli dar in Biserieii. In cartea sa "jl71potril~1 ereziilor", spune: "mai avem citiva frap in Biseticii, care au danui profetice ~i prin duhullor vorbesc tot felul deIimbaje". Clnd loan Gura de AUf expJiea capitolul 14 din I Corinteni, precizeazii cii "acest dar descris de Apostolul Pavel este neeumiscut in Bisericii "in zilele noastre". Ferieitul Augustin, comentind textul din I loan III, 24 a seris:' "Acestea au fost semnele cemte de imprejurarile timpului de atunci. Caci a fost necesar sa se recurga la acea exprimare a Duhului Sfint la toate limbi1e, pentm ca sa se arate cii Evanghelia lui Dumnezeu trebuie sa fie propovaduita in toate limbile pe intreg paminllll. Lucml aeesta s-a Tacut ea un fapt a1. q:ecJllll1ui. "Despre vorbirea in Iimbi aminte~te Tertulian, dar e sigur ca el s-a referit la practica montani~tilor, de care a fost putemic influentat, devenind el insu~i un adept al acestei erezii. In cartea sa - De anima -; a scris: "Existii astazi intre noi

158

CALAuZA CRE:;>TINA

o sora, care are in parte daml descopyririlor; ea Ie pril11e~te in Biserica in cursul solemnitatilor duminicale, in extaz sub influenta Duhului". TertUlian s-a referit la Maximilia care a supravietuit iui Montanus ~i Priscilei. Numele care a Tacut vilv;a illperioada aceasta (secolul II), in problema vorbirii in limbi a fost Montanus. . _. . Analizlnd datele ce leavem despre el, pre cum ~i felul cum a vorbit In limbi, put em socoti aceasta practica a lui cao falsa vorbire ill Iimbi, in contrast Cll cea rusalina. Inainte de Intoarcereasq. la, ne~tinism, Montanus a fost slujitor la temple pagine, in special in cultul Cybelei, a:~e"a un temperament coleric de nestapinit. Predispozitiile temperamentului sau au fost accel).tuate in experientele sale in ceremonia pagina. Montanus, dupa incre~tinflre, a alps aten!ia prin extazele ~i transele sale, iar in acelc stari tinea cuvlntari ,,In limbi"" diferite. In acele stari dadea impresia credulilor sai ca nu mai era eI acela care vorbea, ci "d}vinltatea". Dupa moartea lui MonfaI!W;j' vorbirea in limbi a disparut, d~~i curentul montanist a ramas, dar Tara practicarea vorbirii In Jliilbi, pina In secolul al IV-lea. In Cartagina a existat, pina ill acest seeal, 0 secta care se numea';,tertulianista" ~i pastra unele influente montaniste, iar numele ~i-l avea de la Tertulian. Dupa'ce vorbirea in limbi s-a stins la montani~ti, nu mai intilnim grupari de cre~tini sa aiba aceasta practica, pina in anul 1700 clnd apare la c0771inarzi. Cu un secol mai tirzillvcirbirea in limbi 0 gasim la "irvingieni". Numele vine de la pastorul lng. Eduard Godet. In ;';spusa" lui, asupra Epistolei catre Corinteni face (' uescriere a felului cum irvingienii vorbeau ,In limbi: "Inainte de inceperea predicii, acela care mergea sa vorbeasca se inchidea adinc in.sine Insu~i, se izola de cei ce-l inconjurau, Inchidea ochii, ~i-i acoperea cu miinile sale, ~i deodata.,ca ~i emh ar fi fost atins de 0 lovitura de trasnet, suferea convulsiuni care-i cuprindeau tot' corpul, din gura scapa un torent vibrant de sunete straine, puternic accentuate". Vorbirea lor in limbi nu dul'a lnai mult de cinci minute, clteodata erau doar citeva sunete, vorbirea era insotita de galagle, ,suspinuri, adeseori de vesclie, de rlsete etc. Practica irvingienilor s-a ·transmis mai depaJie prin quakeri ~i mormoni, pina la vorbirea in limbi in zilele noastre, practi~fu jJreluata de mi~carea pietist-fundamentalista. Scriitorul francez Rene P6cl1e, in "studiile" bib lice ~i mai ales In cartea sa Llicrarea Duhului Sj'int descrie vorbirea'i11"limbi astfel: "Cerintele unor dovezi vizibile de primire a Duhului Sfint a Taeut sa apara uimitoare demonstra!ii fizice: latraturi, smucituri, violente, tipete ~i strigate, dansuri salbatice, .1qinuri ~i altele de felul acesta, atit la ureslmieni, cit ~i la quakeri ~i montani~ti.,. . "Toate aceste apucaturi ~i Snc~ unele maio exagerate - se spune in dic(ionare ~i enciclopedii asupra sectelor - Ie-au l110~teniC"vorbitorii in limbi" din zi;~le noastre, de~i vor sa se intituleze url11a~ii credincio~ilor de la Rusafii~i d~i vor sa sustina ca lucrarea "rusalina" a Duhului Sfint continua prin ei, Ie au prin conceptii :yl,eti'ce ~i practici schismatice care sint cleparte de spiritul rusalin". Organizarea cultului* -T'Ml§carea penticostala pc glob. Daea nu putel11 spune ca ]'vli~carea penticostala mondiaHi are un ini'e111eietor, atunci nu putem spune nici ca s-a dezyoltat intr-un anumit centru. 'tvIi~carea pcnticostala monliiala a Infloht in sec. XX-lea, avind mai l11ulte centre de extindere. Acest lucru a meut ca azi sa existc nenumarate organizatii pentieostale. Din punet de vedere doctrinaL diferenrele nt! .sint pre a mario Putem am inti unele mai insemnate, fie datorita treeutului lor istoric, fie numaruillide.membri: "Credinta Apostolica"; "Adunarile lui Dumnezeu": "Biserica lui Dumnczeu"; "Bjser'ica Penticostala a Sfinrilor": ,;Biserica Elim": .,Biscrica . Evanghelici depline" ctc. Alte organizatii penticostaJy.••a1! infiintat orfelinate. case de batrll1i, institutii de reeducare pentru dezalcoolizare etc. A~a"kisele Biserici penticostale dispun de ~coli speciale atit pentru cultura general a cit ~i pentru pastori. Au un numar sporit de case de publicitate unde se tiparesc milioane de carli ~i reviste, e!nisii radio, tv. etc. Mi~carea penticostala, lailiceput nebagata in seama, mai apoi ponegrita din cauza unor excese de zel, astazise bucura'dllrenumele celei mai importante mi~cari religioase din secolul

* REFERIRI BIBLIOGRAFIGE: P. Deheleanu, op. cit., p. 53-55 ; AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 38-40; Ev. Mantunea, op. cit., p.80, 86-88; T. M. Popescu, Privire istorica ... , p. 386-392; BL Wi.hiz, op. cit., p. 95-J 16.

DENOlvlINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

159

al XX-lea. In acest [el, penticostalismul nu mai este considerat' 0 grupare aparte, Cl 0 mi~care religioasa In sinul intregului cre~tinism apusean. 2. Inceputul§i dezvoltarea aduniirilor penticostale in Romania (raspindire ~i prozelitism). Am vazut ca originea acestei credinte se trage din America, delalnceputul secolului XX. La 110i au patruns prin Pavel Budeanu plecat din Arad in S.U.A., inaiTite de 1910. A fntilnit propagandi~ti penticostali ~i a aderat la secta, ~i cu ajutorul unor maghiari instariti injghebeaza seeta in Banat ~i Transilvania. EI vine inarmat cu citeva reviste "Vestitorul Evailgheliei" (editata la Akron, statuI '. Ohio) pentru a adeveri "noua credintii". Alt naiv, eomerciant ambularlt, Ion Bododea, din Brailita, fost pastor baptist, parase~te "credinta" sa pentru "gustul" vorbirii in limbi. Destui creduli,s,[,au ata~at acestora. De [apt, I. Bododea s-a ~i grab it sa se intituleze ,,$eful Bisericii lui Dumnezeu cea Apostolica". Pavel Budeanu a tradus in limb a romana o "marturisire" de credinta penticostala *; intitulata: Declal'area fundamentului adevarat al Bisericii lui Dumnezeu.De asemenea. s-a incereat, tara prea m)!1t succes,tiparirea a doua reviste: "Glasul adevarului" ~i ,;$tiinta sfintilor". In Romania se poate considera d\!schisa prima easa de itdunare penticostala cea din casa sotilor Bradin, la 10 septembrie 1922. In 1923 s-a deschis a doua adunare in comuna Cuvin. Autoritatile aflind de existenta acestei secte au interzis-o. Gasindu-se la strimtoare, cei 50 de penticostali existenti la data r~spectiva, au intocmit prima petitieprin care au cerut recunoa~terea legalii. La cererea depusa au anexat ~i marturisirea de credinti intitulata "DecJararea fundamentului adevarat", 1924. De aici, astazi, toate sectele, cultele ~jihzidentele penticostale se numesc "fundamentali~ti". . La 29 iannarie 1925, Ministerul Cultelor ~i mie10r, prill !)ecizia 5734 a inclus in rindul sectelor interzise ~i pe penticostali. Aceasta decizie, fiind publicata In ziare, opinia publica a fost interesata sa cunoasca natura ~i eredinta aeestei secte. Luind adresa din decizie, prin serisori ~i vizite personale, Gh. Bradin a fost solieitat sa dea unele lamuriri. Multi sectan}i desprin~i din cuItele neoprotestante ale vremii s-au unit cu penticostalii. Dupa 23 August 1944, pentl)l obtinerea unei recunoa~teri legale, penticostalii din Romania au inceput sa-~i stringa rindurile. In momentui acela se aflau doua direclii: a) Unii penticostali func(ionaserii citiva ani Inainte. de cel de al do ilea razboi mpndial in cadml cultului baptist. b) Allii, care refuzasera orice "compromis" i~i desta~urau ac~yitqtea ilegal. La 20 mai 1945, In ora;,ul Arad, a avut loe 0 conferinlii [oarte restrinsa in cadrulcareia s-a discutat reorganizarea Asociatei religioase penticostale ~i reeditarea unei reviste intitulate "Vestitorul Evangheliei". Gheorghe Bradin a fost ales in fnmtea aeestei organizalii, ca·pre§edinte. Au mai avut loc ~i alte doua incereari de reorganizare in Bu~ure~ti, sub denumirea"Cie~tinii botezali eu Duhul Sfint" ~i "Ucenicii Domnu1ui Iisus Hristos". In 1949, eele trei organ-iiatiipenticostale se prezentau astfel: 1. Asoeialia "Biserica lui Dumnezeu Apostolica-Penticostala"; Asocialia "Crqtinii botezati cu DllhuJ Sfint"; 3. Asocialia "Ucenicii Doml1ului Iisus Hristos". La 23 decembrie 1946, se obtine rccunoa~terea provizorie a asocialiei "Biseriea lui Dumnezeu Apostolica-Penticostala", iar celelalte doua Ja care ramaseserii putini mcmbri s-au incadrat in grupulasocialiei reeunoseute proyizoril]. La 14 110iel71brie 1950 prin Decretutlll: 12m, s-a ac.ordat recllnoa~terea juridica a Cu/tului Penticosial sau "Biserica ItJi Dumnczeu Apostoliea"** . Conceptii specifice: Dll/lllleZell Dllhul Sjfnt este loctiitorul Domnului Iisus pe acest pamfnt, coborindu-Se din cer,de la Tatal, in zilla Cinci~ecimii. il1gerii --; sint tapturi duhovnice~ti create de

:r

* PRECIZARI: Marturisirea de credinta, in "Indrumatol'l11 Pastorului", Ed. Cultului penticostal, Bllcure~ti, 1976; Bisericcl lui DUl71liezell ~i aspecte din 'fiara ei, de Pavel Boghian, Idem, Bllcurqti, 1980, 380 p. A se vedea, pe lal'g, ~i Trandafir $andru, Penul71ato!ogie. Persoana ~i luerarea Duhului Sfint, Idem, Bucure~ti 1979, 304. p.; Rev. "Buletinul Culhllui Penticostal", organul oficial al Cultului penticostal san Biserica lui Dumneze,ucea apostolica; Lec/illili bib lice, Ed. Cult. Pent., Bucure~ti, 1979, 174 p.; Lecfiul1i biblice, yolum elaborat de Cristian Vasile Roske, redactor ~e[ Alecsie Vambu ~i Marinel Mesaro~, Bucure§ti, 1987, 314 p.; Hmfa Bisericilol' lui DUllll1ezeu, Coleetia de c'1ntari spiritua1e pentru biserici1e penticosta1e. Am folosit ed. a VII-a, Ed. Cult. Pent., Bucure~ti, 1977, 596 p. ** Mul\Umim D-lui Pavel Boghiun - ~efll1 culhlluipenticostal din Romania ~i "frate" crqtin - pentru materialu1 informativ pe care ni I-a pus, Cll multa amabilitate, la dispozilie.

160

CALAuZA CRE~TINA

Dumnczeu, Tara pacat ~i puse in "lujlJa Sa. Diavolul scw satal1Cl - sau "Lucifer al aurorei", mindrindu-se ca este capetenia ingerilor care ~i-au parasit beul, a cazut. EI in~eala intreaga lume, este ucigator, ispititor, in~elator, pirit9r.~i mincinos. El a fost biruit prin jertfa Domnului lisus Hristos iar pedeapsa l11gerilor rai, esl.e aruncarea in iazuJ eel de foe ~i ehinuirea lor in yeei (Isaia XlV, 12, 14; luda 6; Apocalipsa XUI, 9,; Evr. II, 14; Matei XXv, 41; Apocalipsa XX, 10). Crearea ollli/lui !Ii caderea III pacat - Omul a ·fost ere at de Dumnezeu, bun, drept ~i liber. II a fost in~elat de satana ~i a cazlif in pacat. Hant! fui DlIIllllezeu - HamI este bunatatea ~i Jragostca ne11larginita a lui Dumnc;zeu,pe care a aratat-o prin Domnul nostr1.1 lisus Hristos, fata de cei paeato~i. Nimeni nu se poate rnili1ili prin propriile sale fapte sau binefaeeri ~i llici prin fapteIe Legii Vechiului Testament, ci numaipi-ln hamJ lui Dumnezeu (subl. n.) Credii1!a - este 0 ineredere n~clil1tita in lucrurile nadajduite ~i 0 puternicil ineredintare despre lucmrile care nu se yad. CJ:edinta este de obir~ie divina. Ea se pri11le$te de la Dumne'zeu prin dreptatea lui ~i nu prin eoncep!\i}e §i inehipuirile 011lene§ti. Pocainta este un ordin al DOlIlJ1Ulni Iisus. Ea 'lnseamna Intoareerea la Dumnezeu de la eaile ratacite, cainl~ pentru Yiata traita in paeat §i neeuno§tinta de Duml1czeu §i ruperea eu paginatatea §i cu poftele lume§ti. Na!jterea dill nOli ... Numele aeelora care sirtt naseuti din nOll, sint scrise In Cartea Vierii. Iertarea este un atribut dumnddiese, prin care se dovede§te bunatatea lui Dumnezcu fata de oamel1ii paeiito§i care s-au intors'}a'Bl. Pentm ca eel piicatos sa poata primi ieliarea, trebuie ~a marturiseasca, sa paraseasca pacatul §i sa roage pc Dumnezeu sa-l ielie. Odata paeatul ierta!, pacatosuI se simte fericit §i u§urat. . Sjintenia InSea11lna despaqirea eu (otul de paea!. Rugaciunea este legatura direc~a a·omului cu Dumnezeu; totodata, §i cea mai adincii expresie ' .. a dorin\ei dupa El. r Botezul - L Botezul estc pamncit de Domnul lisus Hristos. Acest botez il oficiaza pastorii pentru cei care cred. EI este'uh simbol al mortii fata de pacat §i al 'lnvierii la 0 viata noua. Orieine crede in Domnul Iisus potrivit Evangheliei depline, unneaza a fi botezat in numele Tatalui, al Fiului §i al Duhului Sfint. Botez\il in apa se poate primi inainte §i dupa primirea botezului en Duhul Stint. EI se oficiaza prin scufuridare in apa 0 singura data, iar In eazul dnd prima data nu s-a ofieiat dupa Cuvintll1 lui Dumnez,,"u, se poate administra a doua oara. Copiii credincio§ilor se boteaia Ia etatea dnd pot sa inteleaga singuri ca Domnul Iisus Hristos este lv1intuitorul lor personai.;El ~int admi§i la casa de rugaeiuni spre a fi bineeuvintali. 2. Botezul Dul1ll1ui S{illt este Imbraearea,.eelor nascuti din nou eu putere de sus, pentru ca ei sa poata rezista ispitclor §i il1cercarilor, pe de.o parte, iar pe de alta parte, sa poata marturisi EYangbelia prin puterca lui Dumnezeu. Botezul cu Dllhul Sfint se poate primi atlt prin punerea mlinilor, cit ~i Tara acestea, atl! 111ainte de botezlll in apa, cit ~i dupaprimirea lui. II. Cilia Domnului este al doilea a~ezamint, ca fonna exterioara, in Biserica lui Dumnezeu. Ea cste institllita de lnsu~i Domnul Iisus Hristos, prin intemeierea Iegamintului nou. Cina Doml1ullli se eompune din piine nedospita (azima) ~i rodul Yitei, nefermentat (must). Cei ee se i111partii~esc din aeeasta eina a Domnului trebuie ca inai inainte sa-~i fad! 0 amanuntita cercetare de sine, eaei eel ee miininea ~i bea eu nevrednicie, mal1inca ~i bea pentru condamnarea sa. Ea reprezinta jertfa trupului ~i varsarea singelui DomnuJui Iisus Hristos, pentru pacatele noastre. Cina D0111nului se savir~e~te ori de cite ori este posibil, Tara deosebire de zi sau data. Dupa Cina Domnului U1l11eaZa spalarea picioarelor unul altuia (Matei .XXII, 28; I Corintcni XI, 23-29; loan XIII, 17). Casatoria este legatura dintre 'un barbat §i 0 femeie, prin care cei doi devin un singur trup. Ei primesc binecuvlntarea Bisericii: Cuv'lntul lui Dumnezeu opre§te legarea in casatorie a unui eredincios en aItul apaqinind altei confesiuni. Se poate dezlega easatoriacincl Gealalta parte a cazut in adulter dovedit. Reciisatorirea este pemlisa de Cuyintul lui Dumnezella~nci cind unul din cei doi a il1cetat din viata. Darurile Duhului. 1. Damrile duhului slnt In numar de noua, damri pe care EI Ie imparte credincio~ilor, dupa cum voie§te. Da.q1J;ileduhovnice§ti ajutii propovaduirea Evangheliei depline. Nu toti credincio~ii poseda astfel de daruri, insa toti credincio~ii sint indelm1ati a Ie rlvni ~i a

DElVOMINATJUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

161

umbla pe calea cea mai aleasa a dragostei. Credincio~ii sint datori sa se supuna prevederilor sanitare din Biblie (Geneza III, 16: Deuteronom XXVIII, 15-62; Matei-VIII, 16-17; lacov V, 14-15; Marcu II, 15-17). Ceremoniile In adzmare. - Biserica a rinduit diferiti sIujitori, care, macar ca se deosebesc prin serviciul pe care II fac, apaqin, alatnri de ceilalti credincio~i, aceluia~i corp spiritual. Dintre acqti slujitori fac parte pastorii ~i diaconii. Zilla de odihna este Duminica, zilla In care s-au adllnat la mgiiciune cre~tinii "primitivi". A dona venire. - Domnul Iisus Hristos, Inviat din mOl1i;;i inalrat la ceruri, va reveni din nOll pe pamint, pentn! a-~i "rapi" Biserica ~i a 0 duce in odaia de nunt?, pregatita In cemri. La aratarea Domnului, mortii in Hristos vor ilwia, apoi cei vii care vor fi ramas, vor fi rapili toti impreuna cu Ei, In nori, ca sa lntlmpine pe Domnul 'in vazduh. Cll aceia§i sfinti rapili la ceruri, Domnul Iisus Hristos va reveni din nou pc pamint, unde va intemeia imparatia Sa de 1000 de ani; in acest timp tot pamintul va fi stapinit de 0 pace desavir~ita, cmzimile ;;i razboaiele vor fi inlaturate. In acest timp, satan va fi legat. La stir~itlll doml1iei Domnului Iisus Hristos, de 0 mie de ani, satana va fi dezlegat din inchisoarea sa ;;i va cauta din nou sa in;;ele neamurile cautind,sa smulga imparatia din mil1a Domnului, dar neizbutind va fi aruncat in iazul eel de foe. Dupaaceasta vor lnvia cei m0rti In pacat; va iJ1cepe marea judecata a lui Dumnezeu, dnd toate neamurile vor fi adunate sa fie judecate ;;i sa-;;i primeasca fiecare om rasp lata, dupa binele sau raul pe care I-a Tacut dnd traia in trup. Dreptii vor merge la viata ve~nica, iar nelegiuitii la chin ve;;nie. Dupa judeeata, Dumnezeu va crea un cer nou ~i unpamint nou, in care va locui neprihiinirea, va incepe viata ve;;nica. Dupa cum se vede, Marturisirea de credinta leste c1ara,dahprozelitismul "fundamentalist" este destul de violent ceea ce produce demta am J:ntre credincio~ii penticostali cit ;;i ai celorlalte culte, dar mai ales cautarea de adepti In I1ndul credincio~ilor;·oFtoQoc~i*. Ceea ce au specific "pocaitii" fundamentali~ti este "Revelatia deschisa" adiea "Iegatura" lor direeta Cll duhul ;;i legat de aceasta, vorbirea in limbi (giosolalia) ;;i tllcuirea celor "iilescoperite" In acele momente. I. Revelatia deschisli** este de fapt inlaturarea activitatii'l'V!intuitorului, pe de 0 parte, iar pe de alta partelimitarea slujirii Sale. Ei eonsidera pe Duhul Stinfereatura. "El este 0 Fiinta care poseda un corp spiritual la fel ca Dumnezeu-Tatal"~ Duhul Sfintpbseda un nume personal. Elnu este "Duh Sfint"; ea ;;i dnd ar fi yorba de 0 singura parie a divinitatii, sau 0 cnergie oarecare a Dumnczeirii. "Duhul Sfint poseda insu;;iri personale ... Eli;;i desTa~oaraactivitatea 111 vremea noastra cum Ta,cea ~i eu secole in urma. El se descopera nu numai comunitatii ci ~i fiecarui credincios In parte. Ii invata sa graiasca in.limbi straine, ii invata cum sa seroage. "Spiritul eredincio~ilor trebuie lasat liber sa se roage lui Dumnezeu dupa cum inspira Dirhul Stint. Ca persoana Duhul Sfint indepline~te unnatoarele functii: invata (Luca 12, 12; loan 14, 26); vorbe~tc (Matei 10, 20; Marcu 13, 11); mijloce~te pentru credincio~i (Romani 8, 26-27); inspira (II Petru 1,21); convinge de pacat (loan 16, 7-8). Duhul Sfint mai prezinta 0 tripla importanta pentru penticostali: a) "EI este 0 parte din reyelaria divina, care a transmis Biblia il1 calitate de autor al ei" ;'b) EI este in perioada actualii

* CITEVi\ CARTI 'Ii bro:juri pro::e!jtiste: Stincii Nicoara, Di~tio!1Clr biblic de 11111l1e proprii .yi clivinte rare, fa.,174 p.; P. C. Nelson, Jllvdjaturile Bibliei, serie ,de studii bazate pe principiilc ade\'iirurilor fundamentale adoptate de Consiliul general al Bisericilor lui Dumnezeu, Editie revazuta, fa., 128, p.;, Dr. Osweld J. Smith, Fone/atol'lll Bisericiipoporlllui, Toronto, Omul de care se fo!ose~te Dumnezeu, fa., 96 p.; intimplarile peleril111lui in'c:Cilatoria sa, istorisita de John !3unyan (fost pastor pietist il1 Anglia), Ed. a V-a, revazuta ~i. aparuta in coleqia "Glasul Indmmatomlui crqtin" f.a. 292 p.; Desavfr.yirea ,;i rapirea Bisericifdin Filadefphia a zilelor de a urma, de Chr. R6ckle, fa., 56 p.; Roy Hession, Fll plin aClll1l, fa. 48, p.; J. R. Geschwend, De fa l7loarte fa via/a, fa., 24 p.; J. P. Wannenmacher, Ims medicul Ji salvatorul melt, f.a.; DER, vol. III, p. 708,749; ESL p. 358-359; 367-368; NCE,VoI.l1, p. Ill; NGA, p. 590; SM, vol. 6, p. 69. . ** A se vedea p. 190-192.

162
Cel care face legatura intre eer ~i pamirrt;.c) El este eel care administreaza biserica ~i 0 pregatqte spre a 0 inrati~a inaintea lui Iisus Hristos la a doua venire". Astfel grupurile penticostale avind permanent pe Duhul Sfint eu ei, "retriiiese" elipe binecuvintate, ca primii ere~tini, in "odaia ,eea.. de sus" (Fapte 1, 3). Simbolurile Duhului Sfint sint cuprinse in paginile Bibliei. F. E. Marshgrupeaza simbolurile, comparindu-Ie eu: I. Natura neinsll/le!ita: aer, apa, foe, pamint, ulei, vii1, sare, arvuna, sigiliu. 2. Natura vie: porumbel; 3. Viafa noastra :ji insll.)"iri WHane; Degetul lui ·Dumnezeu, partarul, numarul ~apte, avocat, voce, frumusete, nevinovatie, riibdare, sinceritate. ' DUhul Sfint e~te soeotit de fundamentitii~ti secretul tutUror binecuvintatorilor: 1. Respiratia: vfntul, secretul vitalitatii - viata ; 2. ROlla; 'apa,ploaia, seeretlll satisfaefiei - setea, frumusere, flori, fertilitate, recolte. 3. Uleilli, secretu1bucuriei - fericire. 4. Foelll, secretul luminii, cuno~tinta, caldura - dragostea, puterea ,;c~teerirea. Duhul Sfint face ca din inima credinCio:sului sa curga adevarate riuri de apa vie (loan 7, 38). Adeptii "pocairi" despali conlucrarea Sfill:iei . Treimi, izoleaza pe Sfintul Duh de calitatea de ,;mingiietor". , Fata de acestea, invatatura ortodoxa' a clara totdeauna; prin lisus Hristos s-a incheiat descoperirea directa a lui Dumnezeu, "Reve1a:liii supranaturala - peste intelegerea noastra - s-a incheiat prin intruparea Fiului lui Dumnezeu,iar Revelatia naturala tot prin EI, fiind noul Adam, om desavir~it - rara pacat - ~i Dumnezeu .adevarat. Dantl feluritelor limbi. Penticostalij"afirma urmatoarele: Vorbirea omeneasca este 0 emanatie a spiritului a~ezat de Dumnezeu ill Qilli Datorita originii superioare a spiritului omen esc, graiul omenesc se deosebe~te de toate manifestarile celorlalte vietuitoare. Structura ordonata a limbajului a racut posibila intocmirea unor studij gramaticale care au descoperit legi precise ce stau la baza fiecarei Iimbi. Graiul izvora~te<d,inadincul fiintei omului. Tot in acest spirit a~eaza Duhul Sfint darul feluritelor Iimbi, ca semminilial al botezului cu Duhul Sfint. Prin "dantl" feluritelor li17lbi se irttelege vorbirea supranaturalii prin care adeptul pocait "inzestrat" eu acest dar vorbe~te intr-o limba,!pe care niciodata n-a invatat -0; ea este 0 vorbire a Duhului Sfint, care utilizeaza organele vprbirii pentru reproducerea ei; e 0 minune a vorbirii ~i 0 deseoperire personalii a lui Dumne;>:eu"pentru fiecare cre~tin pentieostal. Exprimarea vine din chemarea lui ca urmare a botezului Cll ;Quhul Sfint. "HI simte prezenta puterii lui Dumnezeu ca efectul unui curent electric insotit lnsa de stare de exaltare frenetica, ee Ii inunda 111treaga fiinta. Aceasta stare se considera ca ar fi rezultat!lldirect al "inspimtiei" Duhului Sfint. Realitatea 5i il1!elegerea glossolaliei*. Aexistat In primele veacuri ~i se transmite ~i astazi, dar numai prin damrile Sfintului Duh prin$,fintele Taine ~i indeosebi prin Taina Mimngerii. lvfijloaeele de propagare :ji dijilzare [lGJdtului. Cultul pentieostaJ are un seminar infiintat in 1976, cu sediul in Bucure~ti. .' Cultul editeaza 0 revista lunara "Buletinul Cultului Penticostal" precmTI ~i lucrari cu conti nut doctrinar ~i de cult. Cultul pentieostal este afiliat la organizatiile pentieostale rnondiaJe ~i europene: Conferinta Mondiala PenticostaJa cu sediul in SUA ~i Gonferin!a Pentieostala Europeana. Cultul penticostal din lara noastra este.alcatuit din eomunitf.ti, filiale ~i uniuni, incercinduse uniformizarea. o caracteristica a cultului penticostaI, ca de fapt la toate gruparile neoprotestante, este libertatea personala ce 0 au adeptii de aii~terpreta textcle bibliee, ~i de aiei diversitatea. Dizidente fundamentaliste. -- In anuli 929, in cadrul "Biserieii lui DUl71neze!l apostoliee" care functiona la Arad, ca asoeiatie religioas1l ~i era condusa de Gheorghe Bradin, s-a eonstituit o diziden!a, noua grupare intitullndu-se "C,;e:jrinii botezaf! ell duhul s{int". Apoi a avut sediul la Bucure~ti ~i era eondusa de Sodoy Alexandni (venit Llin Ungaria), lsba~a Alexandru (Lugoj), Bodor Eugen ~i Cojocaru, din Bucurqti. " In seurta vreme din ramura de la Arad s-a desprins 0 noua fractiune care s-a intitl1lat "Ueenieii DOl7Jnullii lisus Hristos" ~i era eopdusa de loan Popa din Sebi~ (Arad) ~i loanes Cri~an. Gruparea i~i avea sediul la Bucure~t;' iar adeptii practicau simplitatea in imbracaminte,

Iel'st

o

* A se vedea p. 225 ...

DE1VOi'vfJNATJUNI CRESTINE, DIZlDENTE ...

163

mgaciuni de noapte (ore de starl1inra) ~i "glosolalia". In cazl1l~botezarii l1-aveau pretentii in pregatirea candidatull1i; refuzan inscrierea in registrele de evidenta- ::unembrilor, nu acceptau in anturajul lor pastori de la alte culte 9i refuzau oricc relatie cu organele,de stat. Acqti "predicatori" din gmparile dizidente propaga un bigotism exagerat, fiind permanent in cautare de "adevar 9i lumina", desfa9urind 0 sustil1utaactivitate de suspiciune fata de eonducerile comunitatilor din care s-au rupt. Acestor grupari's-au adaugat multi fanatici 9i bolllavi l'eligios~ in general. . " . '" In cadrul Cultului penticostal au fost identificate' maimulte grupari dizidente, unele eu ," , reprezentanti 9i titluri, altele tara. Indiferent de titulatura ce 0 dau gruparii din care [mkpa:·te, dizidentii penticostali au puncte de doctrina 9i practici de cult eomune, eu un pronuntat eatac,te'r fanatic. Dizidentii sustin ca poseda botezul eu Duhul Sfint 9i eu foe, a9a 'cum I-all avut in ziua Cineizecimii (Rusalii). Multi sustin ca au darul vorbirii in limbi ea rezultat 'al aetiunii Duhului Sfint. Momentul este mareat de e~derea lor in transa ea urmare a unor posnifi ind~lungate 9i rugaciuni istovitoare dupa care eei mai putin rezistenti incep sa bolboroseasea,cuvinte neintelese, tara sens. Pentieostalii dizidenti praetica pe seal'a larga proorocirea. Ei se deosebese de eultul propriuzis 9i prin alte manifestari: sint mai rigori9ti; tin posturi'indelungate pentru a se "pocai" 9i a treee curati in viata ve;mica; nu admit frecventa;ea institutiUQt de cultura (teatrul, cinematograful, case de eultura) 9i sint impotriva folosirii mijloacelor m,6ct,erne de informare (radio, tv" presa). "Adevarul vietii este numai biblia". Despre cultul penticostal, dizidentii afirma ca 0 data cu recunoa9terea sa de catre Stat, acesta a abdieat de la principiile evanghelice. Membrii gruparilor dizidente folosesc 0 imbracamiIftt:neglijenta; barbarii nu poarta cravata, unii i9i lasa mustata 9i impreuna eu femeile din grup sinLobligati sa poarte numai imbracaminte de culoare inchisa. Unii dintre ei nu apeleaza la serviciile inedieilor, nid chiar in eazuri grave, sustinind ca ei se vor vindeea numai prin rugaciuni., IJ:ltrunirile lor au loc fie in adunari progral11ate in case de rugaciune ilegale, fie in familie. PUhmare accent pe atragerea tineretului, cu seopul de a-I seoate de sub influenta "preoeuparilor IUp}e9ti" ~i a-I indrepta exc!usiv pe calea studiului bib lie. Intre aeeste grupari, amintim trei mai impOliante: L Biserica Apostolicii de Ziua a 7-a sau "Penticostalii de Ziua a Saptea". - Gruparea a aparut in satul Valea Florilor din COl11una Ploseos, jucietul Cluj. Dizidenta pome~te de la premisa ca in cadrul cultului nu se respectii unele practici 9i sarbatori prevazute in Vechiul Testament 9i nu se pastreazaregimul alimentar prescris acolo, Revenind depe front - unde a trecut prin mai muIte incercari care i-au "Intarit credinta" dupa anu]' 1950, IoanBoer, iniliatorul gll.lp~.rii, a luat legatura eu alte elemente dizidente din judetcle Cluj, Hunedoara,Madl1nt1rc~, Suceava, Cat'a~-Se\'erin, Arad etc., in vederea largirii gruparii dizidente 9i pentru lritdcrnirea unor memorii in scopul obtinerii recunoa~terii lor drept cult. . Cum insa gruparea respectiva nu avea nimic c.omun cu noliunea de cult, nu se putea pune problema recunoa9terii acestor calitati, neintn111ii1d.'l1iici una din condiliile recunoa~terii; existenla unei credinte unitar-marturisita in mod statomi'e 9i public de un numar sufieient de adepti, cit ~i exteriorizarea acestei credinte printr-un ansamblu de praetici eonstituite intr-un . ritual unitar 9i stabi!. ' Dupa anul 1968, gruparea a incercat sa se ineadreze ,ili cultul pentieostal cu conditia ea membrilor ei sa Ii se permita continuarea practieilor proprii. Ulterior, a incercat, tara succes, sa fuzioneze ~i eu cultul adventist de ziua a ~aptea, in acel,e\l9i conditii. 2. "Biserica Lui Dumnezeu eea Apostolicii-botezata eu Duhul StInt" (Uniyersali~tii). - Mi~carea a aparut ~i s-a dezvoltat in ultil11ii 15 ani. in prezent, numarul adeplilor a scazut. Fondatorul mi9carii este Victor Chirilii din Arad. '' Membrii gruparii exclud sub oriee fel'de forma edtlt~cful cu statuI, afirma ca fiecare grup are nevoie sa-~i aleaga condueatorii ~i pastorii in mod liber;Cl"edinci09ii sa-~i plateasca impozitele. contributiile, sa se prezinte la incorporari, copiii lor sa llnneze geoala, dar dreptul de control al statului sa se opreasea "la u~a bisericii"; considera ca' lri' aalmare poate predica orice persoana, indiferent de unde provine ~i orice doctrina prezinta; declarilicaproorocirile, tamaduirile ~i vedeniile trebuie sa fie expuse liber ~i de catre oriee credincios; botezurile sa fie ofieiate in ape eurgatoare; cele taeute in baptister nu sint bibliee; sumele de bani co'lectate de la credincio~i sa fie folosite

164

CALAuZA CRE$TINA

potrivit necesitatilor, Tara nici unfeJde evindenta; cer ea membrii gmparii sa nu aiba nici un fel de educatie laica, fiindu-le interzisafolosirea radioului, a televiziunii, vizionarea spectacolelor de teatm ~i cinema etc. .. Adeptii gruparii "universaliste" l~i motiveaza ruptura de cultul penticostal prin aceea ca botezurile Tacute in numele Sfintei Treimi nu au nici 0 valoare, fiind admise numai cele efectuate In numele lui Iisus Hristos; rinduielile din cultul penticostal nu slnt bib lice, ci impuse de oameni; conducerea cultului "ii omoara" pe prooroci (1n sensul ca nu permite proorocirea orieui, oriunde ~i In orice vreme), pastorii nu traiesc'o viata bibEca, iar predicile lor au deviat de la adevarata credinta. "Universali~tii" au avut aderenti folosindu-se de fanatismul unor adepti penticostali ~i tendintele lor de practicare a glosolaliei. Pericuiozitatea activitatii gmparii "universaliste" consta ~i in fapm] ca "metodele" ei de lucm - proorociri, tamaduirile, orelede staminta, botezurile la rlU etc., sint preluate ~i de adeptii altor culte neoprotestante. BotezUljIe unor fo~ti credincio~i ortodoqi nemultumiti de acrivitatea pastoral-misionara a preotilor lor trebuie sa dea de glndit. Cea mai mare influenta insa 0 are gmparea dizidenta "universalista" in rlndul credincio~ilor cultului pellticostal. Astfel, mai multe comunitati au preluat unele practici ale "universali~tilor". Tot ca 0 influenta a activitatii gmparii "universali~tilor" este aparitia, constmirea ~i existenta In cadml cultului penticostal a numeroase case de mgaciuni deschise Tara nici 0 autorizatie. Aceste case ilegale apartin unor gmpari de credincio~i care, observind ca de citiva ani, comunitali "universaliste" functioneaza tara hici 0 restrictie, infiinleaza ~i redeschid ~i ei astfel de case de adunari.., yazlndu-se depa~iti ~i pieriind adeptii. In mod similar au procedat'~i gmpe de adepti apartinind cultelor baptiste, adventiste de ziua a ~aptea ~i crqtini dupa evanghelie, iar credincio~ii ortodoqi privesc uimiti rasplndirea ~i inundatia prozelitismului fundamentalist. 3. Gruparea "al 13-1ea Apostol" sau "Penticostalii negri". - Gmparea a apamt in anii '70 ~i arc aderenti In judetele Tirni~, Arad, Bihor, Hunedoara, Cara~-Severin etc. Caracteristicile practicilor adePlilor acestei gmpari slnt unnatoarele: intesificarea "vorbirii 111 limbi" ~i facerea de proorocirisuslinll1d ca au "glasul Domnuluj"; sub influenla Dulmlui Sfint, fiecare membm face noi "descoperiri" pentru ceilal!i; sint adeptii Invierii imediate a acelora care mOf, dintre ei; in permanenta slnt in a~teptarea "unei mari lucrari" din paltea Domnului care Ie va arata ca membrii gmparijsint "popoml ales"; refuza casatoria, iar celor casatorili Ie sint interzisc relaliile dintre soti; aflTm.a ca poseda pe Duhu1 Sfint ~i-I pot da tutmor prin atingere: membrii grupuluiau renunlat 1a pJ"enume ~j se numesc intre ei dupa denumirea apostolilor: fratele Petm, fratele Pavel, fratele loan etc.; atit barbatii elt ~i femeile poarta Imbracaminte de culoare inchisa - de preferinta neagra. Barbi:lti! poarta mustata ~i barbi, afirmlnd ca slnt ale:;;ii dllimlui :;;i ca mustat;.,t "este descoperita de Dul1mezeu". 4. In cadru1 cultuJui periticostal se manifesta 9i alte curente dizidente care, pe plan locaL au luat diferite denumiri, cum ar fi: a) "Cre~·til1i liberi"; b) "Afisiul/ea popllladi libera ", Cll aderenti in ora~ul Cngir, judo Alba. Ca specific, gruparea insista pentru necesitatea celui de al doilea botc:z pentru tOTi credincio~ii; admit ca fiin!a suprema doar pc Durnnczcu ~i neag{l rollll lui Iisus ~i al Dllhulni Sfint; propaga icleea unlrii ·tllhlror cTedincio~ilor cre~tini 111tr-o si11gura adunarc pentru a caoata forta si trairc. , Indifcl:ent de ce denumiri ar purta, toate grupari!e religioasc dizicleEte, care apanin sau sint rupte din culml penticostal, manifesta l1l1ele trasaturi comunc ~i ~n1ll11e au klldinJa de a intcnsifica viala rdigioasa prin introducerea unor practici de cult religios fanatice ~i bolnavicloase, caracterizate prin posturi ~i rugaciuni indelungtlte,exiinderea "glosolaliei" ~i a proorocirilor sub pretinsa inspiralie a Duhului Sfint; toate gruj)arije sc sustrag: dreptului de supraveghere )i control a1 StalUlui, aCllz1i conduc·crca cultului de "tr[ldare" a adeY5ratei credinre; conducatorii tUlmor grupiirilor dizidente cer aderen1ilor sa nu foloseasca mijloacele culturale, ale lumii, care slnt satanice, indiferent de forma sub care Ii s-ar prezenta, sa traiasca izolaii, refuzincL 9rice contact mai ales cu ateii.
CAUZJ<;LE l\IENTINERJI SI EXTINDERII ACTIVIT.4.TII GRUP.4.RILQR DIZIDENTE IN C\DRUL CULTULUIPENTICOSTAL

I. 0 prima cauza - exphcara' pe larg la 'll1ceputullucrarii - 0 constituie activitatea desfli~urata de unele elemente anarhice provenitede la cele doua gmpari "Cre~tinii botezati eu Duhul Sfint" ~i "Ucenicii Domnullli Iisus Hristos". care nu au aeceptat unificarea cu gruparea "Biserica lui Dumnezeu

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZIDENTE ...

165

apostolica". Dupa anul 1950, aceste rama~ite au aetivat In afara cultului, exereitlndu-~i influenta 111 r1ndul unor eredincio~i, mai ales din Bucovina ~i Moldova. 2 Lipsa de unitate In doctrina ~i praetica cultului penticostal. 3. Cultul pentieostal este eultul neoprotestant eu un numar foarte mare de copii ~I tmeret. 4. Tendinta centrifuga a unor grupari de eredincio~i care se desprind de comunitarile legale sub influenta unor eonducatori loeali. 5. Casele derugaeiune deschise lara autorizatie etc.

*
CONCLUZ1l: Taind find comuniunii eu Biseriea apostoliea prill inlilturarea fimefiullii episeopatului, seetele fundamentaliste au pierdut legatura eu insayi esen{a vierii dUl1lnezeieyfi din Biseridl - adid impartayirea ell Duhul Sjfnt, prin Tainele Biserieii. Pentieostalii afirma ea au prim it deseoperirea adevaratei eredinte prilltr-uli "gmi interior" $i, ea 0 primese oJi astazi ea 0 deseoperire a Duhului Sjfnt. Ei sLls{in cit Duhul Sjfnt, eea de a freia persoana a s:fintei Treimi se afia in mijIoeullor deosebit de Tatal oJi FiliI; EI este socotit "revelatoml sup rem ". Revelatia pentru ei nu este illeheiata: Sjfntul Duh Ii se deseopera pe zi ee treee $i se manilesta in mij/oeul lor ea fa Cincizecime. . lnsa, din interpretarea textelor bibliee despre glosalaUe rezulta ea vorbirea In limbi a fost un dar harismatie, care s-a exercitat ill epoea harului;dar, din moment ce yi-a fndeplinit rolul ei misionm; ea a flieetat, aya cum arata Sjfntul Apostol Pavel: "Dragostea nu va avea sjfroJit niciodata, dar vorbirea in limbi va ineeta" (I COl: XIII, 8). Revelatia deschisa este de fapt dorinta satanica a anarhiei, a oeolirii eail eelei drepte, care este Iisus Hristos eel lntrupat. Cuftlll glossolaliei sau posedarea "darurilor" limbilor IlU este alteeva decft delir $1 autofnyelare, 0 treeere in bigotism ifi fandtism, aVlndu-se ill vedere lnlatllrarea lui Hristos $i a taine/or Sale din via/a eomunitafii. Or, ere!ftinii ortodoqi yti!! ea !lici 0 milleizll1a 1111 poate veni din adevar (1 loan II, 21) yi "oriee duh trebuie eereetat pentru a vedea de unde pureede" prooroeul mineinos (I loan IV, 1). Toti eei In alara de Biserica, adica de temelia adevar1.l1ui Cincizecimii, eei eu revelafii "personale :ji desehise" neaga pe Hristos-fntrupat, merg pe calea amagirii, autolnoJelarii oJi nu marturisese ea Iisus Hristos'a' venit in trup. lata al1lagitorul, iata anfihristul (II loan, 7).

Capitolul al c inc il e. a

APARUTE

SCHISME ~I GRUPARI SEPARATISTE IN SINUL BISERICn ORTODOXE ROMANE
Feriti-vii de cei ce fae dczbiniiri ~i tulburllre (Rom. XVI, 17), de InchinaJ'e III idoli, Hiijitorie, certuri, Illinil, g'ilccYi, dezbiniiri, el·esuri. .. (Gal. V,20-2J)

INTRODUCERE:

In multe lucriiri de caracterizare etnogrcifica a poporului nostrll, Nicolae Olahul, Dimitrie Cantemir sau, mai tirziu, Simion Mehedin!i enumerau printre alte lnsu~iri specifice cre~tinisl11ului ro711aneSC ~i !ipsa ereziilor Ji a ereticilOl: Datoritii firii blinde Ji evlaviei mOJtenite de la striimoJii sai geto-daci, vechimii creJtinisl11ului pe 711eleagurile lui de formare Ji a COildifiilor istorice specifice, credincioJii romani ~i Biserica n-au cunoscut discufii sau certuri dogmatice care au tulburat odinioarii Bizan{ul ~i Ronta; de aceea, lntre romani, cel pUfin pina la 0 vreme, ll-a putut face

166

CALAUZA

CRE~TINA

adepTi prozelitismlll protestant (six. XVI), niei urma:Jii acestora :Ji !lici sectele religioase. Romanii din Transilwinia, Moldovlahia :Ji Tara Romaneasca, au aceea:Ji origine: latina 5i aceea:Ji credinf~:(?rtodoxa, scriall llJ1lanistul Nicolae Olahul .yi carturarul roman Dimitrie Cantemir.

1. TENDINTE CENTRIFUGE
Situatia s-a schimbat, insa, inainte ~i dupa primul razboi mondial, dnd contactele maidese cu Apusul au favorizat patrunderea sectelor din America in Europa ~i raspindirea lor in imperiu1. austro-ungar. Alte cauze interne au prov6c(ltxuperea dinunitatea Bisericii Oliodoxe Romane a unor credincio~i ~i constituirea,'piintre aIteie, a gruparilor separatiste: Stilul ~i Oastea Domnului. Aceste grupari' au ramas pina acum intr-o situatie neclara din punct de vedere canonic. Daca "stilismul" se intilne~te ~i in alte Biserici (cele slave ~i chiar cea greaca), gruparea Oastea Domnului este specific a Ortodoxiei romane~ti. Nici una, nici alta dintre acested0l;la grupari nu poate fi numita, considerata san tratata ca 0 secta, pentru ca ele nu profeseaza vreo invatatura de credinta specifica, deosebita de cea a Bisericii Ortodo_x,e: ele se manifesta numai ca grupari sau mi~cari separate de Biserica, nerespectind'disbplina ei, 'eu unele practici, totu~i, ce Ie apropie in ultima vreme de cuItele neopt(otestante ~i de secte. Este drept ca stilismul se deosebe~te de Oastea Domnului prift "ierarhia" pe care ~i-a constituit-o necanonic ~i prin atitudinea sa mai agresiva f~ta' ,de Biserica. Amindoua aceste grupari ofera insa mai multe posibilitati de revenire'sub ascultarea Bisericii dedt cei trecu!i deja la cultele neoprotestante ~i la secte. De aceea, in cele ce unneaza, yom aminti pe scurt despre originea acestor grupari,fiind binecunoscuta; despre practicile lor ~i despre raspindirea lor in tara no astra, ca ~'idespre mijloacele ~i metodele misionar-pastorale prin care ele ar putea fi reintegnlte:in unitatea ~i disciplina Bisericii stramo~e~ti.
I. OASTEA DOMNULUI L Origine, conceptii ~i metlldef:delucru, raspindire. Initiator ~i organizator al acestei a fost mitropolitul Nicolae Biilini' al Ardealului care a deJegat pe Iosif Tri!a (1888-1938) din Sibiu cu ducerea la indeplinire a sarcil1i1or trasate de Centml eparhial. Impresionat de urmarile primului razboi mondial, de atitea vad~ve ('i orfani, indignat de pacatele ~i viciile unora dintre credincio~ii romani ortodoqi _. betia, desfiiul, fumatnl, injuratura, nc;cinstea, trindavia, certurile ~i scandalurile ~.a, - mitropolitul Nicol~eBalan a vrut sa inraptuiasca, prin predici, cuvintari ~i liparituri ("Lumina satelor", 1922) 0 mi:jliare de regenerare a vie!ii morale a credincio.'jilor ortodoqi ~i sa stabileasca linia unei adevarate vieticre~tine ~i urmarea Mintuitorul'ui Iisus Hristos. Deviza mi§carii era: "Veniti la Iisus"!, iar salutul:.. "Slavit sa fie Domnul"l Gruparea avea 0 tipografie propri\':la Sibiu. S-a editat revista ISliS Biruitorul, iar Iosif Trifa din Vidra, venind la Sibiu, a preluat conducerea tipografiei §i a publicat predici specifice activitatii asociatiei. Fiirii sa aiba initial intentia de a lucra in afara Bisericii, Iosif Trifa a izolat gmparea de misiunea Bisericii, antrenind la activitafea sa mai ales masele de credincio~i din mediul rural. Simtindu-se solidari intre ei, membrii gmparii se numeau "fiati" ~i "osta§i" ai lui Hristos, care luptau "impotriva uneltirilor diavolului: .. " (I Tim. I, 18; VI, 12; Efes. VI, 12 §.u.). De aceea, gruparea a luat denumirea de "OasteaDomnului", rara sa aiba insa un caracter militar ~i nici
, '-.'l; ",' ,

mi~cilri

DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

167

conceptia sectara a mi~ciirii similare cunoscutii sub nume1e,de"Annata mintuirii". Adeptii gruparii, dupa un anumit stagiu in cadml acesteia (doi ani), prestawuD. juramint la intrarea in "Oastea Domnului", devenind membri deplini.
Mi~carea s-a raspindit repede, mai ales in Ardeal,Banat, Bucovina, Basarabia, Moldova, Dobrogea ~i apoi in Muntenia. Ca mijloace de raspindire,;,trifWii" - cum au fost ironizati mai tlrziu - utilizau adunarile din biserici dupa liturghie sau. in casele unora dintre ei, in afara orelor stabilite pentm slujbe (mai ales in dupa-amiezele duminicilor ~i sarbatorilor de peste saptamina) unde se rosteau mgaciuni individuale sau in comun; se executau imne religioase cu texte ~i melodii straine duhului stramo~esc, imitate dupa~cele ale neoprotestantilor; se mceau lecturi din peri cope biblice ~i interpretarea lor simplii, cu 'aplicarea la viata morala; se aseultau prediei seurte ~i euvinte de invatatura ~i zidire sufleteasca. ori ~tiri ~i dari de seama despre mersul general al asociatiei etc. Pe aloeuri, aceste reuniuni care, la ineeput, nu aveau nimie neortodox, erau prezidate de catre preoti sau de unii invatatori ai satelor. Se deplasau apoi, individual sau in gmpuri mai mici sau mai mari, de la 0 parohie la alta, pentm paJiiciparea lor la astfel de adunari, la hramuri ~i sfintiri de biserici sau la slujbele ofieiate in sobor eu arhiereu la mari1e sarbatori, in catedralele din centrele ehiriarhale§i la minastiri (mai ales adunarea anuala de la Minastirea Simbata, de praznieul Rusaliilor, intre anii 193 I - 1938).

2. Situatia mi~carii dupa 1938. Cit a trait intemeietoml mi~carii, ea s-a mentinut pe linia de plutire ortodoxa, rara nici 0 manifestare eu caracter sectar:slluschismatic. Din neferieire, eonflictul izbuenit intre mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan (ti9.55) §i gruparile "osta~ilor" a dus la caterisirea lui Iosif Trifa (1937), unnata de moartea acestuia (1938). Aeeasta situatie a sehimbat orientarea mi~carii, Iipsind-o de conducator destoinic §i c~ autoritate. Cu toate ea, pe patul de moarte, Iosif Trifa indemna pe aderentii sai: "Ramineti in Biserica!", "Iubiti-va tara!" sau "Fiti oameni de omenie", dupa e1, mi§carea ainceput sa dea unele semne de ratacire, de dezagregare ~i de mpere din unitatea Bisericii. Adeptii s-au amestecat in partide politice, ea apoi eel de al doilea razboi mondial sa-i indeparteze ~i mai mult de intentiile inc~putului. Asociatiile §i gmparile de acest fel au actionat de fapt peste limitele geografice ale parohiilor, intretinind intre membrii lor 0 tendinta de deta~are ~i de departare de ob~tea parohiilor din care ace~tia raceau parte de drept ~i de fapt. Cultivind 0 religiozitate de nuanta obscurantista ~i in afara parohiei - cadml ~i mediul nonnal al vietii ere~tine - aeestegmpari aseundeau, deei, perieolul spargerii unitatii parohiei ~i aparitia sectelor. Ele ii instrainau pe adeptii lor de viata enoriei - dqi uneori involuntar ~i incon~tient - ~i toemai pe eei mai buhi dintre eredineio~i. 3. Dupa 1948. - Se ~tie ca PI. Iosif Trifa ajutase pe mitropolitul N. Balan la organizarea mi§ciirii ~i eu seopul stavilirii aetiunilor greeo-eatolice, dupa ce Nieolae Balan ehemase pe eei "deschiliniti" la unitate, fiindca "uniatia" folosea practica "marialelor ~i eeremonialului cmeifixelor-statui" prin parohiilejespecti.ve. Dup1i'refntregirea bisericeasca din oetombrie 1948~i dupa desfiintarea de fapt a asociatiilor §i gmparilor extraparohiale ee nu-~i mai aveau rostul, unii. dintre aderentii "Oastei Domnului" s-au reintegrat in viata normal a de paJ'ohie sub indmmarea preotilor. Alrii s-au mpt din unitatea Bisericii, fie trecind la cultele neoprotestante, fie continuin4 sa aetiveze, ca §i in trecut, in afara biserieilor §i impotriva dispozitiilor autoritatii biserice§ti;.);ara 0 apostazie formala, au adoptat practici sectare, au inlaturat icoanele din casa, n-au mai :t'recventat biseriea, au renuntat a-~i mai face semnul cmcii ~.a. Unii dintre ei au fugit in strainatate, de unde continua "sa ajute" ~i sa ineurajeze pe "fratii" din tara.

168

CALAuZA CRE$TINA

4. Situatia actuala. - In ultima vreme se constatii 0 intensificare a activitiitii fo~tilor membri ai "Oastei Domnului" ~i 0 sporita agitatie din partea lor pentm rezolvarea situatiei echivoce 'in care l!;i dau scama ca se afla, ceea ce a detenninat conducerea Bisericii (Sf. SillOd) sa intensifice actiyitatea pastoral-misionara pentru readucerea lor la sinul Bisericii. Conform cercetarilor mcute ~i infonnatiilor primite la Cancelaria Sfintului Sinod de la unelc centre eparhiale, rezulta cii "Oastea Domnului" ~i-a intensificat actiunea in intreaga Bisericii Ortodoxa Romana ~i, in special, in eparhiiledin cadml Mitropoliilor Banatului ~i Ardealului ~i Arhiepiscopiei Tomisului ~i DUl1iirii de Jos. In general, fo~tii membri ai "Oastei Doml1ului" ~i liderii acestora in frunte cu Traian Dorz· eer autoritatilor biserice§ti sa Ii se ingaduie sa-~i fad adunarile lor religioase dupa slujbii, intreorele 14-19, sa se recunoasca mirenilor dreptul de a predica ~i de a ciata III biserica imne religioase proprii, de felul celor din vechea coleetie de cintiiri "Cintati Domnului" pe care 0 doresc retipiirita ~i raspindita, ca ~i altele care s-au imprimat peste hotare ~i pe care ei Ie considera necesare. Membrii activi ~i simpatizanti ai fosie! mi~cari "Oastea Domnului" trebuie sa fie in continuare in atentia Bisericii noastre. Existenta lor nu se poate tagiidui ~i nu trebuie sa fie ignorata. "Oastea Domnului" nu poate fi desfiintata, 110i riin'linem pe pozitie", declara in scris unul dintre frunta~i, Fratila Nicolae din Cluj-Napoca. Se impun, deci, eforturi pentm mentinerea lor in Bisericii ~i evitarea trecerii lor 1a cultele neoprotestaflte sau la secte. * Ce este de Tacut pentru aceasta? METODE

SI MIJLOACE MISIONARE PENTRU REINTEGRARE
1a aminte Ja tine insuti ~i la turma incredintata ... (I Tim. IV, 14-16).

1. Freo!i! din parohii 9i preotii-misionari de la protoierii slnt datori sa inregistreze obiectiv sa comunice Centrelor Eparhiale orice incercare §i manifestare negativa a aderentilor "Oastei Domnulni", cercetind totodatii cauzele ~i masura in care preotii din parohiile respective sint raspunzatori de aceasta; 2 Trebuie aVlIt in vedere cii .marea' majoritate a aderentilor sint credincio~i evlavio~i ~i doritori de 0 viata duhovniceascii maiintensa 9i mai profunda, intretinuta de 0 mai sustinuta practicare a rugaciunii personale $i in comun, de citirea Sfintei Scripturi ~i de cintare. De aceea, preotii care au in parohiile lor astfel de credincio~i vor cauta sa canalizeze zelul, energia ~i pietatea lor prisositoare prin angajarea ~i coopta,r\,!a lor la activitati prestate 1n cadrul organelor statutare ale Bisericii din parohiile carora apartin; .
~i

* BIBLIOGRAFIE SELECTIVA despre Oastea DOI7lIl11illi: inch: mis., p. 751-758; Ilie Cleopa, op. cit., p. 255-268; Slat!ltele Societatii Misionare Ortodoxe "Oastea Domnulni", 1n supliment!J937, p. 3 1-32; Teodor Boti~, A§C1 zisele "gfnduri de ocara" asupra Oastei D0711nului, In "RT", nr. 1!J932, p. 21-38; Ene Brani$te, Temciuri biblice ,~i tmdi/ionale pentru clntarea fll C07111111 a credincio!jilOl; in "ST", 1954, 11r. 1-2; Carte de ell/tari biserice:;ti pentru credillcio!jii cre:;tini ortodoc:ji ... , Bucure$ti, 1975; Gr. T Marcu, Ortodoxia Oltii DOI11J1ului, in "RT', nr. 7-8/J 937, p. 287-288; Idem, Apostolia O:;lii DOI11I1Ului, in "RT", nr. 611939; Razvratirea parintelui Tri/a, in "RT", nr. 3-41l935, p. 192-195 ~i Gr. Marcu, Epiloglll razvratirii fostului preot Iosi( Tri(a, 111 "RT", l1f. 2/1937, p. 74-77; Rollll Olutei DOJ11l1uiui in lupta antisectara, in "RT", nr. lOll 937, p. 416-419; G11. Seca~, Oastea DOJ11J1utuL in "RT", l1f. 1-211943, p. 41-45; Arhim. Scriban, A!ja zisul protestantism al O:jlii Dommthd, in "RT", nr. 8-9/1931, p. 294-315; P. VintilesCLl, Farohia ca teren de dezvoltare a spirituaIita!ii cre:jtine, Bucure~ti,1937; Idem, Cflltarea poporului In biserica fl1 lumina Liturghiel"lllui, Bucure~ti, 1945 (exh·as din "BOR"; Idem, Liturghientl explicat, Bucure~ti, 1972.

DENOJ1.JINA71UNI CREST/NE, DIZIDENTE.

169

3. Tendintele centrifuge ale unora dintre cei In cauza pot fi diminllate de preot prin atitudinea sa de fdteasca intelegere ~i adevarata dragoate cre~tina fatadeace~tia ~i rnai ales prin efortlll lui de a cultiva ~i a Ie dezvolta con~tiinta de enoria~i, de membri ai parohiei, interesul fata de viata curata a parohiei ~i simtul de raspundere pentru ceea ce este dator sa faca fiecare dintre membrii ob~tei sau familiei cre~tine din care face parte. Ei trebuie sa fie convin~i ca parohia este celula sau partea constitutiva cea mai mica a mare lui organism al Bisericii universale ~i ca de sanatatea ~i viabilitatea ei depinde In mare masura sanatatea ~i viitorulBisericii Intregi; parohia este ~i trebuie sa ramlna, ca In treeut, terenul ~i cadrul nOlmal de desIa~urare a oricarei vieti duhovnice~ti, atlt pentru preot dt ~i pentlll credincio~i. Sustragerea, dezinteresul sau absentarea de la Indeplinirea datoriilor de membri ai parohiei ~i desprinderea din viata ei comllna este un pacat fata de Biserica 1n care ne-am nascut, ~i fata de Patrie, careia 1i apartinern; ea Inseamna ruperea din solidaritatea sufleteasca ~i morala, bazata pe llnitatea de credin!a care a cimentat totdeauna unitatea spiritllala a poporului nostru; 4. Cit prive~te interesul.'ji zelul special al fo~tilormembri ai "Oastei Domnullli" pentru cintarea religioasa, acestea pot fi satiSIaCllte, in chip normal, prin generalizarea ~i cultivarea mai intensa a dntarii omofone In biserica, la care trebuie'sa participe activ tori credincio~ii prezenti la sfintele slujbe sau cea mai mare parte a lor. Trebuie sa se renun!e definitiv la ideea ca numai preotul ~i dntaretul ar avea dreptul sa dnte III biserica, idee inlesnita ~i de eronata interpret are a canonului 15 al Sinodului local din Laodiceea. Opreli~tea din acest canon se refera la aeeia eare' voiau ca, prin dntarile improvizate;de. ei, sa introduca in Biserica idei sectare ~i eretice, iar nu la credincio~ii ortodoC§i care, pe, atunei, dntau eu totii la serviciul divin, dind in cor raspunsurile ~i exeeutind .cintarile care,mai tirziu, din diverse pricini, au ramas pe seama cintaretilor de profesie. Nu reforl71ele religioase, cultele neoprotestante sau sectele ne-au invclfat sa cintam in C0I711111 III biserici - cum se pretinde uneori -, ci ele ne-au detel11linat doar sa revenil7l la 0 veche traditie ~i practica a Bisericii celei una ~i nedespartita, din primele 4-5 veacuri, care a constitllit ~i atunci, ~i ramine ~i azi, una dintre metodele misionare cele mai utile ~i mai eficace pentru satisfacerea nevoilor duhovnice~ti in biserici, pentru In!elegerea Evangheiiei ~i catehizarea credincio~iJor no~tri ~i, in acela~jtimp, pentru stavilirea prozelitismlllui. Azi, mai mult ca oriclnd, se cere sa fim con~tien!i de frumuse!ea, bogatia ~i importanta teologico-doctrinara, catehetica ~i pastoral-misionara a splendidei imnografii liturghice ~ia muzicii psaltice ortodoxe, care trebuie puse in lumina ~i valorificate printr-o mai atcnta ~i corecta interpretare ~i executare. Nu poate fi vorba de dntari ~i melodii "regatene ~i ardelene~ti'", ci exista 111 dntarea psalticii duhul Ortodoxiei din care face parte Biserica noastrii stramo~casca. F o~tii "osta~i" reintegra!i in viata duhovniceascii pot sa invete ~i sa cinte foarte bine alaturi de fratii lor de credinta, sub conduccrea clntaretilor de st~ana ~i sub sU]3ravcghcrca prcotilor, nu numai la Sfinta Liturghie, ci $i la alte servicii Jiturgice (Jaine ~i ierurgii) la care credincio~ii iau pane)n numar mai mare (botezuri, cununii, lnmormintari ~iparastase). Imnele ~i cintarile tradition ale, care fac parte din rlnduiaJa slujbelor biserice~ti ortodoxe, sint mult superioare inmelor improvizate ~i prefer ate de "osta~i", inspirate atlt ca text cit ~i ca meloclie din cele ale neoprotcstanlilor ~i sectari] or. Mai mult, fiecare Eparhie a editat, pe linga lucrari istoriee~i monografii, ciil1i de rugaciuni cu invatatura ortodoxa pe scmi, cintiiri ~i imne mult gustate de credincio~i, buchete de colinde comune tuturor credincio~ilor ortodoqi romani, coruri religioase, prohodul ~i altele; 5. Trebllie, de asemenea, sa se organizeze din vrenl'e ~i cu grija slujbele .'ji manileslarile specifice hramllrilor (mai alea la miniistiri), de la sfintirfie ~i redeschiderile de biserici, de la instalarea preotilor ~i alte prilejuri din via!a Bisericii noastre, cautate de membri activi ai "Oastei

170

CALAUZA CREST INA

Domnului". Slujitorii bisericqti trebuie sa caute sa umple, cu prezenta ~i cu indrumarea lor parinteasca ~i competenta, momentele de<pauze dintr'e slujbe, in care, de obieei, se strIng membrii, aderentii ~i simpatizantii "Oastei Domnului", pentrn ea predicile improvizate de unii dintr'e ei ~i cintarile straine de traditia ~i duhulOrtodoxiei sa fie Inloeuite eu seurte euvintari rostite de clerici ~i cu cintari din repertoriul liturgic al Bisericii stramo~e~ti. 6. Sa 1111 se foloseasca metody',supariitoare, de amenintari sau il1frul1tari, ci preotul sa initieze intllniri ~i dialog cu responsabfiii'de grup pentru a-i determina ca, treptat, sa se incadreze In normele disciplinei ortodoxe de eu1t.
II. MISCAREA ANTICALENDARISTICA (STILIS1VIUL)

1 Origine ~i agenti de raspindire. Abateri de la invatatura ~i praetica de cult legala ~i canonica. Mi~carea stilista a luat na~tere la noi in anul 1924, dnd Biserica Ortodoxa Romana a adoptat (de la 1114 octombrie 1924)calel1darul indreptat, conform recomandarii ConferinTei interortodoxe de la Constantinopol djn. mai 1923 (calendarul neo-iulian constantinopolitan, sau stilul nou). Atunei, unii calugari raraeulhlra teologica ~i eultura general a n-au priceput ~i nici nau vrut sa se supuna hotaririlor autoritii.tii biserice~ti, refuzind sa accepte ealendarul indreptat ~i pastrind mai departe, in viata lor religi6asa, stilul vechi, sau calendarul iulian neindreptat, ramas in unna cu 13 zile. Partizanii vechiului stil, stili:jtii..sau anticalendari~tii, cum slnt numit! uneori, - numero~i mai ales in Moldova -, s-au organizat sub conducerea unora dintre calugiitii care nu au inteles problema calendarului, in general, ~i a· celui indreptat, in special. Stili~tii, insa, s-au strins in jurul unor calugari fanatici ~i ignoranti, certati cu discipliha vietii monahale care, ie~iti din minastiri ~i dezbriicati de haina smereniei calcind astfel votul ascultarii racut la intrarea in monahism, au ineeput sa umble prin sate, indemnind pe credincio~i la pastrarea ealendarului vechi ~i la nesupunerea fata de autoritatea biserieeasca. Cu timpul, acestora Ii s-au alafutat ;;iunii nemultumiti sau ambitio~i, doritori de ci~tig u~or sau de a face rau Biserieii. Pe vremea partidelor politice "istoricc", stili~tii erau ineurajati uneori atit de propaganda de~antata a unorpoliticieni vero~i care voiau sa-~i recruteze astfel 0 clicntela politica in alegeri, cit ~i de eea a calugi\.rilor veniTi de prin minastirile Muntelui Athos sau din alte parti. Uneori, stili~tii erau incurajati .teoretic chiar de catr'e oameni pretin~i luminati ~i serio~i, care sustineau ca indreptarea ealendarulul,ar fipricinuit 0 perturbare in viata religioasa ~i sufleteasca a satclor noastre. Cu toate demersurile intreprinse, ,stili~tii nu au izbutit sa ob!ina recunoa~terea de "cule din partea Statului ~i, ca atare, l1ici un statut aparte de Biserica Ortodoxa. In schimb, spre deosebire de "Oastea Domnului.", au izbutit sa-~i creeze 0 a~a-zisa ierarhie proprie, bineinteles necanonidi ~i schismatica. Neavind preo!i, sti]j~tii au ci~tigat pe fostul arhiereu Galaction Gordun, pe care I-au declarat "mitropolitul" lor, oferindu-i diferite avantafe. Acesta a "hiroto]1it" (la un fost schit al lor de la Moara Saraca), ca "episcop" pe ltnoarccare lvlejiodie i1arin([cile (acum decedat); amindoi au "hirotonit" (la fostul sehit stilist de la Copaceni-Ilfov), ca al treilea episcop stilist, pe fostul staret la schitul Rimet din Ardeal, protosinghel Evloghie Ola, care fusese eaterisit de Sfinhll Sinod ~i exclus din monahism. Toti trei au ;,hirotonit" apoi (tot la Copaeeni), ea arhiereu, pe Glicherie Tanase (tl985), un fost ciilugiir de la. Minastirea Neamtu, eaterisit de Mitropolia Moldovei inca din 1931. Alt arhiereu mai nou este littoarecare Silvestru Onoji-ei eonsiderat azi ca "mitropolit". Dupa eaterisirea lui Galaction Gordun de eatre Sf. Sinod - unnata, la putin timp, de mom·tea sa, - stili~tii, rama~i rara pastori legilliti, au fost alimenta1i mai depalie, in zelul lor fanatic, de catre fal~i pastori; ealugari exclu~i din monahism ~i preoti caterisiti (ca Glieherie Tiinase, ierodiaconul

DENOMINATlUNI CRE:)TINE,DIZIDENTE ...

171

David Bida~cu ~.a.), sau rara hirotonie valida, simpli laici, improvizati cu de la sine putere in preoti, diver~i aventurieri certati cu ordinea de stat ~i cu rinduielile biserice~ti; ace~tia umbla de colo pina colo, oficiaza adesea slujbe, travesti!i in haine civile (dad sint calugari), predica un misticism bolnavicios cu idei incilcite, cu superstitii, .practic magice; indeamna la neascultarea de Biserica Ortodoxa pe care 0 declara decazuta de la dreapta credinta, indemnind pe credincio~i sa uu respecte pe preotii ortodoqi, pe care ii numesc "eretici ~i schismatici" etc. Rama~i in afara Bisericii ~i rara calauzirea clemlui ei legiuit ~i canonic, stili~tii au alunecat repede spre erezie, adoptind atitudini, credinte ~i practici religioase gre~ite ~i ie~ind astfel din raga~ul Ortodoxiei. Ei pun la baza credinrei lor mai alesPidalionul (colectia greceasca a Canoanelor Bisericii, alcatuita de Sf. Nicodim Aghioritul ~i tradusa in romane~te dirt 1. msa, la Neamtu, in 1844), pe care 11 pretuiesc mai mult decit Biblia, rastalmacindu-l, sau interpretindu-l gre~it ~i abuziv. Fac din calendar centrul doctrinei :ji al vietii lor religioase, socotind ca mintuirea sau osinda vqnica depind nu de corectitudinea invataturii de c'redirtta ~i de implinirea poruncilor morale ale Bisericii, ci de respectarea "sfintului calendar" - care este: cel vechi, nu cel nou - ~i din care fac o dogma. Recent, unii ii reboteaza ~i cununa pe cei care adera la stilism, fac sfin!iri de biserici rara antimise ~i rara arhiereu, fac inmormintari rara preori, fac ~i Iiturghie rara preo!i etc. Pentm raspindirea ideilor lor au folosit nu numai instiga!ie ~1 predica orala a celor mai fanatici dintre ei, ci ~i scrisul, prin tiparirea inainte de 1948, a unor br6~uri stiliste cu titluri curioase. Au introdus sistemul stringerii de fonduri, prin dajdia (zeciuialaYimpusa credincio~ilor dupa practica sectanta. Unii au inceput sa socoteasca sfintirea bisericilor lot'~a·"taine" sau ridica la rangul de "taine" noi rituri religioase stravechi ca, de exemphi, ritul spaUlrii 'picioarelor, pe care il practica nu numai in . Joia Mare, ci ~i la alte ceremonii.
2. Citeva conceptii stiliste, explicarea ~i combatera lor. Ce susrin stili~tii? a) Ca tori ereticii ~i schismaticii, ei se socotesc ~i se mindresc a fi "Biserica cea adevarata" :ji singura pastratoare a dreptei credinte, ci~tigind adepti printre creduli ~i ignoranti, sau printre firile bolnavicioase psihic ~i printre cei certa!i cu preotul sau cu autoritatea bisericeasca. Toate ideile pc care Ie sustin ~i acuzatiile pe care Ie aduc Biseri'cii strabune se bazeaza pe 0 falsificare a istoriei, a ~tiintei ~i a adevarurilor legate de problema calendamlui. Ignorind defectul originar ~i structural al calendamlui iulian (cele circ;a 11 minute ~i 14,02 secunde de intirziere in fiecare an) ~i neintelegind juste!ea ~i necesitatea indreptarii lui (pe care Biserica din Apus a realizat-o inca din 1582), stili~tii sustin ca singurul calendar "bun" de care trebuie sa ne linem este cel "vechi", deoarece el ar fi fost racut de Sfintii Piirinti de la Niceea (Sinodul I Ecumenic, 325) ~i ca de aee$tia trebuie sa ascultam, iar nu de parerile astronomilor ~i ale filosofilor timpului. Or, se ~tie ea nu Biseriea "face calendarul, ci acesta este alcatuit' de speciali~ti (matematieieni, astronomi, cu aparate de caleul precise), calendarul de azi fiind intoc;nit ~i generalizat eu 0 jumatate de veac inainte de na~terea Domnului (anul 46 1. Hr.), de catre ~conducerea Imperiului roman de atunci, cu ajutorul astronomului alexandrin Sosigene. De asem:em:a, ~i la traco-daei a existat 0 reforma, in epoca regelui dac Burebista ~i a Marelui preot De'ceneu, deoarece intotdeauna slujitorii adevara!i au racut apel la cercetarile astronomilor pentru a1ca~irea sau indreptarea calendarelor (a~a s-a procedat ~i In Apus); caci ~i ~tiin!a, datorita mintii, lleeste data tot de Dumnezeu, ca s-o folosim pentru cunoa~terea Universului, penh'll cucerirea naturii ~i pentru progresul omenirii. b) Stili:jtii pretind ca, prin lndreptarea calen[ianliui, s-ar fi schimbat "dogmele" credin!ei adevarate ~i toate 'a~ezamintele canonice ale Sfinlilor P~\jnti, ca "stilul nou" sau calendarul lndreptat ar fi cel catolic, ~i ca, prin adoptarea lui ne-am "papistii~it". Precum se vede, cite afinnatii, tot

172

CALAuZA CRESTINA

atitea neadevamri. Calendar!!! fndreptat adoptat de ortodoqi nu este tot una cu calendarul a~a-zis gregorian folosit in Apus, ei este rez!!ltatul unui alt sistem de fndreptare a erorii initiate a ea!endaruilli ill!ian, sistem conceput de teologi ~i astronomi ortodoc~ (printro care ~i romani) ~i menit sa preinumpine defectul structural al calendarului, pe 0 dwata de timp mai mare de aproape 10 ori (43.000 ani) dedt cea asigurata prin sistemul gregorian (circa 4000 ani). Cit prive~te "schimbarea" dogrnelor sau a~ezamintelor de cult ~i viata religioasa, orice om de buna credinta ~tie ~i recunoa~te ca nimic nu s-a schimbat la noi in aceasta privinta, decit doar ea sarbatorile ell data fixa (neschimbatoare) se serbeaza Cit 13 zile mai lnainte decit emu dupa Fechill! calendCll; raminind insa in acelea~i luni ~i la acelea~i date din luna ca mai inainte. Apoi, calendaml Indreptat corespunde datelor ~tiintifice ~i este valabil pentru toti cre~tinii de pe toate continentele. Stili~tii pretind, eronat, canoi ne-am "schimbat" calendarul de~i, III fond, nu este vorba de 0 schimbare a calendmului vechi prin inlocuirea cu altul nou ~i punerea de acord cu mi~crile exacte ale a~trilor, cercetate .de ~tiinta astronomica. Cu calendaml indreptat s-a procedat a~a cum face omulintelept de astazi cu.potrivirea propriului ceas ramas in urma sau cu schimbarea fusului orar de vara sau de iarna; c) Mai cred ~i slls!in stili~tii ca Biserica Oltodoxa Romana ar fi singura din Ortodoxie care ~i-ar fi indreptat calendarul, ca astfe1 a ramas izolat, rupind unitatea de credinta cu celelalte Biserici ortodoxe, intrerupind legatura canonica eu ele. Apoi, daca indreptarea calendamlui este buna ~i justificata - mai pretind stili~tii - ahmci de ce ea nn a fost primita de to ate Bisericile Ortodoxe? - Este ~tiut ca, incepind dinanul 1924 plna acum, majoritatea Bisericilor Ortodoxe nationale (antocefale) au adoptat, rind pe rind, indreptarea calendamlui, exemplul cel dintii dindu-I insa~i Patriarhia Constantinopohihii (1923), iar in ultimul timp Biserica Ortodoxa Bulgara (decembrie 1968). Singurele Biserici autocefale care pastreaza pina acum calendaml iulian neindreptat sint: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusa (Patriarhia Moscovei) ~i cea Sirba (Patriarhia Belgradului).Ele recunosc, in principiu, justetea ~i necesitatea indreptarii calendamlui, dar n-au aplicat-o pina acum de teamaischismelor ~i rascolului (a tulburarilor intre credincio~i) ~i a~teapta momentul psihologic cel mai' favorabil pentru a 0 face. Cit prive~te ruperea legaturilor noastre canonice cu aceste Biserici, aceasta constituie 0 acuza neintemeiata, contrazisa de realitate, caci de at~tea ori pin a acum, in vizitele reciproce pe care ierarhii no~tri ~i Ie fac, sau la intilnirile ~i intrunirile lor interortodoxe sau interconfesionale din cadrul consratuirilor sau intilnirilor ecumeniste, ei colimrghisesc ca ni~te adevarati frati de credinta, respectind calendarul Bisericii in cuprinsul carcia se afla de fiecare data, conform illtelegerii mai dinainte stabilite (la Moscova, in 1948, la Ia~i 1985 etc.) intre toate Bisericile Ortodoxe (liturghisirea Patriarhului Diodor al lerusalimului la Suceava, in iunie 1982 ~.a. ~i in Bucure~ti, 16-19 noiembrie 1986); d) 0 alta sustinerc a stili~tilor este ca Parintii de fa Nic:eea ar fi a1catuit llU numai calendaruL ci ~i 0 Pascalie perpetua, in care se cuprind datele Pa~tilor din toti anii pina la sfir~itul veacurilor ~i pe aceea trebuie sa 0 respectam (eroare bazata pe 0 subinsemnarc introdusa tendentios de un rau-voitor-tilcuitor in texhll PidalionzLllli - foile 1-8 din traducerea romaneasea - la c'tnonul 7 apostolic). Adevarul este, insa, ca tabela pascala a stilului vee hi de care vorbesc stili~tii e de origine mllit mai noua, fiind alcatuita intre secolele VIII-XIV, iar datele pascale din ea slnt lntlrziate ell 13 zife .rata de datele exacte ale echinoctiullli de primavara ~i cu 5 zile .rata de cele ale lun i lor pascale (prima luna plina de dupa echinoc!iu) - cele dOlla date astronomice pe baza carora se stabile~te data schimbatoare a Pa~til6r dill fiecare an. Este adevarat ca toate Bisericile Ortodoxe sarbatoresc, deocamdata, Pa~tile dupa careildarul ne1ndreptat, ca sa pastram unitatea Ortodoxiei in aceasta privinta, dar recunoa~tem ca datele Pascaliei calendarului neindreptat sint gre~ite, ~i a~teptam ca ~i cele trei Biserici Ortodoxe surori sa treaca ~i ele la indreptarea calendamlui pentm ca, de

DENOMINATIUNI CRE5T1NE, DIZIDENTE '"

173

atunci inainte, sa sarbatorim cu totii Pa~tile dupa date1e ca1endarului indreptat (22 martie - 25 aprilie) adicil 0 data eu catolieii ~i protestantii, pentru ca ,;tori sa fie una" (loan XVII, 21) macar in ceea ce prive~te praznuirea celei mai mari sarbatori a tuturor ere~tinilor - il1vierea DOI7lI111111i. e) Cit prive~te invinuirea stili~tilor cil dupa datelenou1ui calendar, Pa~tile cre~tini10r ar coincide uneori cu cel a1 evreilor sau ar cildea chiar inaintea acestuia, ea estc contrazisa de Insa~i regula serbarii Pa~tilor, formulata sau consfin!ita de Parintii de la Niceea, a carei aplicare exacta implicil totdeauna serbarea Pa§tilor crqtine dupa cele ale iudeilor, deoarece ea este Duminiea dupa luna plina, urmatoare echinoctiului de primavara, luna care coincide cu 14 Nisan din calendarul evreiJor, cind ei i§i serbeaza Pa~tile tradi!ional-Mielul pascal (inceputul saptamlnii azimilor). Dar ~i evreii din diaspora nu mai respecta "ciclul nisan", pentru a evita coincidenta pascala cu cre~tinii. Ar fi imposibil sa fie la aceea~i data, cind fiecare continent i~i . are specificul sau ea1endaristic, ~i in funetie de anotimpuri. * 3. Riispindirea ~i situatia actualii a stilismului in tara noastrii. Regiunea cu cei mai multi adepti stili~ti a fost de la inceput, ~i este ~i astazi, cea din nord-vestul ~i sudul Moldovei, ~i anume protopopiatele Falticeni, Tg. Neamt, Pa§ca11i, Piatra Neam! ~i Hirlau, apartinind Arhiepiscopiei Ia~ilor, ca ~i in parti1e Dunarii de jos §i in Delta, unde influenta cillugarilor din minastiri a fost mai putemica. Centrul rezistentei ~i al propagandei lor il constituieaici a~a-numita minastire stilista de la Slatioara (linga Falticeni), cu un personal de circa 100 vietujtori. In evidenta a~a-zisei ob~ti se afla ~i eei raspindi!i in diferite part! ale !arii, pentru unele ?,servicii" religioase pentru prozelitism, schimbindu-se periodic cu cei din schit. Credincio~ii din a~a-zisele parohii stiliste vin.la Slatioara pentru serviciile pe care Ie oficiaza ace~ti preoti. Aici se savir~esc mai ales botezuri1e, cununiile ~i rugaciunile pentru pomenirea mortilor. Credincio~ii aduc ~ialimente sau diferite daruri ~i sint gazduiti in dependintele - destul de numeroase ~i spatioase - ale minastirii sau in Campingul amenajat la intrarea in ineinta. Dupa slujba, se serve~te masa comuna; toti ceiprezenti sint indemnati sa persiste in pastrarea calendarului "romanesc", adicil neindreptat. Pseudo-slujitorii de acolo spun celor ce vor sa-i creada ca, la viitorul Sinod general ortodo'X, toate Bisericile Ortodoxe vor reveni 1a vechiul calendar. Ei umbla imbracati In uniforme c!erieale fara a avea permisiunea sau recunoa~terea autoritatilor locale, oficiaza slujbe ziua ~i noaptea ~i unii au, uneori, 0 atitudine agresiva ~i ofensatoare fa!a de slujitorii canonici ai Bisericiinoastre. In afara de minastirea prineipala de la Slatioara, stili~tii, mai au citeva sehituri de maici la: Cornu-Luncii (de linga Rada~eni) ~i Bradifel (din comuna Grumaze~ti-NeamO. Slujbele se fac eu ~i fiira preot. Mai exista ~i alte mici "a~ezari" stiliste de calugari ~i calugarite ca eea de Ja Deatul Mare, llnga Vlnatori-Neamt ~i la Brusturi (jud. Neamt). Multi eredincio~i stili~ti se aduna la sarbatori pe stil vechiln bisericile 0110doxe din parohiile de origine, dar au ~i biserici proprii §i case de rugaciuni. In ele oficiaza c1ntareti sau preo!i improviza!i, iar din dud in dnd calugari veniti de prin minastiri sau de prin satele unde s-au statornicit dupa iqirea din mlnastire. Se oficiaza ~i slujbe In sobor sau "arhiere~ti". In unele locuri se aduna chiar prin case particulare, ca ~i sectantii. Fac prozeJitism mai ales cu prilejul cununiilor ~i inmonn'intarilor. Sint ~i unele eazuri de revenire la Bisericii (de exempJu, dntarep.Jl

* In emisfera sudicii, echinoctiul are loc intre 22-23 sept. (Filipine, Africa de Sud, America de Sud, Australia etc.) ceea ce compliea ~i mai mult "fixarea" datei Pa~tilor dupa "hntaririle" Sinodului I Ecumenic (325); nu mai vorbim de cei ce locuiese la Polii Nord ~i Sud ~i cei din • cosmos!?

174

'CALAuZA CRE~TINA

din Moi~a-Suceava ~i mai ales frarii,'Melinte ~ in special Grigore, fost diacon stilist al pseudoepiscopului Ota, azi preot ortodox), De asemenea, aqiunea stilistii, se face viiditii in Eparhia Romanului ~i Hu~ilor, Eparhia Buziiului ~i, mai ales, In ArhiepiscopiaTQmisului ~i Duniirii de Jos, Stili~tii din aceste piirti slnt, 111 general, 'divizati In douii direc\ii: lmii l1mni\i calendari:;ti, care frecventeazii Incii bisericile ortodoxe pentru asistentii religioasii de~i teoretiC)lU admit Indr~tarea calendam1ui, iar altii slnt diziden/i, adicii desprin~i practic de Bisericii, mpigd legiitura cu ea, * MIJLOACE $I METODE PASTORAL-MISIONARE PENTRU READUCEREASTILI$TIILOR LA UNITATEA BISERICII ,
Fata de credincio:;ii stili:;ti, preotimeaortodoxa ti'ebuie sa aiba 0 atitudine de bunavointa :;i fl1!elegere Cll adevarat cre:;tineasca, De~i, precum am viizut, multi dintreei au Impmmutat, lntre timp, 0 mentalitate ~i practici sectare;, totu~i ei au piistrat, in mare parte neschimbate, credinta ~i cultul ortodox. Erorile lor pleacii, de fapt; de la 0 intelegere gre~itii a problemei calendamlui**, din care ei au fiicut baza propagandei vi,etii lor religioase. Riitiicirea lor, cauzatii In parte ~i de lipsa de veghe a preo!ilor din parohiile de care .au apartinut, a fost alimentatii de fo~tii clerici ~i ciilugiiri ignoranti, fanatici ~i riiuvoitori, precum ~i de cei care atacii unitatea de credintii, gind ~i simtire a neamului nostm. L PentnJ a-i ci:;tiga suflete~te, trebuie sa-i tratarn, deci, ca pe ni§'te ,fii ai Bisericii l1oastre, rataciti tel71porClJ; ca pe ni~te victime rtevinovate ale ne~tiintei lor, speculate prin propaganda nefastii a unor pseudoclerici ~i ciilugiiri, interesati ~i amiigitori, certati cu autoritatea bisericeascii ~i agitatori striiini, Trebuie folosit zilnic contactul de la om la om. In relatiile cu ei trebuie sii ariitiim toatii riibdarea, buniivointa ~i tot tactul pastoral de care sintem capabili, ~i sii ne ferim cu toatii grija de a-i ofens a, de a-i jigni sau umili in vreunfel prin purtarea noastrii Fatii de ei; sii avem in vedere intotdeauna scopul suprem al Bisericii" care este reci~tigarea oilor pierdute, pacea universalii ~i

* BIBLlOGRAFIE INTREGITOARE, Despre Anticalel1dari~ti (stilisl11ul); indl: mis" p. 698~713; Ilie Cleopa, op, cit, p. 268~275; V Bancilii, Reforma calendarufui, in "Ideia europeanii", 1924~ 1925, nr. 159, 160, 161, 165; (PeBtni pl'ecizia istorico-l11atematicii); n Grosu, lntroducerea cafendarului mai este 0 problel71a, in "Indr," Galati, 1985"; $erban Bobancu, Emil Poenaru, Calendarul de fa Sannisegetuza Regia, Ed. Acad., Bucure~ti, 1980, (vezi ~i recenzia in "BOR", nr, 5~611983); Ciiniiriiu n, Abaterile stitistejn "Miirturii bisericqti", Buziiul1984; DL C Chiricescu, Calendarul nostru nu e schimbat, ci lndreptat (extras), Bucure~ti, ] 924; A C Cosma, Ralacirea stilista in "RT", nr. 1011938, p, 441 ~443; p, David,Anticalendari,I'tii scw stili:;tii,fii rata ci! i ai Bisericii slramo~'qli, ill, "IndL", Buzi'lu, 1989; G, Nel11e~, Calendarul cre!jtinesc, in "BOR" nL 1211923, p, 929-930; Ene Brani~te, Problema lInificarii calelldarului litwgic." , in "Ort", nL 2/1955, p, 181 ~216; Idcm, Problema unificarii calendaruilli bisericesc !ji data pa:jtilor,,, in Idcm ]U', 111981: Arhim Scriban, Chest/unea calel1darului 111 Biserica Orlodma, in "BOR", nL 811923, p, 560~564; Idem, ~i tot 111: 711924 all;el'. "BOR" nr, 111925; Arhim, Scriban, Pa:;tile sarbcltoare jiXcl, in "BOR", nL 7/1928, p, 625~626; L Stan, Pentru serbarea Sf Pa:;ti la aceea:;i data de Illtreaga Clqtil1atate, in "ST" nL 5~6/1970;']'vL $esan, Problellla Il1dreptarii 5i IInificarii calendaruilli la romcllli, "MMS", nr, 5~611970; Conleliu Sirbu, Natura !ji valoarea tilllPlilui, in "RT', Dr, 2--4/1942, p, 7~8 ~i 11 ~ 1211943; Strigat contra cdoy cu "Biserica nOlla" ,yi abuzllilli de toleranta, in "BOR", nr. 5~6/1933, p, 225~227; Alte preciziiri autoritare: t Miron, Carte pastorala, in BOR", nL 9/1924, p. 513~515; j' Nicodim, Pastorala despre indreptarea calendarului, in BOR" nL 1011945, p, 409~411; t Vartolomeu, Carte pastorala, in "BOR", ilL 111925, p. 105~ I 08; Curente III Bisericcl Ortodoxa Romanii in "BOR" nL 1411931, p, 708~n6; At Negoitii, Calen1.arlll Bisericii cre:;tine, in "MB", nL 1~3/1964; nL 1~3 ~i 46/1965. P. Vintilescu, Cfteva considerafiuni pentru lndreptarea calendaruilli, in "Ort" nd11949,

DENOMINATJUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

175

mintuirea tuturor, iar nu ura §i dezbinarea intre oameni, pe care sau vrajma~ia;

0

produce raceala, indiferenta, ura

2. Intmc'it stiliytii fae eaz uneori ~i de stabieiunite, pacatele Cji de(eetele llnor preoti neeoresPZlI1zatori, pe care nu-i mai recunosc ca pastori, se impuneo comportare cit mai exemplara a preotilor in societate, ferindu-se a se compromite din punct de vedere moral, pentm a nu mai oferi stili~tilor motive ~i prilejuri de atacuri ~i cuvinte llechibzu~te :impotriva slujitorilor biserice~ti;

3. Preo!ii din regiunile afeetate de stilism sa dea mai multa aten!ie slllj!ri! /if prediearii, oficiind cu credinta, eu arta ~i eu evlavie pentm a-~i pastra etedincio~ii ~i a-i feri de influentele pseudoclericilor ~i predicatorilor stili~ti;
4. Preo!ii din parohii/e apropiate de stili/iti sau de simpClrizantii aeestora au datoria sa eunoasea ei fl1!ji/ii bine problema ealendarului, pentru a putea:ilamuri, la nevoie, pe credineio~i asupra justetii ~i necesitatii indreptarii ealendamlui ~i pentn.l a' jmtea eombate, in cuno~tinta dc eauza ~i cu competenta, sustinerile sau argumentele stili~tilor. Sa se stamiasca mai mult asupra Jipsei de importanta a ealendarului pentru mintuire; calendarul nu este niei dogma, nici canon, ei 0 necesara impartite a timpului. Altele sint eerintele esentiale pentru rrlintuire; 5. Preo!ii pot avea discI,,!!, organizate sau iritimplatciare Cll credincio~ii stili~ti ~i chiar diseutii publice eu agitatorii stili~ti, pelltru lamllrirea probleme{~~i~Jldarlil!li ~i pentm combaterea ratacirilor stiliste; aceste discutii sa fie insa calme, obiective ~i g~Ai~e; sa nu irite susceptibilitatea partenerilor ~i sa nu degenereze in certuri sau izbucniri vioi~11t~;i.: 6. In anumite cazuri, preo!ii pot reeomanda sau pot pune la indemina eelor ~tiutori de cmie bro:jllr! de popularizare a problemei ealendarului sau literatura neeesara (bisericeasca sau ~tiintifica) pentm informare sau liimurire; 7. La bisericile din parohiile ell adep!i stili/iti, preofii pot saabordeze mai des, in predieile
~i catehezele lor, subieete in legatura ell problema ealendarului:p'entru apararea unitatii Biserieii

~i pentru spulberarea zvonurilor ~i a insinuarilor lansate de propagandi~tii stiIi~ti impotriva Bisericii. a ierarhiei ~i a clemlui sau a eredineio§ilor ortodoqi. '>In' acela~i scop, se poate folosi oriee prilcj, dnd se aduna multi credineio~i (hramuri ~i sfintiride biserici, vizite arhierqti, vizite oeazionale in easele credincio§ilor, sarbatorilor mari din cursul anului bisericesc: Craciunul, Boboteaza, Invicrea ~.a.), fiiclndu-se slujbe solemne ~i tinindu-se predici. eonvorbiri, diseutii;

8. Credincio.~ii sti[i/iti care mentin legatura cu preotii ~i frecventcaza Biserica, pot sa fie Clngajafi la 0 partieipare lila! aetiva [a slujbl', fiind invitati la c1ntarea omofona, dindu-li-se sa citeasca Apostolul, Tilcuirea Evangheliei sau Cazania ~.aJl1.d.," iar eei care apeleaza la preori pentru diverse servicii sa nu fie refuzali, ci sa Ii se satisf~ca eererea eu toata bunavointa, folosindu-se, pe cit posibil, asemenea ocazii pentru discu(ii lamuritoare cu credineio~ii respectivi, sau chiar sc vor line scurte cuvintari de invatiitura: 9. Sa se evite izo[area sufleteasca a eredincio~ilor stili~ti, cautindu-se ~i crelndu-se momente de string ere a legiiturilor suflete~ti dintre ei ~i preoti, folosindu-se orice fel de relatii personale, familiale sau sociale dintre preoti §i pastoriti, pe de 0 parte, iar pe de alta, dintre credincio~ii stili~ti ~i eei nestili~ti: botezuri, cununii, ajutoare reciproce la.. caz de nevoie etc. Citam ca cxemplu pe preotul Blrliba din com. Brusturi, protoieria Tg. Neamt, care a readus pe multi dintre stili~ti, cununindu-i sau botezindu-le copiii, ca na~, frariiMelinte~i rudele lor etc. Multi dintre adeptii stili~ti pot fi cointeresati la lucrari ob~te~ti pentru 'ingrijirea, repararea, inzestrarea

176

. CALAuZA CRE:;>TINA

~i lnfmmusetarea bisericilor ~i a cimitirelor. Cei reveniti comitetele parohiale, dindu-li-se sarcini de raspundere;

~i

verificati pot fi cooptali in eonsiliile

~i

10. Intmci't 0 mare patie din spiritul de fanatisl7l ~i de izolare sectara a stili~tilor este fntretillllt de allwniti agitatori (pseudo~clerici, fo~ti calugari ~i calugarite indepartati din monahism etc.) care fac ~i propaganda stilistaprintre credincio~ii rama~i in unitatea Biserieii, preotii Oliodoe~i din parohiile care au credincio~i de "sti! vechi" sint datori sa fie vigilenti ~i sa-~i apere credincio~ii de propaganda stilista, demasci'nd in fata credincio~ilor ignoranta accstor agitatori, atitudinea lor in general dubioasa;
11. InjlueJ1!ei daunatoare, exercitata de calugarii ~i ciilugaritele stiliste asupra eredincio~ilor, sa se raspunda printr-o activitate mai intensa ~i dirijata a calugarilor no~tri in minastirile moldovene pentm lamurirea eredineio~ilor eu care Yin in atingere, ~i pentm combaterea ratacirii stiliste. Remarcabila, in aeest sens, este contributia Prea Cuv. Parinte Arhim. Ilie Cleopa, de la Minastirea Sihiistria, Gherasim Coeo~el (azi Arhiereu-Vicar la Buzau)de la Minastirea Putna ~i mai ales eursurilc organizate ~i aetivitatea intensa initiata de chiriarhii loeurilor in legatura eu problema calendarului. III. ALTE RATA.CIRI

Mi§carea de la Maglavit* ~ Mi~carea de la Maglavit Uud. Dolj) ea multe alte apari!ii** inainte de cel de-a1 doilea razboi mondial, este 0 reminiscen!a ancestralii in psihicul unor indivizi halucinanti, "vizionari". Ca sint ~i, din paeate, destui bo1navi psihic 0 ~tim; dureros este cum 0 multime de creduli Ii urmeaza. A~a a fost ~i cazul "vizionaru1ui" Petrache Lupu din Mag1avit, care a pretins ca ,,1~a vazut pe Dumnezeusub chipul unui "mo~" ... Cu toata opozi!ia categoricii hhpotriva fenomenului a profesorilor Facultatii dc teologie ~i a ierarhilor ortodoqi, Petrache Lupu ~i-a desfii~urat nestingherit activitatea fiind sustinut de afaceri~ti lipsiti de scrupule, care au fiicut in jurul "minunii de In Mag1avit" 0 larga publicitate ~i 0 sursa aducatoare de maTi venituri. Dar dupa riizboi, ciobanul de la Maglavit a revenit la turma sa. La batrinete, el a dat dovada de pociiinta, regretind ratiicirea de care s-a lasat cuprins ~i frecventind minastirile ~i biserica 6rtbdoxa din sat.

INDRUlVIARI SPECIALE lVIISIONAR - PASTORALE

Mijloace ~i metode pastoral~misionare se pot gasi :ji folosi de la caz fa caz. Preotul ortodox are lndatorirea sa pastreze linl:jtea parohiei, iar clnd se ivese situa{ii neplaeute sa Ie rezolve eu tact .yi eu bllnavoire. Sa Clnunte fa timp Centrului eparlzia/ llL/mele pselldopreofilor scw pnio{ilor Ileeanonici, ambulanti care ojieiaza sllljbe, botezllri, cU71unii etc. fll loealitafi, In case partieulare, In propriul Clutomobil, ill

* PRECIZA.RI BIBLIOGRAFICE: D. A. Baleanu, Studiu/ viselor:;i a sOl71nClmbulisl7lului ... Ed. a doua ... Bucure~ti, 1937; Gh: Ciuhandm, Carti de a[ilrisal1ie SCIlI de bias talll , T, 111 "RT"" nr. 12/1927; II, nr. 9~IO/l930, III, nr.ll~12/l930; Gh. Marinescu, Lourdes :ji Magiavit, Bucure~ti,l936; MilUmi!ji faise minuni ... , Bucure~ti,1940; Ernest W. Oaten, Amintirile 1I1111i l71ediu. Studiu introductiv ~i adnotari de N. Porsena, Bucure~ti,1943; T. M. Popescu, Cuiblli cu barza, in "BOR", nr. 4/1924, p. 2I1~215; Arhim. Scriban, Dupa WI an, in "BOR" nr. 111925, p. I ~8; T. M. Popescu, Doctrina Bisericilor despre Cultul Sfinfilor fata de secta tudorisla, in "ST", nr. 5~6, p. 292~320; SebastianStanca, Blesteme !ji afurisanii, in "RT", nr. 3~4/1944; Hara!. Vasilache, Puleri tainice aie slljletuiui, in "BOR" nr. 7~8/1940, p. 565~575. ** Alte "mi~cari": "Vladimire~ti", Asociatii ("Miron Cristea", "Sf. ]'v10r111i11t", "Sf. Cmce" etc.), Frapi, "Apariiii" p.

DENOMINATIUNI CRESTINE, DlZIDENTE ...

177

ci'mp saLt i'n locuri de agrement, folosind uneori fn ac/iunile lor prozelitiste diapozitive, video ~i alte mijloace de propaganda sectara. Se vor repara bisericile ~i se vor reface loca~urile ~i pictura in tradi/fa romaneasca modificate de catre "unia/i ". Se VOl' continua lucrarile de pictura 5i restaurare de pictura ortodoxa. Se va largi cerntl de cititori ai Bibliotecii parolziei, recomandfndu-se traducerile Sf Parinti 5i ultimele apari/ii editoriale eparhiale sau ale Editurii Institutului Biblic ~i de Misiune Ortoapxa. Preo/ii dill parohiile CLl asemellea grupari VOl' folosi cu tact ,~i zel orice metoda irenic-misionara pentru men/inerea unitatii de credin!a 5i fntarirea sentimentelor romdne5ti patriotice. Am citat ci'teva dintre gruparile anarhice; care ~i-au facut apari/ia fn viata credincio~ilor Bisericii Iloastre, pentru a 1n/elege fenomenul comun muta/iilor spirituale ~i sociale care S-ClLI produs de-a lungul vremii. In parohiile eu asemenea grupari sau alte mi~eari, preotul paroh este raspunzator ~i mdatorat toto data sa pastreze invi'itatura cea dreapta ~i sa tempereze zelul unor credincio~i, modelindu-i ~i in~eptindu-i spre tot eeea ce este bun ~i de folos ob~tese. Consiliul parohial, Comitetul parohial ~i alte organe responsabile aiese de Adunarea parohiala trebuie sa eolaboreze cu preotul paroh sau cu protoiereul misionar in vederea Iichidarii unor asemenea ineercari ~i focare de instabilitate religioasa. 1. Orice manifestare sau participari alese deosebite - botezuri, eununii, sfintiri de biserici, hramuri, excursii in vederea cunoa~terii Patriei ~i spiritualitatii ei, trebuie bine-gindite, tinut cont de obiceiul locului, de respect pentru traditiile vechi. 2. Este necesara oprirea la timp a unor manifestari centrifugare, anarhiee, inainte de infiltrarea aeestora in enorie ~i mai ales oprirea lor inainte de a Iua legi'itura eu alte organiza!ii centrifuge, ri'itaeite, din parohiile vecine. 3. S-a eonstatat ea majoritatea adeptilor eultelor neoprotestante ~i seetelor din ultima vreme provin din gruparile aeestea. Este necesar, a~adar, luarea masurilor de profilaxie ~i lncercarea de stopare, lichidare ~i readucere la BisericCl-mama a fWor rataci!i. 4. Folosirea "Apostolatului social" ~i reactivarea Cercului misiollar de ditre preotul paroh dau rezultate deosebite in clarificarea situa!iei. Fiindea "cei care vor fi indemnat ~i pe altii pe calea dreptatii" vor avea bucurie, pace, lini~te ~i rasp lata ve~nica (Iacov V, 19-20). Fapta lor va straluci ca stelele In veci (Daniil XII, 3). 5. Totul trebuie facut 171 biseriea, acolo se fnvata fie cJntarea, fie tilcuirea cuvintului sfint, iar in afara bisericii trebuie trairea credin!ei, nu cemia ~i prozelitism, ci dialog, pace ~i impacare, nu ura ~i dezbinare: "daca crede cineva ca este evlavios ~i nu-~i infi:ineaza limb a (acela) i~i in~eala inima, iar religia lui este zadarnica (in~elatoare)" (Iacob, I, 26). 6. 0 deosebita responsabilitate 0 au Centrele Eparhiale, a~a cum s-a aratat in nenumarate hotariri ale Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, pe linia intaririi misiunii (1952, 1958, 1975, 1977, 1980, 1987), care·trebuie sa coordoneze activitatea de prevenire, lamurire ~i refacere a unita!ii parohiale, trimifind la vreme preo!i

178

CALAuZA CRE$TlNA

pregiititi. De asemenea, trebuie inlocuiti cei ce produc sminteaHi, seamana indoiala ~i neglijeaza datoria lor bisericeasca ~i patriotic a ~i nu sint in stare sa mentina unitatea spirituala ~i nationala a poporului nostru ti conttiinta nepatata de enoria~i ai parohiei. Biserica Ortodoxa Romana a ramas in invatatura Sfintilor parinti, cei mai buni cunoscatori ai Evangheliei ~iai spiritului invataturii cre;;tine. Evanghelia nu poate fi schimbata, ca nu-i de la oameni (Gal. I, 8). Tot ceea ce este omenesc este firesc sa fie supus schimbarii, transfonnarii (Fapte II, 43), or, Iisus Hristos acela~i este len, azi, ~i in veci" (Evr. XIII, 8). B. MANIFESTARI OCULISTE, SUPERSTITIOASE VIATA SI PRACTICA RELIGIOASA A UNOR CREDINCIOSI

IN
no~tri

"Vrliji", magie, superstitii. - A~a cum se ~tie, trairea duhovniceasca a credincio~ilor este amenintata pelinga prQzelitismul seetar ~i gmpari straine ~i de catre diferite influente venite din afara. Exista ~i alte rabufniri ~imanifestari ale riitacirii religioase, situa!ii ce contravin atit inva!aturii ere~tine, cit ~i ,eonvie!uirii sociale. Aeeste manifestari se numese fie practici oClilte, fie fl1:jelatorii :ji :jarlat(ll1ii, Ele au fost combatute ~i pedepsite in Vechiul Testament, condamnate de Mintuitoml, iniafurate de Sfin!ii Apostoli ~i anatematizate de Sfinrii Piirinri ~i amintite in canoanele Bisericii ecumenice. $i daca au existat odinioara. nu inseamna ca au dispamt eu totui. Popoml roman a mo~tenit· din religia veche getodaca unele practici, dar stramo~ii nu-~i justificau credin}a prin destin, deunde vin toate incercarile ocuite, ci printr-o viara in lumea de dincolo, la Parintele luminilor, Zalmoxe care poseda secretele ve~nieiei. Stramo~ii no~tri foloseau unele ocultisme nu pentm a atrage divinitatea, ci a intra in comunlune cu ea, care este cu totul altceva. Nu trebuie mcuta confuzie. Unele practici la traco-daci ~i romani au fost aduse de popoarele migratoare in mileniul Ii. Hr. ~i mileniul I d. Hr. Acestea au influenlat, dar nu au fost insu~ite de catre strabunii rio~tri pentru a-~i parasi obiceiurile. lor. Nu pot fi confundati hamspicii religiilor pagine, cupreorii ~i slujitorii lui Zalmoxe, Deceneu, Vezina etc. . Presa de specialitate, cotiCtienele romane~ti, ca de fapt toate mijloacele - mass media au difuzat ~i au publicat. in ultima vreme, relatari despre numeroase cazuri de .,vraji, ghicitori, vindecatori cere~ti ... " etc. ee i$i fae aparilia in desm~urarea normala a vierii noastre. De asemenea, mijloacele de il1fo1111are au initiato binevenita eampanic impotriva in~elatorilor de toate categoriilc . mascate in haina "cunoscatorilor tainelor de sus". Unii dintre ace~tia eu prea mult me~tqug ~i-au fileut ayeri pe scama credulilor, iar allii, mai gray, au pus viala multora in perieol, ~i chiar s-au semnalat cazuri de crima ~i deees,interYenlia celor in drept venind prea tirziu. lata deci care estc rostul semnalarii citorva praotici oeulte folosite de ~arlatani pentru ci~tig iii cit. Unele din aeeste practici~ in afara ocuitismului, se cxplica ~tiinrific de eei competenti, filra a cadea cineva in fanatism sau misticism religios. Folosirea, in scopul distrugerii omului, tulburarii lui psihofizice, a unor asemenea practici, dupa inva!atura Bisericii noastre, vine ~i de la vrajma~ul vietii omului, tatal minciunii, diavolu1, care dintnJ inceput a fast tulburator a1 sufletului ~i distrugator al vierii (loan VIII, 44). Actiunea diabolica este ingaduita in lume prin ispitire. Impotriva acesteia se ridica for!a harului ~i vointa &edinciosului, care fae pe am nu numai rezistent, ei capabil sa deosebeasca ceea ce vine de la eel i-au (I loan IV, I) cu to ate ca satana poate imbraca haina ingerului de lumina (I Cor. XI, 14).

DENOMINATJUNI CRESTINE, DIZlDENTE ...

179

Manifestarile diavolului prin practicile vrajitore~ti au·fost date in vileag de catre Sfin!ii Parinti. Lepadarile mari ~i mici la Sfintul Vasile cel Mare ~i .Sfintul loan Gma de Am sint 0 fresca aproape completa a actiunilor de tot felul a uriciunii 'pustiirii: De aeeea, inainte de Taina Sfintu lui Botez, se cere lepadarea de satana, de toata lucrarea lui, de tori ingerii lui ~i reintegrarea in haL "Vrajitorii", toti practieantii unor indeletniciri sataniee, n~a\lrLimie eomun eu Biseriea lui Hristos, eu viata duhovnieeasca adevarata, cu dorinrade mintuire'a·~~uJletului. Practieile sint nenumarate, de la individ la individ, de la eredul la credul, de la temp'er:~ment la temperament. De asemenea, metodele difera ~i dupa posibilitatile materiale ale "celui Thi'necazuri ~i nevoi". '" Trebuie inteles de la ineeput: din praetieile ocultb 'St!~exclud psihoterapiile, printre altele telekinezia, fachirismul, sugestia, auto-sugestia, praetica iogi1il1ii, telepatia, hipnoza, care de multe ori sint eonfundate. Este adevarat, unii praeticieni poseda aeeste daruri naturale pe care Ie folosesc pentru in~elarea unora ~i Ii se duce vestea de "vindeeatori divini". lata de ce este necesara cercetarea ~i identificarea locurilor, indivizilor pJ'aetieanli, a prozelitilor ~i mai ales clientela pennanenta. Nu se pot treee eu vederea niei unii sjujitori fantomi:[. Cei care nu au convingeri ~i nu ~i-au cultivat vocatia, ci fac totul formal ~i din interes, toti intra in categoria in~elatorilor ~i stricatilor la minte: "vai de eei ce cred cii evlavia este sursa de ci~tig" (Tit 1, 11). De asemenea, cei rara con~tiinta, care se dau drept slujitori sint ni~te ~amani ~i zdrahoni, in~eHitori ai sentimentelor religioase ale unor credincio~i, vai lor (Matei XXIII, 3-36). A~adar, pr:in superstitie, magie ~i vrajitorie, intelegem mijloaeele false ~i naive prin care se incearca "dovedirea" unei forte -divine care intervine in lume ~i asupra omului la cererea practieianului respeetiv. lata citeva:
1. Divinajia sau pretinsa putere de a lucra eu "fortele"divine. Aceasta se practica de "vrajitori" in medii de ignoranta. "Speeiali~tii" pretind ca pot "smulge" ajutorul diyinitatii ~i in acela~i timp, pot intensifica "puterea" diavolului asupra acelora eu care paeientii "vraciului" nu se impaca. Clientela care apeleaza la "divinatie" este constituita din indivizi rara incredere in ei, cu un sutlet riiva~it, cu 0 credinta indoielnica ~i nemultumiti de ei in~i~i. Praeticienii folosesc amulete, talismane ~i alte mijloace empirice in vederea atragerii cit mai grabnic a fortelor "eere~ti". "Divinatia" nu poate fi confundata eu invocareaSfintului Duh pentru transmiterea harului necesar mintuirii prin Sfintele Taine sau ierurgiUe biserige~ti. Slujitorii lui Dumnezeu poseda calitatea iertarii sau legarii pacatelor nu de la forte difuze sau nccunoscute, ei de la arhieria Mintuitorului Hristos, prin transmiterea Sfinhllui Duh dupa inyierea Sa din morti: Luati Duh Sfint. .. (loan XX, 22). Succesiunea apostolica ~i succesiunea in cr.edinta transmise prin hirotonie n-au nimic comun cu practica oculta divinatiei. Vocatia acestor '"hamspicii" este in~elarea ~i ~ar1atania, totul este bazat pe mineiuna, victime pennanente ale posesorilor" de secrete supranaturalc fiind multi creduli. Divinatia este 0 practicii a religiilor naturisteramasa in con$tiil1ta oamel1ilor din ncgura YIemilor. Aceasta practica nu are nimic comU11 eu Biserica lui Hristos, ci, dimpotriv;l, instraineaza pe credincio~ii no~tri de la Invalatura cea adevarata. Practicantii divinatiei neaga Pronia lui Dumnezeu, batjocoresc armo11ia lumii cere~ti ~i sint vrajma~i ai Descoperirii lui Dumnezeu. Preotul este dator sa fereasca pe credincio~ii sai de asemenea caderi, sa Ie explice sensul mintuitor al cultului Bisericii, al slujbelor 111 diferite ocazii!ii serin1e ale \'ietii. Inceputul mlntuirii noash'c este numai Hristos-Domnul prin jertfa Sa, in BisericaSa, prin unna~ii sai, Sfintii Apostoli ~i apoi unna~ii acestora, ierarhia bisericeasca.

a

2. Chiromantia sau practiea detectarii soartei ~i yiltomlui in palma este 0 practica oculta veche. Ea pasioneaza persoanelc mai tinere sau al1i inci1vizi care au avut neca"uri in cursu 1 vietii ~i umbla disperati dupa explicatii. Ghicitul in palma, este 0 deosebita pasiune. Se folosGi\ de asirieni, babilonieni, egipteni, apoi de catre greci ~i romaHi. Au existat aclcvarate ~coli ~i gmpari concurente de chiromanti. Chiromantia cste practicata ~i astazi, aproape in toata lumca, dar s-a depa~it forma oculta ~i s-a trecut la cercetarea fenomenului psihofizic al "chiromal1tiei".

180

CALAUZA CRESTINA

De la incerdirie timide de ;,ghic.ire" a viitorului, de la empirisl11ul religios ~i "secretul" fiintei umane, de Ja impulsurile electriceaJeinimii ~i singelui intre doi indivizi - de obicei doi tineri de sex diferit - plini de firqti sentimente ~i curate emotii, s-a ajuns acum la diagnosticarea unor boli cardiace ~i psihice. lata ca de la "obiceiuri" pagine~ti, de la practici "ascunse" s-a ajuns astazi la 0 profunda cercetare medicaJa ~i utilizare in criminalistica cu mari perspective in viitor. lata un aspect al fortei ~tiintifice ~i a~a-zisei chiroman!ii, despre care un slujitor al lui Dumnezeu trebuie sa aiba cuno~tinta. Se exclud cazurile un or persoane inzestrate cu magnetism special san impulsuri ce se transmit prin intermediul miinilor ~i produc lini~teS11fleteasca, vindecari de patimi ~i chiar alinarea unor boli cronice (cazul r,ecent al Djunei Davita~vili din Tbilisi - Gmzia etc.). In decursul istoriei bib lice reprezentantii ale~i ai poporului evreu posedau forta bra!eJor in transmiterea cuvintului sfint. Membrelt:superioare annonizau cu mimica fetei, cu mi~carea ochilor, cu ridiearea sau seiiderea voeii, in a~a fel ca ascultatorii sa fie captati ~i sa inteleaga legile ~i poruneile. Mi~carea degetelor, in ritm sau difuz, au atras totdeauna privirile curio~ilor. Dupa unii, "ol11ul" este facerea miinilor sale, sau, para(razind Biblia, omul este Taeut dupa "ehipul ~i asemanarea lui Dumnezeu ... " (Faeere I, 26). Cu miinil'e voastre va Yeti "seoate hrana din pamint" ... (Facere III, 17), Mina este luata in seama si ca instrument de ~tiinta ~i cultura, de transmitere a talentelor. In Noul Testament, Mintuitorul folose~te' bratele in multe imprejurari. Cele mai sensibile fapte ~i minuni asupra Sa, asupra .omului ~i asupra naturii ineonjuratoare Ie face eu miinile. Haml acesta al for!ei Cuvintului este. transmis de Mintuitorul ~i Sfintilor Apostoli ~i unna~ilor acestora. Punerea miinilor la hirotonie ~i transmiterea Dumnezeiescului har este 0 taina ~i a lui Dumnezeu ~i a naturii. fiecare individ uman este unicat in univers. Daca pina nu demult se ~tia Astazi se ~tie ca numai amprenta digitala este unica ~i constituie diferenta specifica a indivizilor, deci tot ceva legat de mina, aeum se cunoa~te ca vocea, auzul ~i to ate eelelalte simturi sint absolut individuale. Evident, practica chiromantiei nu are nici 0 tangenta cu adevaml ~tiintific sau eu hirotonia. Ghicitul in palma este.o practica In scop ascuns, de in;:elare, de egoism ea posesor al unor "mistere" chiromante. Ghicitul viitomlui, eunoa~terea destinului vital, conjugal, virsta vie!ii, soarta de dincolo etc. acestea slnt practici oculte condamnate de Biserica ~i combiitute de ~tiinta. Unii chiromanti "speciali~ti" ghicesc.prin amprente, prevad prin eonfiguratia miinii (mina dreapta, sau invers, degetele "filozofice", inginerqti, artistiee, me~te~ugare~ti etc.). $i iata ca astazi computere specializate "ghicesc" bohle, temperamentul ~i ehiar caractemJ omuJui dupa eonturul miinii; arta ~i tradare, precizare ~i incertitudine, prin cercetarea grafologica. Daca mina estc instn.nnentul cel mai util al omului, scrisul este pOaJia de intrare in marele anonim al sufletului uman. Alfabetul orbilor, cititul prin membre este un rezultat al manifestarii simtului pipaitului. Or, credulii, mai ales cei chinuiti de "viitor" merg la in~elatori ai un or poten!e umane, in loc sa consulte speciali~ti, medici~'psihiatri etc. Con~tiillta lor a ramas mult in urma fata de avansul speetaculos al ~tiintei in toate domeniile. Practica oculta a ehiromantiei se eonstata ~i la tineri scapatati sau fete batrine, care-~i cauta disperati "noroeul" in palma sau in configuratia miinii. In lun1ea curiozitatilor exista 0 intreaga Jiterat'ura "chiromanta", autorii intrecindll-se pe ei ell solutii "prc:cise" ale viitorull)i ~i eu redarc:a soartei celui ce solicita aceasta. In multe cazuri, tineri care aseulta de "soarta" miinii au ajuns la disperare, vazind "calea \'ietii" apropiindu-se de sfir~it. Slnt "mqteri" chiromanri care folosesc mijloace psihicc de tcrom'e, ducind pe multi la disperare, la sinueidere, iar pe allii la fuga de rasplmdere in fata vielii, fiindca aksul sau aleasa inimii n1.1 "arata" ea in oglinda palmei. Alri modelatori de destin chiromant au abandonat miinile ~i au trecut la membrele inferioare, aflind "caile gre~ite" pe care nu trebuie sa mai mearga omuL Daca palma este oglillcia cerului, talpa picioruilli esfe harta pamfnfL/lui. Aiei "vezi" unde sim "comorile" ascunse, cine Ie poseda ~i cind vei ajuuge la dinsele etc. Este adevarat, sint cazuri cind indivizi cu malfonnatii, mo~tenitori ai unor pacate ereditare, folosesc picioarele In foarte multe indeletniciri, inclusiv scrisul ~i pictura. Sint situatii, cind aee~ti handieapati sint luati drept "ale~i" pentnl a ghiei sau a profeti viitoruL Practica oculta a chiromantiei trebuie cotata ca 0 indeletnicire contrara legilor ~i moralei publice, cu toate asigurarile practican!ilor ~i clientelei lor ca sint "buni cre~tini". "Ghicitul" in palma sau in alte paTti ale membrelor superioare sau inferioare, dupa invatatura Bisericii noastre, este 0 practica a ispititomlui, a diavoJului, data in vileag mai ales in "lepadarile de satana", inainte de primirea tainei iluminarii; Tainei SfinhJ!ui Botez.

ca

DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

181

3. Astrologia sau "cititul" in stele pentru cunoa~terea viitorului omului, este 0 practica multimilenara, cerul eonstituind pentru om 0 atraetie pelmanenta. Dacii Soarele este zeul zeilor, Luna, sotia sa stele Ie sint soarta fieciinlia spuneau cei veehi ~i sustin "marii" astrologi ai epoeii noastre. Cu toate ea astazi cunoa~tem existenta planetelor, mersulior, omul a ajuns pe luna, s-a apropiat de Marte ~i Saturn; in lumea Apusului este 0 adevarata avalan~a dupa astrologi, dupa cunoa~terea soartei omenirii din zodiac sau alte comete, stele ~i galaxii inca nedeseoperite. Multi parasesc Biserieile lor traditionale, alrii ramln indiferenti la cele religioase ~i mai multi intra in comunitati sectare ~i grupari anarhiee religioase, care practica intens astrologia; s-au nascut ~i seete: "atlantizii", "ufolatri" sau cei care au sufletul asigurat pe alte planete ~i au legatura cu extratere~trii (OZN). Este firesc sa cercetezi fantastica panorama a boltii albastre, este necesar sa cuno~ti mersul planetelor ~i matematica cereasca, este bine sa shldiezi mi~carea de rotatie ~i de revolutie a Terrei ~i este condamnabil ca cineva sa ia "horoseopul"sa gaseascii "specialishll" ~i sii-i istoriseascii soarta dupa mersul stelelor! Ca ~i in "domeniul" chiromantiei, afacerea fabuloasa a astrologiei prinde in mreaja ei destui creduli. Campania astrologilor este sustinuta de numeroase redactii care sufoca cu titlurile ciirtilor lor pe unii editori de lucrari ~tiin!ifice ~i beletristice. Albume de artii, cu 0 tehnicii tipograficii irepro~abila, care contin pr~ocupari antice, moderne ~i contemporane, in legahlra c~ spcetrul astrologic, apar la tot pasul. In ultima Yreme, muzeele lapidare ce con!in piese milenare eu chipuri de astrologi sau cu "profetiile" lor cunosc un flux deosebit. Misterele asirobabiloneenc in legiihlrii eu astrele sint iara~i pe masa de lucru a "cititorilor" in stele ai zilelor noastre. Nu este mai putin adevarat, cii stelele ~i in general astrele au constituit motivul de urzirea folclorului celest la fieeare popor, inclusiv la stramo~ii no~tri traco-daci ~i romani. Cel mai impOliant ~i emotionant moment al literaturii noastre folclorice ~i astiizi este Miorita paminteanii, care "cite~te soarta" stapinului in steaua norocului sau in steaua mortii. Dar trecind peste partea literara ~i ~tiintifica, exista, dupa cuvi'ntul Sfintei Scripturi, stelesemne, astre ~i comete eshatologice care-~i au' rostul lor inPronia divina, in scopul mi'ntuirii noastre, nu in sensul de a determina "soalia lumii" sau a fixa, in mer suI planetelor "sfir~itul lumii" ~i implicit "chemarea omului de astazi". In ceea ce prive~te practica oculta, "astrologia" are mai multe compartimente: "Citihll" in stelele na~terii, ale mortii, In astrele amorului, in aparitia Carului mic ~i Carului mare, pozitia Clo~tii cu pui, intensitatea luminoasa a Luceafiirului (Venus) ~i, in sfir~it, Luna, eu fazeleei binefiicatoare, atriigatoare, sau cu semnele de "vremuri" tulburi (eclipse - partiale sau totale). 0 interpretare astrologicii de mare efect in lumea evului mediu ~i chiar in feudalism a determinat-o fenomenul natural eclipsa de soare sau de luna. Asemenea aparitii, "profetite" de magi sau vrajitori, - cunoscute foarte bine de preotii asirobabilonieni ~i egipteni, ca ~i de preotii dacilor - constituiau intr-adeviir 0 confirmare pentru acele vremi a "naturii divine'" ~i a alqilor cerului. Pe Engii partea oculta a astrologiei, cercetarea cerului inca din profunzimea omenirii a dus la rezultatele astronomice ale zilelor noastre, inclusiv zborul omului in cosmos. De asemenea, cercetarea amanuntitii a Zodiacului, secretele ~i ciclurile lui, au pus temelia calendarului, care, perfeqionlndu-se, it ajuns la miisurarea exactii a timpului pc scara civiliza}iiJor. Desigur, nu toti astrologii au fost intru~i. Cei care au studiat astrele In vederea obtinerii un or ccrtitudini au fost 'inregistrati de istoria astronomiei. Dar, ca In orice preocupare omeneascii, inter\'enind interesul ~i' seductia,datele ~tiin!ifice au fost interpretate tendentios ~i puse 1n sJujba in~eHirii con~tiintei oamenilor. A~a s-a creat 0 intreagii constelatie de zei ~i zeite purtind numele mai ales ale a~trilor noptii ~i indepftrtatelor planete. 0 intreag!i mitologie astralft a luat fiintii, incH Jupiter sau Zeus nu-~i mai gasesc odihnii pe Olimp sau 'in lumea lor rece sau fierbintc. Deci astrologia este 0 practica obscurantista care cauta sa explice unele situatii din viata omului legate de astre sau mi~carea lor. Fiecare "cititor" are 1.111 sistem propriu de explicare ~i fie care individ are astrul lui care lumineaza sau se stinge lil concordanta cu sufletul omului. Dar, in afara astronomiei, matematicii cere~ti, astrofizicij,~tiinta medicala de astazi, investigind omul in complexitatea sa psihofizica, a dovedit ca 0 data cu:zamislirea unei fiinte umane ~i mai ales odata cu na~terea sa, participii la acest act lntre'aga natura. Atraqia planetelor, geomagnetismul, anotimpul, pozitia lunii, radiatia solara, conjunctura stelarii etc., i~i pun amprenta pe noul-venit pe planeta noastrii. Banuiala de milenii, praCtica astrologiei, a devenit astazi una din fascinantek preocupiiri in legiitura cu omul in contextulcosmologic ~i ecologic. Atltea bijbiieli, atitea ciiutari "fizice san metafizice" an adus 0 nouii lumina in constelatia noastrii, prin sistemul simplu, dar de mare eficacitate, al bioritmului ~i mai ales al biocronului.

182

CALAUZA CRESTINA

Desigur, aceste preocupari, de incepltt, all 0 mare pondere in explicarea ~tiintifiea a vietii omului, intensitatea activitatii lui, timpu1 maxim de activitate ~i timpul proxim de odihna, ziua sau noaptea, in Junqie de secunda intrarii In existenta planetei noastre. A~adar ~i astro10gia ca practica oculta se poate explica ~i modtfla. Numai in~eliitorii, eititorii In stele, nu dorese aeest lucm pentm a nu-~i pierde clientela de creduli. Credincio~ii care sint "Iunatic{' a1ra~i de fortele geofizice sau magnetocosmice, captati de unde (stihii), ziua sau noaptea, trebuie sratuiti ~i indemnati sa consulte medici speciali~ti psihiatri, oameni competenti pentn1 revenirea lor din groaza ~i obsesie la viata normala. De asemenea, bioritmul de munca ~i biocronul de creatie trebuie respectat. Atunei dnd omul este atras ~i are "pofta" de studiu ~i munca trebuie inteles, !rebuie coordonata activitatea' sa In functie de "legile" specifice, legileatractiei universale. In multe universitali ~i institute de cercetare din lume s-au introdus aceste ~tiinte noi,. care nu mai constituie un mister, ei intelegerea rostului nostm In univers. Cu putin timp Inurma nu se putea vorbi de asemenea situatii, dar astazi slnt necesare oricui. Astrolatria, ca de fapt tot ce este bazat pe in~elare ~i necunoa~tere, incepe sa cedeze intelepeiunii ~i eercetarii: Or, preotul de astazi este chemat sa eunoasca aceste lucmri, fiindea la Na~terea Domnului aparticipat ~i cosmosul ~i fmmos c1nta de veacuri inimile sincere ~i limba curata: "Rasarit-a 1umii Lumina euno~tintei ... iar cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au invatat sa se inchine, Tie, Soarelui dreptatii ... " (Tropaml), nu astmlui zilei. Ar fi condamnabil ca un credindos al Biserieii Ortodoxe Romane sa practice astrologia sau sa consulte "eititori" in stele. Astronomia este 0 ~tiirita bine definita ~i toli luam euno~tinta de realitatea ei. Stirn de ee se pro due eclipsele (de soare sau de luna), ~tim in ce eonstelatie ne afiam ~i In ee eale mergem. Este demonstrata "moartea" ~i caderea stelelor ~i "na~terea" altora, se eereeteaza cometele care ne viziteaza ~i se analiz<;aza "coada" sau "capul" aeestora. Vedem ~i intelegem exploziile solare ~i emptiile vulcanice, cutremurele ~iaIh privit coborirea omului pe luna. Sint cautati quasarii ~i s-au lansat navecosmice de avertizarea "presupu~ilor" loeuitori: A~adar, soarta ~i destinul legate de stele ~i planete este 0 .\lutoin~elare; este 0 practica oculta. Aeeasta practica este eondamnata de Biserica ~i socotita perico! social. Mentinerea practicii astrologiei se datore~te ignorantei, mediului social dezechilibrat, bolilor psihice ~i mai ales lipsei de triiire autentic-duhovniceasca in Hristos. 4. ,,,Vrajitoria" sau ghicitul. Alta fata perieuloasa a obscurantismului sint"vrajile" sau ghicitul. In jocul acesta ocult slnt prin~i .atit "practicienii" (vrajitorii), cit ~i "profitorii" (de fapt in~elatii), credulii care cad victima "cl)l1ostatorilor" gindurilor ~i aqiunilor viitoare ale oamenilor. Vraja are, ca toate practicile oculte ~i preoeuparile aneestrale ale vechilor religii, mai multe forme de manifestare: spre "binele"inciividului ~ magi a alba, ~i spre raul individului ~ magia neagra. Daca in vechime, praetica "ghiCi'tult]i" era ineadrata in rituale speciale (formele ~amanice, feti~e ~i totemice), astazi "vrajitorul"lllCreaza eu satana, dar ~i eu "ajutoml" Domnului, aducind eelui ee solieita "Implinirea" dorintei ...... . Pe Ilnga praetica oeulta exista'tol:u~i un fenomen care trebuie cereetat. Unii "vrajitori" sau ghicitori, legatori sau descintatori, sint i112:eStrati eu 0 forla de sugestie evidenta; altii au 0 putere deosebita, ereditar sau d~tigata prin .exercitiu, forta hipnotica. Aceste daruri parafizice, In loc sa fie folosite spre binele general, slnt eanalizitte spre afaeeri ~i in~elare. Nu slnt lipsite de atentie nici pers'oanele care cer ajutor vrajitorului. Unele slm disperate, mai ales fete ~i femei pline de gelozie sau cuptinse de isterism ~i in acest caz deYin u~or victimc pentru excroeare, dar ~i medium-uri pentnJ paralizarea psihica a persoanei vizate. Persoana "vrajita" este captata In undele de sugcstie ale "magului" sau, folosind unele obiecte ale celui ce trebuic "vrajit'·, el intra In zona de infiuenta, a: partenemlui, fiii1du-i captate ni~te un de biomagncticc. Odata captat, psihicul cedeaza, devine un om infiuentabil, posedat, este, In unele cazmi, dcreglat psihic, apoi glandular ~i hormonal ~i iaia efectul "vrajii". Datorita unor conceptii retrograde, ca 0l11ul ar fi numai animal, vrajitoria .s-.a,dezvoltat in toate tarile. Ea face front comun eu toate practicile oculte ~i Incurajeaza fanatisml11. "Vrajitoml" folosqte, in scopul SllPl1l1erii partenemlui vizat, divinalia, chiromantia, astrologia etc. Dad n-a reu~it "experienla", proeedea,za empiric Cll lenjeria sensibila sau cu lucmri purtate de impricinat, cu imitarea unor gesturi sau siti,sfacerea unor placeri rivnite, permanent ~i chiar Intllniri; cu voie sau tara voie, intre opozanli. Exista ~i un aspect ·vulgar al vrajitoriei, sau chiar curse riscante. Cele mai multe practici sint pe baza un or In~elari. Printre acestea, nu lipsite de importanta, ghiocul (cochilia are unele aspecte radiante ale perlei), "bobii", ci'irtile ~ prestidigitatia, sngestia, eaptarea ~i chiar logi~a dupa istorisirile elientului, cafeaua datorita influentei asupra centrilor nervo~i ~i excitarea lor etc. In

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZIDEl'lJE ...

183

vechime, ca ~i in zilele noastre, s-au folosit ~i se folosesc pietre pretioase ~i metale pretioase al diror efect radiant se cunoa~te. Un loc aparte}l au plantele, copacii, bumienile de leac, fiorile, apele minerale socotite miraculoase (Herculane etc.). Inca din stramo~i, matraguna,busuiocul, meri~orul etc. au fost folosite in vraji. Lasind la 0 parte aspectele de in~elare, de sugestie ~.a;m.d:; intre credincio~i exista "frica" de legari ~i dezlegari sau practica condamnabila a unor slujitori dea ghici dupa cum "se deschide" cartea. Or, tot ceea ce se face cu scopul de a in~ela sentimentele credincio~ilor este vrajitorie este negarea fortei hamlui ~i mgaciunii. "Soarta" acestora vad} alaturi de Iuda, Arie, Anania ~i Safira, Simon Magul (Fapte V, 8~9; VIII, 19~20) etc. Slujitorii, ca ~i credincio~ii, sa fuga de asemenea practic:i, sa inlature cu hotarire lucrarea diavolului ~i a slugilor sale ~i prin aceasta ~i vrajitoria sau ghicitul (Ie~ire VII, XI). 5. Holografia sau "cititul" in oglinda este 0 practica oc.Ulta in vederea aparitiei obiectului sau persoanei in fata oglinzii solicitantului sau clientului celui care are daml chemarii. Practica nu este nici noua, nici lipsita de importanta. Ea face parte din preocuparile de milenii de a gasi sau a aduce aproape fiinta sau obiectul dorit. Urmele ei sega,sesc in epoca pietrei tirzii, in to ate straturile de civilizatie ~i aproape la to ate popoarele. Dupa caderea in pacat, omul pierzind legatura cu Dunmezeu .ilU a distrus chipul Ziditomlui, ci aptitudinile ~i potentele au determinat "cununa creatiei" sa-~i .caute tatal. Atunci fiul ratacit, inlaturat din Eden, a cautat sa-~i gaseascii Stapinul in el sall in natura inconjuriitoare, cultivind aptitudinile, dind friu liber imaginatiei ~i incercind prin toate mijloacele de a-~i gasi prototip<;!l. Or, unul din aceste mijloace a fost holograma sau aparitiachipului "chemat" sau imagillat. In mitologie, Narcis, privindu-~i chipul in "oglinda" apei sau in fintina, este un exemplu edificator de cautare in afara, de reflectare. Holograma sau cititul in oglindij, yste captarea ~i reflectarea undelor magnetice ale persoallelor chemate ~i nu numai a persoanei, .¢i~i .a unui obiect dorit. Aceasta incercare a spiritului uman de-a lungul mileniilor,de~i pare incn:dibiHi, 0 practica 0culta, 0 misticii orientala, a ajuns astazi cu ajutoml aparaturii tehnice la 0 dezvoltare cu adevarat uluitoare: .;tiin{a holografiei. Plednd de la simpla imaginatie a "ciiutiirii" chiPlllui, in secolul nostm s-a nascut fotografia, telefonul, televiziunea, fonoviziunea, iar in astronomie. ~i astrofizicii, sint folosite cu succes uria~ele telescoape, oglinzi concave ~i aparatele ultnisynsibile de captarea "glasurilor" ~i mi~carii "enigmelor" cosmice. . . De la "vederea" in oglinda a sufletului, practica de adinca sensibilitate folosita in Babilon, Egipt, India, China, Mexic, Dacia, la greci ~i romani cu 4~5 milenii in urma, s-a ajuns astazi la redarea pe ecrane a un or pelicule prin tehnica holograficii ~ !TIai ales in Japonia ~i SUA ~ ~i a filmiirii zbomrilor cosmice, aterizari, aluniziiri ~i amerizari salt trecerea pe linga alte planete din galaxia. noastrii. lata alte visuri implinite, vazute ~i traite de lioi astazi. In Vechiul Testament. este amintita aceastii practicii a "il.lolilor" (Ie~ire XX, 4) ~i mai ales a terafimilor (I Samuel XIX, 13), iar Sfintul Pavel compara tealitatea neinteleasa a implinirii credintei In Hristos cu ... vederea in ghicitura ~i oglinda ... (Gal. III, 24) pina la statura barbatului desa\'ir~it (Evr. V, 9). Heind comparatie eu 0 oglindii, care i~i are tainele sale de a patnmde in fiinta adincii a omului, Mitropolitul-poet Dosoftei spunea ca "a~a cum 0 oglindii se sparge, dar nu pierde calitatea de a reda chipul in fiecare ciob, a~a cum I-a dat in oglinda intreagii, tot astfel Trupnl lui Hristos l1U-~i pierde calitatea de unul indiferent cum ar fi impiirtit". Si mlllte alte comparatii s-ar putea giisi. Dar practica "citituluj" in oglincla a ram as in starea de inceput, dindu-i-se un rost magic, de vrajii la multi dintre in~elatori. In~elatii sint mai ales tineri, in perioade de crizii psibofizica sau biitrini sclerozati a caror imaginatie este redusii la empirismul oglinzii. Ei nu inteleg nici fenomenul undelor magnetice, nici forta de reflexie a obiectului. De aici s-au nascut ~i alte practici mistico-in~elatoare: "aparitia pe ecranul oglinzii a chipului celui (celei) iubit(a) sau in~eliitorul sentimentelor sotiei (sau sotului), de unde destri\mari sau neincrederi in familie. Apoi "piitrunderea" un or du~mani nevazuti, imaginari, in ·caminul conjugal produce certuri, procese, chiar crime. Prin forta magica a ogliIlzii se incearca iriduplecarea judeciitorului la un proces ~i a profesomlui la examen etc. De pe urma aces tor practici ~i multor altora, in~elatorii, ~arlatanii, "holografii" profitii de ignoranta ~i necunoa~terea adevamlui credintei ~i de neexplicaiea ~tiintifica. Multi dil1tre adeptii holografiei ~i credulii aeestora folosesc semne (cum ar fisemnuI cmcii ~i al binecuvintarii) ~i practici terapeutice evanghelice (post, mgiiciune,' metanie,niilostenie) in perspectiva aparitiei chipului "cautat". In aceastii situatie, superstitia ia locul momentelor liturgice ~i ocultis~ul

184

CALAuZA CRE$TINA

paralizeaza trairea duhovniceasca ,cre~tina care trebuie sa fie con~tienta, curata' ~i practieata prin . iubire ~i fapte bune. Preotul are datoria fata dechemarea sa ~i obIigaria prin hirotonie de a preveni pe credincio~i, a explica nocivitatea practicii "ghicitului" In oglinda etc. pentm viara omului ~i familiei ere~tine, a arata evoluria~i rostul ~tiintei §i tehnieii holografice in zilele noastre. Deci ferirea enoria~ilor §i inlaturarea unor asemenea incercari pagubitoare con~tiin!ei omului fac parte din activitatea pastoraIa ~i misionara a slujitorilor altarelor. 6. Necromantia este practica chemarii duhurilor 1110r!iJor*. Necromanria este pretinsa calitate a un or indivizi de a putea lua "Iegatura" cu duhul celui plecat dintre noi. Aceasta practica tulbura atlt credinta ceaadevarata cit ~i evlavia, experimentarea §i cunoa§terea il1vataturii Bisericii. Practica ocuIta a necromantiei se exercita la "comanda" pentru anumite duhuri, pentm ca acestea sa vina In ajutorul celor din viata, sa-i salveze - daca s-ar putea sa-i Inlocuiasca in Imprejurari grele sau sa-i Invete ceo trebuie sa faca. Cei care alearga la "necrdmahti" slnt indivizi certa!i cu morala, calcatori de lege, tiIhari §i criminali, care, in disperarea lor,ca vor fi condamnati pentm faptele rele, fac apel la alti In§e1atori asemenea lor In vederea iiajutomlui" duhurilor mortilor. Deci practica necromantiei se exercita in situa!ii limita, de disperare. Preotul trebuie sa previna asemenea situarii printr-o intensa activitate pastorala, printr-o formare a con~tiintei curate a enotia~ilor pentru a inlatura prilejul de pacatuire ~i implicit tulburarea activitiitii cetatenilor ~i' alergarea }a "salvatori" necromanri. Practica oculta a necromantiei se exercita in medii sociale bolnave psihic ~i disperate din punct de vedere al vietii materi~le.iln acela~i timp, ignoranta ~i superstitia sustin nu numai necromantia, ci toate practicile oculte §i activitatile obscurantiste, deci zonele intunecate ~i Iipsite de predica luminii, de predica Evangheliei. In sfir~it, nu trebuie confundata practica necromantiei, practica, a§a cum am vazut, exercitata de la individ la individ, 'izolata, In§eHitoare, particular, nociva pentm comunitate, cu spiritismul, sistem organizat, care are llUmai ca "metoda" necromantia. 7. Alte practici in scopuri ocultiste: "ghicirea" §i tilcuirea viselor, telekinezia sau mi~earea corpurilor de la distanta, interl11ediari, vrajiti (amulete, talismane, totemuri, feti§uri etc.) ~i tot arsenalul de superstitii ~iiiiaeletnieiri legate de na§tere, pubertate, maturitate, casatorie, deces ~i dupa moarte.** . Preotul trebuie sa fie eu lilflre atentie asupra acestora, pe unele sa Ie eorecteze, pe altele sa Ie modeleze ~i pe cele mai mujte sa Ie elimine din indeletnicirile credineio~ilor, binelnteles, explicindu-Ie atit duplicitatea (superstitia, praeticii oculta), cit ~i pericolul lor asupra vietii in general ~i asupra evlaviei cre~tinein. special. INDATORIRILE CLERULUI S1 CREDINCIOSILOR PENTRU A SE FERI DE PRACTICI OCULTE SI SUPERST1TII
Am all/illtil doar eitem din rell1inlscen{e1c pagfnc in proe/iea ercciincio,I'ilor no,W·i. pelltrtt CI lll!clege ea hand Sf Dull IIU arc nimic COI11Wl cu atftea practici oCliltiste: vrclji, magie, supersti!ie. /. Biseriea, In eonjimnitate cu Descoperirea lui Dumnezell Wlloscuta pe cele doua cai: naturala - prin legi imuabile ale nall/rii §i jirii.umane "~I supranaturala, nefn{eleasa de noi (copleJitoare), dar concre/izata In Sj'inta Scriptilra 'Ii Sj'il1taTrodi{ie, a interzis prin Ilnatell/e 'ii conoane[olosirea fnielarii "~I 7I1inciul1ii penlrtl "adeverirea" credintei. Nu practicile au creal cliltul ,\'i au organizett Biserica, ci

* A se vedea: Rugaciunile pentru cei adormip, p. 392-418. ** AMANUNTE S1 EXPLICATIL C. Arginteanu, Antropologia. Doetrina, desIa§urare istorica, Ed. Universul, Bucurqti, 1945; Mireea Eliade, Aspecte ale mitului, trad. Ed. Univers, Bucure~ti, 1978; Idem, De la Zalmoxis la Genghis-Han,. trad. Ed. ~tiintifica ~i eneiclopedica, Bucure§ti, 1980; Idem, Istoria credinrelor "~I ideilor religioase, trad. Ed. Stiintificii ~i eneiclopedica Bucure~ti, vol. I, 1981, II, 1986 ~i III, 1988; Victor Kembach, Miturile esen!iale, Ed. ~tiintifica ~i enc. Bucurqti 1978; N. C. Paulescu, Fiziologiefilosofica, Bucure§ti, 1944; Rus Remus, Omul in l71arile refigii ... ; S. A. Tokarev, op. cit., passim; V. Tincu, Vinzatorii de iluzii, Bucure~ti, 1979.

DENOMJNATJUNJ CRESTlNE, DlZIDENTE ...

185

acestea slnt mijloace pentru exteriorizarea credin!ei. Slujbele 9.1 ierurgiile la toata trebuin{a slnt forme de l71anifestare a legaturii omului ell DlIl71nezeu, sfnt aete extemeale credil1!ei ll1eratoare prin iubire. Practicile oculte cu tot evantaiul lor " religios " au dus la cu/tulltdturii, la el'Olu!ia calilarii divinitatii. la adO/'area unoI' idoli, zei, mintuitori, i::bal'itori creap de mintedJ'atacita a olllului. Acest "sovagislll sau sincretisll1" religios se poate constata, a,w Cll111 am vazut, ill. reminiscen!e religioase "pagine ", in praclici totem ice ancestrale, in Inde1etniciri aSClinse, III cultivarea oCliltismului ,vi acceptarea superstiriei in locul adevarului evanghelic. 2. Dacii Biserica n-are nimic comun eu aceste practiei, ,.decit constatarea condall1l1abillllui profit al 1lI1Or slujitori incol19.tiell{i (popi ai baalilOl; astartelor ifi dUl7lbravilOl; 9.Cll7lal1i elc.) mi}loacele de illvestigare !$liil1fifica -ii tehnica fe-all stlldiat:ji le::au redat inlrebuintarea fireasca, a!$a Cllm s-a vazut. 3. Slujitorii Bisericii trebuie sa fie foarte aten!i la aceste practici "naive", dar llocive, sa Ie lnlature Cll delicatete in scoplll feririi credincio!$ilor de ." Dasme ifi pove~ti '. !$i sa respecte credin{a eea de veacuri verificata. ,", in ultima vreme, sectele !$i gruparile anarhice au rf:adus cllltul pagzn pentrll trezirea patimilor omene~ti, pentru salisfacerea necontrolata a pasiunilOl; pentrll zntatllrarea experien!ei -ii zllcrederii In evlavia strabuna !$i ill/ocllirea acestcia Cll ::,0 credinla noua ", fora clllt, .fora dogma, fora cultura :ji fIlVa{atllra, .fora sllpllnere fata de autoritatea statala !$i bisericeasca. in schimb, au trezit din sOl71nolen[a veacllrilor practicile oculte :ji sllpersti!iile de tot felul, acuzlnd Biserica " de 171 en{inerea, "vechiturilor ". Este adevarat, au existat l71ulte abuzuri in istoria bisericeasca in ceea ce prive!$te superstiria !$i vrajitoria. * A existed 0 intreaga goana dupa "vriijitoare ", tn.ai ales in Biserica Evullii l71ediu apllsean, chiar animale (pisicife negre), pasari, reptile erau~'coJ1siderate ca intruparea satanei. Reglllile inchizitiei au in gropzniclll pall71ares, pe linga vicrini~, emi (Joana d'Arc) !$i martirii (Copernic, Giordano Bruno, Galileo Galilel).

* BIBLIOGRAFIE: Gr. Babu~, lerurgiile ca mijloc !$i prilej de pastoratie, in "ST, nr. 910/1952, p. 550-551; AI. N. Constantinescu, op. cit. p.150-153; P. Dehe1eanu, op. cit., p. 552562; M. Georgescu, Sfintele Taine dllpa Catehezele Sf Chiril alierusali11111llli, III "ST", XI (1959), nr. 7-8, p. 429-431; Anca Manolache, CUl1oa!$terea oClilta - falsificarea CllJlOCl!$terii aclevarului, ill "Idem" nr. 3-4/1952, p.174-177; t Antonie Plamadeala, Falsul inisticism, lncercare de tipologie, in "Traditie ~i libeliate" ... , p. 350-387; D. Staniloae, Fonnele ~i cauze1e falsului misticislTI, in "Idem", nr. 5-6/1952, p. 252-257; P. Rezu~, Sllpersti/iile!$i combaterea lor, In "Idem", nr. 910/1950, p. 590-596; Liviu Stan, Sllperstifiile :ji obscurantislintlll1istic, In "Idem", nr. 3-4/1950, p. 280-287; Em. Vasilescu, Refigie, supersti!ii, ocuitism, spiritism ... , in "ST", nr. 5-6/1949, p. 304-307 ~.a. Atiludini: N. Chi!escu, Atitlldinea principalelor religii ale lumii fata de problemele \'ie!ii paminte~ti, in "Ort.", nr. 2/]952, p. 242-243; Haralambie Cojocaru, Legislalia c(lnonica a Bisericii Ortodoxe jC1ta de superslirie, magie, vrajitorie ~i obscurantism, in "B OR" , nr. 5-61 1949, p. 333-341; Justinian Dalea, Seriai omiietice impotriva sllperstifiiior, In;,Idem", nr. 7-8/1963, p. 461-476; A. M., Datini sllperstirioase la eclipsa de luna, In "Idem", nr. 8/1924, p. 483-484; At. Negoi!a, Relighl cCll1l1anita: Mantica (oniroman!ia, omitomantia, necroman!ia, astrologia, terafimi, talismane), in "ST", nr. 9-10/1959, p. 541-544; D. Radu, StrllctLlra actlilui religios ... , in "Idem", nr. 3-4/1954, p. 149. Informalii externe: Septimiu Chelcea, Psihosociologiarelcqiilor interu/7/ane, in ,,~tiin!a ~i tehnica", nr. 111981, p, 34-35; Hologral7lele :ji aplica!iile lor,lh rev. "Magazin", 31 ian . .198 L Timplll ,~i lil77itele biologice ale organismului, in "Idem", 10 ma'rt 1979; Gh. Bratescu, Radiatiile emise de organismul uman, in "Idem", JO ian. 1981; Telehipnoze, in "Infonna!ia", 26 febr. 1979; Ap/ica{iile holografiei, in "Magazin", 31 ian. 1981 ; Bioritmlll :ji l71edical7lentele, In "Sdnteia",9 dec. 1980; Perceptii extrasenza!ionaie, in "St. ~i teh.", nr. 911981, p. 43; Diagnostic in palma, 1n "Informatia", II dec. 1976; Diagnostic rapid :ji eficace, in "Magazin", nr. 1185/2 J iunie 1980. . ESL, p. 61-62, 113.

186

CALADZA CRE$TINA

Bisericcl Ortodoxa, aVlnd ca ponmca de la A1intllitorul cercetarea (Matei VII, 7) $i cllnoa!iterea (Joan XVII, 3), n-a con/imdat niciodcita !)i nici n-a pus III eontradietie Invalatura Evangheliei CLl !)tiinta !ii tehniea. Dil17potriva, pe acestea din urma Ie-a socotit mijloaee ajutiitoare pentru tmiul creciinciosului in vederea diU mintuirii. Tot ceea ce este adevarat !)i sfint, drept !)i bUll nil poate eontraveni RevelaJiei IlliDlimnezeu, revelape desavlr!)ita prin lvIfntuitoml Iisus Hristos (Matei V, 17, Ioall XIV, 6). Nil putem trece ell vederea ca all existat martiri In perioada persecutiilor Bisericii. Ei 1111 credeall fn ,Japtele" 7.eilOl; III superstiph"ca 11ll gustedl dill "mincarea" idolilor 'ii stapinilor cerlllili (idolotite), mai mult, cre!)tinii emZ(socotiti ,,0 superstitie iudaica ". 4. Orice vrajitorie - ghicit, practicii oeulta, profefie, llldeletnicire obscllrantista etc. Biserica 0 socote~te venita de la vrajma~uldiavol ~i slugile lui (Gal. V, 20-21). 5. Unii slujitori care, cUl10scfnd toclte acestea !)ifolosind praetici spre in'ielarea sentimentelor religioase 'ii ci!)tig llrft, calca in mod voit' canoanele §i legile biserice'iti, batjocoresc in aeeea!)i l7Iasllra IlZ1Jatatllra strabuna, .focfndu-sepasibili de pedeapsa. Bisericcl nu trebuie confimdata ell 0 institutie omeneasca (Fapte V, 38-39; 1 Cb~ II 5). Biserica sluje!)te 'ii fere'ite viata credineio'iitor de rele 'ii 0 pregatqte fn vederea mfntuirii,ll11 slujitorii fifonnuleaza "legi!)i fnvataturi". Sfintele Taine, ca de altfel toata practica litnrgica In.~ederea transmiterii harului necesar inceputului mintuitii n-au nimic comun eu Indeletniciri ocultiste .. ~i superstitii. Tainele sint instituite de Mfntuitorul ill perioada aetivita!ii pall1inte!)ti, slnt inaedfiltate ApostOli!Ol; dllpa Inviere (loan XX; 21-22), sint fillarite de for/a vie!ii, prin hand SfintuluiDuh. Sf/.Ilfii Apostoli, dupa hantZ Cincizecill1ii, au experimentat ceea ce Ie-a pOrLll1eit ifi fe-a Jasat Mfntuitorul lisus·Hristos. La rindul lor, Sf/.ntii Aposto/i, prill Taina hirotoniei, all transmis,.urll1a'iilor - ierarhiei biserice!)ti - sLlceesiullea apastolica 'ii suceesillnea in credillfa din sllljirile JYfflltllitorului nostm A'iadfLl; superstitia este "credinta" satanica 'ii Il-are nimie COmlll1 eu invatatura Bisericii, iar practicile oeultiste 'ii mijloaeele diabolice tulbura sufletele §i abat pe om de la credin/a in Hristos, de la ealea mfntuirii, .f/.ind perieliloase oriClli ifi fn oriee moment.

lata ce ne arata ~i Sfinta Scripturaln aceasta privinta: Vrajitoria: FanIOn a ehemat vrajitOl'ij 'ii Moise le-adeseoperit nzincillna lor (Ie§ire VI!, 11). Vrajilorii 'ii ghieitorii 1111 trebuie sa slea in cOlllunitate (Ieijire XXII, 18; Dellt. XVIII 10) ifi /limeni sa Ilu-i asclllte 'ii nici sa-i bage in seama (Ps.'LVIII, 5; lei: XXVII, 9; ivfica V, 12), ca7.ullui Simon Maglll (Faptc VIII, 9), Bar-Islls ifi Elima (Fapte XVI, 6 ,~i 8). Vdtjilorii, "shtjitori" iji [[seliltatorii 101; l:ji 1'01' llla jJartea in rilll cel de foc(Apoc. XXI, 8). in aeeea'ii lIIasura sint condallll1Cl;i ,~i eei ce mClg la vrajitori, la ghicitori, la fannece de tot fellli (Num. XXII!, 23; Fapte VIII 11 !ii mai ales XIX, 19; Gal. V, 20; Apoc. IX, 21, )(VIII, 23). Superstitia ~i basmele ll-([ll cecaula in via!a cre.Jlinilor (I Tim.J, 4: IV, 3-7; Tit. 1,14). Magi a, sub toate ([spectele, inciilsiv simonia, este inlocuirea lldevantlui, ([ lui Dlll7llle7.ell ~'i 0 falsa slztjire (Fapte VII!, I Reg XVIII-XIX !ji II Reg. II-IX), este idofofatrie (Dellt. XXXII, 21; Isaia II, 1, Fapte X, 25-26, xv, 20;1 COl: VIII, 4; XII, 2; J Tes. I, 9; I Pelru IV, 3; Apoc. XXl!, 8-9 ,;i 15). 6. Multe civilizalii vechi au Ji.latmasuri severe impotriYa ~arlatanilor, ghicitorilor "~I vrajitorilol; iar astelzi l1lajoritatea statelor lumii all legi eategorice ImpotriFCl praetieilor obscurantiste. De asel71enea, Statul nostru condamna l7lanifestarile retrograde, superstifiilc, praeticile oculte !)i orice fncereare de a situi cOl1!)tiin!a ,Ji ar vatama sufletlll ifi trupul oll111l11i. ill schill/b, arata 0 larga 'ii jllsta in/elegerefata de libertatea de cOI1'itiinta 'ii libertatea religioasa.

Partea a III-a

INTERPRETAREA GRESITA SAU ABATEREA DE LA UNELE' ADEVARURI ALE EVANGHELIEI
Multi amagitori au ie~it in lume, care tagaduiesc ca Iisus Hristos n-a venit in trup.:. Aceia slnt mincinosul ~i antihristul. .. (II loan, vers 7)

FALSIFICAREA

SI

ABATEREA DE LA DREAPTA CREDINTA

Pre c i z a r i: Ca sa fnfelegem cum trebuie fenomenul sec tar, sa ne edificam noi asupra sectelor oJi fn acela.}i timp sa ajutam pe eretici sa se fndrepte, este necesar nu a discuta in contradictoriu, ci a lamuri lucmrile. Foarte multi, daca nu majoritatea, dintre cei care au parasit Biserica strabuna n-au cunoscut nimic din !i'wnuse!ile ortodoxiei .;i din trairea evlaviei specifica credincio.;ilor romani. Curios ca viata IlJr "ortodoxa ", cum se exprima, au trait-o in pacate .;i nelegiuiri si cfnd s-au "pocait" s-au schimbat total, parca cineva i-ar fi fndemnat la imoralitate in prima parte a, vietuirii lor fn trup. in acela.;i timp, ei se pretind ca de acum "cllnosc" mai bine decft cei in drept "gre.;elile" Bisericii .;i ierarhiei .;i ea toata teologia este ,,facere omeneasca ", iar eredincio.;ii "nepoeaifi" au ramas robi preofilor .5i supu,~i satanei Ji din aceasta cauza au loe atftea neeazuri in lume. Si aceste necazuri all fost prevestite de Domnul, iar eei "aleJi" Ie cunosc foarte bine din Biblie ... in aceasta situafie, sectanfii de toate eategoriile, folosesc Biblia fn toate fmprejurarile, atft pentru a justifica "credinfa" lor, dar mai ales pentru a "convinge" pe altii, de "spusele" Domnului fmpotriva celor care nu cred ea ei sau eare refilza noua "eredinfa" descoperita lor de duhul sau trimisa special din cel' pentl'u "cUl1OaJterea" lor. Sf nu se mul!umesc manai cu atft, ci voit falsifica unele fnvafaturi

188

CALAuZA CRE~TINA

propavaduite de Biserica de doua mii de ani, trec peste experienfa cre:jtina de veacuri, se pretind ca au origineafnCincizecime, ca au preofie "universala ", cu sint sfinfi :ji ale:ji :ji n-au nevoie demijlocitori, ca tainele sint afaceri ale preofilO1; ierurgiile sLlperstifii .'ji bigotism sau misticism religios, cultul 0 mindrie a celor bogati, ca raiul Ie aparfine, iadul este 0 inventie, dar care I1U exista, ca sujletele sectal1tilor au nemurirea capatata ll1tr-o secta sau alta pe care 0 declm'a singura biserica "adevarata" etc. insu:ji obiectul credin/ei, Dumnezeu, il considera 0 idee, 0 filosofie, 0 conceptie sau 0 creatie a teologiei. Altii se considera egali cu Dumnezeu sau trimi:ji :ji noi mesia, a:ja cum s-a vazut*. Si mai multi considera Biserica, tainele ei "afaceri" ecleziastice. Si ca sa "demonstreze" acest lucru sfnt invocate, :ji interpn!tate unele texte biblice din bib Iii traduse special** in sensu I sau pentru "cerin/ele" sectei respective, ceea ce constituieun sacrilegiu adus Cartii cartilor: Sfinta Scriptura. De fapt nici nu mai folosesc titulatura de mai sus, ci spun simpIu: Biblia = "adunatura" de carti. iw sprijinul credil1cio:jilor ortodoC:ji :ji pentru cei ce au fost fl1:jela/i vom urmari principalele invocari sau obiectii, explicarea sau provenienta acestora - cauze obiective :ji subiective - :ji pe scurt fnvatatura ortodoxa cea dintru fnceput sau Legea stramo:jeasca la care tin ronu'inii de la na:jterea lor ca popor :ji fn acela:ji timp ca membri" ai Bisericii lui Hristos.

'Capitolul al ~ a s e 1 e a

DUMNEZEU-EXISTENTA IN SINE, IZVORUL REVELATIEI DIVINE
Si Cuvintul trup s-a facut
~i a locuit printre noi ~i am Yiizut slava Lui (loan I, 14) Cu adevarat mare este Taina cre~tinatatii... Tim. III, 16).

o

Existenta ~i eunoa~terea lui Dumnezeu a preoeupat ~i preoeupa omenirea. deduqie sau forta, ei Persoana, Existenta de Sine, Sapin Dumnezeu l1U este absolut ~i deseoperit desavir~it prin Iisus Hristos. Deei eertitudinea ~i plinirea eredintei este Mintuitorul eel prin care existenta lui Dumnezeu a ineununat ~i eompletat eautarea omului dupa Parintele sau, dupa Ziditor ~i Pronietor. Existenta lui Dumnezeu - indiferent in ee mod - este comuna tuturor religiilor. De aeeea ~i "definirea" ~i interpretarea atributelor Sale. variaza de la religie la religie, de la epoca la epoea, de la civilizatie la civilizatie ~i de aici eonsecintele: fiecare secta, schisma, grupare anarhica sau dizidenta ~i-aales partea ei ...

°

°

* A se vedea p. 40--42. ** A se vedea cap. XII,

p. 418-436.

INTERPRETAREA GRESITA- ... A EVANGHELIEI

189

Pentm crqtinul ortodox care are model de urmat pe Hristos = Fiul lui Dumnezeu-intrupat, existenta lui Dumnezeu este certitudine ~i viata lui spiritual a este tn'iirea in Hristos, caci omul este creat dupii chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu (Facere I, 26), iar chipul tinde totdeauna spre modelul sau, fiind fiu al Imparatiei lui Dumnezeu; ~i aceasta este viata de veci sa te cunoasca pe Tine singurul ~i adevaratul "Dumnezeu" (Tata) ~i pe Fiul pe care L-ai trimis (loan XVII, 3). In invatatura despre Dumnezeu, teologia i~re~tina nu creeaza sau emite teze asupra existentei Sale*, ci cauta sa modeleze pe credincio~i pina la desavir~ire, la . cuminecare cu Hristos (loan VI, 54, 56). 1. Existenta lui Dumnezeu este cople~itoaie atit "prin facerea miinilor Lui" (Ps. 18, 1) "din facerea lumii ... intelegindu-se ve~nica Lui putere ~i dumnezeire" (Rom. I, 20) cit ~i pri!1 existenta in sine. 2. Cunoa~terea lui Dumnezeu este posibila mai ales din Etapele Revela!iei desavir~ite prin Iisus Hristos (Evr. I, 1-2). Mai precis, exista doua dii de cunoa~tere a lui Dumnezeu: catajatidi, adica rece, rationala, speculativa, calculata ~i apojatica, adicii in iubire, cople~itoare, prin experienta lara demonstratii. Si de fapt progresul in iubire este progresul in cunoa~tere, in implinire, in legamint... A~a de mult a iubit Dumnezeu lumea, indt pe Fiul Sau L-a trimis ca lumea sa aiba viata ~i inca din bel~ug (loan X, 10). . 3. Cunoa~terea lui Dumnezeu·in imprejurarile concrete ale vietii. 4. Fiin!a lui Dumnezeu este taina Sa, iar lucrarile sau energiile Sale necreate se manifesta nedespartite de Fiinta dumnezeiasca. In ceea ce prive~te Atributele lui Dumnezeu - in sensul de cunoa~tere ~i manifestare a existen!ei - acestea ne lumineaza, fiindca sursa lor este in lucrarile
*BIBLIOGRAFIE iNTREGITOARE: Despre Dumnezeu: Indl: mis., p. 52-106, 488-505; D. Stani10ae, op. cit., voL l, p. 9-52, 113-281; vol. II, p. 7-194; lCO p. 46-52; AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 84-88, 112-115; I. Bria, op. cit., p.150 ~. u. P. I. David, op. cit., p. 240-242; T. Serb, op. cit., p. 69-71; Catehismul rom. cat., p. 8-9, 72-73. L EXistenfa personala a lui Dumnezeu: HristuAndmtos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe' Rasaritene, trad. de Dr. D. Stani10ae, Sibiu,1930; Paul Evdokimov, L'Orthodoxie, Neuchfttel, 1965; Idem, L 'Esprit Saint dans la Tradition orthodoxe, Pm1s, 1969; Idem, La cOllnaissance de Diezt selon la Tradition orientale, Lyon, 1967; Sf. loan Damaschin, Dogmatica, trad. de Pr. D. Fecioru, Bucurqti,1938 ; VI. Lossky, Theologie dogllJatique, III "Messager", nr. 46-47 (1964), p. 85-108; nr. 48/1964, p. 218-233; nr. 49/1965, p. 24-35; nr. 5011965, p. 83-101; Marturisirea de credil1!ii a Bisericii Ortodoxe (1642), trad. de AI. EEan, BUG\lre~ti, 1981; Sf. Grigorie Pa1ama, Capete despre cUl1oa:jterea lui Dumnezeu, p. 51-54, In "Fi10ca1ia", voL VII, Bucure~ti, 1977, p. 460--462: +Nicolae Corneallu, Frul71l1sefea c({ atribut al DUlI1l1ezeirii, In "ST", XI (1959), nr. 5-6 p. 297-313; P. 1. David, Ghid tematic ... , p. 53-54; Vasile Mihoc, DUlllnezeu, Unul ill jUnla !ji intreit In persoane, In "MA" , nr. 4-611981; D. Radu, Hotarfrile dogmatice ale Sinodului II Ecumenic (381) .- sinteza a Invataturii de credinta - in spiritualitatea ortodoxa, in "BOR", XCIX (1981), nr. 7-8; D. Stani10ae, Cunoa§terea lui DU771nezeu la Sfintul loan Gura de Alii; in "Ort.", IX (1956), nr. 3; Idem, Dumnezeu este iubire, in "Ort.", nr. 3/1971, p. 366-402 ; Christos Yannaras, De l'absence et de I'inconnaissance de Dieu, Paris, 1971, cap. despre apofatism, p. 104-121; VI. Lossky, Le probleme de fa "VIsion face a face" et la tradition patristique de Byzance, in "S. Patristica", 2/1957 p. 512-537. DER, vol. I, p. 829, vol. II, p. 182; DIB, vol. tv, p. 54-58 ; DNT, p. 131-132; DPCR, vol. V, p. 1251-1266; DTO, p. 137-140; GBT (Dumnezeu ... ,in "BOR", nr. 9-10/1972, p.1067; nr. 7-8/1975, p. CXVII-CXXI; MDM, p. 7-9; MS, voLl p.209-301, vol. 4, p. 11-154 (credinta), voL 5, p. 23-66 (cunoa~terea); SM, vol. 2, p. 381-399.

190

CALAUZA CRESTINA

sau aqiunile lui Dumnezeu. Astfel se poate vorbi omene~te de : 1. Atribute naturale: a) aseitatea; b) spiritua1itatea;>:c) omniprezenta; d) etemitatea; e) neschimbabilitatea; f) atotputernicia; g) nemarginirea; 2. Atribute intelectuale: a) atot~tiinta; b) atotintelepciunea; 3. JnsuJiri morale: a) dreptatea insotita de mila; b) sfintenia; c) bm1atatea ~iiubirea. Acestecategorii de atribute nu creeaza un tot care s-ar numi divinitate ci sint manifestari ale existentei lui Dmnnezeu ~i posibilitati de cunoa~tere ~i de convillgere ale fiecarui om. In aceasta situatie putem vorbi de un Dumnezeupersoana, de existenta prin sine (Ie~ire III, 14), de Mintuitor al lumii (loan IV, 26) de singurul izvor al Revelatiei ~i plinitor al acesteia.
1: CAlLE SAU MIJLOACELE DE TRANSMlTERE A DESCOPERIRII LUI DUMNEZEU
Dumnezeu s-a. ariitat in trup, s-a indreptat in Duhul, a fost vazut de ingeri, s-a propovaduit intre neamuri, a fost crezut in IUne ~i s-a inaltat intru slava (I Tir;JC)tei III, 16)

In contextul gindirii cre~tine apusene, schemele scolastice sau demonstratiile medievale trebuie folosite cu mare prudenta. Existenta ca ~i Descoperirea lui Dumnezeu in acea perioada nu se refereau la 0 ipostasa sau la Cele trei fete, ci la "maiestria" demonstratiei: in Rasarit; dupa gindirea platonica, iar in Apus dupa categoriile aristotelice. ~i de aici au aparut cunoscutele direqii: un Dumnezeu al Revelatiei ~i un altul al filosofiei, direqii care au influentat pe multi pina in zilele noastre, a~a cum s-a aratat mai sus, in puzderia de secte sau in amalgamul conceptiilor teozofice etc. Avind in vedere insa~i incredintarea Domnului Iisus ca El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Matei XVI, 16), Calea, adevarul ~i viata (loan XIV, 6), Revelatia divina - Descoperirea lui Dumnezeu - este cu adevarat 0 cale rea la, sigura prin care Dumnezeu se des cop era oamenilor pentru a-L cU710aJte Ji cunoscfnd sa-L iubeasca :ji iubindll-L sa-L adore :ji adorfndu-L sa-:ji modeleze viata dupa ponll7cile Lui in vederea mfntuirii :ji vietli ve:jnice. A~adar, crezi in Dumnezeu pentru di exista. EI nn este 0 imagine sau 0 fantezie a mintii, ci 0 realitate. El nu se poate vedea, atnnci ar fi lil11itat la existenta no astra, ar fi 0 aratare sau iluzie personal a, a~a cum este in religiile naturiste ~i la foarte multe secte. In ipostaza Sa de DUl11nezeu-iubire, in EI credem pentru Descoperirea Lui, nucredem din frica, ci din dragoste (II Tim. I, 7), Fiinta lui ramine 0 taina, a~a cum sufletul omului ramine necunoscut chiar de catre persoana (trupul) cu care exista, se desavirse~te sau se pierde. Pe Dumnezeu (ca Fiinta) nimeni nu L-a vazut, nUl11ai Fiul Sau L-a descoperit (loan I, 18). In acest sens este nevoie de credinta in DUl11nezeu ca dar, ~i sentiment nob iI, transl11ise prin Evanghelie (Gal. I, 8-9). Dar omul, avi.nd libertatede gindire ~i de vointa, poate cerceta, simti ~i savir~i fapte alese pentru cunoa~terea .~i iubirea cu care L-a inzestrat Dumnezeu pentru a deveni fiu dupa har al Impari'itiei Sale. Cele doua cai, mijloace care, mergind pe firullor, ne duc la izvor, la Dumnezeu, iar coborind pe acela~i fir, cercetind experienta ~i viata celor care au crezut sau au fost ale~i de catre DUl11nezeu pentru sfintenia

INTERPRETAREA GRE!)ITA ... A EVANGHELIEI

191

vietii lor - ~i raclnd ~i noi asemenea devenim fii ai hnparatiei cere~ti. Mai precis, cele doua cai sint: calea naturii sau legilor ei imuabile, firul cosmic care nu se abate de la regulile Ziditorului ~i calea sau descoperireacople,5itoare (munita de multi "supra-naturala"), reala sau dovedita prin Testamehtele divine (Vechiul ~i Noul A~ezamint), avind Unul ~i Acela~i Parinte al veacurilor. Pentru Lege ~i profeti Descoperirea este din umbra, iar pentru noi, Plinirea vremii (Gal. IV, 4), Legii ~i profetilor (Matei V, 17), direct prin Emanuel (Matei 1(21 ~i 23), prin Tatal ~i Fiul care Una sint (loan XVII, 21) ~i existenta ~i certitudine. cosmica: Trei sint cei care marturisesc in cer: Tatal, Fiul ~i Sfintul Duh (1 loan ,V,' 7). Cugetind in contextul Scripturii ~i Traditiei, adica valorificarii totale a mijloacelor existentei lui Dumnezeu, ne putem da seama, in acela~i timp, de certitudine, dar ~i de indoieli, nu ale existentei in sine a lui Dumnezeu, ci a diversitatii gindirii umane. Dumnezeu nu se confunda cu lumea. Existenta Sa nu depinde de acceptarea sau ti'igaduirea omului. a) Totu~i, diversitatea cOllceptiilor a dus la confi!zii # contestari, de aici s-a nascut ~i intei-pretarea fortata.
Ob.: DUl7Jne::eu este idee, concept, creafia omului din fhdl... (Ie~ire XXXIII, 20). Exp. Dumnezeu nll este "concept", ci existen!a personala (Ie,;ire III, 14; Isaia XI, 28; Ieremia X,1 0; Marcu XII, 26-27), I1lI este creat de rafiunea omlllui (loan I, 1), daca "ar fi" idee IJll s-arfi fntrupat (loan 1,14), n-ar fiflicut minuni (loan X 11; 24), n-arfi inviat (loan xx, 19-23, n-ar fi plinirea credin!ei (Evr. IX, 27), Legii ,;ciprofefilor (Matei 11; 17). Dumnezeu este creator :ji ziditor (Facere 1, 1), nll se confunda Cll nimic (Fapte XVII, 29; XIX, 26), este pronietor ,;i izbavitor (Iov XIX, 25), plinirea veacurilor (Evl: 1, 1), viizut :ji auzit :ji pipait (JI Petru 1, 16).

lnv, ort.; Cred intru Unul Dumnezeu, Tatal atottiitorul, Facatorul cerului ~i al pamintului ... (Marturisirea de credillla niceoconstantinCipolitana* (sinodul I, Niceea 325; Sinodul II, Constantinopol, 381). b) Dad existenla lui Dumnezeu este certitudinea mfntuirii l1oastre, mijlocul de verificare al potentelor noastre suf1ete~ti este credinla, dar nu 0 simpla credinta, ci aceea insotita de haml lui Dunmezeu ~i de fapte blme. ceea ce face din crqtin l1l1 numai cautator, ci urmator (li traitor in Hristos-Dul11nezeu. Si credin\ei, ca (li obiectului

* BIBLIOGRAFIE SPECIALA: v. Gaina, Teoria Reveldfiei In "Candela" 1897-1899; 1. Karmiris, A Synopsis of the Dogmatic Theologv of the Orf:bdox Catholic Church, Trans. from the Greek by Rev. George DimopOlJlos, Philadelphia, 1973, VIII+ 120 p.; P. Trembelas, Dogmatique de I 'Eglise Ortodoxe Catholique, Tome Prem'ier; Traduction fran~aise par l'Archimandrite Pierre Dumont, O.S.B., Chevetogne, 1966, p. Ib5~124 (La Revelation divine); x x x Teologia dogmatica ,;i simbolica, vol. I, Bucure~ti, 1958, p. 170-201; P. I. David, Premise ale dialogului ... , p. 213-512; Sorin Cosma, Despre RevelaJia dumnezeiasca, in "MO", nr. 611986, p. 75-80; Ilie Moldovan, Rolul Marturisirii de credinJa in transmiterea ,;i actualizarea Revela{iei divine, In "MMS", LVI (1980), nr.6~8, p. 440-458; D. Abrudan, Profe!ii ,;i rolullor in istoria mintuirii, In "MAO'; I. Tudoran, Asupra Revela!iei primordiale, In "Ort.", VIII (1956), nr. 1, p. 44-57; Idem, Etapele Revelajiei, In "MAO', I (1956), nr. 12, p. 78-96; Idem, Raportul dintre izvoarele Revela!iei, in "MA", III (1958), nr. 9-10, p. 717-728; M. Neagu, Biblia, Tradi{ia :ji Biserica, In "RT" , 11r. 11-1211938.

192

CALAuZA CRE$TINA

aeesteia, i s-a dat de eiitre unii interpreti alte dimensiuni ~i seopuri straine Deseoperirii lui Dumnezeu.
Ob. Credinta gasqle pe DUl11nezell, :ji" Cine 1111 erede vafi os/ndil ... " (Marcu XVI, 16). Exp. Credem In Hrislos, plinirea credintei (Rom. V, 17; Col. 1, 19), implinirea celor nevazlile :ji nadaJduile lEVI: Xl, 1}. Credin!(l i1l1 se impune, ei se aeeepta saL! ere:jtinui-pnme ere''ite ell ea sllb slipravegherea na,)'zillii :ji parinliiOl:
111V, art. Credin!a este mai intii un sentiment uman (Matei VIII, 10), apoi un dar al lui Dumnezeu (I Cor. XII, 9) ~i 0 virtute teologiea (I Cor. XIII, 13); nu trebuie eonfundata eu inerederea (II Cor. I, 24), nici eu eredulitatea (I Tim. IV, 7; II Tim. II, 16-18). Credinta vine din auzire (Evanghelie) de la Hristos (Rom. X, 1417). Credinta este vie, neeesara daeaeste lueriitoare prin fapte.

c) Si daea Dumnezeu modeleaiii sufletul o111ului prin credintii, scopul aeestei eredinte este numai moral-cre~tin; ca omul sa se desavir~eaea, sa-~i eapete mintuirea. Or, sub influenta atitor eredinte (politeiste, demoniee, angeliee, terorizante, paleative), unii au aeeeptat ~i credinta in Hristos,. ea oriee alta eredinta, ehiar pe un plan seeundar sau de rezerva eu gindul schimbariiei, fiindca nu ofera un avantaj (eredinta de interes, pragmatiea). De aiei numeroase obieqii.
Ob. 1. Omul se poate salva numai prin eredinta fara [apte ... (Rom. III, 28 ; Gal. II,16). Exp. Sf Apostol Pavel vorbe:jte despre eerel7loniile veehi ale religiilor naturiste care aveclU fn cult tol fe/lIl de jert[e ,Ji de ,Japte ale legii ". in v. Testament, jert[ele ([aptele Legii) erall adllse pentru expiere, izbavire, "fmpacare" cu Dumnezeu. Aeeea,~i metoda[ormalii este!if pretetica indlilgen!eIOl; care au fnlo~lIit [aptele legii in Biseriea apllseana, eeea ce a contrfbuit fa na!jterea tezei protestan!e "l11111tuirea prin credinli'i": Sola fide. Credin!a se gase!jte /n Bfblie (Sola Scriptural !ii este Inteleasa eu mintea (Dumnezeu - Sola ratio ... ). NIintuirea adusa de Hristos - raseuJ11parare, eliberare etc. - i se spline obiectiva, adiea directa, prin harz" gratlli! de fa Dumnezeu: justificarea ,I'i nadejdea lIoasira eonstitllie mlntuirea slIbiectiva, adiea conillerarea lwrufui iui DlIInnezeu cu credfnta noastra Cllrata .'ii eu{apte bune.

1nv. ort. Credin!a Tara fapte este moarta (Iacob II, 17), Hristos este desavlr~itorul credin!ei (Evr. XII, 2); nu cel ee ziee: Doamne, Doamne ... ci cel ee face (Matei VII, 21). Credin!a este lucratoare prin dragoste (Gal. V. 6), este un dar al Sf. Duh ~i un sentiment uman (Matei X, 42; I Cor. Xv, 28; Evr. VI, 10; X, 35). Credinta in Hristos este continuarea eugetarii, este suportn1 ratinnii (Evr. I, 1), ea nu se eonfnnda cu eredulitatea, "en basmele" (I Tim. IV, 7; VI, 3-5), eu visele sau cn iluziile (II Petru II, 3, 4, 18-22), ea eolaboreaza eu inerederea ~i eunoa~terea: "cauta ~i vel gasi" ... (Matei VII, 7).*
d) Revelafia se poate cunoa~te ~i eerceta de oneme. Ea este ineheiata pnn Iisus Hristos ~i se gase~te depozitata in dona tezaure: Sfinta Scripturii ~l Sjfnta

* Amanunte,

la p. 192

----------------------------~~----------------------------

INTERPRETAREA GRESITA .' A EVANGHELIEJ

193

Tradi/ie, a~a cum yom vedea. Totu~i, unele tilcuiri fortate, neintelegind rolul Sfintului Duh in Sfinta Treime ~i in Biseridi, "gasesc" jllstificari in texte bib lice.
Ob. Descoperirea personala "de fa dllhlll" (I Cor. XII, 7)
~i

revelatia deschisa ...

Exp. lzvorul descoperirii este DUl11nezeu. Nu trebuie con!ilfldate haillcina{iile, de/inti, bolile
psihice cu inspira{ia sau teo/ania (1 Tim. IV, 7; VL 5; Tit. ill. 9~1l; 11 Tim. IL 16-19; 11 Petru 11. 18-19). SectanJii trfmbi{eaza "revefaJia" deschisa pentrll prozelitisl11 ~i "noile" chemari ale duhului.

inv. ort. Au existat revelatii speciale: fn Eden = revela!ia directa (Facere I, 29); dupa cadere = con~tiin!a existentei lui Dumnezeu (Facere IV, 1); revelatia catre patriarhi; Legamintullui Noe (Facere VIII, 21-22; IX, 13), allui Avraam etc. (Facere XVII, 4-5); revelatia prcmozaica (Ie9ire III, 14); revelatia mozaica, consfintirea legamintului prin Lege (Ie~ire XX, 2-17); revelatia judecatorilor ~i alegerea regilor poporului biblic (Jud. II, 1=2); revelatia profefilO1; etapa in care se intrezare~te actiunea mesianica (Isaia VII, LIII); revelatia suprema, pIm lisus Hristos, omlll desavir~it, fora pacat (noul Adam, I Cor. XV, 45)~i Dwnnezeu adevarat, Fiul lui Dumnezeu (Luca I, 35). Toate aceste etape sint consemnate ~i re,w;uintite evreilor ~i cre~tinilor de Apostolii loan ~i Pavel (Evr. I, 1-2 ~i loan I, 17). Au existat ~i pot avea loc revelatii particlllare, dar numai in Planul lui Dumnezeu ~i in Biseriea Sa: chemarea lui Sauf(Fapte IX, 5), descoperirea Tacuta Sfintului loan Teologul (Apoc. I, 2), dar nu sintin'afara de planul general al mintuirii nea111ului omenesc. e) Tct fn cadrul Descoperirii lui Dumnez£nt putem cerceta ,<;i criteriile sau dovezile cople~itoare, lucrarea sau perfeqiunea zidirii prin l71il1uni ~i prote/ii. Desigur, astazi termenii au cu totul alta semnifica!ie fata de intelegerea o111ului primitiv sau credinciosului din epoca pietrei, in comparatie eu .cel din era atomo-nucleara. Minunea ~i profetia ramin criterii ale Revelatiei divine cercetate in cadrul teologiei Bisericii cu scopul modelarii credinciosului. ~i aiei, neintelegerea acestor criterii, preeum~i pretentia de a Je studia sau Ie inliitura din cadrul "cercetarii" credintei au dusl~ numeroase conceptii ~i interpretari.

a

Ob. Unii spun ca IlLl exista minuni. ci acestea slnt' fapte care l~i a~teap(a explicatia ... , iar altii pretind ca fac minuni ... Exp. iVIinllnile sint sal'lr,,'ite Cll lln scop providential; sint copie5itoare penlru minte "~I vindeca de/ecteie umane .5i cDlI1pfctea::.a legile natllrii. Ete sint faclile pentru lntarirea 11l1ui adeva,. de credin{a: Veti face SClnne ~i mimmi (lvJarcu XVI, 16-17). Talllnatlilgia este un 'semn al Sfinlului Duh. este lln dar allui DW11nezeli (1 COl: XIl, 10). Transforll1area euharistica etc. (1oan VL 56). - Pretentia unor "prooroci" de a face" minuni" in domeniul tehnic sau ~tiin!ific este fora I'Dst. Atitudinea sectara porne'5te de fa conceptii ale. corifeilor religio:;i naturi~ti, de fa .5amani !ji /11agicieni, de la §arlatani 'ii vrajitori sau de la unele fnsll:;iri sal! indeletniciri pretinse "minuni" moderne: sugestia, hipnoza, practica yoga, telepatia .etc., care se explica simplu.

194

CALAuZA CRE~TINA

posibilitate de a intelege Descoperirea lui Dumnezeu. lriceputul minunilor I-a Tacut Dumnezeu §i tot El ingaduie ~i ponmce~te minuneapina la sfir~itul veacurilor. fnsu~i Mintuitorul a savir~it minuni: asupra Sa, asupra natutii inconjuratoare ~i asupra omului. Minunea se savir~qte numai in Biserica, es!~ un dar al lui Dllmnezeu, savir~itorul fiind traitor in Hristos, integru trupe~te ~i suf1ete~te (I Cor. XV, 46).
0

illv. ort. Minunea este un criteriu, un drum,

Ob. Nllmai eei "aleJi" .'ji sjinli pot profefi (I Cor. XII, 10).

Exp. Profelia este i'ntr:adevar.Ull dar al Sfintului DuJz transmis prill tainele Biserieii.
C1lm ar putea eineva sa se n1lmeasea prooroe ci'nd nici IlU este botezat in numele Sjilltei Treimi? (Matei XXVIII, 19), iar lis liS Hristos a;plinit legea .'ji proje/ii (Matei V, 17), ne-a dat tat eeea ee este neeesar mfntllirii. La ee bun pr9.jelia? - Toate popoarele .'ji taate religiile au avut 5i au profe/ii 101: Dar profe!ii bibliei au fost inspira[i de Sjfntul Dllh (II Tim. Ill, 16), in vederea pregatirii evenimentelor l1lesianiee. Niei 0 proorocire Ill! ville de fa oamelli, ci de la Dumnezeu prill Sjfntlll Duh (II Petru 1, 21). Ca atare, proje!ia trebuie sa lndeplineasea uiJ.ele eonditii: sa .fie clara n1l din oracofe sau divina!ii; 11l! lntemeiata pe mijloace simple, naturale; sa aiba un scap sffnt, nu 0 amenin/are ell groaza SCIl! teroarea; implinirea sa.fie lntael71ai; purtatoru sa fie 0 persoana sanatoasa la trup ,~i la suflet (1 COl: xv, 46); nu visatorii, deliran!ii,idrlatanii pot profe!ii (IIoanll, 21; II Ioan, 7).

inv. ort. Este adevarat d'i dezechilibratii mintal au tendinta "profetismului", cum se intimpla in religill~ naturiste (augurii, haruspicii, sibilele, "cititorii" oracolelor, ~amanii, scamatorii) ~i in "mi~carea profetica" religioasa. Daca falsele revelatii au originea in misticismul bolnavicios, in spiritism, in teozofie, in antropozofie, falsele profetii i~i, au explicatia nu in Biblie, ci in $arlatanie ~i in maladiile psihice*.
a~a

CONCLUZII - Adevard.tii credillcioJi nu confimda niciodata pro/epa Ji mil1lmea cu intllifia .'5tiin!ifica Ji alte dota/ii native, sau Cll rezultatele fireJti ale :'jtiin/ei "~I tehn icii. Avfnd In vedere acest cadru al In!elegerii Descoperirii lui DlImnezell, putem lIJor trece la cuprinderea, la .fixarea "~I studierea prillcipalelor tezaure ale marturiei "~I llrmelor acestei Revelatii l7i istoria Ji eiviliza/iile omenirii. Daca Revela!ia llii DU71lneZell In natura ramfne fixata, il1lllabila, III contillua cautare a o771ului dllpa "enigmele" cosmice, Revelatia eop!e,'5itoare (SClll Sllprallaturala fn sensu! limitci materiei) este a"ezata fntre doua borne: Sfinta Scriptura Jf Sfinta Tradifie, adica Legea si proietii (Lllca XJ(IV, 44) Ji continuitatea "zise/or (SpUSC/Ol) catre eei de demult" (Matei V, 21), care fmpreul1a slnt aJezate In existenla psihofizica a 0l11ului pentrll a lumina pe cei l71 fntuneric Ji In umbra mor/ii. (iVfatei IV, 16). Mow"tea a staplnit pfna fa Moise (Rom. V, 14), clnd DUl11nezeu concretizeaza Existenta Sa (IeJire IIL 14)prfn Tablele Legii (IeJire XAj, refnnoind Legamintele jacute cu Paril1/ii neamului omenesc. Etapefe Revelatiei dumnezeieJti I1U sfnt altceva
*Bibliografie speciaHi: P. 1. David "Psihalagia seetelo,. ... , in "GB", nr. 411987.

INTERPRETAREA GRESITA ... A EVANGHELIEl

195

decft "dezvelirea" voii Sale (loan 11; 20), fntarirea Cuvlntului (loan L 14) ~i revarsarea iubirii asupra celui ratacit ~i ascuns de la Fata Sa: omul (Luca xv: 7). De aceea fn paginile Sfintei Scripturi gasim descrisa fresca umana fn toate latw·Ue sale de tristete ~i de bucurie, de patima ~i credincio~ie, de crima ~i iubire, de lut ~i spirit, de fndumnezeire ~i fndracire, de fnger ~i demon, 'de harnicie ~i lene, de cura} ~i la~itate, de egoism ~i daruire etc., dovada a libertiifii omului de a alege ~i a respectului Praniei fata de cel zidit dupa chipul ~i asemanarea CLl Dumnezeu (Facere L 26). in acest sens, toata Scriptura este inspirata de Duhul Sfint ~i folositoare pentru fnvatatura, cercetare, fndreptare ... (II Tim. IlL 1Q§.u.). Inspiratia, deci, este criteriul selectarii ~i canonizarii cartilor Sfintei Scripturi. Sfinta Scriptura este titulatura exacta data de Biserica scrierilor inspirate ~i verificate. Or, Biblia - numire fn aleasa cinste la toti cei ce nu mai au Biserica de mama, ~i care fnseamna carti (biblioteca) a ie~it de sub supravegherea harului-inspirafiei - ~i este folosita de sectari - a~a cum vom vedea - chiar fmpotriva Bisericii.care a pastrat-o; fmpotriva ierarhiei care' a selectat-o ,~i fl11potriva apostolilor c"are ne-au urzit-o dupa cele auzzte, spuse ~i pipaite de la Fiu! lui DUl11nezeu, Hristos·Mfntuitorul nostru (I loan I, 1). Deci pentru orice credinclos ~i pentru oricinec4re zabove~te asupra Sfintei Scripturi sau cadrului ei l11i~cator-dinal11ic, Sfinta Tra.difie, este absolut necesara 0 lamurire sau 0 initiere mai ales fn contextul civiliza/ie{,qctuale*.

I
DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU INSFINTA SCRIPTURA - BIBLIA
Dumnezeu s-a descoperit mai intii parintilor no~tri, patriarhiIor, apoi prin insu~i FiuI Sau ... (Evrei I, 1-2)

Este Indeob~te cunoscut principiul clasic protestant: Biblia se interpreteaza prin sine (Scriptura scripturae interprens). Dar Luther clnd a luat aceasta atitudine avea motive destul de serioase. Sa nu uitam, se Incheia Evul mediu, apunea 0 epoca istorica ~i 0 da.ta cu ea factorii care au sus!inut-o: feudalismul - din punct de vedere social ~i cezaropapismul din punct de vedere spiritual; or, Reforma a cautat sa Inmorminteze cele doua aspecte Ge imbracasera un mileniu. Biblia ajunsese un "bun al ierarhiei", bule papale interzicind atit citirea de catre credincio~i, cit ~i copierea, traducerea~i tiparirea ei rara autorizatia Vaticanului. Cine nu se supunea, ajungea in tribunalele inchizitorilor. ~i totu~i Wyclif, Tindal, Erasm, Tomas Miinzer au sfidat "an:ienintarile" papale inainte de Luther. Luther ~i adeptii sai n-au facut decit sa declare public libertatea la
* BIBLIOGRAFIE INTREGITOARE: lndr. mis ... p. 33-34; D. Staniloae, op. cit., vol. I, p. 53-110; lCO, p. 4-27; P. Deheleanu, op. cit., p. 103-117; AI. N.Constantinescu, op. cit., p. 7279; Hie Cleopa, op. cit., p. 16-20; Ev. Mal1!Unea, op. cit., p. 26-36; D. lordache, op. cit., p. 5-7; T. ~erb, op. cit., p. 229-230; Augustin Bidian, Revelatia divina dupa conceptia protestanta contemporana, Sibiu, 1970. Teza de doctorat, in "MA" l1f. 5-6 §i extras; P. 1. David op. cit. p. 329-348; N. Aug. Maxim, Concep{ii protestante mai noi despre Sf Scriplura, la~i, 1975, in "MMS", l1f. 1-3.

196

CALAuZA CRESTINA

cuvintul Scripturii, ceea ce a declan~at Reforma. Sectele de astazi nu iau in considerare ce s-a intimplat inainte, in timpul sau dupa Reforma, ci adeptii se considera "ale~i ~i originali" interpreti ai Bibliei ca ~i crqtinii din primele veacuri, ceea ce complica~i mai mult lucrurile*. Ace~tia, trecind peste interpretarile "teologice modeme", se apropie de unele teorii mai ales baptiste din S.U.A.: D.A.H. Strong, Dr. E.Y-Mullins ~.a. Insu~i E. Mullins sublinia ca: " .. . religia cre~tina nu este te01'ie ~i speculatie despre Dumnezeu, ci ea cuprinde experienta omului cu Dumnezeu, dar aceasta experienta 0 face pe baza Scripturilor. .. " (subl. n.). Ajungind aici, unii dintre cititorii de astazi ai Bibliei se intreabi'i: care este textul ~i tradueerea autentica?, fiindca Scripturile au trecut ~i ele prin copieri, traduceri, corecturi, imprimari ~i pe linga gre~eli de tipar obi~nuite, s-au introdus sau au fost eliminate carti, texte, simple cuvinte etc., care au modificat sensul. Sfinta Scriptura ~i "bibliiie" confesionale. - Nu ne yom ocupa in mod special de traduceri sau manus crise ale Sfintei Scripturi, Biblia este a Bisericii ~i numai Biserica, cea una, sfinta, sobomiceasca ~i apostoleasca i-a fixat canonul ~i a selectat atitea traduceri ~i manus crise. Omul de astazi, indiferent ca imparta~e~te sau nu 0 credinta religioasa, ca face parle dintr-un cult cre~tin sau necre~tin cauta sa studieze sau simplu sa citeasca Biblia peritru curiozitatea ce 0 prezinta, fiind "cartea cartilor", printre cele mai vechi documente ale culturii ~i civilizatiei omenirii. Dar nu se poate trece cu vederea cel mai important fapt: Sfinta Scriptura este documentul scris al Descoperirii lui Dumnezeu. Si cum ne invata Sfi~ta Scriptura "La inceput era Cuvintul..." (loan I, 1), Biblia a aparut din traditie, cum se desface firul din caer. Moise prime~te porunca de la Dumnezeu "sa scrie" ceea ce a auzit prin viu grai (Ie~ire XVII, 14), profetii invata ~i scriu (Luca XVIII, 31) ~i Insu$i Domnul indeamna: "Ati auzit ca s-a spus ... " (Matei V, 21), iar dupa inviere, porunce$te: "Mergind, invatati toate neamurile ... " (Matei XXVIII, 19), propovaduiti Evanghelia la toata raptura ... " (Marcu XVI, 16). Sfintii Apostoli ne-au transmis oral ~i 0 parte au lasat ~i in scris: "ceea ce cu ochii lor au vazut, cu urechile lor au ascultat $i Cll miinile lor au pipait ... " (loan XX, 27 ; I loan I, 1). . De$i ales de catre Dumnezeu printr-o descoperire speciala ~i printr-o aleasa voca!ie, Sf. Pavel, care nu fusese ucenic al Mintuitorului Hristos, ne spune: " ... credinta vine din auz (Rom. X, 17) ~i ceea ce ari auzit de la mine, faeeri" (II Tim. II 2; III, 14; II Tes. II., 15 etc.). lar dupa cele auzite de la Apostolul neamurilor, Sfintul Lllca doctorul prea iubit" (Col. IV, 14) serie Evanghelia sa ~i prima istorie bisericeasea (Faptele Apostolil0T) cu un scop precis: pentru a putea eW1Oa~te temeinicia fnvaraturilor primite prin viu grai (Luea I, 4). In slujirea Sa profetica, Mintuitorul ne indeanma: "Cercetati Scripturile $i vederi in aeestea puterea lui Dumnezeu ... " (loan V, 39), fiindca "unii Ie tilcuiesc spre a lor pierzare" (II Petru III, 16). Sfinta Scriptura ~i Sfinta Traditie sint eele doua cai concrete ee due la Dumnezeu, singurul izvor al Deseoperirii, al revarsarii, al de~ertarii

* Bibliografie lntregitoare, a se vedea cap. Sf Scriptura, p. ·196~213.

INTERPRETAREA GRESITA ... A EVANGHELIEI

197

in lume in scopul cunoa:;;terii :;;i pentru mintuireanoastra. Tori patriarhii .;i profefii pfna Ia Moise n-au avut "biblia" :;;i au trait dupa traditie, :;;i nu s-a intrerupt firul Revelatiei. Daca nu s-a mai putut vedea Dumnezeu "fata catre faW' (Facere III, 8~9), omul L-a vazut "in Lege in umbra :;;i in Scriptura". Frumos :;;i convingator spunea Apostolul Pavel conationalilor sai: "Dupa ce Dumnezeu a vorbit, in vechime, parintilor no:;;tri prcin prooroci-'- :;;i s-a aratat in multe rinduri :;;i in diferite chipuri ~ mai pe urma, ne-a vorbit prin FiuI ... prin care a mcnt :;;i veacurile, care este oglinda slavei Lui, prin care s-a mcut izbavirea de pacate :;;i apoi s-a inaltat de-a dreapta Tatalui in cele preainalte ... " (Evr. I, 1~4). Daca Scriptura este corpuZ, tradilia este sufletuZ, iar sfngeZe acestei alcatuiri este inspiratia Sfintului Duh: "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu :;;i spre folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavir:;;it ~i cu totul destoinic pentru orice lucru bun" (II Tim. III, 16~17). ~i acest lucru bun se inmptuie:;;te in functie :;;i de hotariri (traditii) inspirate de Sfintul Duh in Biserica (Fapte XV, 13~28). A~adar, traditiile omene:;;ti emanate chiar de la papi ~ "eu sint traditia" (Pius IX) ~ nu pleaca din Traditia revelata care are totul comun cu Scriptuta, de aceea ele nu constituie "documentul" Bisericii. De asemenea, traditiile locale sau ceremoniale sint traditii istorice rupte de realitatea revelationala, fara succesiune in credinta, fara succesiune apostolica. Ele pot fi luate in considerare in contactele ecumeniste ~i de dialog interconfesional, pot fi modelate ~i recunoscute prin iconomie de Biserica cea una, sfinta, soborniceasca ~i apostoleasca, daca acestea doresc comuniunea :;;i intoarcerea la original: "calea, adevarul ~i viata ... " (loan XIV, 6) gasite in Biserica lui Hristos al carei cap este (Efes. V, 23). ~i daca prereformatorii ~i urmasii lor ~ inclusiv anglicanii de to ate nuantele ~ au inliiturat traditia papala, au revenit la 0 practica veche ~i au incuraj at, evident pe 0 alta cale, nenumarate traditii ale primelor veacuri :;;i in special practica "epistolara" a scrisorilor pe marginea Bibliei ei au incuraj at practica apocrifelor. Fara responsabilitate, fara pregiitire,au inceput sa "interpre