You are on page 1of 477

Diac. P. I. DAVID

CALAUZACRESTINA , - SECTOLOGIE PENTRU CUNOASTEREA SI , , APARAREA DREPTEICREDINTE IN FATA PROZELITISMULUI SECTANT ,
A ' ,

'-'

'-'

\J

'-'

S-A TIPARIT CUBINECuvINTAREA PREASFINTiTULUI CALINIC EPISCOPUL ARGE~ULUI ~I MUSCELULUI EDITIAAII-A

EDITURA EPISCOPIEI ARGESULUI ,
CURTEA DE
ARGE~

-1994

lnchin aceasta lucrare apararii Dreptei credinte fntru care s-a savfr~it Sffnta Mucenita FILOFTEIA 600 de ani (1394-1994) de la aducerea Moa~telot sale la Curtea de Arge~ de catre binecredinciosul Voievod-ctitor MIRCEA eel BA.TRiN (1386-1418)

AUTORUL

CUPRINS
pag. PREFATA, de

t

Calinic Episcopul Arge~uJui ...................... , ...... .

;,BRE" IERI. ............................................................ . INTROD~JCERE: Gr~ia pe~manenlii a Bisericii Ortodoxe Romune pentru misiune ~i "purare". drepte~ credmre .................•.•...•.......•.•........

IX-XII XIII-XIV
:XV-LVI

Partea I:

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI
Cap. I: DE LA EREZIE LA SECTA ...................................... I. Cauze ale palrunderii: A. Religioase (p. 6); B. Sociale (p. 7); C. Morale (p. 8); D. Culturale (p. 9); E. Psihomaladive (p. 9); Motive: interne (p. 10) ~i externe (p. 14); II. Repere istorice:A. Vechiul Testament (p. 17); B. Noul Testament: 1. TimpuI Mintuitorului (p. 19); 2. Vremea Sf. Apostoli (p. 21); 3. Perioada p03tap[)stulica (p. 22); 4. Sect.e ~i eresuri in primele veacuri (p. 23); III. Schisma cea Mare: Antecedente (p.29); Preludiul reformelor (p. 30); IV. in{elegerea corectii a unor no§iuni: 1. Biserica (p. 33); 2. Confesiunea (p. 3,1); 3-6. Cult, erezie, schisma, secta(p. 35); 7-9. Grupare anarhicli, Comunitate dizidenta, Organizatii religioase (p. 36); V. Principale mi§ciiri neoprotestante: 1. Bartismala (p. 37); 2. Adventa (p. 37); 3. Pietista (p. 38); 4. Fundamentali,til (p. '39); 5. Harismaticii (p. 39); 6. Spiritista (p: 39); 7.« Mesianica» (p. 40). Cap. II: «GRUpARIRELIGIOASE» MAl RECENTE........................ 1. «Dizidenle crcJtihe»: L Adventi~tii reformi~ti (p. 44); 2. Martorii lui Iehova (p. 46); 3. N'azarinenii (p. 54); 4~ Seceratorii (p. 59); 5. Betani~tii (p. 61); H. Secte mistico-bolnavicioase: 1. Hli~tii (p. 66); 2. Scapetii (p. 68); 3. Duhobortii (p. 69); 4, Molocanii (p. 70); 5. Stundi~tii (p. 71); 6. Inochenti~tii (p. 72); III. Mi§carea rascolului: 1. Bezpopovtii (p. 76); 2. Popovtii (p. 77); IV. « Asociali;» spiriiiste: 1. Mi~carea spiritis.tii (p. 79); 2. Teozofia (p. 89); 3. Aritropozofia (p. 92). Cap. III. SECTE « MESIANICE ~I PROFETICE» ...•...................... A. -« Secte moderne»: 1. Provenienla indiana: 1. Chri~na (p. 100); 2. Transcedentale (p. 101); II. « Mistice» persano-arahe: 1. Bah'ie (p. 101); 2. Sufi~ti (p. 101); III. OcuEtism asiatic: 1. Moon (p. 102); 2. Taoism-Kyopo (p. 102); IV. Eclectism religios apusean: 1. Biserica scientologica (103); 2. Hristos, om de ~tiintli (p. 103); 3. Fiii fericiti ai plicii (p. 104); 4. « Ufolatrii» (p. 104); 5. Mormonii (p. 104); 6.« Copiii Domnului »-Mo (p. 104); 7. {( Calea fericirii» (p. 105); 8. Templul popoarelor (p. 105); V. Secte « umane»: 1. AntoinismuI (p. 106); 2. Biserica cre~tinii universala (p. 106); 3. « Prietenii» omului (p. 107); 4. Cele trei sfillte inimi (p. 107); 5. Biserica liberli (p. 107); VI. Organiza{ii teroriste « religioase»: 1. Satanismul (p. 108); 2. Luciferismul (p. 109); 3. Fraternitatea alba (p. 109); 4. Ku Klux. Klan - KKK (p. 109); 5. Alte grupliri ... (p. 109). . . B. - Cunoa~terea ~i preinrimpinarea de caIre romani a prozelitismului sectant: I. «Psiho[ogia» sec/elor: A. Ratiunea (p. 114); B. Sentimelltul (p. 115); C. Vointa (p. He); II. Citeva procedee de prozelitism (p. 118); III. Indatoriri ale misionarului roman (p. 121); IV. Posibilitateareaducerii: A. Purtarea preotului (p. 126); B. Recomandari (p. 129). 3-42

42-98

98-133

1- Partea a II-a:

DENOMINATIUNI CRE~TINE, GRUpIRI SEPARATISTE
Cap. IV: CULTE RELIGIOASE MAl NOI IN ROMANIA .................. 1. Cultul cre~tin baptist: origine (p. 134); illvlitlitura (p. 137); rlispindire (p. 138 •.• in Romania, p. 139). 2. Cultul adventist de ziua a ~aptea (AZS): origine 134-165

(p. 143); raspindire (in Rom~nia, p. 146); conceptii (p. 147). 3. Cultul cre§tin dupii Et·anghelie: aparitia (p. 151); raspindire (in Romania, p. 152): conceplii (p. 153).· 4. Cultul penticostal:" origine (p. IS7); doctrina (p. 159). Cap. V. GRUPA.RI SEPARATISTE iN BISERICA ORTODOxA ROMANA. .... 165-186 A. Tendinte centrifuge: I. Oastea Domnului: 1. Istoric (p. 166); 2. Reintegrare (p. 168); II. Mi§carea anticalendaristica: 1. Orig)ne (p. 170); 2. M ijloace de convingere(p. 174); III. Ahe ralaciri (p. 176). Indrumiiri speciale (p. 176). B. Manifeslari~ocultiste:« Vraji»,magie, superstitii (p. 178); Indatoriri (p. 1114).

fPartea a III-a: INTERPRETAREA GRE~I'l'A A EVANGHELIEI
Cap. VI: DUMNEZEU - IZVORULREVELATIEI DIVINE ................ 1. Existen!a in Sine (p. 190), obiectii (p. 191); credinla ~i fapte1e bune (p. 192); minunea ~i profelia (p. 193);. I. Sfinta Scriptura - Biblia: «Bibliile» confesionale (p. 196); A. Intelegerea (p. 204). B. « Dictarea» (p. 206); C. Tiilmacirea (p. 206); D. Respectul (p. 210); II. Sfinta Traditie - Predania (p. 213); « tradiliile» (p. 216), obiectii (p. 217); III. Lucrarea Sfintei Treimi: obiectii (p. 225);« glosolalia» (p. 226); Pronia (p. 227); IV. Muica Domnului, respingerea preacinstirii (p. 231);i>bieclii: « fratii» Domnului (p. 233). Cap. VII: BISERICA - IMPA.RA.TIA LUI DUMNEZEU .................... A. Biserica, ob§tea credincio§ilor, obiectii (p. 236); B ... loca§ de inchinure (p. 239); C. Raportul cu lumea: Statul (p. 245); societatea (cultura ~i progres, p. 249); D ... « Bisericile» cre~tine (p. 253); Parohia ... (p. 255). Cap. VIII: PRINCIPALELE MULOACE PENTRU MINTUIRE .. :........... A. Sfintele Taine, obiectii (p. 261): 1. Botezul, obiectii (p. 266); Necesitatea botezari.i pruncilor (p. 269); 2. Mirungerea (p. 273): 3. Miirturisirea (p. 276); 4. Imparla§ania (p. 280); 5. Preotia (p. 285); 6. Cununia (p. 292): 7. Maslul (p. 298); B. Cinstirea unor obiecle ~i imagini sfinte (p. 303): 1. Chipul lui lisus (p. 305); 2. Sf Cruce (p. 3{16);obiectii-cinstire (p. 314), semnul (p. 316); 3. Ingerii ~i sfinfii (p. 321); 4; Icoane (p. 326), obiectii (p. 331); 5. Moa1te (p. 335), objectii (p. 310); C. Ierurgii (p. 344), obiectii (p. 3411); D. Mijloace pentru desiivir~ire: postul (p. 350; obiectii, p. 352). . 1118-234

234-259

259-354

Pllrtea a IV-a: DOCTRINE
~I

PRACTICI SPECIFICE UNOR SECTE
356-371

Cap. IX: « INAPOI» LA FENOM~N,UL FARISEIC ~I SADUCHEIC ........ I. Cultu~: public (p. 357), obiectii (p. 359); particular (p. 360); Duminica (p. 362), obiectii (p. 365); Mincaruri «.curate» (p. 367). Cap. X: FRICA DE MOARTE ~I ESHATONUL SECTANT .... . . . . . . . . . . . . 1. Venirea a II-a (p. 371, obiectii, p . 374); 2. Calcule (p. 377); 3. Mileniul (p. 387). Cap. XI: ROSTUL .... RUGA.CIUNILOR PENTRU CEI ADORMITI ........ A. Sufletul ~i tainele sale (p. 394); B . .Net:romatia §i reincarnarea (p. 401); Pomenirile (p. 405); obiectii (p. 407); C. lnte1eapta pedagogiein legalurii cu Parusia (p. 413).

371-392 393-417

P a i.t e a a V - a: ANEXE: tNTELEGEREA UNOR TEME SPECIALE
Cap. XII: «BIBLIA» BRITANICA., 0 TRADUCERE SECTANTA. ......... . Cap XIII: RINDUIALA TRADITIONALA. A CITIRII SF. SCRIPTURI Cap. XIV: ADORA REA CHIPULUI("Giulgiu") LUI HRISTOS ........... .
INDICE SPECIAL SI NECESAR ..........•.......... " ...•............................•. DIN ACTIVITATEA PUBLICISTICI IN· SPECIALITATE A AUTORULUI ............. . EPILOG ..................... : ............................... " ................... " ... . CUPRINSUL (lb. francez., p. 477; engled" p. 480; germanii, p. ~a3; rusii, p. 486)

4rlll-436 437-447 448-461
462-468 469 - 472 473-476 477.-488

CALAUZA. CRESTINA. ,

Lucrare pentru intelegerea fenomenului sectant ~i prevenirea prozelitismului neoprotestant

--

SFATU1RE $1 INDEMN

Este cunoscut, in deob.;te, di A rge.;u I a fost cetate dacidi, aici in Arge.; (Argedava), cu sanctuare .;i varfuri sfinte alemuntilor Fagara.; care stau ve.;nic ca 0 panza de lumina spre Soare. Nu fn zadar raul Arge.; a fost considerat izvor sfant (Ordessos) .;i izvoditor de lumina. Neamul nostru stramo.;esc ortodox estede origine apostolidi, precum spun batranele dirti. SfantulAndrei, cel fntai cheniat de Domnullisus Hristos (loan 1, 40) afost trim is pentru a semana credinta cea adevarata in DUlnnezeu, la evlavio.;ii getodaci (Eusebiu de Cezareea, Istoria eclesiastica, IV). Mai tarziu, dupa furtuni .;i valuri de toate felurile, Iachint de Vicina (Dobrogea) este adus ca mitropolit laArge.; (1359) pentru toti romaniifiind numit .;i exarh al plaiurilor ungurene ... Din MitropoliaArge.;ului de atunci, a plecafputerea lucratoare a harului arhieriei lui Hristos peste toate finuturile romane.;ti, iar lumina Evangheliei a luminat .;i lumin eaza prin cuvantul celor trimi.;ihirotoniti prin toate cetatile strabune: Tomis, Tibiscum, Balgrad, Ramet, Sibiu, Napoca, Arad (Ziridava), Hotin, Cernaufi, Suceava, Chi.;inau, Ismail, Cetatea Alba, Albania, Macedonia, locuri .;i cetafi, cu nume vechi sau mai noi.

x

CALAuzA

CRE~TINA

Astazi, EparhiaArge~ului dupa 40 de ani (1949-1989) de la desjiintare, ca un prunc renascut, inca inja§e, apornit fa drum nou, dupa putere, cu cele necesare cre~terii. Nu spre lauda noastra, ci spre slava lui Dumnezeu, intre sjin,ti inchinat am organizat inca din anul 1990 Seminarii Teologice Liceale fa: Turnu Magurele, Pite§ti §iArge.j', $coaIa post licea1a de Cantareti.;i inva,fiitori I-IV 1a Turnu Magurele, Facultatea de Teologie din cadrul " Universitatii Pite§ti ", cu cele patru sectii; $coala de Muzica bisericeasca de fa Domne.;ti, tipograjie, editura, revista, fabrica de lumanari, s-au redeschis manastiri .;i schituri, sunt in curs de realizare sihastrii §i locuri de permanenta priveghere, intari,ti de harul lui Dumnezeu, de Ctitoria Basarabilor §i a lui Neagoe Voda .;i de permanenta mijlocire a Maicii Domnului - Mijlocitoarea, a Sfintei Filoftea, ocrotitoarea locurilor, care ne vor ajuta sa restauram §i sa consolidam toate sjintele ctitorii, potire de har §i de lumina. Este adevarat ca neamul nostru romanesc, cre§tin prin na§tere o5i rezistent prin dreapta credinta ~i sjinte nevointe duhovnice.j'ti, a fast surprins cl,e avalan~a sectara, declan§ata in numele noii " democratii ", dupa Decembrie 1989. Au aparut .;i 0 multilne de carli scrise de mttori neavizap, tiparindu-se fora avizul autorizat al Bisericii. Era nevoie de un raspuns concret; acesta I-a dat Editura Eparhiei Aradului prin tiparirea Calauzei creo5tine, Arad, 1987. Lucrarea s-a epuizat imediat. Din nLlmarul de exempiare primite de Centrul Eparhial Arge§ abia anl putut asigura profesorii de teologie din Eparhie, cerintele depa,'iind a§teptarile. Luand aminte fa celede mai sus, am solicitat autorului prezentarea unei noi edttii. in urma aprobarii de catre Consiliul EpCll'hial, autorul a raspuns dorintei noastre pentru pregatirea materialului, informa primei editii, CLl cateva precizari, dar cercetatorii in specialitate VOl' benejicia in vittor o5i de 0 noua lucrare, ampla! in cadrul Catedrei de indrwnari misionare o5i Ecumenism de fa Facultatea de Teologie din cadrul" Universita,tii Bucure§ti ". Este un ales prile}, pentru Parintele Profesor Dr. Petru David sa ne ofere acum, 0 parte din rodul muncii sale de la Altar, catedra §i de pe ogorul misionar-pastoral ortodox roman.

*

· aproape fiecare pagina degaja un fierbinte patriotism f71'zbracat fn plato~a dreptei ere din Ie. t Calinic Episcopul Arge~ului 11 Aprilie 1994 Sf Ierarh Calinie de la Cernica . Nu numai ca se studiaza temele respective. 5.· Coloseni IL 7). ci ~i se mediteazaadlinc asupra pastrarii Legii stramo~e~ti. cartea este 0 enciclopedie de cultura teologica. asupra atacurilor de tot felul venite de la diavolul ~i slujitorii lui (Luca XXI. precum ~i de la vrajma~ii vazuji ~i nevazuli. SflintulApostoI Pavel ne fndean1na: n Stali neclintili fn ceea ce ali prim it ~i sa nu va abateli cumva de la dreapta credinfa" (Evrei XL Ii II Corinteni L 2{· Efeseni IV. de iriformare generala. 36). A~adar.PREFArA XI lucrarea de fala corespunde nivelului misionar-pastoral ~i ecumenic al zilelor noastre ~i fn acela~i timp.

Zadamica ar fi credinta noastra ~i fara rost prppovaduireal . I CORINTENI XV.6 DACA HRlSTOS N-AR FI INVIAT.... IOANXIV. 14-20 .USUS HRISTOS Calea. Adevarul ~i Viat a ..

The Book of Common Prayer. Edinburg. (vol. Second:E. cu "Supplement 1929-1933" sub direqia: G. I-VI. Editura Academiei Romilne. Istaria filosojiei (fntice. I-IV plus qupplementary volume.'Eci. I. 2 vol. . vol. loan Mireea. 1925-1928. I-VI. S.-. 1892). Bucure~ti. vol. 1976. S-a folosit din plinDictiollnaire de fa Bible. Ed. Press. (. publiee par E CaDral·erH. Ftei~rg-:iln Breisgau~ 1967.djj. Prof loan Bria.'nljJstique. Edituralnstitutului Biblic. De asemenea. . Paris. Livingstone. 2. vol. 1965. Pentru preeizill'i ~i completari se mai pot consulta: A Dictionnary afChristian Bibliography. 1985. 1887. Enciclopedia della Biblia. vol.. plus vol.re pratique des cOl1naissGl1ces religieuses. III.. vo1. Paris. 1906. Revista oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane. 3. Autor.lrei volume -. n. J'9i56j.IV.. Dr.. 1969-1971. 1968 §i Tll:~~pecial: N.~·rjueso:. aceea~i editura. vol. E L. Dietionlla.Extra volume wilh indexes). publieparE Vigouroux.I. EdituraAcademiei: vol.!. Torino-Leumann. Bueure~ti. 8. Oxford. 1962: val. 1987. JacquemenLCQmpletare: Dictiannaire de spiritualite ascetique. 1965. 1975. The OxjordDictionnary ofthe Christian Church. pentru complt:~taf_ea'jnformatiilor.• Dictionar al Noului TestamenC Dictionar practic de cuno~tinte:religioase8 Dictionarde teologie catolica9 ' Dictionar de teologie ortodoxa lO Enciclopedia Biblieill 1. II. Leclercq. apare la Bucure~ti.: The lnterpreter1s Bible.i'oli. vol. 1963. Paris. 11. New York. 7. III. 1981 (Olanda. Ramine totu~i clasie ~i Dietiol1l1Ctly of the Bibfe. I. III nnele priviilfe:&'pa~itde eereetiirile modeme. Paris. L. Les editions du Cerf. An illustrated Encyclopedia . . 1924 (voL 1-14). 5. Bl{cure~ti. Nashville. Balca. Desclee. Cross. DictioJlnaire de fa Foi Chrritienne. James Hastings . 6. Kleines Theologisches Worterbuch. fascieola LXXXVIlI. Elle di ci.ABREVIERI SI COMPLET. Londo':'..'l964. Abingdon.1877. Diferite edilii. IV.feL 1..>i La Sainte Bible. . .. lnstitutullli biblic ~i de Misiune al BOR. Autor Pc. L. Bllcllrqti. Ed. Dictionnaire de Thealogie Catholique . Brieout. V . 1923.et des ecrivains spiritueis. Cross and E. 1926 (~ase volume). The Intopreter's Dictionnary of the Bible. Editor. Robert Morel editeurs. vol. DictionriaN~~1'XeoIQgique. William Smith. 193 L. I-IV. Bucure~ti.Bi:teure~ti. Bucurqti. 1980. by F. 4. Pr. Editura lnstitlltului Biblic ~i de Misiulle Ortodoxa. Paris. Doctrine et histoire tom. 1963.et. liparita sub auspiciile UNESCO (Paris.. 1968.i\'. Paris. 1982.Bouyer. EdiciOlies Garriga. Bucure. Dictionnaire des myst. . se pot consulta. 1974. Paris. 1961. University Press.cBarcelona.. Pentru amanunte ramlne clasie Dietioll1zaire d'Arcl1l!0[ogie ehretienne et de Liturgie. Pentru probitate ~tiin1ifica se recomanda: Karl Rahner. 1880. 1966.ti. cele 12 vol. 9. 10. Toronto. Ed. London Oxford Univ. 1974).A.Aru BIBLIOGRAFICE BOR CPB DELR DER DFC DIB DNT DPCR DTC DTO EB = = = = = Biserica Ortodoxa Romanal Carte comuna demgaciune2 Dictionar explicativ allimbii r~mane3 Dictionar enciclopedic roman4 Dictionar al credin}ei cre~tine5 = = = = = = Dictionar de interpretare a Bi~li~+6 .

plus Index (1 vol). Sacramentum Mundi.iaIa aArhiepiseopiei Sibiului ~i Nlitrapoliei Arclealului.. 26. Editecl by Karl RaImer with Comelius Ernst and Kevin Smyth. Encyc!opedie des sectes dans Ie monde..:ti. Revista oficiala a Arhiepiscopiei Ia~ilor . spaniolii. 8.111 dialogul asupra credintei creatine.Indrumi'ttor 111i5iollar patriotic a1 fiecarei Eparhii.. 18.. ~i 111 extras: Bucure. VI1905). apare la Ti111i. misionar ~i patriotic.e.i 311963...ti si Sibiu). London. A se vedea~i precizarile din Mic Dic/ionar fiiosafic. 25. apare la Bucuresti.U. Revista oficinl5"a Arhiepiscopiei Bucure~tilor. Sydney McGraw Hill Book Company.16 vol. 1985 17. franceza.Index). RT SM ST TR = CALAuzA CRESTINA Ericiclopedia iudaidi 12 Enciclopedia sectelor din lume l3 Enciclopedia teologica ortodoxa l4 Glasul Bisericii l5 Ghid tematic pe temeiul Bibliei l6 Invatatura de credinta ortodoxa 17 Indrumari misionare 1s Mitropolia Banatului20 ~i = = = = = = MA=='!vritropolia Ardealului l9 = Mitropolia Moldovei = Mitropolia Olteniej22 ==Mysteliu111 Salutis23 = = Sucevei21 Noua Enciclopedie catolica24 == Noul ghid ~i almanah al religiilor din S. 29. 21. conIine Probleme interconfesionale. . Reyista oficiala aArhiepiscopiei Timi~oal:ei. 22. Washington.onmOEl(x. 27.19!i9 .1971. Collection "Connaissance de l'Etrangc".:. MB MMS MO MS NCE NGA Ort. Editura lnstitutului Biblic ~i de TvEsiune . New Catholic Encyclopedia. with suppli1l1ent: . 611965. 1986 ~i "Indr.i In special 0P10X£V11X11 xm VOlXT\ E1KyK). vol. Tll11903 : JV1l904.lone. San Francisco.ti. 12 si 13. suedezii etc. Bueure. 13. 19. An Encyclopedia of Theology. \01.~i. IlpaBoclaBlic\ll \.i 2/1968.9 ~i 1011966. New York. apare la Sibiu. 3.lOBCK<lll :'lllllllK. lerusalim.1l111. vol. Revista oficiala a Arhiepiseopiei Craiovei si... 1955. 1967 (vol.. 20.C. 611971. vol. 30. BucLlre~ti. (15 volume).oara. 23. 4. alcatuit de Anca Balaci. Revista ofic. Editie colecti"li sub lndrumarea P. 1952 si edilia 1988 (Jlllucru). : Paris. Frowbrige & London. opare la Crniova . Aqnmm. Burns & Oates (vol. 15 ..i 4 si 511969. Patriarhului Nicodim:Istoria'biblicCi. Bucure~ti. 114 + vol. 1966. apare 13 Sibiu. Foaie diecezana.A 25 = Revista Ortodoxia26 ~R~vistateologica27 = SacramennU11 Mundi 28 Tdegraful romfm30 =cStudii teologice29 = 12. apare Ia Bllcure:. Encic!opaedia Judaica. apare la Bu\:uresti. Pro Prof. J / I962. 1972. Dmrlitru Radu. 1 . Lopuhin (Tom 111900. In acela~i context se pot consulta Enciclopediile: britanica. MIS... Catholic Faith for Adults. Revista Patriarhiei Romane. Christian Plume. 15. 6/1970). q\aparut 1a Sibiu .. . A New Catechism. Xavier Pasquini. in "lndrumator pastoral.)I/1967. 1984. ]]/1901. Traducere ~i in limba r01113. A New Guide and Almal1(1ch . Ecti\ia a IV·a. 2 . 1975.'" . Editia Jnstitutului Biblic si de Misiune ortodoxii. 28. ... Bucuresti. A. gem1ana. Sub redaqia Prof. 24.i 5/l964.i Carallsebe~ului ~i Mitropoliei Banatului. 16 . Edition Henri Veyrier. Mic Dic/ionar mitoiogic greco-roman. 1-4/l 969: 5 si 1511970.1972: 10'1974: 11/1975. . Paris. Iy~itropoliei Moldovei ~i Sucevei.XIV EJ ESL ETO GB GTB ICO INDR.OroC. Revista de studii a Academiei Sagunie1). JSBN.11a 3. 1211968. 14. Dogmatigue de l'histoire du sa/ut .ti. Revista Institutelor teologiee ale Bisericii Ortodoxe Rornane (Bucure. Toronto.··!'-·1itropoliei Olteniei. apare In !\'I1nastirea Neam~.

Partenonu1 etc. XXXIII (1981). ci mai degraba 0 forma de convietuire... ceea ce a dat na~tcre unei civiliza!ii de l11ilenii. Unii au scris ~i mai multi inclina sa creada ca aceasta f0l111a spre dialog sau spre ururea denominatiuni10r cre~tine "este" 0 descoperire a timpuri10rnoastre. 501-531 (in eontiuuare: Preoeupari eeumeniste . Unii' cre~tini de astazi .considera ecumenismu1 o noua forma. diferite in doctrina. cit ~i pentruoricare dintre organizatii1e crqtine care daresc sincer unirea lor Cll al/ii sau prin al{ii$i. religiile Egiptului au colaborat toate recunoscind del11nitatea Faraonului ~i ridicarea de l11onUl11ente pentru etemitate .~i chiar Biserici membre in una sau in to ate organizatii1e ecumenice impoliante din contemporaneitate . religiile Chinei.Introducere GRIJA PERMANENTA A BISERICII ORTODOXE ROMANE PENTRU MISIUNEA CRESTINA. de co1aborare a cultelor sau religiilor respective. . religiile Gredei antice prin coJaborare locala au creat opere nel11uritoare (Delfi. dovada: religiile II/diei totdeauna au colaborat intre e1e. se inscrie 1a 10c de cinste Ecumenisl71l1llocal. "I Ecumenismul local nu este 0 incercare sau 0 descoperire noua dc a ie~i din i111pas. In "Ort". de intclegere a Bisericilor dintr-o tara sau alta. dintr-un stat.> .). David. 4. religiile romanilor I. 21) in 1umea cre~tina de azi. Hr. Aeeasta este de fapt "Deelaratia" sau statutul de baza pentru oriearciorganizatie eeumenista. Or. de lini~tc..asemenea concep!ie este pcricu10asa atlt pentru Biserica lui 1Iristos. Acest fel de ecumenism estc mai vechi dedt cre~tinismu1. SIAPARAREA DREPTEI CREDINTE Cuvint de indreptatire. regiune sau continent in vederea'actiunii comune spre un ideal. Petru I. Milet. s-au unit pentru unitatea moral a ~i aceea~i cugctare. regional de impacare. ). daca nu religios macar unul national.se straduiesc lmpreuna spre llllitatea In credinfa. p.Printre forme1e de manifestare a intelegerii testamentului Mintuitoru1ui Hristos: "ca toti sa fie una"\(Ioan XVII. Preoeupari eellmeniste ale profesorilor din luvatamlntul tcologie superior. n-au ~tiut ce este autonomia ~i nici n-au auzit de autocefa1ie. $i estecu'adevarat 0 "descoperire" pentru aceia care nu mai au unitate. evo1utiva a cre~tinismu1ui "modern". de Intrajutorare.

4. A. 3.i siguranta . p.i atitudinea corecta fata de cei de alte credinte.l985. p.i nationalitati.. Credinja dreapta... dar repetam. David. nr.cu toaUi puzderia zeitatilor -la "Cultul lmparatului"~~la na$terea altor zei sau la disparitia multora. mai tirziu.i progreso Aceastii sitUatie s-a datorat dogmelor cre.terea poporului roman. Ecumenismul este cultivat in societati cu un grad ridicat de cultura ~i civilizatie. 574~594. Prof.t1'i fiind asimilate in masa autohtonilor. altele ne-au piljolit. in "Almanah 1985" Editat de Arhiepiscopia Ortodoxa Romana pentru Europa Centrala ~i Occidentala. este fenomenul local In religia stramo§ilor no§tri geto-daci. Ierarhii de sub jurisdictia Tomisului crau dati exemplu de Oliodoxie de catre imparatulBizantului.i i se arata perspectivele. 10 deccmbrie).. este recunoscut de legile statelor .. cultului . cel allui DecebaP In statele vechi a.i timp. COllvenfia pentm nediscriminarea fll lnvii!amfnt (Paris. in acela. care a dus la recunoa$terea civilizatiei de sub sceptrul lui Burebista sau. 63~82. australiene ~tc . 1a noi: Deeretul 149/1964).4 I. Bucure~ti.. 7~9. 0 cale biitatodta de toate popoarele cu civilizatii inalte . a sustinut .. Aspeete ale vie/ii spirituale a traeodacilor III epoca lui Burebista.i ne referim chiar la poporul bibhc. stabilitatea in credinta . ale civilizatii10r precolumbiene.. 1948. La fel s-au petrecut lucrurile In religiile celji/or. Eeumenisl1llll local al cultelor din Romania.tine comune tuturor Bisericilor locale.ii no.i pace. 2 De asemenea . dintru inceput..ug....i cu diferite religii. ca peste poporul nostru au migrat in primul mileniu pcste douasprezece neamuri. Aceasta asimilare a inceput lent prin cel mai efieaee mijloc: conveliirea la cre... Este prea cunoscut faptul. Sf. Emilian Vasilescu.a-zise teocratice . de aceea i se cauta originea.te . Bucurqti. africane.. ale germanilor.i a incurajat convietuirea intre culte ..i nu lipsit de importanta. i se cerceteaza . . respectul lntre religii totdeauna a adus incredere . Inst. p. Fiind organizata odata cu na. Istoria credin. 1960. Idem. Teotim 2.XVI CA1. iar alte1e s-au infratit eu stramo. Biblie... A se vedea: "Declaratia" asupra Drepturilor omului (paris. Istoria religiilol~ Ed. Uncle au trecut Hisind doar urmelc cailor.i celor de alte credinte. 1982. 1. Paris.. P. 1981. evlavia curata a romanilor au creat starea de lini.i inscris in tratate sau conventii internationale. Mircea EliaCie. in perioada Sinoadelor ecumeniec.i canoanelor Sinoade1or ecumenice .. siguranta... a romanilor dreptslavitori. 95~ 1l7..i prin alte mijJoaee asemenea celui dintii: respectul pentru credinja altuia. trad. ecumenismul nu este 0 descoperire a timpurilor noastre. Biserica Ortodoxa a fost in trecutul nostru cea mai importanta institutie de cultura .. 196~225. 195~ 262 . RESPECTUL PENTRU CREDINTAALTUIA Revenind la situatia noastra.tinism dar .i locale carc precizau.. colaborare $i bel. in "MO" (1980).adar..AUZA CRE$TINA au dus lmpreuna .telor \~i ideilor religioase. Biserica Ortodoxa Romfma a practicat. ci 0 dezvelire a noilor forme de convietuire. 263~313 ..

traducind ~i Biblia in limba gotica. ConstcIIltin eel Mare. inceputul mileniului al II-lea aduce lumii crqtine tulburare ~i este pusa in cumpana ecumenicitatea Bisericii. P.te alfabetul runic. N. Popescu.i aparatori ai Legii stramo\.1987. Constantin eel Mare a ramas plna la sfir~ih11 vietii "Mare preot" pagln. sub directa pmiare de grija a 1. 7-9. Din nefericire. Bucure~ti. a produs instabilitate in lumea de atunci. :)crbanescu. Idem. in acela~i timp.Odata eu "aparitia" rnahorne5.. de colaborare ~i. iar colaborarea. p. Pro N.~i mai ales dupa Edictul de la Milan (3 13).fi romani I. 3-4. T. tulburarea ecumenicitatii generale pina in zilele noasu·e. respectul ~i convietuirea religiilor se transforma in acuzatii ~i persecutii reciproce. Arhiepiscop al Craiovei ~i Mitropolit al Olteniei. In "MB". Exceptie au Iacutunii ierarhi bizantini. XX (1970). 2. Bucurqti. p. 1. nr. 172-177. 1.ti ~i armate imperiale.sarit pentru"grabniea convertire". 347-394. nr. Ed.~i convertea pe goti §i pe huni". 966-978. . Dupa perioada persecutiilor imparatilor romani -de la Nero (54) la Diocletian (304) ..in "MB" xxxv (1984). a favorizat prozelitismul musulman. Edihlra Institutnlni Biblie ~i de Misiune Oliodoxa al BOR. 1n "BOR" LXXXVIII (1969). Diac. nr. XVII de Tomis propoviiduia . ape1indu-se chiar la eorporatii ealugare. 111 "MO". rede~teptind ereziile abia potolite in epoca ecumenicitatii.INTRODUCERE: GRJJA PENTRU MISIUNE . p. 1. 8. mai noi ell privire la va[oarea .. p. Nestor. Ecumenismu1 ia fonna respectului reciproc in fata legii care apara libeliatea religioasa ~i dreptul ei de manifestare.'ji interpretarea Sf Seripturi. p. Privire istoriea asupra sehismelOl. nr.. XXXV (1981). P. Hristos ..Primii martiri eunoseu!i pe teritOl'iul Patriei noastre. :)tiin!ificii ~i enciclopedica. Lucrare alcatuita din 111credintarea Sf.9 In loc de misiune comuna la neamurile migratoare.e~ti. 9. Sjin{i romani . David. S. 550-558 ~i altc amanunte: P. dovada a lipsei de dialog. Situatia de despartire a Bisericii cre~tine.cheia SCl'ljJtllrii. 160-172. . p. 5-6. 68-72). XXIV (1972) nr. 3-4. dar i~i insu~e~te limba stramo§ilor no~ui .5 Ulfila este d~tigat de arieni. Si din raspunsul Romei la aceasta "exceptie" s-a nascut Schisma cea Mare (1054). Sf Eretanion:ji Sl. Tiparita eu binecuvlntarca Prea Ferieitului Parinte Teoctist Patliarhul Biserieii Ortodoxe Romine.. II (1950). in partile noastre nu s-au semnalat cazuri de "suprematie". 8 lata un salt deosebit al stabilita!ii ecumenismu1ui. 224-228... Sfin. 7.. p.. Prin acuzatiile permanente Intre Apus §i Rasarit nu se fucea altceva dedt sa se incurajeze ereziile ~i sa creasca haul prapastiei despartirii.a trezit fanatismul sectelor. 128-138. 6. ereziilor:ji sectelor . 277-281. David. Octavian Ilieseu.. Sinod. in "ST'. Atitlldin. p.Nici dupa decretarea de ci"itre Teodosie cel Mare a Bisericii cre~tine ca religie de stat. 1982. 9-10.. In "Ort". de acum se ive~te 0 adevarata concurenta intreApus ~i Ril. M.i alcatuie. P S. Biblia llli Ulj/la. "schizma ambitiilor".Teotim . 1600 de ani de la prima marturie documentara despre existenta Episcopiei Tomisllllli. dar infratiti in acela~i duh al Evangheliei7 . ca dovada a libeliatii religioase a cetatenilor Imperiului sau ~i consecventei lui fata de Edict (Ion Bamea. 6 Martil'ii ~i marturisitorii credintei cre~tine sint autohtoni sau straini. nr. Comeanu. p. a tulburat ecumenismul..

280 . Speranta. 4-5.VIII CALAuzi\. T. Celclalte doua referate: Confributia /eologilor din ROlllrinia la prol11ovarea eClllllellislI111l11i colltemporan. cil Vlad repe~. iar ordinele ealugare~ti ~i erueiadele ~re~tine" inslngereaza. 111982 ~i lU"MMS". ]\1arcu. 198 I.indusiv celereligioaseY o treapta superioara a aspeetului solidaritatii a fost ap'&rarea pamlntului eomun n fata navalitorilor. LXXXIII (1965). 1. ps:ntru bunastarea Sfintelor lui Dumnezeu iserici ~i. DAR CEI CARE LA NOI AU VENIT. Crueea lui Hristos. In )ntinuare. Domnul primei Uniri. pentru a eita oaTaJ~. Reflexii asupra bisericilor crc:.ll In foculluptelor de eliberare soeiala ~i nationaia care au Intarit sentimentul de Initate ~i solidaritate. ea ~i pa1'in!ii lor. 111 "Magazin istoric". Mihai voda (1601). Ivindu-se perieolul otoman. 272-·277. "Pentru paeea a toata lumea. 92-112. Gr. p. 266-272. Prof Mircea Pacurariu. H"Tf11an Pitters. nr. Ed. p. Is/aria Biscricii OrlodiJxe ROlI/rlIIC. clerului "Andrei $aguna". eereau ajutor voievozilor romani le peste Carpati ~i toti. p. ! -2. Gh. Sa~ii. 197-201. Bucurc~ti. germanii au inteles ehemarea impului ~i au eolaborat eu Mircea cel Mare (Rovine.onjesiollaici. 8-1111921. 11r. Marcu. in seeolul al XIII-lea. nr. p. CRE~TlNA mismului. cit. de Conf. tema: Ecumenisl1lllllocal al C/llte/or reiigioase dill Romania . J0111923).. Nieop01e. nr. In "MO" XXX (1978). 260-266. dar mai ales eu Stefan cel ~fare (1475) ~i eu Mihai Viteazul. p. 7-8. p. vol. straini de traditii~e noastre.Contriburia !a u11it8tea poporului roman. Voievodlll de sillc-slatafOl. 1211923. p. Prof. nr. se rede~teapta t1matismul reiigi0s. Alexandru cel BUll. LVIII (1982). maghiarii. Biseriea Ortodoxa Romfma. eei care au venit aiei eu pace ~ibueurie au fost primi!i ea frati. ea ~i eelelalte Biseriei o1'todoxe se rugau. sa se eUl10asea i sa renunte la antagonisme . nr. art. Aeeasta :atietate intre poporul roman ~i minoritatile eonlocuitoare s-a eonsolidat. pentru unirea tuturor"! II. Uilitatea [11 cuget:j. 260-262. eu 'anCll de Hlll1edoara (Belgrad. desna!ionalizarea~i erbia.tini/or. romanii ~i-al. A 38-a Conlerinf!l illfef"(. A~a preeum "eel mai puternic ~i mai drept dintre : O. 1456). SUlIt timpurile defara prielnice pentru uhirca futuror cre:. 123'-125. a:usoeotit pamintul un dar allui Dumnezeu l de aeeea. p. Este adevarat. p. Inst. Atituclinea Bisericii l10astrefafa de cei dc alte credillte (Asoc. s-a ontinuat ~i este trainiea ~i astazi. Gr. ~i-au declarat suprematia. Biblic. 1396). 735-751. 356-365. in "ST" XXXIV (1982). 3-4. 67/1921. di. Bcleuta. David. p. In "RT". au leereat disloearea populatiei ~i au impus alte legi ~i eredinte. P. .tine. Ia integritatea teritoriuhli national. 3. DO\iczi de to/erall/a religioasa III f(lrile Romclnc.i apa1'at eu fe1'mitate dreptulla 0 viata lib era i independenta. 10 In aeeasta situatie. la un loe s-au opus invaziei mongole (1241). romanii. adevaratii eredincio~i au invatat sa se respeete. 1. 1394. EClllllenislI1ul pracfic local.i sim{iri a romanilor de preflltilldel1i III Revolll!ia dill 1948. p. P. in nr. nr. CU PACE I-AM PRIMIT Inainta~ii no~tri. Aeesta din unna. refaee veehea Daeie. 12. 1if. au fost ~i eazuri neplacute dnd rineipi ~i regi migratori. in "BOR". 277-283: II. Idem. In "RT". David. I.

comuna cu populatie mixta romana-germana . 17. 16 La momiea mitropolitului $aguna.. Centellarui independen{ei 1877-1977. in 1906: "datoria tuturor confesiunilor din Transilvania este aceea de a fi . la ·i.a cerut lui Saguna sa ridice aici 0 ~coala..:.Indr1. preotul catolic Gidafalvypr~povaduia permanent pacea ~i buna intelegere intre confesiunile ~i nationalitatile conlocuitoarc. 259-288 p. p. 1981.'jile altene fn anii 1977-1978. 7-8/1938. 19 13. 111'.. p.~i unitati nationale. in "MO" XXIX (1977) nr. reu~ise organizarea unui stat centralizat ~i independent cu toate populatiile de pe teritoriul sau. '. In acela~i timp. "anu1intelepciunii"..'. 4-6 p. Ed.. local.. Titulatura. Astfel. 15. Burebista.221. ls Razboiul pentru independenta (1877) ~i intrarea Romaniei in rindul tarilor independente ~i suverane ale Europei a marit increderea nationalitatilor conlocuitoare in viitorul fericit al poporului nostru.Antonie Plamiideala. St.. De asemenea. Lup~"" Religia stromo. Bueure~ti. rara deosebire de nationalitate sau re1igie.13 respectind identitatea etnica ~i cuItu!. Inst. p. In'. de t Justin. nr.cr~dincioase poporului".. Ec. Alldrei . un hotaritor pas inainte spre calea deplinei lib erta!. 325--331. . . Dr. episcopulhiteran Teutsch a scris un necrolog cu deosebite aprecieri la adresa celui ce a fost "mare frate". unirea provinciilor·locuite de romani s-a destramat din cauza interventiilor straine. 18..ela~i Teutsch (ajuns arhiepiscop) declara . Biblie. In "Dascali de eugel.269. 14 In acela~i timp.. Bucure~ti. Si pentru populatia de peste Carpati se iveau zorile pentru m. 332-337.i sim!i}"e romaneasca . De aceea. A<.meni :)i Indreptalar de vrel111tri.. p.RT'. s-a ridicat un Ioca~ de cultura. in . cantribu/ie ia 1mitalea paporuiul roman .fii a ral11as pentru totdeauna. religios al fiecarei nationalitati din Transilvania. p. 397-410. acela~i lucruil face ~i Voievodul unirii tuturor romfmilor. ·i· Antonie Plamadealii. cirmuitor deo(l. Dupa 1601. in 1861. 16. . p. in comuna SinOotin.i .B()R'' XCV (1977). s-a intarit sentimentul de fi'atietate al celor ce scoteau din pamint resurse ~i bogatii pentru toti locuitorii. t Nestor. 590 n. 341-355 §i nr.. . Aspecte ale vie{ii spirituale . 1981. cu populatie romana-maghiara. 0 candela perl71anenta 111 Sallctual1li Ileamuilli: Milwi.. p.. 333-337.5-6..111tregull1l~ 5-6 al revistei "BOR" XCV (1977) este:clt. Contribu{ia patriotica adusa de clerul dinpa.l1 pastoral al Arhiepiscopiei Bucure~tilor". 1859 15 a insemnat desavir~irea Revolutiei de la 1848. Unirea Principatelor din 1859 a trezit sentimentul unirii tuturor romanilor de pretutindeni ~i fhitietatea cu toti cei ce traiesc d~ veacuri alaturi de ei.lmator1. XIX regii daci".~i bine.'itiinja unitCi.la sfintirea Catedralei mitropolitane din~ibiu. 14. 19.l·ilor. dar cOl1.Voda Vileazui.. 212.INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE . 9/1938.'laguna. in . oficialitatile din Altina.dicat "Centenarului Independentei". 17 In aceea~i epoca. exemplu luat ~i de unele publicatii de limM germana din Transilvania. ".. in" Dasca/i de cuget. p. Biserica Ortodoxa Romana redipatindu-~i autonornia.

trebuie sa ne intllnim in Hristos". conform pr:incipiului de autodeterminare. Astfel.). ci ~i de drepturile legitime ale poporului roman pentru unirea ~i formarea unui stat" (subl. A urmat. sa~ii din Transilvania se pronunta. In fata marilor prob1eme ale unitatii poporu1ui nostru. Consiliul national sasesc a aderat la Actul romanesc la data de 24 decembrie 1918. ortodoqi §i protestanti. la Media~.xx CALAuzA CRE. in Congresul de la Timi§oara. din august 1919. in emul 1920.>TlNA Razboiul intii mondial a adus' ia:ra~i grele ineercari pentru tara ~i fiii ei. unirea Transilvaniei eu Patria-mama. Saluta cordial poporul roman ~i 11 felieita p'entru implinirea idealurilor sale na!ionale.). romano-catolici. indiferent ea erau romani sau de altenationalitati. * Dupa primul razboi mondial a rei:nviat traditia convie!uirii fratesti a eredincio~ilor. confesiunile minoritati1or conlocuitoare au urmat rea1itati1e timpu1ui. au loc intruniri intre §efii de culte ~i vizite ale reprezentanti10r sau intiistatatorilor de Biserici de peste hotare. hotarind: "Avind in vedere unirea Transilvaniei cu Romania ~i fiind convin~i de importanta mondiala a acestui act. greco-uniti. evanghelici-luterani. De acum.ortodoe~i. Romania s-a desditu~at denavalitoriprin epopeea nationalii a Mara~e§tilor. parintele Gala Galaction a salutat pe premergatorii no§tri: "Noi. care a ineheiat proeesul istorie de desavir~ire a statu1ui nati~nal unitar roman. alcatuit din 40 de membri . n. refOlIDa!i. n. ~i dreptatea a fost de pal-tea eelor napastuiti. Inraptuirile na!ionale ale romanilor au fost de mare folos~i )TIinoritatilor conlocuitoare. s-a incercat stoparea prozelitismu1ui eonfesional. La purina vreme. dupa Adunarea de la Alba Iulia. in Palatul mitropolitan din Bucure~ti. s-a re1uat practica "ega1itatii religioase" Inscrisa In Constitu!ie.in contextul Mi~carii "Alianta mondiala . Poporul sasesc ia act nu numai de un proces istoric de importanta mondiala. ~vabii din Banat. La prima intflnire a teologilor ortodoqi romani cu teologii refonnati. unitarieni ~i armeni . pentru unirea Transilvaniei cu Romania. rom ani ~i maghiari. in sincere ~i profetice cuvinte: "SecoIe de viata comuna ne-au invatat sa apreciem pe vecinii ~i colaboratorii no~tri la justa lor valoare.. la 1 Decembrie 1918. Conferinta Cre§tina pentru Pace). De observat ca inaintea constituirii celor mai importante organisme ecumenice (Consiiiul Ecumenic al Bisericilor. ~i experienta din timpurile din UlIDa n~aracut dedt sa ne intareasca convingerea ca numai unirea cu Romania va putea sii'ne ofere garantiile suficiente pentru existenta $i progres. Biselica Ortodoxa Romana a initiat un Comitet local al cultelor (1925). in vederea intaririi sentimentului de unitate. au hotarit aderarea. Conferinta Bisericilor Europene. ~i una ~i alta din aceste hotariri tinzind la consolidarea statului national unitar roman" (subl.

~i fata de posibilitatile asigurarii unui climat de intelegere ~i colaborare. 269. Datorita prestantei ierarhilor romani ~i activitatii lor I1eprecupetite spre binele tuturor locuitorilor Romaniei. au u:rm'at 0 serie de realizari ~i in domeniul bisericesc. p. "lini~te in Balcani ~i 0 pace mondiala" (Bucure~ti. 1938). dar unii reprezentanti ai cultelor nationalitatilor conlocuitoare manifestau oarecare reticienta fata de noua situatie. fntrunirile interconfesionale fuseserii {inute conventional §i fntfmpliitor. Cristescu. Gr.. Gurle al Basarabiei. p. De acum se deschid noi perspective incercarii de apropiere intre Biserici ~i confesiuni pe plan international. local. Lupa~. dar mai ales se trece la pacea ~i lini~tea din familia romaneasca prin promovarea ecumenismului local ~i incercarea de a i se gasi un statut de organizare liber-consimtit in noile conditii create dupa 1918. Interesant de retinut este di delegatii Bisericii Ortodoxe Romane propuneau ~i altor Biserici. "intarirea Ligii Natiunilor ~i colaborarea tuturor Bisericilor cu aceasta" (Sofia. cu mijloacele lor specifice. rara un plan de activitate.Puncte de vedere pentru dezlegarea problemei religioase in zilele noastre. Ec. . la 1 Decembrie 1918. p. 20.INTRODUCERE GRLTA PENTRU MISIUNE . 1926). idem. incetul cu incetul. XXI pentm promovarea prieteniei internationa1e prin Biserici" (1914-1948).l0-1211924. Daca pina la aceasta data. De aceea era 0 necesitate ~i desavir~irea autocefaliei ~i autonomiei Bisericii noastre prin ridicarea scaunului de Mitropolit Primat la demnitatea de Patriarh ~i recunoa~terea noii forme de catre toate Bisericile Ortodoxe surori. au fost numeroase intilniri la Centrele eparhiale ale vechilor provincii romane~ti. 1. 262-273. 8-1011923.. de oferire a ospitalitatii. La dezvoltarea generala a tarii a natiunii romane contribuisera. . cleml ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe Romane. indoiala clericilor ~i pastorilor de alte nationalitati a fost treptat inlocuita cu increderea. Cluj. in special mitropolitii: Nicolae Biilan al Ardealului. Conferinta de fa Sinaia. 1933). Prof. Pe linga Mitropolitul Primat ~i apoi Patriarhul (1925) Miron Cristea. Episcopul Vartolomeu al Rlmnicului ~i multi altii. au militat permanent pentm intelegere ~i pentm instituirea unui dialog bazat pe teme teologice.. de acum libeml consimtamint ~i increderea in efectul bineraciHor al libeqiitii religioase i~i spune cuvintul.. Contributia preofimii romdne din Ardealla razboiul pentru refntregirea neamului. Contribu{ie la unitatea . nr. dar acestea nu aveau 0 bazii tematicii de dialog sau apropiere. in conferinte mondiale: "infratirea nationalitatilor conlocuitoare" (Atena. Nectarie al Bucovinei.20 Odata inraptuita unirea tuturor romanilor ~i desavir~irea statului national unitar roman. Sebastian Stanca. Dr. Ierarhii ortodoqi cautau modalitati de intelegere. Prof. Este adevarat. ierarhii.I925. 312-313. In "RT" nr.

cum sublinia Patriarhul Iustin. instal area nr. p. 486495.eu intiistatatori de Biserki ~i culte . 583-592.. In "BOR". 293-294. N. vezi: Epislola Prea Sfil1filor patriarhi ai Bisericii Catolice Orientale despre credil1{a ortodoxii . 611924.23 ~i mai ales intarirea unitatii Ortodoxiei. Patriarhlll Romciniei. pentru inte1egere ~irespect. nr. p. 268-273: Gh. 22. 80-112. cu deosebit ecou international. Arhiii). Ideea ecu71lenicitii{ii /n vremea deJa/ii. 1 ]/1925.. 513-515. dupa putinta. Biblie. Ideca Ulllli sillod ecumellic a lui kliron in '. 222-228. 157-169.in "Rt" nr. 111lllfnarea Decretului de recllllOa9tere ca Patriarh . ' 25. t Miron. p. Congrese1e biserice~ti ~i teo10gice dinacest timp (Constantinopo1 ~i Vatoped 19231924) au fost sustinute de catre intreaga ortodoxie. Balan.BOR" nr. p. 0 slea a diploma{iei mondiale: N. 72-74. 674-710. el este eonsiderat pionier al Mi$c(irii ecumenice ~i Intiiul ierarh ortodox care a propus pregatirea ~i intrunirea unui Mare ~i Sfint Sinod al BiserieiiQltodoxe. Opillii asupra pregiilirii "S{flltul1li 'Ii Marellii Sinod" .sau pestehotare . 511926. ajuns Mitropolit primat. Scriban.. Patriarlzia romcineascii. in "Rt" nr. 21 1.alBisericii Ortodoxe in "Ca toti sa fie una"". Vom incerca sa amintim citeva>actiuni ecumeniste locale. 33-36: idem. Bucure~ti. Idee valorificata de t Antonie. In "BOR" nr. ~i-a adus fiecare. ierarhii romani au: cautat in tara . 23. Ideea este veche. p... p. David. 26. PATRIARHUL. Mitl'Opolit primat al Romanlei . in "MO" XXXIV (1982). nr. nr. 24. in "BOR". 711925. 'in "BOR" nr. 65-67. ROMANA. 7-9. 5/1884. fost episeop al Caransebe~ului. Scriban. nr. in Idem. CRESTINA III. 911924. iar suecesu1lor se datore~te si delegatilor Bisericii Ortodoxe Romane)n ace1a~i timp.mai ina'inte "Epistola Patriarhilor Orientali 1848" .contributia la realitatile vremii pentru pace ~i spre mai bine. p. 26 A unnat Conferinta de la Sinaia.. p.'.. . 1111925p. Arhim. 100-105. p.. p. Chemarea Bisericii Ortodoxe. Alegerea. (22-23 sept. 111925. 22 . nr. ale patriarhilor Bisericii Oltodoxe Romane care. Aeeasta intrunire a fast un preludiu al fntaririi 21. in "BOR" XCV (1977). Doctor in teologie.25 pentru apropiere ~i colaborare. ierarhii sau reprezentantii Oltodoc~i romani erau pmticipanti san rnartori 1a marile intruniri internationale (ParisTrianon. Inst. p. nr. 590-66R.iu misiunii ~i Ecumenismului local. Ciuhandru. 1011925. 6~711921. IN BISERICA ORTODOXA. cum eerea Cartea pastoralu a Mitropolitului-primat Miron. 347. Titulescu. 342-349.24 Pennanent seracea ape1la credincio~ii diferitelor culte pentru "inchegarea suflete10r in simpatie pent\U imparta~irea practica . Cite va piireri [njl/rul ideii 11l1ui Sinod ecumenic. ~atriarhul M i ron Cristea (1925-1939) este cel care a cautat sa oficializeze ~i sa creeze un statut propi. Arhim.l924) a Ligii pentru infratirea popoarelor prin Biserici.'Scriban. 690 ~i nr. PJ. 411924.sa obtina 0 "apropiere a bisericilor".eu reprezentan!ii eultelor minoritati10r eon10euitoare . Ed. 511909. p. p. nr.Imediat dupa ineetarea primului razboi mondia1. de Dr. 7-8.. 1922-1923).1979. (Ii: Justill lvfoisescu. " .XXII cALAuzA. AUTORITATE ~I INSTITUTIE AUTONOMA. ~i cu preocupari literare (s~a ocupat de viata ~i opera lui Eminescu). p. ~I AUTOCEFALA.

Actiune'a I1Jisionara a Sibiullli in America. RegilJ1ul general 01 cll//e/or . 30. :'::. XXXVI (l925)~')1J. 125~ 132.unui Mare Sinod ortodox30 . S. 32.. teza reluata. Vizita in Anglia ~i contactele eu personalit~ti.~J '! 27..~tlificiul "A~ezal11intelor romane~ti" din Iemsalim (astazi Str. 411932. ill "RT"'. In acest sens. Sn928 p. Incurajeaza scliHhbul reciproe de profesori ~i studenti teologi.. Hr. p. pe'. XXIII ecumenismului local in formare. 93. ~i libertatea constitutionaEi.. p.. " ""1""" Atena. de Pro 1.Rt". . Tirana.. . l\Jarcu. Conf'erill!Cl de fo Sinaia ccrea mat ales "unirea Bisericiloi·"dinBalcani .' din Romania primesc 0 noua forma. 32 Acest prineipiu este valabil totdeauna pentru toti cei ce il1!eleg sa traiasca InpEt'ie pe acest pamint. lOS~109. illS.. 1935) si viziteaza Londra (1936). 2/1925. '.. Miron ~ Patriarhul a cumparat terenul pe care este ridrcAt'. pentru pregatirea unui Sinod eeumenic:. 385~ 394.et{l~ziastice din diferite Biseriei au avut 0 influenta deosebita asupra stringerii fOIl). socotind cHltele ~i minoritatilc coniocuitoarc "cgale ~i responsabile" fata de tara comuna. • .' nr. cheama Ortodoxia la intekgeiea momentului. nr.\'n "BOR" 111'. ill "Rt'\:'w.'.~ .r~Siltni...R. Biserica or/odoxa in fari/e BalcClnice.iI?~storaHi gasesc In pcrsonalitatea Patriarhului Miron un sprijin permanent. 2~ 3/1928. p. simpatizeaza cu mi~carile ecumeniste de tineret. Legeatllltelor a fost votata. i'tl.i'3!. p. activitatea misionara .]i Focul eisacru: Bi:s~. 416~42 J. T. 260~28S. in "Candela". Svi~tei 46). Patriarh1l1 Miron Cristea. 31. 31 Presa bisericeasca. Alegerea "~I instalarea fnfiiu/lli Patriarh al Romdniei.~nia.r' ' Odata eu alegerea ~i instalarea primului patri~tfal Romaniei in persoana lui Miron Cristea (4 februarie 1925).). 28. in "Rt". SCOl'obet.<" - ~ i i'~ i _' "~. P. Belgrad ~i cheama cre~tinii ~i Bist1rj. 7~811938 p. 6/1928. J 85~187: Aurel Radu.. a reorganizat misiunile ortodoxiei rOl11ane~ti InE-uropa OceidentaUi $i mai ales in Canada ~i SUA. Gr. De fapt Conferinra de la Sinaia a fost organizata de" Ligapelltrll fnjdltirea popoarelorprin Biserici . trad. 365~367. Tr... Bucure~ti. cit ~i largirea orizOlitutuipentru viitoarele organizatii cre~tine mondialeY ...ica Ortodoxa.A§ezamintele ron1{il1e. avind in vede~~. 111 "Rt" nr. 293~294.s~j)U11Ultesc: Sofia. 7~8.•. JIll 92S. 16J~163. Rom.~ti de la Locurile sfinte.'. . III "BOR" nr. 674~ 710. nr.28intelegerea. ~ a~aCUllls"a'aratat ~ demonstrata §i amplificata de cah'e 1.apilor de pretutindeni In jurul vetrei stramo~e~ti: Romania .. "29 Patriarhul Miron Cristea lanseaza Chemarea.. SI1926... p. nr.. P 99~1 00 ~i 5~61l925. p.. 1/1925. Candea. p. 1l1'.lNTRODUCERE: GRlJA PENTRU MISIUNE. R. p.BOR" nr.11~121l934. 480~487.. Mihalcescu in "BOR". extinde relatiiIe de dialog eu Biseriea Angliei (Conferinta de Ia Bueure~ti. 111 perspecti\'a N01l1ui Sinod ecumenic.9ile Ia "unire ~i intelegere. A~a cum am vazut. Antonie al Ardealului. Principiu/ ocrotirii celei deopotriva . 3~7 p. ". Pe brg: Biserica Ortodoxa Romdlla ~i celelalte con.t". 1929...l11i1ga intelegerea localii dintre Biseriei. .... col~~~~area ~i dialogulintre cultele ""'.. n. 29. nr. p. intrunirile frate~ti din Balcani. (sub!. Si pentru pelerinii rOlTIani de pret\itindeni a ridicat Ia lerusalim ~i lordan loca$uri Oliodoxe numindu-se PIna asta~?.

Istoria se repeta 1n ceea ce priw~te imixtiunea 'in treburilc noastre. 211929. . 419432. s-a discutat ~i problema "serbarii" Pa~tilor. un act cultural. p. In idem. pentru cerintele Altarelor striibune s-a intensificat activitatea editoriala ~i grija pentru loca~urile de cult prin cQmpartimentele Institutului biblic :ji de lvfisiune Ortodoxa al carui organizator a fost tot Intiiul patriarh. Despre Cre"tinisl1l111 social. Craiova.1n "BOR" nr. p. p. 811925.. 116-· 12 J. 7-14.a actllalii a Apostolatlllzri laic. care au avut irtflVcenta asupra tuturor cultelor ~i credincio.35' Patriarhul Miron Cristea intelegea "unirea Bisericilor" nu numai ca un act uman. ~i Refimna calcndarillui. Hr. 156 p. In aceea'li perioada se reinnoie'lte traditia tiparirii Calendarelor ~i "almanahuri1or" cu specific regional. nr. 'in "BOR".90-98. . \01. 111925. p. Scriban. Gh. F oarte frumoasa fraza.JvlO". Arhim. Acest fapt a constituit 0 bai~b'toncreta a Ecumenismului practic local a perioadei. Inaltul ierarh a inteles sa faca sau sa accepte unele modificari in slujire ~i sa puna bazele unor noi mijloace :ji metode misionar pastar:a. S-a intensificat pastoraria 'Ii s-a reorganizat inva\al11Intul. de apropiere ~i ecou cu adevarat ecumenic a fost trecerea la fndreptarea calendarului (14 octombrie 1924).veniti la Hristos" 'Ii 111ai ales co1eqia "Izvoare1e Oliodoxiei" Cll seJectari din principa1eJe opcre ale Sfin\ilor Parinti 'li Scriitori biserice~ti. 7-8/1929 p. in permanenta. Ghica. 37 In acela~i timp. 415-422. Lcgat de calendar. Scriban. 1"50-159. a lui Traian Cri:. nr.ciia baza acestuia trebuia sa fie convingerea in "chemarea lui Hristos". 1984.i10r lor de diferite minoritati conlocuitoare. nr. Chestillnea calendarulrdunlversal. Pc treptefe sllljirii . 1a Roma. p. Patriarhul Miron cauta fonnar~a unei con~tiinte patriotice comune. I!] 925 p. de Arhim Scriban. dar ~i con\inutu1. Protest fmpotriva cOl/cO/:datll!lIi In "BOR" nr. dovada: Carte pastorala. nr. 3/1926. 36 In acest sens.A CRESTINA Rolul social al preotului ortodo~ de-a lungul istoriei este in atentia timpului33. Gh. In "BOR" nr.. 7/1924. 41-12!1 931.an ca cpiscop a1 romanilor "uniti" din Transihania . responsabil. a unei fratietati de traditii seculare impreuna. 72-79. p. !nvafamintul religios ll1 nOlll proiect in idem nr. t Teoctist. G. 226-231. 211926. 35. dovada ". 537-·556. Carte pastorala (a Episcopu1ui Varto10mcu pentru 1amurirea 'indreptarii calendarului). nef0l1at ~i nici politic-adeziv. nr. Allliare ale facultati10r de teo1ogie. IV p. dar mai ales: Clzestillllea calendarului.105-108. p. dupa hotar'irea ~i dczbaterile de mai 'inainte. UiiPlllct important al inlaturarii diferentelor de sarbatori ~i aniversari dintre cre~tini. idem. in "BOR" nr.PY linga intruniri intre reprezentanti sau ~efi de culte. Colec!ii cu lucriiri Didactice ~i "Seria teo1ogicii". 49-53. nr.. 1'. 457-465. in "Rt".. p. Arhim. 511931. Maior. 33. slujitorul a fost cu tunn~ ~i pentru turma. Nane~. 34 Atunci dnd furii au venit ~i vigilenta s-a intarit ~i este durer9asa constatareaca unele Biserici au folosit prozelitismul pentru "deschilinirea" roll1anilor (1700) sau pentru supunerea lor unor stapiniri biserice~ti straine (1929). s-a alcatuit ~i s-au tiparit cursuri etc. 560-564. Necesitare. Calendarul cre\~til1esc. Spre 0 pastoral15. p. aceasta est~pozitia cea reala.. de pastorire ca patriarh a lui Miron Cristea: calendarul comun. Chestillnea calendaruilli in Biserica Ortodox{l. 811923. In idem nr. nr. Problema 1I11irii Bisericilor cre!jtine. 37. p.XXIV CALAu:z. Bib1iotcca popu1ara: . Editura . a noastrii. 34. J 2. Unde-i tllrma acolo-i ~i pas/oml. 611929.!\§gerea". idem. de St. 1a t Nestor Vomicescu. 311938. 929~930.1e :ji cultural-educative pentru clent! :ji credincio:jii ortodoqi. in "Rt". Berechet. 36. 148-150.

628-530. 1011938. ~i 15 noiembrie. 801-802 ~i "i" Antonie Plamadeala. In "BOR" nr. ". . Calendar de il1ima . in "BOR" nr. idem. a decedat in afara tarii. t 14-454. Patriarhul :vIirol1 . la Caimes-Franta. De$i pastorirea sa a fost In vremuri tulburi. 5-611938. nr. 154-159. p. cu studii la Chi$inau $i Kiev. StaniJoae. 111 "Rt". Minerva. Patriarhul Miron Cristea. III. p. nr.(6 martie1939).~terea narionala. 389-410. Loichi!a. p. In "Tr".. el a 38. 412-414. ziare duhovnice~ti. nr.. . p. s-au aprobat regulamente noi.. Miron Cristea a fost un mare patriarh. Tradllcerea Bibliei. op.39. 1984. p. 38 Pentru nevoile credincio~ilor s-au tiparit carti. 811932. 211939. xxv Pentru pregatirea viitorilor preoti au fost intensificate "cursurile misionare". eminenta personalitate pOlitic a. nr. passim. Sf Scriptllra ill milia preotului. Eminescu ~i Patriarhul MiIvn.yi rel1a. p. cit.39 Patriarhul Miron ini!iaza tiparirea textului scripturistic revizuit de catre profesorii speciali~ti Vasile Radu ~i Gala Galaction ~i se imprima Biblia din 1936. in timpuri de prefclceri sociale radicale. 41 2. V. indiferent de credinta religioasa sau de apartenenta etnica. Pacurariu. p.. in "BOR". Patriarh. p. Patriarhul Miron.. in "Rt". Biserica . este $i COl1stitutia din 1938 care prevede .. Patriarhul N i cod i m Munteanu (1939-1948). Patriarhul Miron Cristea. p. Un inceput promitator pentru cler $i credincio$i I-a Iacut patriarhul Miron ~i prin initierea mganizata a traducerilor Sfin!ilor Parinti in limb a romana prin seria "Izvoarele Ortodoxiei". un patriot neinfricat $i 0 com~lexa personalitate.lbidel71. Biblia de la Bltcure~ti ce "s-au darllit neal71l1llli rOl71anesc" la anul 1688.. 2-3/1939. . p. Nichifor Teodor. 437-440. diplomatica $i ecumenica.. in "Dascali de cuget. Studiu introductiv ~i note deAntonie Plamadeali'i. in "Candela" nr. Bucure~ti. 40 A~a cum este bine ~tiut. 39-44/1985. Ed. oferind Bisericii $i culturii romane$ti un dar ales. Biblia de la 1936 ~i amtarurile ei. 653-657.INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MlSIUNE . 411937. 664-666 ~i D. in idem. Instruc{illl1i privitoare la predarea InvaJamfniullli .. Miron. . -W.. Miron Cristea a Iacut pmie $idin forurile conducatoare ale statului (regent. 411939. 1211932. p. prim-ministru). Dr.. reviste cu continut variat ~i mai ales s-a incurajat ~i s-a continuat traditia tiparirii "almanahurilor calendare" specifice tuturor provinciilor romane~ti. Ortodoxia ~i cllituret romaneasca. libertatea absoluta a con$tiintei" ~i conditiile de manifest~re religioasa (Ali. FUltuna. Patriarhul. 2 ~i 6. M. Ilarion Felea. este continuator al traditiilor de fratietate Intre cultele din tara noastra. Influen!a sa a fost d~osebita $i 0 dovada de intelegere pentru con~tiinta tuturor locuitorilor Romaniei. vol. 8 ~i mai ales 19). Si daca "Biblia lui Serban" (1688) fusese tipiirita pentru toata suflarea romaneasca. D. Edi!ie !ngrijita. p. iar rama$ite1e sale p~hninte~ti au fost aduse $i depuse in Catedrala patriarhala. in "Rt" nr. Pagil1i dintr-o arhiva inedita. 15 oct.& iron ~i Biblia. nr. 217-241. Gindul permanent al Intiistatatorului era la Sfinta Scriptura. 53-56 . 5. 148-150. s-au emis circulare patriarhalesau eparhiale ~i 10cale.. M. ~l. Idem.

273-274.2/1940. din 1929. p. dirz pentru apararea credintei stramo~e~ti. format in ob$tea Neamtului $i Lavrei Kievului. Articole ~i studii. Legaturile de apropiere ~i conlucrare slut mai necesare ca oriclnd". 42 Chemat la responsabilitatea de. in calitatea de Episcop de HU$i $i apoi 10c!iitor de Arhiepiscop al Chi~i:naului. Patriarhul Nicodim tipare$te cunoscuta lucrare: Istoria biblidi (traducere dupa Lopuhin). clerului ~i credincio~ilor oliodoc~i crediuta ~i viata nepatata " . p. Bulat. la mentinerea ~i consolidarea 42_ Arhim_ Iuliu Seriban.Ti111u~. cu intuitia unor prefaceri in viata credincio~ilor sai $i a lumii de atunci. Colan. Rom{/nii ...43 Fala de ranirea demnitatii nalionale a romanilor. Seriban. cu scrisul. Biblie al BOR. predici ~i pastorale ale Intiistatatorului. Nicodim Munteanu a fost ridicat la treapta de Patriarh al Romaniei datOlitaevlaviei. ca student a1 Patriarhiei Moscovei. Inst.XXV] CALAUlA CRE$TINA cautat mentinerea echilibrului. 7-8/1939. Opri~. respectil1d lasamintele inainta~ilor. In idem.'em patriorh . 36-110. sa vedem biruindnecontenit duhul dragostei ~i al intelegerii frate~ti care trebuie sa stea la temelia tuturor lucrurilor cu caracter ob~tes~ ortodox . prin incheierea umilitorului concordat cu VaticanuJ. Nicodim patriarhul a rostit cuvinte de condanmareferma. p. 442--448. Al doilea pu/riarh. " Referitor la celclalte culte.. cunoscator a1 realitatilor religioase ale romanilor Oliodoqi din pa11ile de Rasarit ale tarii. 1.'}tillatotea rasariteana. straineneainului romfmesc $i sufletului sau cre$tinesc. l<v'demnitate.'ji cre.'ji ullitatea bisericii rGl71ane. 335-357. 765-778.. Patriarhul Nicodiin se arata blind din fire.. p. In "Rt". ci ca slujitorul lntelept al chiliei sale (ca oareclnd Daniil cu Stefan cel Mare). A. Pe larg Mihai Fatu. p. nr. 1012/1939. Inaltul ierarh. In "BOR" m'. Biserica neal7l11llfi. Inca de la inscaunare.. 43. t-9/1943. 474-4 76. Cu toata amaraciunea vremii. se sublinia:. In Sc. Bueure~ti.. III "BOR" 11L 5-6/1939. G..111 "BOR" nr.'}i sanatatea poporlllui. in "Rt" . cu sfaturi. Biserico Romaneasca din Nord. Teologia misionara. 111'. 5-6/1939. T. punind in mina preotilor o noua plato~e pentru protejarea credincio$ilorno~tri de bintuiala ispitelor celor inveninate cu idei razboinice.dar cu larghele pentru "convietuirea tuturor credincio~ilor ~i respectul intre nationalita!i".Vestul larii sub ocupolio hortista 1940-1944. p. cerea ierarhilw. 499. " .Problemo misionara. 5-8/1940. 277-280. 44. Axente. 1985. fni"BOR" nr. p. . Ed. Patriarhul Nicodim s-a orientat nn ca un diplomat ~i om al timpului. teoJogilor .1ntlistatator al Bisericii Ortodoxe Romane in vremuri de restri$te.'j/i. N. p. p. culturii $i meritelor sale.i clericilor/1 indemnau la unitate. 259-279. 9-1.. Preo/ul. fata de imixtiunea in viata poporuJui nostru at it de incercat de-a Jungul veacurilor. cind fascismul~i ideologia acestuia incerca sa striveasca umanul ~i sa distruga "semintiile" ~i mai ales hatiunea iudaica. in timpuri deirtstabilitate politica. Arhim. teroare $i amenintari. In "Idem" nr. Calug~r imbunat5tit din cetatile de cultura $i din vetrele de evlavie ale minastirilor Moldovei.56/1946.rtso [J rea irenica. "Scrisoorea irenica ". 111'.

. GRIJA PENTRU AIISIUNE. : p. ci ~i eve:q:lmentele. de ada nadejde inspre mai bine celor in neeazuri ~i in nevoi. 383-356 ~i Pastor ZoltanAlbu. 49. in "BOR" rtr. Bucure~ti. Ispir. 48.e§Fi 150 dar mai ales s-a eonsolicfat "respeetul dintre euItele din Romania".' 7-911943.4/1940. T..nr. 85-96 ~i indeosebi Pastorala. 3-411945. 4.7-811946. 8139/ 1944). Coman. . 146-156. 1-211942. N. Idem. 0 nouCt edifie a Sfinteificripturi. in "Ort. p. de a incuraja. la "intarirea eeumenismului contemporan". p.. Gr. nr.INTRODUCER£. nr. nr. timpul nostru nu-ipentru polemica. p. Ce reprezinta astazi Biserica Ortodoxa. 1-9. 10-12/1943 p. Cultura clemlui. Patriarhul biblic -cpmj se mai spunea lui Nicodim. ".. cerea eu insistenta preotilor intensifiearea misiunii pentru stoparea prozelitismului seetant ~i intarirea ecumenismului traditional al Biserieii Ortodoxe Romane eu cultele. 50. p. T. N." XXXVI (1984). Biserica Ortodoxa Romana ~i-a continuat misiunea sa de veaeuri de a mingiia. 1l1tre Bisericile Ortodoxe:ji protestan!i. Statui Democrat :. VeacllI ortodoxiei misionare. p. Mitropolitul Nicodim. 377. in "Rt". nr. in "Rt". Mladin. Liturghia ill via!a rOJ!laneaSca. Biserica Iloastra iji eCUlnenisl1lul contemporan. . trad.. ". 1. '4-6/1943 p. T. in "Rt" nr. 462-464. nr. nu este suficient sa ~tii numai liturgisirea . p.48 s-a reorganizat invatamintul teologic. fiindca" .. Viata creijtina practica. 9-10/1944.i Biserica. Savin. p. in "BOR" nr:11-1211943.umenice In Bllcllre:jti. Acela~i. Crainic. 1-2/l 940.487-516. 507-529. Transfzgllrarea romanismullli. p.nr.179-182.u trimis delegati la eongrese eeumeniste pentru prestigiul ortodoxiei roman.. 10-39.. 523-524. 211944. ca . G.. Marcu.~tinata!ii (Mesajul ConsiliuluiJ\1i~ciirii Ecumellice pentru infralirea popoarelor prin Biserici'i). Ortodoxia romalla. 135-138. la "dragostea frateasdi intre Biserieile Ortodoxe". S-au tiparit caqi neeesare cultului pentru "intarirea misiunii". in idem.. 3 .. p:.. de Prof. p. 9-10/1944. in "BOR" nr. XXVII mo~tenirii. 525-530jn nlll71ele cre. 47. 30 august. ' 46.. indatoriri aciitale ale Bisericii Ortodoxe Romane in idem. G. 526-531.. V.. p. M.fimcfie ellropeana. G. in "Rt". eu eredincio~i apaqinind minoritatilor eonloeuitoare.:~~~~ Patriarhul Nieodim tipare~te. Ispir. Bisericclnoastra . nr. in idem. 185-206. 1-211946. nr. 9-10.. Cre:. ".til1ismul >~i cultllm romana. Popescu. Ca ~i inaintfl. Colaborarea ecumenica premergatoare lvfi:jcarii e(. Reluarea legaturilor ji"a!qti dintre Bisericile oi'todoxe ale RuS{ei :ji Romaniei. s-au intensifieat legaturile eu parohiile ~i eparhiile Ortodoxe Romane de peste hotare. Trebuie seria Intiistatatorul Biserieii Oliodoxe Romane . dar cu trimiteri 45. In "BOR" nr. p.45 avem nevoie de 0 apropiere reala intre Biserieile noastre. p.i940passim.1-211941.."sa eUl1?aSCa toti preotii slujba lor. in "Rt". p. in idem. Nicolae al Ardealului (nr. 5-611943. imbold spre eCllmenicitate. Era anul constitllirii Consiliului Ecumenic al Bisericilor III devellire (1938): Preocllpari eCllmelliste . "de 0 eeumenicitate in devenire . V.49 ~~a:. Marell. 47 Cu toata greutatea razboiului. pe linga muIte aIte luerari. in "BOR" nr. in idem. ci el este irenic . I. 358-379. Dreptul1aviata al flatiunilor mici. p. Petre Vintilescu. nr. 269-270. 46 Con~tient de ceasul momentului. de Gr.

nu numai ca n-au in!eies problema calendarului.XXVIII CALAuzA CRE~TINA pentru scopul misionar binecunoscut (1943).175~ 184. In "BOR".· Antim ~'-Jica.57 Aceasta a fost un testament peritru Venerabilul parinte Nicodim. 51. 55. p. In octombrie 1944. ". ". . 66. Ibidem.i-linvata. 219~223. 54. in "BOR" nr. . 672. "53. p. nr. al dragostei de tara ~i de ideal. p. 57. A~a cum se ~tie. Biblia rOmclneaSCa. nr. in "BOR".i cititorii romani. "ORIENTARI" NO! eu prilejul eliberarii tarii de subdominatia fascista.. . Comitetul redactiei revistei "Biserica OrtodoxaRomana" chema pe toti slujitorii. 1 (5).i pretutindeni. Patriarhul Nicodim trjmite clericilor .. vietuitori impreunii in Vatra monahala a Neam}lilui. p. nr. congresul respectiv ccrca fata d~ ace~tia "dragoste ~i interventii . destul de dureros multi calugari lndaratnici.. fiindca boala a inceput sa-lchinuie ~i n-a mai putut activa eu rabdarea specifica monahului. ierarhii ~i c1ericii romani au protcjat de furia fascisto-ariana pe mozaici.. p. In "BOR"..54 IV VEAC NOU.. in "BQR" nr. Mi!jcarea bibllca.52 care cerea " .. ci l1n sfl1diu exegetic ~i un indrlflnar pentru citirea ~i intelegerea Sfintei Scriphlri (Bucure~ti. 5~6/1941. dar $i pe ceilaIti'de aite culte §i nationalitate la raspun. Gala Galaction. Nici unul din culte . III Basarabia. Pastoralii din 2 noiembrie 1944. p. ca ~i vrednicul (inainta~) Miron.. 672~673.. Pastoralii . s-au declarat impotriva Hotaririi din 1924.. 7~12/1944.56 Din indemnul ~i sub directa indrumare a Patriarhului Nicodim. sa continuie lamurirea asupra necesitatii "indreptarii calendarului". in idem. in Romania ca. 1~3/1945. 4~6/1944. 1~31l945. adica omenie ~i mare curaj ... 51 Pentru consolidarea ecumenismului local.1944. Credin!a religioasa ina1ta pe om . 52. indifercnt de credin!a lui.. ". De [apt nu este numaio Prefafa.55 Intr-o altaPastoraia a sa Intiisti'iti'itorul Bisericii Ortodoxe Romane accentueaza latura misionara a iubirii de Patrie care face parte din chemarea la preotie: "Patria are nevoie de lini~te intocmai ca. insofind-o cu traditionala ~i autoritara Prefafa pastoral-misionara. p. dr. 53. Semneazii "Comitetul Redactiei". iubire pentru semenul sau. al iubirii de aproapele.i credincio~ilor ortodoc$iromanio mi~catoare Pastorala "pentru prosperitatea tuturor. bun al timpului: "Noi nu putem uita 0 clipalucrarea savfr~ita de to ate cuIte1e. 56. 111: 1l~121l945.un organism dupa 0 boala cumplita". la 23 August 1944. fiindca. A cautat. 281 ~286. ci. oridirei religii bunatate.' Arhim.. credincio§ii ... la indemnul Patriarhului Nicodim.. p. . VIlI~XVI).i nici un fel de slujba inchinata lui Dumnezeu nu are drept tinta §i nu poate indrepta pe credincio~i pe alt drum dedt acela al vie!ii morale. mai mult. se convoaca ~i are loc sub pastorirea sa "un congres al cultelor".

Idem. 212 in legatura eu aetivitatea tipografiea~i misionara. cu realizari pastorale din Parohia Biibeni.. Justinian . 6-+. p.1l5-232. Ideeembrie. p.t. P. p. in idem... XXIX izolindu-se ~i retragindu-se la Ri~ca ~i apoi la Slatioara uncle dainuie ~i astiizi. Manolaehe. nr. Voi las a pe cele 99 . "6] ~i 0 voi aduce in staul. prin revenirea la Biserica-mama a fratilor in~elati (21 octombrie 1948). De la primul pas pe . Patriarh Nieodim ell • prilejul implinirii a 80 de ani de via!a. p. p. 266. 1 ~i 2. Ibidem. 60. ".. 209-215. p. .. Rm. p.in "G)3" IV (1945). Inmlnarea ciljei ~i instalarea 1. Mireea Pileurariu. 2 . Tronul patriarhal. au participat §ireprezelltantii cultelor din Romania. 59.Justinian vine in Scaunul patriarha1 cu 0 vasta experienta a preotului de parohie. Biserica ctitora a vechii [(:gisla/ii. 61. voi refaee unitatea bisericeasca a neamului meu .221-241. eel ales de Providenta. Pastorala despre indreptarea calendarufui. " .nationala. . GRIJA PENTRU MISIUNE . nu raeea declaratii. Patriarhul Jus tin ian Marina (1948-1977) -licentiat in teologie a continuat traditia inainta~ilor cu 0 vigoare specifica oamenilor de vocatie ~i con~tienti de chemarea lui Dumnezeu la rosturi inalte . nr. Ibidem. l1f.INTRODUCERE. 39-441l 985..213-27l.63 In scurt timp. . ca dovada a Ecumenismului local. .. Patriarhul Nicodim a trecut catre Domnul in 1948 ~i este inmormintat alaturi de Patriarhul Miron in Catedrala patriarhala din Bucure~ti. 251. 3-41l941. nr. in idem. Gohgresu! de teologie ortodoxa de faAtena. Prof. Ibidem. Vilcii ~i apoi din Moldova. Patriarhul Nicodim Mlmteal1U.. La inmormintarea sa. N. in "BaR" nr: lOll 945.. op.. Ibidem. 409-411..60 a~a cum au racut-o§tramo~ii. 611945. eu 0 eunoa~tere a1easa a sufletu1ui romanului. 1936 in idem nr.. ci i~i marturisea dorinta . Alegerea.. 63. p. Patriarhul Justinian.. cit. vol.64 s-a renuntat la concordatul cu Vaticanul (1948). 58. Calendar de inima . nr. 5-81l948.. in "Tr". passim. t Antonie Plamildeala.. pentru organizarea invatamintului etc. Nicodim a fost un parinte blind.59 3.. "62 ~i catre toti prin "apostolatul socia1".5s pentru instantele de judecatii a clerului. Nwnar{estiv inehirtat 1.. 268. Nicodim-patriarhul a alciituit noi Statute de organizare ~i functionare pentru Institutul Biblic. voi pastra credinta . p. cu dorinta de a inraptui intelegere ~i fratietate a tuturor fiilor acestui pamint. in "BOR" m.. 475-486. de T. voi merge dupa o~ia cea pierduta... S.. un continuatoralproiectelor Patriarhului :\1iron ~i un patriarh-~xemp1u. indiferent de credinta lor religioasa sau apartenepJ3. 6'::. P. nr. Organizarea invafamintllllli religios.~i Jermitatea realizarilor viitoare: " . 7-81l941. p. ce chinuia Biserica noastra de douasutecincizeci de ani. Bereehet. . 6/1945. ca de altfe1 ~i la inmormintarea Patriarhului Miron. De asemenea. De aceea rna adresez "catre fratii no~tri in~elati . S.13-18. 416. t Nieodim. p. III.. 9-10 ~i 11-12/1948. p. Patriarhul Justinian a vindecat rana intema a "uniatiei".

in acest an. predicind pacea §i buna intelegere intre toate nationa:litatile conlocuito. pentnlLitlr$la oara. sa dam pilda popomlui de intelegere. In care se sublinia: "lata. In acela~i an. noi nu sintem rivnitori a lua credincio§ii altol':t. Acestea. Consratuirea amintita mai sus aavufun deosebit ecou. . patfunsesera in con~tiintele tuturor oamenilor cinstiti de pretutindeni. credincio§ilor ortodbe~i importanta pe care 0 are bunavietuire.. a respectului reciproc. Noi. ne-am intmnit in acela§i duh de intelegere deplina ~i colaborare. in ascultarea noastra. spunea: Am cautat ca mai intlinoi. p. conducatorii cultelor din tara noastra. sa dovediti taria credintei voastre prin revarsarea dragostei ditre semeni.de fratie. locale.. Contribujie . de respect reciproc pentru credintele noastre. drepturi ~i obligatii concretepentm ~efii ~i credincio§ii tuturor cultelor. . la23 iunie 1949. dar nici el sa nu rivneasca la credincio§ii no§tri". Patriarhul Nicodim I-a identificat. Patriarbul Justinian. incep §i'cursllrile de Jndrwnare misionara §i pastorala a preofilor ortodoc§i romalli. p~ntru proniovare §i definitivare. a colaborafiifrate~ti este Ecumenismullocal. sa poata eu adevarat sa aiba tot suecesul in propovaduirea lor:<ridi intelegem sa respectam "legea" altora. ~i fonna cea mai bl!J:ll3. ~i explicind.11U pot 11utri alte ginduri $i aIte nadejdi" decit acelea de bi11e §i respect. local. parintii ~i pastorii vo§tri suflete§ti cu iubire parinteasca ~i frateasca va chemam pe toti cei ce marturisiti pe Dumnezeu in felurite graiuri. Ec. subliniind importanta acestei prime consratuiri ecumeniste. de apreciere §i respect reciproc §1 de colaborare i11" diaconia" socia/a. Patriarhul Justinian I-a orgariizat ~i i-acreat un statut de functionare cu indatoriri. in acela§i timp. Ecourile primului Congres mondial al partizanilor pacii. tinut la Praga ~i Paris (20-25 aprilie 1949). In cursul anului 1952.xxx CALAuzAGRE~TINA s-au reorganizat. cu acest prilej. in urma consratuirii la Palatul patriarhal din Bucure§ti a conducatorilor de Biserici §i culte din Romania.. In aceasta situatie. Eparhiile Patriarhiei Romane. Biserica Oliod6xa Romana a chemat la colaborare toate cultele din tara. s-a adresat 0 Cherriarecatre clerul §i credincio§ii tuturor cuItelor. de· dragoste. aCUl11. astazi.. "fratietatea cultelor" ia 0 forma teologica organizatorica: Ecumefi!:sfnul local. catre popoml in mijlocul camia traiti". a§teptind in acela§i timp ca ei sa pretuiasca §i sa respecte Legea no astra. ca dupa aceea'Clerul. Astfel s-a mcut inceputul unor relatii religioase cu totul noi. 268 . ] 949. reprezentantii cultelor religioase . Daca Patriarhul Miron a initiat ~i a incuraj at ecumenismulcultelor. in vederea intensificariitnisiunii ~i stoparii proze1itismului. 65.ue. necre§tine: Cultulmozaic §i Cultulmusulman. a stoparii prozelitismului.65 Practic. conduditorilor Bisericilor §i cultelor de~tine li s-au alaturat aIte culte traditionale.. a revenirii la adevar.

Gh. Primirea fa Consiliul de Stat a conduciitorilor cultelor religimise . Patriarhia Romana a intrat in di<tlog cu Biserica Angliei." .lnondiale. : I:" Biserica-sora Pravoslavnica a Rusiei (ConsIatuirea de 1a Moscova. Biserica Ortodoxa Romana a devenit membru in principalele organizatii ecumcniste. sub1iniindu-se faptul ca "sprijinirea oricaror actiuni menite sa apere pacea lumii" este 0 datorie sfinta ~i. in "ROC". 6R Patriarhu1 Justinian a deschis Bisericii Oliodoxe Romane 0 "epoca ecumenica"..Rodos I. cu Bisericile Evanghelice Nationa1e. cu Bisericile Refonnate. .In sufletul nostru ocupa un loc de frunte dorinta ~i stradaniade a adinci legaturi1e de colaborare sincera. 68.66 Episcopul Bisericii Evanghelice S. noul arhipiistor al Bisericii Romano~Cato1ice din Romania.Ilv'TRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE . Eminenta Sa loan Robu.. La instalarea 1 P S. 67. In acela~i timp. spre binele Biserici10r ~i credincio~ilor no~tri. Patl:iarhul Justinian a reluat Intiistatatorii Bisericilor Ortodoxe ~i mai ales cu Marea 1egaturi1e de veaouri cu toti . cu Biserica Romano-Cato1ica.n "BOR" LXXXVII (1969). 1-2. cu Bisericile Vechi-Catolice. 1. toti conducatorii de culte considerindu-se frati in actiunile de apropiere pe drumul unitatii in Hristos. Sub pastorirea Sa. 1948). P. II. III sau intruniri1e pregiititoare) pentru viitorul Sinod al Ortodoxiei. Consiliul Ecumenic a1 Bisericilor (1961). de la Viena. 66. 17-26. in afara celui ecumenic prin Organizatiile cre~tine. A fixat imprcuna cu Sfintu1 Sinod temele de dialog fratesc sau ecumenic ce s-au discutat sau care sint in discutie. Pentru mentinerea prestigiu1ui Bisericii Oliodoxe. nr. Acela~i lucru il sublinia dupa douazeci~icinci de ani~i Episcopul loan Robu (1985).fiecele de intruniri sau dialog cu ce1elalte Biserici. In aceasta perioada. spunea Dr.. . la a amplificaresensibila. deci. XXXI In ace1a~i duh a1 responsabilitatii pentru binele tuturor s-a tri111is ~i un Mesaj catre Congresul popoare10r "pentlll apararea pacii". spre binele intregului nostru popor". p. initiind un dialog bilateral. Mitropolit Nicolae Corneaml (4 martie 1962).. maliurisea: "De Biserica Ortodoxa Romana ma 1eaga sentimente de recuno~tinta ~i dra~oste ~i mai ales mare a cauza a pacii in lume ~i a construirii unei vieti noi in tm:anoastra.. Monseniorul Augustin Francisc (19 octolhbrie 1961) arata necesitatea intretinerii unor legaturi frate~ti intre toate Bisericile iicultele religioase din Romania.'a:reluat legaturile cu Bisericile Vcchi-Orientale. nationa1a. Argay. David luliu (Biserica Refonnata)Y Au avut loc ~i alte actiuni. 0 cre~tere ~i Asistam. dUc1nd la bun sfiqit ceea ce Incepuse Patriarhu1 Miron Criste~. fie cele ortodoxe (prin ..

A 50-a COIl[erillta interteologica . marturiein lume . t Antonic Pliimiidealii. Ecmnenismului local. In acest sens.. 3) Prezenta reala a lui Hristos in Euharistie.ll Duh.. convergente. prinConferintele interconfesionale. 69 De fapt primu1 pas a fost IaCuttotp. Patriarhul Justinian dorea ca 1ini~tea ~i pacea sa fie depline in familia romaneasca.telor teologice in tercon[esion ale din Romclnia. de incercari ~i gasirea noilor modalitati). i s-a dat libertatea de a alege 0 gama larga de discutii. nr. p. 10) Documentul BEM (mai recent). Pe larg. sa creeze incertitudine. in zilele de 18-19 mai 1978. 2) Biserica . Conferinta cre~tina pentru pace (1961). 2.30 de ani de ecumenism: Conferinta teologica interconfesionala tinuta la Institutul teologic ortodllx din Sibiu. Conferintele teologiee intereonfesiorlaie. fiindca discuta diferentele doct1'inale.i innoirea. 315-330. . Exemplu de eolaborare a eLlltelor din Romania (intarirea. au ajuns la 0 diversitate a temelor.. la continua fntarire a unita/ii morale a poporului roman (faza de incredere. Dintre temele teologiee doetrinare discutare (in ordinea'Conferintelor). In "Ca toti sa fie una"..~. 5-10. Apararea pacii sub toate aspeetele (faza cea mai fierbint~ a imperativelor zilelor noastre). 70. 7) Identitate ~i innoire. Aceste conferinte cu 0 mare arie de d~sIa~urare constituie 0 experienta specifica colaboriirii cultelor din Romania ~i in. cea mai sistematica prezentare '-'ca aprecieri personale .li cult: Slujire soeiala ~i nationala: 1) Teologia. .XXXII cAUi. 1. 4) Comuniune ~i intercomuniune. Mi~carea eCllmenica fa a 30-a"'ai1iversare.uzAcRESTINA Conferinta Bisericilor Europene (1959).dupa dosarele conferintelor.i tehnica. Contributia . 3. nr. Ibidem. itP. fonna majora a Ecumenismului local. s-a trecut la dialog tematic t1'atat de pe pozitii specifice cultelor. 5-6. Colaborareaji-ateasdi dintre eultete religioase din Romania (faza de inceput.:. de responsabilitate comuna). p..i avind contributia fiecarl. Dorin/a de unitate a tuturor (raspuns tuturoracelora care ar incerca sa falsifice istoria neamului nostru. Privire de allsamblll asupra ConJerin.e teren practic: numero~i tineri apal1inind cultelor din Romania au studiat in In~titutele teo10gice ortodoxe ~i studenti sau protestante. Conferinte1e inte1'confesionale la inceput. 647-712. ' in "St". Teme soeiale ell aprofimdare teologidi . 6) Identitate ~i ecumenisl11. dar acceptat ca unitate in diversitate. 69.tulburare ~i indiferenta). 2) Unitate cre~tina. 9) Sfinh. Ja Dumitru Radu.. 6.ela~i timp un exemplu de co1aborare 10cala pentru toate Bisericile. p. teologice in cel mai inalt grad acum. dialog sau teme reciprocacceptate. doctoranzi ortodoc~i 1a Institute1e teologice . Pe acestea Ie-am putea grupa astfel: 1. 5. fundamentarea ~i exemplificarea pentru Bisericile din aite state ce participa 1a organizatiile ecumeniste actuale). II.~. 5) Ecumenism ~i . XXXI (1979). In "ST' XXX (1978). . 4. am putea enUl11cra citcva: 1) Credinta ~i slujire. 528-588. prozelitism.d~ apropiere ~i cunoa~tere.. 8) Duhu1 Sfint ~i slujirea.70 dar la 0 llnitate tn eoncluzii..

intarindu-se in acela~i timp Ecumenismul local.. Alexe. Pe masura ce treee timpu1.7. 7 ! In afara acestei mo~teniri de la Patriarhul Justinian.. Mircea Pacurariu..~~~~~~~---. vol. contribuind la nevoile Bisericii astazi. din 1948 ~i desavir~ite acum: " . Calendar de illimii . doetorin teologie laAtena. organizindu-se parohii ortodoxe romane~ti pe to ate continentele.. . testamentul ~i nadejdea sa enuntate inca de la instalare. Multi dintre cei care Yin in Bucure~ti. 193-209 ~i Aspecte din via/a Bisericii Ortodoxe Romdne. La adom1irea Sa (27 martie 1977). I. credinta am pazit. 4. " (II Tim.1973.in Palatul patriarhal.39-44/198:5. Patriarhului Justinian i se mare~te faima ~i apare eu adevarato personalitate de seama ~i 0 forta spirituala hariea a Biserieii stramo~e~ti... specificul ~i realizarea sa. Biserica Oliodoxa Romana ~i-a marit aria misionara.. 2. ~i Preocupiiri ecumeniste . p. p.. p.15 dec. 72.. GRIJA PENTRU MISIUNE . 29 iunie 1966. sta marturie.. in . 461-463. 111". iar pe lespede este incmstat crezul. in "BOR". 'tipografia.specific in istoria relatiilor intercul!e . Justinian Piirintele nostru. i" Antonie al Ardealului.- fNTRODUCERE. a venit pe Tronul patriarhal intr-o perioada de .011" XXV (1973). 1966. 601-694. Discufii.. XXXIII 3) Biserica ~i lupta popomlui roman pentm libertate. p.. 71. op. 73. completari la temeleAdunarilor generale. Casa de pensii etc..unde sta scris: Aici odihne:)te Patriarhul Justinian . mediteaza citeva clipe la mormintul modest din biserica Radu-Voda . . III. 301-370.. 111". in "BOR" XVC (1977). 3. IV. Declm·atia de fa Geneva... Institutul biblic ~i de Misiune ortodoxa a primit un nou statut d~ organizare: ateliere. in "BOR" XCI (1973)..iunie . de Arhim. 1948 ...avint" industrial ~i transformare. Patriarhul Justinian Marina in "Tr". F ondul Central Misionar.i . 4. 7-8) . Psaltirea. de acum mi se cuvine cununa . 6) Participarea cultelor la viata ob~teasca.. Comisia de pictura. iar pentm ecumenism "Declaratia" de la Geneva Consiliul Ecumenic al Bisericilor. . S-a tiparit Sfinta Scriptura ~i Noul Testament. 3) Conferinta cre~tina pentru pace. Valeriu Anania. p. III. p..ctitoria sa . 111". Justinian a fost omul timpului. 233-235. De fapt . Patriarhul Ius t i 11 Moisescu (1977-1986). 4) Etnicitate ~i ecumenicitate. carti de cult etc. orientare ~i de mari realizari. un patriarh providential ~i un ierarh de intuitie.n un ocrotitor ~i un prieten. cit.. Patriarhul Justinian ofere a gazduire fiecarui ~ef de cult. Prof. credincio:)ii tuturor cultelor pierdeau un Parinte. 2) Conferinta Bisericilor Europene. St. precizari.. independenta ~i suveranitate. RelaJiile Bisericii Ortodoxe Romdne cu celelalte culte dill tara l1oastrii. 1) Consiliul Ecumenic al Bisericilor. 5) Biserica ~i noua ordine intemationala (economica ~i morala). dreptatea am indeplinit .~-~~~~-----'- ----~-~--~-~ .. delegati sau reprezentanti ai cultelor din tara sau din striiinatate. 73 "Apostolatul social" (12 volume). 111".

. A activat $iln organisme ob$te~ti77 cu toti eei ce gindesc 1a lini~te ~i pace.74 inca de 1a insta1area'Sa ca Patriarh a1 Bisericii Ortodoxe Romane asigma pe cei prezenti. Marturie . 9 februarie 1985. printr-o 1m'ga ini~care unita a tuturor f0l1elor iubitoare de pace". 75. p. Banateanu. Patriqrhul Justin a Iacut ~i a primit Inalte vizite. D.. 3-4. de colaborare lntre Biserici prin teologia slujirii. Patriarhul Justin a fost intiiu1 Patriarh care a efeciiiat 0 vizitii 1a comunitati1e Oliodoxe romane~ti din SUA ~i Canada. nr. Idem ~i 1.'oltarea relafiilor ecumeniste ale Bisericii Ortodoxe Romal/e.din Patria no astra " . "Dumnezeu lucreaza spre 74. educarea $i pregatirea preoti1or Bisericii OrtodQxeRomane. 76. 1a somia pamintului romanesc ~i a1 intregii p1anete. in "BOR" XCVII (1978). Vizitaefectuata in SUA §i ill Canada de catre Patriarl1ll1 Justin. 77. pace ~i libertate. importanta Ecumenismu1ui local. 5-6. In Imprejurari deosebite. credincio~ii cultelor din Romania. "Sa asiguram Infiiptuirea. Prof c. 3-6. in "MO" XXXII (1980). Conceptia eCllInenica a Pairiarillllui Justin.. 76 Inca de 1a inceputu1 pastotirii Sale. Arhim. C. 623-641. . 370-376. 144-153. Alegerea Patriarhului Justin . 3-6. in "MO" XXXII (1980). nr. p. in "GB" (1986). 'Ilr. Galeriu. Avind inde1ungata experienta didactica. e1 fl.In sectoml administrativ a cautat sa vindece rani1e lasate de cutremm (1977) 1a biserici1e de parohii sau la 10ca~mi1e ~i incintele monaha1e. a lncurajat munca ~i continuitatea Conferintelor teologice interconfesiona1e ~i a extins cadrul discutiilor la teme1e de interes ecumenic general.. 259-254 ~i cuvintarefl in "Romania Libera". p. in "BOR".XXXIV CALAuzACRE~TlNA Dupa ce a dat stra1ucirea cea dintii minastirilor mo1dovene ~i bucovinene.. in "MO".1i§dlrii eCllmenice contemporalle. Toti credincio$ii. marind. nr. distiusa personalitate in cadrlll Jl. in acela~i timp.a. Fiind 0 recunoscuta person~litate ecumenica. p. totdeauna s-au solidatizat. prin umanism evangbelic. p. nr. De asemeJiea a vizitat sediu1 Consiliu1ui Ecumenic al Biserici10r de 1a Geneva ~i apoi Biserica Evanghelica Luterana a Suediei. Pairiarlllli JlIstin. 3-4.75 Pentm Intarirea fratietapi Bisericilor Ortodoxe surori. p. Patriarhu1 Justin a pre1uat inceputu1 bun at inainta~i10r. XXXII (1980).(1982). Conferintele teologice intercc):llfesionale au exprimat totdeauna purtcte1e de vedere comune de sh~iire COl1Cretaa poporului nostru. la Inainta§i §i urma$i. 1. ducindu-1 spre desavlr~ire. fUnerar ecumenic al Patriarhului Justin. p. lata doar citeva rezultate a1e fra!ieta!ii cultelor. 649. David. un initiator ~i pionier al ecumenismu1ui. P. Nifon Mihiiita. Soare. 3-6.. Contribufia PatriarhllllliJustin la de~). sa ~tie ca slnt $i voiesc sa traiasca cu to!i ca adevarati fra!i l!uili lntre ei". 252" ~. creat un nou c1imat pentru formarea. 315-385.dreptu1ui fundamental a1 tuturor popoare10r 1a via!a. Intregu1 cler $icredincio~ii Bisericii noastre ca va cultiva ~i va intensifica re1atii1e de dialog cutoate Biserici1e. nr.

Aceasta Comisie s-a organizat in luna mai. in "BOR". An 134. 79. . t Antonie al Ardealului. Comunicariie sustlnute. au comunicat temele forulVi superior. 463-465. XCVIII (1980). 1977. Intr-adevar. Comisia intemationala de istoriecomparata ecleziastica ~i sublinia ca "preocuparile noastre de studiu s-au axat pe cercetari fundamentale asupra istoriei cre~tinismului ~i istoriei nationale privite in context universal indeosebi permanenta ~i continuitatea poporului roman. nr. op. D. ca membra a Comisiei In terna/ionale de Istorie ecleziastica comparata (CIIEC). programat pentru anul 1980. ~i reprezentantii celorlalte culte au participat intensiv in diferite comisii.referate. 78 In sprijinul unitatii neamului romanesc ~i cercetarii obi.. Pl'. 364-383 . 9-10. s-a constituit ~i Comisia de istorie ecleziastidt a Cultelor din Romania.. Lucrarile Comisiei internafionale .P. xxxv binele nostru pentru intarirea relatiilor reciproce ale Bisericilor noastre ~i pentru credincio~ii no~tri" (H.. reZUlnate au fost publicate intr-un valum specialla Louvain 78. asist. p. p.947-963. Nestor Mitropolitul Olteniei. " A avut loc ~i 0 "slujba ecumenica" urmata de un Te~Deum pentru participanti (la biserica Sf.S. istorici ai Bisericii Ortodoxe Romane. a civilizatiei sale in spatiul carpato-danubian-pontic. p.~a aratat cii'intr-adevar cultura istorica romaneasca este legata de patrundereaox.P. Nestor incredinta. cit. la Bucure~ti. Prea Fericitul Patriarh dl: Justin Moisescu. membrii Comisiei. a fost marcat de un ecurnenism istoric local. Prea Fericitul Patriarh Justin in teologia romCineascii. .e§tinismului din epoca apostolioa pe pamintul strabun ~i pastrarea credintei neal!erate pina astazi. 4. 111'. Binder).S.. "insemnatatea pe care a avut-o cre~tinismul pentru asigurarea acestei continuitati .. p. Radll. interventii in Comisiile de lucru. Elefterie). au interveilit pentru completarea referatelor unor cercetatori straini. au luat cuvintul in subcomisii ~i. in "Tr". profesori de teologie. Viorel Ionitii. Alegerea . in plen. clerici. au sustinut referate. Chiar de la deschiderea CongresuJuj s. sub pre~edentia I.. I.ective a trecutului nostru. 3--4. transformat apoi in practica ecumenidi mondiala. Din aceasta Comisie fac parte ierarhi. 590-600. in acela~i timp.INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE . Congresul alXV-lea.. in "BOR" XCVIII (1980). In statutul acestei comisii se prevedea scopul ei: imediat pregatirea lucralilor Comisiei de istorieecleziastica ~i gazduirea lucrarilor CIIEC din cadrul celui de al XV-lea Congres Mondial al istoricilor. pre cum ~i reprezentanti ai celorlalte culte.. Calendar de inima . Mircea Piicurariu. angajarea sociala ill slujirea teologilor ~i a Bisericilor carora ei apm1in a fost fundamentata pe propriile pozitii teologice ~i doctrinare... 79 Lucrarile CIIEC de la Bucure~ti s-au bucurat de 0 atentie deoscbita in cercurile istoricilor ~i cercetatorilor rom ani ~i alese aprecieridin partea istoricilor ~i pmiicipantilor straini la Congres. . pe lillgatemele istorico-sociolaice..

Comisia romana de istorie ecleziastica s-a atlrmat ca cel mai autorizat forum a1 isto1'iogratlei ec1eziastice r0111fl11e~ti. ~i aici. Intre 25 august-1 septembrie1?85Y La acest forum.S. 718-725 81. comunicari . in anul 1985.P. Comunicari1e §i interven!iile s-au axat pe evenimente istorice (aniversari-comemorari) atit nationa1e cit ~i mondiale. a fost §i participarea unei delegatii condusa de I. in "MO" XXVII (1985). apm1inind Bisericii Ortodoxe Romane ~i ceiorialte culte. ci ~i in strainatatc. care a sustinut printre alte1e ~i 0 importanta comunicare: Rolul Bisericii Ortodoxe fa pastrarea ~i afirmarea culturii poporului roman. Delegatia Comisiei de istorie ec1eziastica a fost condusa deca!re. . p. p. Idem. Pe linga rezultatele interne cunoscute ~i publicate.XXXVI CALA.in ce1e peste 25 de sesiuni de. ci ~i bunelc re1atii dintre Cultele religioase din Romania. Intiistatatoiul Bisericii Ortodoxe Romane a adus multumiri membri10r Comisiei pentru striidanii1e depuse ~i 1e-a binecuvintat munca de studii ~i cercetare pentru viitor . din 17 decembrie 1986. 1a nivelul careia au fost impulsionate nu numai studii1e isto1'ice comparate. Lucrarile celui de al XVI-lea COllgres .peste 50 cercetatori.S. S-a comunicat §i s-a pregiitit tematica Celui de al XVI-lea Congres International de Istorie (StuttgartRFG. s-a savir~it 0 slujbii ecumenica pentru impacarea tuturor §i pentru pacea 1umii. A XVIJI. In "BOR" elV (1986) nr. 80 La cea de a J8-a fntrunire a Comisiei de istorie ec1eziastica. 56-57.uzA . lonitii).s-au adaugat noi membri activi . p. . I. pentru Comisia de istorie ec1eziastica romana. 1..P. 111'. Cea de a XVI-a fntrunire a Comisiei (de V. 81 In cei peste zcce ani de existenta §i bogata activitate de pina acum . Comisia a facut cunoscut ~i a impus adevarul istoric despre Romania. Salamanca-Spania. COl1greslil Comisiei internaliol1ale . In "MO" XXXIX (1987). nr.. Scopu1 de perspectiva: s-au continuat.. Din ce1e 33 materia1e. s-au Iargit ~i difersificat teme1e. §i prin acestea se fac cunoscute in llU11ea irrtreaga 0 serie de momente importante din istoria Bisericii Ortodoxe Romane §i implicit a poporu1ui nostru. ca §i 1a Bucure§ti. 126-130. In cuvintu1 Sau de salut ~i incurajare.. Mitropolit Nestor 1a Congresu1 international a1 CnEC desIa§urat int1'e25-30 august 19871a Salamanca-Spania. cultura ~i civilizatia noa5t1'a in 1argi cercuri mondiale. CRE~TINA Belgia. 12 sint semnate de autori romani.. Dintre temele cercetate ~i aprofundate de membrii Comisiei se 80.:.a lntl1l11ire a Comisiei romane. 1-2 p. Nestor.. a participat ~i Patriarhul Teoctis/. in "MO" XXXIX (1987) nr.9 -10. De 0 deosebiHi importanta. 5. Autoritatca ~tiintifica a accstei Comisij este astazi indeob~te cunoscuta nu numaiin tara.117-121..

lre~ti. nr. nr. 82 Aceasta Comisie i~i desIa~oara activitatea intr-o atmosfera romaneasca ~i cre~tineasca.) in "BOR" CV (1987) nr. Ape/urile .. iar pacea trebuie cap. Presligioasa acliFilale (f IPS. p. 5~6. La aceasta chemare au raspuns reprezentan!ii re1igio~i de pe toale continentele ccmtinulnd la Moscova (mai 1982)86 111ceputul bun de la Bucl.INTRODUCERE. De aeeea. la initiativa cult. teologi ~i toti credincio~ii Biserieii §i cultelor religioase din Romania sint cl:iemati.)vlO" XXXIX (1987) 11r. Joni!§. eficient ~i cu deosebita influenta in lumea ecumenica mondiala. GRlJA PENTRUMISlUNE . Ajutoare romane~ti In sprijinul altor popoare.. 5. Conlerin!a mondia/ii" Oamenii de rc/igie . participantii straini au adus elogii aeestui fel unic de participare 1a cele mai importante momente ale cerintelor vietii ~i civilizatiei modeme. 9). .t(lta cu toti oamenii. 83.. pacea Mea las voua" (loan XIV..84 Scopul imediat ai acestei intmniri a fost angajarea totala a siujitorilor ~i credincio~ilor cultelor din Romania in Marele front al apararii vietii §i paeii. Ibidem. in eontinuare. 84.elor din Romania intiia Adunare: Pentru dezarmare ~i pace. 38~43. 1l~12. slujitori. 85 Eeoul acestei Adunari a Iacut inconjumiluniii.i bunei tntelegeti i'ntre oameni ~i popoare ~. p. 1450~J490. XXXVII retin. 83 "Pacea Mea dau voua. in . ~i extras. 1224~1498. p. in "BOR" C (1982).. In acest sens s-a intmnit. tinuta la Institutul teoldgicdin Bucurqti (25-26 noiembrie 1981). 27). 86. statornicirea pacii in ~uropa §i in intreaga lume. AI. 85. 25 de alli de la prima Conferintil"feologica il1terconfesionalic (reportaj de Asist. p. In Alesajulfinal se arata ca "religiiJc s1nt chemate sa apere viala $i mcdilll ei propiee de dezvoltare ~i actillne: paeea eu toti oamenii ~i protej area medilllui Inc onj uratUL " 82.m.BOR" XCIX (1981). Continuitatea daco-romana In spatiul de form are a poporului roman.. sa rasp}lnda cu eforturi deosebite pentm implinirea marilor aspiratii ale momentului istoiicpe care 11 traim: salvgardarea cu orice pret a vietii umane.a. sa participe efectiy la salvgardarea pacii ~i inlaturarea pericoJului nuclear care amenima Yiala oameniJor ~i chiar distmgerea planetei.. 7~Il8. in respect reciproe fata de convingerile religioase ~i in climatul de ecumenism praetic-local. Conferinte1e teologiee interconfesionale.ioare. Nestor inji-zllliea COl71isiei nationnle de Is-torie ec!e::iaslica cOl71parata. mai ales: Vechimea cre~tinismului pe teritoriul Patriei n·oastre... dovada a Ecumenismului local practic. p. ReprezentanJii culte10r cre§tine sau nccre§tine de pre1!-ltindeni s-au angajat ca in tara lor sau in intmniri internationale. Cultele dill Romania . In . 1l~12. ". Vechimea ~i originalitatea cuftul'ii romanqti. numai Iacatorii de pace pot fi numiti fericiti (Matei V. 448~450. Contributii roll1ane~ti fa promovarea pacii .. in contextul vietii intemationale destul de apas3.

>'i pace (17-18 septelnbrie 1985). Ibidem. 88 Presa reli~ioasa ecumenica intemationala ~i -a aratat admiratia pentru asemenea initiative~j aceasta adunare a fost recomandata drept exemplu de colaborare. pentlll Inlaturarea pericolului unul razboi mwlear (25-26 iunie 1984). De asemenea aprecieri aIe prcsei straille fn spicuiriIe. Ibidem. sa vorbim dil1inima ~i cu ratiune". 1984. Dialog . nr. p. (II deml1ita.icii . au rinut a III-a AdlllJare pel1tJ"U dezarmClre . 84 ~i P. 89. Am avut prilejul de a ma 1:nt1:lni ..i/e crc:. 'in. David. 450-469~ "i" Vasile Coman. in cotidianul citat 91..tine eCllll1cnist~ il1 FOlltul activ al pacii . P. prote'stahla.a unor grupari de diverse confesiuni. Episcop l'bliia~o-catolic de Rotterdam. in deplina unire. un rezu1tat al acestui c1imat fiind ~i aceasta intmnire. nL 33-34. cu institutii teologice propriibisericii. 90.Ji pace. trebuie sa dialogam unii cu altii. pace... Sllljill1 oal7lel1ilor. nr. abordindu-se subiccte ce cuprind 87. 718 p. . I. 10-12... nr. nr. 433-443. 92. 88. 2 1-23 iunie 1984. Despre Biserica $i religie In Romania. p.tii omului de azi.. pelltru d"zarmarc . in "BOR" XCVII (1979). Bueure~ti.. in· "GB" xun (1984). 1-2. 154-164 ~i valoroasa sa lucrare: Siujilld Illi DlIl1ll1C2ClI. an 131. Dialog. pre cum ~i mozaica. unitariana. Ei mi-au impalia~it satisfactia pentru posibilitatile concrete ~i reale de a-~i desIa~ura via!a religioasa proprie. Orgillli2ar. intretinerea unui climat ecumenist de libertate de con~tiinta ~i "exemplu de manifestanirdigioasa impreuna . ". . . in "GB" LXXXIII (1984). 5-7. .87 To!i vorbitorii au apreciat c1imatul ecumenist al cultelor :c. Bis<. Adll71area cllIleIor din Romania.91 Constat1:nd deci trainicia ~i luqareaEcumenismului local manifestata ~i prin Adunarea recenta pentru dezarmarei~i pace.pe linga reprezentanti . 5-6. 722-725.cu credincio~i de·nationalitati maghiara ~i gennana. 1. Inaltul oaspete a 1inut sa sublinieze: " . p.)·i apararii vierii. 3. Oradea.90 care a tinut sa faca cunoscut public opiniile Sale: "Aib'iti Romania.Tr". Asemenea conferinte Si11t un excel~llt mijloc pentru schimbul de vederi .92 lvindu-se alte prilejuri de ingrijorare pentru locuitorii Europei prin continuarea amplasarii in Est ~i Vest a rachetelor cu raza medie de actiune ~i cu incarcatura nuc1eara. culte1e din Romania ~i cu iiwitati din i'ntreaga 1ume. 319--540 ~i extras. initiativa sprijinita de toate cultele din Romania. 35-36/1984.89 Un ecou al acestei Adunari a:io~f vizita Tacuta Patriarhiei Romane de catre Eminenta Sa Roland Bar. in "BOR" CIT (1984). ".intf-o tara cu vechi traditii ortodoxe .iin Romania. in "Romania Libera". la initiativa Bisericii OrtodDxe Romane.I'i cCll7l1enismllllli.. Idem. s-a tinut a ll-ci Adunure pentru dezarmo}'e :}i pace.oricile cre.. p. . p.XXXVIII CALAuzA CRE~TINA Avind 0 buna experienta ~i o'deosebita influent a asupra organizatiilor ecumeniste. normala . p. catolica.)"line 111 seITici1l1 p. Edilia a IJ-a. un sel1timent al cOIIIucrarii. am intilnit 0 situatie cu totul deosebita. conferita de existenta . 30 oct. Este surprinzator de placut sa constati ca traiesc 'in deplina fratietate. David. Pacea.

ditre to!i oamenii de buna credin!a. Ibidem. trebuie eliberate de co~marul primejdiei pe care 0 reprezinta amploarea ~i generalizarea puterii de distrugere a annelor nueleare . noi von'! spori rugaciunile.a incheiat!lnaitul ierarh . p. serviciile di vine.. 697 ~i Cuvlnt la Receptia oferita de Patriarhul Justin . pentru apararea vietii ~i a paciipe pamint. 1ini~tirea con~tiintei~i apararea creatiei lui Dumnezeu .96 " 93. a crezului comun al tutmor romi'milor ~i oamenilor iubitQhde adevar de pretutindeni. 1. In acest sens. Ibidem.. 2. intensificindhicrarea lor pe toate caile ~i prin toate mijloacele. MitropalitAntonie al Transilvaniei printre altele. invoc1nd pe Domnul Vietii sa reverse in inrmHe ituturor oamenilor duhul pacii ~i al iubirii.9~ in Chemarea eatre eredineio§iiaultelor de pretutindeni. p. 658-772. 1. toemai asupra eon!jtiintei !ji vOintei umarte trebuie sa ae!ioneze ell principialitate $i eonseeven!a. 697-703 ~i Cuvlnt. 94.. . P.este tocmai "lini~tea ~i lmpacarea cu cei mai de aproape ~i pacea ~idreptateacucei mai de departe .. 835-852.li viata planetei l1oastre. nr. Intruc1t armele sint produse ale inteligentei umane~i sint puse in actiune de vointa oamenilo'r.S. Tema: Pacea Inseaml1a astazi lnsa. Adunarea cultelor din Romi'mia este 0 expresie a totalei adeziuni. 3. S. o dovada a libertatii de manifestare religioasa .solidare cu poporul in sinul. totu~i pot inrfuri in vederea unei sehimbari radieale. in "BOR" cm (1985). 9-10. Celltenarul autocefa1iei BOR ~i 60 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. ca ~i cele din intreaga l:ume. ca sa putem respira pretutindeni miroosma bineradtoare a unor asemenea daruri.INTRODUCERE: GRIJA PENTRU lvIlSjUN£". .95 La manifestalile festive Cll prilejul Aniversarii Centeliarului Alltoeefaliei ~i a celor 60 de ani de la recllnoa~terea Patriarhiei Romane. Cultele religioase consrdera ca de~i nu reprezinta factori de decizie. spiritualitatea romaneasca este unici'i ~i vrednica de lual In seama.P... In "BOR" cm (l985).. iubitori de pace ~i Ie~p6nsabili pentru via!a lor. p.toii reprezentantii eultelor din tara no astra au seos in evidenta Eeumenismulloeal ca mijloc de fra!ietate ~i dragoste ~i in acela~i ti111P ca ceva specific ro111anilor ~i Cll efect practic ~i imediat al liberta!ii de con~tiinta. nr. se angajeaza ell hotarire sa se dediee.... una dintre ideile forta a Ecumenismului locai al cultelor din Romania ~i influenta sa asupra ecumenismului mondial contempOral}. .. p. odata mai mult. p. se arata c a : . 773-798. 95. XXXIX intreaga problematidi. In eoncluziile Adunarii prezentate de I.. Antonie. Cultele religioase din tara noastra . aeestei slujiri sfillte. 9-12. 96. Popoarele europene.caruia l~i desra~oara activitatea. ca ~i respectul pentlu intreaga natura ~i tot cosmo$ul. in gindirea umana. Sfii subliniaza necesitatea salvgardarii pacii aut cit mai este timp. 333-334." . 94 De fapt.

7-8. Patriarhul Teo c tis t Arapa~ (1986) -licentiat in teo1ogie . n. Sesizind inteligenta noului frate. Cei doi invioreaza "Spiridonia" §i minastiri1e devinease de oaspe!i. 11761188.198p8§i alte1e ramin fapte de pomenire in tara §i peste hotare. 11-12/1981. Perseverent in toate. eondueerea minastirii 11 reeomanda pentru Seminarul monaha1 din Sf. Exarh a1 minastirilor §i Vicar-administrativ a1 Arhiepiscopiei Ia§ilor. crv (1986). 111'. trecind catre Domnul. CEB.tarani: Dumitru ~i Marghioa1a. M<lre eclcsiarh a1 Catedralci. Ranile nlzboiului inca singerau.. 12-73 ~i "GB". La 6 august 1935. 1a dorinta Mare1ui dasca1 Mitropolitul Irineu Mihalcescu §i mai ales sub supravegherea ochiului ager a1 Episcopului-Vicar Justinian MarinaVasluianul. Trecerea catre DOl11l1ul a Patriarhului Justin. p. Patriarhul Justin a fostinmormintat in Catedrala Patriarhala. intra ca frate in Minastirea Vorona §i apoi Neamt. acordlndu-i-se demnitatea de arhi111andrit. Cu toate greutatile intimpinate. prin toate Eparhiile provineii1or romane§ti. pe care il absolva ca frunta§. La 1 martie 1945. Geneva. COl~rerilJta (prelegere) de 1a Geneva. nr. la 4 ianuarie 1937 este hirotonit diaeon. n-a putut sa-~i duca pina la capat programul anuntat §i sa plineasca nadejdea pus a in el de catre cler ~i credincio§i.. 97 Reluarea initiativei tiparirii operelor Sfintilor Parinti (17 volume imprimate). 21 octombri~ 1981. obtinind licenta in 1945. eel praznuit 1a 8 februarie. 99 5. aHituri de patriarhii Miron §i Nicodim. . Trecerea cafre D0l1111ul a Patriarhului JlIstin . trednd. in aceea§i minastire. iulie 1986. Este hirotonit preot lq25 martie §i ril1duit. XLV (l986). Apostolatlll social devine lege. In aceasta 97. aseultarea sa intru toate. 4. 97 . S-a nascut la 7 februarie 1915 din parinti harnici . 98.it §i ascultari in eadrulArhiepiscopiei Bucure§tilor §i diacon 1a Catedra1a Patriarhiei. p. se transfera 1a Catedrala mitropo1itana din Ia~i.Patriarhul Teoetist a venit in Scaunul patriarhal dupa aproape 40 de ani de arhierie. saracia §i bolik secerau vieti1e prunci10r §i biitrlni1or. Justinian-episcopul ~i Teoctistarbimandritul ajunsesera ucenici Arhanghelului Uriil-tamaduitorul ~i cei care hraneau saracii in pustia Sinaiu1ui eelui de alII-lea razboi mondial. Treptele slujirii porunca a salvarii eredineio§ilor . atrage atentia superiorilor §i astfel. azi1e §i leagane de copii. in curind.a fost ales Inti'istatator al Biserieii Ortodoxe Romane ill ziua de 9noiembrie 1986 §i intronizat la 16 noiembrie in Catedra1a Patriarhiei Romane. vezi supra. Prelegerea Patriarhullli Justin. Minastirea Bistrita. ca nimeni a1tu1.XL CALAuzA CRE~TINA Patriarhul Iustin ramine ill istoria biserieeasca 0 personalitate in sine ~i pentru sine. §i apoi urmeaza Facultatea de teo1ogie din Bueure§ti.. a priIl). sub numele de Teoctist. 99. Minastire Cernica. deplJne votul monahal in ctitoria lui Alexandru eel Bun. simtind 0 atraetie deosebita pentru viata retrasa §i mai ales pentru muziea. In "BOR". eu nume1e Teodor. fiind a1 noua1ea eopi1 din eei zece. In "BOR" nr.. Dupa prime1e clase primare.

111 "BOR" nr. . V. cunosca. Editura Mitropoliei Moldovei 9i Sucevei. 232. S. Bucure9ti.INTRODUCERE: GRUA PENTRU lvfISlUNE .. 3-12. care ne-a meut sa fim slujitOlf~f:'Noului A~ezamint nu ai slovei. 23 J -240 ~i Scurtii biografie aLP. Munca eelor doi. care incepe sa aluneee spre anii batrinetilor". MitropolitTeoctist aJ Olteniei. vol. 1-2. TlzeoctisIAriipas-Boto"iincal111. 102. II.una in esenta cu cea apostolica. §i un reazim vlrstei. Hirolonirea [nlm arhiereu a P S. Nu a neglijat nici inva. anganjamentul de 1a hirotonie a dat rod bogat.101 iar aceasta slujire arhiereasca . P. Spiridon Nou" din Bucure~ti. D. 1989. p. 236. vol.ilor ca. Justin Popescu. asigura profetic pe nou1-hirotonit: "personal. fiindun inceput de ecumenism loeal-practie ~i necesar. ~i in Pe treptefe sllljirii cre!jtine. a~a cum yom vedea.. pentru raspuns bun la chemarea inca din pruncie la slujirea celor doua altare:alBisericii ~i al Patriei. 10 I. s-a inscris la Facultatea de litere ~i fi1ozofie frecventind cmsnrile doi ani. III.'Cuv: Arhim.: vrednicia noastra vine de la Dumnezeu. . vol. 1980. Mil1astirea Neamt. nr. J00. p. Pr.if':102 Patriarhul Justil}ian. 240. p. 1985. 3-6. Bala~a. 5_6). a unui tovara~ de stradanie §i in acela§i timp a unui tovara§ care sa-mi fie. Evanghelie: "Nu socotesc aceasta chemare drept 0 ra~pl~tire a vrednieiei mele. I. 1986. LXVIII (1950).103 Fiind multe de realizat. Ibidem. T. vol. treptat-treptat. 3-6/1950 p. Biserica Ortodoxa Rom[ma a 1I01t! vicar a! Patriarhiei ROll/{lne. p. ci intarind eonvingerea mea fenna. in "BOR". Teoctist a fost ales Episcop-vicar-patriarha1 cu titlul Boto~eneanu. 103. In ceea ce prive~te preotia harica ~i raspundereapentru misiune a Biserieii ~i slujitorilor ei. ci ai Duhului" (II Cor. XXV (1973). Pentru merite debsebite. Ajuns in Ia~i.tor al zelului fiecaruia ~i care ~tia sa rasplateasca dupa fapte. lal martie 1950 ~i hirotonit arhiereu de catre Patriarhul Justinian ~i ceiimpreuna cu dinsu1la 5 Martie 1950 in biserica "Sf. de Pr. Ibidem. 49-53. Centrul cultural al Moldovei. dar ~i indelungatei ehibzuinte a Patriarhului Justinian. ~i celelalte "paI1i" ale operei Patriarhului Teoctist au fast imprimate 111 aceea~i Editudi: vol. s-a incredintat noului episcop-viear patriarhal ~i scctorul l11isionar-pastoral destul de deficitar in acea Heme. XLI initiativa sint antrenati ~i slujitorii eelorlalte culte.. ."va trebui sa tina seama de conditiile actuale in care ea trebuie sa lucreze §i sa desavir§easca l11isiunea apostolic. l11u1tumcsc bunului Duml+~:zeu pentnl accasta alegere a unui tovara~ de munca. aetivitqtt:<g de zi ~i noapte.tatura. 111 "MO". IV.. precum talantul din Sf. Hirotollia flltru arhiereu . vol. III. nevoit sa Ie intrerupa pentru chemarea la ascu1tari superioare. 1980. loo a) Riispunderea arhiereascii. p. slujirea pennanenta au fost dovezile premergatoare rosturilor inalte de mai tirziu. spun cuApostolul neall1ur. nr.

la ceter~ti. 104.\i ~ ~a desavit~it hb~lllarea.. Littltghie (precum ~i la Vecetnie.i~$tihe 1m! trepte: "Cei peste 12 alii de slujirc arhictcasca l11i·au lli.. bl Sc(mhiiJ de Episcop at AI'1J. trebuia uhi'a~punsl Bisetica l~i avea ~coala ei $i se ~tie ca viitohll unei institutii depinde .. slujirea corecta $1 pennanenta. cintatea bisericeasca in cornun etc. ditte llazuintelc pastorill1or sai. participarea credincio~iloflllslujbe $i in ~pecialla Sf. hi.l potrivit. ltl. dovedindu~se valabile pina astazi metodele ~i l11ijloacelete~Qltlandate de Sf. la li. p. ferich'ta sa. Ihidel1i. Pl.AtlUn. 604. ttl Epistop-vicar patriarhal. Teoctist.. p.hii Bparhiale din Episcopia vacanta. P. ~ Vacanttlidu·se Scaunul de episcop alAtadulni. pe care sa~i iubeasdi cll atita putere. nr. Ategel'ea PrellsfhiWlifui TeodlstAt-ttplt}. oMrihd cu prisosinta scaullul de episcop.lfie~ d~ la aleg~i'e. . vestilnentara a preotuini. lupta pennanenta pentru maIbinele oalfienilor ~i indepiinitea TestamentuhtiMintuitortlllti: Pacea Mea las VOUa.. 7-8. anUrfie: pastrarea invatatutii cdei drepte. colabol'atOt a1 sau: Prea Sfili!itul Episcop-vicar TeocUSl. 247-248.i<i4 In aceht$i timp ~i de aceea~i il11p01tanta. se inscriu $i orientatlle sodale: lupta impotrivl1 fiedreptatii.'ebti $1 creditldo~i.HiS In perioada 1950-1962.ca 0 gtifdina cu rod bbgat ~ de pepinicra. 25 L 106. p.lOln~fittl. alhptenteie vechi persistau 1a unii slujitori.se ~i Cursurile de Ihdnnfiare nl1sionara ~i pastorala a pteolilot. In conducerea inva!amintnlui superior. VI-a serie de cursanli se fixau puncttle nt~cesare mturirii misiunii. S. LXXX (1962).3-6/1950.irea Sf Litul'SbH. til. tiut\hllnotala.S'.jeoctist.-sare Itl attlvitatea icrarhlllni efJafhiat.XLII avut totdeauna slujitori demni ~i oti'(tntatL Societatea se schil11base. Patriathul Justinian ttil11ite ca Rector pe P. $iij ~fil'tt d sa~~ivada COfnOnl'a sa) tostul luc\. grij~p~ntru snfletul credincio~ilor. Rtjstu/tlll'sUi'U01" de iHtf4'lImal'e l1lisiol1ara IJellfi'u )31"-£011.':. vicar patriarhal. S. aceh:l$i tilnp. a dipatat a1easa experien!a 1. incredintin~du-i. t . Utrenie. in "BOR". taine. nl". l11fngticrea sa.intareti. La a . cum iubc~te ivIlt1tultorui Biscrica Sa. tespectul ~i intelegerefl intte preo!i."arii sale.. colaborarea cu otgahele patohiale ~i locale. ncincetat. Sinod pentfil deosebita grija fata de pastoratie ~i impotriva ptozeHtisj'l1\llui. Sa liicredihtn Maritul Colegiu electljral ca vaadanga siujirn\.1bogaiit e)tpetiehta $i li'ii~au adaugat lutnini de Iharc pret ~i sprijin . l1oul~episcop a1 Aradului ltlcredinta del'ul . P. "BOR". Dupa savli. b) /ntfia trerlpta cliiriGl'liatli. t 05.i pe credihelO§iiortocioc$l ~i teptezcntantii lotali ai cultelor: "l1U feudist B\)tu~aneam\l. predica ~i cateheza zilnica. EpiSCOlJu! trebuie sa~"$i piece privirih~ $1 aUlul. irttre predti$iG. a recotnandat pe cel mai apropiat$ivrM11ic. ietntgH etc')llnlatutarea practicilor pagubitoare.<iuiw.lil:1fi Sfii tOfOai"ia$i luuda sa .. '" I061uta doal' dtcva mctodc ~i mijloacc nlisiol'lUre absDlut fi~~. Patriat'lml JUstinial1.

P. Sa a adus un nou suflu "stra~apiiLor ecumeniste.. Mitropolit Teoctist a continuat lucrurbU11 inceput de i'nainta~i..IIOSe 111ai adauga faptul ca 0 vreme a supravegheat ~i Eparhia Oradiei p1:na la ocuparea Scaunului chiriarhal de catre P. Experienta din Transilvania a fost de mare 'i~~portan!a pentru consolidarea trepteJor slujirii cre~tine. p. 110. Teoctist a fost ales Arhiepiscop a1 Craiovei ~~. am trait din plin duhulinfratirii dintre conducatorii ~i deserventii cultelor apartinin~ altor nationalitati. Episcop dr. in setea ~i in lupta lor comuna pentru libeliate ~i dreptate . 108 ~i a~a cum se observa ~i astazi.. fiind stapinit de duhul dragostei celeid14nnezeie~ti ~ipromovfnd duhul de jdltietate ~i fneredere eu eeilalti reprezentan{i a(eultelor religioase" . ". Vasile Coman. de apropiere ~i colaborare intre toate BisericiIe .-Dupa trecerea catre Domnul a mitropolitului Firmilian al Olteniei..I\tfitropolit al Olteniei. P. a instaurat un nou . 108. P. p. P. 41. ainitiat 110i metode pentru intarirea evlaviei strabune punil~d accent ~i pe viata 1110l1aha1a §i disciplina clerului.. 34-35.. Pe treplele s/ujirii . S. . Cuvintul Patriarhu1ui Justinian. 112.. S.t. "Am acordat intreaga luare aminte problemelor legate de viata Bisericii noastre stramo~e~ti. Ibidem. in "MO". ". I. ". p.. 109 la Arad. printre care eele1ndreptate catre bunul mers al formarii viitorilor slujitori ai altarelor. Acolo am simtit din plin duhul 1:nfr~tirii dintre romani ~i celelalte nationalitati rinduite de soarta sa vietuiasca pe acela~i: pamint romanesc. nrc 1-2/1973. 162. Ibidem. p. Ibidem. ales pentru merite ~i investit pentru gragoste de Biserica ~i de neam.. 15.. III c) in prima s litjire ea arhiepiseop ~i Mitropolio: ':. ".f~llll Justinian....1. GRIJA PENTRUMISlUNE . Ill. S. . ca de altfel ~i in CUp~\n~llI Eparhiei. .."" 107. p. 10-11. ma voi stradui sa pastrez nea1terate adevarurile de crediIl!a ale invataturii Mintuitorului Iisus Hristos.INTRODUCER£. Ibidem. IntiistatatoTulBisericii Oliodoxe ROIn<lne.. 45. p. ". unindu-ne mereu eforturile 'in slujba nazuintelor de pace ~i de fratietate instaurate in tara noastra .107 La Centrul chiriarhal.. Chemat pentru faptele Sale. 22... Sinod au chibzut pentru a complet(jJipsa in ierarhie. dovedindu-se exemplu de slujire ~i iubitor de loca~uri sfinte. S. arcu1 Carpatilor n--a despartit pe romanii de dincolo ~i de dincoace de 111unti . Teoctist a adaugat vrednicii dupa vrednicii.112 Adaptindu-se nou1ui spirit ~i intelegind t~mperamentu1 credincio~ilor din Oltenia. vol. XLIII voiinceta sa arat fi'umusetile neasemuite.. ale SfinteinQastre Ortodoxii . ca ~i intregul Sf. 109.. cum constata PaN<. A grab it construirea edificiului Seminarului teologic dirt Craiova. . NOlli Mitropolit al Olteniei .

In "Idem".strajer al Ortodoxiei". ". invocind duhul celor care au aparat dreapta invatatura ~i au depus stradanii peljitru: misiunea Evangheliei: ierarhii Sinodului de la Ia~i 1642. se imperecheaza.S. eu marea traditie bisericeasca dove".P. p. In "MMS". I. LIII (1977). de Episcop al Aradului trecut. 116 Ca parinte iubitor ~i vitregit dar niciodata biro it. . pentro ceea ce mi se cade sa fac de astazi inainte. in Moldova. in trecutul neamului nostru unitatii noastre nationale . h-udind vreme de peste un sfert de veac ca arhiereu. colaboratori ~i mai indepaliati numai ca loc. nr. "Cu zestrea pe care singur ti-ai agonisit-o din a poporolui nostro. Noul Arhipastor al Bisericii din Moldova. Teoctist. program de ehemare ~i inraptuiri. Varlam-mitropolitul. spunea patriarhul Iustin.P. 719. te Intorci acum acasa. p. inzestrind parcul Palatului mitropolitan cu o biserica de lemn. de astazi inainte.P. I.toarce in Vah'a parinteasca prin alegerea Sa ca Mitropolit al Moldovei slujirea Bisericii ~i ~i Sucevei. precum ~i in slujba.S.S.XLIV CALAuzA CRE$TINA climat de mundi la Centrol mitropolitan. I.i vredniciile lor 11121 lndreapta la 111Ult izvoare1e nesecate ale Ortodoxiei romi'me~ti care. 744-759. p.114 ~i ~i de Mitropolit al Olteniei. Bogata experienta pe care ai dobindit-o in activitatea de Episcop-vicar la Patriarhie.. 736.. MitropolitTeoctist ~i-a indreptat gindul spre unitatea de credinta ~i implicit unitatea de n~am. In cateheza ~i in pr. mai mult ca in patriotica a batrinei ~i mult slavitei Mol- Din primul moment.P. luind pilda pe inainta~i ~i invocind pe palin!ii duhovnicqti . in sufletul I. I..S.P. Inaltul ierarh a fost ~i a ramas pilda vie. Mitropolit Teoctist. Buzdugan. 10-13. pentru a continua lucrarea careia ti-ai inchinat via!!l. Ibidem. . p. Dosoftei. Tale. 114. monahii ~i credincio~ii. Striidanii (fi infoptuiri ale !nalt Prea Sfin{itului Mitropo!it Teoctist fn sllljba Bisericii stl:iimo~eJti (fi a binelui ob!jtesc.edica.S. 116. a fost pavaza graiului strabun ~i a contribuit la pastrarea cu grije pentm fiii sai apropiati. 115. Sa arata toata pretnirea 113. . 712.115 In cuvintul Sau.. dupa atitea vrednicii pentru glia strabuna. preotii. ca Arhiepiscop!ji Mitropolit al Moldovei!ji Sucevei. Pro C. Il3 d) A doua slujire.Dupa alegerea mitropolitului Iustin capatriarh. Iacov Putneanul ~i multi altii. Chipurile . se ifI. Ibidem.in cazul de fata Patriarhul Justinian . din locul pe care ei I-au cinstit ~i I-au impodobit de glorie nepielitoare.incredinta pe cei prezenti ~i prin ace~tia toata suflarea cea drept credincioasa a Mitropoliei: "Mavoi inspira din viata ~i din lucrarea tuturor acestora.

pe linga multe probleme administrativ-gospodare~ti. . Sa Mitropolit Teoctist a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane ca "cel maibun intre cei buni" ~i cel care poseda "un deosebit spirit praetie". 1-211987.120 I. t Antonie al Ardealului. 11-12. p.. daea m-ai a~ezat peste eele inalte. Noul Patriarh af Bisericii Ortadaxe Romane. p. pentru zelullor pastoral". cu noi impliniri. P. in "Idem". 'i' Teoctist. nr. S.P. pentru tot lucrul cel blll ~i "pilduitoare con~tiinta. 29-36. p.Dupa noua ani de activitate arhipastoreasca ~i slujire continua la Altarul strabun pentru Evanghelie. 123. sa devii dintii tu a lumina ~i pe urma sa luminezi ~i pe al!ii. 122. p. Ibidem. p. Dumitm Radu. 120. dupa savir~irea Sfmtei Liturghii. Cllvint amagial. Pentru citva timp I. 121. 118. situatie unid ~i vrednica de consemnat in istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. " ~i in "Tr". LXI (1985).INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MlSIUNE . Pi'irinte: "Pentru a pastori pe altii este neapi'irata trebuinta sa te intelepte~ti dintii tu ~i pe urma sa intelepte~ti pe a1tii.. Intiistiitiitorul Bisericii Ortodoxe Romane a adus multumire "Parintelui luminilor" ~i "din noianul gindurilor" a pomit in nona responsabilittlte cu cugetul in rugaciune: "Doamne. chemiirile de azi. p. intreaga cre~tinatate ca va continua "pe acela~i drum al inainta~ilor.I-3.S. 122 Adaugam la implinirile de ieri.121 Raspunzind alegatorilor. Te rog sa ramii cu mine totdeauna . Ibidem. 35 ~i 61. 737. eu alegerea ca patriarh "circuitul ierarhic" in toate provinciile romane~ti. in "BOR"."8 Intr-adevar. prin cei de fata. realizarile ~i innoirile in Mitropolia Moldovei ~i Sucevei vorbesc de la sine. . in "MMS". ". 119 e) Pe cea mai inalta ~i desavir~ita treapta a slujirii cre~tine: Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romdne. Mitropolit Teoctist a avut in grija ~i Mitropolia Ardealului. nr.123 In raspunsul-program. t Antonie al Ardealului. luerarea lor pilduitoare. impletind armonios firul viepi 117. 119. "Numar omagialla 70 de ani de viafii a 1. nr. Teactist". Patriarhul Teoctist asigura. Grigore de Nazianz. dintii sa te apropii tu de Dumnezeu ~i apoi sa apropii de El pe altii". BuclIria lllllii ales papas aniversar. 81-112. Pro Prof. dascal ~i inva!ator pe Sf. 32. incredintindu-i de pastrarea dreptei rinduieli ~i slujirii pennanente. 10-17." 117 Luind drept exemplu de ierarh.P.. viata ~i pace. incheindu-se astfel.. in "BOR" CIV (1986). Riispuns de mul!wnire Colegiului electoral. teolog. Prea Fericitul Piirinte Teoctist. XLV pentru "misiunea lor. in cei noua ani. "pentru implinirea acestei inalt« ~i grele demnitati la care sint chemat. voi avea in cuget mereu mari1e adevaruri talmacite" de Sf.

. 256 258. Intiia vizi\ii.130 sublinia Prea Fericirea Sa.. Pc larg ~i La izvorul viII .73. vom acorda Intreaga l10astra aten/ie lucrarilor In curspentrupregatirea 126 Sfintului . . vor continua intrunirile de dialog general ~i eel bilateral. 41 p. Sinod al Bisericii 0110doxe Romane. PC' treptelC' slujirii .. p. 276~279). Pentru noi. II.. 5-6. 2. Fatriarhul Teoctist a avut cOl1vorbiri eu patriarhi ortodoqi inca din vremea cind era Episcop-vicar iucalitatea Sa de trimis sau insotitor al Patriarhului Justinian sau ca delegat la convorbiri din partea Sf. Pe treptele silljirii . 148~150. CV (1987). p. . 67~68. De asemenea. YO!. se cere afirmata eu ~i mai multa vigoarc in zilcle noastre. 312~314.) cOl1tribuind la intensificarea dialogului teologic. "v om face tot eeea ce este neeesar pentnica Biseriea no astra sa-~i intensifiee aetivitatea . 88.de cult ~i de spiritualitatc cu intreagaOrtodoxie. 283--285. p. 129. Ibidem. 128. Festil'ita!i!e instalarii ... 126. IV). IV.BOR". eu Bisericile Vechi OrIentale se vor intensifiea legaturih~. Ill. Prca Fcricirea Sa facc parte din gruiml lntlilor ierarhi ortodoqi rom5ni care au vizitat sau au primit vizite ale rcprezentanrilor ae.. 81~83.127 3. aeeasta unitate eate aeeea~i eu insa~i viata Biserieii. eu eonvingerea ea aeestea se desprind din aeela~i eaier al fiintarii noastre ere~tine ~i romane~ti". In "Idem. .. FestivitaJile il1stalarii .estor Biserici (America. Prea Fericirea Sa a condus deleg'lria"Biserieii ortodoxe Romane in dialogul ortodoxo-romanocatolie cc a avut loc in localitatea Riva del Garda CItalia). pas'trata eu eonseeventa in treeut. p.. De ascmenea. ~i Maxim al Bulgariei. eu Bisericile Evanghelice ~i eu Bisericile Re(ormate. nr. p. nr. In ceea ee prive~te familiaprtodoxiei de pretutindeni. dnd legaturile interortodoxe. 13 I ~ 140. In acela~i timp a prim it dclegatiile Bisericilor 0l10doxe surori: CDiodor al Ierusalimului. IV. 74. 88 -89. . p. . 266~2 71): Elills al Antiohiei (Idem.. 11-80). p. Ibidem. Sanctitatea Sa a fost prezent la Instalarea Prea Fericitului Patriarh Tcoctist. p. Pe treplele siujirii. IV.. 127. 128 4.... 88~89. 90~91. p.\-i lnnoitor [[I credin!ei 110aslrC' ododoxC' (yol. avind ea izvor fundamental ~i central pe Mintuitorul Iisus Hristos . eu Biserica R0711ano-Catolidi se vor preciza temele de fructuos dialog teologic. Noul Patriarh al BORmai aVl.XLVI CALAuzA CRE~T[NA noastre bjseriee~ti eu firul vietij"neamului nQstru..Feslivitc/file inslu/Cirii . uneori eu pretu1 a multorjcrtfe.. "Biseriea Oliodoxa Romana a pazit eu sfintenie unitatea de eredinta . I 05 ~i Cuvzntui delegatului Biserieii Angliei. p. . India etc. vol. vol. IV. . lll. L p. Si atitudinea impotriva (Iller abuzuri ~i imixtiuni. p. yol. eultica ~i canonica a Ortodoxiei". .. ea Patriarhal Bisericii Ortodoxe Rom5. eu organizatiile Mi:jcarii ecumenice. Etiopia. . ": 124. L p.ne. p. p. 66~67. Festivitatileinstalarii . Aceasta uniiate. 74.. 289~ 293 . \'01.. p. 105~106. 21-54). 130. au loe pe seara din ee in ee mai mare. preeum ~i tuturbl: eelorlalte actiuni interOliodoxe menite sa afil111e unitatea doetrinara. Festil'itafile instalarii ... De fapt. p.p. 286~288. 910. 20 1~354. p. Ibidem. ea ~i cdc' interere~tine. a fucut-o Prea Fericitul Tcoctist Sanctitarii Sale Dimitrie al Constantinopolului (in .1sese intilniri pentrn inHirirea unitatii ortodoxici eu Pil71C'1l Patriarhlll ivfosc()"ei (Pe treptele slujirii .95. Pe trepleie siujirii .'ii Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. . vol. 129 5. eu Bisericile din Comu!1iunea-Anglicana se vor fundamenta temele din discutiile generale ~i bilaterale...Ibidel7l. Festivita!ile instalarii. 370-402 . p. yizitii intoarsii de: catre "Sanctitatea sa'ln luna scptcmbrie 1987... Ibidem. 124 1.. 125. p. p.. 74.

317-320. dr.INTRODUCER£. (vol.'34 ~i "In acela~i timp. lO6... vol. 578-579... "De-a lungul intregii sale istorii. Patriarhul Teoctista·fost!§i deputa! 111 MAN. poporul roman a dovedit ca este insufletit de 0 adevarata voeatie pentru pace ~i din cele mai nobile. Festivitali/e illStaliirii . 135. p. A r·7ll-a Adlll1are gellerahi a CBE (13-25 oct. p.·Pe treptele slujirii . Trairea in insu~iri actele liturgiee sint ale lini~tei ~i pacii. I. . 574-577. 1J6. 356~357. p.. 75. de Diac. IV.. 225-227. 75-77. p. Ibidem. 317-320: IV. 7-9. 75 134. Dupa cum se ~tie. p. Noul-ales Patriarh incredinta pe eei de fata ca preoeuparile noastre se vor indrepta spre eunoa~terea apropierea frateasca de eelelalte religii . 40-44.96-98.Convingerea Intiistatatorului Biserieii Ortodoxe Romane pleea din inalta misiune arhiereasca.212-214. I. paeea de nazuinte ~i este legata de iubirea de glia strabuna.208-211. j\sist. Pentru pacea a toata lumea. Si in aeela~i timp.179207. Festivitii!ife inswliirii . IVlitropolit Tcoctist.. Se ~tie ca in CEB...Ihidem p. LXI.. 126.161-168. Cuvlntare la I Conferin1a. 133. p. . ci in primul rind Q practica vie a relatiilor de fratietate dintre Cultele din tara noastra. . vol. nr.IMS". 6. 26-29. p. nu ne lli1piedice. in . Pe larg ~i Pe treptele sllljirii . p. p. p.. S.. 64. . Pe treptele sluiirii . Fonnei superioare a Ecumenismului local. Viorel Ioni\a. XLVII a) in COl1siliul Ecumenic al Bisericilor. 9-12.237-242. deoarece lara pace ~i lini~te... 96. lara dreptate Hristos ~i ~i iubire nu se poate sluji luiUumnezeu eu eonvingere. izvorite din zestrea lui sufleteasca deosebit de bogata deosebita cinste sa sprijinim implinirea idealurilor sale de bunastare. consaerata inflpririi Patriei 7. Feslivitiitife insta/arii .. III . Il. ridicllt din sinullui am simtit totdeauna 0 propa~ire ~i pace . " ..BOR". Ibidem. nr. in Pe treptele sfujirii . Sectia "Misiune ~i evanghelizare" are~i 0 subdiviziune: Dialogul ell celelalte religii (~i ideologii). b) in Conjerin/a Bisericilor Europene. 21). 222-224. P.. vol. . Ca fiu al acestui popor.. 78-81. IV. c) in Conjerin/a cre!jtina pentru pace13l.. I.136 Raportate la lumea intreaga.t.. d) cu "alte foruri" 132 menite sa aduca 0 contributie cit mai valoroasa la implinirea TestamentuluiMintuitorului nostru Iisus Hristos: "Ca toti sa fie una" (loan XVII. 1979). Ibidem.314-323.. 372-374. "'35 8. Cuvinnlll. p. 68-71..J37 ci "trebuie sa ne indemne sa dam raspuns ~i de geniul sau creator. III. p. 183-190). II. yol. p. 137. 94-95. GRIJA PENTRU MISIUNE . vol. p. 78. paeii in lume". 19-22: IV. 199-200. 132. p. 75. p. II. .llOO~11 01. .219-221. p. Respectul pentru celelalte religii.. lO6. A VI-a Adlllwre gelleralii a CCP.'33 Conferintele teologice interconfesiona1e Ii se VOl' da toata importanta: "ecumenismullocal nu este numai ~i un prilej de discutii teologice. p. preocuparile noastre teologice trebuie sa ajutor omenirii in 131. XCVII (1979).

p. vol. Adunarea Cultelor din Rom5nia. Ibidem. p. 100-104.13. 61. . 143. )25-177.281-282. 184-189.414-426. p.. vol. 143 in trairea cre~tina spre desavir~ire. \'01. 347-354. 391-399. .tine. CUFllIfili 1. p. nr.1984. 142. p. S.xlrlnare.S. Bucurqti. III.). Bisericile slnt datoare sa Ie acorde intreaga lor atentie".390-397. Bucurqti. Teoctist. Institutul biblic Cu1'intui 1. 145. anldobindit pe al cincilea Patriarh. p.145 in grija deosebita fata de patrimoniul cultural-national. vol. p. 84-85: Pentru Dezarmare §i Pace.401-407. Ed.. Parcurgind paginile celor pat:ru volume: Pe treptele slujirii cre. p. 144 in pastrarea predaniilor. Y01. un liturghisitor desavir~it ce transmiteprin slujba minecare adinci't a cugetului.139 Patriarhul Teoctist a dus mai departe duhul innoitor al parintelui Sau duhovnicesc. vol. P. in "BOR" cm (1985). 139. 144. 283-285. 141-147. In vol. I. p. Justinian-organz'zatorul. Ibidem.e~te sa umple inima de ci'tldura ~i sa cople~easca vointa ascultatorilor~pre a face bine aproapelui. II. P. 692-693.. care in intreaga sa activititie la eparhiile pe care le-a condus. 251-255. este confmntata astazi . . incmstind in diadema de aur meritele misionar-ecumeniste ~i national-pastorale ale intiistatatorilor Bisericii Oliodoxe Romane. IV. iar prin cuvint reu.. Teoctist.. p. arata ca "Mironpatriarhul a fostunificatorul. p. II. Nicofae. IV. Nicodim-continuatorul. . 375-382. Patriarhul Teoctist a reinnoit practica misionara.ilor no~tri in a-~i apara credinta 138. 11-18. Tcoctist. III. A treia Adllnare. 82-89. 142 in intelegerea credintei in Hristos. un priceput gospodar. IV. 81. 9-12. n. I. a fost ~i este un iubitor de fmmos intm toate. 140. PI' trepteie s/lIjirii . A doua Adunarc a Cultclor pcntru Pace Iii de. 1985.. .. I. CU1'lntui 1. p. Ihidem. P. 146.140 in patriotism 141 ~i ecumenism. 75..i un parinte deosebit de sensibilIa toate nevoile arhipastoritilor sai" (subl. Justincarturarul ~i ecumenistul. 222-226. IV. Institutului Biblic. p.XLVIII CALAuzA CRE~TINA problemele atit de grele cu care. Patriarhul Justinian. In fine. Frea Fericitul Teoctist. luind in seama Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Romane. Ibidem. Ibidem. vol.P. Mitropolitul Banatului. plU1ind accent deosebit perivna credincio.. S. cititomi (cleric sau credincios) capata har peste har in experienta misionar-pastorala. 357-468: IV. Festivitcl!iie illSta!clrii . 370-389. 58-67. 146 Cu experieritaSa misionar-pastorala. 261-264. p.8 Cu acela~i binecuvintat prilej::de instalare a Patriarhului Teoctist.. 47-49. p. p. ridicarea mintii la Dumnezeu. "Credinta ~i viata romaneasca". Festil'itclfiie ins/aiarii . Bucurqti 1981. IV. 90-96. iar in zilele de locotenenta pe planul intregii Bis'erici.. S. p... 309-313.. Pe trepteie siujirii . 289~293> 141. s-a aratat un nefntrecut chivernisitor af patrimoniului bisericesc. Ed. p. IV.

.Biserica Ortodo:ra Romana. de aCUill lilainte.Am fi cei mai fericiti ca. p. avind in vedere ca ~i in alte domenii. 9-10. clnd este dreapta pentru tOJifiii sai. tinind seama ca de aceste drepturi s-au bucurat mereu 147.i. XLIX ~i stramo~easca ~i in acela~i timp.>i egalitatea drepturilor pentru toti. asisten!a-duhovnieeasea". in "BOR".. rangul ~i pozitia lor in Biserica.te s/ujirea sa" (Paslora/a. Sinod indeamna pe slujitori la mai multa rivna pentru "siuj ire. Activi/atea misionara a Bisericii Ortodo:re R0l1111lle pentru apararea dreptei credin!e In fara il/cerci/rUor prozelitiste. clerul ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe Romane au considerat frati pe ceiIalti de alte credinte sau de alte nationalitati atunci clnd au respectat confesiunea ~i ceremoniile lor ~i au cultivat diferite forme de Ecumenism practic.. folosindu-se l71etode ~i mijloace irenice din cele mai diverse. :. ldem. public. con~tiinta credincio~ilor ~i sentimentele lor stramo~e~ti fiind atacate. 148. nr. Patriarlml Tcoctist. Despre preo!ie.Al1. ca acest interes nu se poate intemeia dedt pe aceIea~i drepturi ~i indatoriri pentru toti pamintenii. Bucure~ti. ccrindu-le sa-~i puna mcreu In Jucrare misiunea ciireia s-au diiruit. precum ~i incurajarii ~i organizarii CerCll/lli ll1isiollar in parohiiJe BOR. Astfel "La cea de a 17 -a ~edinta a Adunarii Ad-hoc. f. a fost citit de catre Mihail Kogainiceanu raportul Comisiei a doua. conditia.ii zelul cu care fiecare I:.i fndep/ine:. Atragind atentia asupra unor nereguli in parohii ~i ncpasare Inmisiune a unor preoli. avind in vedere ca egalitatea indatoririlor reclama . 44. 0 forma de fratietate confesionala intretinuta ~i de ospitalitatea cre~tina specifica sufletului romanului ortodox. in Iegatura eu acordarea de drepturi politice pamintenilor care sint cre~tilli neortodoqi. Cind prozelitismul a Iuat forme incisive.. Bucure~ti. a ajuta pe preotul-paroh in misiune prin Cercul misiol1Cll: 147 pastora!ie in conc/uzie. Sf. catehizare. p. ClV (1986). Bucure~ti 1953. ". predidi. Edihlra lnstihltului Biblic.1a la~i.yliinciozitatea . care-~i desfii~ura lucrarile sub pre~edentia mitropolitului Sofronie. ClI alit l71ai plltin de pedepsire. Ingrijorali.Raportul arata ca natia romana are in vedere interesul comun pentru toti Icicuitorii din Principate. din ziua de 12 noiembrie 1857. militar. Sinod au trimis 0 Pastora/a carre pre~edinlii conferinlelor preote~ti din luna noiembrie J987. 148 In ceea ce prive~te EClllnel1ismul local al cultelor din Romania este un efort comun al tuturor credincio~ilor ~i nationalitatilor conlocuitoare de-a lungul veacurilor.R. 4-5). dar ~i inerezatori. Legiuiri/e B. 6 octombrie 1987. indiferent de vlrsta. s-au tipihit: 0 noua edi(ie Litllrghier. cidoar de bucllrie In/reo/alta pelltru cOl1. ierarhii.INTRODUCERE: GRIJA PENTRU MISIUNE . p. 269. Pastorala se adreseazii hlhlror slujitorilor aJtareJor. in aceasta Scrisoare-misiollarCz. Sit nil mai al'em pricina de mustrare. Ed. considerind ca 0 lara atunci este jericita.. avind in vedere ~i principiullibertafii de cult. 74-82. este statornicita egalitatea indatoririlor pentru toti. In spriiinul intensificarii l71isillllii ~i pregatirii pastoraJ-patriotice a slujitorilor ~i credincio~ilor. eu binecuvintarea Patriarhului Teoctist. ell Sf. . lnstihlml Biblic. monografiealbum etc. atunci grija Bisericii Ortodoxe Romane pentru apararea dreptei credinte ~i a unitatii de neam a fost deosebita.. 1987. In scmi timp. mgiiduintele mente la hirotonie ~i chemarealor sflnta . lata ce se constata ~i in acela~i timp ce se asigura cu un veac ~i jumatate in urma. membrii Sf.o. Sinod incheie: .

dad a fost gol.. ai Tacut acestea aproapelui. Deasemenea. 266-267.. daca a fost fUimind $i insetat. inclusivteligioasa Slut . "pe cel strain l-ai primit. se observa lha'l:nte de 111eeputuriJc ccumeniste mondiale ~i s1nt vizibilc inainte de intiia Adunare gen~rala a Consiliului Ecumenic al Bisericilor. A 50-a COI!feriJif.).a leologied illtcrteologica..". sa bea. au fost socotiti "frati" dar dupa "Legea lor" .ii .<.." 151. 1. 271. Adunarea Ad-hoc a Moldovei dore$te $i prime$te in viitoarea organizare a Romfll1iei unnatoarele principii: Totipamfntenii cre~tini se vorbucLzra de toate drepturile politice intocmai Cet . "149 Aceste principii fundairtentale smt Inentionate $i in legislatia actuali"i. 2. 154. Decretull77/1948 devenit. (({:!?lo-i pl1storul. 17-118. " . clerul $i credineio$ii diferitelor Biserici.. $tiindu-se di drejJturile politice slnt reCU110scute atit pentru paminteni cit $i pentru impaminteniji ..p. n." p." Buna cOl1vietuire. 153. In climatul specific al relatm(jI dintre cuIte. p. 106-108. dqi se picrd in vcacuri. 1. in "B OR" .. la noi.ll1serise in pr~ctica eredil1eiosilor tuturor cultelor din Romania.au plecat sau au ramas aci totdeauna.~i ortodoc. "Legea eultelor" trebuie sa rdlectc deplina libeliate de manifestate in confol111itatc cu "Marturisirea de credintil" spccifica fiecarui cult $i en ccremonialul adecvat. astazi. cu unelecompletari. Mie Mi-ai fa cut" (Mf!:tei XXV. 152 Criteriile Ecumenisl11ull1i local. dar mai aics. (1965). CV (1987).. 604~614. Co/lslituria . i-ai dat sa manince. au privitEcumenismul local ca 0 forma ciudata de convietllire. 152. p.. nr.L CALAuzA CRE$TINA la noi toti cre$tinii. l-ai imbracat.5~. IV (l952). 150 * Multi vizitatori striiini. l' . 3~4.. Ec. il1crederea reciproca ~i eolaborarea lntre eultc slnt insu~irile oricarei organizatii ~clpneniste. ca apoi sa se convinga de trainicia acestuia. Art. 149. la inceput. drcptulla libertatc. A$a sc explicii de ce cei ce au venit peste noi.30 "i 31. dreptul la munca. Ul1dc-i tUl"ma.' . au eorespuns eu adevarat $i au raspuns imperativelol"vremii. Ec. Dc aceea "Drepturile 0l11ului" (printretare eeIe fundamentale: dreptulla viata. Contribu!ie fa llllitatea l1a{ionaliL.tiile dil1tre cliltele religioase. 17. confesiuni sau denominatiuni au inteles ca sensul $i semnificatia majora a ecumenismului 0 reprezinm iutegrarea depiin:a in efOliurile generale ale Patliei. 35). I-al ce!cetat. (subl. 150. 154 ' . local. dialogul principia1. dac~ este bolnav?". locaL Contribll!ie fa ullilntea 11C1{iaimliL" p. In "Ort.. de-a lungul veacurilOl~. Respectarea reciproca et crediriJei celorlalJi la noi in tara a fost 0 intelepciune stramO$eaSCa inscrisa in inima oametiHbr acestui pamint $i insu$ita plin Evanghelie: . . 0 710lia orientare In l"eJa. Prof Em. Legea culrelor din Romania.. Vasilescu. -r Nestor VOl11icescu.. 1I-12. 1.. inainte'de hOtar1ri sau eonventii internationale la care au aderat mai tlrziu statele membrt: ruONU. nr.

local. .1918 -I Deeembrie -1985.sintem) palia~i ai Bisericii de pretutindeni . Cbntribu{ii la lllliialea na!ionala . raspmlzind cerintelorjnteme.. Apoi. Organizatiile cre:jtine ecltl1Jeniste . ea a partieipat la concilii de impacare ~i incercari'de reunire a Bisericilor..elerului ~i eredincio~iJor ortouoqi romani 0 Pas/orala pentru pace .. Sibiu. S-a impus. care a yenit ca lumea viata sa aibii ~i mai mult sa aiM (Iba11' X. 1l71prelllul CLl cclelalte culle religioase din tara noastra (subl. Sfintul Sinod aJ Biscrieii Ortodoxe R0111ane.]ata motivul apal'tenentei ~i activitatii noastre in mal'ile organisme ecumeniee cl'e~tine. 440-443.Bueure~ti. Astazi.. 11. de colaborare cu altc confesiuni ~i l'eligii exista un cadm larg de desTa~urare ~i continua dezvoltal'e a ecumenismului. AstfcL dupa 25 de ani de Ecumenism local ~i la a 50-a Confel'intii'ieblogica interconfesionala.155 4. n. .~ aliparticipat ~i mulTi reprezentanti ai Biserieilor de peste hotare . A~a eum se ~tie. a initiat un dialog de fratietate Cll catolicii ~i protestan.s-a sublinial in aceasta Conferili!a . doua adunari consaerate pacii ~i dezall11arii. "Ca slujitol'i ai Bisericii Ortodoxe Romane ~i ai neamului nostru romancsc (noi. prin rezultatcle ei.. prin colaborarea ol'ganizata. Indatorirea Bisel'icilor pcnt1'u apararea vietij ~i a piicii pc plancta noastra i~j arc temeiul doctrinal' .) . 1. in forurile mondiale pentm apararea pacii ~i fericirii omenirii. s-au desIa§u~·at la Bueure~ti Lllcrarile celei de a /reiaAdlll1ari a Cultelor din Romania (subl. fiindca ea apractieat inca de Ia ineeputul existentei sale apostoliee buncle relatii eu toti cei care au. a tri mis..) au tinut 1n anii din. GRDA PENTRU . . de libertate ~i unitatc nationala. Pentru Pacea a toata lumea. Idem.":. 5-6) P. impreuna cu eIe cercetam chestiuni teologice. onlenirea" . iar 111 acest all.tii i de toate nuantele inaintea organizatiiIor ecumeniste.. venit pe Ioeurile noastre. de aceea lucral'ea noastrii bisericeas)::~L~ . eu priJejulAninTsarii Unirii Transi l"\"~nici eu Patria-mama . " (p. Pacea cs(c dar J 55.'vIlSIUNE .De la "un lung trecut coihun" s-a trccut la friitietatca de astazi a Bisericilol' ~i cultelor prin deschiderea recipl. p. pentru bzmastaf8{1 Sfintelor lui DWl1nezeu. Biserici ~ipel1tru unirea lor.INTRODUCERE. l~i implete~te firele ei cu firele lucrarii altei Biserici. Ll 3. 267. La aeeste adunarr:. impreuna cu de l1e§triiduim sa aducem partea no astra de contributie la solutionarea tuturor probl. care se refera ~i la EClll71enislIllll local: "Se euvine sa faeem eunoscut ~i pe aceastii cale ca Biserici:i Ortodoxa Ronnlna. prin discu!iile tematice in dialog de egalitate.. Ec..oca a acestora. s-a constatat un fapt deosebit al dialogului in aparal'ea vi~tii. 10). 1 Deeembrie 1985 ~.in Hristos insu~i..nu impiedicanicidecum participal'ea sau coopcrarea ei la slujirea altor popoal'e sau a lumii intregl". Bisericcl Ortodoxa ROl71cma. ~i mai ales in climatul de intelegel'e ~i l'esponsabilitate. a Iuat initiativa pentru crearea unui Ecwn en iSl71 local real. cea dc a 45-a Conferinta teologica inlcrconfesionaJa. "S1ujil'ea unui popol' de catre 0 Bisel'ica. Intre 16 ~i 18 sept. ". spunea Patrial'hul Justin . p. a~a cum s-a v~zut.. David. Impreuna cu ele ne rugam pentru toti oamenii.. din 5-6 iunie 1985.UTI11a.~~rteJor care framinta astazi ::.

a creatiei Intregi. ms. Pro Prof.LII CALAuzA CRESTINA dumnezeiesc. un act de dreptate soeiaUi Si rod al iubirii eu earesintem datori tuturor (loan XIII. au reu. iar conferintele teologice interconfesionale au avut 0 contributie insemnata in aceasti'i privinta. eu prilejul implinirii a 25 de ani de fa Prima Conferinfii teologieii intereonfesionala (Referat.. prin to ate actiunile sale de a 0 restaura In arn10nia ~i echilibrul in care a asezat-o Hristos insu~i prinlucrarea Sa mlntuitoare". prin rezultatele ei valoroase. istorico-sociaHi. 5.i aC1iunile popoalel~1' earora aparpn pentru apararea vietii prin statornicirea pacii in lumea intreaga. a oferit Cultelor religioase Conferinta a 47-a din 22-23 mai 1986.... este ea insa~i 0 marturie ca reconcilierea lui Dumnezeu este reali'i pentru omenirea de astazi.i anume: Conferinta teologica interconfesionaladin 9 iunie 1965 de la Institutul Teologic protestant Unic din Cluj-Napoca. 156. IV. este dar dumnezeiesc. . dar ~i misiunea omului p~pamlnt. indeosebi Conferinta a 46-a. care a legat imperativul pacii de unitatea ~i integritatea Iumii. Conferinta a 48-a a aprofundat id!i!ea pacii..ilor. Din aceasta pricina. cu tema: Opera reconciliatoare a lui Dumnezeu astazi fntre popoare.. a) In acest sens s-au impus multe dintre conferintele interconfesionale. de la Cluj-Napoca. de asemenea.tere reciproca. o temeluire teologica de substantl1?i de amplitudine a pacii intre oameni ~i popoare. din 12-13 noiembrie 1985.i cu fapta initiativele . 1) Ia pastrarea unitatii ~i integritatii creatiei. teologii ortodoc~i ~i protestanti au reu. Ca impacare. protestanti ~i intr"':o masura cei romano-catolici. Ca misiune. venit prin Hristos care ne-a mlntuit.tine. program at pentru publicate in "ST" XL (1988). Prill cele 49 de conferinte teologice interconfesionale sustinute pina acum. prin existenla ei in forma vizibila. pentru care ~i Bisericile sint responsabile in a Ie pastra ~i apara. Biserica lui Hristos. Bisericile ~i Cultele religioase trebuie sa sprijine eu cuvintul . de la Bucure1}ti. Dumitru Radu. paeea este. 156 . S-a impus.it sa faca cunoscute Bisericile ~i teologiile lor in efortullor comun pe drumulunitajii cre~tine vizibile ~i al slujirii credincio. nr. 1.it sa deprinda ~i un limbaj comun ~i 0 metoda ecumenica de aprofundare a problemelor ~i au tacut un progres in intilnirile ~i confruntiirile lor teologice pe drumullU1itatii cre.. Evafuarea rezultatelor ~i perspectivele aetivitiitii eeumenice a Cuftelof. Inainte de toate. Totdeauna s-a plecat de la teiheiul teologic ~i s-a realizat 0 cunoa.. teologii ortodoqi. Mai mult. ca slavire a lui Dumnezeu ins:u~t. 34-35). Omul trebuie sa fie "imprenna-luerator cn Dumnezeu" (II Cor.

de la Institutu1 Teo10gic Universitar din Bucure~ti. unind in Sine pe oameni cu Dmnnezeu ~i pe oameni intre ei. A doua confruntare teologica de proportii intre Bisericile ~i teologiile actualc. cele doua parti in dialog ecumenic. 26)". al infratirii lor. ne~tiintei de carte ~i nu in slujba inarmarilor de tot felul. aprofundind tema ecumenista de mare actualitate: Unitate ~i pluralirate. savir~itoare a tuturorTainelor tara diferen!ieri. a avut loc Conferinta teologica interconfesionala din 29 noiembrie 1978 1a Institutul Teologie Universitar din Bucure~ti. Dar. din 15 iunie 1982. Biserica Ortodoxa Romana ~i Bisericile Protestante au realizat un larg consens. S-a ajuns 1a eoncluzia ea intr-adevar conceptul de diversitate sau pluralitate se intemeiaza. Nu mai putin valoroase sint remltatele celei de a 39-a Conferinte teologice interconfesionale.. epoca noastdi esteun important kairos orinduit de Dumnezeu (Fapte XXVI. Dumnezeu-Omul.. al dreptatii reale intre oameni ~i. "Duhul Sfint sufla cu putere astazi asupra inimii oamenilor pentru a realiza efectiv citeva dintre idealurile imparatiei lui Dunmezeu: idealul pacii durabile intre popoare. reeoncilierea este ~i 0 iuerare continua. pe eel de unitate in eredinta. popoarelor ~i statelor intr-o lume tara ziduri de despartire. dupa invatatura Oliodoxa. privind locul ~i importanta Sfintelor Taine. aprofundind tema: Bisericile locale ~i Biserica ll17iversala. rastignirea pe cruce ~i invierea Sa din morti. cea din urma fiind.GRIJA PENTRU MISJUNE .fNTRODUCERE. prin aceasta. in cadrul Ecumenismului local. Sibiu. Intre senmele concrete ale operei reconciliatoare a lui Dumnezeu in lume trebuie amintite: a) dezaprobarea unanima a urii dintre popoare. prin Intruparea. intr-un fel. Caci credin!a dogmatica deplina ~j totalitatea Tainelor formeaza un tot. b) straduinta universala a omenirii de a pune sursele de energie in slujba inlaturarii foamei. . o reala confruntare teologica intre Bisericile noastreangajate in Ecumenismul local ~i intre teologiile acestora a avut loc la Conferinta teologica interconfesionala din 3 decembrie 1970. traducindu-se astazi printr-o umanizare ~i unificare pe care cre~tinii nu trebuie sa le a~tepte pasiv. Temeiul acestei reconcilieri este Hristos insu~i. Ca 0 f0l1a unificatoare din Hristos. ~i c) recunoa~terea egalitatii oamenilor. LIlI Opera reconciliatoare a lui Dumnezeu trebuie intrupata in viata oamenilor ~i a popoarelor. conditionata aceasta ierarhie in fiinta ~i lUCl-area ei mintuitoare de legatura ci neintrerupta ~i organiea eu Biseriea prin sueccsiunea apostolica in har ~i in credin!a Apostolilor. ca sa vina peste ei din cer. De data aceasta. Taine ~i ierarhie sacramental a imitara. sint strins legate.. mizeriei. caci cele doua notiuni: "opera reconciliatoare a lui Dumnezeu" ~i "popor" ~i "popoare". implicata in prima. 1a sfir~itullumii.

Aceasta a fost concluzia de fapt a lucrarilor celei de 332-a Conferinte teologice intercoufesionale din 29 noiembrie 1978.. aprofundata ecumenic de aceste c()nfe~'inte a fast Opero rccollciliatoare a lui Dumnezeu astazi intre popoare. Mi~carea ecumenica actuaHi. S-a cautat permanent modalitateaopririi proi. In temele legate de unitateacre~tina ~i dialogul teologic s-au putut exprima multe puncte comune sau complemen~are. 2. Ibidem. Credin!a $i slujire. EctiT1uiTi. ~i A 50-a Conferin/Zi interteo!ogif. de 1a C1ujNapoca.:"i'n aceia~i termeni.158 aici ~i in organizatiile cre~tine ~i necre~tine nl0n:diale. In Conferin!ele teologice s-ap1edat de 1a cunoa~terc reciproca ~i $-a ajuns. . pozi!ii sustinute ~i in organismele ecumeniste actua1e.157 Cunoa~terea reciproca ne-a ajntat'sadescoperim izvoarele comune de credinta ale fiecarei Biserici ~i confesiuni invederea unei marturisiri comune.a. o prima tema de amploareteo1ogica ~i cu implicatii in slujirea social a. Prezen{a reala a lui Hristos in.{h. 3.. IUCl'area ~i importanta Tainelor in viata cre~tina.LlV De~i intre invatatura ortodoxa~idiversele conceptii protestante privind Sfintele Taine. care a fost tema celei de a V-a Adunari Ge~era1e a Consiliului Ecumenic al Bisericilor tinuta 1a Nairobi in 1975. ECll711 en ism $1 prozelitisl11. in Conferinta teo10gica din 5 noiembrief974. p. 15-16. la Sibiu. in perspectiva ecumenista.la pozi!ii comune ale teologilor din ROl'hania. "Identitateaad~varata este 0 identitate ecumenica'''. Dihcolo de unitatea comuna este identitatea locala care trebuie respectata.~ facut posibi1a 0 reafirmare 'mai aliiculata a identitatii fiedirei Biserici locale". cu mult timp inainte de catre teo~Rg~j. ambele pa11i ortodoxa ~i protestanta . Unitatea Cre$ti11.Euharistie.elitismului de orice fel. a fast pregatita ~i aprofullda~~tema celeide a VIII-a Adunari genera1e a .ortodoqi ~i protestanti din Romania. in timp ce teologia protestanta vorbe~te despre unitate in pluralitate.. 5.. a~a cum s-a vazt1'r ~i cum s-a subliniat ~i la jubileu: a 50-a COnf'erin{a ill tercollfesiollalri. Sint doua notiuni care se confmnta astazi. I ~ 157. A goua: hsus H. '.f".Aceasta tepl~Lafost aprofundata. Teologia ortodoxa subliniaza unitatea in diversitate. completindu~se ~i implidudu-se reciproc. Fiecare Bis'ericai~i are identitatea sa.:istos libereaza ~i une~te. unele 'evidentiate dej a ~i pina aici.ism $i identitate ec1eziala.. ca mijloace obiective pentruhnpal'ta~irea hamlui dumnezeiesc spre mintuire sint deosebiri nete. leg~te de urmatoarele chestiuni sau concepte: 1.au subliniat.. . La accstea se mai pot adauga altele. 4: COl71ulliul1e $i intercomunizme. In a 33-a Conferinta teologicain~~rcOtl:fesionala din mai 1979. 6. in conc1uziile fOll'rthlate la aceasta conferinta..

la contextualizari ~i argul11cnte mai limit depann'ii soeiologicii. dat $1 praetiea prozelitisnm!tli. Un interes deosebit I-a avut penthl cultele din Romania. S-a ramas la suprafata luerurilor.. De aceea. ll-a111 vazut 0 preocuparc cOl1vergentii la teologii ~i Blsericile 110astre. D..tti. emn am constatat ell toti i la lucriirile ccJei de a 32-a Confcril1te teologice interconfesioiiak din 1979.iei npostolice..)1' diJ1 pvvl.din 27-28 XI 1984 ... prill aptofundarea implicatiilor legate de receptareatextelor rezultate din dialogurile teologice. 440~443. . . de dragul ut1itatii ere~tine $i al slujirii ol1mlui. 158.i explorind mai temeinic temeiuri1c teologice aleshljirii. SpUI1 utecasta.$i citev-a P~rspective: I) Pe lillie teologica..Bucure~ti. caei.yi 11{l{ionale. PC Pt..Cficil iiliSiollill'a a t11tzIl'O/' BisedtUr)/' ~'i CtdlttlfJl' :cu.. ntl d¢ cnvinte ~iS\I~1Pcle"fbtl11ule.a. Bindl1!eks ~i accasta din u1111a trebuie ayute in \'cdel-e.fe I-au practicat sau 11 mai pr3cticiL Ci:\ci pm"telitisi7il!l11t1 Inse3mnii misit\l1e lie eyai1ghe1i~i'e. dar nu lnainten Tl'adi. p. viaja Zll111ii. din 9~ 10 noiembrie 1982 . S-a depii~it faza tatoniirilor $i a ail1. sa-mi fie permis a ma indoi ca multe dintre concluziile formulate sIn! operatQtii ~n 1l1va!atura ~i activitatca tlnora dintre Bisericile noastte.pto:teliNs1mif trebuie elil1dnat attr din teOl'ia cit . sbciemtii :.. daca voi' sa ftwil1seze real pc drulllul unitalii cre~tinc vizibile.. 2) Pc lif1ia sivjirii sociale .. in general. ti inye!are $ijiu't. 6. octombrie 1979). p.i Bi1. Idem. a fost pregatita intr-o conferinta teologlCilihterconfeslonalii (Conferin!a a 40-a. mal ales d se $i poatc dad se \Tea. . 159 dar cu implicatii ~i pe planul 'ecumenismuiui general. s'e poate Incra niui nltllt ~i mai bine pkcilld . 159.lntrucit. Sprijiliifea actitmilor de lnjlorire a PatrteL 0 conferinta a avut ca tema speciala: Biserial . trebuie sa Se desehida mai lntih unele alt()rii. 1a al1iver1s11rea a 100 de ani de la cucerirea independentei de stat a Romal1iei (1877-1977).. Ibidem. independenta ~i suveranitate (Conferinta din 27 mai 1(77). Prof..ilit<'itilol' 111 matcrie ele doctfinft.~i cunoscute doctrinele lor ~i sa incerce 0 C1'e~tere teologica reala. 501-53.l afli'l11area identitiil. Preocupari ecumeniste .ii proprii. en conseeil1te grave atlt pennl.. ~i a Slinki Scripnni. ecunlel'lisnmi ca teorie 'Ii praetica. Cluj-Napoca.INTRODUCERE.l cei slnul~i de la Bisericile san Cultele Itlf.yi lupta poporului roman pel1tru libertate.1eak silliirij proexistentc ~i punind la contl'ibutie bunele ttaditii de slujire ale Biserieilol' n08-sh""e t1e·a lungnl isloricl poporului roman $i ale ila(i0l1ulita!!loi' cOliloeuitoarc. Ol'gani:za/iiie cre:jtine eClinieniste Infivl1tu! actil' al pacii . este singurul compatibil eu mesajullni Htistos. Conferinta a 44. Bisericile angajatefn dialog teoipg\s:-ecumenic.. dupa definirea notiunii de receptare. identificarea punetelor comune $1 Ii cOlwergentelor tcologiee trcbuie sa fie 0 preocupare constanta a Biericilor 1103stre.Cluj-N apoea) iar conc1uziile acestei Adunari au fost evaluate in Conferinta a 43~a din 17-18 111:1i1984. EcumellisnIJdYoctd . in1preuna-cre~terea teologidi pe ctnll11Ul nhitatH t're$tine elimii13 lara nici 0 gfeutate :)i tcoria.158 Dar ~i tema pentlU ceade a VI~aAdunare gynerala CEB: Iisus Hristos..\i telei una a lui Hristos.I'ltGll1du.~i!. GRIJA PENTRUA115jIUNE .. sa . $1 ai1l1ii.. In cadIul ecumenismului nostru local.repetanl .. ea tnt! $i toate fi~ tum In El. Radn consemneaza . Trebnic 111ers 111ai adl11c. dt ~i pentru cei ce intreprind astfel de actiul1l. 3) Cunoscll1d biil'e ce implica idcntitatca eclez:iala in cadl'til eCtllilCnisll1uiui ~i ce inscamna inlloirca pentru pastrarea. in special. LV Conferintei Bisericilor Europene intitulaHi: Prin lucrarea Duhului Sjint libel' pentrll s lujirea lumii (Creta. cu ocazih analizarii BE:M"ultli intr-una dintrc conferinicle noastre..

3. 118).':jline mondia/c. 17-22(Cuvint IPS Nicolae al Banatului). preCUlll ~i in sll~j irea in COI1l11l1 a idealurilor $i aspiratiilor lumii contemporane. 720-730. satis(aCfie . a lini~tii in zona ~i pe toatec Continentele. In acest fel. 162 8. lata concluziile COlljerinfei jllbiliare: Cea de a 50-a Conjerill{a teologica interconfesionala constituie un pisc al activitatii ecumenice ~i un moment jubiliar pentlU Bisericile din tara noastr3. Bisericile ~i cultele cre~tine din Romania s1nt in st1'insa conlucrare ~i infratire. Chemarea. dreptatea in tara. clar $i un punct de plecare spre noi Impliniri. respectul reciproc ~i Impreul1a-cre~ferea teologica pe calea unita!ii cre~tine.. 163. Forma superioara a ecumellismitliti local din patria noastra. 1·61 De asemcnea realizarile Ecumenismului local gas esc ecouri favorabile ~i aprecieri in grupele de lucru ale o1'ganizatiilo1' intercre~tine mondiale. ivfomentll! celei de a 50-a COllferjn!e teo!ogice interconfesiollale este lin popas de bllcurie. avilid pell11anent 1n aten!ie cele doua obiective fundamentale ale ecumcJ1ismului cre~tin integral: adincirea unitalii cre~tine prin dialogul teologic ~i slujirea in comun a aspir~#ilor de unitate. 5. a intaririi increderiiiiltte mel11brii marilor organisl11e etumeniste de astazi. infra!ind inimile credincio~ilor diferitelor Biserici ~i Culte.. Ecumenismullocal se bucudi . Conferinte1e teologice il1tercon(esionale au dob1ndit 0 mare pondere in viata Biserlcilor noastre. 160. prin realizarea ul111i limbaj comun ~i a unei met ode ecunienicespecifice de aprofimdare a problemelor. 1. p..In acestc Conferinre teologice intercOllfesionalc aufost pregatire $i aproful1date $i feme!e de pf. a pacii ~i a colaborarii. Rezu!tate/e la care am ajuns pina il. 4.. la promovarca ecumcnisJ11ului general cre~tin. 16o Ecumenismul. (Irt. apropierea.)'i e(ort1lri S1ls(illllte s-a ajul1s la oserie de jJllncte te%gice comune. Prill cOll!IICrare . contribuie la adincirea fratietatii. Ibidem 161.. de 0 mare Insemnatate teologica ~i eClin'lenica.Patria noastra. in care a fost aprofundata 0 tematica fomie vasta. Pentru Pacea de SLlS . in. pre cum $i temele dialogurilor bilaterak.yi retrospectiva a actiyitatii $i realizarilor de plna aCUl11.1 prezent deschid l10i perspectil'e de conlucrare eClll71ellica !ii lie dau dreptu! sa speram /a imp!inirea rugaciunii It/time a iVIilltllitoru/ui "ca toti sa fie una". care sa reprezinte 0 reala cre~tere teologica $i 0 mai substantiala contributie la intarirea $i adincirea in continuare a unita!ii crqtine ~i in:'activitatea de slujire a dreptatii. dezvoltare ~i pace ale poporului roman ~i omcnirii contemporane.de aprecieriin rindul credincio~ilor Bisericilor noastre. cOJ1Vergente sau complementare in ce priye~te unitatea cro~til1iL In unele problel1le doctrinare esentiale. p. contribllind. lucrare ecumenica. In care Bisericile noastre sint angajate. lini~tea inc~r ~i pace in Iume. ' 7.LVI CALAuzA CRE~TINA Ecumcnismullocal este ~i trebuie sa fie ~i ill slujba unitatii poporului roman. p. fratietatea pe acest pal11int. ~nitatea poporului roman. fiindca teologii cugeta ~iactioneaza plecind de Ia realitati concrete ale vietii. Ibidem ~i A 50-a Conferil1{a . ceeace constituie factori activi ai apararii pacii in IUl11ea intreaga. iubire ~i sllljirea vietii ~i a pacii. In cei 25 de ani de conlucrare ecumenicaAeologica. precum ~i a idealurilor lui de libertate ~i progres general-uman. s-au obtinut rezultate insemnate in cunoa~terea. ai caror teologi s-au aftat angajati in aceasta. 2. In credinta. 162.163 iar aceste realitati au ca baza.BOR". . A treia Adunare a Cultelor dill Romania:'. .' agenda olgallica!ii!or crf.

Nu tre17uie con. 19) Cuvint Himuritor. 32). dqi Cuvlntlll Bi17liei este categoric: " . lellea. " (loan VIII.i are originea in stapinitorul fntllnericlliui eel mai din q(ara (iv/atei VIIl. 12. . .yi de771onstrorea ralilui duc la intarirea jenomenului sectm: Tree'uie deci lam.. "(II Tes. fa!sitatea. re!llzul muncii slnt mediile de unde sectele "col1vertesc" adepti..~eru~inarea.. erezia organizata. De aceea tot arsena!ul raulLii ~<. ruptura $i chiar crima.. 10). cum a fost cazul raz17oaielor mondiale $i se regnqJeaZa In timp de . Apoe. dezordinea. $i cea mai sigura garonfie este adevaru!: " .fimdata istoria sectelor CLl genezcl $i evohltia 101: I~toria este aeeea care Inregistreaza faptele a$a cum sint sau ar trebui sa fie. Aeeasta li17ertate. Afll!{i dintre reprezentan/ii seetelor fae uz de a. care all aparu/ in SIll!!! Bisericii saL! in a/clra ei contestind adevarul evanghelic liLt sint decft palete ale ace!eiaJi forte a vrajma. 10).. Cei care se considera fara "libertate" religioasii sInt in afaro preoellpari/or zilnice. exista CLl adevarat 0 istorie a sectelOl: Si vor17im de secta atund cind eroarea de credin/a..urite !ucrurile ill am17ele sensuri. se fnJnul{esc fnainte de catastrofe. (Filipeni III. are 0 activitate. nici sa nu manfnce .Wl-zisa "hbertale religioasa ". or geneza tre17uie bine eercetata . Curentele ralionaliste.. Sectele de acum "moderne" $i cu "credin!a nOlla" all aeela"i ar170re genealogic: minciuna. Sectele apar acolo unde Fica $i teroarea stapfnesc pe 0711.yi delimitata. persecu!iile fara cercetarea . iar gloria lor esteIi. XX. De asemenea.Partea I FENOl\IENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI EVOLUTIA ~I INVOLUTIA ABATERII DE LA CREDINTl Dumnezeul lor este pintecele lor. III. 44). Ol~ parazitislllll/. traiesc din expediente.wt/ui.numai adel'aru! va va face liberi . ll-au patrie. pentru a /i reeul10scuta ins a arc nevoie de garon/ii. /1-au comunitate.Astazi. deoareee stapinul lor" dintrll inceput a fost udgaJ de oameni" (loan VIII. cine nL! vrea sa l11UnCeasca. mistice.

7) sau necwlOaJtere: "DulJ1nezeu este lumina" (loan III. totel7lisl11ul.s[z'f. "I\:~'. 1) unele rezultate sal! explieafii!}tlin!ifice speculate Ji denatumte de creatorii de religii sau "aleijl'i.:lJc Iniine ".'esc . eategoriile de gfndire aristotelice. g) necunoa~terea tainelor vielii ~i~:disperarea fn fata morfii. 1.:::. eurente "teologiee" moderne. prin diferite doctrine filozofice: idealismul platonic. II. 5).~i stre. .-S.blie. : ' ·'~$>·'. Ji profefii" timpurilor. Ji CLl autoritate (Evanghelia lui Toma. 10): erezia este fiica minciunii (Ioal} YIII. ~. preoeupii'fii~esel1ienilor Ji chim. starea de pacat SliSrilze religict:h(ltz. rezultatele astronomice etc.fora logic a.'. Noul Testament este eonsiderat 0 ingramadire de carli . Sfnt Ji alte Sllrse ale seetelor . lndeletnieirile masoretilOl.qdeptii fortatei parusii justifiea "programarea" venirii DOl1l1lului prinl~~i. .~ate psihie..~. Augustin). b) folosirea ciil1ilor apocrife drept insp ira te.evoluata SClll slatiea -: animismul.praetiea tempeutica a nazireilOl..organiza!iile religioase violente due fa obscurantism.li-iea (II Tim.~i rejilza sa-l fnlature prih botezul ell apa .. duee la nihilism (Ps... I.(!.:~.Lfpclrilor anarhice. "Dumnezeu este iltbire" (J loan IV. lnlatura frica de jenomenele naturii. Aeestea apar ea eiupereile dupa ploaie in medii de::ec!zilibrate s'ocial . formul(!sau teorii. 44) Ji daea l1-ar fi mfndria nu am avea sectanti (Fer. soflsmul. Mai mull. fora importanJam credinJa. grupiirile anarhiq. WIele pretins Jtiinlifiee (veehi scw noi) In expliearea "CUVllltU/ui" lui DtlJ.1mezeu ..eum zice psalmistul. miJcarile religioase scientiste. trezeJte cOI1. sail eontmzieerea "religiei" eLl filozojia din care a purees pretentia unq~~pereLlri religioase de "a coreeta" texte ate Bibliei sau a decreta noi principii religioase "nedeseoperite" de Iisus Hristos. "'1'. Apoealipsa lui Pavel etc. e) justificarea credin!ei de catre sep(e. ramfnerea la ceremonii depaJite SCLU. pe clnd "cercetarea adevarului" (J\1atei VIt?) lumineaza mintea. Daea'mhttea intuneeata de paeat a dus fa religia naturii.'fi Duh Sfint (loan III. gnostieis711ul. . fl determin(1 la cui'afie. sectele. De aeeea majoritatea seetelor moderne all in doctrina lor speetrul ." I In concluzie "nebunia" religiof1.. mai }'('('(>l1t..~i nu erede 71ilJ1e~'J~. teoriile geoeentrismului.: ieiololatria :)i zeitatile de tot felLd. Alte izvoare ale "nolllui" fenom'(zll.2 "':>'~~~~<.::.)tiinta bmului. 8) . fetiJisl7111/. 3).~i gr. ell alte cllvinte devine lin fiugI i111para!iez lui DUJJll1eZeli..:. epieureismul.' pace "profefind" sau indicfnd "ee~~. . teorii nihiliste ale disperd{ilor\secolului §i multe altele.irii . praetieile spiritiste §i justifiearile teozofiee. il reintegreaza /11 hm. d) adaptarea unor reguli..N EI din .§i. neoplatonisl11ul. ijaI71C1Ilismuf. la vietime ale misticls111Liliti bolnavicios.'sectar potfi identifieate in: a) nein!elegerea Vechiului Testament prin implinirea in NOlil Testament. c) Impletirea nereu. sau mai recent teOl-iile t0711iste Ji neotomiste. Nu inteleg paeatul stramo. universaliile.).ita a culturii cu religia.>m~reniului" Ji . 19..

secta este periculoasadintoate punctele de vedere .i facerea omului. imbrati~eaza o secta sau creeaza el un dumnezeu. practica prozelitismul. S-au declarat chiar impotriva lui Dumnezeu. .ublinia citeva cauze ale aparitiei sectei ~i anume: cauze religioase.. Odata ell aceasta s-au ivit ~i diversitatile.'seasociaza sau se razboie. printr-o evolutie rapida a bolii ajunge uneori la halucinatii: se declara "profet". De acum.. Aceste rataciri au evoluat pina la razboaie!religioase biblice. Secta... Am enumerat pe ace~tea. Negarea . ea creeaza 0 amune "ideologie" religioasa. fiindca mintea intunecata de p[n.demonia .i va inmultiti.. Prin pacat. clupa viziunea sa sau dupa "aratarile" duhului. culturale.. imagine. Acelea. numeroase in Vechiul Testament.teti . cautind sa produca dezordine.Fenomenul sectar este un fenomen religios-social.. dezmat. Conceptia sectara este pseudofilozofica.i necinstea.. este inevitabila. nesupunere. au falsificat dreptatea lui Dumnezeu prin arbitr&riu omenesc. s-au gasit ~i se vor gasi contestatari pina la sfir~itul veacurilor.i-au Tacut altare dupa propria ratacire ~i autoin~elare. se opune apararii dreptatii .i-au creat idoli . istorice.este consemnata de Sfinta Scriptura fnainte de organizarea universullli . avind in vedere ca manualele de "specialitate" amintesc doar citeva (religioasej. ci i~i yor da invutlitori dUJlii poftele lor.i acuzindu-l de crima de "lesdivinitate" : S-a filcut pe sine Fiullui Duml1ezeu (loan XIX. IV. care se adapteazii. De aceea.i -1 stapiniti .. . fiind refractara adevarului. . 3) 1..dlriav mintal sau posedat.FENOAfENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIlvlPULUI 3 Capitolul i n t Li DE LA EREZIE LA SECTA .i cauze se gasesc . specula .i in gruparilereligioase din timpul Mintuitorului. au initiat jertfein favoarea lor.:at duce la rataciri. tunpleti pamintul .. 7).pimind pe seama protestantismului toata vina.. Citeva cauze ale aparitiei sectelor.i piarda unitatea. sa intervina separarea ~i astfel lumea sa-. $i creaturarationala a continuat sa respecte ponmca lui Dumnezeu: "cre... putem de la inceputs..va''yeni 0 vreme dnd nu vor mai suferi invlitlitura' slinlitoasli. punind in loc "prooroci" mincino. incurajeaza lenea.i tolereaza violenta (crima "religioasa"). Or. sociJ!le.i zei.. in zilele noastre.i. ideologice . Avind aceasta. psihice.. adeseori omul se izoleaza de Ziditor.. . 28). (li Tim.i chiar politice. antibiblica.i mai ales din punct de vedere moral. b..te cu unele societati. ca apoi la Turnul Babel sa se amestece limDile. deci sectarismul. " (Facere I. incurajind lenea ~i furtul. multiplicindu-se .. au ucis profetii. inlocuindu-l cu zeitati. patologice.. orice stresat.i luind 0 noua fata: de asta datatagaduind mesianitatea lui Iisus Hristos .

. " (Matei Xv. amindoi cad in groapa . ci pentru el se i111pline~te spusa Apostolului neal11urilor: " .~i. de oamenii lmnii" (Matei X.17) care-~i iau totul in aceasta via!a (Matei XIX.. Cunosclnd experienta trecutului poporul biblic...iaramagitorii sa ci~tige m11agiti. din interes ~i din rautate . Insw. 14).Fericit barbatuL care rabda ispita" (Ps. caci multi vor veni in nwnele Meu. nascindu-se noi pareri. "(Matei XVIII. vor face semne _ mari ca sa atraga. se vor scula hrist0 9i mincino~i.diversitatea mintii ~i manifestarea pacatului stra1110~esc asupra carora se oprese de atitea ori textele Sfintei Seripturi. lllevitabilitatea seetelor are 1a baza . prooroci lJ1ineino~i.4 cALAuzA CRE$TINA $colile timpului (cele conduse mai ales de Hilel ~i $amai) au modificat textele vechi. IV.. "Dacaorb pe orbseciilauze9tc. 29 . Sf Pavel atmge luare-aminte:. este data in vileag ~i de catre Apostoli. care vor strecura erezii pierzat03Te ~i vor tagadui chiar pe Stapinul care i-a rascllmparat. Efes. Sf. acela se va miiltui" (Matei XXIV.. au creat noi curente ~i s-au desprius directii felurite. aYlnd 111 vedere situatia din timplll Mll1tuitorului. XI. pot sa aiba 9i victil11e. renuntiiri. Sminteala. ~i pe multi Ii vor m11agi. 6). ell toate ca de-a lungul timpului cauzele apaririei all . .. opozitii. ~i dintre voi se vor syula barbati rastalmi:'icind lucrurile ca sa atraga pe ucenici de pm-tea lor" (Fapte XX. ca in Noul Testament.. tulburari.. 19). 3). Astfel. "Vedeti sa nu va amageasdFcineva.. $i nenul11arati prooroci mincino~i se vor scula ~i vor ingela pe multi . b) sminteala vine de fa oameni ~i prin oameni. Cll un cllvint antihri5ti (loan XV. Iupi in piei de oaie. dar cre~tinul adevarat nu cedeaza.dupa cum 9i intre voi se vor ivi fnv(l!atori milleiJ1o. ca anna a mintii boln~ve. invatatori fal~i.. Credinciosul sanatos ~i stabil nu se sminteste. 22 .i Mintuitorul spunc: "Vai lumii din pricina smintelilor.·ariat de la 0 epoca 1a alta. Ei l1-au pe Hristos ca Mintuitor.7} A~adar.. Pentru crqtinul adevarat. 3) ~i "cel ce rabda pina Ia sfir~it. Interpretiirile cabalei au fost luate ca argument in multe situatii. lupi crlnceni.. ml se poate lara ea. . dar vai aceluia prin care vine sminteala" (Matei XVIII.$tiu ca dupa plecarea mea vor intra intre voi Iupi neiertatori . Sectarismul * . 13r "cuvintariIe" in~elatoare Ie tin Cll scopul de a ci~tiga (II Petru II. au dimas ~i in zilele 110astre aeeia$i. ne da ocol. Apostol Petru sIatuie~te: "Au fost in popor ~i prooroci mincino~i.. daca va fi cu putinta~i pe cei statomici . ca acestea trebuie sa vina. "fugiti de oameni (~i precizeaza Mintuitorul). 1-2). 18-25). ca ~i isplta. spunind: eu sint mesia. ci ca pe un profet. XIX. 24).. trebuie sa fie dezbinari pentru a ie9i la lumina cei buni" (I Cor. ca motiv religios. cauzele ratacirilor ~i proliferarea seetelor sint dureroase. vazind atitea cazuri. " (Matei XXIV. ~i unii 9i a1tii trebuie inlaturati. 13). Tora ajungrnd lm document diferit inteles de multi. c) eei ee produe sl71inteaiii reeurg fa nelegiuiri. Multi se 'lor Ina dnpa spllsele lor gre~ite ~i din aceasta pricina calea adevarnllli ya fi pus a la lndoiaEi" (II Petru II. 29~ 30). a) sminteaia.. . Ace~ti "smintiti" (nascocitori de credinte). Unom ca ace~tia Ie spune tot Hristos: "cel ce face sminteali'i mai bine !)i-ar lega 0 piatra de mom·a de git 9i s-ar anmca in mare .

dar dnd dore~te mintuirea.F£NOMENUL SECTANT D£-A LUNGUL TlMPULUJ 5 este aproape comun fiecarei comunitafi: esteun fenomen care produce nelini~te ~i hllburari. nul Deci credinta lucratoare prin dragoste da na~tere la siguranta. Se cunosc atitea cazuri cind ratiunea necontrolata a adus l11ulte neplaceri umanitatii.ti?. 19) ~i ajung la comunitati sHspecte. intemeietori de comunitati biblice sau 111 numele Bibliei. aceasta este: "sa Te cllnoasca pe Tine adevaratul Dumnezeu ~i pe Iisus Hristos pe care Tu L-ai trimis in lume . iar prin Iisus Hristos-om s-a implinit ~i s-a inchis ReveIatia naturala: omul perfect. este . Deci Biserica Oliodoxa nu ingrade. in domeniul cre. ~tjm in ce credem. mai putem "crede" in alt mesia.tinismullll.. XII. 9). omul original. de la inima rea ~i ginduri piitima~e (Matei XV. In cre~tinism ~tim ce a . la grupari anarhice ~i organizatii violente.. dar este 0 Indatorire a modela aceasta libertate spre binele persoanei . smeriti ~i cinsti!i in rapOli cu societatea. Contestatarii. pe linga dar al lui Dumnezeu (I Cor. continuarea ra!iunii pentru intelegerea Descoperirii lui Dumnezeu. Pata de acestea. ~tim pentru ce credem (II Tim. prereformatorii ~i reformatorii. Sfintul Duh?.custapinirea cea dreapta. iscoditoare.~tinii? Biserica lui Hristos nu mai are stabilitate..or. Biserica Ortodoxa cauta sa fonneze credincio~i sfinti in raport cu Dumnezeu. de libertate personal a. Din aceasta cauza se poate ridica obiectia: sectarismul este lin eveniment In viata cre. libertatea caracterizeaza fiil1}ele rationale.i va fi Dllmnezeu adevarat ~i om desavir~it . 12 . credulii §f sectarii pleaca de la superstitie ~i erezie. social. dad crezi?. ~tiintific. decit cel ce s-a nascut trupe~te din izvorul vie!ii. Intr-adevar. fiindca mintuirea. este un rezultat al framintarilor sociale ~i 0 concretizare a unei ideologii sociale? La aceasta se raspunde simplu: fiecare sectar ginde~te ce \Tea in contextul vie!ii sale. Iisus Hristos este categoric: "Da Cezarului ceea ce este al sau ~i lui Dumnezeu ceea ce este al Sau" (Matei XXII. 23).istoria comparata a religiilor naturii . unde ar ajunge! Mintea are deplina libertate in domeniul tebnic. " (loan XVII. A~adar. loiali . 12). cautiitori de religie sau declamatori de texte biblice au ridicatlibertatea de interpretare a Bibliei la principiu vital al crediD1ei. omnl lara pacat. 21). niciodata nu se separa insu~irile sufletului. iar prin Iisus Hristos s-a incheiat definitiv descoperirea lui Dumnezeu. X. dar In vederea mJntuirii mintea lucreaza· totdeauna cu sentimentul ~i vointa. Or. via!a de veci.i folosul societatii: "To ate slnt bune. unde Iisus Hristos a fost. filozofic. lata forta care inh'itura sectarismul. asa cum un stat ciyilizat ar decreta anarhia drept norma social a. ce ar mai Imtea iscodi mintea'l Este adevarat. de asemenea ~i cre~tinul. 3).. nu exista credinta mintuitoare in afara Revelatiei divine. deaceea s-a intrupat Iisus Hristos ca sa ne dea harul necesar de la care avem inceputulmintuirii. Prin Iisus Hristos s-a intrupat insu~i Fiul. VI. in ceea ce prive~te mintuirea noastra.te libeliatea nimanui. deci Fiin!a lui Dmllilezeu. Biserica·fiind "stilpul ~i temelia adevarului" (I Tim. la mintuire: ~tim de ce credem. mintea trebuie sa fie cultivata.firea dumnezeiasca). nu mai are originalitate. 22). XV. implinindu-se Revelatia peste fire (snpranaturala. dar nu sint toate de folos" (I Cor. III 15).. Totdeauna M1ntuitorul Intreba: dad vrei?. ratiunea sa mearga departe..Logosul-inlrupat. I.. daca dore. religios . dar dnd era vorba de comunitate sau autoritate. noul Adam (I Cor. credinta este. afm·a de Iisus Hristos? Nul Mai putem gasi alt om lara pacat. dnd era yorba de deliberare.

Snew. iar peretele cel din':tnijloc . In concluzie. Eden. Impotriva acestor<:l. 226-237 . * BIBLIOGRAFIE REFERlTOAREla: evolufiafenomenullii. XV.in nnele situatii se confunda . recunoscind ra!illnii locul ei . 7. . Papa PillS IX a spus: "Eu sint traditia" etc. Chipul fiarei celei de a doua este U11 balaur cu cap de miel ~i este numit "prooroc mincin9ii"pus in slujba fiarei celei dintli. nr. au rob it atitea cugete ~i au dus in sclay~~ atitea familii. Rezu$. P. N.religo-are ? 'srnplinirea". mai ares in Apus.. De aceea credinciosul simplu. Combaterea[alselor revelatii. 14). XX. Unele fractiuni dintre acestea. cit ~i in ceea ce prive~te prioritatea ratiunii . p'-' }.CAUZE .lngerului de lumina" In lumea cre~tina. Swetendorf (Muller.. 111 "Idem" I (1949). II (1950). l1r.i eerturile pentru intiietate. cauze. cte D'umnezeu pentru incercarea multora. care dintru inceput . 11. nr.sint nenumarate.. p. Unii teologi au justificat minunile Mintuitorului prin ratiune . Calvin. 23).~L~PATRUNDERII SECTELOR i\. Daca a putut aparea sub forma ~arpeluj in.maiales Erasm din Rotterdam prin Elogiulnebuniei.fonnind grupari anadlice religioase ~i organizap:i violente ce terorizeaza lumea modetna (cazul celor peste 3 000 de secte religioase din zilele noastre cu ceremonii macabre).6 cA{. " (1 Cor. Rowen. Aspectul patologic al persoanei umahe $i pastoratia religioasa..~au ridicat umani~tii ~i initiatorii Rena~terii. In "ST". Smith..>TINA lllselhnat exagerarile ratiunii. Russel). * vom cauta sa amintim citeva. XL 14-15). nu s-a inteles ca 0 data Gllvenirea Mintuitorului orice religie naturista ~i­ a incheiat misiunea . 485-510. XIII.AuzA CRE:.U.zidul desparlitor dintre om §i Dumnezeu . atit in ceea ce prive~te suprematia . Mladin.ca~egoriile filosofice aristotelice . distignire ~i inviere. Williams. ratiunea a fost coplqita de certitudinea credintei! "dadi Hristos n-ar fi inviat zadarnica ar fi credin!a . Slujba~ii sai pot Iua masca evlaviei. . Zwingli. poate aparea ~i sub forma . ci e1 insu~i sa se. adica a raului original. N: BalCa.78-179 $.:8.Biserica Apllseana'medievala $i statele nationale -. Pusen.20. Tot cauze generale sint :. iVlai mult. pre cum ~i spiriti9tii ~i teosofii de toate categoriile. Criteri%gia falselor feo[anii.. la venirea refonnei. in numele lib ertatii . ~i-au ales alti conduci'itori. Dupa "descoperirea" pamintwilor noi. profetii mincino~i ~u'\acela~i scap de a distruge viata ~i lini~tea credincio~ilor (Apoc. 10). Diferite ipostaze ale satanei sint ingaduite. considere "mare tllcuitor".~ fost pierzator de oameni (loan VIII. 5-6. plato~a falsei smerenii. 3-4.. ucenicii indepartati ai lui Wyclif. Duml1ezeu este cu noi . CAUZE RELIGIOASE SAU INhUEN'TA RAULUI 1. Luther.teologia inaintea filosofiei sau invers. osta9 al lui Hristos lmpotriva lui antihrist. a fost pus in situatia de a tagadui nu numai ceea ce a fost. care ispite~te pe unii pentru ca saap6nda trufia mintii ~i inlaturarea adevarului (II Cor. XIX. nepotolindu-~i setea trufiei ~i VaZind1l7~i parasite ceremoniile "baptismale" ~i calculele "advente". . In "Idem" VII (1955).s-a darimat (Efes. 14) prin':jntrupare..'p. diavolul. II..s. Sesizind "boldul satanei" (I Cor. I. De asemenea.Emanuel (Matei l. FOlja demonica se manifesta prin inrati9area satanei ca "inger de lumina".au pus alaturi de Biblie ~i "Summa theologica" a lui Toma D'Aquino. 44). White. ca §i mijloacele de proliferare a sectelor .

nu au eultivat sentimentul evlaviei ./1 conducator.1ri. Revelatia cople~e~te orice minte sanatoasa ~i cre~tinuladeva. niei simturile ~i nu ne abatem V9insa (lov II. insistind in gre~eala cu\tot oprobiul multimii. Dorin!a de ci~tig ~i tendinta de imbogatire . eontestatarii preoriei lui Aar~p\(Numeli XVI. I Tim.'OiviENUL SECTANT DE-A LUNGUL mvIPULUJ 7 XV.. daea noi nu-i eedam niei mintea. revolta lui Core. inovatiile in alia ~i influentele unor filozb£ii." (I Tim.iubire in Hristos.. I Regi II ~i IV p ) '. duce pe multi la riitaeire sau la parasirea:lldevarului. 3-6). Astmiei ~i dumbravilor din vremea lui Ilie (III Regi XVII-XIX). pariisesp)ari ~i continente eonsiderindu-se Jrept vietime nu perieoL In Scriptura eitim: . eu intreg cortegiul lor de slava de~al·ta. 10-12. Rejilzul adevarului revelat ~i nemulrumirea de a gasi totuL De aiei ineep 0 serie de scol111oneli. s-a indreptat in Duhlll. s-a propova. dind ascultare la duhurile in~elatoare ~i la invaraturi sataniee prin ratarnieia unor mineino~i. s-a vestit de Ingeri. care D-au valoare. 0 conceprie.Va veni timpul cind nu vor mai aeeepta invatatura sanatoasa. . el ~tie in Cine crede. Datan ~i Abiron (Numeri XVI. Multi parasesc adevarul pentru a se face "profe!i". pentru ce crede.· Multi ere~tini care ered pentru unele interese. 55-56).~i se na~te secta. CAUZE SOCIALE SAD UPSA DE RESPECT IN COMUNITATE 1. Intr-adevar." . IV 1-2) Credineio~ii no~tri trebuie sa ~tie ea diavolul nu poate sane infringa prin ispitele sale. ci dorniei de a aU?ialtfel. IV. 7). eult nOll sau desfiintarea aeestuia. supusa. Noi n-a111 Clllloa~te'l1imic. practiei oeulte sau refuzul unor rezultate stiintifiee ~i multe altele ereeaza grupwi ~i eomunitati izolate.. Falsele /loutati !ii "credinla ohginala': due la in~elarea multora rara diseernamint ~i la intemeierea de seete. lider religios. B. 13-29).ral nu crede de frica (II Tim. 5. Senzatiile. 4. Sf Pavel ne previne ca "unii credincio~i se vor indeparta de la credin!a.l1u pot sa-~i justifiee eredinta ~i cad vietime "vi11zator110r de iluzii" (I COL VIII. 3). 22-26. Am avea despre Dumnezeu 0 parere. sau au 0 credinta tradirionala. Exemple se pot da din Veehiul Testament. 2.cite capete atitea sensmi . 14. Or. de punerea pe seama Bibliei i'{el de feJ de lucruri. SICibirea 5i deform area imaginii credin{ei.duit intre neamuri. pleaca de 1a munca pentru . eare sint infierati in eugetul lor" (I Tim. n in Noul Testament. Mai mult. superstitii veehi sau in banalizarea unor tradi!ii ~idatini (Tit I. J Dorinla de a . este edificatoare. 0 cautare. 1-40). deci contestarea llnor texte ale Scripturii ~i exagerarea ahora .FEl. secta fariseilor. ereziile ~i riitaeirile i~i au izvorul in iluzii. deei sint slabi de inger.este 0 cauza sociala de prim ordin..1 slava. pI? 16).. 9-10). "popii"~i proorocii baalilor. 10-11). daca Dumnezeu 1111 s-ar fi descoperit. ~l Mintuitorul 0 condamna prin eunoseutele "vaimi" (Matei XXIII. fiii lui Eli (I Sam II. rara a-~i verifiea voeaiia ~i capaeitatea. Fatarnieia. sub toate formele vizeaza marirea. s-a crezut in lume ~i s-a ina1tat 1ntrl. pove~ti. t. i~i vor alciitui inva!atmi dupa pofta lor ~i nu vor mai aseulta adevarul ~i sevor indrepta eatre basme" (Tit I. anume: "Dumnezeu s-a aJ'atat in trup. I.

Conjilzia Intre cOlJ1u~litatea bisericeasca ~i societate este un mare pericol. Contrastll/ Illtre lux fjf saracie. VI. Desigur. formarea de grupari anarhice ~i organizatii violente. biserice~ti in cazurile de nemulrumiri din pm1ea 5. Nerespectarea unor practici pentru intarirea credinlei ceJei adevilrale (post. Destrabftiarca ill toate privin{ele dnce pe unii la revolti'i. 2. poate confunda cu nimic omenesc (Fapte Y~ 37-39). neajutoratii. rani ru~ine ~i fara frica de pedeapsa din partea oamenilor sau a lui DUl1mezeu (Filip. iar din vremea Sf. LIjJsa i1UiSliri/or autOl'itafii credincio~ilor. neputincio~ii.). 4. Sectele.oul" seetar.'cazul familiei Anania ~i Safira (Fapte V. amagind pe multi creduli..a. 3. eu tot sfatul inteleptului Gamaliel di j'nvatatura Mintuitorului l1Ll se. ~i ci~tigatorilor de bani" in numele lui Hristos(II Cor. XVI. Pavel avem exemplu "mincatorilor de bucate . dar odata cu ele se distrug 0 serie de datini. 19 ~.dejdea de a ajunge satisracuti imbra!i~eaza conceptele sectare. IS).i darile sa nu mai conteneasca: "iubirea de arginti este radacina tuturor relelor. Lipsa de orientare contabila religioase ocazionale etc. in nii. III. cei care au umblat dupa ea au riitacit de la credinW' (I' Tim. ajungi'nd la capatuiala. slujitori ~i credincio~i. Slabirea vietii de lamilie. ofera ajutoare. trebuie sa fie permanent-veghetoare. derutind pe multi ~i acceptind"l1. casatoriile l11ixte sint inevitabile astazi. Nerespectllrea demnitaJii omului duce la fenomenul sectar ~i anarhic. De asemenea. 'aininarea de catre preot a cercetarii unor dorin!e ale credincio~ilor produce izolare: . pe a1tii la parasirca comtll1itillii biserice~ti spre a-~i crea medii favorabile. saracii.. in societatea bazata pe nedreptate.8 CALAuzA CRE~TjNA a intra in legatura cu sectari saufac colportaj cu obiecte "religioase". imbogatirea slujitorilor sau nerespectarea bunurilor comunitatii duce la cgntestari ~i nemultUlniri. De asemenea. In unele situatii. 9-11). ca apoi zeciuielile .. XI. cautind ci~tig pe orice cale. Altii au racut din pintecele lor dumnezeul lor. 10). 2. rinduieJi speciale sau exagerarea ahora produc dezbinari). Ace~tia din urma nu-~i dau seama di de fapt ademenitorii lor n-au nimic Cll Hristos. la mceput.. ci fac totul pentru pintecele lornesa!ioase (Rom. C. Lucrurile nu sint no~. 20-23). ~i unde Biserica n-a activat. 3. CAUZE MORALE Viciile ~i pacatele de tot felul ale slujitorilor ~i un mediu prielnic de patrundere ~i na~tere de secte: crecljncio~ilor no~tri constitllie 1. De aceea Biserica. ~i neinregistrarea sumelor rezultate din servicii 6. ivindu-se slabirea familiei ceea ce poa1e detemlina. Lipsa de ev/avie ~i sliibirea moralitatii unor slujitori na~te indoiala ~i ruperea din cOl11unitate.

BoZile inclirabile. lnediile de ignoranti au cultivat superstitia ~i au pregati1 calea sectelor ~i ereziilor. ca ~i necunoa~ter~aSnvatatmilor ortodoxe creeaza confuzie. sau mai grave. este un mijloc de a stil-pi eventuale focare sectare': "Cauta ~i vei gasi . halucinogeni etc.INCLINATII SPRE OBSClTR.in orice domeniu. * Toate acestea ~i multe altele. Nepasarea /ala de cOllceplii gre. faptele necugetate. 0 psihoterapie pentru cei cuprin~i de·asemenea grave boli. handicapatii. care. De-a lungul veacurilor. Poporul ratacqte din lipsa de invatatma a adevarului (Oseea IV. Biserica..--.. FENOMENUL SECD1NT DE-A LUNGUL TlMPULUI 9 4. 6.)terea meritului Bisericii in cultma p~poarelor ~i confundarea gre~elilor unor ier. 15). narcomanii. Mica III.3.arhi sau teologi cu Evanghelia Mintuitorului.lcino~i". cit ~i sminteala pentru multi.maniacodepresivii. Lipsa de cLlltura generala ~i teologica aunor slujitoride cult este atit cauza a aparitiei sectelor.tate. 5. NereCLll10a. necontrolate la timp. banuielilerele ~l alte vorbe ale oamenilor stricati Ia minte ~i lipsiri de adevar (I Tim.constituie o~auza a aparitiei sectelor (Matei XXIII. 3. izolare ~i se nasc "invatatori miI. Pavel: " .'!). imping pe unii la invataturi gre~ite (Matei XV 19).)ite. a~a cum spunea ~i Sf. clinicile de specialitateasigura asistenta medicalatutl(ror. clevetirile. de pregatire . .-------. fuga de comuui. contestari. 7-8). 2. Astazi. 4.Maleahi II. aplicarea ei in viata. falsificari. . bate ~i ti se va deschide . Lipsa de in(onnare. disperarea. comunitatea umana a organizat asistenta celor in situatii aratate mai sus. dintru inceput. patima de a posedaprin toate mijloacele. inclusiv cele de intimidare ~i violenta . dementa. cere ~i ti se va da" (Matei VII. Lacol71ia sub to ate aspectele este tot D. CAUZE CULTURALE 0 sursa a izbucnirii sectelor.nu numai bisericesc creeaza premisele lllor secte ~i erezii. I. 1.'.a asigurat un remediu (exemplu: Vasiliada). tabacici. Fugi de cei Cll boala (obsesia) certuril6i'rara rost. VI. halucinarii. i~i gasesc refugiu in secte ~i gn1lJari anarhice. ura fara de aproapele ca ~i fuga de responsabilitatea personala. secte. Gfndurile unre... CAUZE PSIHOMALADIVE . obsedatii. Riiutatea saLt perversitatea.ANTISM 1. 8) duce la erezii. In acela. 11. Cuuoa~terea invataturii celei curate. drogarii-alcoolici. . trebuie avute in vedere pentru a inlatura pericolul sectar ~i a explica consecintele nefaste ale acestuia pentrupacea Bisericii ~i lini~tea oamenilor. familiala ~i soci~la. 2. Conjill1darea Evanghehei cu 0 iuvatidtura omeiie~sca (Gal. indoiala.J~5). E. schizofrenia sub toateaspectele. contraziceri necontenite din care se nasc pizma.i timp.

10

cAl!AuzA CRE;;TINA

Preotul ortodox, misionar abEvangheliei, are datoria sa cunoasca atit cazurile maladive, cit ~i metodele solutionafii 1n vederea evitarii unor injghebari sectare ... " (I Cor. XI, 19). In acela~i timp, preotul ortodox trebuie sa fie atent pentru a nu produce el insu~i sminteala, altfel se ridica altii cu pretentii de "ale~i ~i misionari" (I Tim. VI, 3~4). 2. Motive interne ~i externe ale riispindirii sectelor. Desigur, am vazut cum apar, cum se raspindesc, care sint:mediile de aparitie ale fenomenului sectar, dar trebuie sa cercetam ~i motivele raspindirii sau proliferarii sectare. Ivirea ~i raspindirea lor este atrasa indeosebi de nepasarea preotului slujitor: cre~tinul parase~te comunitatea, in dese cazuri, fiindGa·nu mai gase~te raspuns credintei sale. Influel1tele din afara sint de circumstanta dadVtrairea in Bristos este adevarata:"voi de ce nu plecati ... unde sa mergem Doamne,l1mnai Tu ai cuvintele vietii ve~nice ... " (loan VI, 68) ~i pe altul nu-1 ~tim. Dllp[(Ciumnezei straini, surzi ~i muti nu alergam (1 Cronici XVI, 26; I Cor. XII, 2), cjzicem ca vame~ul: "Dmnnezeule cel adevarat, milostiv fii mie pacatosul..." (Luc~. XVIII, 13). De asemenea, prapastia intrevorbire ~i fapta a unor slujitori duce 1« contestari, retineri, indoieli ~i parasirea Bisericii. Preotul misionar trebuie sa aiba in vedere ~i sa mediteze permanent la experienta Pilrintilor Bisericii: "cum vorbim, a~a traim" ~i cugetam, cautam sa realizam mint~irea prin trairea spuselor Mintuitorului: "credeti pentru ceea ce fac ... " (loan XV, 24) ~i a experientei Sf. Pavel: "Unnati -mi mie precmn ~i eu urmez lui Bristos..." (I Cor. IV, 16). Avind in vedere cele doua'motive ale raspindirii sectelor: vina lU10r slujitori, pe de 0 parte, ~i mediul Javorabilpe de alta parte, retinem unele motive de ordin intern ~i altele de ordin extern. A Citeva motive interne. ~ Cind vorbim de cauze interne ne propunem sa "motivam" patrunderea sectelor ~i raspindirea lor din pricina smintelilor ce vin de la unii slujitori, familia lor, rudele<lldi\ colaboralorii apropiati, precum ~i din cauza tolerantei viciilor (atitudinii antisociale a credincio~ilor). A tolera ~i a justifica aceste vicii prin "slabiciuni omene~ti" akdolismul, tabagismul, desfriul, jocurile de noroc, pasiunile necontrolate, vorbelemurdare inseamna nu numai atragerea sectelor, sminteala ~i compromis, ci ~i unpericol al'moralitatii publice: "vai de cel prin care vine sminteala" (Matei XVIII, 7). ,Mintuitorul merge pina acolo, incit recomand5 excluderea totala : "mai bine ~i-ar, lega de git 0 piatra de mom'a ~i s-ar anmca in mare ... " (Matei XVIII, 6). :lVIotive de ordin intern: 1. Slaba pregatire in dOl1!enilll teologic ~i necunoa~terea invataturii ortodoxe. Se ~tie ca totdeatma preotul ortodox a fost un factor de cultura. El nu s-a amestecat in certuri de suprematie ~i nici nu~i-a ingaduit sa confunde inva!atura Mintuitorului cu filozofii sau cugetari omene~tf. 'Misiunea sa a constat in a face cre~tini con~tien!i de menirea lor in fata lui Dmnnezeu ~i de cetateni devotati unei comlU1itati bazata pe dreptate. Sint cazuri ins a, cindunii slujitorinu sint la nivelul.cultural al vremii, nu cunosc invatatura ortodoxa~i din aceasta cauza nu pot raspunde intrebarilor firesti ale credincio~ilor. Dupa ocolirea raspunsului, influenta sectara este gata. Lipsa

FENO,\1ENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

11

de catehizare, predica, cuvintari la ocazii liturgice, istorice, neexplicarea cuvintului evanghelic ~i neaplicarea lui la viata credincio~ilor, maresc posibilitatea infiltrarii sectare. Preotul tara pregatire este un "slab profesionist", un obiect de atac al sectelor. Pus in fata confnmtarilor, preotul nepregi'itit aduce mare necaz credincio~ilor, iar ace~tia, din lipsa de cunoa~tere, u~or sint atra~i .d~ secte.

2. Moralitatea Indoielnidi 111 familie 5i societate. Preotul tara prestanta, plin de vicii, este in obiectivlll sectelor ... Preotul betiv, lene~, care folose~te vorbe urite, desfrinat, este un element-cheie al pi'itrunderii,sectelor in parohii ~i zdruncinarii spiritului de unitate spirituala a credincio~ilor no~tri: Preotul lipsit de viata curata nu are nici 0 autoritate in fata credincio~ilor sai. Daca, intr-adevar, credincio~ii n),ai tolereaza slaba pregatire a preotului, asupra imoralitatii lui sint neiertatori. Scirbiti ~i de faptele urite ale parohienilor, unii credincio~i devin "pocaiti" ~i cauta refugiu in casele de adunare. Pentru cine dore~te cu adevarat mintuirea, quvintele Sf. Pavel sint categorice: "nici betivii, nici desfrinatii, nici clevetitorii", nici altii asemenea lor nu vor gust a Imparatia lui Dmllilezeu (I Cor. VI, 10). Cu atit mai mult pentru cel care a indraznit sa ia jugul lui Hristos. Cine este con~tient de misiunea sa, va respecta totdeauna juramintul de la hirotonie mi"lliurisit in f'ita arhiereului ~i a comunitarii: "imi voi confonna viata Ivea cu spusele Sfintului Apostol)?avel... Ma voi supune arhiereului locului ~i legilor tarii noastre ... " A~adar oprirea)nfiltratiei sectare profilaxia ei stoparea prozelitismului ~i readucerea credincio~ilo\ in sinul bisericii de unde au plecat, depind in mare masura, daca nu in totalifa~e;' de conduita morala a preotului, a familiei sale ~i a comunitatii parohiale, 'in gerier~r. 3. Evlavie fariseicii, tatarnicia in actele de cult, manifestarile teatrale ;;i exagerarea duc la pierderea credincio~ilor care cauta lm model in preot. Credincio:;;ii no~tri au avut traitori in Hristos, in aceasta glie, dintru inceputul cre~tinismului. Din moment ce ne-am nascut crqtini ca popor, avemin firea noastra, in geneza noastra, o zestre spirituala unica. Or, slujitorul, prin lipsa de evlavie, savir~este 0 crima Impotriva inainta~ilor, pervertqte ~i modifica infiinta parohienilor ni;;te nestemate ascunse, care ne-au identificat de-a lungul yeacurilor. Biserica dintotdeallna a contribuit la unitatea neamlllui, ~i de aceea preotul care devine sminteala ~i este parasil de credincio~i, iar ace:;;tia trec la secte, va suporta pedeapsa ve9nica a lui Tuda ~i blestemul stral11o~ilor no~tri. Lil11ba stilcita, fraza bolborosita, rugiiciunea batjocorita, cintarea falsitlcata sau adaptata, slujbele - teatru comic sau dramatic, toate acestea determina pe sectari sa-~i mareasca rindurile. Se ~tie ca evlavia credincio~ilor copiaza pe a sllljitorull1i.Unele parohii atrag sectele din lipsa de traire cre~tina (Matei XXI, 13). Semnele exterioare ale evlaviei: inchinarea, plecarea capetelor, ingenuncherea au ajuns Taritati in biserica. Sectarii, pentru ademenirea credinci0 9ilor, de9i combat actele de cult 9i evlavie, ~i-au insu:;;it unele traditii :;;i datini strabune. Pericolul este il11inent. .. Exagerarea unor momente liturgice produc de asemenea tulburare. Evlavia trebuie sa fie lm mijloc de manifestare a credinteicelei adevarate plecata dintr-un suflet care cauta lini;;tea, cainta, pociiinta sincera9i respectul pentru cele sfinte.

12

cALAuzA

CRE~TIN,\

"SpectacoluJ cu efecteexterioare" place lU10r indiYizi tara sensibilitate. Biserica, prin harul ei, lini~te~te, calmeaza, satisface, nu estompeaza, irita sau ingimfeaza. Preotul adevarat ~i misionaru1 incercat procedeaza cu mare delicatete pentru a ajunge 1a unitatea duhu1ui in 1egatura pacii (Efes. VI,13), adica 1a comuniunea desavir~ita. Deci, aspectu1 slujirii lui Hristos prin ev1avie con~tienta tine credincio~ii in comunitate. In caz contrar, atlt sectele, cit ~i gruparile anarhice gasesc u~or teren
f~lVorabil.

4. Lipsa de orientare tlpreotului sau absenta tactu1uipastora1 in raport cu duce 1a conflicte; 1a izolare, ~i chiar la spargerea unitatii parohiale. Se cunosc cazuri mai ales la ora~e, unde sint mai multi preoti, cind parohienii sint impartiti, incit nu-~i mai pot satisface sentimentele lor fire~ti de evlavie. Acestea, pe de 0 parte: pe de alta parte, preotul nu trebuie sa confunde biserica ~i avutul ei Cll propria feuda. Desigur, au existat in istorie cazuri de minastiri ~i parohii cu averi mo~tenite, dar aceste au fost puse in slujba comunitatii, pentru binele tuturor, nu a slujitorului. Daca sint cazuri evident, rare ~i astazi, preotul trebuie "sa fie un iconom credincios" (Luca XIX, 17), sa administreze dupa regulamente1e in vigoare asemenea posibilitate, nu sa devina pestenoapte "bogatu1 care i-a rodit tarina" ~i nu ~tie ce sa mai faca cu atitea bucate (Luca. XII, 17). Aiti credincio~i au uneleobiceiuri ~i apucaturi, fie insu~ite, fie tolerate de al1i credincio~i, necorespunziitoare moralei ~i vietii cre~tine. In asemenea situatie, preotul are indatorirea sa Ie elimine\:u prudenta, explicindu-le provenienta, cu dragoste ~i rabdare, fiindca inovatiile ~i a.daugirile ,,~trica obiceiurile bune ... " (I Cor. XV; 33). Preotu1 trebuie sa se identifice CLl traditii1e sfinte, cu obiceiurile cre~tine~ti in diferite ocazii. Un misionar desavir~it~i un slujitor con~tient va cunoa;;te toate problemele din pat'ohie. Un capitol aparte il constituie atitudinea corecta ~i 10iala a preotului fat a de organe1e locale de stat, de factodi responsabili din intreprinderile san sectoarele agricole de pe terit~riul pe c~ie se af1i'i parohia. Chemarile ~i participarea activa la solicitarile alltoritatilor locale "trebuie sa aiba ecou 1n ini111a preotului. Preotul fiind treaz in orice imprejurare (II Tim. II; 22-23), 1upii rapitori, ~i in acest caz, nn vor putea patrunde in tllnna cea cllVintatoare (Fapte XX, 29). 5. Lacomia suh toate aspectele ,~i arghiroji/ia. Aceasta cauza provoaca mari neplaceri credincio~ilor. fnsu~i Iucla lscarioteanul ~i-a pierclut apostolatul din CClLlza banilor (Matei XXVI, J 5). Anania ~i Safira, pentru 1acomie, au fost exclu~i din comunitate ~i au cazut sub blestemu1 apostoli10r, mintind pe Duhul Sfint (Fapte V. 3). Cu adevarat, goana clupa bani'.,.este obir~ia tuturor relelor, chiar ~i "ciiderea din credinta ... " (I Tim. VI, 10). Aceasta tragica ~i permanenta constatare este, in acela~i timp, piatra de smintea1a pentru multi credincio~i. De aceea, ei parasesc enoria ~i merg la sectari. Preotu1 misionar care sluje~te 1a altar, de 1a altar maninca (I Cor. IX, 13), clar nu trebuie sa uit~ ca "povara" pusa credincio~ilor apasa pe propria con~tiinta. Ca misionar, trebuie sa aiba permanent in inima cuvintele: "n-am napastuit pe nimeni ... cu nuinile mele mi-am ci~tigat piinea!" (I Tes. I, 9).
credincio~ii

FEAOJIE:YlJL SECT1NT DE-A LUNGUL TllvIPULU!

Mai mult, se recunoa~te preotilor calitatea de educatori ai credincio~ilor tul ingiiduie, pe linga plata muncii, dreptul de a completa salariu din buge -ohiei. Multi nu inregistreaza corect venitmile ~i de aceea se pare ca nu "cl~tig Ii se ellvine, in mod onest. Altii pun taxe eu caracter retroacti v ~i "prind" credi ,~ii in momente limita. Clnd ar trebui sa inteleagasituatia creata (imnormintal tez, cununie) ~i sa intareaaca eu f0l1a cuvintului credinta celor de fata, preol )ate registrele contabile ~i incepe calculele ... " Pus in situatie neplacuta, eredincioE ~hita sumele, dar biserica I-a pierdut ~i pleaca abatut, abandonind deseori credir trecind 1a seete. Mai gray, pentru servicii care decmg din misiunea preoteas( 1 dar ati luat in dar sa dati" (Matei X, 8), unii membri ai familiei preotului iHten cer unele avantaje. S-a mai spus, ~i repetam,p'reotul cu adevarat misionar buie sa fie iubitor de "cl~tigmi mite" (I Tim. VI, 8$i 1]), iar problemele financi;: fie rezolyate de epitrop ~i Consiliul parohial, reprezentantii ale~i ai enoria~ilo 6. ingaduinta pentru vicii din pm-tea autoritatii ecleziastice. Daca pree vrednici sint lasati in voia lor, atunci ~i sectantii mi~una. Sint slujitori care nu 11 vir~esc slujbele dupa rinduiala. Unele paJ:ohii s1nt lasate in bataia vinturilor secta . altele sint ocupate de elemente insuficient pregatite sau sint trimj~i ace edepsiti" pentru vicii!, sau din alte motive de ordin canonic. Ce activitate dep u ce indreapta ace~tia? Se cere ca preotii sa fie exemplu de moralitate, slujire, vocatie ~i patriotis ~ pilda ar putea fi pentru credincio~ii lor preoti arghirofili, betiyi, fumatc doielnici in ale slujirii, compromi~i in a face dreptate, ingimfati, lipsiti de orient; eiala, sub nivelul cultural-teologic, nepunctuali; lara dragoste de aproapele, lip: : simtlll datoriei!? Se ~tie precis ca fenomenul sectar cre~te ~i prinde terenl netie de neglijenta sau lipsa de responsabilitate .a:. preotului. De aceea, Sf. Pa' ragea atentia lui Timotei ~i Tit ~i prin ei noua:. ,;Totul este cmat pentru cei cur; If pentru cei intinati ~i necredincio~i nimic nu este cmat, pina ~i mintea ~i cuge slnt spurcate ... " (Tit I, IS). "qmta sa te inIati~eziil1aintea lui Dumnezeu ca n 111cercat, ca un slujitor care n~e de ce sa-ifie m;;ine ~i care propovaduie ept Cuvintul adevarului" (II Tim. II, 15). La rindul sau, preotul trebuie sa lupte impotriva viciilor enoria~ilor, fie p )o\"edanie, fie prin forta cuvintului de la amvon. Toleran!a credincio~ilor, acoperi ciilor, "imparta§irea" comuna, preot ~i enoria~i -a pacatelor, duce 1a grave abal la inmllilirea sectelor.

*

In concluzie, toate motivele interne provin, :direet san indirect ~l 111 ulti lstanta de la preot: "daea aluatul este bun 9i framintatura va fi la fel" (Matei X 3). Acolo uncle preotul este con~tient de chemarea ,;Eu v-am ales pe yoi din lume oan XVII, 15-16) ~i credincio~ii asculta glasul lui invederea mintuirii ~i savir~i tot 1ucrul bun (loan X, 5). De asemenea intr-o parohie dupa plecarea unui sluj evrednic trebuie 0 deosebita activitate pentru reeducarea credincio~ilor. B. Motive externe. - Aceste motive se dator.esc fluxu1ui social continuu. Asi ste 0 necesitate mi~carea populatiei de la sat la ora~ ~i invers. Odata cu flu xu

14

CALAuzA CRESTINA

refluxul populatiei cre~te ~i cOl1mnicarea intre oameni, informa!iile de toate categoriile, inclusiv ideile religioase, mi\-rescinteresul pentru contacte in diferite domenii. Omul zilelor noastre nu mai poatesta izolat. Noile condi!ii de viara, fabricile ~i uzinele noi, intreprinderile ~i schimbul de mlIDcitori, toate duc la contacte mai strinse ~i mai diversificate intre oameni. Deasemenea, experientele de munca, 1nt1lniri pe ~antiere, transferari dintr-o parte in altaatarii fac sa circule ideile, sa se intensifice legaturile, sa se cunoasca oamenii mai bine, sa se respecte mai mult. Or, una dintre legaturi este ~i cea pe calea religioasa. lata, a~adar, atitea motive externe Bisericii Oliodoxe, dar in interiorul localitatilor, de ase infiltra pareri sectare. Pe de aIta patie, ~i cu muIt mai gray, ideile religioase "importate" pe diverse cai u~ureaza, influenteaza sau sustin fenomenul sectar. Od*a patnllis acest fen omen, reprezentantii sai fol;sesc o serie intreaga de metode. ~i deruteaza pe cei ce traiesc aici ~i respecta obiceiurile ~i traditiile strab1IDe. JWotivele externe ale pattunderii sectelor in tara no astra i~i au obir~ia tot in afara granite lor Patriei. Printni aceste motive putem enumera: 1. Unele profesii, cwn arfi: pictGr, sculptor, arta instrumental a - inlesnesc trecerea in "casele" de adunare: Ace~tia atrag. u~or in comunitatile sectare unele persoane oscilante in cele alecredintei ortodoxe ~i cautatoare de ci~tig cit mai facil. Unii meseria$i particulari: croitori, cizmari, fotografi, mecanici, instalatori sanitari, electricieni, pentru un "blid. de. linte" intra in serviciul de ispititori ai credincio~ilor ortodoqi sau ai unor creduli . de la aIte culte. Ace~ti meseria$i "tinsti!i", "de incredere", garantati, frizeaza $io evlavie traditionala ~i insista in cele "ale Domnului" cu "post $i rugaciune" cu renuntari ~i chiar, i~i ofera gratuit serviciile lor pentru a capta bunavointa interlocutoruilli. Tot ace~tia u~ureaza unele temporare angajari, mai ales din provincie, in vederea scopului prozelitist. Schimbul de experienta ~i recomandarea pentru deplasaritn alte localitati, sau in diferite statiuni de tratament ~i odihna ale sectantilor unde"."fra!ii" sint gata sa Gfere multe avantaje, constituie un motiv ca cel racolat sa devina, "lwninat Cll duhul"." Preotul ortodox, detinator al plinatatii harului' preotiei trebuie sa vegheze cu toata responsabilitatea pentru prevenirea ~i lichidarea motivelor externe. El trebuie sa previna credincio~ii despre nocivitatea acestor "teoreticieni". Desavir~irea credintei noastre este Iisus Hristos, acela~i "ieri, azi ~i in ve(;j" (Evr. XIII, 8). Un credincios adevarat nu poate parasi Biserica strabuna pentru 0 noua profesie, pentru lin nou loc de 111unca sau un transfer dintr"un colt in altul al tarii. 2. Casatoriile l7lixte. - Desigur, dragostea dintre doi tineri este baza fireasca a unirii pentrn \'iata. Dar aceasta unire 1111 trebuie sa aiba scopuri stri'iine traditiilor :,;i obiceiurilor poporului nostnt'atlt de ·incercat. Casatoriile mixte preocupa nu numai Biserica, ci ~i intreaga lume:Or, unele casatorii sint Iacute nu din indemn firesc ~i din intelegere sufleteasca, ci sint mai degraba ni~te aranjamente in vederea llnui scap prozelit ~i sectar, antisooial ~i neloial. In unele cazuri casiitoriile mixte sint Iacute ~i pentru parasirea !arii sub pretextul ca unul din parteneri este chemat de "frati", iar cel care ~i-a parasitcredin!a ~i neamul pleaca in neClllOSCUt. Acolo "fratele" are ~i alte "surori"; iar romarrca ~ica pierdut, odata cu credinta stramO$eaSCa ~i patria parinteasca.

FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGT;,L TIMPULUJ

15

Alte disatorii au ~i alt caracter: "fratii" ofera locuirita acelor fiice ale Babilonului cauta fericirea in afara muncii cinstite ~i familiei curate. Multe casatorii sint pepiniere de discordie intre rude. Exista "drepturi" ale muului, dar acestea nu forteaza natura ~i glia care te-a plamadit ~i hranit. . 3. Participarea la di{erite ceremonii. - In ultima vreme, casatoriile, despre care am vorbit, au devenit 0 adevarata parada a modei ~i 0 reimntare la traditiile de veacuri ale poporului nostru. "Fratii" impresioneaza prin cadouri ~i cople~esc prin tactic a primirii in comunitate. Neoficiindu-se logodna, juramintul pastrarii. tainei cUl1uniei nu mai are loc, responsabilitatea continuatii familiale nn se mai pune ~i iata ca multi tineri, mai ales destrabalati ~i necontt61ati de parinti, gas esc refugiu in comunitatile sau gruparile sectare. Unele dintre sette sint mai rigide, dar altele recomanda casatoriile de proba pentru rezolvareaunor probleme sociale - buletin, serviciu, transfer etc. sau, mai gray practidi incestul '~i prostitutia ca acte de cult. Adeseori, credincio~ii ortodoqi, mai slabi de inger, sint atra~i de asemenea ceremonii ~i parasesc Biserica stramo~easca pentrii adunarea sectara. Taina cununiei in Biserica este, pe linga juramintul castitatii, 0 binecuvintare \,l lui Dumnezeu pentru continuarea vietii psihofizite a omului. Cununia nu-i un contract social, ci 0 responsabilitate in fata lui DUlTIneZeU ~i a vietii insa~i. De asemenea, cre~terea copii lor in traditiile sfinte intare~te specificul neamului nostru, identifidi, se aprinde ~i se cultiv~ flacara stramo~easdi. Sintem de acord cu casatoriile mixte atunci dnd se cauta adevarul ~i dragostea;:piedtul ortodox nu trebuie sa fie insa de acord cu hotaririle pripite ale tinerilor, rarii'~tirea parintilor ~i cu ni~te dorinti .' trecatoare, dar care pot avea lmnari nefaste. A$a-zisul "Botez" testamental al sectelor constitnie un prilej de propaganda $i prozelitism pentru cei ce nu $tiu de ce$i cind au fbsfbotezati in Hristos ~i ca acest botez in Hristos nu se poate rep eta $i nu este 0 ceremonie, un simbol, 0 imitare a botezului cu apa spre pocain!a, ci acesta este botezul eu Duhul Sfint ~i CLl foc, adica se $terge pacatul stramo$esc 9i primim harnl cre$teriiduhovnice$ti $i mintuirii noastre. Botezul-bilci sau botezul la maturitate - este tot crparada a modei fariseice de a se imbraca "fratii ~i surorile" in cama~i albe de parea asta ar atrage forta iertarii prin jertf~l de pe cruce, nu pocainta, nu interiorul. . Un alt prilej, in scopul atragerii crqtinilor ortodoc~i, folosit de sectari este parada ducer!! "Ji'atelui" fa groapa. De9i nu cred in invierea mortilor ~i nu pregatesc suf1etele adeptilor pentru judecata particulara 9i 6bsteasca, sectarii folosesc pompele funebre in scop prozelitist. "Fratii" au oblig~tia sa mobilizeze rudele 9i prietenii celui decedat in vederea inmormintarii, sa stringa ·ftmduri pentru familia indoliata dovedind 0 solidaritate fortata ~i un ata$ament fals: Toata parada este impresionanta, dar seaca, rara duhul stramo$esc al iertarii $i sarutarii celei de pe urma. 4. Nouta!i ale 'lumii de dincolo. - Sint foarte multi credincio~i ademeniti de "nouta!i" in domeniul credintei ~i din aceasta cauza sectele patrund la inceput cu potolirea curiozitatii $i apoi ofera celui interesat datele $i sursa noutatilor. De asemenea, comentariile $i pronosticurile asupra unor"fenomene naturale (cutremure, eclipse, inundatii, comete ~i dideri de stele, cataclisme etc.) atrag pe ne$tiutori $1
care-~i

16

cALAuzA

CRE~TINA

maresc gruparile sectare. Calculdeadvente, ce nu lipsesc din nici 0 secta, grupare anarhica sau organizatie religioas~;violenta, maresc interesul celor caldicei in credin!a CApoc. XX) pentru "noutati" ~i calcule in religie. " Noutatile" lumii de dincolosint necesare in alt domeniu, or, in viata spirituala a credincio$ilor no~tri, viata destul de bogata ~i verificata de peste doua milenii, nu ar putea avea loc noutati rara- .;;tirea ierarhiei apostolice .;;i infonnarea c1erului. De aceea, Biserica Ortodoxa Roma1;li,i inca din 1949 a initiat .in fiecare an, in serii, Cursm;ile de indrumare pastorala ~i misionara pentru preo!i. Tot aici se discuta cazurile speciale sau izolate de infiltratiesectara, componen!a colportajului, imaliza bro~urilor de propaganda, originea .;;i scopullor prozelitist .;;i antisocial. 5. Bibliile confesionale sa'-l ~xtrase din acestea (profetiile din epoca exilic a ~ In special Daniil ~i datele din Apocalipsa cu traduceri adecvate) - oferite curio.;;ilor, in dese cazuri influenteaza cugetele unora .;;i incep a frecventa "case" de adunari. In ultima vreme, datorita tehnicii t~pografice deosebit de avansata sau chiar utilizarea xeroxului, credincio~ii ortodoc.;;i sint loviti de asemenea schije "religioase" in diferite locuri de activitate. Reviste redilctate in limba romana §i care sint tiparite in strilinatate, cu continut "duhovnicesc", bro~uri ale "caii drepte", ziare "ziditoare", adevarul Bibliei~ "odihna" in Domnul, "Calea" in viata, "ajutor" de sus etc. sau chiar simple scrieri "de duh" constituie 0 cauza a infiltratiei sectare, deosebit de insistenta §i toto data periculoasa. .. 6. "Smere~ia" cea pliicutiir Domnului este a inimii, a§a ca nu mai este nevoie de loca.;;uri somptuoase inaltatede boieri din exploatarea ahora. Sub aceasta masci'i se ascunde un gray pericol denigrator pentru Patrimoniul cultural national. Multi adepti ai sectelor in· fanatismut lor au distrus monumente, icoane, ve§minte, vase liturgice ~i obiecte de 0 inestimahila valoare .;;i irecuperabile. Mai mult, s-a intensificat §i traficul de asemenea odoare, sectarii avind legaturi CLl diferite cercuri de peste hot are interesate in a distruge bunurile noastre spirituale. Pentru a-.;;i atinge scopnl, sectarii .;;i-au transformat caselelor de adunari in centre de propaganda impotriva culturii noastre vechi incercind, in acela~i timp, sa strecoare in rindul tineretului un indiferentism fata de tot ceea ce ne-auHisat stramo~ii. 7. Pociiinla "cea adeviiratii" propagata de sectari. Aceasta motivatie apartine atit practicii din tara noastra, dar .;;i influentei lumii "religioase" de peste hotare. "Noutatea" pocaintei consta din acea acuzatie adusa Bisericii stral110$qti di este neschil11bata, rigida, plina de practici depa.;;ite, este sustinuta de preoti interesati, nu mai este la moda, nu lasa pecredincios liber, aceasta este practicata de batrini ne.;;tiutori .;;i depa.;;iti. Pocaint'l, SpUi1 ei, este a timpului, a tineretului, libera ~i descatu$ata de canoanele vechi. Este necesar pentru "pocainla cea adevarata", inlaturarea tuturor obiceiurilor .;;i traditiiIor, tot cultul vechi .;;i imbrati.;;area noutatilor "fralilor" de pretutindeni. "Podiinta" recomandati\,. de sectari este faIsa, rara sens pentru intelegerea credincio$ilor ~i duce la ruperea de comunitate. Ca ~i fariseii, sectarii condamna pocain!a vame$uIui, val11e.;;ul fiind orice credincios con.;;tient de prapastia dintre el .;;i Dumnezeu din cauza pacatului. Or, pocain!a "cea adevarata" recomandata de secte

FENO,\1ENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI

17

este de fapt ti'igaduirea ajutorului lui Dm1Ulezeu ~i anularea meritului omului pentru mintuirea lui, fiinddi sectarii se autointituleaza"",ale~i 9i sfinti", uitind chiar textul Bibliei: "Dumnezeu celor mindri Ie sta impatriva 9i pe cei smeriti ii inalta" (Ps. CXXXVIII 9i luca XVIII, 14). Infiltratia sectara, motivele acesteia pot fidiminuate sau 9terse atit pe linie interna - a9a cum am vazut - cit 9i pe linie extern a, prin stilpul de foc al adevarului care trebuie sa fie preotul ortodox "treaz in to ate" cele ale credintei (1 Tim. IV, 12).
II. - cITEVA REPERE ISTORICE ALE FENOMENULUI CONTESTATAR RELIGIOS

Autori de "sectologii", dintre cele doua razboaie mondiale, n-aveau pre a nmlte date despre feriomenul sectaL Era firesc sa fie a9a,deoarece mass-media nu avea 0 dezvoltare 9i 0 raspindire ca in zilele noastre. Studii9i articole dupa cel de-al doilea razboi mondial, la inceput, aratau ca de fapt"sectele nu au istorie pentru ca slnt trecatoare". Or, lucrmile s-au schimbat; daca' n-au avut istorie. la noi, au avut un lnceput, un apogeu 9i un sfiqit ca orice mi 9care. Unele secte sau grupari religioase au constituit motiv de persecutie in regimurile trecute 9i 0 pennanenta concurenta de racolat adepti. Or, odata cu intrarea lor in legalitate prin recunoa9terea funqionarii, vorbim de culte neoprotestante egale in fata legii lntr-un raport de egalitate intre ele, dar 9i cn obligatia respectarii credincio 9ilor celorlalte 9i stavilirea prozelitismulni. De aceea, dupa Legea cultelor (1948), putem varbi de 0 nona orientare in regimul culteloL Ele au dreptul de a-9i exercita cultul, dar 9i indatoriri fata de Patrie ca cetateni egali in drepturi 9i responsabilitati. In climatul religios din Romania, cultele se cnnosc intre ele, conducatorii lor se respecta, se §tie 1nvatatura sau conceptia fiecaruia 9i este 0 necesitate ca fiecare credincios sa fie loial tarii in care i9i duce existenta, fie ca este roman din neam In neam, fie ca apartine nnei nationalitati conlocuitoare, Aceasta noua sitnatie schimba 9ioptica, in general, 9i face sa se respecte fiecare credincios in parte, De aceea, fiecare cult are un istoric, 0 obir9ie 9i un scop totodata, iar radacinile trebuie cautate pentru a se da raspuns 9i a se gasi solutii in cazul propagandei sau prozelitismului arbitrar, in practica sectelor. a) Neascultarea ,;i mlndria - izvorul ratacirii. - Contestarea, opozitia sau pretentia de a fi ca Ziditorul, apare inca dinainte ,de organizarea Universului, Este yorba de ci'iderea ltli Lucifer, din cauza mindriei 9i a slujitorilor sai. Arhanghelul Mihail, in cuvinte ingere9ti, a rostit celor tara de :trup: "Sa stam bine, sa stam cu frica ... " 9i atunci satana, ca un fulger a cazut dincer (luca X, 18). b) Duhurile rele au cautat totdeauna sa ihtunece in om chipul 9i asemanarea cu Dumnezeu, iar in Gradina Edenului vrajma9u1 se apropie de zidirea miinilor lui Dumnezeu, ispitindu-i cu anna sa, mlndria: " ... : v-a interzis sa mincati din rodul Pomului pentru a nu ajunge ca El ... " (Facere III, 2-7).
A Vechiul Testament. -1) Dupa cadereaitl pacat, din cauza neascultarii, 9i natura s-a vitregit (Rom. VIII, 22), iar du~manulV:letii, diavolu1, confonn libertatii

18

.CALAuzA CRE~TJNA

limitate pe care 0 are de la Dumnezeu, 9i-a continuat activitatea paralel cu Providenta divina. Uciderea lui Abel de .catre Cain (Facere IX,1-16) ; Potopul etc. (Facere VII,10-24), nelegiuitii Sodolllei~i Gomorei (Facere XIX, 12-29) sint citeva exemple (F acere IV- VIII). 2. 0 data cu chemarea lui Avraam, treptele Descoperirii lui Dumnezeu capata contur (Facere XII, 1), darispititorul aqioneaza ~i se inIati~eaza chiar in fata Ziditorului, a9a cum este eazjllJui Iov (Iov II, 1). Fiecare etapa a Revelatiei din Veehiul Testament este bintuita de cel ce :;;i-a pierdut menirea pentru care a fost creat.Yrajma:;;ul intervine in istoria biblica, este prezent intre fratii lui Iosif (Facere XXXVIJ, 1-28) :;;i adince:;;te prapastia intre sufletul omului :;;i Dumnezeu prin inchinarea la natura, insufletirea a9trilor, jertfe catre animale, crearea idolilor pina la perfectiunea lor, in,: zei :;;i zeite ... "muti 9i surzi ... " (Rom. I, 25). 3. Nici poporul ales nueste scutit de asemenea fen omen. Dupa patru sute de ani de robie egipteana, Moise estetagaduit ca ar fi ales allui Dumnezeu 9i vrajitorii 9i contestatarii Egiptului savir~esAc lucruri uluitoare pentru a delllonstra originea divina a faraonilor :;;i inleleptilor lor/In umbra tuturor statea diavolul. Satana, mai tirziu gase~te chiar prilejul inlocuirii ·credinlei in Dmnnezeul cel adevarat (III Regi XVIII, 37) eu zeita!i egiptene, mai ales.cele reprezentate prin vi!elul de aur (Facere XXXII, 1-14). Incerearea de a inlatur;apreo!ia de voea!ie, harica a lui Dmllilezeu - preo!ia lui Aron - cu ale:;;i ai cOlllunitatii necunoscatoare 9i credule este 0 abatere: cazul lui Core, Datan ~i Abiron, dar Durmiezeu nu intirzie sa Ie trilllita pedeapsa: daea Lucifer a eazut din cer, slujitorii sai Core, Datan ~i Abiron au fost inghiti!i de pamint de vii (Numeri XVI, 32-35). Perioadaprelllozaica ~i mozaica, ea :;;i regii :;;i judecatorii, este 0 perioada de instituirea,cultului divin :;;i de instalare a preo!iei de vocatie, toiagul lui Aaron (Numeri XVII). 4. Vremea profetilor are, .0 ariemailarga.Pelinga gruparile separatiste ale poporului biblic, intervin eontactele cu alte imparatii. Robiile :;;i exilul (babilonean, asirian, sirian etc., precum :;;i. ,cllcerirea romana) incearca desfiinlarea eultului adus lui Iahve Cll eeremonii in cinstea zeitatilor naturii. A:;;a cum Moise i:;;i insu:;;ise cultura Egiptului, profe!ii capata experienta:;;i :;;tiinta altor neamuri (hititii, sirienii, babilonienii, caIdeii etc,). iarpunctul central al profetilor este eliberarea, izbi'ivirea: acestea, insa, nu-s temporale;ci ve:;;nice prin venirea lui Mesia (Isaia LIII; Ezechiel I; Daniil I; Ieremia I). o imagine sugestiva in privinta cultului :;;i exereitarii lui, a siujitorilor eu ehemare (preo!ii) :;;i a profitorilor :;;i a fal:;;ilor inchinatori, ne-o .da momentul jertfei lui Ilie de pe Muntele Carmef(III Regi XVIII, 38-40), In afara profetilor faptei(Ilie, Elisei etc.) profe!ii mici pun in valoare misiunea preolilor eu vocatie in mijlopul poporului :;;i sint neiertatori fata de fal:;;ii profeti: " ... caile Domnului sint drepte:· cei drepti umbEi pe acestea, cei razvratiti cad pe ele" (Osea XIV, 9). " ... poporul piere din lipsa de cunoa:;;tere ... " iar destrabi'ilarea, belia :;;i desfrinarea iau mintile omuhli" (Osea IV, 6, 11). Altii prooroci sint :;;i mai neiertatori: "A:;;a vorbe:;;te DOlllnul despre proorocii care ratacese pe poporul llleu, care, daca sint illlbuibati v~stesc pacea iar daca nu ·li se pune nilllic in gura propovaduiesc razboiul sunt .. : .' Vazatorii vor fi dati de ru:;;ine, ghieitorii vor ro:;;i :;;i

farisei. inapoia Mea sata11o. Se elllose ~i nume triste: Ana ~i Caiafa cei care au semnatsentin!a de moarte a Mintuitorului Hristos (loan XVIII. aeeea§i forta a raului ~i anna a satanei. 30). Nu mai credeau in Legea veche. lata atitea exemple de opunere. DOl11nului DUl11nezeului tau trebuie sa te inehini . Capeteniile cetatii judeca pentru darmi. 5. . mindria. contesta>f. 9-. Dintre cei ereseuti lntre . "Vai de pastorul de nimic care iti parase~te oile .e.) Sfintul loan are cuvinte de dojana pentru cei instabili. dar 0 foloseau in sc()purile lor personale. pe de 0 parte. . " (Luca III. 9). a fost "intarita de diavol eu egoi~mul ~i avari!ia. l. Plal1ul "strategic"' al sectarismului de astazi este u~or de sesizat ehiar in timpul Mintuitorului... arderea omului celui veehi. dezbraearea lui de haina pacatului ~i imbracarea in Hristos: . in sehimb "ingrijeau monnintele" ~i respeetau tot cerell1onialul: adueeau jertfe. 7). falsificare sau impunere de "dumnezei" straini ~i "terafimi de tot felul" (IS~lnuel XIX. nn Dnmnezeu-intrupat.. a~a cum yom vedea. "Cacibuzele preotului trebuie sa pazeasca ~tiinta ~i din gma lui se a~teapta areapta invalatura. ingeri (Fapte XXIII. Focul este invierea Mintuitorului. Botezul savir~it de el sau in numele practicii "pocaintei" lui este luat astazi etalon de catre nenumaratesecte zise cre~tine. b'ogatia. "Pui de vip ere de ce fugiti de minia viitoare" (Matei III.' (Matei III. Aeum apare ~i 0 literatura fantezista (apoerifele) pentru a abate poporul de la adevar. erezlnd ea Noul Adam. voi care ziditi Sionul eu singe ~i IerusalillJ. a) Seeta sau partida fariseilor era constituita din arhiereii ~i supu~ii lor... ar fi" numai om cu puteri supranatmale. 37'--54). Iisus Hristos. pe de alta parte. "ajutorul" $i "eolaborarea" sa.... curio~i ~i ispititori. 12-24). se apropie de El.vorbeau despretnviere. 10). aincereat sa duca lumea in intunerie. Aeela~i proeedeu al vrajlha~ului diavol il folosese sectarii pentru ruperea unor eredineio~i din sinul altor culte. 8). Luca XI. Totdeauna s-au incercat influente straine asupra adevarului revelat.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 19 tOli i~i vor acoperi barba. " (Zaharia XI.. III 27. voi. 7. 5. mindria. Ascultali dar lucrula:cesta .. 13). Nonl Testament.In ci'irtile eanoniee ale Noului Testament. Fenomenul sectar biblic apare bine conturat in epoea Mintuitorului: Satana. 7) . La aeeasta oferta. ca oarecJnd de Adam eel din Eden oferindu-i splendorile acestei lUl11i: slava. earora va este scirba de dreptate ~i care sueiti tot eeea ee este drept.. in Hristos v-ali ~i-mbracat (Gal. . ~i mai indraznese apoi sa se bizuie pe Domnul ~i spun: "Oare nu este Domnul in mijlocul nostru ? Nu ne poate atinge nici 0 nenorocire!" (Mica III. orice pom carenu face rod bun se taie ~i se arunca in foc .Ul eu nelegiuire. " (Matei V. 11). se rugau prin pie!e ~i pe la toate eolturile sa-i vada~llUnea (Luea VII. B. D0l1111ul raspunde: " . Nu pricepeau nimie despre via!a de dineolo.. 17). De fapt "falsitatea:tredintei" lor 0 arata ehiar Domnul nostru Iisus Hristos (Matei XXIII. saduchei ~ialtii.. preotii lui invata pe popor pentru plata ~i profetii proorocese pentru bani.11). 2. pentru ca el este un sol al Domnului o~tirilor" (Maleahi II. posteau..'"Cili in Hristos v-ati botezat. Perioada profetilor ~i in acelasi timp a Vechiului Testament se incheie cu Sjfntul loan Botezatorul. Insu~i loan martmise~te: "Cel ce vine dupa mine va va boteza cu Duh Sfint ~i cu foe'.

40-42.Septuaginta). 1-24). dar. Vame~ii fntelegeau mai bine durerile popontlui decit fariseii care erau fanatici ~i saducheii care erau bigoti (Matei XVI.Hristos ~i pina la caderea Ierusalimului (69-70). i) Insa cei mai respectati. 15). 7). de catre popor in timpul lui Iisus . de~i uri!! de pop or.ucenici in ascuns": Cazul lui Nicodim (loan III. VII. nici in fngeri. " (loan II.. 15)..<..ta in lumea de atunci ~i pina in zilele noastre. Ap.. e) Alta partida mai practica~i care se ocupa cu observarea ceremoniilor zilnice sau anuale era a "Tilcuitorilor legii". Dintre ace~tia cunoa~tem pe "traitorul rugaciunii" ~i cel care s-a intors indreptatit la casa sa (Luca XVIII. Simon (Luca VI. ati Iacut din Casa Tatalui Meu pe~tera de tilh. h) Trebuie mentionat ~i faptul ca Mintuitorul Hristos n-a refuzat rugaciunea ~i a oferit dUl1mezeiescul sal! ajutor ~i altor partide religioase. g) EU11ucii sau paznicii q.25]. Zaheuvame~ul cel izbavit (Luca XIX.i afierositi DOl71l1ullii (Luca II. <iintre care se banuie~te ca a Iacut parte ~i loan Botezatorul in pustia Iordanului. c) In afara fariseilor ~i sadueheilcir. vinzi'itorii d~ vite ~i pasari. 8). 21.18c.. era destul de liberal (Fapte V. Fapte VIII. cananeenilor .20 CALAuzA CRE~TINA ace~tia. traitorii in duh. d) Tot in serviciul stapinirii erau ~i vame~ii. b) Opu~i fariseilor erau saducheii (de la Sadoh) care respectau ccremoniile vechi. " (loan XVIII. 21)..S). farisell dupc1 credin!c1 (Fapte XXIII. printre care: samarinelli/or .. unii aveau rude "intre slujnice" (loan XVIII). la Cm-tea regelui se afla grupul irodienilor cei ce respectau rinduiala Tronului ca ponmca a parintilor.. Pe linga "laudele" zilnice . respectind mai ales Sabatul. fameni . 36)..cu vechi culte (Matei XV. erau essenienii. 1) Tot in timpul Mintuitorqlui se intilnesc: Ilazareii cr. 34). cel care avea sa devi>na vas ales ~i apostol al neaniurilor (Fapte IX. 12. jClI71elll femei sau barbati (Ieremia XXXVIII.tacllti pentru Impara1ia cerurilor (Matei XIX. erau preocupati de spiritul legii mozaice ~i observau illtens casatoria de levirat. limbi. 21-28) ~i chiar romanilor stapinitori. 16).in sarbatorile mari. in diferite religii. De asemenea invatatul GamaliilIacea parte din partida lor." carora Mintuitorul Ie adreseaza cuvinte grave: ".emintia lui Levi.. I1ll credeaLt fn fnviere (Marcu XII. Matei (Matei X. tamaduindu-i (Matei VIII. altii erau..cu rivna speciala. Ei aveau ca ajutoare "zarafii. 49-56).cu religie dualista (loan IV). 1. zelolii sau zifo!ii . . Dintre ace~tia multi au venit la Mintuitorul ~i au Iacut parte dintre cei 70 de ucenici (Luca X.i prozelitii din intreaga lume greco~romana de atunci (Cei 70 . dil1--. 23).ridicat Saul.ii poporului (Luca V. tillllacii ~i oamenii de lncredereraspundeau cerintelor templului ~i jixau zilele de sc1rbatori. nici fn duh (Fapte XXIII... 3).ari .U) ~i losif din Arimateia (loan XIX. XXVI. a~a CUIll se ~tie. care.. 30). (Luca VIII. s"a. pe Pontiu Pilat (J 438) asigurindu-l ca "Imparatia Mea nu-i din lumea aceasta . cei retra~i de liline. bi'itrinii ~i frunta. S(etnicii .eincredere erau 0 grupare deosebi. 27}.. iar pe Cezar (Tiberiu 14-37 ) sa(se dea ceea ce este al sau (Matei XXII. ace~tia se ocupau cu scrierea ~i copierea "poruncilor" 111 diferitE. veneau evreii .~i apropiafii. . Maimari ai sinagogilor etc. 38). La ei. 2) ~i mai ales Sf.. 6.. 1-13). respectau ceremoniile ~i totodaEi erau receptivi la noutati. 6) .ijertfele de expiere. 10).

9arlatani cei care se fac pastori. Ceea ce este de retinut 0 constituie simp luI fapt ca sectele de atunci ca 9i sectarii de astazi au fost. in vremea Sfinfilor Apostoli. eclecti (loan XII. Gal.~tinc din Corint pe care reu~e~te. d) Nici iudeii convertiti la cre~tinism nu renun!au la unele practici. in~elari. mai ales in lumea greco-romana. dispute care. 14-17). iar altele Noului Testament. ~i sa se fereasca de desfrinare. I. dar ~i 'in~elatori . nicidecumpentru originalitate. Cine rabda pina la sfir~it acela se va mintui" (Matei X. Cu Simon Magul (Fapte VIII. III. lO) .De aceea nu se pot face delimitari cit unele secte ar apartine Vechiului Testament. Mai mult. 5). Xv. cereau ~i altora obligativitatea ceremonialului mozaic.FENO.. loan IX. evident au fost rezolvate ~i incheiate de Sinodu/ apostolic (49-50) hotarindu-se: cre~tinii nu trebuie supu~i circumciziei. 1. sint 9i vor fi sincreti:.. continuatorul "apostoliei" lui Iuda ~i urma~ul popilor lui Baal din veacull~li TIie (III Regi. in vederea studierii lor. sa nn consume camea animalelor sugrumate. 20).sectar cre~te pina la persecutii. XI. 4-5. unii formali~ti. procese. intit pina astazi "simonia" este pacat $i va fi pina la sfir$itul veacurilor. vegetarieni ~i rugi'itori pennanent. b) insa~i "ierarhia sectara i~i are originea la SimO'1 Magul. 12). "Va veni vremea dnd va vor bate. 9i omorindu-va vor crede ca fac dreptate". VI. A~adar. ci I-a vindut (Luca XX. in ultimlll an de activitate paminteasca. trecerea ~uvoiului sectar din Vechiul in Noul Testament 9i continuarea lui pina in zilele noastre nu constituie 0 surpriza . eretici eclectici. contestari (loan XVII. Ei in frunte cu "profetul" ~i "regele luminii" au ajuns ~i astazi celebri prin descoperirile manuscriselor de la Qumran. XI. ne lasa testamentu1 unitatii. care a dat na~tere la dispute chiar intre Apostoli.cei care simpatizau cu legea mozaica. c) In perioada apostolicit.. Mama fiilor lui Zevedei credea ca Mintuitorul ar putea fi un imparat lumesc 9i vrea sa-~i asigure fiii sai (Matei XX. Apostol Pavel descrie Cll amaraciune cele patru partide din sinnl conwnitatii cre. inainte den cadea acestea in erezie.tii. a~a cum ii descrie Iosif Flaviu. Le clasifidim noi. condamnari. fenomenul contestatar . 2.. eleni:. iar schismaticii ni~te revoltati. 20-28). cei care combinau mozaismulcucultura ~i filozofia greaca. punerea in locul slujirii "profesiei" sau meseriei de sllljba~ bisericesc. 3. 22). Pavel a fost aprig aparator al integrita!ii persoanei (I Cor. XX). certuri. nn a inteles pe Mintuitorul. va vor scoate din sinagogi .\lJEiYUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 21 schimnici ~i locuitori in pe~teri. IV. De asemenea sint apreciati prozeli!ii (Fapte II. 21) ~i ~'pinzurare ~i-a agonisit (Matei XXVII. sa Ie impace ~i sa redea tunnei lini~tea $i pacea lui Hristos (I Cor. 3-9. a) Cazul tipic al "tradarii ~i vinzarii" este luda Iscarioteanul. oi nind sau chiar nainii!ii (loan X. el ne-a datpilda de a pedepsi . martiraj 9i ucideri. fapt. Mintuitorul Hristos. II Cor. 9-24) Incepe inlocuirea vocatiei preoliei. Sf. Sf.ti. 23. 19-21). dar sa nu va temeti. incepind cu 1947. 11-12) ~i eu toata opozitia multora (II Cor. j) Sint multi altii mentionati de catre Mintuitorul. Mentionam '~i cazul de necinste ~i minciuna al soti!or Anania ~i Sanra (Fapte VI-II). 16-33). dezbinarile au continuat. 17. intrigi. dqi ~tia ca vor urma dezbinari. lO-l3. X. 6. care de~i apostol.

de continuarea partidelor religioase. retinindca in epoca apostolica sint cazuri.i fal. Matei scrie Evanghelia pentru iudeii nedumerifi asupra persoanei lui Iisus Hristos. polemica. 7).cei ce cred in basme (I Tim. IV.. "evanghelizatorilor rara apostolie ~i trimitere". Luca explica "paginilor" de.. 3. 1. II.verset 7). fiindca transmiterea oral a era contestatii 0 intreaga retea de transcrieri s-a declan. Totodata incepe selectarea scrierilor sfinte ~i alciituirea canonuJui Noului Testament. I loan II.. 1-3). fiindca orice erezie. neintelegilld invierea sau socotind-o fmpotriva ra{iunii (I . I.. f) Unii practicieni fort au firea lor oprind casatoria (neognosticii) sau consumarea unui fel de hrana. I. adaptiudu-le noilor conditii de viata din Imperiul Roman.. in perioada postapostolica. sectelor ..at in Biserica primara ~i datorita persecutiilor din partea imparatllor rom ani (54-313) ~i arderii manuscriselor cu texte sfinte.. Imineu . ci ~i ceilalti apostoli cauta pacea in prime Ie comunitati.. IV. 20) etc. V... pe yrajitori..i Evanghelia sa cugetatorilor religio. Apostolul Pavel arata ca invierea este taina dumnezeirii. la pozitia de erezie-abaterea de la credinta sau falsificarea Evangheliei .L7~ pina la Constantin cel Mare (306-337). 1-4). 21-41) ~i depllngepe apostaziati.i apostol potole~tedelirul "vizionarilor ~i visatorilor" Epocii apostolice prin raspuns concret la atitea>"apocalipse" . 6-8). Dimitrie-argintarul (Fapte XIX. de la imparatul Traian (98-l. evident. secta sau schisma nu este dedt falsificarea credintei vechi in haina nona ~i izbucnirea fumului in momente prielnice aprinderii gunoiului contestatar.. iar invierea trupurilor este .i postapostolica) putem vorbi deo contraofensiva din partea Bisericii..22 .i un document scris.ertaciunea credintelor vechi. raspuns ocazional sau hotarire (sinod) pentru lamurirea lucrurilor .i..1-18..i fractiunilor salf gruparilor anarhice din iudaism sau contactul acestuia cu elenismul. 0 data cu adaptarea.CALAuzA CRE~TINA ~i a ierta: cazul cu incestuosul din Corint (I Cor. fie din alhestecul invatiiturii lor cu Evanghelia... 8).i lapsi: Dima (II Tim.i apararea' dreptei credinte. masuri concrete pentru demascarea ~i inlaturarea gre~elilor. 17-19):!~i antihri.Cor: XV. fiindca Dumnezeu este existenta. iar Apostolul iubirii raspunde cu Prologul-Logos . Marcu. I. 16)....tilor de toate categoriile (II Ioan.. c) Alti contestatari se refereau la invatatura. tocmai pentru a avea. camea de exemplu (I Tim. II Cor.alta evanghelie (Gal. 10). la fel.. profetilor mincino.i (loan 1.douagrupari contestatare (din perioada apostolica ...i Alexandru (I Tim. prin Evanghelia adresata lui Teofil ~i prin Faptele Apostolilor se incearca primele pagini de istorie bisericeasca cre~tina. fie preluind idei sau practici din mozaism. Aceasta atitudine poate fi numita apologie. 5-11)... Apostolul da satanei pe cei care "predica" . Avindu-se in vedere cele. 12~58). gruparile respective incep sa-~i formeze 0 conceptie proprie.i fireasca (I Cor. Se pot adauga la aceste exemple ~i altele. IV.. . pe creduli . Acela. De acum istoria bisericeasca consemneaza aparitiile ereziilor nelipsite pina astazi. deci s-a ti-ecut de la faza de cunoa~tere.... XVI.. izolate. a intervenit fenomen~ll negarii ~i falsificarii. Nu numai Apostolul neamurilor. Elima (Fapte XIII.i scrieri apocrife prin Descoperirea sa (Apoc.dnd Biserica a trebuit sa ia..

0i rataciti sint destu( fiindca vor ei.vllntuitorului.. Fenomenul seetar . In aeeste situa!ii..Ioan IX. sectele ~i mai apoi ~coli1e "rationaliste" ~i mitologice ~i pina la adeptii curentelor "teologice" ale ziIelor noastre: desacralizarea. negativ. totu§i. fiindca Invierea.. caei trebuie sa fie intre voi ~i eresuri. adeverirea Dmnnezeirii lui Iisus Hristos. 13).. 15).. a~a cum a fost cazul inteleptului Gamaliil a cami spusa ramine model de mrelepciune pina la sfir~itul veacurilor: " . sint beti . unii priveau ca 1a un spectacol ~i auzind pe apostoli vorbind despre Iisus in limba fiecaruia spuneau: " . ca sa se invedereze intre voi cei ineereati" (I Cor: XI.. Ereziile au fost aeelea care au detenninat convoearea sinoadelor ~i aparitia atitor lucriiri de explicare ~i demonstrare a adevarului. sehisme sau abateri grave de la diseiplina Biserieii. " (Dent.De~i Descoperirea divina are etapele ei prin care Dumnezeu in diferite chipuri ~i feluri se face cunoscut (Evr. fenomenul sectar nu poate fi ineadrat istoric niei maear la capito luI "efortul omului in intelegerea Revelatiei". teo10gia neagra.. evolutia. aIege . fiindca s-a lamurit dogma Biserieii ~i s-a inlaturat erezia: " .FENOMENUL SECl:4NT DE-A LUNGUL TlMPULUI 23 Primul grup eontestatar a determinat Biseriea sa fixeze in seris eanonul Noului Testament.uirea de catre mai marii poporului a soldatilor romani de la monnintul DOlnnului (Matei XXVIII. de la erezii1e. 4).. canoane ~i sa aiba loe sinoadele ecumenice.. Tiigaduirea invierii a fost preocuparea princlpala a arhiereilor timpului .. Astfel. 15). Ca orice manifestare a spiritului. . Ereziile vechi ~i seetele primelor veaeuri cre~tine au grab it formularea invatiiturii cre~tine. Sinodul general ortodox nu are motive de intnmire urgenta fiindca nu exista cauze de contestari doetrinare. cum splmea un ierarh roman.. De aceea astazi.. Barbati israeliti. demitizarea Bibliei. preeum firul Ariadnel. Al doilea grup seetar a meut sa apara literatura patristic a ~i sa se a1ciituiasca marturisiri de eredinta. seeta are 0 obir§ie.i eresuri fn primele veacuri cre:. 1uati seama bine ee awri de gind sa faceti acestor oameni . a onestita!ii ~i mortii lui Dmnnezeu etc. nu-i mai necajiti~i lasati-i in pace! Daca . 0 dezvoltare ~i un sfir~it.tine. " IFapte II. 39)." l. iar noi am fi ni~te martori mmcino§i· in fata lumii .. 4.. 1a Cincizecime dnd toti cei de fara erau cuprin~i de emotii sfinte vazind Pogorirea Sfintului Duh in limbi de foe. mra rost propovaduirea no astra. 26) iar rasp lata este dupa fapHi (Matei XXV.. chiar mra voia lor. 34). este't!lina adinca. Insa~i opozitia organizata a mai marilorpoporului de dupa inviere constituie 0 eontinuitate de ineercari ce exclude faptul minunii celei mai presus de fire a Mintuitorului. dar nu forteaza pe nimeni: "Am pus in Tara ta foc ~i apa. se ~idica ~i oameni cu respect pentru a1tii. zadarnica ar fi" credinta voastra. ca vazind sa nu. :este inregistrat de Istoria bisericeasca universala sau nationala ea factor extern. Secte :. eresuri. lata negarea directa: " . dogme. Sectele au negat mai ales invierea Mintuitorului. la baza tuturor seetelor: de la mit. ~i au eerut botezul.. " (I Cor. 1). XI. ~i aceasta negare se afla.. pe linga minunea mimmilor. I. nadejdea ~i forta mintuirii: "Daca Hristos n-ar fi inviat.. E singurullueru pozitiv ce I-au adus eontestatarii. Dumnezeu cheama pe toti la mintuire. XV.vada ~i auzind sa nu audiL. bineeuvintare ~i blestem.

Caci daca ar fi fost cli11tre ai no~tri ar fi ramas cu noi. Putem da ca exemplu partidele parabolanilor.1? Acela este antibrist care tagaduiqte pe Tatal $i peFiul" (I loan I. dar dadi este de la Dumnezeu n-o veti putea distruge. ceea ce este mai tragic. a) invatiitorii mincino~i. 18J. ei nu se tem sa batjocoreasca dregatoriile .. Sa nu va pomeni!i ca luptati impotriva lui Dmlli1ezeu" (Fapte V.rastumam izvodirile min!ii (ratacite) ~i orice inaltime.te de la oameni se va nimici. dar autoritatea lor ierarhica dinainte a marit pericolul sectar. ~i momesc pe cei ce abia au scapat de cei ce traiesc in ratacire . ci ~i inaintea oamenilor (II Cor. $i dupa cmn ati auzit are sa vina antihrist.. trebuie sa avem in vedere faptul ca Evanghelia ramine aceea~i pentru toate veacurile: "inger din cer de va propovadui alta. Caracterul lor instabil. ace$tia. es.. Inperioada postapostolica ~i mai ales patristica. X. Din falsificatori ai credintei. 13-15). Toate acestea au framintat societatea lumii vechi $i Evului mediu. care se ridica impotriva cunoa~terii lui Dmlli1ezeu" (II Cor. 18--19. $i a$a cum erez. ni~te lucratori in$elatori. la rindul sau spune: " .. 35. vorbeac cu trufie lucruri de nimic .. ace~tia s-au unit cu unele pilturi sociale. in raport cu falsa credinta. indignat spune: " . prin trair. Apostolul iubirii. altii au ci$tigat adepti $i au fonnat partide politice de opresiune sau grupuri terotiste. dorirea scaunelor nemeritate.24 cAu\uzA CRE~TINA incercarea lor sau lucrarea lor.ea no astra in Hristos. 4-5). " (II Petru II. V-am scris nu ca n-ari cunoscut adevarul. care se prefac in apostoli ai lui Iisus Hristosr$i:-nu este de mirare cind chiar satana se preface in inger de lumina.. 21-22). ierarhi $i preoti. sa $titi ca acum s-au ridicat multi antiilli$ti. Cine este mincinosul. fi1l~ii profeli sau antihri~tii sint de fapt temelia tuturor sectelor din vechime ~i de astazi. anatema sa fie" (Gal. folosirea mijloacelor necinstite in comunitate ~i in raportu} lor cu semenii Ie vade~te boala religioasa. Macedonie.. 10. Nu este mare lucru cind ~i slujba$ii sai se prefac in slujitori ai dreptalii. Desigur.obraznici $i incapatinati ce sint.ni$te. Petru. eresurile s-au grupat. fiindca noi "cautam' sa lucram cinstit nu numai inaintea lui Dmlli1ezeu.... ca sa se arate ca nu tori sint dintre ai n9$tri . $i. $i-au a'lut reprezentanti nu numai din mijlocul lor ci. Sfir~itul lor va fi dup~ faptele lor" (II Cor. Sf. Apostolul neamului nu numaica-i da in vileag. ci pentru ca 11 cunoa$teti $i ~titi ca nici 0 minciuna nu vine din adevar. 21) ~i prin aceasta "" . Dioscur etc. ... XI. Ei au ie$it din mijlocul nostru dar nu erau dintre ai no~tri. ca . VIII. gruparile verzilor $i alba$trilor din timpul lui Justinian $i multe altele. rastalmacitorii ~i racatorii de "credinle" n. $i-au precizat concep!iile.ia a obligat Biserica sa-~i fonnuleze adevarul de credinta. ci ii infiereaza pentru totdeauna: " . De aceea in apararea credincio~ilor no~tri fata de prozelitismul sectar. 8). goana dupa marire sau intiietate.. ci au ie$it. 1. Prin invatatura ei. 38-39). auzind despre atitea dezbinari ~i grupari .care de la rataciri religioase trec la atacuri sociale. mi~carile sociale au pregatit framintarile de -niai tirziu. ace~tia sint ni~te apostoli mincino~i. devenind un a1iat impotriva orinduielilor de atunci. daca nu cel ce tagaduie$te ca Iisus este Hristosu. cum este cazul lui Arie. compromisuri sociale. au fost condamnati de Biserica $i depu$i din treapta. EUl1omiu. A$a cum am spus..i se izbesc ca vaiurile marii de stincile neclintite. Nestorie.

se accepta politeismul mitologic. Ereticii iudaiza!i constituiau gruparea cea mai . din practicile ~i ceremoniile religiilor naturiste.1-3) ~i apoi Sf Ignatie al Antiohiei . Erau duali~ti In conceptie.'~strologice.. precum ~i mom-tea 9i invierea. Materia . mistificind via!a~i activitatea Sa sau dind la iveaHi scrieri pentru a falsifica inva!atura cre.. 2. Moise. din mitologia greco-romana. Pretind ca "invatatura lor a fost trimisa "secret de Fiul lui DUlnIlezeu din cer printr-o scriere catre Elkesai.grupare a lui Cerint din Alexandria influentata de scrierile lui Filon. practicau "botezul" cu spalari dese.ii lui Ebion erau maLrigur09i.. Cerint era dochet ~i acestei conceptii-erezie ii raspunde Sf. serbau sabatul 9i duminica. Nu eredeau in a doua venire. intii "ceqetori" in Domnul.. Ca "doctrina". Treime. Mozaismul este identic eu cre~tinismul. Ereticii socoteau circumcizia ~i sabatulobligatoriu.tea in lisus pe Fiul lui Dumnezeu-Mesia. Eresurile iudeognostice combinau legea mqzaiea eu gnoza pagina 9i idei ere9tine. Hristos ca profetiailumii sCllfundata in pacat. reeuno9teau pe Hristos ~i na9terea supranaturala. eseniene. lumea creata de un Inger demiurg.jmparta~irea" CLl piine ~i sare. cit ~i unele sfaturi evanghelice. care I-a parasit :l~ moartc. din mistica orientala.a) Cerintienii . 6. De fapt. interziceau consumul de carne ~i vin. V) . toate sau fiecare in parte cautind pe un Hristos "fantoma. se inlatura Sf. CApoc. a1tii. De ei vorbesc scrierile lui Petru 9i luda ca cei ce ll-aveau eumpatare 9i eonsiderau ca femeile pot fi eomune barbatilor etc. s-au organizat in timpul apostolilor. Eresurile gnostice sint incerearile gnostieilorde a creea 0 filozofie religioasa dill toate sistemele vechi sincretiste §i din cre~tinism eu 0 divinitate abstraeta. Este inliiturat Pavel. magiee. b) Ebioni!ii sau urma.FENOlyfENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUl 25 b) Eresurile primelor veacllri au aparut din credintele iudaice.. Au fost combiitu!i de Sf Pavel in Epistola catre Coloseni . Petru este'reprezentantul crqtinismului adevarat. Foloseau Evanghe1ia lui Matei in aramaica sau "cea dupaevrei" cum spunea Teodoret (sec. II. de aceea Hristos s-a intrupat de mai mlllte ori. il considerau simplu fiu al du~g~lerului losif Socoteau trupul o inehisoare a sufletului. din conceptiilepersano-parsiste. dispretuiau"legea mozaiea. 3. Erau de dati pladerilor ~i participau la jertfele pagine cu idolotite (earnuri ceremoniale). Iisus a fost om obi 9lluit. parsiste..tini'i. 15).i cea catre Efeseni. foloseau .i pe eonvertitul Pavel apostat. so coteau pe Hristos ca eOll Itfger-superior ~i alatmi de EI sta Sf Duh ca principiu feminin. Serierile (Omilii ~i Iecunoa~teIi) sint jurnalul de calatorie al lui Petru ~i Clement Romanul in uDnarirea ereticului Simon Magul pina la Roma. din cugetarea elinocal~xandrina. 0 grupare reCl1l10. avcau l1umeroase conceptii naturist-pagine. dar la botez s-a coborit peste el Spiritullui Dmllilezeu-Hristos. loan Botezatorul este • opusul lui Hristos. iudaizantii considerau pe Salll triidator . . loan (Prologul Evangheliei 1)4 ~i I loan 1. . b) Elchesaifli::sistem eretic al lui Elkesai.. l. fiind primele ineereari de "sineretism" religidL.ispititoare continuind atit traditia mozaica. c) Judeogl1osticii din apocri{eJe Pseudoclementil1e sint ereticii petrini care socoteau pe Adam. iar Simon Magul opusul lui Petru: . c) Nicolaz'lii sau epicureii iudaizanti erau secta raspindita 9i in diasporaua iudaica (Efes 9i Pergam).. Astfel:a) Nazareii erau iudaizanti modera!i. fataliste. dar pastrau prescriptiile mozaice.

'TTeimea este aparenta ~ le raspunde in special Tertulian. rara pluralitate. bine ~i rau. care invata ca" . grupare eretic~'cu conceptii monoteiste.~ mi~carile eretice pavliciene. precum ~i secteleprofetic-mesianice din vremea noastra. dar intr-o singura persoana .Yechiul Testament. rara discernamint. V clnd disp<!rre. Erezia. XYI. Intemeietor Marcion nascut in Sinope-Pont (85). • eresul praxienilor. bogomile.5ti (patripasieni) formeazii partida monarhienilor ra!ionali~tidei'influenta ebionita.pe1a anul 260). b) Marcionifii sau cei ce arata prapastia intre Vechilll"$l Noul Testament. Secta e intemeiata de MOl1't.'lpolit al Romei ~i Dionisie eel Mare. 26) pentru desavlr~irea l:nva!aturii lui Iisus. . Fiul ~i Sf. haldeice ~i cre~tine. Intemeietor Manes. . In sfir~it. Duh sint socotite puteri. este forra. cinumai trei moduri sau modalitati de manifestare a lui Dumnezeu care "ar fi totu~i~\6 singura persoana. dar EI este unul.lileniste. Sabelie invata ca Tatal. e) HiliaJtiisall premileni~tii. caruia ii raspunde. de aici numirea de "sabelieni". cele baptismal-advente.~ Eresurile iudaizante. Hristos a fost un om simplu dar ". din acesteeresuri s-au il1spirat mi~carilespiritist-teozofice.26 CALAuzA CRE~TINA e opusa spiritului. parsiste. se socotea Paraclet (Mingiietor) anunlat de Hpistos (loan XV.riozitatea" lui a constat din aceea ca s-a naseut dintr-o fecioarii. nu persoana.mcare. Secta s-a lmpartit 1n doua:Al~titrinitari dinal71ici in frunte cu ereticul Paul de Samosata (fost episcop de Antiohi. a) MontaniJtii s-au grupat in Frigia. sint eretici de nuanta eshatologica aparuri in epoca persecutiilor ~i cani fixat "salvarea" in imparatia de 1000 de ani pentru cei ale~i. au . erezi pe care unii rataciti Ie socotesc.<t'.7 Antitrinitarii modafi. budiste. Conceptia lui consta lntilti'ri. absolut.1. d) Maniheii slnt {iltiulaincercare de sincretism gnostic. Printre acestea mentionam: a) Monarhienii. 1n spirit eshatologic. albigenze etc. a reaparut la toate seetele transeendentale ~i pietist-harismatice. t·. dar nu ea persoane distincte ~i nici ipostasuri. Eresurile de mai sus din epoca postapostolidi au pregatit ~i Pustia lui Azazel (Lev. Lupta deschis'1l"il1tre spirit ~i materie. Foloseau termerfi. Propunea 0 viara religioasa noua.ctl. a~a cum se vede din.' amestec de idei mozaice. De aici numirea de "pavlicieni". Dupa ei "ar exista" Dumnezeu.~i nici persoane. catare. influentat de erezia gnostica. 4. atr. 20-27) prin ereziile a11iitrillitare ~i hristologice. ci ca insu~iri. Logosul se plimba.:'ca eonll-mgeri ~i demiurg etc. El 1J1Va!a ca Dllmnezell exista. Fiu! ~i Duhul nu sint trei ipostasuri sau persoane. Erezia a fost preluata de Noetiu (noe!ieni). Cele doua imparatii (lumina-intuneric) sil1(iIi ve~nica opozitie. Principalul eretic a fost un preot Sabelie. pietiste '~i:l:J. iudeogl"lOst~ce ~i gnostice stau la baza ereziilor din epoca sinoadelor ecumenice. Gnosticismul maniheic a influentat ~ dupa sec. Iisus "a avut" trup aparent. LOgOSlll (Cllvintul) sau ra!illnea ~i in!elepcillnea dllmnezeiasca sint inEI.cre~tinism primitiv original"..iQl:)te sau facultii!i nepersonale.. de~i stinsa":1n epoca sinoadelor. eteric ~i peste el s-acoborl:t eonul Hristos.

in legatura cu Sf. VIII-XII). Art. Sinodul I Ecumenic (Niceea. 325) fonnuleaza clar invatatura despre Sf. 680) sa condmlli1e monotelislnul~ Din acesfe ultime eresmi s-au deta~at directii lnspre Apus ~i au despartit ~i au izolat mai mult Bisericile Orientale. Erezia lui Macedonie subordona pe Duhul atit Tatalui. macedonieni. I-VII). a fost fonnulata la Sinodul al II-lea Ecumenic (Constantinopol. deci influenta ineist-platonicaebionit-subordinatianista. Duh nu are dumnezeire. in aceasta situatie. ei Ie subordonau "logistic".cre~tinismului ca religie egala cu celelalte (3l3). Pe ling a cele aratate mai sus. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. atacurile organizate ale gruparilor religioase ~i sectelor s-au dovedit violente dupa recunoa§terea . 451) prin condamnarea monofizitismului.u Fiul. ereziiie s-au manifestat fanatic. adept al lui Macedonie).Jecioara" este nascatoare de o.fPULUJ 27 b) Din monarhianism. mariologice ~i iconoclaste pina la sectele de astazi. fiinta. icono111ahii au fost condamnati de Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. 381. iar in scurta tiranie a lui IuHan Apostatul (1363). anniniene. 787). Acestea nu ip. confucianism. Treime (Art. Erezia a continuat sub alta fonna-filioque ~i prin diferite abateri pietist-spiritiste pina la sectele catare. fenomenuY sectant s-a manifestat deopotriva impotriva statului §i Bisericii.. 9i invieriiSale. confnmtarile au luat aspect de lupte religioase. apoi ereticii s-au numit pnevmatomahi. din cugetarea araba ~i mai apoi din fanatismul islamic. Ereziei i s-a spus pnevmatomaha. confllndindu-le. sectele all inceput sa inlocuiasca obiec!iilebiblice cu motive social-politice sau insu~indu-~i invataturi din budism. hristologice ~i pnevmatologice. care s-a numit apoi Tatal. ~i s-a restaurat ortodoxia (Martie.se' P9ate numi Fiul lui Dumnezeu. ca apoj 'Sinodul al VI-lea Ecumenic (Constantinopol. Din subordinatiani~ti au aparut ereziile antitrinitare §i unitariene. Totodata s-au izola1$i lillele Biserici de trupul Ortodoxiei .m. insu9irile 9i activitatea Sa.t\ceasta noua situatie a creat alte greutati. nascut din Tatal !p~ijnainte de toti vecii ~i persoana umana sau istorica a lui Iisus Hristos cu care s~~. rastignirii. au aparut eresurile sllbordina{ioniste. anume unirea ipostatica. Duh.laturau ~i nici nil desparteau persoanele treimice. cit ~i Fiului ~i ca Sf. Erezia lui Arie arMa ca Fiul este creat ~de Dumnezeu. este cea mai perfecta creatura din nimic ~i. ~i anume Fiu adoptiv. de aceea erezia s-a numit dioprosopism sau nestorianism. Ea a fostc.l}ascut din Maria. Ereziile monofizite ~i monotelite au continuat largirea prapastiei hri~t9logice pina la mistificarea na~terii lui Hristos. Iconocla~tii.<illnbcituta de Biserica 9i adevarata credinta. Impiiratul Teodosie eel Mare (379-395) recURoa~te Bisericii cre~tine calitatea de dominanta in imperiu. dogma aprofundata la Sinodulal IV-lea Ecumenic (Calcedon. ci ~i doua persoane: persoana divina a Fiului lui Dumnezeu. Arienii s-au impartit in viguro~i sau anomei~( semiarieni. 431) a stabilit credinta cea adevarata. 843). prin exagerare sau negare. egalitate ~i consubstantialitatecu Tatal ~ic. duhoborte 9i mis~ico-transcendentale ale secol:t!lui nostru. a~a cum este ~j astazi. preludiu al razbciaielor ~i cuceririlor de mai tirziu. la negarea mortii. In timpul lui Constantin cel Mare (306-337). in imperiu. Erezia lui Nestorie retinea faptul ca Iisus Hristos a avut 1111 n~mai douapr~.FENO]vlENUL SECTANT DE-A LUNGUL TI!'. maratonieni (dupa Maraton. Insa§i .

fenomenul sectar s-a trecurat.i timp. Vasile eel Mare. Daca ereziile s-au stins odata Cll creatorii lor.i-au indreptaisage!ile veninoase impotriva eultului.l dezvolta'j' artele . De~i ereziile au dispamt.atace manifestarea credincio~ilor. . prozelitismul sectar este foarte violent fiind sustinut ~i de neintelegerile dintre Roma ~i Bizant. imparati ~i imparatese. Ereziile au avut 0 aetivitate scurta sau mai indell!ngata in functie de promotorii lor ~i s-au schimbat tinind seama de initiatori.erezii au fost atit de scurte. s-au transfonnat ~i au reinviat. exteriorizarea credinlei lor.28 CALAuzA CRE:)TINA _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ ~i multi ereziarhi s-au ali'iturat du~manilor statului sau au u~urat atacul migratorilor impotriva Bizantului. daca schismele s-au lichidat odata cu potolirea mindriei unor pseudoierarhi. dar si de intarirea . s-ai.fac "politica religioasa". Ion Gu:ra de Aur alcatuiese tratate de riispuns atacurilor ereziarhe. demnitari ~i curteni:. hunilor ~i urma5ilor lor. de la baptisterii-rotonde... Noile familii de popoare sint ci~tigate la diferite grupari ereziarhe (este cazul gotilor ~i: irudeniilor lor. mistoriarismul evanghelic este destul de vigilent ~i se remarca mai ales monahismul. incH istoria nici nu le-a retinut. ies din pus tie ~i fae misiuni de evanghelizare ~i civilizare in aeela:. tinind cont def~cerile ~i prefacerile sociale. dacii mi$ciirile gnostice ~i iudaizante au fost depa$ite. a dimas totu~i in actiune fenomenul seetar. in timp ~i spatill. plltem constata: 1. ~i astfel elementuLseetar devine element ingrijorator pentru civilizatia bizantina ~i dll~man al unei puterieentrale. 3.. iar "doetrina" lor nu se Clmoa~te. In acela~i timp. -:.niu de framintari ereziarhe. tinlid san violen:t. slavilor ~i fratilor lor). cu diferente intre ele sal! interferindu-se ~i influentindu-se. In rastimpul dintre sinoadele ecumenice pina la schisma (787-1054). '. Chiar la Curtea bizantina. De acum ueenieii Sfinlilor Antonie eel Mare. Odatii eu' restabilirea ortodoxiei prin forta ei de civilizatie ~i exprimarea eredintei prin icoana.. 2. Atanasie eel Mare. care erau in aeela~i timp '~i "izvoditori" de noi credinle al<: timpului. fenomenul sectar din aceastii perioadii a inceput'sa .baterea coneeptiei iconoclaste provenita din idolatria Veehiului Testament sau din praeticarea "eultului imparatului" din Imperiul roman. Ereziile s-au ivit pe ri1ld. : ' " ~ . ajungind fenomenul sectar sa devina 0 anna eficace ii{ ridicarisau schimbari de suverani ~i chiar de scaune episcopale. prin medii convenabile obscurantiste $i grupari credule peste veacuri. dacii inf1uent61e filozofiei vechi n-au putut Ynlocui Evanghelia. Avind in vedere acest miLE. la stralucitoare catedrale de atunci $i de astazi. adidi . $i dadi Biserica ~i-a preci:zat Inva!iitura in raport Cll erezia.. apus pentru totdeauna. Aceasta ~i datorita einstirii icoanelor $i eon\. credintei curate.i diversitatea lor ~i s-a incurajat tehnica edificiilor ecleziastice . ~i potolirea val uri lor migratoare'eare s-au napustit asupra Imperiului Bizantin :.i asupra Biserieilor ortodoxe. Unele .

Pcdagogul. Trad. Stromale (Partea a dona). PREumru AL MARILOR REFORME SOCIO-RELIGIOASE Inainte de a trece la acest punct. "PSB". vol 2. III. 1.SCHISMA INTRE ROMA ~I CONSTANTINOPOL. ibidem. Trad.FEl"iO}vfENUL SECI·1NT DE-A LWy'GUL TIMPULUJ 29 ~i 4.i Rasarit: anatema n-a afectat numai cele doua scallne apostolice. Jmpotriva lui Cels. 1987. 1987. d) Donati:. vol.slnt urma~ii lui Pelagiu. Editura Institutu1ui biblie ~i de Misiune. 4. V). vol. III) in legatura cu alegerea epi.. Celestin ~i Iulian de Eclanum . Pro Prof. b) DisCli!iile dintre Calist ~i Ipolit (sec. 1979. "Motivele" pelagiene au grabit evenimentul1054. de Prof. 18. T. Bodogae..inva:}au ca omul se poate salva prin propriile puteri Tara harullui Dumnezeu. De~i condamnat la Sinodul din Gartagina (418). Traducere de Pr. Dogmatica ~i Apologetica. "PSB". Col. 01imb N. Fccioru.ti.i energiilor "create" in teologia medievala ~i pina astazi. schismatici la origine. Bucurc~ti.: A/l%ge. amune: a) Controversa pascalii (sec. 1943.. 1984. II. vol. SCI'ierile Pciri7lfilor Aposrorici. fiind prima erezie de mari proportii privind antropologia ~i soteriologia cre~tina ce a pus amprenta mai ales peteoria "satisfaqiei" .'. 1981: Clement A1cxandrinul.. Scriitori biserice~ti dill epoca srrclJ'017UlIlU. Prof. Bueme. Trad. Bueure. Chiri1 a1 lcmsalimului. Col. * III. Bueure. Pacatul lui Adam nu-i ereditar. Schism a din 1054 n-a lnselIDlat numai 0 simplaruptura lntre Apus . Col. Colcetia "PSB".i demascata Tara menajamente de Panntii Rasariteni. Col. introducerc ~i note de Pr. sehisme. D. Bueure. 1938. Bodogae. Editura Institutului Biblie . 3. socotim necesar a aminti ~i de dtew scizis711e din primele veacuri. Haml este necesar numai pentru intarirea puterilor naturale.Origen. * B1BLlOGRAFJE ORIENTATIYA: PClrillfi ~i scriilOri bischee.ti 1982: Sf. Aeeca~i cditura. rc\izuitii de Dm'id Popescu. Idem. I.tii. Editura Institutului bibhe . pelagianismul s-a> extins in Apus (sec. 9 Bueurc~ti.. "PSB". e) Pe lagien ii.ti 1982. fiind rigori~ti au ajuns la tagaduirea valabilitatii tainelor savir~ite de un cleric paciitos sau care fusese in stare de apostazie pentru a-~i salva viata: Donatismul a fost condamnat de Sinodul din Cartagina din anul 411. Editura. Ckiula. Izvoarc1e Ortodoxiei".i de Misiune a1 Biserieii Ortodoxe Rom511e. Institutului biblie ~i de Misiune al Biserieii Ortodoxe R0111ilne.. "Izv9ilre1cOrtodoxiei"..i de Misiune. ci toate condeiele acuzatoare ~l veninoase au trezit vanitatea ~l superbia.ti de /imba greaCiI.ti. Coman. Trad. D. Feeioru.ti. vol. Euscbiu al Cezareii. vol.seete etc. Feciom. Trad. note ~i indiee de Prot: N. Bueure. atitudine recomandata de Sf. vol. Pr... ~i note de Pr.copului Romei. Unna~ii lui Adam mar din cauza firii lor. lntrodueere. Datorita contactlllui Cll alte civilizatii se Ivesc de aCllm curente rationaliste mistice deosebit de periculoase teologiei cre~tine ~iBisericii in general. Sf. Editura Librariei tcologice. Scrim' (Partea lntli).ll(l55). Isto'1'ia bisericeasccl.ti de erezii. loan Damaschin. T. Trad. 1985: vol.. D. .:5. Editura Institut:u1ui bibhe.. 1979. c) Atitudinea fata de apostazia!i ~i lapsi (cazuti) din epoca persecutiili:Jr.lnstitutului biblie ~i de misinJ1c. cu osebire d~ Patriarhul Fotie al Constantinopolului. Bueurc~ti 1980: Ap%ge!i de limbc! /alillc/. vol. II) dintre Policarp al Smimei ~i Anicet al Romei din timpul imparatului AntoninJ:>i1. in cadrul Bisericii din Africa. loan G. Ed. Influenta pelagiana a fostobservata in gindirea scolastica . "PSB". Ciprian al Cartaginei. Bucurc~ti. Col. iar moartea nu-i urmarea pacatului. Bueure~ti. eretici mai tirziu . de PI'. vol...)!i preocupu. in ~ceste acuzalii reapar ereziile ~i ~ 1 < . Col. Bueure~ti.. Chi!eseu. Palr%gie. 1984.. Cathezele. 0 buna parte din acqti schislnatici sint initiatorii sau au imbrati~at eresurile novatienilor. ' .. Editma Institutu1ui biblie .

nadejdea $i dragostea. mai ales prin cruciada a-IV-a . Zwingli. dar in zadar. a caror eruptie continua $i astazi. a pericolului otoman ~i aparitiei unor erezii influentate de mistica araba. ci au dorit indreptarea lucrurilor. Datorita e~ecului lmirii . ci sa capete increderea celor multi. Calvin slnt doar numai citeva nume de reformatori: "din cappina-n picioare" a Bisericii Apusene. lucrurile sint mai' complicate nu teo logic. iar in Apus pe ifuga principiile aristotelice.Vaticanul initiaza in Orient misilmi. Refonnatorii n-au inceput actil. ori sectele. la inceput nu s-au desprins de Biserica Apuseana. Pentru Rasarit. ci au fost ancorati de Rena$tere $i unanism. ci politic din cauza popoarelor migratoare. grup'ariLe anarhice $i organizatiile violente religioase din timpulnostru folosesc obscurantismul $i fanatismul cu scopuri straine Evangheliei.pentru "uniatie" ~i influenta. Dar refonnatorii. ci ~i ale unor regi ~i printi ai Europei. dar egoismul ~i avaritia aduce dezastrul civilizatiei bizantine. in jurul idealismului platonic. Luther. Prin noile conceptii $i reformulari s-a ajuns in curind la Biserici reformate $i apoi la raramitari neoproiestante. Refonnatofi~ s-au folosit de cultura veche in noi aspecte pentru contestari. aparind astfel mai intii 0 ruptura pl:in reforma $i apoi nascindu-se 0 noua Bisericii: Biserica Protestanta. pregatind astfel calea ciiderii sale definitive peste 250 ani (1453). 1414-1415. imping roata refonnei peste tot.mea izolat. Aceasta uimire care au preluat-o. orientarea multora spre vechile cugetari ale filozofilor antici ~i incet-incet se incepe pregiitirea refonnatorilor $i refonnelor religioase. dorinta sa politicii face sa creasca revolta supu~ilor ~i sa se initieze atacuri nu munai ale unor teologi. neputindu-se acest fapt s-a declaLls. ceea ce a pennis nu numai sa se raspindeasca conceptiile lor. aparitia pe harta uscatului "a lumii noi" .din cauze politice . Disputele teologice parasesc cadrul evanghelic ~i se grupeaza. Odata cu aparitia tiparului. din aceasta lupta absurda a reie$it slabirea viliutilor cre~tine: credinta. Constanta.at lupta directa $i odata cu erorile s-au inlaturat $i unele adevaruri de credinta. ajungind la admiratie a pregiitit incercarile de unire dintre Roma ~i Constantinopol (Lyon. Este evidenta lupta pentru hegemonie intre teologie ~i filozofie. Desigur. Ferarra-Florenta 1438-::1439). Cruciadele fac inceputul unei rede$teptari: pentru intregirea comlmitatii cre~tine. Glasuri tot mai multe se string pentru corectarea unor gre$eli ale suveranului pontif. care devasteaza Constantinopolul.30 CALAUZA CRE$TINA schismele vechi. Totu~i teologii receptivi ai Apusului ramin uimiti de comorile Bisericii Ortodoxe.1204. ceea ce invenineaza ~i mai mult relatiile cu Bisericile Ortodoxe. Noile descoperiri geografice. 1274. intre curentele orientale ~i ordinele calugare$ti. in rasarit. textele'sfinte sint imprimate ~i rara "binecuvintarea" papei $i astfel prerefonnatorii incep' sa-$i pregateasca anna secolului: Biblia in mina credincio$ilor $i In limba lor: Wyelif. Huss.America. . la 1492. avind la baza principiul lansat de refonna: interpretarea individuala $i lib era a Bibliei. iar noaptea de 29 mai 1453 a fost "ingaduita" $i de unele certuri ecleiiastice apusene.

esc trebuie marite in funerie de prozelitismul mi~carilor religioase ~in lumea moderna.traducerea cit mai aproape 'de sens. Fenomenul sectar este nascllt~i' hranit in medii ~i comunitari confuze. Biserica Romano-Catolica.i s-au raspindit in lumea intreaga. Alte grupari folosesc 0 strategie anticomunitar:a. fara control ~tiintific... Hira responsabilitatea filologica..i au luat fiinta in Apus. Ne vom ocupa de unele obiectii aduse. nicidecum in vedereaw:lei editii cit mai aproape de ~~~. 15).te" biblia ei in scop confesional..... dar carora Ie cad victime romani ~i credincio~i ortodoqi. paralelismul ca ~i diferentele sint studiate la Seqia sistematica a teologiei.* ' Desigur. fenomenul contestatar asHizi "justifica" prin Biblie existenta lui.io..ca ~i Bisericile Protestante i~i au doctrina lor cu nuantele :. teosofice etc. Biseriea Ortodoxa i~i are invatatura ei. s-au localizat . ci . "Biblia "britanica"'. de. de aceea fenomenul~ectar este contrar genezei lui. tulburare. Biserica Ortodoxa Romana s-a organizat odata cu na~terea poporului roman. De fapt. hegelianismul... pentru ca..i . penticostale. prezelitist. obscurantiste. Unele din mi~carile sectare n-au nimic· comuri cu Hristos. Scopul studierii lor il constituie faptul ca acestea au depa~it. 6). p. traducerile neoprotestante sint lib ere. Daca Biblia pentru reformatori a fost 0 preocupare nu numai exegetici1. fiindca ea "este stilpul ~i temeEaadevarului': (I Tim. . altele s-au opus contrareformei ~i inchizitiei. Nu trebuie sa ne inspaiminte avalan~a sectara. direqii diricare s-au desprins simpatizanti * A sc vcdea pc 'larg. III. in cazul romfmilor. este extern preocuparilor sale.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIly!PULUJ 31 Interpretii .tiintifica . spiritiste. despotice :. la rindul lor. anarhice. . de diferite secte zise cre~tine. insa. inabu$eau ~tiinta ~i cultura. gruparile anarhice :. XXI..]apind timpul preocuparilor obi~nuite ale credincio~ilor ortodoqi.rganizatiile religioase violente au cetate pe nisip.i apoi s-au organizat mai ales in America.. Biserica cu cit este mai incercata cu atit iese mai curata. Fenomenul sectar poate produce. originea ~i lamurirea lor ~i precizarea adevarului. cadrul lor legal de funqionare. atentia ~i yigilenta slujitorilor Altarului stramo:. deismul. Fiecare mi~care sau sect~ i~i "alcatuie:. maiirltii. dar toate laolalta se izbesc ca valurile de corabia Evangheliei unde pri\!~gheaza Cel care este Alfa ~i Omega CApoc. De aici s-au nascut sisteme fideiste nereligioase cu diferitedireqii in gindire: idealismul. se contrazic. De aceea slujit®rii Bisericii Ortodoxe Romane trebuie sa-~i apere credincio~ii. iar sectele intensifica· prozelistismul in cadrul altor cuIte. au patruns ~i in tara noastra grupari baptiste. Totu~i.tiute. Trecind in revista noile supape ale v(::chilor erezii care s-au nascut din traditiile de confruntare. pe baza Bibliei. mileniste.. care. in unele cazuri. toti sectantii. La fel.i talmacitorii Bibliei formeaza altgrup de erezii.. apoi au revenit in Europa . ~i patrunde acolo un de dezechilibrul psihic ~i social ii este prielnic. cunoscind noile co~~eptii ~i viidlndu-le interesele propagatorilor care sint strainide credinta ~i de neAl1'lJ:lI nostru. abaterea oamenilor de la rosturi bune ~i ci~tigarea lor pentru pasivism. se asociaza. Aceasta.. fac front comUl1.i nedrepte. care. 418-436. intre cele doua razboaie mondiale. kantianismul etc. straine spiritualitatii noastre.

1985. Bucure~ti. vol.1933. Timi~oara. Editura ~tiintificii ~i encielopodica. bapti~tii. 1982. . AI.P. Bucure~ti. Orlodoxia .)"i crqtinisl11ui apI/sean. Istoria relig(lInilol' illmii. II. Poceli!ii (acjvcnti9tii. 1986 . de + Iosif Ghcorghian. Ed. Ed. 1. vol. Bueure~ti. . 19n. 1948: EuavYY£I.int deci ni~te auxiliare 9i 0 dovada a aqiunii raului in lume prin agita!ie. Vasile Gh. 1. imperii Ie Europei au folosirsectele ca pe ni~te anne secrete in dorinta lor de hegemonie_ Un fapt aparte 11 constituie razboaiele !arane~ti ~i revolutii1e burgheze care. Ill. * BIBLIOGRAFIE SELECTJV A: Girri Iii IJ7aJ1l1ale de specialitaie: Mircca Eliade. Tip . Vilcii. n-au continuitate apostolica ~i nici succesiune in credin!a. Editura Acadcmici. a ingradit sau a incurajat prozelitismul sectar. nr. II. COllliJalerea. de J. 1981. Preiegeride filoso/ie ({ religiei. D. 1946: Idcm.ceasca consemneaza sectele dar ~i modalitatea de inlaturare a acestora prin c. Ed. 1986. Irincu Mihalccscu. Sectele apar in istorre:~i tot in istorie dispar. riesiguranta. BiserieCl Or/odox£I $i religiile necre$tine. 1\1alinovski. ('cmica.yi cOll1bo!erii sectclor. Bucurc~ti.§!i. Ibidem. D.·' (13ueure~ti. ManuaL .)"i ere. Rm. Editura i\rhicpiscopici Romano-calOlidi de 1?. S.1936.TlNA ai fenOmenllllli sectar. a II-a_ 1968. 1927 : IV!. tfad. Istoria credinfelor ~i ideilor religioase.Ia$i. N. Cciliiuw cllnoa$terii $i combaterea secreior. LlIteralli Ji greci-or/odoqi (trad..:iile.:Arad.u. au folosit din plin diversiunea sectara. Ed.W. Arad. A~adar. ~i Bucurc~ti . 1943: Gheorghe Com$a.1988 . 1978. Minastirea Neml. vo!. II. dc Scrghic I3ejan':~(Constantin Tomcscu.OIl(//"(I. 1929: Carci7ismlll catolic Cu 0 prcsc:urtarc a istorici biscricc$ti pcntru tincri ~i adul(i. Bucurc. Alcxandm Stan. Calnc\. Ccilciu. Mina Prod an.. lonescu.icolac Brinzcu. Bucurc~ti.l)"lJre$ti din care vom eita). 1986 l'. state. Ciih. nationalitati. Marin C. Bne.:u l){{lIl1illi cre. Sibiu. C1llngar.: yol. Bucurc$ti. G. Curs de Teologie fi 111 dUIJ1 ell tuhi sau apologctica.s. fenomenul sectar are ~i 0 evolutie sociaEi bine contmat~. Prozelitismul sectare~te violent in medii sociale nedrepte dar este stopat ~i inlaturat de catr~ traitorii adeval'ati in Hristos 9i in Biserica sa. in scopul final de a inlaturaJa11}1lTile trecutului SUS!illute de organiza!ii ecleziastice invechite.. Editura Institutului biblie. ort. Seeta. Bucurc~ti. Seclol. Bucurc~ti. S('ctcle reiigioase' ilill Romania. A. Petru S"ctlo\·. Bucurc~ti. 1928..\[clodic(I lI1iS.slllul .lial ClllI()a.Cozia". EuyXpo\'O\' TICZVcXPlOv Tiov O:\PECH:WP (Co~ contcmporan al ercziilor). Bucurqti. Bueurqti. Bucure$li. I"ordaehe. (Bibl'. CR". I-X. Fii()calia. Editllra "BlleiuI11 ortodox". II-a ITvazu([l. Deharbe. Ed. Blleure~ti.. Isloria religiiior. Bllcure~ti. Bucurc~ti. Idem.uba~terea credintei celei adevarate §i trairea in Hristos. cre~t.~i de aceea putem spune: 1. Ro~ea. Catehetica. lnstitutului biblic.1983. B. Dil11). 1983 (vom folosi ultima cdilie): Vasile Ispir. II. 1975. x x x Istoria biscriceosc£l wi'iiJersahi. vol. Curs de indrunli. Constantinescu.~lcrii . Paul Rcnaudin. 1941.Blicurc~ti. Sectologie. de AI. Editura Mitropolici Banatului. Tradi{ie ~'i libertate In spiritualitatea ortodoxii romaneasccI. I.perieol soeiar.nazarincnii). Angliaa -devenit Canaanul reformaterilor ~i contestatarilor.ou MavT£ouv£a. 31). 1984: Tanascscu llie. 3. Stauiloaic. Biblia 9i istoria biseri. . III. COl1ceptia despre om in marile religii. 1976. CLihiu:. fl1drw/l[itor misionar patrioiic. Ed. 1985: D. Editura Cugctarea. Trad. Lugoj. Chi~iniiu. Chi$inau. dc D.:iua mea de plills.l-timi ill exprinwre apologeticci. '1907 (~i CatehislJ1l1l rom({no-catolic. 2. Pctm Dchclcanu. de asemenea. de P. 1977.ri misiollare. Situatiapolitidi a lumii. S'·llsnico\'../gie: Editia a llI-a. Einilian Vasileseu. Buclirc~tj~1938.. vol. Edilia a II-a. Teodor ~crb. D.:(l biblic£I.eata era . 1969. fll1pclratul Justinian . . Bueurc~ti. 1\1.32 CALAuzA CR~:. vol. 1925. Sibiu. 1935. 1943. + Nieodim. S. Editura Institutului biblie. vol. Trad. 1905): Rcmus Rus. tulburare intre indivizi. I. Sibiescu. Editat de fieearc Centm cparhial. Hagel. Iosif. trad. fllWi{iitllra cre.1932 . Trad.. 1984 . + Antonic Plamadeala. AGHNAI:. Sibiu.~till III Sfillla Scrip/lml. Voca!ie }'i Misiune crqtillD ill vremea noastrii. 1929. Idem.

fiindca toti vorbesc de Dumnezeu. Biserica. ~i mai ales se pot creea condiriipentru izolarea sectei ~i depistarea prozelitismului sau fanatismului altora. fie organizat prin metode §i mijloace specifice. mentionam: 1. Este necesara studierea fenomenului sectar pentru a-i clU1oa~te evolu\ia ~i a sa fie izolat la timp pina nn face victime. De aceea. V.. laluurind termenii. 14.. De aceea. A~adar. cunosc tendintele.§i mai ales. striiine duhuluicre§tin §i blln. existenta de sine (le~ire III. Biserica Oliodoxa §i credincio~ii sai cauta . Jeremia X.vfENUL SEXTANT DE-A LUNGUL TiJ\1PULUI 33 4. a defini ~i a preciza comunitatile. 4-5). Sfinte sint . este 0 institutie divino-umana constituita istoric la Cincizecime. ii pot stopa sau izola.INTELEGEREA CORECTA A UNOR NOTIUNI Prozelitismul sectar activeaza fie izolat. Sjfnta. IV. 14) ~i Unul este descoperitorul credintei mintuitoare. Biserica este imparatia lui Duml1ezeu in lume. pentru di: Unnl este Dumnezeu cel adevarat. iar haml ~i adevarul prin Iisus Hristos au venit (IQan I. ne dam seama de perspectiva. ci fiecare categorie are identitate. un serviciu cultelor reJigioase prin a se respecta reciproc ~i a inlatura ura confesionala. facem.§i-a Iacut apmifja. Cei care im depun marturisirea de credinta §i nu'fac cunoscuta l11anifestarea cultului lor au alte tendinte. un botez (Efes. . Biserica adevarata are cap pe Mintuitorul (Efes. soborniceasca ~i apostoleascii. atit clerul cit §i c)Iedincio§ii Bisericii noastre Cll cine au de-a face. Biserica are datoria sa vegheze asupra membrilor sai §i sa foloseasca mijloacele specifice ei in ve. Sfint este Intemeietorul. se pot aduce jigniri sentil11entelor religioase necunoscindu-Ie sau confundindli~le. 1l11eJegem activitatea san prozelitisl11ul.15). este rievoiea cunoa~te. sau de 0 credinta mai "noua". c1nd "Cll noi. De asemenea. statuI nostru recunoa~te libeliatea religioasa a cultelor ~i garanteazadesIa~urarea ceremonialului in functie de cunoa~terea precis a a credintei §i l11anifest~rii ei prin slujba sau cerel110nii. 0 credinta. clUloscind bine notiunile nu putem gre~i in aprecieri. pentru ca: sfint este Domnul Savaot (Isaia VI. sfintu. A~adar. Emanuel (NJatei L 23). Cunoa~tem un Dumuezeu. Una. de aceeanu este nevoie de alti dunmezei sau alte religii ale "timpului". in sensul dat de insu~i Intemei{ttoruJ ei.~i desIa§urari a activitatii de fiecare zi in Patria noastra. " (lsaia VII. intrecomunitate ~i cult religios etc. Nu trebuie Iacute confuzii intre Biserica §i secta. precizind notiunile. Unul este trupul lui Hristos. 10). ~ti IV.derea feririi credincio§ilor de infiltratia sectara ~i stingerea prozelitismnlui acolo unde . Dmml.Sa Ie cunoasca cit mai bine pentru a §ti sa se fereasca de rataciti §i in acela§i timp~~i convinga de adevar §i sa-i redea comunitatii saniito~i §i capabili de a-~i dobindi mintuirea ~i in acela§i timp a deveni loiali familiei ~i Patriei. deci existenta umana a lui Dmmlezeu: Legea prin Moise s-a dat.FENO. ii pot clasifica. ~i insu~iri ca: una. 23). Iisus Hristos: in EI este viata ~i lumina oamenilor (loan I. a ~ti componenra fiecarui grup. 18). ~till Printre cele mai importante notiuni..ezeu cel viu §i adevarat s-a descoperit (loan I. Sfintaeste invatatura. in acela~i timp.este Dumnezeu . specific. 3). 18). Biserica. Or. In dese cazuri. a selecta ~i deosebi.

chiar data se adapteaza condiliilor istorice. Bisericile Apusului . nici succesillnea apostolicil . 11-13).~i au tendinta astazi de a se apropia. implinita. 2.de credinta. Cazul s-a semnalat in Biserica Apuseana.V pipait". Biserica. Biserica Ortodoxa a tinut totdeauna echilibrul intre forma vazuta 9i ne'vazuta.ultimele trei Biserici au fost numite "proteslante" dupa RefoJ111a ~L Jll sflr~iL Bisericile neoprotestantecu 1ll1pal1irile 9i sllb1l11paqirile lor. Biserica Romano-Catolica.. 15). La rindul lor. Confesiunea este 0 org~n.izatie a unui grup de credinci0 9i care s-a rupt din intreg pe baza unei Marturisiri . corporatiilor. aceste COI1fesiuni au pregatit aparitia denowinatiunilor. a pacii. Biserica Evanghelicii (Luterana).<i.' se intilnese titulaturile Biserica Rasaritului (Orientului) 9i Biserica Apuseanii (aOycidentultli). pentru di: Biserica are unitate pretutindeni. Biserica este vazuta.34 . De fapt. din care au 9i aparut confesiun. Din ea fac pmie: ierarhia harica. alte Biserici s~au declarat pe sine "originale" 9i astfel s-a ajuns la confesionabsm 9i la alte fonne.. 1) ne-au transmis ~i nOLla. realizata. De retinllt. Biserica Reformata (Calvina ~. dar ~i Biserica nevazuta. ~i s-au Indepiirtat de original. desavir~ita. ideologi sau istorici.au fost la Inceput protestatare ~i contestatare ~i apoi au fost clasificate ca protestante. totu9i titlul generic de Biserica cre9tina.originala sau confesionala . cea originaHl. Biserica Veche Calolica. Biserica medieval a. Astazi. ordinelor contestatare etc. ceapapalii. pe Apostoli~-a zidit Biserica (Matei XVIII. este comunitate de cuget 9i de simtire a celor ce um1eaza pe Hristos In vederea mintuirii .). Biserica l110dema 9i chiar Biserica contemporana ceea ce nu corespunde atributelor Bisericii. Aposto/easca.. In contextul ecumenic actual. dar retinem Impa11irea clasicii ~i reala: Biserica Ortodoxa. Biserica Angliei (In intreaga c0l1111niune anglicana) .a. In acest sens. "au vazut 9i au auzit" (I loan I. . unele Biserici s-au rupt din i~treg.Cll excep{ia Romei . 9i ceea ce ei . totalitatea credincio~ilor (drepti ~i pacilt0 9i).datul relevat ~i desavir~it In IiSllS Hristos -.invatatura sa In scopul receptarii adevarului etem. intilnim. Datorita factorului social. in sens social. Sint 9i alte titulaturi date de sociologi. nu se pierde succesiunea in credinta . astfel: Biserica pril11ara. VI.Bisericile Vechi Orientale (cele necalcedoniene).'CALAuzA CRE~TINA mijloacele de mintuire (Taine1eBisericii). ca toate Bisericile cre9tine se bazeaza pe E vangheIie . in contextul de gindire al credincio~ilor . hamica. satistacatoare. triumratoare (Rom. luptatoare pentru cei in viata (Efes. Soborniceasca. 19) ~i astfel B. E~te 0 ob~te ideala 9i pennanenta in cugetlll celor ce traiesc In Hristos.a odilmei meritate. 7).yerificarea vietii cre~tine dupa incheierea l11isiunii Fiului lui Dmlli1ezell (Matei XXVIII. pentru ca: Apostolii au fost martol:ii oculari directi ai mimmilor 9i descoperitorilor lui Dumnezeu. Ei au raspindit Evanghelia la toata raptura (Marcu XVI. 18). ei au lasat ierarhiei poruncile nescrlse ale Mintuitorului ~i experienta lor In trairea adevarului.ile protestante ~i reformate. XIV. a lini~tei.iserica i~i reformllieaza. s-au impa11it. cei ce a9teapta botezulsau cei ce doresc integrarea in harul mintuitor. s-au despartit. cautatoare. lucratoare.

tine. ca de altfel §i musulmanii cu geamiile lor.. Clasice ramin.).tilor.. Erezia este periculoasa unitatii de credin!a. taoismul ~i intregul compartiment al religiilor naturale: 'animism.i ale altotcredinte religioase. 5. dar nadajduim ca vor fi rezolvatc l11ll1te prin dialogul dintre 0l1odoxie §i catolicisl11.~).i sobomice.. pe linga alte forme de adunari .ti (Simbolul apostolic. sau simpiu. ~amanism ete. a1tii i. neascultari (Minastirea Vladimirqti). atanasian.i nici Biserica Apuseana n-au fost scutite de partide ~i schisme.ii.. se recunoa~te exercitarea sau manifestarea sentimentelor religioase atit ale cre~tinilor.minaretul specific. corporatii. aduniiri (Petrache Lupu de la 1'v1aglavit) etc. mahomedanismul. budismul.. cit . confucianismul. Fiecare Biserica ~. ~i 1n Biserica Ortodoxa Romilna s-au semnalat cazuride schisma ~i de toleranta. Cult religios.ii mozaici au sinagogi §i sali speciale (temple) pentru desIa~ur~rea ceremonialului. in inteles confesional. Suceava). Erezia este denuntata §i inlaturata de catre Biserica sau cultul din. la 7 decembrie 1965.i Biserica. Nici Biserica Rasariteana .i cultele necre§tine. "Confesio refonnata" etc.ezii. recunoscute dup. 0 desfacere sall 0 tagaduire a unor reguli generale sall particulare. "Confesio anglicana". feti§ism. . ~i cazuri in curs de rezo]vare: Mi~carea stilistii sal! gruparea de la Slatioara (jud. ordine ~i altele 3..i se reintorc la cultul oficial.carilor socio-religioase. cazuri 1n parte rezolvate: asociarij. Fenomenlll schismei este specific contestatarilor ~i c~lor care nu inteleg sall se adapteaza mai greu unor situatii. Multi ereziarhi i~i recunosc vina . Credincio.tine.rezia ~i atunci se na. al1atema a fost ridicata prin indelungata chibzllinta de catre Patriarhul Atenagora ~iPapa Paul VI. adunare.~sie 0 ruptura. in istoria sa.. Unele confesiuni au. Cn toate acestea consecintele ei continua 111ca. ~ntoismul. Sub acest generic.. casa de rugaciune. Prin cult religios intelegem constituirea unui ceremonial pe baza unei doctrine in vederea asistentei religioase sau satisfacerii dorintei credincio~ilor acelui cult.i in alte cazuri.i de 0 psihoza speciflca negativi.te 0 confesiune sau un cult religios.. pastreaza credinta initiala. concretizata prin anateme reciproce..FENOivfENUL SECTANT DE-A LUNCUL TIMPUL. la lnceput. De obioei...de aceea trebuie exclusa... ci creeaza ~i . 6. cultele cre. schisma.. Schisma simpla poate fi tolerata in sinul unei Biserici. in aceasta privinta. dar Cll timplll intervine . Secta este 0 grupare de creduli slli-generis nemultumiti de confesiunea sau cultul lor §i a caror doctrina este pseudofilozofica sau . Din "confesiuni" s-au desprins denominatiuni.. ca de exemplu: mozaismiul... sectarii fiind cuprin.Marturisirile de credinta oficiale . niceOC0nstantinopolitan etc. 4. Schisma este 0 abatere de la disciplina Biserioii. Oastea Doml1ullli san ceata de cintiireti din afara Bisericii.UI 35 Confesiunile de credinta nu trebuie confundate cu .eretica. Detine recordlll Marea schisma intre BisericaConstantinopollllui ~i Biserica Romei. notiunea de cult include atitBisericile cre. orice cult religios poate avea. "Confesio Augustana". refuza nu numai ade:rarul original. totetism..icombaterea acesteia. Majoritatea cultelor nebprotestante i§i intituleaza loca~ul de cult "biseridi" altele.. Fenomenul este Cllnoscut . cit . In 1054..i fQrmeaza ei un cult sau devin sectari. care se desprinde.. De obicei. Erezia este 0 abatere de la credinta initiaEi . In tara no astra.i"E. Fenomenul sectar este comun mai ~les mi.

. asemenea grupari sint pa~nice. ca de fapt to ate sectele. Membrii acestora. adeptii secte10r sint indivizi deplasati. Adeptii seetelor sint gret: de recuperat pentru Biserica ~i societate.societate nedreapta. Comunitate dizidenta esteun grup de "credincio:. Datoria fiecarui cult este de a stinge acest focar ~i a lua masurile necesare in vederea lichidarii cauzelor aparitiei anarhiei.. cultul Bisericii Ortodoxe. dedindu-se la crime organizate ~i acte ce depa~esc cugetarea. se na~te ~i se dezvolta intr~o .i sectanri vizeaza Bisericile atJusene. Pozi!ii speciale. Biserica Ortodoxa nefiind parta$e obiceiurilor lor ~i 11ici angajata in dispute...se izoleaza sau se asociaza cu altele alcatuind 0 comunitate sau federarie. Secta. ~i unii §i alrii prin prozelitismul lor. fie din .~dati ereditar. corifeii lor..cal. a~a cum am mai aratat.te stresata atit de istovitovire. dezeehilibrata. V. nemultumirile. Pericolul apare atlU1ci cind aceste grupari anarhice intra in legatura cu sectele san deviil acest~ grupari ele insele pepinicra sectantiJor. Grupare anarhidi este o'Comunitate de "credincio~i" apartinind unui cult san unei Biserici dar care nu estede acord cu unele practici sau initiaza ea ceva nOll.PRTNCIPALE i\u~cARI NEOPROTESTANTE ASTAZl Ne oCllpam de neoprotestanti ~ide secte fiindca.tine sau necre:. La Inceput.. invalaturi deosebite sau obiectii "biblice" ale unor neoprotestanti :. la cine :.. Ace~tia gasesc in secta locul unde-~i pot manifesta nebunia Jor.. la cult. Cll atitudini vadit antisociale. Ea are aspecte sociale specifice grupului ~i se manifesta violent. ~i moralei pub lice. 8. De obicei aseme:nea comunitati sint sustinute.i" care au apartinut unni cult sau unor ceremonii care au avut loc in alta epoca istorica :. precmn ~i deosebiri pentru a putea distinge. Secta refuza "dezvaluirea" doctrinei :. cit mai ales de spectrul apocaliptic al eshatologiei. "Cultul" sectei este crima premeditata in grup. de adepti din afara granitdmtarii.lza abuzului conducerii cultului.e lor referitoare la credin!a. patologic.i amenin!ari eu uciderea. pun pe credincio~ii ortodoqi neavizati in situatia de a-$i parasi C0l11llD ilatea.i pe care unii Ie socotesc depa:. evolutia sal! involutia lor.tine).ite. 9.. fie din cauza slujitorilor. credin!a tradirionala ~i original a a Bisericii lloastre stramo~e~ti.36 CALAuzA CRE$TINA fantezii re1igioase apelind la mijloace empirice obscurantiste ~i devenind fanatici. in familii saupentru amll11iti indivizi.i in:.cll toate ca nll-~i dezvainie munele. apoi. care le-a fost scopul..ii captati sint tinnti in teroare :. disceme :. instabilitatea morala. mistic1 bolnavicio~i. Am enumerat cJteva notiuni. Secta este in afara legii ~i periculo<lsii societa!ii. trebuie -sa cunoa$tem originea acestora. in situatii de revolta 1111r-o lume interlopa.i de ce? . .. la invatatura san la mintuire.. Pentru intelegerea situatieid(i)astazi. raspindirea lor ~i mai ales momentele de patrtmclere in tara noastra.in haina religioasa. Organizatii rciigioase violente sint acele grupari de adepti sectari care urmaresc sa $antajeze sau sa ucidao persoana sau un grup ce nu este de acord Cll noile organiza!ii.i lummi una san mai mlllte situahi din activitatea misionara. cine le-a trimis. ce le-a favorizat. Asemenea grupari au existat ~i apar in toate cultele (cre:. intr~o. bolnavi psihic sau pos. sint recrutati dintre elemente debusolate. 7. In general. ob:.: llnele defini!ii.

lor conceptie.. iubirea lor nepatata.. transmisa de la persoane Sllspecte. la imita!ia botezului lui Iisus. 1.ei1na a practicii "stropirii" cu apa. "Noutatea" credintei nu este altceva dedt in. VI. " in moartea lui v-ati botezat. a baprisl1111illi. in loc de afundare. Mi§carea adventa dcrivata . Daca baptismul urmarea "cufundarea" in apa Ja maturitate a aderentului. totodata.lcredinta lor luminata. Pentru a se· deosebi de bapti~ti ~i pentru a fi "originali".i pierzind din vedere sensuJ profund aJ Botezului. Vorbim de acestea pentru a pregati pe credincio~ii ortodoqi de a se apara ~i in ace1a.i timp de a tine treaza vigilenta slujtorilor no~tri pentru a-~i da seama deabaterea unor reprezentanti ~i credincio~i neoprotestanti de la propria . ~i in invierea lui v-ati in110it (Gal.. Dupa calculele mileniste pentm ca Hristos istoric nu a sosit. S. i-au ocolit invatatura despre rai ~j iad. III. indeplinind formalitatea.de a ne abate de la obliga!iile noastre strabune.tii .i datinile acestui pamlnt.. deci continuitatea fireasca agezata pe temeliile trainice las ate de Mintuitorul ApostolilorSai ~i transmise nona prin succesiunea apostolica ~i succcsiunea in tredinta. care este transmiterea harului ieriarii ~i in110irii omului. 3). De aceea. AnaQapti. "calcullnd" venirea lui Hristos. I-au coborit In rindul profetilor. au mers l~modelul..'vfESUL S£CD1NT DE-A LUA0UL llklYULUJ Cunosdnd ce vor. Dar ace~tia neavind modelul pTIi~n ~i practica Bisericii primare . Cultul Bisericii Onodoxe dovede~te nu numai experienta trairilor in Hristos.elare. unii aderenti ai "adventului" i-au forrat venirea considerind ca e vorba de 0 venire "in duh". astazi..in ultima faza . "organizind 0 nOlla impaditie de . ci . este a doua faza a lumii neoprotestante.i inspiri'ndu-se din simbolismul protestant. adventismul ~i-a indreptat privirea catre cer.. neverificata. se gas esc nenumarate fraqiuni ~i devia1ii din "Biserica baptista".i ~i "prunci" ai DOllli1Ului. AVll1d acest cadru vom Intelege "mi~carile" neoprotestante de astazi ~i submultiplele loraspecte. ~ar justificarea acesteia prin "texte" biblice este autoin~elare.1000" de ani pentru cei ale.---------------------no~tri FE:VO. 2.i continuatoare. 27. Trcbuie sa facem totdeauna deosebire intre credin}a mintuitoare.. in Hristos v-aii ~i imbracat . vom putea ~ti ce sa raspundem ~ivom preveni pe credincjo~ii asupra pericolului ce amenin1a credinta stramo~easca ~i asupra incercarii . necesarii ~i trainidi a Bisericii Ortodoxe ~i credulitatea sau "filozofia" religioasa la moda... Indoindu-se de .. Mi~carea baptismaJa a fast ~i este 0 timida incercare de corcctare a yechi]or practici..i apoi "bapti. Duhul S£1nt a fost transmis Sf. a simbolismului' ~i a ceremoniilor simple. jertfa pentru aproapele Tara rezerva. au negat existenta sufletului ~i au "fixat" ca zi de odihna slmbata pentru a aduce noutari in lumea "curiozitatilor:' religioase. Raspunsul este c1ar: "CHi in Hristos v-aii botezat.ls. lYIi~carea baptismaUi e nascuta inainte de Refonna.tii" s-au revoltat impotriva introducerii de catre Biserica Ap1.. la botezul ceremonie. adven!ii de nuanta l110zaica au negat invierea lui Hristos. ApostoJi de catre Mintuitor\ll dupa imriere ~i s-a revarsat deplin la Cincizecime. impusa sau acceptata din ignoranta. este prezenta aproape in toate religiile dar conturata 0 data Cll refonna inceiclnd sa restabileasca practica apostolica a afundarii celui care vine la botez. Experienta da siguran!a ~i trainicia. Rom. prin "ucenici straini" de traditiile obiceiurile .. Legea stramo~easca. verificata. dar a cazut in alta extrema.

cei care s-all afierosit Domnu1ui. dupa ce se declan9asera mi$cari1e pietiste. iar pe de alta parte canonizindu-~i sfinti. diferite ordine (un fefde grupari 111onahale). nazareii. denominatillni. Mi~carea advenfas-a rarimitat in ultima vreme. Luind exemplul sinagogiior mozaice. Mi~carea adventa are multiple mijloace de propaganda. pentru purificare etc.u scos in afara legii asemenea grupari religioase. De asemenea. icoanelor. aparind peste 50 de "biserici" advente ~i peste 300 de fractiuni mileniste "profetice". inliltura mijloacele" de culturalizare. urma~i ai lui loan Botezatorul in pustie. pentrll cautarea altei evlavii. nu se supun .practicii pietiste ~i mi$carii metodiste. refuza asistenta medicala. 1111 pun mina pe arl11a. Evanghelia lui Toma etc. l1l1 jura pentru a t~'lce dreptate.atit Biserica Romano-Catolica cit ~i confesiunile (evanghelica ~i reformata) hpseau pe credincio~i de participare Ia slujba. Ca ~i Mi~carea baptislllala. Acestea toate. obiectivul catre care se indreapta psihoza milenista. 3.mi~carea pietista san a pocaiti10r.' In Europa. cei care au fost prin~i in ~U\'Oilll acestei "reinvieri" a evlaviei au exagerat prin simp1is111.12 patriarhi. a credintei.Unii dintre adeptii mi~carii au modificat textele Bibliei. adventil au introdus sistemul "caselor de adunare" simple in vederea citirii textelor biblice ~i recitarii imnelor imprumutate de la bapti~ti sau alcatuite de acqtia.sau exagerarea unor pa11i ale cultului. ale familiei. pre cum ~i toate sectele hiliaste $i de nuanla eshatologica. reintroducind cinstirea sfintilor ~i eroilor. Foarte multe statea. in vederea "ie~irii calculului". cei care s-all lepaclat de lllme. congregarii etc. In pril11ele veacuri. l1l1 apiira patria in. Spectrul anului 2000 este. fiindca a~a cum am spus. mileni$ti-clasici. abtinerea de la came de porc. drepti. pe de 0 parte. Dqi 1nase amploare. templelor pagine ~i chiar altarelor zeitatilor popoarelor subdezvoltate.legilor care guverneaza societatea.) in vederea largirii demonstratiei "venirii" Domnului in duh sau pentru "cei ale~i ~i sfinti". de respollsabilitari1e societa!ii. Acqtia s-au . insa. ca acte de justificare. ale patriei in care s-all nascnt. astazi ~i-a pierdut influen!a. modemi contemporani ~i postmileni~ti. La inceput se dorea un cult mai corespunzatbrcerintelor credinciosului. iar altii au readus in actualitate ~i au tiparit carti apocrife (Poruncile celO1'. Apocalipsul lui Pavel.mtoinritulat "pocai1i" sau tn:htori in cluh. socotihd "viata" dupa Evanghelie "fuga" cle comnnitate. prin inlaturarea cultului sfintilor . care s-au nascu1. animal "spurcat". in10cuirea san negarea . Mi~carea pietista are origineain protestantismul de nuanta anglicana ~i s-a dezvoltat in SUA datorita . practica "exorcisme1e" pri11 crima ~i sinucidere ~i multe altele. iar toate secte1e "poci'iiti10r" sint deosebit de violente ~i in aceea~i masura periculoa~ con~tiintei umane ~i oricarei societati.premileni~ti.. moa~teroi. erezia era abaterea de 1a invatatura Bisericii. marturisitori. Biserica Angliei ~i confesiunile acesteia au indulcit intr-un fel sihlatia. un raspuns Ia evlavia lor.38 CALAuzA CRESTINA certitudinea invataturii Evangheliei. In iluxu1 acestei mi~cari intra toatesectele de nual1!a pietisla. adventii au introdus practici vechi testamentare: zeciuieli. ' Fiecare cult din aceasta l11i~care are dizidenti. cei care refuza contactul cu societatea. mileni~tii se impart in cete: .

Mi 9carea aceasta este de fapt 9i 0 replica la mi9carile harismatice din Biserica Apuseana. Tara rastignirea lui Iisus. Bisericile . tocmai datorita InEiturarii lucrarii Sf. pe linga abaterea de la eredinta. 1ntr-o lume dezecl!ilibrata psihic. dupa unii in Europa. 111i$carea spiritilor . depunind juramint "profetului". Cincizeeimea nu poate fi inteleasa fara Lege. este periculoasa pentru societate. Adeptii mi9carii fundamentalist-tmiversale sint. gruparile respective pleaca "in lume" pina gasesc aIt teren. AG€9tia au aparut din cauza fonnalisl11ului 9i eeremonialului baptist american. dar s-a organizat in SUA ~i de acolo s-a raspindit In toata IUl11ea. i~i duc activitatea normal. Duli. reerutati din nelllultumitii de toate categoriile proveniti din "Biserici". 9i care se intllnesc "cu duhul" in "vorbirea in limbi".. De aceea sint cuprin9i de halucinatii. dupa altii in Asia Mica. Biserica lua l11asun de anatematizare.oferindu-i spectrul "coboririi duhului" 9i influenta lui asupra psihicului Ulllan. 9i profeti.i sa atraga mel11brii comunitatii in gruparea ei.. Mi~carea barismatica a Bisericii Apusene. Replica penticostala este relativ noua. constituie 0 incercare de a se apropia de experienta neintreruptii a Cincizecimii din Biserica cea una.' 6. ca a treia persoan5 a Sfintei Treimi. in conceptii gnostice 9i iudeocre9tine. Duhul adevarului. eu post de extenuare. Tara invierea lui Hristos care a prol11is trimiterea Mingiietorului. apoi. Astazi. astazi. seeta. conducatorului seetei.. stlntii.utind s-o dizolve .i cetatean al il11periului. originalilor sau a spiritilor moderni i9i are originea. ci a justifica "noua" eredinta 9i "contemporana" solulie. care este Datiitor de viata. Aceasta mi 9care 9i-a luat responsabilitatea "sa trezeasca" lumea la "viata in Duh".FENOMESUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 39 ei. "Cre9tinii Cincizeciinii" prind radaeini in medIi sociale mixte 9i confuze.. care a fO'st Biserica crqtina plna I a 1054 9i care este 9i va fi singura m09tenire a practicii apostolice 9i a sfintilor Parinri ai primelor veacuri: Biserica Ortodoxa.driginala de la Rusalii.' in viata ancestrala. "era necesar" un "cutremur sufletesc" 9i au gasit fonnula: inapoi la "Cincizecime". SacramenteH: au devenit sterile. cu precadere glosoJalia. hranita eu iluzii. dar cu adinciurme in ereziile primelor veacuri. ca. Intr-o societate pragmatici"i. din neadevarul "venirii" Domnului dupa calcule advente 9i din cauza falsei evlavii a "podiitilor". simbolice. denominatiuni. Trebuia ceva. dizidente 9i secte religioase. unde individul nu are valoare. N1i~carea fundamentali~tilor.'culte etc. oficiale. . dar din ace~tia s-au rupt foarte muIte dizidente 9i secte care produc nelini~te in c0111unitatile lor. traiesc lm delir provo~at 9i sfirgesc in boli cardiace sau parkinson. soborniceasdi ~i apostoleasca ~i nedespiirtita.penticostale organizate ca 9i cuItele ce pretind originea in Cincizecime.i ereticul rallllllea totu. Aceasta trimitere n-a fost pentru a vedea care este Biserica. Tara intruparea Mintuitorului. 5. Mi~carea spiriti~tilor ca 9i mi 9carea teozofiea~i cea antropozofica este un fenomen al manifestarii morbide a gindirii neluminateJ Da:ca celelalte mi9cari au reu$it intr-lll fel sau altul sa se organizeze devenin'd c0111unitati. 4. In caz de desfiintare. a cuprins ~i unele grupari neoprotestante. congregatii. pentru aceasta sint cunoscuti 9i sub denumirea de "tremuratori" (quakeri). dupa legile lor.Mi§carea harismatidi.

aparind "biserici" cu titulatliripe cit de eurioase pe atit de revoltiHoare pentru con~tiinta oamenilor cinsti!i. Fenomenul a lual m)a de mare . ci de vechile credinte ale popoarelor antiee. spiritismul ~i teozofia au luat16cul acelora. cum se intimpla cu secta lui Nloon. "Biserica razblmarii" (in Australia). rugaciunea.. In mi~carea "mesianismului" ca ~i "profetis111ului" modern se realizeaza ~i se includ atit sectele religioasebiblice . asocierea ~i ehiar justificarea unor adevaruri dogl11atice eu unele filosofii sint fQalie pagubitoare credintei cre~tine descoperita de DUl11nezen pentru mintuirea nQastra nn pentru 0 justificare rajionala valabila astazi ~i opusa miine.e.40 CALAuzA CRE$TINA are fire ie~ite din toate mi~carile §i sint legate ~i justificate nu de Biblie. in zilele noastre. ca postul. de~i nu apartine cadrului neoprotestanf $i nici "sectelor cre~tine". trecatoare.. plimbindu-le in istoria "nevazuta" prin metempsihoza (reintrupare. sl111 cooptari tineri disperati care. 7. ecleziastica s3!u. ineft de la "imitarea" Evangheliei s-a ajuns la slujirea lui Iuda.la· zilele noastre. Daca mi~carile amintite mai sus tin legatura eu cre~tiIiismul. Anania $i Safira ~i mai ales "practica" lui Si1110n Magul. Cll cele mai incredibile idei despre via!::! ~i lume. la l110da intr-un me diu de ignoraqa ~i indaratnicie. cn nei:. De asemenea. adeptii spiriti~ti ~i teozofi interpreteaza ~i inlocuiesc personajele biblice. ."0l11antia.circumcizie etc. de exemplu: "Biserica satanei" (in SUA) san "Biserica iuciferica" (in Franta). au fost sehil11bate cu practicayoga. Mai "pe pamint" este nonl aspect al spiritismului §i teozofiei. pina. dovedind ratacire de la Evanghelia Mintuitorului~i de la eredinta cea adevarata ~i incercarea de a inlocui Revela!ia divina ve~nica eu invataturi profane.~edinte" pentru a asculta glasuri de dincolo s-a extins in lumea de astazi.cele care au ~i uneJe tangente Cll ceremoniile vechi testamentare: zeciuieli. il11paearea. eft ~i grupari anarhice. KKK (SUA) etc.politiea. de apmienenta. religioase sau spiritiste. 111 a~a-l1uJ11ite . in ceie peste 6 000 de. ca ~i ereatorii lor. CLl metode obso'tvrantiste. reincarnare). cad victima ~arlataniei ~i obsesiei diabolice. Moda de a face "spiritism" sau a merge la . milostenia. de idei maniheice ~i credinte formulate dupa texte apocrife.dezvoltare. Aceste mi~cari ~i l11ultealtele sint un amalgam de conceptii religioase vechi ~i noi.Jamilii" religioase ~i cOl11unitap mixi. $i mai gray. care se vrea a fi 0 nona religie inteieasa de "omul Inodern". antropozofia. Credinta este forl11ulata dupa unele date. grupari religioase. Mi§carea "mesianisIDttlui" modern san aparitia "noilor" Mesia..indiferent de cDllVingerile lor religioase ~i filozofice. mai ales budismul. mi$earea spiritista ~i teosofiea recruteaza adepti dintre intelectuali debusolati ~i aruneati la periferia societatii care introduc in sufletele oamenilor pseudofilozofii reactionare §i coneeptii retrograde. abunda halucinalii ~i toxicomanii ~i tot felul de psihopa\i religios. Mijloacele ere~tine pentru Intarirea evlaviei ~i intelegerii credintei. Daca intre ededoua riizboaie mondiale "misterele" Orientului erau eomentate de catre "Lumea buna~'. organizatii revan~arde ~i grupariviolente.. iar budomania era in yoga.' sau Cll divinatia etc. unde. este inspirata din acestea $i cauta sa Ie imite ~i sa Ie oopieze conceptiile. allzind de un "nou" mesia.

p. + Grigore Boto§encanu. p. "arhangheli". In "BOR" nr. 24 §.. Florescu. nr. Stlldiul Vechiullli Tes/oment. "salvatori" de suflete. p. p. i~1illtllito{'lfl Hristos ~'i parlidele> religioase.i sectele".FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIJl. accepta.251. 57-83. ~intoisl11ul ~i l11ai ales islamisl11ul . 9/1939. in "RT". incurajeaza aventura ~i rapirile. Athcncs. 1985. c) ___ of7alitice . In "BOR" l1r. 17. p. 21198 1. Spiridon Candea.mai vechi: + Vartolo111CU. SeclarislJ1u/ ieligi'Os.tine.i ceilal!i fllf'e/. 1-211945. Acest "timp ~icontratimp" ecleziastic s-a extins ~i la alte religii pma mai ieri monolite: budismul. Pr('olUl ortodo): .I'i ceieiaile cOlllesiulli (seurt istorie al scetelor).vi propov(idl/irea Evangheliei. 111931. "BOR":m. 362-377. p. "sfetnici" ai Celui prea inalt... p. Siudilli NOlllui Testament. Ed. 111 "ST". 211928. p. p. Psih%gia conFersillnit'. p. AnttJwi:. fire~ti. Vintila Popcscu."GhiCi bibliograjic (GBT) (Erezii :.lijloace pentn! preillti'?111i.RT" nr. a)". 129-. 425-436. 192-. doel/menTar!!: fnwnicii c. 134-139. L Trifa. p. 14. 111'.lcu:ea ereziilor. In "RT" nr. a II-a. in "RT" nr. L Sauea. N. p. 220-221. al moralei in socielatca conlemporanii. p. . p. b) din vremea l1o({stra: IntI: lviis . Slilllii Trei i{!/'arhi in "ST" 5-6/1984. Filocalia.132. 240-247. 5-6/1930.itTne! ill A/i'ica In "Or!". 347-394. 6-711921.ioase pericol a/ Fie!ii. In "BOR". 111 :_RT" 11r. N. Pierre Mesnard. p. In "RT" nr.I'i s(x/e/o!: Callze/e sociale ale apaririei /01'. cauta prin diferite l11ijloace sa abata pe oamenii lor de la preocuparile zilnice. "profeti". trad. 3/1987. Jl. 111 "ST' IV (1952). se amesteca in treburile politice. COllsideratii ortodoxe aSlipra mi~'('(irii harislllalice actl/ale. 9/1926. + Ai1tdnic'. ClIm nid slrclil1ii seclele religioase din Romania. dad llu. nr.i sectci.lPULUJ 41 Tendil1ta aceasta de Eirgire a spatiului ecleziastic este 0 imitatie a pretentiei medievale a Bisericii Apusene de a rivaliza. POPCSCll. in "Orr'. Biserica popiste! .I 49 ~i nr. Editura II1Stitutului biblie. 1'-411974). ~l. aSlIpf'({ schismelo!. 1011937. Gr. * * * BIBLIOGRAFIE * LAMURITOARE Articole ~'i sludii: .~-. nr. Balan.nr. Annand Muntcanu. Sillcrelism religios".'{~¥'ktoh de religilllli.. seamana panica ~i neincredere.196.cl' Athelles. erezie. 0. p. 2 ~i 10-1211912. vol I-X ctc. Propaganda sectart] . actele de vandalism ~i batjocura impotriva p6pulatiilor pa~nice etc. Privire istoriee. 105-. In "RT' p. p. 160: N. 5-32. in . DoglJ1e!.] 884. 7-8. avind chiar pretel1tia "unirii" tuturor Bisericilor fara a tine cont de testamentul Domnului Hristos: "ca toti sa fie una" (loan XVII. Comcliu Slrbu. ~i 111 special AI. 7-8. Mflltuitoml Hristos . p.u. "frati ~i inte1egatori". in . T M. Sec/eie relig. "corabieri" incercati ai celor credincio~i. 309-319. Despre lIumele cOIl/esilllli/or cre. Respollsa/Jililctlea /IIisiollar(! dupe. Ortodoxia :. in "ST' n (1950). 111 "RT' nr. Idem. loan Mihiilcscu. incearca sa sustraga tineretul de la educa!ia sanatoasa ~i de la studiu.I'i i/oc/rina despre lIciderea erelici/or. 7-8/1934. in "BOR n1'. 111925. 8-. Adeptii acestorase declara "l11esia". 0 nOlle. Proces-verbaux dL! Dellxii!J"e Congres de t!teologie ort!todox. 9/1938. 21).!ii. 424-428. 1-2/1936. Ilie ~elcutii. 6-1211928. 11-12/1972.ii doc/ri!w despre lIciderea ef'{!ticiior. 1929. Gr. Biserica peipiltc. Buceyschi. in "RT". 444-446. L N. Marcu. 1979. A~a nUl11itul "l11esianisl11" de astazi se confrunta cu riposta civilizatiei noastre . Ilarion Felea. taoismul. Erezie .asUpul1e orice stat sau sHipil1ire politica. mlillllea. Marcu.ofelie penttu a se angaja ca mercenari. 0 nOli" sec/a ere. incH fiecare mi~care moderna "rivalizeazi. ereziilor . 1930 §i nr. Lupta Bisericii cOlltra secteior. Lllnguicscll. Idclll.i secle religioase.. 271-276. Balan. 2) ~i i 0-12/1912. 224-228. nr. 303-312. 5-6!JQ43. Dialogu/luptei emtisectare. BOR . 4/l924.pericolnatiol1al. nr. 19. in "GB" nL 5:1986. p. 1978. In "BOR" nr. L David.sectele ~iite. 19-29 AOlII 1976. 241-243. p. p. Bueurc§ti. ~l. 82-90. 211-218. confucianismul. Ed. . In "RT" nr. In "RT' nr. ST" (nr. Editura Institutului biblie"" Bucurqti. Mladia. A1otive/e core de/enllilla pc IInii cre. In "BOR" nr. oferindu-i diferite expediente ~i "siguranta" imbogatirii peste noapte. "impreuna lucratori" pentru con~tiinta fiecaruia (fenomenul Kri~na). Unele din aceste organizatii "religioase" sint revan~arde~i violente. a II-a. sectci: sillaetisJlll/i. 309-319.--10/1926. SeCla. 211 921.e~tinismllllli dill cf:{e 7 secole primure. Idem. p. nr: 5-6/1984.}lini ortodoc}i sci Ircucc! 10 aile culte. p. Rella~'terea gnosticismullli. p. 2011884. nr. 204-.'i" in aceasta tendil1ta. in"RT" 111'. p. Berechet. in "RT" . 518-522. 385-387.

roman ii.nale ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe Romine. seclde l1-aLi putut prinde radiicini .'Ii a~".lIl1ii crC!jtini au fost cllprin!ji de jt!nlJritenul osci/arii In credinfa.. considerind activitatea sociala a omului ohst~col in calea "fericirii". putem afirma ca Biserica Ortodoxa. Este necesar ca toate statele civilizate sa actioneze pentru a feri popoarele lor de "predica" acestor dezaxati. in general.ei Jtiind bine atJftconcepfia acestuia. J10ua grupare se l~zjpe din fntreg.42 gALAuzA CRE~TINA Avind in vedere acest cadr. Ciici sc vor ridica hristo~i mincino~i ~i vor face semne mari ~i chiar minuni.~tatorniciei sale ill credin!a stramoseasca. multul11ire. Odata COJ1stituitij. sa impiedice proliferarea lor. ob 9tea sau tara din care a Tacut parte 0 povara secularac3Jutind "fratii" din toata lumea. incepind cu desavir~irea de aici de pe p~i. cft:ji legile Statului nostru. conIesiwlilor Ji q)Uelor religioase de la nOlo Datorita recllJ1oscutul~i.u .'1ii BisericilO!.pr re/igioase f. .~pirit pa:jJ1ic ee caracterizeaza poporul roman. Biserica Ortodoxa in speta ~i fiecare crediiicios in parte. iar sectele "cre:jtine" de factura neoprotestaJ1t6 sal! stdiina acesteia f:ji desfa. sint scutiti de asemenea~hfluentepagubitoare asupra spiritului lor. sa nu-l credeti. in special.§oara prozelitisJJ1111 printre credilleio.lil1i~te. ToJu!ji. Or. . Mulfi dintre adepfii se. imbrati~eaza absurdul ~i hazatdlll. 23. devine dizidenta. Toate aceste mi9cari careratrconcep!ii hedol1iste 9i hegemoniste justificate prin filozofii sau cugetari religioaseau:eYidel1te tel1dil1te de a stapil1i oamel1ii 9i nicidecul11 a se sl11eri pe dil1sele 9i a crea. intervellid !ji casatoriile mixte .~i due activitatea fn umbra ll11Ui clilt recunoscut . vrajba intre natiuni 9i tulburare. pace. mesia este aici sau din colo. a ospitalita/ii sale strabuJJe .general.. ceea ce produce dezechilibru etnografic. re Faetara legilor "~I periculoasa societaJii !ji indiviiilor "cf!jtiga{i" salt "predaJi" fa DOIl1J1ul. fanati6i.dtel. fericire pentru il1divizi 9'i il1treaga lume.. neincredene intre indivizi.24) Cultele neoprotestante dfl}'Romania au fJ1!eles s6-)'i alditlliascll 0 ivl6rturisire de crediJ1!a Ji sa se oCllpe. ca sa amageaseii. rupindu-se de realitiltile vie!ii. traind pe aceea!ji glie. Bisericile Ortodoxe natit). adeptii sectelor i~i pierd personalitatea. venind in contact eLi alte neaJJ1l1ri.specific secolului . de ya va zice cineva: iata.4~ adep!ii fOl.Inlnt. Capitolul al d 0 i I e a "GRUP ARIitELIGIOASE" MAl RECENTE . Imnarqte mintuirea sa. de ya t1 ell putintiL ~i pe eei alc~i (Matei XXIV.

bro!jwd "ziditoare de suflet. de asemenea. Fiecare cult neoprotestant are diziden. scop SlipreJ71.~·cari teoso/ice !ji grupa. Pllzderia de secte. fn bra!ele caruia trebuie sa te anlnci. sint.i mas.i arnbitii periOl1ale. vai lor" ! (I Tim. PropagatoriI.i coarnele fiarei apocaliptice. e_\plozia organiza.ti din Biblie.':.tii s-au stabilit la Linele criterii religioase.5i au creat 0 nouii"ieligie. se amesteca fn politica. organizeaza congrese :. bolnavi psibicYrie diferite nllante. . din interes :.eollilui s-a llmplut .fellnihi T'i "COIinlllitari 111 Doml1ul" !ji "familii ale illll1il1ii ".'sectele "creeaza" credinte fn fiecare zi .{ a bunelor moravuri. Iubirea a de\. care este "honea credincioasa n. sadind de~a Tungul veacurilor in inimile credincio:.NT DE-A LUNGUL TIMPULUI 43 Recunoa:. s-Clr. Acest "organism ".pf:ledestinului sectar. fnsumfnd.i pe protestan. fac trafic de valuta. deturneaza fonduri.tile religioase zidite pe nisip.te. CLi care fmpinzesc lumea deiastazi. pe unde a propovaduit Mintuitorul. a-:.tii sai. .oare. "mi. "daudil?l1Umiri sectei lor dupa unele cetati sau locuri sfinte ". perversitatea !ji proxenetismul au depa!jit prostituatele fumii vechi<descompuse.i dragostei.siare grava. a grefat Co/1. ca de altfel !ji adeptii 101.rfif!ulilor.i putea intensifica prozelitismul.i ispiti!{ de mJrajul Apusului :.eJid rCcbuJJare: crima.i gruparile dizidente ni. credincio:. 'secte ..tii.i1it nimic COl11Wl Cll Descoperirea lui DUl1lnezeu prin Iisus Hristos. dintre care 2500 sint /11 SUA. tiparesc par.ta lupta impotriva organizarii sociale. impotriva ordinii de stat. sfnt.. Toate aceste mi:. din fncercarea de reforma. Isterismul sectar. VI.tem ca mai sint unii dintre slujitorii Bisericii Ortodoxe ROl1uine.. groaza au luat loat! cumpatarii :.. De aSel71ellea. Familiile sectare. a depa!jit plagi/e: Egzptului . pleaca fn pelerinaje.i a unei viefi u:. fmpotriva culturii. concura c~lt4go10giile secolului.' .5tiinta unita.I'i se adapteaza fl1 diJerite societati fntr-wLrdm nebanuit.i tfnarlll bogot ~'i luda .tiilor "miSllce ".i spiritiste. apostolica ".cari nu sfnTdecft 0 palida fata religioasa pentrll a-:. transporta :. care considera ca "evlavia :. lffiacului. Evolu. i ' .i sllljirea lor este numai sUlwa de venit .'. For. '. !ji alte fndeletniciri "biblice ". cautind destramarea vechiului cirlt''§/'predicarea ltnei noi credinte. Biserica Ortodoxa Romana a contribuit laforinarea limbii :.' cq're s-au transformat :.tiLl bille ca spiritualitatea romaneasca are ca centru. • ~ J .ti .i culturii romane.FENOMENUL SECTA. .afi~ de stupefiante. Daca neoprotestan. originala. sint mai puternice decf!tzeii antichita. spectrlll apocaliptic religios astazisfnt sil71ptome ale 1II11Ii organism bolndvm. diJuzeaza !ji publica statistici !ji efective "misionare" exagerate.fJl1paca saducheii CLl fariseii. !ji toate acestcfl "fngaduite :5i porul1cite" de DOl71nul. Vcil'ea:s. din dorin. Propagatorii aces tor secte cutreiera lumea pentru marirea statutuluic.)i organiza!ii religioase. 15).i Simon lvfagul.ta de condllcator !ji s tap zn. fn foarte dese cClzuri. 1n j{tJaacestora s-([r fllSpai711fnta !ji bogatul diruia i-a rodit tarina :.)i inunda Cetatea sfillta a cOllsriintci umallc. 6000 de.i conferin. dupa llnelc statistici.i s-au orgmlizat in secte..e c~nfrunta astazi comunita.tia "i sincretismul sectar sint fenomenele c. ori aventllrieri !ji.tii de neam..wrlatani.ilor ei dragostea nestramutata pentruglia 'strabuna. numind-o "evanghelica. Sectele religioase ca :. Ei :.i factr. intervin In procese.. iiLiCleu :. acestea all paras it :. fora munca. inceputul mlntuiFii Hoastre. ori maniaci. obiect de cult. din amagirea.~ori . pragmatisll1ul.5i pe neoprotestan!i .i coloana: Legea stramo~easca.

parasind pe cea yerificata de veacuri. Lupta deschisa fmpotriva societalii. fiind organizati de femei de moralitate indoielnica. Pe zi ce trece. tot mai mulfi savanTi cer autoritaTilor sa intervina :)i sa asaneze asemenea locuri infestate de secte. l1lU11ai Tu ai cuvintele vietii ve~nice . mutilarilc. dar mai ales apocrife. fara ru§ine a devenit lin pericoi wnan. pentru cei cazuti din har sau pentru cei care refuza baml ca Mintuitorul sa Ie lumineze illintea. s-au nasent din adventi~tii in fonnare. pj'edicate cu atfta zel din casele de "rugaciune ". nepasarea fafa de apararea tarii. psihologi.nu Ie mai zicem oameni .'vom trece in continuare la enumerarea a dteva secte ~i mi~cari dizidente.gogi atrag atenfia asupra acestei maladii seetare a apropiatului an jubileu.. " (loan VI. Pentru prevenirea. sexualitatea 5i homosexualitatea sfnt acte de "jrafietate ".. care este Biserica lui Hristos. aeoperi. Ci't de multi s-ar afla ~i cite partide ar avea. minciuna.stilp ~i temelia adevarului" (I Tim. isterice. flagelarea. 68). slnt mijloace de "a scoate" pe diavol din" cei posedati ". 15). sa .wt! :)i elilmea epocii l1oastre: Anul 2000. opozifia fata de mijloacele de cultivare cultural-"tiinTijice.. in sufletul oamenilor. rejitzlll fncadrarii In l71unca. in~elaciunea au luat locul buneivestiri.44 CALAuzA CRE$TINA traiul comunitar mixt. Acest adevar a1 credintci noastre este experimentat de fieclwe credincios 1n parte ~i de lntreaga Biserica 011odoxa. "pentru unirea Bisericilor". fneft indivizii . profetii adevarului.-"DIZIDENTE CRE~TINE" A~a cum se vede. n-au parasit pe Mintuitorul Hristos. la locul celor chemati spre luminare .. Pe de alta parte.s-au coborft sub nivelul instinctelor animalice. tara familii ~i urma~i. postlll extenual1t etc. staruind asupra celor care au avut influent a asupra unOI' credincio~i de alte culte sau' chiar au piHnms ~i la unii cre~tini Oltcidoqi. roweni~tii sau femeile purtatoare de .~tiinta mileniului"... aventuriere. fl1cUJ:ajarea lenei :)i derlltarea tineretuiui sfnt obiective majore ale" celor ale:)i ". i11 cazuri de indoiala ~i neintelegere.. cu toate ca Ie spusese: voi nu plecati '? ~i au raspuns: "Unde sa ne ducem. III. credincio~ii no~tri trebnie sa cunoasca nocivitatea tuturor sectelor cre$tine sau necre~tine. altele au interzis prill lege orice manifestare In fata cultel((r legale recunoscute. Doamne. dettita. Dupa aceasta prezentare.. Medici. L Adventi~tii reformi~ti san roweni~tii.unele state au luat masllri. sau sfir:)itul futuror :)1 marea bllcurie a celor "rama:ji :)i ale"i" de Domnul in veacul sau in mileniul saul? I. credinciosul' ortodox roman nu trebuie sa se ia dupa oricine ~i sa asculte pe cei cu mintea bolnaya pentrn 0 alta credin\a. stoparea sau inlaturarea pericolului prozelitist al acestor dizidenti. pedq. vina la cuno~tinta adevarului. falsul. sa Ie indrepte pa~ii pe calea cea buna. Nu exista secta sau mi:)care religioasa eare sa nu "predice" "ziua Domnului cea mare ". a organizatiilor ~igmparilor religioase parazitare pentru a se putea feri ei ~i unna~ii lor de false credinte ~i in acela~i timp pentru a~i putea izola pe cei ce seamana vint ~i produc fur~ma.Adventi~tii reformi~ti. parasind pe diavol ~i pe slujitorii lui". sfidarea bllnelor moravuri. ~i mai ales de cele care aveau legaturi cu militari "vizionari" ~i "tilcuitori" det<exte sfinte biblice canonice. . in fata acestei situafii. profetie. In~i~i apostolii. Biserica Ortodoxa s-arugat impreuna cu credincio~ii sai pentru cei ratiiciti. pise apocaliptic.

. iar punctelc doctrinarc sint cunoscute. adventismul este preluat de "profetese". Daca pina la aceasta data "prooroeii adventului au fost biirba!i.adar. Margareta a declarat ca Hellen i-a lasatporunca . aratind simplu ca \enirea a doua a avut loc pentru curatirea templului ceresc (Biserica nevazuta in concep1ia clasicii protestanta). reu§ind sa se i111puna 1vlargareta TV Rowen. Fiindaprb'ape judecata.. Hellen Vlhite este declarata "vizionara". 6-7). iar consumul de carne este interzis pentru adevaratii "cre§tini" ai adventu1ui. Pentru a fi crezuta. .FEXOMENUL SEC1:JNT DE-A LUNGUL TIMPULUI 45 A~a cum se §tie. a~a cum este cazul * A?\lA..eala celor dintl'i (MUller-Snow). Razb6iul acesta este inceputu1 sfir~itului lumii.. 17-18). s-au ivit destui urma~i pentru a corecta traieetoria ~i venirea Domnului. 1924).. din bro$ura: 0 scurtii liimurire a principiilor Adyenti~tilor de zina a --a.i judecatorii lmnii dintre adeptele ei ~i mai ales aeele disperate din tinerete care nu aveau familii 9i· nie1 copii. 23). mai ales in Gennania ~i Imperiul habsburgic. dupa el va urma pacea etema. Din cauza atitudinii refractare fata de stat. disatoria nu mai are rost. fiind "chemate" la Domnul din pintecele mamei ior. 10 oetombrie 1844. au pretins ca fiecare mo. nasdndu-se astfel mi.. mi$carea de reforma (Bucurc$ti..i cele agonisite cui voi ramine? H White in culmea "ve~niciei" a decedat ca orice muritoj" in toiul razboiului prim mondial (1915). A. 1a ziua de odihna (ziua a 7-a a Vechiului Testament) a adventi~tilor simbatari.i la adventi§tii germani din ROl11<lnia. dupa noaptea deziluziei..tii) trebuie s-o spunem §i sa propovaduim Evanghe1ia fiindca a sosit 9i paeea "ve~micii". Au inceput iara§i luptele interne ~i inftuentele externe.tii) ~i pedeapsa pentru cei nelegiuiti (ceilalti cre~tini) (I Petru IV. de paeatcle fiilor lui Dutnntizeu (Evr. $i iata porunea: Nebune. "Imparateasa" profetilor adventi s-a declarat "ale as a" de-a dreapta Judeciitorului 9i nemuritoare .tene§te "darurile" celei intii che111ate §i deei dreptulla conducerea sectei. de acU111. pc larg. H. dar au aparut dizidenti. White §i-a ales ~i "profetesele" . iar ei nu vor mai avea bucuria l11ileniului. Dupa despartirea de adventi~tii simbeti~ti din America....Eos Angeles (California). din c0111unitatea adventa a ora§ului:. ucenicii apropiati. Kramer (prolJapil sas) s-a casatorit Cll 0 adventista refonnista din Hamburg. Ea a eorectat gre. de aceea sfir. $i cea care este inceputul proorociei feminine. Pe cei care paliicipa la razboi. adica pastrarea pacii eterne prin fefilzul de a pune 71lfna pe anna ~i d§teptarea judeditii. de asel11enea cultura este de la antihrist. Acest timp este 9i judecata pentru noi (adventi. iar in timpul razboiului (1916-1918) un osta. chiar in noaptea asta iti voi cere sufletul §i cele spuse cine Ie va asculta ..itul lumii va fi in curind sau dupa Apoealipsa (XIV. cele 12 femei.i i-a descoperit un secret al sectei.\bdintre organizatorii advcnlismului d2 ziua a 7-a din Romania. IX.~carea reforl71ista salt rmvenismul. dilltind adepti printrea:dventi~tii nationalitatilor conlocuitoare din tara noastra. secta adventi~tilor refonni~ti a fost interzisa de catre toate statele civilizate.NUNTE BIBLIOGRAFICE: "Erorilc" advcnte ale refonni$tilor au fost date In vileag de catre unl. dintre adventi. * . se adauga interzicerea consul11ului de carne. "refor111a". de la Boston. a ~i sosit 9i noi (adventi:. Influenta reformista a patnms . La dtva timp dupa moartea "profetesei". i-a parasit Domnul. reformi~tii au trecut ~i la comunitatile advente din celelalte continente. in lucrarea: Profe!i faI~i '~iprofe!i mincil1o~i.. medicul Pelm Paulini.ti..

Tara scrupule. a formelor sociale ~i inlocuirea acestora cu poruncil~ lui lehova. alucrarii ultimelor zile ale lui antihrist. Confuziasena~te. ei afinna diferite erezii: tagaduiesc invierea lui Hristos. 2. Antecedente. 3) Russeli:.€ ale puternicilor zilei. De aceea s-au Tacut postcalcule iar profetii "Armaghedonului" trimbiteaza vremea de apoi a lumii ingrozita de ve~ti de razboaie. tracasati pina la disperare ~i chiar atra~iiR "intimplari'~ fatale. fiindca roweni~tii au 0 doctrini'j:aparte ~i deci sint constitui!i intr-o secta bine-definita a~a cum s-a v3. nu exista iad sau chinuri ve~nice etc.ti ale~i sali adventi calculati . Fioml iehovist a patmns in toate comunita!ile advente din lume nemultumite de e~ecul "venirii" la data fix~iii' ~i neascultarii de Domnul a celor care provoaca lupte. fiindca au inlatmat din doch"ina frica de judecat3. nu admit existenta sufletului ~i dainuirea lui dupa momie. ei fiind "ale~ii" ~i "profetii" timpului de astazi.. unul dintre organizatorii sectei. Iehovismul estt:l 0 secta cu principii ~i practici violente. avalan~a iehovistii. Martorii lui Iehova mai au ~i alte titulaturi: 1) Studelifi in Biblie.i chiar Ja sisteme de gindire religioasa ale OrientuluL Studiul Bibliei s-a impletit eu fanatismul ~i negarea statului. Din mi~carea adventa s-a deta~at ~i a depa~it categoriile acesteia. Este 0 secta dura ~i revan~arda. Aceasta inhibii adeptii.ti sau adeptii ~i urma~ii lui Russell. razboaie.zut. practicii zeciuiala ~i interzic consumul de came. . Practica mutilarea ~i crima.46 CALAuzA CRE~TINA ~i la noi. deoarece va fi strivit de 111gerii apocaJipsului. Pot fi u~or iderttificati nu munai dupa cele ariitate mai sus. In afara fixarii unor date as~pra "mileniului". revin la religiaprimitiva ~cu practici ancestrale. White sint traduse in limba:roman3.rei societati. revolutii in "mil¢hiHllini~tei advente.. Lumea trebuie pregatita pentru a fi Jini~tita prin"studierea bibliei" ~i intelegerea lui Iahve.. fiindcii asti'izi secta aproape nu mai are nimic din "originalitate". dovada. treapta a treia a evolutiei adventului in numai 50 de ani.buiesa dea inapoi. de catre adventi~tii de ziua a 7-a ~i folosite ~i de catre "reformi~ti". numire comunii celor care studiazii textele advente. amenintari recipr(Jc. iat ieh6vi~tii. Secta aduce anarhie in orice loc. ci omul este un animal cu ratiune.. care s-a extfus ~i 1a nnele religii natnriste :. riguroasa in principii ~i periculo~saoric3. Mi~carea "refonnistii" nupQate fi consideratii 0 gmpare dizidenta a adventi~tilor.. zic ei. au adoptat cazi de sarbatoare (odihna) simbata. Propaganda lor s-a Tacut ~i se face in ascuns. atunci c1nd acelea~i "scrieri profetice" ale H. care are datoria sa fie atent la aparitia tIHorasemeneaindivizi. Ei i~i duc existenta la"umbra CultuJui adventist de ziua a 7-a. Ii leaga prin juriinimte ~i daca pleaca din grupullor sint um1ariti. 2) Mileni:. experien!e care cutremura fiinta umana. unde "mmiorii" se incuibeaziL Pentru a impresiona pe "diutiitorii" adeviirului Bibliei. ci ~i prin foile "de doctrina" ce Ie plaseaza: Piizitorul adeviirului ~i Solul misionar.. Martorii lui Iehova sau "calculatorii serio~i ai mileniului" . In tara iurqului biblicist nimeni nu<ti:i.

ora~ eu traditii eomerciale ~i in acela~i timp eosmopolit din p. 378. I-a atras coneeptia inexistentei iaduluiprecmn ~i libertatea trairii tara sens ~i "doctrina" imparatiei de 1000 de alii. tara evenimentlll cel mare. in 1878. Astfel.. Apreciat ~i lncurajat de adepli.de origine germana (Karl) din vechi semintii mozaiee.al oelor.ca Hristos "a venit".. "inteleptlll profet" a ar~tat. White s-a considerat "profetul" feminin. ea ~i la Los Angeles.~iTazboaiele VeehiuJui.lmctde vedere eonfesional. Parintii'\i~au asigurat totul ~i mai ales posibilitatea de a face e~mert ~i de a eunoa~te lunl~a. plednd de la venirea In duh (1874) s-au adallgat ~i cei trei ani ~i jllmatClte. neputind suporta rigorile advente. initiindb:adevarata "universiada" a studierii Bibliei in vederea "descoperirii" ineeputului milenilllui.a in "misiune" pentru existenta mai comoda. ei pentru "purifieare" prin mileniu. ell. Parin!ii lui Russell erau prezbiterieni inclina!i spre pietism. XIV. Russell aldituie~te "Lm curs". la ineeput . dupa unii. dar anul 1878. Charles Taze Russell (1852-1916) face parte din partida calCldatorilor "serio~i" ai mi1eniului. a~a 11 gasill1. . era 0 pilnie putemica pentru repartizari de imigratie in Lumea Noua. Testament.~ ( * Vczi ~i cap. "ca un fur". Numai dupa doi ani. Iisus a inceput sa-~i arate mare a sa pl. Dupa deziluzia "venirii". in preajma "profetilor" mileni~ti. Se pare.DacaH. a fost creseut in austeritate. Suecesul a fost deplin. J4-20). dar in dllh. Calculind "perfect".l:iVa fi pentru judeeata. a~adar. s-a lllat anul 625 (robia babiloniea) din Vechiul'Testament ca ultimul jubileu. .FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL mefPULUI 47 fstoric ~i calcule specific-mileniste*. ea Charles Russell era. . Cum mileniul este Marele jubileu. in anlll 1874. sporindu-i serios ~i mijloacele Inateriale ~i dispunind de fonduri apreciabile. 0 ·lllcrare de "specialitate": Scopul ~i l710chtl venirii a dOLia a Domnulul. . un cere .vederea mileniului (Armaghedonul). dar a fost cWigat de mirajul adventului. parin!ii sai fiind destul c!e bogati. parase~te gruparea adventa ~i-~i infiinteaza. Russell a parasit "calculele" clasice. 1) Hranindlqi fantezia eu luptele. conform viziunii lui 1o. acesta incepe dupa trecerea a 50 x 50 de ani = 2500 . 2) Cll. AstfeJ.on (Apoc. Multi "studenti" paraseau colegiile . in 1872. Traind in libeliinaj. 'Ajuns pina la locurile sfinte. Russell s-a naseut in 1852 in Pittsburg (Pensylvania). p. ~i pentru ca iehovi~tii sa nu fie descoperiti l~i zic:siWplu "mileni~ti" sau martori. a ajuns la un rezultat "coreet": Venire a Domnuluiill. dupa al!ii. Russell a ajuns CU110scut in lumea"inerezi'itorilor" l11ileni~ti. nevazut de nimeni. Aiei. Vazind ea are destui ad~pti. eueeririr€. a~a cum calculasera inainta~ii sai. provenea dil}tr-o familie irlandeza din grupul prezbiterienilor anglicani-puritanip1eea!i in AqleriC. Profitind de "venjreanevazuta" a Domnului a ineepnt a gasi ~i alte texte "mai precise" ~i fixarea unordate "mai sigure". pentru ca aeesta din unna sa fie legat iri:.penti"u "studiul" Bibliei. a trecut ca orice an al Iv1ilei Domnului. ~i sa-~i intemeieze aclevarata Imparatie dnd "au 111\'iat" ~i apostolii.t~n.un eolocviu. lasind urma~ilor "secretele" mileniului~i venirii Domnului. a studiat toponimia Ierusalimului In vederea fixar!i locuilli ~i "annei" luptei ingerului cu satan. "Calculc" . 1874. incepe studierea unei date "mai coreote~' pentru venire a Domllului.ee "studiaza" Biblia. dnel Hristos a venit ca mire ~i secerator.. .

adventii neiehovi.. Russell "eretic".cerea" Domnu1ui.iceli1a1ti.. se ivese noi coarne ale fiarei. Domnu1. zi. Cu aite cuvinte. ca :.i eredulii au avut un nou e:. . anul "re..a $i alte ealeule.ll a dizut in anul 69. aeele caderi de: ~etati au ridicat noi civi1izatii ~i au apus cele vechi. $i fiindca venirea "in duh" este neillteleasca de cei necredincio$i . profetii se Inmultesc.. ceas. inclusiv tempul din Ierusalim. Titus ~i Vespasian au distrus eetatea $i loca$urile de cult ale evrei1or.i a sectelor. $i astfel s-a "co11statat" ea Adam a diiutin pacat 1a anu1 4126 $i deci se poate "afla" ~i jubi1eul cel mare in 1874.48 cALAuzA CRESTINA de ani.ec. avem cu certitudine "Anulinceputu1ui mi1eniului ~i aparitiei Domnului". secunda."ale~ii" DOlm1Ului~mlleni~tii au continuat studierea cifrica a Bibliei pentru a vedea unde se odihne~te "duhul"Domnu1ui pentru a i se fixa alte veniri "prieepute" numai de eei "ehemati".fiindca cei din America erau satui de caleule . $i aeest an.. neobservat pentru credineio~ii cei adevara!i ca orice all.de ani trebuie sciizuti anii vietii piiminte~ti a MintuitoruIui.timpul iudeilor ne1uat in seama din cauza lui Hristos n'iminind in caleul eei 40 de ani. fixindu-se venirea Domnului In 1975.:i-a continuat aetivitatea sfidind pe potrivniei $i marindu-~i veniturile.Ne apropiem de zilele noastre. nemartori . publica declaratia vaduvei parasite impotriva ~arlatanului-pastor.nepatrunsa.ii lui Russell din Europa .SUA).. adaugindu-se sec01ul european 1a venirea in duh din 1875..care "dupa bibliile lor" sint ani . a trecut neobservat de:. In 1879 profetul seoate 0 revistii: "Turnul de yeghe" organizind 0 soeietate de Biblie 9i de "tractate" (bro~uri mileniste) in Brooklyn .aprofetit" ziua venirii a doua in anul 1875.. . intre "alese" fecioare ~i femei tinere "chem~te" 1a Domnill ~i ea oriee escroc i~i parase~te soria.adica cei 6000 de ani din istoria lUlni1.sa gaseasca" venirea a doua. pina 1a Hristos au trecut 62S de ani ~i mai trebuie sa treadi dupa Hristos inca 1875 de ani (625 + 1875 = 2500) anu1 1875 dupa munaratoarea mozaica preluata ~i de crqtini. A~adar. Din ace$ti 70.t1ecreatiei .'. iar in anu1 70. 30 de ani.. proorocii iehovi~ti impihzesc lumea. in Austria. Luindu-se in caleul cele 6 zile <. : 4) $i dad. . trebuie . 1914 (1874 + 40 =1914). Russell :. cOeci adaugindu-se 1a "venirea" din 1874 eei 40 de ani. 3) Cu tot e~ecul evident 'a1 "studenti10r" din anii 1874-1875 $i 1878 ace$tia nu s-au Eisat intimidati de "t3.Ch. multi adepti I-au declarat pe Ch.. fiindca pronia lui Dumnezeueste . incepea'1a loctombrie 1874.. iar tribunalul a hotarit 0 pensie alimentara din partea lui Russell fostei sotii. pentru ei se a$teapt. ci i-au pregatit alti ani ai "venirii". lasind-o muritoare de foame. Russell se simte mai bine. iar legile naturii imuabile. $arpele imbogatirii iehoviste cre~te.i de persoana implicata in istoria neoprotestantii :. Ziaru1 american "The Brooklyn Eagle". Ierusalim]. an care a trecut 1nS3. din 6 mai 1912. nici profetia Mintuitorului asupra Ierusalimului n-a scapat "oehiului magic" advent pentru a fi luat in ca1euL Este ~:tiut. Este singurul caz de erezie declarata :. dar tot in duh.. Cu toate aceste~. Dupa atitea nevointe mileniste.au eontinuat prevestirea "yenirilor" Domnu1ui in timpul 110stru.i1" a1 venirii in duh a Doninului (6000-4126=1874). 5) Urma:.

vol. iar ceml ~i pamintul nu va mai da aerul ~i Imina (vers. ariitind ca pedeapsa pentru cei care nu asculta de el va :fi. primele Rusalii pina la mileniu. fiindca Domnul nu i-a spus. ingerul Bisericii din Laodiceea 9i ultimul Profet 9i descoperitor al voii lui Dumnezeu. VI: Crea!ilmea noua". se scade til11pul paginilor. americanii sint mobilizati. rezultind anul lini~tei 1914 (2520-606 =1914).FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIlvfPULUI 49 Din "toata saracia sa". ci "singele fratelui tau striga catre Mine din pamint. 6) Pentru "adeverirea celor inca "riitaciti" de mil emu. de la .. a9a cum se implinisera toate profetiile. incit aceasta ajlmge in conflict fiscal cu StatuI american. vol. iehovi. de la Avraam pina la captivitatea babilonica. avind 360 de zile (sic) )(1. ~i vei fi razbunatde 9apte ori . . anul 1914.. $i "s-a implinit". $i se apropia "sfir~itul" pamintesc al profetului. $i iata ca ine-epe razboiul intii mondial.. III.~apte" pedepse sint inte~retate ca ani. russelli~tii dec!ara ca nu exista nici un stat. alselor care au cautat in zadar pe "Dumnezeu al neamurilor" (Luca XXI. La un moment dat. Ch. Le enumeram. Adep!ii au Inceput sa-1 nege. Din aceasta suma (2520). 20). XXVI.. cind incepe ~i imparatia de lOOOtle ani.. "Societatea Internationala a Studentilor in Biblie serio~i". to ate statele sint rezultatul lucrarii lui antihrist 9i diavolul va fi legat in vederea mileniului celor ale~i.'·Vinza~ea bibliei ~i a bro~urilor aduc venit uri fabuloase Societatii.$i pentru a lasa lumii 0 imagine "clara" despre istoria ei. Russell concepe 0 istorie a "lumii" ~i in acela~i timp 0 "era iehovista" care incepe cu impara!ia mesianica. vol. IV: Batalia Annaghedonului. V: Impacarea omului cu DWllilezeu. de la creatie pina 1a Avraam. Russell depune in scris conceptiile sale religioase-profetice. vol. StatuI american il upnare~te. chiar In noaptea (sau anul) acesta vei muri 9i Iti voi cere sufletul ~i toate cite ai agonisit. Adeptii fanatici. vol.~eptita (Lev. III: "Vie imparatia ta. 1: Planul divin al virstelor. unnind ca ultima mie sa inlocuiasca pe cele 49.~ezulta 2520 (360 x 7 = 2520).sub titlul: Studii il1 Scripturi (vol. De asemenea. VII: Misterul implinit. Russell scrie un text. Russell mai face ultimul calcul. Cll. in care include ~i "Uniunea Amvonului poporului".. declarau in mitingnri 9i pe strazi ca Russell este Pastorul ales. fiind nevoit sa ia masuri concrete. Acestea sint inmanuncheate in ~apte volume . 10. cel mai mare pedagog dupa Apostolul Pavel. ". Russell organizeaza. II.tot ~apte . 15). StatuI american era pus 1ntr-o situa!ie dificila. $i timpul trece 9i orice amagit "advent" ~i pmfet i~i fixeaza ~i anul l110rtii. Anul. (Facere IV. inca un mijloc de propaganda 9i noi riuri de aur ~i argint se scurg in visteria "tril11isului" lui Iehova. vol. pe 0 perioada nejubiliara. "Compendiu istoric" este impartit astfel: 1. Aceste . dupa care s-a tumat filmul Fotograma creatiei. cel mai stralucit reformator al secolului al XIX-lea. ca sa' scape ~i de mobilizare. pe 49000 de ani. cui vor rihhlne?" (Luca XII. atunci dnd toti vor vedea pe Domnul. de la captivitatea babilonica pina la Inaltarea Domnului ~i IV. adica6Q6. 24). II: Timipul e aproape. 1Q:-. fiind acuzata 9i de trafic valutar. prezis la 1914. deoarece fragmente din acestea apar in practica prozelitista. adep!ii russelli~ti aveau succese rasunatoare in lumea intreaga. ca bogatului din Evanghelie: "Nebune.20). Pe masura ce pregatirile de razboi ajunsesera apogeul. razboiul prim mondial . 18-21). in 1913. Cartea nu a avut mult succes.

ALTI "PROFETI. R6ckJc. Mackintosh (vol. lingu~itor ~i profitor. Rutherford. adeptii s-au impartit. p. religie. Cei care nu vor muri pina in 1925. Bucurc$ti. cum am aratat. "Cartea de Aur".. Carte anudUCTexte zilniee $i comentarii bib lice (din "Vestitoml" V). Editura Asoeiatici Martorii lui Iehova din Romania. Bucure~ti. J. AdeVllrul va va/ace liberi. societate. Cine va st[lpin! i111nea? Bucurc~ti 1935.'·1933.a. Totu~i. cit. Multi adepti ~i creduli a~ pa):asit secta. 1972. . 427-428. a fost cuprins din noudedate senzationale advente. 411937. 3). vol. juristul I. p. dar in celelalte continente ideea razboinica a ADnaghedonuluia infierbintat sute de mii de suflete ~i a~a rava~ite dupa razboi. In . Fariseii lui Jehov(l( Bueurqti 1983. Este adevdrat? Se va sjir~i hllnea in anul 1925" f. 1940. Cluj.'Srooklyn. Rutherford nu se a~tepta la un asemenea succes. ca de obicei descumpanit ~i care cauta senzatiQilalu1. Cotos. trad. tineretul. eu bibliografie la ficcare capitol. cel care I-a despartit de sotie peRllssell pentru a fi singur stapin al avutului acestuia ~i conducator al sectei a fost judecatbrull. . Dupa moruiea lui Ch. cu 0 maiestrie oratoric a deosebita. Vicleanul "Ruth" a sim!it acest lucru ~i. Anlisemitism ~'i V Testament. In . 1. 1984.Candela". 50-53: Al. Russell. Y..' a coiltinuat ca1culele ~i "proorociile". este bine ca 1a anul 1875 sa se adauge 50 de ani . 1976. I. 14. p. Doctrinele prilleipale/or secte ale ere.a. 272 pag.a. Seeta Studen!ilor 111 Bihlie. Arad. Paulini. Elanita. scoate 0 bro~ur~ iehovista: Milioane care triiiesc aCUl11 l1U vor l11uri niciodatii... Veseli[i-vei na!iuni. op. E\>. Popescu. nici traire cre~tina. vol.50 . Russell fugea d~. NCE. Rev. '198'-200: Joseph Rutherford. Pentru ~tiinta de astazi. scriitor iehovist ~i printre cei mai bogatioameni ai A:mericii in perioada imediat-uDnatoru-e a primului razboi mondia1. Bueure~ti. Desdvfq'irea ~i reipirea biserieii din Filade/phill a zilelor de pe urmci.a. fiind favorizata. i\!eaga. in America.: Teodor Ardelcan. "Awake!". ALTE CALCULE . 8. De unde se poate a~tepta? New York. XXXIV (1923) Gh. Ti111i~oara. XLIX. F. simplli. P. p. 280 pag. Constantinescu.. ESL. Statui ill filfa sectelor. 192 p. nu vor mai Clmoa~te moru-tea..mea. Russell s-a dus ca tot~"reformatorii" invataturii lui Hristos insa au ramas "teoriile" lui.. 11[. anii se pot cerceta. R Gcschwcnd. Stiill[ei. M. + Intr<::~arile pentru studiu (27 capitole). sau. N.' P. SPECIAL'. Exodului ~'i al Leviticulu( ~re'C: H. 2. Privire istorieei .. Manp. Dehelcanu..RT". op.. 144-176. de razboiul prim mondial *. Dar boala russellista se raspindise in intreaga lume ca 0 pata de ulei. Com~a.cALAuzA CRE~TINA era in toi. De III moarte la viafd. p. hranind iluziile multora ~i distrugind cu otrava bogatiei pe multi care ~i-au ales partea lor munai in aceasta lume.Oc Ch. Toate fonduri1e fin<:lncial:e ale sectei erau concentrate. 1916.' care nu avea nici stabilitate religioasa. Idem (vol. vol. Zorile milenilllui. fata lumii ~i un "accident" de automobil ii pune capat zilelor.l·tinisl71l1lui cOlltempOral1. cit . seridica 0 societate noua.SM. f. Lcimuriri asupra ceir[ilor Genese!. p' 980. dar lumea era satula de atitea amagiri. 58-59. Gh. F. la doi ani dupa"profetia" sfir~itului sau.• p . 1a fel ca inainta~ul sau. 1922. op. Adevclrata pace ~'i ifiguranfcl. T. Bucure$ti.un jubileu pentru a aveaal11...rpartori". 1947. eh.. a~a.. * BIBLIOGRAFIE .ll real 1925 (1875 + 50)..mentinindu"~i titulatura de "Martorii lui Iehova (Domn al o~tirilor)". f. ca ~i inainta~ii sai. N.Tip. 4 $i 5). ~i cel mai infocat. p. dar cbaadevarata este venire a in duh. 330-382. N. Bnmo Wiirtz. eng1czii. N. f.. cit .. ' 1. p.. 386. Poporul american. 6. ca to ate ca1cule1e au fost "exacte". 1968. F Rutheljord (1869-1942). Pentru a capata autoritate. de aceea.. 53~67. 35-37.. din I.

$i anul 1925. Cel care a continuat activitatea lui "Ruth" a fost J{athp~l H Knorr (1906-1978).. in 1920 ~i incepe organizarea l. ca to!i anii. Sima. dindu-9i seama ca iehovismul este 0 mi. A9a s-a intilnit ortodoxul Ion cn "profetii" iehovi~ti. 2. dupa reintregirea Romaniei. L. demasca pla11urile anarhice ale organizatiei.. loan B. intre cele doua razboaie mondiale. la inceputul secolului nostru panorama Americii ofere a curio$ilor ~i aventurierilor "comorile acestei lumi" (Luca IV.i i s-a pus in mina Biblia :... confruntarea cu societatea. Se pare ca loan Sima s-a 111til11it cu insn$~ "pedagogul" Russell care I-a sfatuit inainte de l110artea sa.IDui grup iehovist.. Desigur. Unii lucreaza in ved~rea existentei. 1n statuI Pensyl vania. Russell combatea "rigiditatea" calvina. a reu. Nu numai afit. Sima a.. plecat 1n SUA. cit mai muIte casatorii ~i.te secta. parase. inclusiv pentru folosirea annei. La sosirea vrelU1Ui strain. De la Ruth s-a mo~tenit ideea unui singur stat al statelor: imparatia lui lehova. revine la Biserica stramo~easca. J071fJ~On. N-a mai Inc rat sa-~i ci$tige existenta pentru ca "Turnul de veghe" avea toate cele necesare. Sima.i sufletul sau s-a sala$iuit in pustiul Sinai.i Ion-cre~tinul s-a numit de aC~lln Iohn-profetul. loan Sima revine in Ardeal. Gomora ~i SOdOllliil. . a trecut neobservat. dupa stingerea razboiului in Europa. ! 3.a cum am ar~itat. iar "stllde11tii" ni9te cititori ignoran\i ai Bibliei.) $i rasfoind textele Bibliei in vederea gasirii altui "mileniu". asasinatele politice.ti. A~a ClUn aratam. computere etc. utilizind tehnica de caleul modeina (tabele ~i caleulatoare electronice.i ardeleanul loan B.FENOAIENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ 51 I. iar altii cauHi "Ziua Domnului" sau valea $eolului. Liderul iehovismului din SUA asHizi este S.. mai gray. a$adar mai "profe!e~te" 0 schimbare a mileniului (1948) ~i inceputulsau in anul 2l48 . Ne. Bro$urile de propaganda ~i foile volante ale noutatilor "studi$tilor" au atras $i atrag privirile multor curio$i. A$adar.demonstreaza pericolul ei .. ca russellismul este 0 preocupare retrograd politica. 0 mi~care sociala. unna~Lll sau da libertate totala.. a fost repede $colarizat . Daca Ch. Studentii in Biblie s-au raspindit in Europa ~i Asia $i multi dintre eisint angajati pe marile $antiere arheologice ale Orienhllui. Dar a$. juraminhllui.. martorii au mai fixat ~i alte momente advente. F. Rutherford a renun!at la impunerea adep!ilor unor precepte vechitestamentare. oameni fara convingeri cre~tine ferme ~i fara caracter. A~a a dizut victima russellismului :. concurenta. unde erau nUl11ero~i iehovi~ti.it sa atraga mai ales aventurieri. 5-6). Patrunderea iehovismului in Romania.tiind carte. sa se rei11toarca in tad 9i sa arate 9i romanilor "poruncile" lui lehova! $i.. insu~i "Marele" jude se pare ca a fost victima unui asasinat pentru a nu mai prinde "viata milenista" incepind cu anul 1925. deci cu 23 de ani mai tirziu.care straina preocuparilor religioase. Avind mijloace banel?ti. "Ruth" a mai calculat ca intrarea in Canaan. care a plecat in Eldorado . ~e declan~a alerta. Un ardelean. loan B. considera religia 0 politica. dupa ultimele descoperiri arheologice. s-a intimplat in anul 1452. violen!a ~i cite altele facpmie ~i din "succesiunea profetica" a corifeilor iehovi:. in 1927.

Gruparea iehovista este preluata de altii ~i sustinuta din afara granitelor tarii. Prin conceptia lor asupra "sfir~itului lumii" ~i mileniu1ui. mai tirziu. ci 1umea intreaga cu soarta Sodomei ..1 ~. toata propaganda iehovista are substrat politic-anarhic. menit ca sa produca panica.iGare intervin prin diverse cai pentru a recupera pe "profet". ameninta nu numai pe adeptii lor. Zicem iehoviste. s-a reriuntat la titulatnra de "russelli~ti" $i s-au accentuat directiile: mileni~ti calculati. prin anne secrete ale Domnului 0~ti10r.:practica abominabi1a a adeptilor. VII.000 de martori din Apoca1ipsa a fost de mult depa~it (Apoc. doctrina falsa ~i interesul material al initiatorilor mi~ciirii ~. Accepta razboiul rara anne. cu foc ~i pucioasa . ei recurg uneori 1a muti1area degetelor de la miiI1i :pentru a nU.' Mmiorii ~i-au insu$it multe practici mozaice $i musu1mane.a. . ci 0 creatura ~ lui Dumnezeu.cei a1e~i". integrat in Biserica stramo~ilor sai. socotita pactizanta cu antihrist. Cu toata abtinerea de la se0iciul militar. De aceea: 1.eretic".fratele" sau. tendinta periculoasa. Alte pUl1cte "doctrinare" rksselliste. studi$ti ai Vechiului Testament dar mai ales "Martori ai lui lehova" etc.a. De atitudinea lui Sima se sesizeaza comunitatile iehoviste din Europa:. aratii: a) Exista lill Dumnezeu-idee. Cri~ana ~i Banat.aCl. a fost rastignit ~i a muritca om pentru totdeauna. dar loan B. 1a refuzul contro1ului medical ~i nefrecventarea unei ~coli ~i meserii ei arata ca nu trebuie a "pactiza" cu diavolul. rata "justificarea" biblica a martorilor lui Iehova. pe care pretind ca numa:i' ei il cunosc. Dobrogea ~i. V. obscurii. De fapt. 3_ Nu acceptii $i nu cred in Sfinta Treime. cei ale~i (care sint numai iehovi$tii). Se pretind cunosciitori "preci~i" ai venihi celei de a doua (a$a cum am aratat mai sus). unii chiar refuza NoulTestament ~i intregu1 cult traditional.52 cALAuzA CRE~TINA moral ~i social. deprimant. De~i nu accepta razboiu1. lahve-Savaot. Numarul ceior 144.LZat ~i condamnat ca orice profet in afara legii mozaice. studenti ai textelor. razb61uhi pedeapsa cerului. Este vizata mai ales ierarhia ortodoxa. Rutherford. totu$i. a fost . iehovismul s-a raspindit printre maghiarii din Maramure~. Din 1ucrarea lui Ch. Sima rarftllle neclintit. 1. afara de ei ). in Oltenia~iMuntenia. la ucrainieni ~i sirbi 9i ap:oi:la unii dintre romanii adventi~ti din Moldova.d. ci numai 0 energie a . practica 0 psihoza razboinica ~i seamana zizanie ca nimeni altii. se tipare~te in continuare revista "Ttlmul de veghe". c) Duhul nu-esteDumnezeu. cercetatori serio~i ai Bibliei. Recomandii Imparatia de 1000 de ani cu cei ch-epti. Din Cluj.~i· Gomorei ~i implinirea datelor din apocalipsa.'face armata.). b) Iisus Hristos nu' este Dumnezeu.. precum ~i alte bro~uri iehoviste.adica razboiul chimic ~i bacteoriologic ~ ~i trimbiteaza distrugerea tutmor. Ei pretind ca. EI a fost un simplu om. 4. 2.m. Russell. dar el pentru supunere a capatat nemurirea. 0 persoana. fiecare popor trebuie sa aiba numarul respectiv de martori.fiinddi dupii condamnarea lui Russell ca . condamnare majestrit aranjata de jnristul ~i .. doctrina este confuzii. J. sincretista. juramintul ~i nu pun mina pe arma. Avind atili intemeietori ~i lideri. Cheia Bibliei $i din bro~ura de cintiiri: "Imnele zorilor mileniului" se pot desprinde citeva conceptii iehoviste.

Din aceasta\ cauza ora~ul va marca. imperfeqi ~i muritori. impart istoria omenirii in trei epoci: 1. cuvintul . comparate de adeptii iehovi~ti cu 0 fiara. locul umbrelor. a~a cum s-a aratat.j~Gain anul 1874.'9perioada de 40 de ani a urmat 0 vreme de incerciiri care au culminat cu razboit. care va avea loc' in Israel in valea dintre Megida §i ruinele vechiului ora~ Mesgidda. Din aceasta cauza. 4. cap. ~i va pune in umbra tot ceea ce au dat conduciitorii politici. 3. uilde toti merg.sau. punctul culminant al desta~urarii unar evenim~nte de importanta mondialii. este condi!ia "alegerii". Martorii talmacesc astfel spusele biblice: cere' cere~ti = ingerii. 1). de la potop la a dOl~a venire a Domnului (1874). va fi 0 restaurare sau rcstabilire a lucrurilor a~a cum Ie-a mcut D\unnezeu la inceput (organism). blindate. toti cei morti pina la anul 1914 sint numad~'SQIrmolenta.supravietuitorilor (bineinteles numai iehovi~ti) 0 imensa bucurie ~i va avea loc "ra:zboiul zilei celei mari a Dumnezeului atotputernic". lumea a fost condusa de ingeri (II Petru III. La marea conflagratie vor participa toate natiunile. In Biblie. Omul este 0 simpla fiin!a cu ratiune. Iehovi~tii sustin ca dupa Razboiul uniye'f$a\ din Annaghedon (Bar Maghedon Muntele de 1a Megida). Dumnezeu nu are inceput ~i nici sfir~it. . a~a cum a tacut Iisus. Viitorul universului. 5. lumea a fost sub conducerea satanei. Nu exista suflet nemuritor. 6). XXVII. In vechime. Pentru Bristos insa. pamintul intreg va fi eliberat de sistemele politice.) iar Mesgidda va fi cel mai impOliant PlUlCt strategic: Ora~ul Mesgiddaconstituie un dublu simbol: lupta dusa in scopul infringerii du~manului ~i glorioasaYictorie ~i pacea care va urma dupa aceea. 2. II. 'Pacato~ii . amortiti. Acest razboi va fi u1timul din 1ume ~i-i vor supravietui numaiiiehovi~tii.ll:jnceput in 1914 = Venirea lui Iisus. Invierea. a avut loc numaiin duh. == Odata cu victoria. iar cele de dedesubt = mortii CPs. Totu~i. iar locul iadului in Noul Testament trebuie inreles simbolic.l 0). trupele motorizate.FENOJ'vfENUL SECTANT DE-A LUNGUL TLvlPULUJ 53 Tatiilui. cele paminte~ti = cei ale~i. spun iehovi~tii. Victoria va produce tuturor . atit de necesara. cele care sint au fost impuse. aeriene. in care unii conducatori politici cauta sa se impuna cu forta.. care lega Asia de Africa. 6. Nu exista nici 0 sarbatoare. spun toti iehovi~tii. este nemuritor.1a trezire vor fi nimiciti: "Plata pacatului este moarte{(Rom. oamenii (iehovi~ti). Sufletul omului dupa moatie doarme: "In numele lui Iisus tot genunchiul sa se pIece al celor cere~ti ~i al celor paminte~fi §i al celor de dedesubt" (Filip.~eol" inseamna monnlnt. Nu exista iad ~i nici chinuri vqnice. 7. pina in zilele noastre. Dumnezeu va folosi ~i el forta ~i va realiza pe pamint sc()pul. rachetele intercontinentale. depinde numai de rezultatul luptei dintre cele doua forte in conflict. Nu exist a nemurire. in apropierea celebrului Ierihon (Isus Navi.1a inviere" . Mesgidda era a~ezat pe un deal ~i domina 0 imponanta ~osea strategic a.. pe pamint va incepe impari'itia lui Iehova. de la 1874 p~. Invierea este un dar deosebit dat de Dumnezeu celor ale~i (iehovi~tii) ~i ascultarea (de secta). va urma 0 pace de 1000 de ani. In fine. VI.zic iehovi~tii. Cll toate fortele lor interne (forte navale. VII) descoperit in zi1ele noastre. 23). etc. de la creatiepma"la potop.

ci ~i "in fapta". nazarenii) sau pocaitii sint"un ordin.. substratul ~i manifestarile 'antisociale ale acestei secte pentru a ~ti cum sa aqioneze ~i sa se fereasca credip. cu forta armata de temut. "trairea in fratietate". Influenta iehovista a depa~itlirnitele religioase trecind ~i in domeniul politic. ci fac juraminte . S-a nascut 1ntr-o familie cu conditil'de trai modeste. ca sint impotriva organizarii sociale ~i oricarei aqiuniculturale. I. ~ all avut conducatori insHiriti ~i aventurieri recunoscuti. in comunitati truditoare. Ei se pretind ~ dupn propria marturie ~ reprezentantii "traitorilor curati" din pustia lordanului ~i Sinaiului ~i urmeaza lara gre~ pe Iisus nu nmmii in cuvinte. Ajungind tesiitor in ora~ul.ca ~i credincio~ii acesteia. lipsite de educatie ~i de 0 formatie. trebuie sa cunoasca originea. copilaria in Domnul. multi creduli I-au unnat. 3.ledau fratii ~i surorile. avind legiitura cu diferiti clienti. fiind tot atit de nocive vietii sociale cit ~i cultelor religioase. De 111icavea inclinatii mistice. din Nazaret.cultural-~tiintifica.Qvi~ti au fost insu~ite de asocialii fasciste sau revan~arde ~i mai ales de "inteme~<1torii" lllUi fals mesianism al zilelor noastre. un grup dubios cu pretentia "supunerii" lor lui Iisus Nazarineanul. Nazarinenii sau urma~it Domnululin "pustia" lumii. obscurantismlll se implete~te cu erezia ~i superstitia ~i imprumuta manifestarile fanatismului: lipsa de educatie religioasa san fa}sitatea acesteia (exagerarea lucrarii harului ~ sola gratia ~ san predestinarea-destinul): Toate acestea au lacut ca adeptii sa imprumute conceptii stri'iine Evangheliei. Li se spune "podii!i" pentru pretentia lor de a pune labaza oricarei actiuni "nevinovatia". In secta respectiva. Istoric. Ei nu numai. de infiuenta nefasta a "profelib" iehovi~ti.Basel. Cll 0 dezvoltare comerciala avansata ~i mai ales Cll 0 flota puternica. nu IiSlt~. iar la adolescenta a inceput sa aiba "viziuni".mtre ei pentru "a sluji Domnului o~tirilor" ~ Iehova ~i "a nu se supune statului".54 CALAuzA CRESTINA Nooivitatea sectei iehoviste '~l detenninat multe state sa scoata acest cult violent in afara 1egii. Daca sectele dizidente organizplein tari industrializate ~ in state cu un potential economic ridicat. Unele conceptii ale profetilor iep. ci celui nascut nevinovat. Hristos Mintuitorul. A frecventat ~coala primara ~i apoi a fost dat la meserie.~' Slujitorii Bisericii stramose~ti . '0 comunitate a celor nazirei.comUIlifatile de "pocaili" sipt simple. Cum unii nu-~i explica aceste fenomene maladive. bolnavicioase. crescut lara pacat cate a practicat nevointele in pustia Iordanului. Regulile acestei "pocainte".~i6~ii ~i mai ales tineretul. exemplu-n neprihiinirei. ora§ de traditie in Elvetia. a~a cum "pocaitii" ~ nazireii traiescin p'ustia acestei lumi. ~ Nazarinenii (nazireii.povestindu-Ie "traiul lui in Donmul". justI'ficind credillta cu anllnturi cere~ti ~i "scrisori" sllpranaturale. 1. indeosebi Anglia ~i SUA. Gruparile "nazariene" se nasc in medii de bresle. Parase~te breasla ~i dore§te sa incerce . ~ Intemeietor ~i prcifet este socotit loan Iacob Wirz (1778~ 1858) . Wirz a inceput a~$i mari grupul adeptilor sai ~i a face lecturi biblice cu comentarii "inspirate" de duhul cel de sus. lara mijloace deosebite de propaganda.

iar ereziile gnostice. deosebita de cele existente. aineeput sa a~teama in scris ceea ce "Ii dicteaza" in pana Insu~i Sf.influen!ele dochetiste ~i spiritist-teozofice i-au modelat "Comuna nazarineana".Dad "noua Biseridi". "visele profetic y... Datorita "vedeniilor" sale. ca apoi sa devina violent. in care il anun!a ca evangheli~tii Matei ~i Marcu n-au putut in!elege pe lisus~i n-au scris cum trebuie ~i iata ca a sosit timpul corectarii ~i ca adevarul sa fie imbriiti§at de Biserica cea noua. influen!a anarhica a sectelor din SUA. iar "nazarinenii" s-auimpra~tiat. posesiv. fonneaza commlitatea: Comuna nazariana.. Din aceasta comunitate. tesatorul din Basel. Ca 0 precizare la cele de mai sus: loan Iacob Wirz s. 3) Epoca continua.s.intemeiata de Wirz se . Atunci a fost statuit sa ramina la vatra. Wirz. . Duh. "s-a dezbracat" de trup ~i numai dupa aceea s-a inal!at laeet. l11ul1citor. pina la 22 februarie 1826. comunitatea nazarineana. a vrut sa se sim. Halucina!ia continua. Mi~carea lui Wirz are un caracter de revolta.'Tot "rapitul in duh" Wirz devine noul "dogmatist" aratind ca Impara!ia lui Dumnez¢u are trei epoci: 1) Epoca Tatalui care cuprinde perioada tocmirii tuturor pina laI1St!. ofi!erii I-au luat in ris ~i au cerut sa-l intemeze intr-un ospiciu. Pentru a justifica chemarea profetica.dupa propria marturie. Dupa "profet". din partile negative ale mi§carilor religioase ale Europei sec. "profetul" i~i alege uceni<. De aceea.. loan Iacob Wirz sus!inea ca Dumnezeu i-a trimis duhul preo!esc al lui Melhisedec. a primit 0 scrisoare din cer de la Apostolul ~oan. XIX. 2) Epoca de glorie. " (Fapte XXIV. dupa ce ~i-a luat ~i ramas bun de la Apostoli." il stapinesc. ca sa intemeieze 0 "Biserica noua". Astfel. dupa moartea sa (1858). Organizarea sectei. Dupa ce "a vazut" totul.!PULUI 55 o cariera militarii. 5). . Wirz este posedat "de duhul" ~i Incepe a "corecta" gre~elile refonnatorilor ~i a completa Evangheliile. cu 0 doctrina total eretica. compromise ~i pacatoase. respectuos. ~i-a gasit ecou in imagina!ia bolnava a "profetului". Sfinta Treime . neocrotit de Evanghelistul loan ~i nei'l1grijitde .fcida."epoca Duhului sau epoca "noii Biserici". a Fiului. La Inceput a fost un om pa~nic. A~a se face ca ~i-a dat duhul intr-un accident neelucidat. l1-a avut urma~i. Credulii-adep!i s-au grab it sa-1 declare "profet inspirat" ~i 0 multime de surori secretare s-auaratat dispuse pentru a primi ~i a transmite "descoperirile" cere~ti.!re". sustinute de stat ~i izolate de credincio~ii pocih!i. a inceput sa "comunice" Cll lngerii ~i ace~tia sa-1 duca sa vada pe DOllliml. s-a retras in locuri aSClmse de pe lirlga Lacul Ghenizaret. poruncitm.ipentru a da lumii 0 noua credinta. ca ~i loan in Apocalipsa. Din "inspiratie" ~i din "scriso. secta s-a destramat. In disperarea sa.-a inspirat din Inceputurile activita!ii unor reformatori.fra!ii ~i sm-orile" sale. "Revelatiile" nu mai contenesc. straine de Dlllnnezeu. Intors la vechea indeletnicire. Totodata. Wirz afinna ca in 1850. "Profetul" noii Biserici avea dese crize epileptice dliblate de 0 pronuntata schizofrenie. In acela~i timp. Wirz a mai "aflat" ca Iisus dupa inviere ~i cu zece zile inainte de Cincizecime. Apostolul Pavel "l-a rug at" sa-I continue activitatea "ca ~ef al partidei nazarillenilor.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL T!J. N-a avut familie. pe la 1830.inmonnintase odata cu el. parasit de Domnul. neprihanita. totu~i concep!iile sale s-au transtnis.

Mai l11arii sai il exclud de Ia amvon. care este "Comnnitatea nazarineana". Luase contact cu ideile batrinului intelept Wirz din Basel. in preajma Pa~tiloranului 1825. tot din E1vetia. casocietatea este 0 greutate.fralilor ~i surorilor". Era satul de viata ~i de cerin!eIe ei. nu-I interesa filnilia.CALAuzA CRESTINA nu exista. Raiul ~i iadul sint promisiuni~i amenintari. Casatoria . doar a le~inat pe cruce ~i de aiei se inspiri'i multi seetanti~i eretici mai simpli. . Samuel raspunde ea Biserica este 0 "eoncubina'i 'a. incit credincim. familia in general. Dar Samuel treee in 1832 la baptism. De$i era descumpanit moral. Din cauza dereglerarilqr. Noul eonducator ataea Biserieile ofieiale ~i confesiunile cre~tine ~i prin Cinei scrisori definitiveaza "doetrina" noii eomunitati. destrabalare. i s-a "ararat" insu~i Dumnezeu. Multi dezechilibrap il apreciaza. eel ce nu se l11inje~te nu prime§te nimie de Ia Stat. este un pacat. legaturile fire~ti punindll-1e pe seama. Imparatia cerurilor. care eocheteaza §i de la care prime§te plata. Nesimtind voca!ia pentru teologia 'calvina. con sum de bauturi a1cooliee etc. ca ~i iadu1 cel mai de jos ~i seri~nirea dintilor sint propagate de seetanti in eulori foarte vii pentru a impresiona pe eei ee aseulta .. din dorinta parin!ilor. iar omul 0 fiinta riitacita plina de toate nelegiuirile. sint seandalizati eredineio~ii. Wirz neaga orice forma de easatorie. 0 necredinta ~i obstacol in ealea Domnului. iar eelibatul este cea mai inalta fonna a "pocaintei" ea ~i casatoria in DOlmml..Jui psihosomatice.: n-a murit de tot. Totu~i. Se sesizeaza"cardinalii 9i pastorii din Elve!ia. 1. fiindc§. Dar. a inceput sa spuna ca viata n-are sens.la rigorismul refonnat 9i lnclina din ee in ee mai mult spre praetiea baptista ~i spre pietism. de aeeea se cere 0 noua Biserica. planuia chiar sinueiderea. acleptii au inceput sa se retraga ~i sa se organizeze in "comune" nazareie. indemnindu-l la 0 viata curata. egoismului ~i distrugerii dintotdeauna.:ajunge pastor calvin in Basel. Inca din studentiei~i ararase rezerva fata de unele eoneePtii ealvine. Dupa ee trece prin eduea!icipruneiei ~i termina ~eolile de pregatire generala. Datorita acestor concep!ii. 2. Adevaratul organizator ~iideolog al seetei este soeotit insa Samuel H Frd!ic!z (1803-1857).ai carui aderenti-rataeiti revin la Samuel. Intr-un moment de criza. Ti111nd eont ~i de spusele "profetlllui" Wirz. Samuel apuea ni~te drumuripericuloase: distractii ieftine.• 56 . diavolului ~i slugilor lui.. a~a Cllm marturise~te. Samuel Frolieh se tragea dintr-o familie cu veehi traditii mozaiee ~i inclina!ii eOl11erciale. iar femeia era socotita intruchiparea rauIui. nepatata..lii sai 11 apreciau pentru arta sa predieatoriala 0i zeIul pastoral.Stramo~ii sai se "eonveliisera" la cre~tinism ~i odata eu aparitia ealvinismului au imbrati~at conceptia ~i rigorile aeestuia. Multi eiedilleio~i ealvini I-au urmat ~i astfel intemeiaza 0 "eomuna" eu 39 de aderenti pecare ii boteaza din non prin scufundare. indoindli-se de eonceptiile inainta~ilor sai. in ealitatea sa de pastor. Renunta. statului cu. toti nemultumitii se "reboteaza" ~i intra in organizatie. s-a inseris:la Faeultatea de teologie din Zurich ~i apoi Basel. Chiar marturise9te aderenta Ia baptism. Tenninind studiile ~i batjoeorind tineretea. astfel "pastorul cel adevarat" intemeiaza Comuna nazarianCt. Iisus Hristos a putut invia. Samuel avea eon~tiinta datoriei fata de profesie.

Cenad. fete sdipatate.. omul care. ceea ce impresiona l11ul!imea: "ell. inainte de profetul Wirz (1858). sinteti astazi linga mine". (Luea I.. pm1izanii lui Wirz ~i Frolich s-au'numit nazarineni. nu au pastori 'Ii nici . Meseria:. cit :. urma~ul lui U. A~a se explica fenomenul raspindirii ~i la maghiarii din Transilvania... nemultllmi!i social. un sot"af~ctiv ~i un tata grijuliu :. Nu sint organizati.i se stabile~te in Alsacia. Din casatorie au rezultat doi copii. Samuel declara.edinti". Eu ma intrebam daca trebuie botezati copiii (in parohia unde fusese. EI.. dar au fost interzi~i prin lege. "Pocaitii" sau nazareii nu trebuie confundati cuadeptii Cultului cre'itin dupa Evanghelie. Samuel Frolich a mmit in floarea virstei (1857). daca atunci Domnul ar fi fost om sau daca ar fi gindit ca un 0111. EI. in Biserica noua..tinuJui de astazi. spunea Frolich de la amvon. Intrucit'h~a depus juramintul.. i9i marturisea pacatele public.. De fapt.i vi:~!a de familie este mult mai aproape de chemarea firii :. in Bihor.p01nunitati.. in predica. alqi dintre ...i da sea1l1a ca totu:. ma putea srarima ca pe un ulcior... Credincio~ii bigo!i. EI refuza sa depuna juramintul in biserica pentru casiit()~ly. sint ni:.te grupari putin numeroase in frunte cu "pre:..~i astfel secta a patruns in ci'teva tari ale Europei printre care ~i Ungaria. eel 111 conflict ell societatea. publjc. din destrabalatul de alta data. Leutwyl) ~i voi.i se casatore:. .{rati" mai eu autoritate. Dupa 1832 nU1l1ele sau ajul1ge pe lista "misiol1arilor" ~i Societatea Cll acela9i mnne din Anglia Ii ofera lui Samuel prilejul sa cutreiere Europa. Intr-adevar. Din experienta capiitata. pocaitii au piitnms mai intii in partile Aradlllui. dupa spusa biblica "nazarinean" se va chema :. Bekes etc.i sprijinitor Impotriva patronilor. Ideile sale au prins contur in lumea celor dezmo~tenit~·.te cu 0 fosta Co~ega :. Citiva fanatici l-au urmat ~i multi dintre adepti s-au asociat Cll "fratii" boe~ni. Este nevoit sa paraseasca Elvetia :. da raspuns necesar cre:. ~i la unele familii mixte din nordul Maramure9ullli..i sotia il unneaza ~i Samuel devine.i admiratoare a lui. i:.. in Ungaria. ca Biserica (catolica ~i refonnata) este un pericol al pocaintei din '~<1uza 1cgaturii ei cu statuI. ca oarecind Augustin.. Zwingli.i aceasta datorita afectiunii sotiei pentru el :. Multi studenti straini aflati la universitatile elvetiene I-au audiat pe Samuel. Ura lui Samuel ilnpotriva statullli s-a marit. StatuI elvetian a declarat copiii nelegitimi.. Totu~i "pocaitii" i~i due existenta la umbra cultelor neoprotestante. vai mie. dar Biserica "eea noua" n-a putut fi recunoscllta de nici 0 societate :.alta bautura ametitoare .. .. totialergau spre "Comunitatea lui Samuel".in 1l1inia Sa.FENOMENUL SECL4NT DE-A LUNGUL TlMPULUI 57 Sec'!a a Iuat proportii. totu:. l]nii s-au grab it sa-l numeasca "refonnatoml adevarului". . tineri deceptiona!i.i pe pastorii confesiunilor protestante socotindu-i slugi ale diavolului. La noi.ii din breasla lui Wirz il declar'a "mingiietorul saracilor" :.. 14). ~i in ziua de azima inspaimint cind ma gindesc la acel abis de pacate in care cazuscm ~i care ma inghi!ise.i nici un st~t din cauza pozitiei sectei.i "nu va bea Yin liici ..i admiratie'ipe care ea 0 avea pentm zelul lui. copiii de atunci. Avind existen!a asigurata ataca atit Bisericile istorice. Ot.

eonsul11at~dlor de bi'iuturi aleoolice. Duh" (Fapte II. Conceptia despre mileniu este confu. "Cllltul" ~i manifestarea "evlavier". pe baza doctrine! nazarinenilor. 38). tv. 4) Cei care nu sint renascuti. Nazareii sint amintiti atit de Sfintul Irineu. Pocainta. tu frate etc.00). deoarece copiii dupa ee primese botezul nu mai potpaciitui. la virsta de 7 ~i 14 ani. Copiii ajung la fericirea raiului ~i n-au nevoie de nici 0 invatatura. radio. dad simte ilul11inarea Duhului Sfil1t. fie dupa adventi~ti ~i penticostali. 2.'ca un om pacatos. Este interzis juramfntul. 6. fie dupa russelli~ti) . vorbirea murdara. Rugaciunea comuna se face mai ales dupa masa (orele 18. Ei se adreseaza eu: tu.5Lai gruparii lui Teuda (Fapte V. nu depun juramint de credirila etc. a:rttmrind pocainta. cifiecare poate vorbi. Alte punete sint comune tuturor eonceptiilor sectante. 36). 4.Se citesc texte ~i se predica pe rind. Ei justifica aceasta "pocain}i'i" prin spusele Apostolului Petru: "Podaili-va. etc.58 CALAuzA CRESTINA PUllcte doctrinare specifice "poGai/i/or u. cine il accepta nu mai poate pacatui. 3) Numai cei renascuti primesc botezul in 111bdvalid. Sint doua categorii de credin/a. in c01l1l1nitate. onomastiei). confuzie intre vocarie ~i zel profesi onal. ca intr-adevar cultul nu poate fi decit ceva ascuns. Conceptii1e lor sint sincretiste:. elt ~i de Sfintul Epifanie de Salamina (+ 403).De~i le-a plaeut sa se intihlleze poeai!i . Botezul nazarinenilor este salvator.comunitatii ere~tine. este suficienta ragaduinta: nu depun juramintul rniiitar. 2) Cei care nu s-au renascut sint supu~i puterii satanei . . . cei care freeventeaza adu~larile ~i se pregiitese pentru a primi botezul. Viata pcirticulara trebuie sa fie lips ita de de~eliaeillni lumqti: interzieerea distractii10r. excluderea fllmatorilor. 9. Ii se potrivqte de:i}l'lmirea de nazarei. ~coala ~i to ate mijloacelede educatie n-au nici un rost. A~a cum inainte de Iisus Hristos a venit loan Botezatorul. Excluderea din eOl11unitate este absoluta. oprirea vizionarii fi1l11elor sal! mersul 1a speetaeole. 8. ca ~i in casele de adunare ale bapti~ti16r. nu fac parte din Biseri~ca lui Hristos. sociale. atitudil1ea cOl1damnabila ~i imbraciilTlintea necuviincioasa etc. Este interzis adep!ilor folosirea mijloacelor diavole~ti: presa. ··11hpotriva ereziilor. Wirz spunea. nu depun marturie pentru clarificarea adevarului. urma. a) prietenii 9i prietenele. Aee~tia erau 0 seeta violenta din primele veaeuri cre~tine. caci madularele trebuie sa fie toate reil1l1oite.. de la' bvel1imente familiale (botez. Din aceasta porunca decurg u:ririMoarele obligatii: I) Nimeni nu poate crede in lisus daca nu s-a recunoscut mai intli. Nu exista vocarie ~i predieatori ale~i.. 3.nazarieni.2:ii:(calculeaza cum Ie convine. 10. nu admit razboiul de aparare ~i interzic adeptilor sa puna mina pe arma. praetici baptiste ~i rigorism calvin. 7. ca foarte periculo~iJ . tot a~a trebuie sa vina credinta ~i apoi predica. 1. in naivitatea $ir~tacirea sa.idei gnostice ~i maniheice. abtinerea de la cintece de lume. nunta. de aceea celelalte bist-rici sint institutii pur omene~ti. ~i sa se boteze fiecare dintre voi intru numele lui Iisus Hristos spre iertare~pacatelor ~i veri lua darul Sf. rara reVel1ire. . b) "Fratii ~i s LJrorile" sau eei care all intrat in fal11ilie. sora. 5: Toate institutiile publice sfnt loca~uri ale lui antihrist.

cit ~i curio~ii ~i credulii se saturasera de atitea antecaleule. de aceasta data . Numele eelui botezat . a incheia un and'e Truda.. Ie-a tradus in limba franeeza ~i germana ~i a dat la iveala. pocaitii sub orice masca religioasa s<liicultura s-ar ascunde pot fi u~or descoperiti dupa pozitia lor impotriva Bisericii. fara alta senmificatie. Dup[:ce Samuel Henri Frolich a facut 0 vizita in Anglia.m . Seceratorii sau "cre~tinii" ultimelor zile. a sfiqi ell aria. exemplecu munca viei. la stinga. adeptii stau eu capetele plecate. in organizatiile religioase. ell apostolii. altelecuobiecte omamentale ~i mai ales ceasul care bate in ritmul meditatiei. fratii cu prietenii. a cunoscut Cartea de imne a bapti~tilor evangheli~ti din care a selectat citeva cintari.?vlamona. au fost tocmiti lueratori pentru a secera eeea ce au semanat al!ii. rugaciuni pentru cei morti. 1. Seeeri~ul este apogeul ~i cum lumea. Cina este 0 gustare simbolica. a~teptind "inspiratia" Duhului §i impreuna-cintarea inimii. dupa calatorii "misionare". in anul 1855. Rugaciunea este in gind. chemarea la respeetarea postului ~i a unOr ceremonii de destindere . Propaganda pocaitilor este fara efect acolo undepreotul. d. Ingerii aduc inaintea lui Dumnezeu faptele ~i rugaciunile omene~ti din. Simbolmile. Duminica este zi de adunare. la Londra. Tot Samuel Frolich. Ei prezinta un real pericol social prin stoparea aptitudinilor la c()pii~i frinarea dezvoltarii intelectuale la tineret. In concluzie.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 59 potflVlt unei "descoperiri" ce s-a facut "profetului". 3. a fixat "savir~irea" cultului Duminica dimineata~i joi epe alocmi miercmi). .. Rinduiala esteistricta.. ziua respeetiva. fiindca atit adeptii. este ~i un factor pozitiv pentru incurajarea culturii ~i indemnul parintilor sa trimita copiii la §colile de toate categoriile pe care statuI Ie pune la dispozitia tuturor. este uncimp de holde. binecuvintarea bucatelor. Prea multi erau intoxicati de veninul §arpelui bogatiei .noutestamentare. caleule ~i postcaleule ale "venirii" lui Hristos. pentru a pune capatatitor preziceri de "veniri" ale Domnului singur. Dupa treeerea la seeta a fostului preot catolic Lindl. De asemenea ~i Cultele neoprotestante au datoria!§i obligatia sa dema~te organizatiile dizidente ~i sa aqioneze pentru combaterea fenomenelor morbide care se pot ascunde uneori la umbra recllnoa~terii functionarii~i organizarii legale a comunitatilor acestora. Sarbatori deosebite nu au. Cu tot refuzul culturii ~i rezultatelor ~tiintei. 2. rara nici 0 discriminare.0 l1111ltime vida" de conceptii advento-penticostale justificate prin texte.se comunica" de Sfintul Duh. la botez. nevazut ~. acesta a introdus in intnmirile pocaitilorinvocarea sfm!ilor. sarutarea in adunari . astazi au case de adunare impodobite. sectei: a secera. cimpului. Noua haifa a Siol1ului. a distmge. unele cu tablouri cu subiecte biblice.Secta secer5torii sau ere~tinii ultimelor zile este alt spechTl al ri"itacirii religioase. In ultima vreme. 3 imprumutului. Lumea se industrializase. surorile cu prietenele la dreapta. stahiltri ~i culturii. sint destul de rudim(:ntare...'trebuia 0 "noutate". pe linga misiune. pildele pastorale.a. Aspectul fulgerator ~i revan~ard de "seceratori" a fost foarte binevenit in lumea credintelor" eelonnoi ~i advente. nu mai rostesc nici 0 fOD11Ula. a da foc paielor. in duh. dupa Scripturi. a sl11ulge. Botezul !ii Cina. Aceasta titulatura ispititoare de "seeeratori" arena scoplll violent a1. 4.

Cu tot sprijinul "holdelor" de pestegranita. . seeeri~ul. de~i inregistrata de vigilenta religioasa a Europei. Ei sint ultimii "angajati". dovada ea erau totu~i destui aderenti.a s-a incercat ~i prin aceasta secta a se face 0 bre~a in unitatea spirituala ~i nationala a romanilor de peste Carpa!i. se pot desprinde unnatoarele: 1. rostita de Domnul pentru ei. Pastrind fondul doetrinarde teama ~i cutremur pentru "infrieo~atul juder. A§a se face ca ullii interesati ~i curio~i au aderat la aceasta gmpare. lainceputul primului razboi mondial. mai ales din foile lor volante (care au apatut in 1imba maghiara ~i in limba romana).e au fost una ell romanii de pretutindeni. . Ei se socoteau superiori inainta~ilor ~i originali in "ehemare". Secta seceriitorilor a fost..Secta seceratorilor. sub influenta unor filozofii reactionare. 1942. care vine la Timi~oara. muniti "pastori ~i intemeietori"·. R{lspfndirea. Si iata ea apare un aspect pe care omul modem il neglijeaza: agricultura ~i mai ales. Dupa 1924. totdealma. obscure.60 CALAulA CRE. Secta a aparut in mediiadvente. S-a raspindit in imperiul austro-ungar. Torok n-are succes printre romani. dar doctrina lor era cu totu1 alta. Seceratorii la incepnt pareau ca sint 0 dizidenta baptisto-adventa. 1-16). . in care s-a revarsat daml vorbirii in limbile "cele adevarate". intre romanii ortodoc~i. secta seceratorilor. parabola Lucratorilor viei (Matei XX. Sint "cIT~tinii" duhului. din Budapesta. ciudate ~i nastru~nice puncte doetrinare in raport eu celelalte seete. . Al~xandnt Torok. seeeratorii. Sint angaj~ti "in seceri§" maghiarii Ladislau Veg §i loan Benedek. totu$i s-a prins la unele familii mixte.· Ei au activat citva timp in partile Bra§ovului. ultimii ale~i.>TlNA pentru sufletul omului nu mai aveau trecere la "credineio~ii" adventi. Dupa eel de al doilea riizboi mondial nu s-au mai semnalat cazuri nici chiar intre maghiarii din Transilvania §i Banat. Din date Ie unor monografii. caI. exercitind meseria de rotar ~.interzisa de statuI nostru in 1929. probabi1 in Gennania. dar care n-a avut trecere la romani ~i nu s-au inregistrat adepti printre credincio~ii ortodoqi. un sincretism ambiguu. ea de fapt toate secte1e. COl1cepfii specifice. a~a Cum arata Apostolul Pavel ~i tahnaeesc "cum trebuie". invitati sa secere ceea ce ausemanat a1tii. EI dorea sa infaptuiasca 0 Uniune sub numirea de "Seceratoml".c. n-a avut adepti. Concep!ii religioase difuze ~i confuze. inclusiv in Transi1vania. are cele mai curibase. 0 invii!atura de credinta ce produce ilaritate.' Cunoa§tem initiatoml. N:a reu§it sa organizeze a~a ceva §i atunci se reintoarce la Budapesta (1924). raspindind foi volante litografiate sub titlul: MUl1citorii seceri~lllui. au a~teptat startul: "ineeputul mileniului 1914 iar dupa 3 ani ~i opt llUli au inceput "aetivitatea". ducindu-~i existenta sub paravan baptisto-advent ~i iehov.Desigur. c. Este clar pentru oricine. angajat de Domnul. 1918. In cifre. a cazut victima un mbldovean din Bacau. . Centrul de propaganda a fost Bra§ovul. noii cre~tini adventi "angajati" eu ora. Gheorghe Munteanu.idii1du-se drept "Mare seceriitor". cum n-au avut niei alte culte neoprotestante. dar ci~tiga citiva aderenti maghiari dintrebapti~ti §i adventi~ti.

Straja a II-a de la 1585-1710. deei 24 ore. indiferent dnd au intrat in lueru §i ee an lueral.. cit ~i cu "lumea".at in.tii justifiea religiozitatea lor pril1iZ01area de lume. iar o straja de 3 ore. Pentm ere~tinii seceratori. care eu timput s-a transformat 1ntr-o 1J. §omaj ~i "eadre1~ealifieate" ale adventi~tilor. pentm a cerceta via Domnului. calculatori ~i.UOOO : 24 = 41 ani ~i 8 !uni. . a venit potopul§i a intJ. inreleg nu numai limbile 0l11ene~ti. 4. noaptea 12 ore.. Dupa 600 de ani de la na~terea lui Hristos a venitpotopu! de natilmi.diferite ealificari. cunoscuta sub numele de betanism. ci ~i pe chiar ce au spus ~i au gindit patriarhii§i reformatorii de pina la ei. ~i cum ziua are ~i noapte. Straja a III-a de la 1710-1835. considera!i paci1to~i. grea. din Palestina bibliea. epoea lueriitorilor serio§i: ce. ea ultimii tocmiti sa controleze ~i sa calculeze exact intrarea in via Domnului. . proferi §i mileni§ti. 0 ora va fide.a ineetat deluvillJ (eatasIrofa). Betani§tii se eonsidera sueeesori ai popornlui ales ~i pe acest temei refuza oriee legatura cu ceilal!i eredincio§i. Betani~tii sau refonnarea Bisericii reformate..500 = 1460) ~i atunei rezulta anul 1460.eare religioasa anarhiea. la sunetul trimbitei! 2 Sint cercetatori ai Bibliei. Potopul a tinut mai mult de 1 an.. pe Hristos (I Petru Ill.pe~tm lueru in via Sa. Or. adica 83 de ani.etatori §i calculatori. fmpartito in straji. La virsta sa patriarhala de 600 de ani. 960.. dupa ealculul advent luat de la profetii'~xiliei (600 + 360 = 960).asemenea. vizionari. cit dureaza aceasta zi. Betani:. adica eu soeietatea. pe ultimii ere~tini sa sec ere ceea ee aUsemanat inainta§ii.pel'ioada inmu1tirii lueratorilor: anabapti~ti.Biserica reformata ea de aItfel toate eelelalte a fost framintata de-a lunglll exiqtentei sale de diverse emente religioase §i eoneep!ii teologiee eontestatare.8 luni = 125 ani. anul 1918.FENOMENUL SECTAl'iT DE-A LUNGUL TIA1PULUl ~i 6J daca sint cuprin~i de glosolalie. 500 de ani: (960 -. a prelnchipuit. . bapti~ti.ziua fiind soeotita an. §i c1ndirlcepe ziua propriu-zis. care~j~al. ea unnare a influentei teologiei liberale. Ace~tia au fost gmpari in ni~te "straji" pe care le"inspecteaza" scceratorii. "siguri". astfel: Noe. . nll este obi§nuita. dupadenumirea loealita!ii Betania. aeeasta zi (an). 2. menoni!i §i multi alti lucratOlieu. deei cind Noe avea 601 ani. 3 x 41. "Seeeratorii" eu uneltele lor se pierd in aria p~tlvei tuturor seetelor . in "calculul" stl.li:. dud "i-a prins" Ceasul al 12-1ea! Aeest eeas al 12-lea. au intrat in vie. 3. este anu! (ziua) cind Hristos "a tocmit".Hr. deei 960 d. Cum ziua este de 1000 de ani. studenti In Biblie. de.J lasat amprenta pe una san pe alta din aetivitatile sale. L StrajaIde la 1460-1585 ~i cuprinde timpul "lucratorilor" Refonnei toemiti deHristos.n. Ziua are patru straji a cite trei ore fieeare. dupa atita a~teptare. $trgja Cl IV-a de la 1835 la 1918. dupa spusele Scripturilor. lucratorii pentru via Sa. fieeare an dupa 600 inseamna 360 de ani . A~a de exemplu. deei plna in 1918. Dar aee~tia n-au luerat decit doua ore. corabie la ponmea Domnului. care eonstituie cele cere~ti ~i . La plata (mileniul) acqtia vor fi rasplatiti deopotriva ell ceilalti lucratori. in sinul Bisericii refonnate se dezvolta un puternie curent pietist. la inceputul seeollllui al XX-lea.ceri'itorilor a adus. perioada de ineeput. 5.programatori. eu ingaduinta Domnului. 18-20). ci!':ste de 1000 de ani. trebuie impartita in dOLla..

n.). al XVIII-lea 9i propaga necesitatea stimnlarii 9i reinnoirii permanente a sentimentului religios prin intennediul bibliei. Mi~carea lui F. Adeptii mi~carii betaniste se intituleaza mo~tenitori ai poporului ales. '-B'etanismuli§i are radacinile in SUA.. ma voi stradui sailnpiinesc tot ceea ce este pe p1acul Domnului ~i voi cauta sa traiesc 0 adevarata viata cre§tina .0 ragaduinW' prin care se obligau sa-9i dedice intreaga activitate cauzei lui Iisus. Dr. Curentul pietist a aparut insa mult mai. 4. ci nUl11af'iriitia1e1e c. recomandata in afara Bisericii).tii maghiari revan§arzi ~i $ovini..62 •G~"'LAuzA CRE~TINA calea spre mintuirea sufletului: In acest sens invodi Evanghelia lui Luca (X.11urhea 9i cu cei din afara Bisericii" (betani9tii n. Kecskemety redactase §i 0 revista cu continut religios numita "Mica oglinda" (Kistiik6r). care. I Originea mi~ciirii. betanisll!iul este insotit de manifestari sociale retrograde. publica a pacatelor. 3. publica' totu~i artico1e citite cu mult interes de pieti. sprijinindu-se pe invati'iturile de baza ale calvinismului. " . Intrarea in aceasta comunitate se racea printr-o ragaduinta al carui text era diferit de la 0 comunitate 1a alta: "FagiiduiesG domnu1ui meu Iisus Hristos ca. pentru credinta ~i evlavia ei. Intre obligatii1e lor intra: 9i marturisirea deschisa. Pentru Iisus 9i Biserica shHDeviza practica.Budapesta. Patrllnderea In Romania. Klarc' s~a organizat ca 0 comunitate a tineretului "crestin" 9i s-a raspindit initial in SUA.E. Betani9tii considera daunatoare mintuirii legaturaC1. in sec. acestea erau dini'Betania.. al caruipteCllYSOr a fostpastorul F. de§i oficial nu era organul mi§c5rii. Klarc (1881). 2. pre cum 9i in India.editia 1977 . Federatia betani§tilor 9i-a prop us patm scopuri principale: 1. define§te betanismul astfel: "Mi9careabetanista esteacea orientare religioasa din Bisericile protestante. motiv pentru care excIud dintre ei pe toti ceilalti credincio~ipe care Ii considera pacato9i. NOlla doctrina. Activitatea cre§tineasca in numele lui Iisus. tragindu-9i invataturile din curentul pietist' "The Christian endeavor Society" (Societatea persistentei cre9tine). aceasta fiind considerata 9i ea 0 cale spre mintuire. In tara noastra acest curent prinde radacini la refolll1atii maghiari din Transilvania dupa ce aVLlsese succes in Ungaria intre 19131918. 3840). Cll sedilll 1a Cluj. impune credinciosului origuroasa viata asceta. in care Iisus lauda pe MaT~a5'sora Martei. Intreaga federatie se considera 0 Comnhitate de har a tuturor membrilor C. Este semnificativ faptllF ca in cadru1 acestui curent religios l1l1 se pastreaza denul11irea de Betania. E.E.. Miclil lexion de istorie bisericeasca . E. intre bapti9ti. care. Comuniunea cn poporul lui Ilsus. Adeptii raceau . Cll til11pu1 ia fiinta ofederatie a societati10r pietiste denul11ita Federatia transilvaneana a 1ucratorilor'pe:taril11ul evangheliei. adica Christian Endeavor (Straduinta cre9tinii). apoi in Anglia 9i Australia intre metodi9ti. De cele mai multe ori. in special din Bisefica: refonnata. Dupa cum se §tie. avind incredere in puterea lui. ca Ufmare a unei intense activita!i prozelitiste sprijinita de profesorul de teolo gie dJ: Kecskemety Stefall din Clltj~i!de citiva pastori reformati.devreme. Marturisirea sinceraintru Hristos. sa se roage 9i sa citeasca zilniC cuvintul lui Dumnezeu. intre membrii tineri ai Bisericii presbiteriene.

Cl/ boli psihice.la calcule: " .a sa comunitara apare intr-un cere foarte restrins.. . Mi~carea pietista.teologic §i social.' este dat voua a cunoa~te vremurile ~i soroacele .betdjii§tii ca ~i pieti~tii-seceratori slnt proveni!i din acela~i izvor tulbure ~i agitat a1 f7. inepJiilor sea.. .mai ales iehovisn. ~tiin!ific. . 30-34.E.. 7-8). imparfindu-i in convertiri ~i pacato§i.. ":(rFapte 1. fiindca nu exista Evanghelie l1oua. 48 de minute ~i 45 de secul1de... * Jehovi~tii. In privinta prozelitismului.... crearea sta~:iide neil/credere in societate ~i provocarea de conjlicte /ntre ceta!eni invocfndu-se . Ce reprezinta betanismul din Plllct de vedere . 8 ore.. i'mparliri .lntregii Biserici reformate.i a shljitorilor lui (Joan VlJI. concep!iifm. unele reu~ite . La toate acestea. 4-5).... venirii celei de a doua . Feriti-va de cei strica!i la minte . 7).<.exacte" se . 19-20) ~i til acela. doctrinelm.' FENOMENL'L SECTAiVT DE-A LUNGUL TlMPULUI 63 Scopul principal al mi~carii c. Referitor. reformi~tii adven!i. Profetic. considerind progresul ca fiind emanatie a diavolului. in acela~itimp. de nuanta betanista.motive religioase.. '~ifalsicatQ.l J< 3).ke. in revista oficiala a Bisericii refonnate "Refonnitus Szemle" nr. 2.<.. ca la multe altele. Fiind 0 grupare anarhica ~i secta. 3. "cei ce seamana vint vor culege fiiriLt'7'ta" (Osea VJIl.E.---------.jstabilitalii /n credin!a.. cit ~i separat sub fonna nnei bro~uri.5i comentarii alebiDtiei "noi ". intre alte obiective.it'e ca anul arc 365 de zife. "Inlocuirea datelor Revelatiei cu calcule omene~ti .."""c. pocai!ii~nazirei. aceasta fnlefepcil!Jle este 0 nebunie fnaintea lui DW71neZ€li" (j COl~ I. Activitatei. Pe SClLrt. indemnindu-lla opozitie fata de~aceasta.ig~ii maghiari ai altor culte. pentru atftea calcufe ~. 5. (Gal.Am aratat ca din punct de vedere doctrinar. ~i-a propus acordarea . Illi 360 de zile! . Qrientarea teologica a betarii~tilor din tara no astra a fost fonnniata in "Micul catehism al Federatiilor cre§tineC'. ci ratacita. betanismul dezbina pe credincio§i.. adic~ Ihgrupari opuse. se poate raspunde. preotul ortod(i{cd~i 1l1treaga sa ob~te trebuie sa fie foarte atenli.. CU' ntiheiuna. organizarea betanista propaga instrainarea credinciosului de colectivitate. 11-12) ~i neluarea in seama a spuselor Mfntuitorului: "Nu va. In ceea ce prive~teinsa practica ei ~i-au fonnulat §i unele invataturi proprii. a fost im10iTea. " (Fapte~29. Toate aceste fncercari. specifice diavolului . Betanismul este individualist en vizibile aspecte sectare..'.tzil-. al celor convertiti. betani~tii recun()~c invataturile de baza ale reformatorilor din secolul al XVI-lea. este de fapt fnlocuirea lui Hristos cu falsul. 44).' unei atentii deosebite evangheliei. .. 711i poate jf Biserica a til71Plllui.." publicat in anul 1925. llU au alt scop decft distrugerea spiritualita!ii rol11al1e~ti ortodoxe..i timp de rfsznaintea oa771eni1or (1 COl~ II. In~{iltima vreme adeptii betani~ti maghiari practica un intens prozelitism intre credinc. cu mitul ~i fn~elarea. J. 11 Tim. zis fratesc. 4. 1.

Insu~i scriitorul cre:. Sfintul Apostol Payel.$i a vazut Dumnezeu ca toate erau perfecte:$i lee a binecuvintat" (Facerea I.erezia revenirii lucmrilor 1a forma prima. surghiuniti.. 14) ~i mai ales de Apostolul Pavel (I Cor. .i dintre cei mai sanato~i tmpe:. dar daca poate rihnine a~a.cll boli psihice accentuate. 17-24) etc.eel caruia i se sacrificau copii ~i fecioare. X. fiindca taina aceasta (cununia) mare este in Hristos ~i in Biserica (Efes. unna~e ale Pitiei sa'tlsibilelor. Se cunosc corpora!ii intregi de alese care nu erau altele decit cele isterice.. inclusivi... a potoli patimile :.reintegrarea" in har a diavolului. mai ales in perioada critic a a trecerii la pubertate sau "daruite" zeitatilor.tltele de mistere greco-romane. androgini etc. ramase "consacrate" nu din vointa lor.. Sfintul Pavel ne spune categoric: numai cei in deplinatatea firii sint vre.In ct. mutilare. VII. rara nici 0 rneteahna (Numeri XVIII. 32). apoi s-a alto it harul invierii Sale ~i forta Cincizecimii. ci din cauza unor. 1uda-vinziitorul (loan XVII. au existat grupuri de "fecioare" cOl1sacrate.i.i cu Simon Magul (Fapte VIII. irrtbolnavit" eu iubirea de argint a pierit din ceata celor ale~i. sfinta.SECTEJ\iIISTICO-BOLNAVICIOASE CU PRACTICI ~CESTUOASE $1 PROXENETISTE Precizari necesare. pentru DOl11nul.. fiecare 111sa Cll tel11peramentul lui. Strangularea firii inseamna inlaturarea hamlui lui Dumnezeu.necesar mintuirii noastre. 6-8). o poate face" (I Cor. grifoni. dindu-se exemplu de cumpatare spune: "Bine este omuJui sa se insoare.acela9i Apostol. p~ care.te ~i sufletG~. D~r. 19-20). V.-a. existaliti:ndivizi ell dereglari psihice ~i hODllOnale care erau cOl1siderati "ale~i" de divini'tatepentru a sluji templelor: scape!i satiri.i dupa el au urmat multi altii.64 CALAuzA CRE~TINA II.accidente vitale.tin Origen.. 31). NUl11ai cel "ce s. ne-a lasat ~i un exemplu de trista al11intire: l11lttflatea corporala (castrare) :. "profetese". . anihilarea fortei psihice de a infIma... 1-7) La fel Mintuitorul Iisus Hristos alege 12 'apostoli sanato9i la trup ~i suflet. sobomiceasca ~i apostoleasca. Acela~i lucru s-a intil11plat :. isterismului sau exageratului apetit sexual" atit batb~liicit ~i feineile practicau mutilarile "ceremoniale" pentru a fi primi!i in ceata Afrodi~¢:i" lui Zeus.posedare a celui viclean.ici de Imparatia lui DUl11l1ezeu (I Cor. a trecut ~i in'"himea cre~tina" ereziarhi'i ~i mai alea habotnica. cOl1siderind casatoria una dintre condifiile cOl11pletarii firii 9i frll1area multor patimi (I Tim. negari ale firii . praeticile impotriva:'.cai'e pe linga "apocatastaza" . in epistolele misionar-pastorale. in concep!iile religioase ale lumii vechi. Canoanele dau amanunte in aceasta privinta fiindcilJenomenul "nebuniei firii" a creat multe probleme Bisericii celei una. in ultima instanta.i. . 1ntegritatea corporaJa ~i sanatatea suiJeteasca fac parte din cununa creatiei: . . Desigur "nebunia" aceasta~aJumii vechi considerata "intelepciune" combatuta de profetii Vechiului Testament(Isaia XXIX. De asel1ienea. 2-12). indeosebi din casta l110nahaHi.te. inseal11na caderea omului sub controJul instinctelor care due 1<3. In Vechiul Testament se por~tncea ca sll~itorii lui Dumnezeu sa fie ale. A~adar. I. Toate accste practici. 5-9). cere slujitorilor sa fie cit mai sanat09i. III..i de a infringe ispitele l1U inseal11na altceva decit slabiciune :.firii sint condamnate de Biserica. Din cauza "frigiditatii. ciclopi..dn. mutili'iri. lui Jupiter ~i chiar inspaimintatomlui Moloh . 2).

Infringerea face parte din seria virtutilor morale ~i chiar cardinale. Daca imagine a celibatului apusean este astij. Un motiv ~ des citat de "cei afirositi" Dortlliului..pe origeni. In sex au vazut izvorul iadului. ~i 1n aceea~i situatie sint ~i . dar exista:Curentul "mutilarii" nu poate fi confundat cu educarea ~i modelarea simturilor. aproapec~ i-a dat mai multa atcntie firavei femei. in sex au vazut "co ada" satanei. tori la un loc tagiiduiesc perfeqiunea naturii~P~l1nuna creatiei: omul integru rara diferenta specifica: sexuL . Fantastica'*ventura a geneticii de astazi arata unitatea fiin!iala a sexului. 24. 28).. adistruge "ceea ce DUl1mezeu a unit" (Facere II. . criminalitatea practicii lor de a se mutilc ~i.i modelarea apetitului sexual..Nu exista alta literatura mai antrenanta in lumea acestor rataciti ai firii. prin ydHCarea sim!urilor . nici Rasaritul ortodox n-a fost seutit de asemenea situa!ii. De asemenea. schizmaticii ~i scapatarii mrmcut uz de aceste 111deletniciri. hedoni~tii antichitatii s-a trecut la maniheii modemi. Mai mult. Creatorul a zidit pe om~i pe femeie dupa chipul ~i asemanarea Sa (Facere II.. tot doi cromozomi ~ X. deci din aceea~i fratl1intatura ~i din acela~i Duh de viata.. mai grav. practica circumcizia "modema". Biseriea a dezbatut ~i aceasta problema. dedt lupia l1es. primaif9·i11ilie edenica s-a legat prin afeclillne ~i responsabilitate pentrll urma~j. pentru a Inielege:. sexuL In loc de completarea firii prin casatorie. Am indicat acesteama11l1l1te.'a firii ~i familiile bigote.cei .X. au urmat rara zabava.ce protejeaza ~i selecteaza indivizi curio. este 1nzestrat Cll fort a fizica ~i cu bagaj seminal.31). in sex au crezut ca este ciiderea in pacat ~i consecintele acest~i~:.altii fac parte san simpatizeazii cn sectele mistico-bolnavicioase. Ziditorul. Biserica Ap~lseana a i111P11S celibatul ca 0 cerinta obligatorie pentru preoti. dintre cei moderati. fenomenul se constata destul de rar. prin cei doi croll1ozomi ~ fiinta sexullli ~ X.zitrista. De la epicureii ~i. iar societate~ {-a. este ~i celibatuL Se ~tie ca celibatnl este 0 necesitate a firii ~i 0 calitate morala. Unii au cultivat incestul cu "surori" bllinde ~i "fraW' furio~i. Adam)= cel dint]i zidir. se ~tie. apologetii sexualitatii au cautat sa demonstreze "origil1ea" diavoleasca a femeii. Or. care de-a lungul istoriei biserice~ti au produs srninteala 1n popor ~i l1elini 9te in ob~tea umana. de~j are l11ixtul genetic..FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ 65 ~i cum ereticii. adudnd jenra satanei.i .l1ocivitatea sectelor religioase. Credincio~ii Bisericii stramolle. Y.veninul ~arpelui.ti sau.dar nn 0 obligatie sau 0 conditie la hirotonie.ita avind "anna" satal1ei.i. ca oarecind ancestralii cavaleri ai falsuhli~i cultului fertilitarii feminine. Efes. celllia vie a neamullli omenesc. cn gruparile fanatice impotri1. Dupa 1054.ti tl ebuie sa se ferea:sca de asemenea descreieratimistici.i este 0 situatie ~i a zilelor noastre. Sexul a fost obiectivul de atac al tuturor sciip~tfLtilor. $i nnii .u faptele lor criminale.'eacurilor . nUll1ind-o Eva ~ datatoare de viata ~i ea pOaIia "destinul'" Lll11an (ADN). suspeqi de androgenism. astazi.. in sex au v~?trf:..de~a lungul 1. Altii. la distrugerea "inchisorii" sufletului prin consumarea carnii ~i a boldului ei. Pmtatorii "semnelor" nevinovatiei autost condamnati de Biserica ca cei ce "s-au infierat Cll sata113.fir. ~~~damnat pent. V.i pentru "a-i scapa" de ispita lUll1ii ~i de'"grozaviile" iadului.

dre\"a pagini din vcchile cronici rusc~ti.qi hli'itii sanvr<lcticantii autoflagelarii 111 Domnul..omnia lui Boris Godunov... pentru a-i pu~e~astiizi identifiea.. pe munteleGorodina (dc fapt 0 colina impresionanta) din parohia:E~()i~iev.li.. ea nll a anlt sa Ie dea ceea ce ei cerltsera. fiindca despre ideile a~a­ zi~ilor kri~ti (hli~ti) fae JJl1iJ1lire .!e sesizat fiorul mi'lcarii anabaptiste a lui Tomas Munzer.:aiQifost .66 .. Daniilfiil1d inconjura( de "puterik cerqti". repetind ceea ce i s-a inti111plat M1J. la yirsta de 100 de ani S-3 suit la cer. vechi capitalc ale Rusici). au pus iasca apl:ills(intr-o basma 9i ducinc1u-se au amenintat-o Cll raZblll1are dumnezeiasca.puvintelor.. Acesta a fost osta~ in armata tarista. dcnumire mai corecta decit h11'iti. chematorii adventuh. uniiea de la Bres-Litovsk (1595-1596). invaziile panilor polonezi ~i distmgerea Moscovei. numele profetului. ..icifre au avut ~i au legatura eustramo~ii no~tri sau ell veeinii no~tri.. un de se practicau bilile pl\bhc6: ~l exercitiile de fOliificare. pc care I-a socotit 1111 fel de . Daniil.:~ raSplll1s: Hristos 111-a pedepsit fiindca nu i-am dat ceca cc mi-a cenlt" . HIi~tii.ierabdatoarede a vedea pe Hristos "pogorindu-se" iara~i pe pamil1t.3'ia cum cauta sa sus\ina Ul1U biografi ai acestei secte din trecutul Rusiei. Fondatoml sectei "autoflag)itfU9f' pentll. ea sint originali. se11S istoric ~i titulatura data de traducatori -" ~§ie~ccinsiderat DOl1iil Filipovici. tirania tarului Ivan cel Groaznic s-au adaugat ~i au accentuat tulbvr~~~flcredincio~ilor rU'ii. Ei . nu este alt dumnezeu afara de mine'". astazi. De asemenea. Mintea sa bolnava a nasout :<toate acestea ~i a inceput sa spuna:' "Eu Sll1t dumnezeu anUl1!at de profeti. s-a naseut in Rusia ca 0 reactie. c~~~j aceasta?.Au gazdllit la 0 fcmeie ~i fiindca.'fi socoriTi organizatori ai seelei. invaziile mongole ~iUitare ca pedeapsa pentm pacate. 1. In acest context s-au orga:ni~'1. clura cea . este a doua oara c1nd:~'inpe:pal11int"p'entru mintuirea 11oamu1ui omenesc. " In Rusia erau destu1e sel1ine. Intercsant ca ace~ti "hristo~i" au lllceput sa fie insotiti de cite 0 femeie ce se intitllla "bogorodita". iar ea nebagind' de' s~ama a pus basmaua Cll fOClll la loc ferit .CALAuzA CRESTINA De-a lungul veaeurilox.s(:creti'i" a sectei.l Hristos. Hrista i'iciu (lovesc.lneeputu1 secolului a1 XVI-lea... din imprejurimile Vlaclimirului ('Ii Susda1.tiuitomlui dupa judecata ~i pc drumul Golgotei.multe eazuri de asemenea grupe de scapatali.se flagclau cu Imiele sau cu fringhii in nU111ele lui Hristos.\p'eticolul 111usulman. care ziceau ca slnt apostoli ~i unul din(re ei se numea T'lrisl05 ~i umblau prin . inveninindu-se astfel relatiile intre Biseriea:". Clnd a venit barbaml §i a intrebat-'6. chematorii ady~~t.i.. Cine era DaniiL in afara d~~e.... dar accastii idee a framintat multe suflete bo1nave salti.Amnnezeii vii" sau pelerinii hristo~i ~i apostoli pe acesl pal11int. Este U'ioY'. caut). Dt'ci Daniil Filipo\'ici ~i hall SusIO\d p:8t.te amagit()ri in numar de 30.'llascut pc Ivan Susio1". Aces(f~pJ. i-a sugerat hii'Filipbvici dorintade a ajunge profet..$i. Numele de hli'iti cste luat 3f'1a rostirea . <. judecator ~i ehiar Dumnezeu Sa\'aot. [I estc primul lntre profetii comunitatii. noi vom aminti doar ci'teva. a~a cum ~i astilzi apar in lume cOndtlCatori de secte.cari ale lumii de la .~toru1ui urmarit'J Dupii istoria . hli~tii.ului sau 1l11preuna-vieruitori eu "Puterile eerqti". dar a dezertat in Ul1TIa unui "vis profetic" 'Ii i11 urma auzirii de' Ja"hh'camarad a istoriei biblice despre judeciitori 'Ii profeti.. 10\'esc ~i pe Hristos aflu.. l'vfulti dintre adeprii ad\"~~}l}hli considera.11ris1Os". So lntimpla in anul 1654.. "In 31ml 1507 clincolo de Cracoyia S-a\1 adunat ni.sute amagind pc cei farfl mime ~i multe "minuni" TacC'au : in lacuri rara de apa prindean pe$ti ce-i puneau mai inainte.~brhei 'Ii Rusiapravos1avnica.Aceasta secta.i a ars toata easa. reformarea calendanililHI582). hli~cil\ hll'icill.'~). la cilTa 200 km de "tvlosc6:va. inviau morti . Ideea 11U este noua 'Ii practica nu estc 0 ino::-iirie... $i-a ales 12 apostoli dupa cxemplul i\-lintuitorului.. .cu care mai inai11le se in\elcgeau pentru a se preface mOr\i. fil:~asca a l11arilor mi.Jtl.

in ccrcurile . In ceea ce prive§te "Moral a". vor capata Impar~tiaqr{11Tilor. iar ei sint oame11ii lui DU111nezeu. Nu savir~iti paeatul trupese. ea ~i veehii maliiri ai credintei. Iisus este unul dintre cei intmpati. dnd moneda se va topi de foe pe eapul lui.. "Hristo~ii" apar in sandale."FilJl ~i Sfintul Duh. bogoridite ~i profeti.. credincio~ii. fratii §i surorile Domnului. Aeeste pOrUifCi'ttebuie pastrate in secret. simbol al intelepciunii. Denumjre. "hristo§ii" slnt Imparlili pc grupe. -1. ea ale~i ~i traitori eu hristo~i. au fost descoperite lui Ivan Suslo. Despre Sjfllta Seriptura. iar pe pamint indestulare spirituala.maimie. sprijiniti in toiege. unele poarta doar. XI.Tat~l. Cit privqte organizarea. de aeeea praetica lmpreunariscabroase ~i l§i omoara cop iii eu un cinism nemailntilnit. numite eorabii . de altfel multi la numar. La Inceputul secolului al XIX-lea. Rugali pe Dumnezeu. IV.a.autotlagelalilor" spirituali. Ei ered ea fntre eel' .".eeea ce sinteti organizati. eondllcerii §i inf6narii. . ofen sa to are. m-am pogorit pe pamint a doua oara pentru mintuirea neamului omenesc. Nu TOstiti euvinte spureate §i niei numele diavolului sa nu-l pomel1itl. In . VII. iar poruneile mele paziti.mu1ti sint adeptii metempsomatozei (reineamarea) dar numai a membrilor sectei lor. Corabia inseamna cerul. Sfintii Ingeri.incep sa danjl1iasd\ . Pentru aeeasta. Coneeptia lor. atribut ce Ie face sa se intrupeze ~i sa sala~luiasca intre noi oamenii. iadul este exclus pentm ei. I. Ii apucii istericalele ~i apoi "bogoroditelc-fecioare" simt fllrp duhului prin mingiierile hristo~ilor lor. dar 0 eonsidera 0 "carte a vietii" pe care trebuie sa invatam a 0 citi 'in'inimile noastre. nu prea ~tiu multe.dar. barbat sau femeie.ji pcunint este. intrasera destui aventurieri din soeietatea larista pentru "a se exthlde". Din aceasHi "degenerare" a eomunitalii s-a rupt partida scapetilor. Ull voal. Pastrati porunca lui Dumnezeu ~i fiti v1natori aiulliyersului. Tmpul §i sutleful sint in ve~niea lupta.hlist" 0 considera jignitoare. XII. sa rabde. de~i in perioada revolutiei culturale ~i nationale a lui Petm cel Mare.Libertinajulestesocoti!unrau. fugiti de eei ee consuma bauturi amelitoare. Dupii dntecc speeifice lor . zie ei. un omofor. comunitatea tlagelatiloL:considera ca oriee adept.v. la judeeata cea infrieo§atoare. iar eel care s-a insurat sa traiasea eU. Eu sint dUlmleZeU cel prezisdeprofeti. tineti tratamentul eu piine ~i! sare. Adeptii pot avea mai multe "sorii spirituale" §i sUTOri. Dintre poruneile Bibliei. Nu mergeti la nun!i §i la petreeeri. V.majQritatea eu melodii folclorice . i~o vor pune pe cr~~t~tul eapului.intre 20·100 indivizi. VI. Prima insu§ire a "puterilor cere~ti" este bunatatea. fiindca el se intrupeaza dnd vrea ~i in cine vrea. "Puterile cerului" sint Dlmmezeu. poate ajunge un "hristos" sau 0 "bogorodita". III. VIII. Arhanghelii. din callZa instinctului. 5. dec'lt a no astra. IX. De asemenea. toate sectele au fost interzise. "bogorodite". Credeli in Sfintul Duh. Nu poate fi ~i nici nu trebuie sa se caute alta invatatura. Dueeli-va unii la allii. cartea cartilor aratarii lui Duttmezeu. Comcl110rarile ~i eerel110niile lor sint "secrete" ~i sesavlr§cse in locmi retrase. sa nu fie difuzate niei tatalui. nu este alt dumnezeu afara de mine. Tara incingiltori. Ac}::asta bunatate da adeptilor increderea in rai. niei mamei. "casatoria" este rea pentru sutlet §i pagubitoare pentru cOl11unitate: 4. De ar fi batut eu bieiul ~i atscu foe. eu picioarele goale. Aceste ponmci. Hristos este tel mai onorat dintre toti. iar surorile-bogorodi!e apar desplctite. Nu· fur~ti nimic. se retin noile porunei hl1ste.un "hristos" §i 0 bogorodita mai in virsta ~i neatragato"re.§i inlocuiese Crezul Bisericii. in aeeea sa ramineti. Toti participanTii Yin il11braeati in hailleaib'e. faeeti dragoste.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 67 Gmparea ereziarha s-a stins u~or. uneori prin l11l1l1!i §i prin padmi.. Nu va easatorili.~9Jia sa ea ~i eu 0 sora. 3. de obicei acela~i numar de hristo§i §i bogorodite: Fiecare corabie are doi piloli timonieri -. II. iar daca cineva a furat macar 0 copeika. X. Hemvimii ~i Serafimii. 2.sa se llTl'irteasdi pc un calcii pina ametese ~i cad in delir.o comunitate permanenta §i 0 comunicatie neintrerupta. Sfinta Maria. §i pentru faptul eft introdusesera nudismul ~i l1mzica instrumentala. §i numai atunei va fi iertat.

3). aeexemplu: adorarea icoanei.)r posedati ~i aventurieri. la castrare./qe decadenla a unei societali. ncglijarea parohiei ~i cCltehezei. ceata cereasca a "stralueitorilor fameni". " (Matei III.frali ~i surori pervertesc spela umana.. Ei slnt fiii legitimi ai bogomililor ~i i~i jusufica "cuItul" pe textn]: . llicidecum eel care i~i ~tranguleaza organele pentru a nin1ici simj:urile ~i a distruge efectcle specifice perfeqiunii creatici. Contachl! firesc a1 popoarelor 1n epoca modema ~i sehimbul de idei. 4). toti laolalta. XII. (Apoe. adeptii mistici cad victime influenlelor straine ca: meteAipsomawza ~i "parusia" calculata eonfundind crqtinismul cu ma din filozofiile lumii sall eu 6 . ' Secta s-a raspindit in toata· 'Rj'ls'ia.ticism bolnavicios ~i fanatism rehgi6s.1n Inpta voastra eu pacatul llU v-ali nevoit pina la singe" (Evr. Neintclegerea invaraturii cre~tine de catre acqti rataci\i se datoreaza ~i lipse~tde'activitate a preolilor. Aiei pe pamint. a diminuat prozeJ.ga pe crcdil1cio~i ~i.. SeliHll10v (+ 1832).... se transforma 111 anarhie. Scapetii sau mutilatii pentw I>onmul. .~i. Amintim numai1!:i6i~putul expansiunii musulmane. care substituie perS031~a. ea eel dintii rod penttll D1\1111iezeu ~i pentru i\liel. a dus la "intrupari" succesive ale lui Hristd~.ni~ci1fe soeiala.a :ia cap at lupta impotriYa carnii. lvirea atitor grupari seetare dovede~te ~i stR.jmparii!ia lui lI1esia" ill Rusia.. Dupa infringerea armatelor franceze. Cel care a initiat secta a fosL\\p faran analfabet. Au fost rascumpara\i c1intre oamel1i. de deregla!i psihie I-au urmat (barbati ~i femei). Revollllia din octombrie ~i mai ales cele doua razboaie mondiale.000 va veni ~i Hristos. Multime de ereduli ~i de fa11ati..:~a'in secte a multor bo1navi ~i deregla!i.. 19noranta ~i erezia due totdeauna ia mi. Lipsa de cducatie sanitara ~i familiala a dus pe ereciuliisectf1ri la parasirea familiei $i la mutilaTe. 3. Revolutia franceza. Secta se autointituleaza "Vred)1icii suflehllui" ~i a aparut ca 0 reactie impotriya hl1:)tilor. dilclnd voit sfatul psaJmistului: "tericit barb~tulcare rabda ispita .. text pre]uat apbi de toate gruparile penticostale. Cind se va ajljpge la numarul de credincio~i 144. favorizata ~i de campanii1e amintite. Revolu!ia burgheza. intrncit ace~tia de pe urma nu due plI1.. Seli\"anov este mielul. Imprejurari istorice ~i sociale favorabile dezvoltarii ~i rasplndirii accstora.'l" Tendin!a hUTIii de emancipare ~i aceasta daca nu este eontrolata. 2. dar §i a un. 4. . sa inaugureze . 5. Exagerarea unor parti din cult. 9. pe de 0 parte. oriee pom care nu face roade se taie ~i se arU11C3 in foe . grabili-va . intelegind pofta trupeasca sau apetitu] sexual..68 . Necunoscind invarahlra ere~tina...I'y. a marit pericolur rat~6irii. Lui i s-a "arata{ ingeruJ apocalipsului ~i el \a reu9i sa Infringa tiara in care cstc intrupat satana. Din caliza lieinfrinarii. I. 8.i'dsmul ~i influenta vechilor secle.. mai ales in perioada de grele incereari pentru Rusia In campania lui Napoleon (1811--1812) . Fanaticii seapeti strigau: "Pregati!i calea Domnullli .Scapelii. sint fcciori §·iurmeaza pe Mid oriunde merge el. razboaiele lui Napoleon. XIV. PatnmM. 4). Prin came. ]-2). In viziunea lui bolna\"a se declarase "dumnezeul dumnezeiJor ~i regeJe regilor". " (Ps. u~or ne dam seama de um1atoarele: I. au recurs Ja mutilare. tl'imis de "eel de sus" sa shil). eastralii sau mutilalii slnt 0 seetaproyeilita din recunoscutul habotnicism din veehea Rusie. iar pe de alta parte. membru al comunitatii h1i~tilor din Petrograd. libertinajul ~igruparile mixte de . 6..~i Seau nas~ut mii de "bogorodite". ~paritia altor imperii. autoritatile tariste au interzis seeta. nepasare spirituala §i influent a mi~carii husite ~i protestantismullli.CALAuzA CRESTlNA Zabovind putin asupra acestniaspeet al mi~ciirii ~i ivirii "hristo~ilor" sall "dunmezeiior eelor vii ~i pamintqti". 2. Lui i s-a "d~scoperit" ~i numarul membrilor "adevaratei" imparalii: "Ei l1l1 s-au Intinat ell femei.8.

re. Din callZa mutilarii. :~ ~ Comunitatea lor era condusa de un "corabier". In ceea ce prive§te "clllful ". " . Iar Selivanov este eel ales sa conduca aceasta ob$te.. fiItratii de mistica nlsa.uui tar Ivan eel Groaznic (Ivan IV.Adeptii scapeti sustin ca pacatul originaheexplica prin ullireajizica a primilor oumeni. unii s-au scparat ~i alvcnuntat la practicile primitive. . Prozelitismul nu a incetat.. fiul. de§i nup. mai ales in sud.. MultiadePti se includ in c0l111mitate. 12). 5). 't distruge poth care aduce pacatul ~i moartea . Ace~tia se intiti. Inmultindu-se au inceput a deveni 0 forta sociala.. "piat-diseatii" sau penticostalii incipienti. care se dcclar8 "ade\arantl·. Dar eei care au difuzat mai tlrziu conc. multi au decedat. ' lIm'ion. .in "misionari" germani. a1tii au fost Tacuti fameni de catre oameni. dupa ce au un copiI. ca Domn al o§tirilor (Isaia VI.sta seeta are contestatari. .FENOAfENUL SECTANT DE-A LUNGUL T!. DoctrinCl. s-a stins pe masura inaintirii culturak. ca orice secta. ei au fost improprietariti ~i incurajati de tarism din callZa invaziei lui Napoleon. Sub conducerea lui s-au format 7 sate in apropierea Marii de Azov. . atit alesul de duhul. trcdnd prin "botezul deplin". La inceput. rllSU~i UkIein . 1533-1584). Marindu-se grupul acestora. " (Matei XIX. In anul 1783. a inlaturat Biblia...· ~tiginea lor ereziarha nu vine din alta parte.izolall de practica Bisericii pravoslavniee. Ei luau masuri "divine" impotrin eelor ce acccptall :. Pentru a §terge acest pacat este nee-esar "botezurcel ade\'arat prin suprimarca organelor genitale la barbati §i taierea mamelclor la femei pentru. deci dupa aproape 200 de ani de incerciiri de orgapizare.lleaza "scapeti spirituali" ~i in loc de castrare. In tara noastra au existat grupuri izolate. arhanghelii puneau la cale crime ~i siluiri. ci mai mult S-8 intetit.. Dupa rCVOlll!ia fi-anceza s-a intensificat prozelitismul lor. Duhobortii sint. Membrii corabieri i~i ziceau frate ~i sora. dedt de la pnevmatomahii lui Macedonie ~i Eunbmiu. .eptia lor au fost quakerii-trenmratori sau posedatii. Aici. ~i acea. venit~ 'p{. pentru duhoborti. l1-au constituit 0 gmpare. Astfel Domnul spune: "slnt fameni care s-au nascut a§a din plntecele mamelor. Toate acestea "jnstificate" prin BibIie.1:2 apostoli". recomanda adormirea simturilor prin tranchilizartte. Datorita rigoriI6fde integrare in cOl11unitate. fiind formata din ignoranti §i multi idioti. mai ales in panile Harkovului. Iisus Hristos. condamna1i de Sinodul al II-lea Ecumenic (381) ~i carora Ii s-a raspuns pri11 ultimek:5:articole din Marturisirea de credinra niceoconstantinopolitana. Pentm faptul ca au savir~it nenumarate nelegiuri. a fost doar "intelcpciullca" care pORte sa-~i aibfl sediul in ficcare om. Cine poate sa primeasdi lucrul acesta sa-I primeasca . . Numele de "duhoborti" le-a fost dat de arhlc'piscQPul Ambrozie de Ecaterinoslav.c:'ipctcnia molocanilor abia a SCRpat de "dragostea" ingereascii. apostolii ~i multi adepti duhoborti au fost arestati ~i trimi~i in Siberia.ceta ~i apoi 0 paraseau. ci doar se. halucinogene ~i chiar prin alcoolism. Intemcietorul acestei seete estc llarioJ1 fobirohin (1775·-1785). ei au devenit anarhici ~i apo\~.. In aceasta perioada trec ~i in partile noastre pina 'In Delta Duniirii. "Misionarii" lutcrani au ajuns pilla la curtea celebti. iar organ111 hneIar dintr-o localitate se intitula "fratia". 3. unii s-au Tacut fameni pentra Impar1ltia cerurilor. Au fost elibera!i din inchisori $i adu~id1n Siberia.Dulibbbrlii sau cei inspirati de duhul sint 0 secta de influenta ~puseana. droguri. scape\ii se intruneau in case de adunare. pe care i-a numit arhangheli.'vJPL'LUf 69 Gruparea scapeta. care produce "dl)rere de cap" (hlopotnila) ~i-a aks . Duhobortii san cei inspirati d-eduhuJ. Locnl lui IIarion I-a luat Savelie-hristosul.Ei au fost dizlocati ~i h'ecuti dincolo de Caucaz. renuntind la principiile religioase .cl1nosc ca norma de credinta. fiu al lui Dumnezeu. . .. de fapt.~~au organizat in secto.

Aeesta. Secta admite Biblia ca singura justifieare a credintci. Multi dintre ei au emigrat. refuzind serviciul militar. au renun!at la postul rigid ~i rara dezlegari al Bisericii ~i au ineeput sa eonsllffie hpte. De asemenea. pructica spovedania publica. Suportind barbatc~te chinurile.h~i~li.a. Un slujitor al medieului.. Iisus Hristos n-a fost Dumnezeu.i'Basarabiei. 11).au originea In veehime. 1. s-al1 despanit ~i fiecarc s-a dcclarat ~cf de noua rdigie.celorlaJti eredincio~i (Matei XIII.lapte). "tmparta~irea" cea adevai~tiieste ferirea de pacate. COl1cepiia lor este in gener~Ji'l1eoprotestanta eu putcrniee amprente ale mistieii rusqti. Postul este abtinerea de a savir~i pacate.~~th'i. La noi s-au inregistrat spW~fif~itul seeolului treeut eazuri eu totul izolate. Hristos a deseoperit totul: "Voua v-a fost dat sa cl111oa~teti tainele lmparatiei Cerurilor . aeelora l1n . apar in Rusia in secolul al XVIII-lea. intr-o "Marturisire de credinla" (pllblieata la Geneva. 4.r~uctului prunciei. 2. dupa desehiderea:~~siei spre Apusul Europei. M«teJ Simeol1ov. dupa perioada lui Petru eel Mare.LAUZA CREST1NA. se:sp'une ca in vremea lui Ivan eel Groaznic (taml in jurul caruia exista 0 uria~a literatura apoerira). cele trei ipostasuri sint diferite nl1111iri ale h)ipl1mnezel1. 4. ill1~~ine.leasa §i mireasa Domnului.'. Nu .70 . C~"sPFta. a fost socqtiL. ci o.ste confuza ~i simplista. aCt. bogorodita. 1865). adevarata imparta~anie en trupul ~i singele Domnului este tot citirea Bibliei. fiind ajutata ~i de duhoborti cu care [lVean eonceplii Olgoni::atorii scctei mixte's1nt socotili negnstorul bogat l!ariol1 Pobirohin. actioneaza ea dizidenti ai lip6~gnilor.carte 0 "blasfemie". COl1sidera "Iuerarea" duhuluilb':'toate actiunile lor.antihrist".in Canada ~i SUA. In ce prjve~te doctrina.. dar en d{lMll· ~i adevathl.dupa EIIW mai exista a~a eeva. Preo!ia a existat numai In Veehiul Testament ~i de aceea eOl1d~watorii lor se numese "presbiteri" sau "episeopi". pr~ntre care ~i un "hristos'" feminin in persoana "proorocitei" Lukeria Vasilievna. _. IV1intuitorul Hristos a fost singurul arhiereu ~ij:>teot. exterioadi a cuvintului lui Dumnezeu. Jertarea plicate/or 0 cer prin rugaciuni la Dumnezeu.\aranii ru~i au ineeput sa seoata legende. 2.camoloeanilor -. Biblia este numai ea o. Astfel. 3. Tara a ave a calitatea preotiei. Cultlli este simplu. Sfinta Trcime nu exista. De aceea se pot mintui ~i iudeii $i toti paginii. Influenla duhobortilor a pregatit intr-un fel patrunderca penticostalilor in partile Bueovinei$. inei! J-au soeotit manir ~i ea el se inehina. 3. Molocanii san consumat(l~j~:. I-all banH $i a fost eondamnat la l110arte eu tragerea pe roata..\ . seeta s-a numit a moloeanilor (moloko . care se considera. avind alta ereJinta dec!t eea pravoslavnica.prive$te postul. Botezul eel "adevarat'· este invatarea(Bibliei. Pentru eonsumul de lapte. Vazind fratii sai a~a ceva. AdePlii aeestui grup anarhie. All pre/enTia "botezului" eu euvintul. 5. Unii eonducatori ai mi~carii-ifii. Tn perioada razboiului Crimeii ~i razboiului 1877-78. dar mai ales ginerele sau Simion Jiotc!']' Ukleih'. I. este eonvenit de aeesta la protestantism. la masa de prinz.€A. afundarea in apa san stropirea este 0 simpla eeremonie. Au in plus "stringere" la sarutarea iertarii de 4 ori pe zi (dimineata. S-au schimbat $i hristo$ii. Uklein tlind bolnay de stomac ~i conSl1ma mli111i'latHe. fiind influentati de eatoliei in ee~a\~'!!. la cina $i inainte de eulcare). la ineeput. certindll-sc: pe "interpretarea" Bibliei . ceea ce eonstituia pentru ne$tilltorii de.a'sosit la eurtea sa un medic engJez. Unii adepti ai seetei. Tainc nu mai ¢)Cista. Sccta a creseut C011111ne ~i a luat pro:p()rtii. El a venit eu Biblia ~i citea mereu din ea. dl-lhql:iortii. unt ~i oua. dupa care toli cinta Tata1 nostru. Aee~tia. I-au prins ~i l-all"S'W$tionat: ee erede? $i eind a zis ca ieoanele nll sint sfinte ~i chipul lor nu este 0 realitate.adi. abtinerea de la minearuri nu fo!ose~te spiritului. au ineeput a fi din non perseeutati.

Moscou. Plna la Refon11a. p. 77: AI. 153-157. G. passim. Constantinescu. Convertirile propriu-zise la secta stundi~tilor au lnceput dupa a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Nu slnt impotrivapostului.lcl credin!a In BibEe. secte care aveau aproape toti adeptii ne§tiutori de . stundi§tii ~i-au intensificat prozelitisl11uI §i ~i-au marit llumarul adepti1or... mai int1i. 5.c. Rostu! acestei asociatii consta in a citi §i expliGa Biblia timp de 0 ora. Aceste. citiri erau ffcute la Inceput de pastori §i apoi de catre adepti. stundi~tii rasplndeau§i. cit. p. op. Cultul. in L f01ni'tpa dc D.FENOMENUL SECD1NT DE-A LUNGUL TlMPULUl 7I admit Juramintul ~i serviciul militar. qp. cte§i redus. Pe linga citire. cit. trad. Dehclea)1u. multi fI socotesc fntemeietorutsectei. IV (1925) 11r. 5-6. Secta molocanilor a patruns §i In parrile de R~sarit ale !arii noastre. L'Eglise Ortlzodoxe Russe.comerciaIizau Biblia... Din Ger111ania. Se adrcseaza cu "frate ~i sorij". passim. Cuvint inainte."Cif. II (1950). * BlBLIOGRAFJE ORIENTATlVA: A Tokarcv. scapetii etc. Bucurqti. op. p. RefigiLt slavilor. Sectele din Biserica Rust! in op. Bucurqti 1961. Asupra situatici scctclor §i cu1tc1or rcligioasc din vcchca Rusie ~i URSS a sc vedca masivaJlicrarc Ciilazca {lteistului.. 46-63. rllSa. iar fiica zice mamci sora . nr.i1or III 111m ina l1oilor cercetari istorice. IX (1957)... Mariau.it. Prin aceasta. Interesant. de Dan Zamfirescu. practica "stundista" s-a raspinditintoate tarile cu adepti protestan!i.irtenberg a tnfhntat 0 Asociatie religioasa nU111ita stullde (ora). Alexandll. programul sau orand acesta s-a numit stund. A~a se face ca Iacob Spener (+1705) din Wi. toate slnt socotite temple paglne ~i trebuie distnlse pentru a striil1. Astfel. Mijloacele de prozelitism au fost simple.. Ajungind §i in Rusia. 1975. indiferent de gnldul de ruclenic.. Br. Creytillarea rll. 173-246. sau sa 'il1vete 111 comunitate sa citeasca. dupa ce Luther daduse 0 noua traducere a Bibliei in limba germana. p. tarii Nicoiae I.. 1980. din I. Tin praznicile hnparate§ti.58. Riirllli~~anu. sau a posti inseamna a nu bea ~i a nu mlnca nimic. Ed. iar pentru speciali§ti.arte* Pe dnd stulldi~tii se gaseau pe 0 treapta ridicata. 1. Atitlldinea principcileior religii. Vasilcscll. J\Joscova. 2. duhobortii. P. ChitcSCll. 196-245: Em. molocanii slnt impotriva Bisericii ~i podoabelor el.. de cxemplu. taranii §i lucratorii de sub patronajul lor au 'inceput sa accepte "oraruI" pentnl a face pe placuI staplnilor.a Bibliei in \'ederea perfeqionarii \'iitorilor "tflcuitori" sau formarii limbii cultice unitare.c. Biserica Orlodoxii Rust! (In I. 1111~tii. limba sacra era limba latina. Stundi§tii sau cititorii planificati ai BibIi~i. p. in limb a poporului. in "ST". frate. in "Orr'. cu timpul s-au fonnat 'adevarate lectorate biblice. Meridianc. in Rusia. 427-450. rusii).: In ceea ce prive~te culml. era ingaduita §i limba grcaca. fiul zice tatalui. . i1T. 386-413. de aceea. Toti stU!1cl~§tii fiind bogati. V. ale 111171ii PI!(! de prob1eme1e vieth pcimillte§ti. Cea~lJ)ai intcrcsantii frcsdi a cpocii estc 1ucrarca: Civilizatia Marellii Novgorod de Konrad Onasch. Ispir. in "Sr'. p. op.ite. 5-6. psalmi §i apoi lectiuni sau citiri periodice. s-a introdus In bisericile protestante ~i citirea particulara §i publica. 6. eil. Pe ling a aceste citiri. dupa terminarea ceremoniei reIigioase.iar adeptii cititori planificati ai Bibliei au fost numiti sumdi§ti. Ei all participat !!i 13 uncle l11i~cari sociale din Rusia. molocanii. N.. WUrtz. A trebuit. ci 1l practica consumlnd lapte. mai ales exegeti. trad. fiecare trebuia sa ~tie carte. N. p.' bdata Cll apariria Reformei. 2 J8-22 J. sa se organizeze sectele aniin1.·I·9.l II §i III au ingaduit aceasta"~asplndire §i la insistenteIe dipl0111atului englez Melvi!!. cra format din imne.

eu Hristos. moa~te. eere~ti... ace~tia. ell Duhul Sfint. bijuterii. Bu8ute~ti. In "BOR" nr.-a nascut in anul 1865 (7) Jll loealitatea * BIBLlOGRAFlE INTREGITOARE: t Mclchisedec. Chi~inall. Bucurqti. Tit Sil11cdrca. p. /noc7zentismui In Basarabia 111 "Luminatoml". a fost inochentie de fa Balta * . ieoane. inspirali direct de Sfintul Duh ~i purtiitori aj . all. 'I dec. sint "sprijiniti" de ingeri.1940. p. iar Duhul Sfint aeeep. Alti "viejuitori" erau purtatori de boli ~i agenti patogeni perieulo~i ob~tii din eauza totalei ncglijenle sanitare ~i higieniee. Daca nu pot sa-~i expliee niei raiul. Niclllescll. Loca~uri ~i monumente biseriee~ti. Intrunirile erau simple . 409 (Denigrare). 9-16). 7 din 8 iulie 1936. O. Nartov. Andrei T. 13. Ion Pelivan. Gherasim.seetelor" pentru destinele altora. Rindui a laeste asema. 1928.. dar. niei iadul. luemrile sint ~i mai grave. In ziua de 9 iulie '1'920. 411922. ei ~i-a gas it un llecnic al pierzaniei pentru ill cere area cvlayiei poporului nostru din p511ile de R5sarit. 1942. eel giorificat. Disclirs ill Camera deplltarilo1'. Din eauza aeestor "prea zelo~i". "Viata Bucovinei. sint "aseul~ati" de Do~~}hll. pe masura halueinatii19r lor.. nr. N. Popovschi. N. P. Inochenti~tii san florile din "Grlidina raiului". s. Dr.. mai-marele arhistrateg la u~a raiului. Aceasta imaginatie tesuta pe un fOl~d mistic duce la acte ~i manifestari ce depa~ese limitel(hol111ale. T.. Ville vt'kmca de apoi.:eonsiderat purtatori ncmijloci!i ai "divinitatilor". 19~20). Este cunoseut fapt111 ea bo1navii psihie au 0 imaginatie fabuloasa. in lumea cea pacatoasa. Bucure~ti. eel "intrupar-. pina la eompleta disparitie sau eontopirea eu bapti~tii. "minuiese" cum dorese pe satana.in flacam razboiului civil . vase sfinte.a ehiar "intmparea" Sa sau damie~te unele din energiile Sale. dati in vileag de autoritati au dat foe unor imporante obiecte de patrimoniu sau alia universala. cum numese corpul omenese. lata framintatura din care s-a naseut inochentisl1mL eel chemat. In fata mesei sta Fratele cel biitrin eire' ebnduee adunarea. Fratii '~i surorile stau unii in dreapta. Tu eeea cc priye~te Cititlll. 6.. Se gasese "frati §i surori" seapati dintre f1orii~'Edenului §i care i~i due existent a printre zidurile 111lnastirilor sau 1n afara lor. Botezu! se face cu pompa. 1926.~tundobapti~ti" pentm ea apoi sa se inregistreze din ee in ee mai rar. 38. . adunarile. rupti de realitatea inconjuratoare. S-au "eoborit~i s-au intrupat" in oamelli ~iarhanghelii GaYriil. loall Le1i::or. p. Balfl/ora. 1941 (Inoehcntic anil11atoml Mi~carii nationalrcligioasc . 1. Nu putea vrajma~ul sa ne seuteasea. Dupa ineheierea "eultului". iar altele insotite de "frlngerea" piinii.doar citirea bibliei. ajlU1s pina acolo inci! s-au identificat peei In~i~i eu Tatal. din pacate. M.~avll'ld in fnmtea eomunita!ii presbiteri ~i diaeoni. In rev. Revista "Transnistria crc~tina" I (1942). confonn textului bibliC(I Cor. Lipovcnisl11l1i.natoare cu a bapti~ti10r. 352~359. Cazacll. Pare de domeniul fanteziei aceasta Sitlliltie.lui iuminilor transnistriene. in Basarabia.72 CALAuzAcRESTINA S-au rasplndit ~i 111 Basarabia ~i Bueovina. I. "Bueovina". aliii in stinga ~i sint a~ezati in form. N. Rudicv..ade poteoaYa pentru a vedea templul eel Yiu. multe dintre vetrele monahale au fost supuse oprobiului public ~i multe din ob~tile traitorilor adeyarati au avut de suferit. calugarit Inoc11entie. s-.au. 1935 p. Inochelltie ~i iliochentislllui. Totul depit~d~ de "ehematul eemlui sau medium-ul pamintului" pentm "a se saYir~i" minunea. E posibilii'direabilitare il inochentisll1ului? . p. Moldavia.lor ayeau loc in case obi~!luite. Parte din aee~ti adepti. Mi"cw'ca de iLl Balta S{lll inochcntisl1lul. vase liturgice etc.1926. numindu-se .. se fae anunturi de familie pentru "frati ~i surorf":' 2.. VI. obieete sacre. nr. parasind inva!atura ~ipractiea verifieata a Biserieii despre diile mintuirii. Barceacoy. Doctrino se confunda eu cea baptist~. purtatorul Inlelepeiunii divine ~i Mihai]. bolnayii mistiei reeurg la forte1e "supranaiih:a1e". 1871. Radauti. A~adar. Unii dintr~ ei. syhituri ~i metoeuri minastire~ti au fost pustiite din cauza ineuibarii aeestor seete in haina monahal1i.

mai mare dedi Iisus! A avut darul facerii de minul1i. Arhanghelii Mihail. dar s-au declarat lI'ldependenti ~i n-au vrut sa reculloasca ierarhia biserieeasca. TIMPULLJ Cosouti. dupa-unii. care tocmai atunci luase fiinta. Dupa arestarea sa. catehezele. dupa a1tii un sfint 111 care s-a intrupat Sfintul Duh ~i Hristos illSU~i.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL. care eer inu'area in monahisl11. Unii dintre biografi considerii cii Inochentie monahul e~~gera 1n tot eeea ce siiv1r~e. la 30 deeembrie 1917. slujbeIe.. fae neincapatoare chiIiiIe ~i imprejuril11iIe minastirii de frati. Mai gray. Predicile sale. Calugarii au Inceput sa picteze figura lui Inochentie. fiul lui :. noul Iemsalim ~i aceasta Il11nastire s-a numit GradinCi rail/lui sau Raiul pal11intesc. •. Dupa c~_' a fost iertat.anie. Localitatea Liperkoe a devenit noua vatra monahala de nuanta inoehentista. Gavriil.>tefan eel Mare. Petru Rare~. din cauza persecutiilor ~i cantonamentelor militare. chipul sau a apiimt in treime.i I-au desfiintat . NUl11ai in citiva ani. In dtva timp s-a ridicat 0 constmctie mareata. Unii nu l1nmai ca au refuzat.. Unii considera ca Inochentiei~i slqjea sincer popoml eredincios. Toateacestea le-a socotit tril11ise de sus ~i incepe 0 adeviirata Iupta Cll eI1nsu~i. Pe cei ce nu ered 111 el Ii a~teapta iadul. care s-au calugarit. rac1l1d jOl1ctiune eu stili~tii. dar cu dragoste pentru evlavia strabunii. Este trimis in exil. dar mitropolin!l primat Miron Cristea. viitorul patriarh. In 1909. In lipsa lui Inochentie. ceea ce constituia 0 blasfeulie. Inochenti~tii.. Aiei au venit ~i doi frati buni ai lui Ingeh~ntie. calugarii ~i pelerinii. . altii ii apreeiazii zelul. La reintoarcerea sa. cum Ie pliicea acestora sa se numeasca."~i exagerarea activitatii lui Inochentie au dus la dezastru. Pun pe seama lui Inochentie multe minuni ~i mai ales sustin ca In el "s-a Intnlpat SfintULDuh" . Balta a devenit un putemic centm religios. Sfintul !lie. Parintii lui loan erau tarani nevoia~i.!. ignoranta in cele spirituit!t. dar ca neaseultarea $i mlndria I-au dus la ddere. Inochentie Incepe sa il11parta~easca din nOll multil11ea rara spoved. Exista un Duh sjfnt masculin. La Incepunt. 4. . Cllvlntiirile oeazionale. tot felul de paeate au fost puse pe seal11a lui Inoehentie. este racut diacon §i apoi ieromonah. Este adevarat ca unii monahi au :sdipatat. Or. ~i pentru ca 5. au fost Indemnati sa se integreze 111 ob~tea monahala romfll1easca. comercializlnd-o. Calendarul 1111 trebuie Indreptat. dar aceasta nu din cauza lui Inoehentie. praetica lor sectara treeInd ~i la 1110nahii celorlalte provincii romane~ti a luat masuri cOllcret€. Soborul de slujitori era totodeauna bine organizat. Autorita}il~ ron\iine~ti au patruns in cuibul inochentist :. Aparitia sectei. care e Inochentie ~i ullul feminin care este 0 sora a lui Inochentie. Atunci s-<} z3vorlt "raiul". Inochentie este prezent la mlnastirea "Sfintul Teodosie" din Balta.'mlli s-a dat imponanta. Printre pUl1ctele doctrinare ale l1m1a~ilor lui Inochentie sc pot enumera: l. In 1920. socotind ca "are drac" . din imprejurimile ora~ului Soroea. parasese Balta ~i Incep sa se organizeze. 2. exagereazlpelerinajul Ia l110mlintul staretului Teodosie. 3. Rafail ~i altii se intrupeaza In fi"atii predicatori. A colindat mult ~i apoi s-a intors la Dobru§a ~i Chi!eani. Omu! trebuie sa paciituiasca pentm ca sa aiM apoi de ce sa se pocaiasca DU111nezeu sa aiba de ce sa-l ie1ie. multi caillgari au fugit in partile Chersonului. ci din cauza propriei lor neinfrinari. vazind neasculta~ea ~i. Lipsa de cultura teologica. aceste acuzatii all c\'nfiirit mult la alcanlirea "unei biografii" a lui Inochentie_ EI a inch is oehii pentru totdeauna. Inochentie este un sjfnt sau UI1 prooroc. unde se gase~te cetatea genoveza ~i unde a poposit destula vreme domnitoml a toatii Moldova. introduce dl1tarea in comun. !?i face caleule advente.. Conceptii specitice.. adep!i ai acestnia.

gramajul anaforei ~i gustul artoselor. neglijind fondul ~i esenta. nu este nimie original in rascol. Nu teologii au eautat "refonnarea". fie pentru "ob§te".. numarul "exact" de locuri pe pomelnic. in schimb ~tia posturile. in maj./HIU unitate. [n mel1tilierea . inochentismul a 'avt~fnumer~§i dizidenti: a) Grupul extremist s-a numit "inochenti§tii evangheli§ti" sau predicatoii(pommilui . psalmii aleluiatjci. ~i odata eu aeestea ~i invatatura original a.MI~CAREA RASCOLULUI SECTE $1 DIZIDENTEPROVENITE DIN ACEASTA Cuvfnt de liimurire. III. ramura aceasta a rascolnicilor are riidiicini adfnci fn formalism. Ultimii adepti ai sectei.eo. . dorinta de refonna s-a manifestat altfel.etariei. eu slujbe speciale .. * Ca orice secta.74 CALA. litrajul vinului la litie ~i imparta~anie. A~adar.i surori ~i sint suspeeti de proxenitism. iar altii exagereazi!.interesat fonna. foarte rare. ajungindu-se la sehisma. b) Grupul traditionalist sau pravoslavnic s-a opus tuturor refomlelor romane~ti.. s-au retras in ob~tea anarhica de la Slatioara (Suceava). mai ales. Exagereazii pamenirile martilor cd ointreaga pregatire pentru pomeni. se afla ~i 0 serie de 'grupiiri anarh'ice ~i mi~ciiri schizmatice apiirute fn sfnul Bisericii Ruse. transfonnindu-se astfel in erezie..blagoslovirea" intrarilor ~i ie~irilor ~i multe altele gasite in "explicarile" tipiconale sau in lamuritoarele zise: "Cum va vrea cel mal.~i cultivarea ignorantei ell evidente concePtii bogomile care al1 la baza iconoclasmul. annonia preeisa a clopotelor.ritatea cazurilor au aparut sub influenta protestantilor ~i neoprotestantilor.nsidera frati . i-~ . eonfundate eu ere~tinismul. fie pentru propria existenta. Daea in Biseriea Apusului. Aeeste grupari s-au numit. praeticanti ai stilismului. cind se aduna prin locuri dosiii~e' ~i se dedau la betii.I" . numarul prescurilor "trebuitoar'e'" pentru cei morti ~i pen~u cei vii.!in Biseriea Rusa: rascolnicii. i~i smulg unghiile ~i parul. Rusia ere~tinata in jurul anului 11)00 a pastrat in practica sa multe in±1uente populare. ei unii . fie9art? ealugar inoehentist are tipicul sau. 7.. . refuzlnd munca 1. 8. eu plete neingrijite ~i barbi nearanjate. Cultiva practica cer.. numarul impresionant de IJletanii ~i inchinaciuni pina la pamint. Cei mai multi respecta ritualul ortodox. acceptarea unor impresionante ceremonii.in oriee loc ~i in oriee moment§i pentru oricine (chiar ~i pentru cei vii). Secta inochentista ~i-a mascat existenta. In afara cOIllulliHitilor ereziarhe ~i sectelor mistice amintite mai sus.uzA CRE~TINA 6.. Trebuie inteles de la ineeputcii. mi~carile liturgice ale "sluj itorilor". Sint ~i cazuri. fn exageriiri~ caltice. In ceea ce prive~te camunitatea se.au refuzat indreptarea.n comun. incercari de "contrarefarma" se adauga ~i nivelul cultural scazut al unor monahi din :ob~tea minastirilor ruse~ti. Altii i~i siluiese trupul. "Slujbele" lar . ci 0 schisma izo1*ta de realitatile timpurilor respective. care. inciilsiv calendaruhii Indreptat. Umbla Imbracati in haine lungi ~i murdare.panihide . Nu cuno~tea profund rostul Evangheiiei. Pe multi credincio~i. in lmele Biseriei din Rasarit. La aceste. refonna a eondamnat "doctrine papale".. numarll( crucilor la fiecare ecfonis. canoanele pentru diferite ocazii. mai ales slave. mare .. 9.. Masa credincio~ilor "credea" in traditie ~i Ip.

. Plecau "multumiti" cei goi suflete~te.vi) justifica interVentiile ~i este de acord cu indreptarea cartilor de cult. RascoluZ !ji urmarile sale.. s-a sfintit o biserica netipiconal ~i multe altele. Nikon. hotarind indreptarile. 1649. ace~tia treceau la diferite grupari. ~i supu~ilor atestora erau un spectacol deosebit. spunind ca acestea schimba traditia ~i nu apartin evlaviei poporului: aici este fnceputul schismei sau declan~area publica a rascolului. Evenimentele precipitindu-se.Eu sint traditia" (Pius IX). doi arhimandriti. Nici senmul Sfintei cruci n-a scapat de ochiul . Paisie patriarhul Ierusalimului a constatat foarte multe deosebiri in cartile liturgice. l. Unna~ul lui Iosif. dupace mitropolitul Nazaretului. dupa ci'iderea Constailtinopolului (1453). patriarhului· C~}t. Ace~tia acuzau pe cei ce modifica "un punct sau 0 virgula" decalc~rea traditiilor "Sfintilor Farintii". patriarhul Nikon a tinut un sinod in 1654. 0 tarina "trimisa" lui Dumnezeu (Ecaterina II) rostea: "religia este pentru copii . 8 brate etc. Patriarhul Iosif al Moscovei ia masuri pentru traducerea corecta in limba slava a tuturor carJ:ilor de ritual.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGlJL TIMPULUI 75 De asemenea. Dar la sinodul rus s-au auzit ~i glasuri potrivnicec Episcopul Pavel al Colomeii.a.. $idupa alta suta de ani.imiti in Rusia. Gravriil. dar rara fond ~i gust.ignorantei rascolnice. pregatirea imbracarii ~i dezbracarii.d. s-au adaugat ~i pretentiile calugarilor greci fugiti dirt cetate ~'Fr. $apte prescuri ~.. cind se iscase 0 diferenta vocala numerica: daca trebuie sa se zica aliluia de 3 ori sau numai de dou~ori?! In 1479. de ce cred ~i pentru ce cred! La primul virtej de indoieli. .Daca papa spusese . $i la toate acestea.. "!. rugind pe ierarhi sa pastreze linia tradi!ionala. 1652.?! De asemenea. Prerascolnicii s-au ivit inca din 1419. cei ce nu ~tiau in ce ered. care intr-o suta de capete (stbgla. deci ~i pe rascolnici. a fost de acord cu cele propuse. In acest sens. semnate ~i de tar.. un· egumen ~i doi protoierei s-au declanlt impotriva hotaririlor.tstantinopolului. a fost de acord cu "indrep. vizitind Moscova. Se tine un sinod in anu11551. Mai mult. sau "mult ne-a folosit noua fabula despre Hristos". Sinodul Patriarhiei din Constantinopol. . Patriarhul ecumenic Atanasie viziteaza Moscova (1650) ~i sratuie~te ierarhia rusa sa faca traduceri corecte dupa cartile grece~ti. 6. vizitase Moscova trimis de Paisie ~i a incuno~tintat pe patharhul Ierusalimului ca nu s-a intreprins nimic in Rusia. anume gestul ~i forma degetelor: 'cu doua sau cu trei. dar curind moarte. diferentele tipiconale ~i traducere~ cartilor de cult deranja pe multi "zelo~i". Zvonul despre inovatii ajunsese ~i la Constantinopol. u~or intelegem. iertaciunile ~i cinstitele sarutari in numele "Treimii" ale namesnicilor.m. printre care cea mai mare este Mi§carea rascolului. Biserica 0rtodoxa Ruesa a trebuit sa ia masuri.~i pentru pro~ti .crucea c~ A. Acest din vnna punct a fost lasat in seama "protoiereilor" care au adus mai mare tulburare .tarile" din cartile de cult ~i diortosirea acestora tinind cont de corecturile ~i modific~rile editiilor grece~ti. trimite hotaririle.

ceea ce a insemnat introducerea ereziei §i inlaturarea preotiei harice. taml ~i toti §i-au dat seama ca. Cine are pricepere sa socoteasc3. rasc()lnicii Si11t ni§te revoltati.i tipic. semnul crucii sa se faca cu trei degete. vechi) $i starobreatii (cei ce respecta ritualul strablin. Prima situatie neplacuta in viata rascolnicilor a fast criza de preo!i !ji lipsa unui c~ntru eparhial.LAuzA CRE$tINA Din cauza unor divergente se retrage la minastire. s-a format ramura rascolnic{l a bezpopovtilor. deci.. numarul fiarei. unde erau nlUlleroase biserici ~i preo![. antihrist a inceput sa domneasca ~i in Biserica Ortodoxa Rusa..eala.s-a dezvoltat ramura popovtilO/. Patriarhul Nikon a fast un om intelept $i evlavios. o data Cll abaterea de lalritreg. adica a rasca'lilic~lor fara preoti.elii patriarhului.76 c6. .aliluia sa se zica de trei ori. sa devina un cult recunoscut. care avind incredere in multime au ihceput actiunea publica contestatara. pe prescuri sa se imprime cmcea cu patm brate. hotarind: . ca apoi. a ramas numarul fiar~i: 666. . Tin §i ei un "sobor" condamnind ca eretici atit pe ierarhii ortodoqi1 cit §i pe tar.trecuti la rascal . "Rascolnicii" au considerat acest gest ca recuno'!-i7terea gre:. 1. In aceasta situatie. Vazind ierarhia asemenea mi:. tacindu-$i lom:.ase" (Apoc. In schimb. cinci prescuri . Se convoaca un nou sinod (1666) ~i altul in 1667 care condamna ratacirea.. dar cu destule ramuri !ji dizidente . dar "savir§eau" tainele 9i chiar liturghia. Dupa ace~ti monahi s-au lnat chiar mireni·i ~i ace~tia au inceput a deveni "pastori". in 1658. Preotii mai neinstruiti au ars drtile noi. "Aici e intelepciunea. iar alrii le-au inlaturat pe toate.sora. Ei au dec1arat hotarirea Sinodului din 1666 lucrar:ea lui antihrist. cartile vechi s-au aruncat. cum yom vedea. In acest caz.asezeci §i :... invidia !ji acuzatiile reciproce intre ei.care.. A§adar. numindu-se staroveri (c~edincio§i traditionali.$ase sute :. hotar1t §i milostiv !ji unii credincio§i rascolnici il respectau. autoritatile constatind gre. calugarii schismatici inlocuian preotii de mir.. prima comunitate a rascolnicilor s-a organizat in 1667.i raspfndirea rascolului. schimbind invatatma adevaratei biserici a Rusiei.. odata cu~patriarhul Nikon (1666). de fapt. iar ace~tia cu fanatism incep denigrarea sinodalilor :. Organizarea :. Exc1uzind mileniul. adica acei cu preoti. iar plecarea sa.. Bezpopovtii (tara preoti)aratau cii. pedeapsa lui DmTInezeu pentm schimbarea'Gartilor $i calcarea evlaviei. Un cronicar spune: gre~eala a fast dubla.Starea de secta a rascolnicilor a intervenit. 18). iar cele noi s-au ars.. Ci'ici este un numar §i numarul ei este: . Hotaririle au fast aduSe la CIU1o§tin!a celorlalte Biserici sUTori §i toate au fast de acord cu Biserica Ortodoxa Rusa . i'ncepmd Cll tinutlil Vagov. Dar vrajma§ul a inveninafperascolnicii-ierarhi. Biserica veche.. in 1682.i persecutarea acdora care au indraznit a corecta sau modifica vechile carti. iar la proscomidie sa se aduc3. Tarul $i cu boierii rivali patriarhului cheama capii rascoluluidin exil. XIII. faptele lui sint apocaliptice. Uniidintre acqtia ..vechi).. in centrul Rusiei. El a "distms" ortodoxia ~i tainele ei sfinte. a inceput ~i dezmembrarea.erau monahi simpli nehirotoniti.

159-165. voL I p. bezpopoytii s-au ramifieat. gruparea cea mai inselm1at~ ~i care s-a raspindit in pa11i1e uoastre s-a numit filipovenii.BOR".ei eonsidera inehinarea eu trei degete ~i crucea ell patm co11uri.Alla Vcntclcr. Via!a raseolnieilor. priu refonna. 1868. 01'.libertatea de a folosi "vechile cal1i". Vazind. Dar episcopul Pavel Comenski murind. G. Erau impotriva sehimbarii ritualului ~i tiparirii cartitor de cult. Psihologio wctelor reiigioase . BiseriC[[ de ril Feeh. :..-\FIGE: .coy. slut cei cu preoti.. p.. Dill viata iipovelli/or. taml a luat masuri severe dar nu numai pentm preotii Bisericii Ortodoxe Ruse. Bucurc§ti.. In aeeasta situatie.B. 1939: V. Cllillli cre"lin de ril vechi. p. DTO (bogomilisil1. nr. fi:indca raseolul este 0 preoeupare exclusiva a monahilor. Atunei popoytii primeau pe toti fugarii ~i pedepsitii din Biseriea OrtodoxaRllsa. 3. 1977. Zvozn'. nr. originea . 11-1211971. 1248. . lspir. Rom".. p. p. In vremea lui Petru eel Mare. passim. nr.. in . p.i au aparut mai YlgUroS. ei ~i pentm fugari ~i pedepsiti canonic. IV (1940). nu refuzau inrolarea 'in annata. p. Ei au continuat sa-~i duca existenla in afara reeunoa~terji autoritatilor ruse~ti ~l sa-~i hirQtoneasca episcopi in afara granitelor imperiului !arist*. 68·-70. Pliiticii.mnati canonic. In . Bucurc~ti 1947. 4. T M. m . M. 3-4. invalatori. 1n "BOR". 2:. a ineeputprozelitisl11ul lor . 384.: Cll opt eolturi ~i inchinarea eu doua degete.este nevoie de' imputemieire de la episcopul Pavel Colomenski. Pentru a eonduee. DER. la ineeput. La acest compromis. s-a desIa~uratmai ales in l11inastiri. autoritatile tariste au incuviintat dupa 100 de ani (1822). IIlClrilinui de nord.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TfMPULUJ 77 Referitor la cult ~i l11anifestarile exterioare. nr. Ciuhandru.. 281--283. Logaccov.3. ° lipm)eni. Bucurqti. $i femeile pot fi . 75). p. Cluj-Napoca. G. . 111 "AnaL Acad. Popovtll sau pOPltll au contmuat rascolulmal orgamzat ~l au mat cedat din pretenpf. Ei au depus juramint stapinirii. in "RT" Dr..$tiilllil ~i progrcs". p. Ha~dcu. Un timp. nr. . 01'.. 111 "BOR".nastavnici".ul ~i romclnii. ca popovtii sa primeasca preotii fugiti din BisericaOrtodoxa Rusa. iara~i s-au produs dezbinari ~i dizidente. Popovti~ . Cercetciri ({supra cuitiiit)! /ipovenilor din ROl1lclllia.. 9. iibotezau din nou. .In afar~ "eelor bpsiti de preoti'Jbezpopovti). eeea ee a datn~tere la tulburare ~i neinerederea adeptilor in ace~ti eond<i. n-a mai avut cine sa Ie maihirotoneasca preoti. dindu-li-se. Isloriclli toierew(ei religiouse ill Romania. minastirile au fost mixte. K. LXXVlII (1960). .. Popovtii. L Nistor. 1960. afundindu-i imbraeati in ve~minte pentru a Ie piistra daml pr~otiei ~i ii ungeau eu "mimI eel adevarat" ~i vechi.. apoi s-au despartit. Cu timpul. . Bogomilis". 252-256. cit. ESL. 938-954. in "ST'. prescurtare. Intmdt disciplina clerului lasa'de dorit. In eeea ce prive~te organizarea staroverilor seobserva unnatoarele: au in fmnte conducatori (nastavniei). ea atare s-a intrerupt succesiunea apostolica ~i sueeesiunea in eredinta. Popescu. nT. 1-211933.\1.ii ~l"ezarile lor. V Coco~. drept "peeeti" ale lui antihrist ~i de aceea l11entin cruce. 1\1a!llUnca. popovtii au eerut guvemului dreptul de a avea ~i ei preo!i hirotoni!i ehiar de episcopi ortodoqi. Pi!l'ire isloriel!.. . Chi~il1flU. ca sa fie siguri de noii eonverti!i. 1256. 11-12/1972. p. * AMr\NUNTE BlBLlOGR.. GBT (bogomilisl11ul). p. . L ChcJcca. cil. Ev. P.I 0. Lexicul fdcloruiui iipownesc.atitea situatii. 387-388. p. 49-58. (rascolul). bogomilisll1. 113-120. XXllI (1971). Lipovenii. nu evitau ~coala etc.

ci simplu. lara insa c. a infiintat un nou schit. De asemenea. dupa unii arhimandrit din renumita minastire a bezpopovtilor. cu un grup de calugari. conducatorii cultelor religioase avem datoria sa gindim . fanatism.. inseamna necontrolat. primii 's~aroveri ru~i s-au stabilit inca din 1669. Dup~ nereu~ita alegerii sale ca stare! al acestui .localitate numita de ei Socolinri. faptul ca ".X.a ace~tia sa aiba 0 jurisdictie canonica propriu-zisa. se arata ca "noi.. 8). tara. lara practicarea unui misticism bolnavicios. iar celalalt pentru Dobrogea).TINA a) Popov!ii ji/ipoveni sau lipoveni. staroverii s-auorganizat intr-o eparhie cu sediulla Fintina-Alba ~i apoi la Braila.1968..c9ntacte ecumenice locale cu cultele din Romania.iniana). patriarhul Justinian Cll ocazia instalarii la 29 nov. in limba uCHj. 979 din 23. nu ~i-au mai spus filipoveni. cu ocazia unor evenimente importante din viata poporulur hostru". Biserica Ortodoxa Romana." In continuare. In discursul tinut de " .. Insa~i expresia "lipo:v~p. deportare in Siberia. Episcopia din Braila. Dar aici. Multi au parasit Rusia. fie conductorilor biserice. se sublinia participarea conducatotilor cultului starover . ped~apsa capitala. ierarhiistaroveri au participat la aniversarile prilejuite de Semicentenarul Patriarhiei Romane (1925~1975) ~i 90 de ani de la reci~tigarea . traitori in afara granitelor Rusiei.mup.. este recunoscuta onorific ca intiistatatoarea spil. semnind apelurile ~i mesajele adresate fie credincio~ilor cultelor din tara noastra.. lerarhia din Braila.i sa lucram astazi in spirit irenic.la toate conslatuirile avute de reprezentantii cultelor religioase din tara noastra. mai mult. dar in.i-au dat adeziunea la interventiile ~i actiunile intreprinse de ace~tia. participa impreuna la nemunarate ierurgii.tinismului evanghelic ~i prin aceasta sa desavir~im trairea ecumenica. Ioasaf Timotei.ca silnica etc. Staroverii din Romania au reu~it sa iasa de sub influenta rascolului. constituindu-se intr-un cult de.n". centru monahal. "dat01-i sintem sa sprijinim pe unii ca ace~tia. ' Guvernul rus a luat masuri severe impotriva lor: inchisori pe viata. in localitatea Mitoc-Lipoveni pe malul dului Ruscioara .. Noi. linga Suceava.ti din lume in legatura cu pacea ~i infratireaintre popoare. ' Mai intii..78 CALAuzA CRE:.. Acesta era un monah ce se considera unna~ul apostolului Filip. acqtia sint ramura cea mai interesata raspindita ~i pe teritorii romarie~ti. 1968 a mitropolitului Cultului cre~tin de rit vechi. Confonn traditiei. neglijent. sllccesoare a celei de la Fintina-Alba. Organizatorul filipovenilorbezpopovti a fost Filip Pustoviat. considera pe monahii vigoreti antihri~ti. El introduce noi reguli monahale ~i refuza categoric pomenirea autoritatilor... sine statator Relatiile Bisericii Ortodoxe Romihle cu Cultul crqtin de rit vechi sint de fratietate. Vigoretkaia. a fost ridicata la rang de Mitropolie prin Decretul nr.~tuala a tuturor credincio~ilor de rit vechi. in spiritul cre. Astfel mitropolitul Tihon Kacealkin arhipastorea ajutat de doi episcopi sufragani (unul pentru Moldova. iar credincio~ii 101. trecind ~i in partile noastre.. sedinl (din 1940) Cultului cre~tin de rit vechi. gasind0 populatie mult mai ridicata cultural. lipoveni. aspect dezgustator (lip = murdar. ca sa fim impreuna lucratori peiltru adevar" (III loan l.

denominatiuni secte religioase. Daca acele grupari sectare fac prozelitism pe baza unor texte ale Bibliei. In ceea ce ne prive~te. Ia "in!eIeptii cugetatori" ai religiei. adaptari de idei ~i insu~irea unor culturi din Orient sau date din practiciidigioase medievale (mai ales mistica arabi'i).FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUI 79 autocefaliei ~i autonomiei (1885~1975). resemnarea ~i nonviolenta."ASOCIATII" SPIRITISTE. mi~cari san organizatii au 0 doctrina amestecata cu interpretari de texte . spiriti~tii.tgetarea indiana ~i practica spiritista s-au cumplat cu tehnicismul. MISCAREA ~I PRACTICA SPIRITISTA Mi~carea ~i practica spiritista este una dintre cele mal frarnintate probleme de ordin religios in societatea contemporana. Acest amalgam este periculospentru ob~tea mnana. i~i completeaza "doctrina" cn conceptii sectare bazate pe nemuItmniri de tot feinl. stagneaza evoilltia societatii ~i cercetarea fenomenelor ce ne inconjura. ea de pilda dupa eel de-a! doilea razbol mondial.tte cu precepte din filosofia indiana. adepti ~i promotori ai unor mi~cari ~i organizatii spiritiste pe cit de "nevinovate" pe tot atit de pagubitoare con~tiintei umane. vom vedea ca vehiculatori "de idei" spiritiste ~i in~elatorii teozofi slnt ascnltati ~i gasesc adepti intr-o lume pestri!a. ceea ce. s-a izolat de viata meditativa a Orientului ~i astfe1 s-au organizat alte directii mai aproape de "adevar'~. in continuare. indeletnicirea spiritistaeste desigur cea mai raspindita ~i eea mai primejdioasa dintre doetrinele ~i praeticile oeultiste din zilele noastre. Si. Spiritismul i-a marit sfera in anumite epoei.. educatiei ~i instruirii ~i n-are nimic comun cu invatatura Mintuitorului Hristos. . cu conceptii curioase. chineza. Ele i~i au originea in vechile cugetari religioase. refractar culturii. 1. . cu toate declaratiile'adeptilor cii sint "convin~i" credinci0 9i ai Bisericii cre~tine. dintre curio~i necontrolati. pentru state ~i natiuni.az~ adeptii dintre sincreti~ti ~i indoielnici. antropozofii ca de altfel toate curentele idealiste ~i sectele deiste sau politeiste ~ gasesc adepti ~i prind radacini intr-o lume disperata. Adaptata ~i in Occident. cre~tine. pe drept cuvint. Aceasta ~i pentru faptul ca organizatiile respective recomanda inchiderea in sine ~ meditatia. culmea. in ritmul vietii de atazi. au tangenta cu unele erezii iudeo-cre~tine sau gnostico-maniheice adaptate superstitiilor popoarelor. ne yom opri. INCERCARI NO! pAGUBITOARE PENTRU CONSTIINTAUMANA Suflete ratacite. De~i veche. Toate aceste gr~p~ri. practica ocultismul.aceste_ mi~cari sintsocotite secte religioase. toate acestea lmpletite ~i sustinl. gruparile spiritiste. teozofii. De aceea. . s-au altoit eu mistica ~i mitologia pagina. teosofice ~i antroposofice i~i recrute. iar adeptii acestora ~ in majoritate ~ sint nemultumiti de comunitatea in care au fost. ~ Daca pina acum ne-am ocupat de organizatii. la incetarea din viata a patriarhului Justinian (1977). cind nenumarate familii. se justificii prin "inte1epciunea" gr~~ca ~i latina. lipsita de atentie ~i in!elegere. refelitor la raspindire. nascindu-se antropozofia. persana. cl.iJitelepte". lipsita de cuno~tinta Evangheliei ~i de viata in Hristos ~i care nu poate discerne adevarul credintei pentru mintuire de ideile religioaseambulatorii ~i tara sens. hranita cu iluzii. IV. la intronizarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist (16 noiembrie 1986) etc. cei ce practica prozelitismul. In lumea apuseana.

Despre un intemeietor de doetrina ~i practiciispititista nu se po ate vorbi. multi cieaiilcio~i s-au molipsit de el. stabilind '0. s-ar fi auzit ni~te zgomote ciud<jte. 8).tine. iar In Evul Mediu.in ce primejdie ~i in ce paeat aluneca atunei cind se lasa atra. prin poenituri in numar ega I cu cele ale fetei. parinte. Evolut\e Cll ~i "Iideri" ai mi~cliriispiritiste Spiritismul este credinta In "exist.~edinte spiritiste". sorii. pretinzindu-se uneori a fi ei in~i~i cei mai "buni" ere~tilli. doyede~te existen!a acestora. ihfernului favoarea de a avea . practicindu-l. in lumina invataturii Bisericii. In primele veacuri cre~tine.. int~-o seara din anul 1848 una dintre cele trei fete ~le fril11jliei Fox lovi 0 mobila. de un de a fost impOliat.. evreii. Printr-lln limbaj conventional. cum ne relateaza Tertulian. practicata de najirori.i ai Biserieii. pomeniri. prin mgaciuni.. Practicile erau insa interzise cu asprime. cit mai 'ales acele "fenomene spiritiste" care fac atit de multa senzarie ~i care constituie piah'a de poticilire pentru multe cugete. ~i aliii.80 CALAuzA CRESTINA indurerate de pierderea vreunui membm iubit al familiei lor. Numele ~i-l dau pentm faptul ea pretind aeomunica eu spiritele (sufletele) moqilor. sot.. format din ciociinituri. StatuI New York. in a~a-numitele . XVIII.de elemente cre~tine. fetele ~i mama lor Incepura sa puna necunoscutului diferite intrebari. Existen!a vechilor practici laevrei se observa din faptul ca Vechiul Testament interzice "invocarea spiritelor". Eroul celebrei Epopei a lui Ghilgame~ la asirobabiloneni. Cea mai mare parte dintre corifeii spiritismului amesteca in doctrina lor 0 sumedenie . de asemenea. plimbindu-~idegetele deasupra lor. sP1titiste. Originea. 20). chenwrea spiritelQr era. 7.. dat totdeauna primi raspuns cu acela~ numar de pocnituri. Cind ajungeau cu degetlll asupra unei .. Spiritismul insa~.practicare a spiritismului la vechii chinezi... la greci. Spiritismlll' n:u este ceva nou. 9) . In tarile occidentale. A fost practicat intre pagini. obtine de la zeu] . in locuinta unui ceta!ean numit Weckmann din ora~elL11 Hydesville. milostenii etc. In felul acestu ei· izp'tltese sa atraga in rindurile lor numero. in Anglia ~(Ainerica mai ales. De asemenea. chinezii. De asemenea. dar lovitura fetei primi imediat riispuns. ~i istoricu]'l'clltlan Amian Marcellin. Fetele Fox gasira un mijloc maipotrivit pentru a comunica cu necunoscutul. ca de pilda despre cazullui Saul. se vorbe~te despre "evocarea" spiritelor celor decedati. babilonienii. spiritismul este liber ~i se practica pe scara larga. din ~edintele. atit doctrina spiritista. grecii.. Indeletnicirea spiritista sub 0 forma sau alta era cunoscuta ~i practicata aproape la toate popoarele din veehime ea: egiptenii.i de ~ediniele spiritiste. imitlnd pocniturile misterioase. care nu-~i dau seama in ceratlkire. pretinzind ca il poate face sa aiba Cll ei convorbiri ~i. ca fiind contrare descoperirii lui Dumnezeu (Deut.i de la vrajitorul Elima (Fapte XIII. IntIlnim urme de . incepind de la Simon Magul (Fapte VIII.a-zisele "convorbiri" cu mortii. cerlndu-i raspuns.. Fata rep eta pocniturile in numar variat. RaspU11sl1rile au venit prompt ~i clar... romanii. Spiritismul este cunoseut chiar ~i \n primele veacuri cre.tine. familia Fox ar fi ajuns sa intre in conveisatie cu spiritulcare producea acele zgomote. Ole promite olegatura muIr mai strinsa. Crezind ca are de a face cu vreo fiinta misterioasa inteligenta.. Credem cii este necesar sa prezentam aiei. chjflr atingeri directe. condamnarea practiciJor spiritiste prin legi civile ~i biserice~ti. legatura intre cei vii ~i cei morti ai lor. De~i Spiritismul contravenea doctrinei cre. In martie. printr-un numar de pocnihlri in caz afimlativ ~i printr-alt numar in caz negativ.iI yriijitoarea din Endor (I Regi XXVIII. Dar spirilislJJlIl model'll I~i are originea in America de Nord.. Strabon spune ca asiro-babilonenii se foloseall de ni~te "mese" pentru chemarea spiritelor>Sl in Avesta. la romani.. ~i-au cautat mingiierea in a. scrisera pe hlrtie literele alfabetului.:nta" spiritelor ~i in posibilitatea de a obtine comunicari ele prin diferite procedee. a spiriti~tiloi' este indepartata ~i necunoscuta.speculind durerea fireasca a celor care ~i-au pierdut mde apropiate: copii..c. Vechiul Testament face amintire de practici spiritiste. dupa spusele spiriti~tilor. in timp ~i loc. Cre~til1ismul are slujbe in cinstea celor adormiti. Prin 1848.0 convorbire eu spiritul" prietenului sau decedat Enghidu. Vestea se rasp'indi in ora~ ~i multi curio~i veneau sa puna neculloscutlilui fel de fel de intrebari.. 9-12).i eredineio. frate.

Aceea~i evolu\ie 0 unneaza §i acesta. pentru raspindirea §i popularizarea spiritismului. Anglia. unnlnd §i aceasta. bine illchegata. pe una. dintre care cele mai importante au fost "Astralis" din Craiova ~i "Revista spiritista" din Bucure~ti. Franta etc. ~i in carespjriti~tii viid probele de necontestat . Ha~deu.aufost atra§i de spiriti§ti. nicidecum un creator al lumii. in Ttalia. profesorul universitar de fizica 1. cu atft mai mult face acest lucnl marea majoritate a spiriti§tilor. fizi~ianul William Crookes. cu scopul de a practica spiritisl11ul. El ~i-a primit existenta din haos. Fac1ndu-se sapaturi la locul indicat. pina clnd ajunge conducator A~a . unul dintre spiriti~tii cei mai de seama din Franta. Conceptia spiritista este confuza. In acela~i chip. devenind spirit uman. toate forlele din Iume lucreaza treimic. A~a de pilda in Anglia. Teoriile ~i "dogmele" spiritiste Ie socotea ca fiind suficient expuse In numeroase lucrari spiritiste. In spiritism. dupa spiriti§ti. Dumnezeu a fonnat 0 materie vie ~ primul eter sau fl\lid din care au fost lacute toate cite exista in lume. iar cei planetari sint Sfintul Duh. in ultima analiza. pozitiva. care. Mai sint alti dumnezei inferiori §i subordonati Dumnezeului suprem. negativa $i neutra este Intilnita peste tot. inferioara aceleia. mai tirziu s-a !epadat de spiritism. deci nu este din etemitate. Ca inger planetar va evolua iara~i din planeta in planeta. cel solar ~i cel planetar. Si daca.. nici nu se poate spune cii exista 0 doetrina spiritista unitara. Au sqos §i reviste. Dumnezeu nu este atoate~tiutor. De asemenea din planeta in planeta $i dintr-un sistem solar in alt sistem solar. in afara unor practicieni. au foat gasite dteva oase dintr-un corp omenesc. EI este spirit sau. Din acest "ceva". pe ace!e "semne" care insotesc pretinsele mesaje din lumea de dincolo. DllI11ne:ceu este 171arginit. devine inger planetar. raspunsurilespirimlui aldituiau fraze Intregi. dar mai mari dedt Ingerii. De altfel. in 1931. "Eu ~ zicea el ~ ramin aici In domeniul ~tiintei. pash·indu-~i insa individualitatea. care a scris. De pe la an~ll 1869 au ineeput a se eonstitui diferite societati in America. in Franta. "Societatea spirimalista din Romania". cmiea Sic Cogito. Dumnezeul central este Tatal. este aceea~i cu Dumnezeu. decit numai indirect. un corifeu al spiritismului socotqte teoria ~i dogmele spiritistc ca ceva secundar. Cu prilejul unei anchete. spunea cii putin importa dacii se construie~te. aceasta este treimea centrala. mai corect. precum ~i multi a1tii. Camille Flammarion. de asemenea. cunoscut sub pseudonimul Allan Kardec. prin informatiile pe care Ie prime~te de la ceilalti dumnezei. naivi ~i curio§l. Gabriel Delanne.tpta. de pilda. care a evoluat dupa aceea pe toate planetele universului. precum ~i multi altii.. . pebaza faptelor. Din acest eter a fost fonnat mai intii spirihll miperal. din domeniul fizicii. aflarii acum ca necunoscutul era spiritul lui Carol Reyn. caci lumea nu este creata din "nimic". plina de contradiqii ~i absurditati. Dumnezeu este numai un arhitect.FENOlyIENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 81 anumite litere. a fost influent at B. superioara. cei solari sint fiii. ei se vor uni cu DUl11nezeuI suprem. Spiritismul a patruns ~i printre cei cu cmie ~i primre ne1llvatati. aceea~i cale a evolu1iei. incoerenta. Cartea lui. pina dnd. ci este lacuta din ceva ce a existat mai dinainte §i care. caci forta treimica. 0 asociatie infinita de . Savanti renumiti in toata lumea. fostul pre~edinte al Frantei Sady-Camot. devenite printr-o lunga evolutie perfecte §i luind toate la un loc forma de sfera. Apoi Dr. fost locatar al acelei locuin1e care a fost asasinat In unna cu cinei ani §i ea trupul lui a fost Ingropat 1n pivni1a. Istrati. Accenml principal se pune. ambii fo~ti membri ai Academiei Romane. dupa gradul fiecareia. iar alta planetara. poetul Victor Hugo. 1. s-a ajuns la formele cele mai perfecte ·:de animal. pe calea undelor ji pe care acqtia Ie-au primit de Ia spiritele cele mai desavir~ite (nu insa ~i cei planetari). "Doctrinarul" spiritismului este socotit juristul ~i meclicul Hippolyte de Nisard Rivail. Mai este apoi una solara. F. in Germania. pre cum ~i literati §i politicieni audevenit aderenti ai spiritismului. ci exista atitea doctrine spiritiste citi pretin~i doctrinari.§tiintifice" ale posibilitatii de a se primi comuniciiri din partea·spiritelor morjilor. Exista mai multe sfinte Treimi. supus Dumnezeului supremo In ceea ce prive~te atributeie. In Romania. Zolner. Spiriti~tii din Romania au infiintat in Bucure$ti. apoi spirihll plantar (flora) ~i dupa el spirihll animal (fauna). astronomiei etc. de pbicei. Intreprinsa In 1921. pe rind. eea mai desavir~ita f0J111a din univers. in ultima tre<. Exemplul surorilor fll unnat apoi de al1ii §i astfel numaml aderentilor spiritisl11ului creseu foarte repede. Fiecare soare. astronomul. P. "Le livTe des esprits" (Carte a spiritelor). A~a. Cu vremea. psihiatrul ~i antropologul Cezar Lambroso. sistem solar ~i planeta i~i are dumnezeul sau. inferioara celei solare. pentru care a capatat 0 mare faima. 0 alciihliesc Dumnezeul central. este socotita ca Biblia spiriti~tilor. se auzea 0 pocnitura.spirite divine. 0 teorie spiritista ~i dogme spiritiste. De altfel.

Iisus Hristos este un om superior. Fiecare spirit este inconjurat de 0 matefic fluiilii. 0 uouii iconomie. 111 afara de lumea vazuta. Fiintele vii au apiimt mai tlrziu. 2. iar pe altele mai putin evoluate. dupii ce piin1intul a ie§it din haos §i elementelc amestecate la 111ceput s-aU ril1dliit. In orice caz. numitii venirea lui Hristos".religiei indiene de-a lungul veacurilor. de un peri spirit. . incit nu poate cadea sub simturi. Exista ~i providen{a divina. pentm spiriti~ti. spiritul mineral. ueobi~lluit. ci prin mijlocirea spiritelor superioare. dar Om. exercitind 0 putemica influenta asupra cugetarii· $i . adicii. De§i slnt ni"cotporale. COilstihlie un punct esential al doctrinei spiritiste. deoarece El revine pe pamint C2.. La aceastii treaptii aajuns . El se va:iutmpa §i pe alte planete. cum ev. Spiritele trebuie sa se lncorporeze §i sa tread\ prin mai multe existente succesive.82 CALA:UzA CRESTINA de planetii. Intruparea din clnd ill clnd a acestora este 'obligatorie. nu oricine poate sii ajungii 1ntr-o singurii viatii la Uil atit de inalt grad de perfeqiune incit sii aibii parte de fericirea . ci sint fiicute dintr-o materie foarte fina §i atit de etera. De aceea fisus Hristos a hotarit sa-§i descopere §i sa restabileasca ade. Lanflll acesta aproape nesfir~it al existenteibr succesive. pentm spiriti§ti. Ea a inceput in 1847. Potrivit acestei cosmog~nii. cit ~i morala spiritisti'!.primul Profet fiind Moise. Potrivit conceptiei indiene despre peregrinarea sufletuhli prin diferite vieti (samsara). ciun imprumut din cugetarea indiana. Caracterul sincretist al spiritistnulni se vade§te aici mai bine ca orilUlde. Spiritisl11ul invatii. de asemenea cii. respectiv uman. Aici se accepta teof'ia reincamiirilOr. funqiunea profetidi a lui Iisus Hristos ll-ar fi incetat. Dumnezeu creeal':a §i azi. iar cel plantar ~i cel animal. necesar perispiritului. aceste ordine pot fi reduse la trei: aceta al spiritelor pure. ~i afinn tare ~i declar solemn lumii cii a inceput 0 nouii era. pentru tii nu existii creatie fiirii durere. Spiritele evolueazii prin reincamiiri $ia'poi prin evolutie spiritualii. pe unele mai evoluate. Mai departe. Iar clud creeazii suferii §i el. Ele se invlrtesc tn juml sferei divine centrale. atunci cind familia . spiritul animal §i la fel cel uman iese din corp §i absoarbe din spaiiu fluid planetat animal. prin care sufletul ajunge la purificarea din ce in ce mai deplinii. 11 socotesc. dar tot indirecfa. Inviitiitura lui fisHS Hristos a fost schimbatii de ierarhie. pinii dnd vor ajunge dumnezei. Ideea vietilor succesive apare in India incii de pe 'Vreni. P/liralitatea existen!elm. de asemenea. dupa gradul de perfectiune la care au ajnns. spiriti§tii inva!a ca. Illtitrtpul somnului. Noul Testament"reviizut §i corelat de spirite §i folosit IU cultu! spiritist din America lncepe ca urmatoarea dec1aratie:. ca §i celeialte spirite ca el. Acesta este rostul aparitiei spiritisl11ului pc piimint. Spiritele supefloate se pot rel:ntmpa intIe oameni. Exista patm universuri. formind 111 juml ei 0 cmce. Spirit. Dumnezeu a creat §i spiritele. de un fluid mineral... spiritele nu slnttotu§i imateriale. ..Eu.-arul prin intelmediari (medii) spiriti§ti . 1111 este nicidecum UUDutate adusa de spiritism. Mai mult chiar. in sfir~it. fisus Hristos este un spirit superior ~i este dumnezeul solar al nostm.ea Upani§adelor (vechi scrieri sfinte indiene). iar cea din nrmii revelat}e fiind fiicutii prin spiritism. Pe toate ccirpurilecere§ti exista spirite. pentm a griibi evolutia acestora. al celor mijlocii ~i al spiritelor imperfecte.prin care se realizeazii treptat perfeqiunea morala. De~i nelimitate ca numar.>i el prin evolu!ie. sau dupa legea talionului. lumea a fost creatii de Dumnczeu. . pentm ca aceasta sa nu mai caute iutt-o alta viatii riizbunarea cuvenita. trebuie siimentioniim faptul important cii.olueaza ingerii. Iisus am apiimt ca spirit in 1861. Iisus Hristos n-ar fi dedt un initiat 'sau thiar un medium spiritist. Ele popuJeaza universul. ca pe orice medium. dupa dreptate. a Iacut-o in favoarea victimei. Aceastii inviitatura rezuma atit doctrina. Mlntuitorul Iisus Hristos nu este Dumnezeu. pentru ca fiecare om trebuie sa-~i ispa§eascii singur piicatele sale. supus gre~elii. . iar dupii aceea devine conduciitor de sistem planetar ~i. S-a intmpat pe planeta noa~trii pentm a grabi evolutia 110astrii. "capabil sii se iu§elc": Dupii unii spiriti§ti. cinumai Profetul prin care s-a fiicut a dona Revelatie a Legii lui Dumnezeu. in totalii contradiqie cu lnviitahlra cre~tina. spiritele fac parte din anul11ite ordine. care ii acordii cu generozitate lui Iisus Hristos fUl1cfia ~i misiunea de medium. in afara lumii materiale. spiriti§tii. !iSllS Hristos IlU a adus mlntuirea. Sint despiirtite intre ele printr-o mateIie' fluidii. Dad! EI ne-a invatat sii iertam. ajunge la fiinta supremii. Cu privire la ideea de Dumnezeu. 'tate sint fiinte inteligente ale Creatiei. Cosll1ogonia spiritistii nu prezinta nid ea vl'eun interes deosebit. nu irtsa direct. Ele siut create de Dumnezeu din substanta preexistenta sau din el insu§i.Fox ar fi trebuit sii primeascii primele mesaje la Hydesville.. apoi devine Inger solar.

dupa preocupari ~i dupagradul de perfectiune la care all ajuns. familia. invizibil ochiului fizic.:t1ii. preocupate de misteml vietii de dincolo. . p." 3.~a: de dincolo. care ar face tot felul de minurtatii in .. In fond.. Odata despartit de trup.a parti. Omul este compus din trei parti: tmp. dupa ce s-a vindecat de viciul posturn al betiei.:n(' dupa C.Ip canaturale ~i ca ar fi produse de spiritele celor morti. Primele sint inveli~uri ale spiritului. Ideea vietilor succesive se intilne~te de ·altfel ~i in orfismul grecesc ~i in alte religii. pil1a a ajuns la fOlma de om.pretinsul "perispirit". instmindu-se. spiritismul nu eslC altceva. impreuna cuperispiritul. discutind etc. 0 impacare posibila. Spiritismul are ~i "precepte" morale.. Biserica (catolidi. ei ne spun ca spiritele. zic spiriti:jtii. Dupa relatarile spiriti~tilor. 0 paralela mtre dogmele cre~tine ~i teori~le spiritiste nu se ·poate face..~edintele spiritiste':'.riti~ti eare sustin totu~i ci'i spiritismnl reprezinta cea mai "autentica" doctrina a lui Iisus Hristos. intre ei ~i noi. 5. Ci:nd un spirit nu simte nici un fel de atractie fata de alt spiiit.) nu este in[ailibilii. a cufundarii definitice in Brahma sau Nirvana. Cfteva practici spiritiste. academii.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 83 "eliberarii". Ele pot c0111unica eu eei de pe pamint ~i pot sa-i influenteze. . * Acesta este. judecata faptelor In viata viitoare ~i sanctiunea. ca ~i Oal1ii.ialte conditii asemanatoare ale reincamarii slnt hotari'te de spiritele superioare (predestinatie). bazata pe Revelatia divina. Insu~i William Crookes citeaza cuvintele combative ale lui Faraday ca. ba chiar ~i teatre. creat de Dumnezeu. in care sa se purifice necontenit. Toate aceste idei spiritiste. . 4. "multi ciini ar putea ajunge la concluzii mai logice" ~i Ie aplica rationamentelor lip site de logi~'a. deci. spiriti~tii ne dau tot felul de amanunte. Antropologia cre~tina. spiritulsereincameaza spre a se purifica ~i evolua. . altele sint rele (diavolii). dar vizibil • vederii astrale pe care 0 au unele persoane. In privinta "felului" de viata pe care spiritele 0 duc in luriJ. considerate ca "revelari" racute. nimic nu 11 obliga sa intre in relatie cu el. sexul. Viata viitoare n-ar fidecito "evolutie graduala" spre un pretins cerc al fericirii. toate in conformitate cu faptele lui din viala dinainte. Uneori aceste idei sint expuse intr-un stil prolix. Se multume~te sa-I salute. decit un amestec ciudat de budhism.1m comunicarea cu spiritele este singura lor "dogma" specifica. 402 . Un teolog apusean intrebat ce crede despre spiritism ~i c~e~tinism. Marea majoritate a oamenilor trcbuie sa treaca printr-un lung ~ir de vieti succesive. plante~i animale.lllsa. "Revelatia" pe care 0 invoca s-piriti~tii nu este decit ecou! propriilor lor ginduri. aT ave a intre ele simpatii ~i antipatii. de altfel. starea. Inch coriving pe oricine ca sint plecate de Ia mint! polnave. care s-ar afla la capatul extrem al indeparHirilor.Spiriti~tii dan fenomene1or simple explicalii ". refncarnarii. n-ar mai fi fost nevoie de calea mintuirii. ]\I[oartea este mutarea spiritului din trup. 11 Intilne~te pe strada~i atlta tot. gmpindu-se dupa afeqiunile lor. Perispiritul este compus din doua corpuri: unul astral ~i altul mintal. mintuirea racindu"se prin reintmpari ~i evolutie. prin taine sau altceva. Astfel. '. sint atit de antirationale ~i de ridicole. d~ spirite. l<:sponsabilitatea morala. tot:de acestea sint hotarite ~i durata yielii ~i intimplarile din ea (destin). Dupa 0 anumitii vreme. cit ~i deliml biefilor mediumuri cazuti in transa. pentm ca ~i cele din unna sa se elibereze. confuz ~i rara sens. ascultlnd conferintele spiritelor mai avansate. a ajuns In lumea cealalta "directoml" unei academii de pictura de mare reputatie.0 copie a celei tmpe~ti ~i de aceea numita ~i "duhul eteric". Pentm ca Intr-adevar spiritele ~tiu ca in lumea de dincolo exista strazi ~i case. nu este. temple etc. Corpul fizic este din dOli. in scopul ispa~irii ~i al evolutiei lor. pe larg. slhguml lor "argUl ". Fap1:l~1 ca s-au obti)1~lt mesaje. dacaam admite faimosul lant al vietilor succesive. spiritul pictomlui francez Courbet. precu111 ~i locul. a raspups: "Dumnezeul nostm ~i spiritele din lumea de dincolo se contrazic. politeism. panteism. Unele sint bune (lngerii pazitori). ale spiriti~tilor. deism. Dupa to ate aceste concePtii ~i' practici sint unii s12i. a gl'e~it de multe ori ~i nu poate sa mintuiasca pe nimeni. ~eful $colii realiste de pictura. Refncarnarea.. pe can: *A se vedea. prin care recomanda'i{ibirea fala de Dumnczeu ~i fata de aproapele. nucuhoa~te nimic despre. a trecut prin pietre. una fizici'i ~i alta eterica.. perispirit ~i spirit. de\'enind duh uman. animism etc. spiritul este dus pina acolo unde slnt ~i alte spirite la fel cllel din punct de vederc moral ~i intelectual. Duhul omului. care apoi a trecut prin mai multe forme. $i. in care spiritele i~i continua activitatea de pe pamint.

Hanibal sau lulius Caesar. care fac din aceasta 0 adevarata profesie. De asemenea. Dupa 24 de ani de la aceste experien!e intr-un discurs tinut la Asociatia britanica pentm dezvoltarea ~tiinteI6r. "Noi suspnem ca nu s-a probat Inca declt intr-un mod insuficient. Faptul ca fenomenele neobi?nuite ale lor se produc numai in ?edintele spiritiste. iar mesajele pe care Ie posedam sint de cea mai dezolant~ mediocritate ~i nu este deloc nevoie sa locuie~ti In lumea cealalta. cit ai bate din palme. care mcea sa apara spiritullui Abdulah. nici Camille Flammarion. nu este insa convingator. convingerea majoritatii asisten!ei de realitatea fenomenelor produse. Apostolul Pavel face erezii. cii acest agent ar fi spiritele 1110!1ilor". Banalitatea mesajelor scrise. penhu unde cazuri. atunci dnd fiecare nouprogres iiI ~tiintei ne demonstreaza ca vibra!iile etemlui au energii ~i calitati. a dat pe fata. care a lucrat cu William Crooks ~i care. Apoi. iar un alt medill. scrie. "Vestala" spiritista Florence Cook a fost prinsa tri~ind. altul decit inteligenta l11ediului ~i ca nu s-a dat nici un fel de proba. De altfel. Este chiar indreptatit sa nu Ie accepte". care nici nu era . care se specializase in "fotografierea" spiritelor. profesoml Charles Richet. Niei Lambroso. a unor figuri ca Napoleon. llnii medii au maliurisit uneori aceasta sau chiar au divulgat procedeele folosite de ei.. de care erau lega!i In timpul vie!ii. pe care 0 da insu?i Crooks este aceea a fraudei. M-am servit de ele. fapt semnificativ. Un spectator la 0 astfel de ~edinta spiritista. ridicolul faptelor ~i atitudinilor atribuite spiritelor. faptele "neobi~nuite" care insotesc mesajele din lumea eealalta se datoresc spiritelor. starea de transa a mediului. bine cunoscut. atit de mult cita! de spiriti~ti. mcute de practicanti foalte abili. Sa vedem insa ee marturisesc chiar unii dintre adeptii cei mai de seama ai spiritismului despre teoria ca. pentm a fi capabil sa Ie fabri'ci". diferit de cel pe care Jcafnales odiniC?ara. in care se aflil de fata ?i un mcdiu. eu credin cea mai mare parte a fenomenelor psihice'" Ca argument suprem. ldentitatea spiritelor este insa imposibil de stabilit. a spus. n-au mai raspuns. ca ?i interdictia de a se atinge aparitiile luminoase. cALAuzA CRESTINA spiriti~tii Ie socotesc ca venind din lumea de dincolo. pentru a da practicilor mele 0 aparenta de mister. Multe din fenomenele spiritiste sint simple hlJCaje. a fost prins cu 0 adevarata trusa. nici William James n-au mai "vizitat" dup~· moarte cercurile spiritiste.::Cutia cu spirite" a lui Buguet a devenit. Constrins de tribunal. Napoleon nu maipricepe nimic din politica ~i strategia militara. pentru producerea faptelor aparent extraordinare. considerat uneori ca necesarpel1tru buna reu?ita a ?edin!ei. lini~tea profunda. citat de Crooks. Majoritatea fenomenelor spiritiste se produc in intuneric.orpul delict care a vindecat de spiritism pe unii oameni mai cu judecata. auguet a marturisit frauda ~i a aratat ~i trucurile prin care izbutea sa in~ele buna credinta a atHor naivi.de fi'auda sau scamatorie sa fie justificata. ca exista un agent de directie. a raspuns. In ceea ce ma prive~te n-am intilnit niciodata spirite. din care mcea parte ~i barba falsa a tot atit de falsillui Abdulah. . la Paris. . * Care este explica!ia acestorfenomene. Tot Crooks spune ca nu toti'inedii sint ~arlatani ~i nu toti asistentii imbecili. fiind intrebat de un gazetar ce crede despre spiritism~i' despre fenomenele spiritiste. "Newton a nitat fizica. sprc sflr~itul carierei sale ca mediu spiritist.. In urma cercetarilor mcute asuprafetlOmenelor spiritiste.84 . cu totul indestuH'itoare pentru a explica multe". dintre care unele nu 'se pot contesta~ 0 prima explicatie. dimpotriva. eel~ mai Dune argnmente pentruinfirmarea concepjiei spiritiste. a demonstrat excrocheria. procesul fotografului Buguet. face ca biinuiala. la iluzia colectiva. pe patnl de moarte. careia putini ii pot rezista. {. scamatorii. aceasta explicatie. Se recurge la halucinatie. justifica. dimpotriva. acestea sint. Crooks adauga: "Daca a~ prezenta astazi pentru prima oara aceste cercetari lumii ~tiintifice. care au ragaduit ca dupa moarte vor da semne de vi at::!. De asemenea. o alta dovada a falsitatii expilciltiei spiritiste este faptul ca "spiriti~tii notorii". Nu! Un mediu nu poate crede in spirite. cel Putin. Numai a~a se poate explica invocarea. "Nu cred in nici un fenomen spiritist!. Este anti~tiintific a chema in ajutor agen!ii misterio~i. eontradictiile flagrante eu eeea ce se ~tie despre. Crooks pe eare speciali~tii j] pun in fruntea Iistei adeptilor "celebri" aispiritismului. Emineseu serie "versuri proaste" dupa cum se exprima un ClUloscator al spiritismului. atmosfera de mister. a~ alege un alt punct de vedere. uneIe dinartificiile folosite de el pentm evocarea spiritelor. astfel. Intunericul total sau partial.oamenii ale caror spirite sint evocate. Cunoscutul mediv Daniel }fume.. toate acestea provoaca 0 tensiune nervoasa. trebuie citata marturia celebmlui mediu-spiritist Daniel Dunglas Home.

in copilarie. Tot a$a. de a auzi sau de a simti intr-un fel oarecare prezenta acelei fiinte iubite. cazul unei tineTe femei. in acela~i timp.FENOlvlENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ 85 adept al spiritismului $i nici nu a vazut fantoma pe care ceilalti asistenti au vazut-o. ciudate. scrie: "Am Tacut patm ani de razboi. prin care i~i convinge spectatorii de realitatea celor mai absurde halucinatii.~i se pare ca aceasta este 0 conditie a reu§itei §edintei . In vr~mea mai noua. s-a constatat ca bolnava traise. se poate descarca. Fizicianul francez Edouard Branly. acela~i savant spune: "Sint citat ~i eu din pacate ca. Ei merg la aceste cercuri cu 0 dorinta atit de arzatoare de a revedea. decit ahmci dnd poti sa-I urmare~ti . de asemenea valabila In foarte multe cazuri.. Una din aceste explicatii ~tiintifice este aceea a hipnotismului sau a sugestiei. Ha§deu. fie in timpul unui delir.intr-un laborator. mediul izbute~te sa realizeze acea sugestie ill masa.. Cei mai multimerg la ~edintele spiritiste . Halucinatiile sint deci posibile in $edin!ele obi$lmite de spiritism. po!i sa-ti faci iluzii asupra unor fenomene pe care nu Ie pop reproduce in imprejurari identice". profesor launiversitatea din B imlingh am. iudt nu este de mirare ca izbutesc 1ntradevar sa 0 simta. Cel mai adesea mediile refuza sa reproduca de mai multe. a demonstrat ca sugestia este posibila. incercata la Sorbona. sau cazul savanhllui Oliver Lodge. pentru ca el sa nu poata fi observat.. s-a Tacut urmatoarea experienta: s-a lipit un timbm po~tal pc spatele unui bolllav hipnotizat spunindu-i-se ca i s-a pus ceva canceros. a linnt. in . care in timpul unei febre putemice a inceput sa vorbeasea limbile latina.se pot aplica tuturor practicilor spiritiste. fraze ~i pasaje din aceste carli. de~i condamnatului nu i s-a Tacut dedt 0 u~oara zgiriietura 1a ceaTa.ori acela$i fen omen. In realitate eu nu am constatat nimic". Raymond. Mediul cazut in transa vorbe~te sau executa ceea ce i se dicteaza de catre hipnotizor sau ceea ce i se sugereaza incoll~tiellt de catre asistenta. s-a umflat. care a asistat'adesea la §edinte spiritiste. care a devenit adept al spiritismu!ui. incit condamnatula muri! intr-adevar. caruia i s-a spus ca i se VOl' taia vinele In baie. care dupa aceea s-a deschis. De asemenea. a spus unor prieteni: "Acum trebuie sa plec de aici. care par inexplicabile. psihanali~tii au constatat ca bolnava reprodusese. puterea sugestiei a fost atlt de mare. analfabeta. care cuprinde tot ceea ce este inaccesibil evocarii voluntare. Se cunoa§te de pi Ida cazul lui B. 0 experienla. pe cel mai mic copil al sau. cii ea poste fi provocatii oricind ~i ca poate fi 0 explicalie pJauzibilii ~i pentru unele fenomene spiritiste. S-au incercat dteva congrese "demonstratoare" (1968. P. dupa ce a pierdut. dnd pori sa-I provoci dupa vointa §i In chip sigur". Apar atunci la suprafata sentimente. in care oamenii cei mai sceptici $i mai viguro$i suflete$te pierd intrucitva controlul ratiuuii. a raspuns: "Am vazut sau am crezut ta vad. Iulia. a declarat: "Ell nu cunoscabsolut nimic din toate acestea" . "supranahrrale". colorindiI-se treptat apa . pentm ca simt ca Innebunesc. apoi a apamt un abees.unul care am constatat faptele! . In sfir~it. 1975. nu este de mirare ca se pot produce cele mai ciudate fenomene. dupa moartea fiicei sale. Deschizindu-se cartile aceshlia. Simt nevoia sa-mi lini$tesc sufletul". 1980. dar n"am incercat atunci aceasta groaza oribila pe care mi-a dat-o necunoscuhll". Alteori fenomenul este invers. Un fapt nu este ~tiintific. de exemplu. Acest incon~tient. 0 alta expel'ien!a a fost Tacuta cu un condamnat Ja moarte. dupa ce a asistat la 0 $edin!a spiritista. plimbindu-se pe coridoml dintre bucatarie ~i salon.pe el sau pe alte fapte de aceea~i nahlra . §i.. Se citeaza. complet neinstmit8. nu a izbutit. La InstituhJ! Salpetriere. am cunoscut adevarata frica. fie lIi somn. greaca ~i ebraica. deprinderi complet uitate. savanta Marie Curie. mai departe. tacuta tot Ja Salpetriere in care 0 tlnara fata. profesoml Lambroso. care a incercatr spiritismul. 1985). Cele doua explicalii amintite. dar totul s-a redus la tacere $i ablineri dupa Intrunire §i vor mai urma Inca multe. care a asistat la cHeva ~edinte spiritiste ale unor medii celebri. la un batrin pastor protestant. cei mai multi "medium-uri sint fiinte dezechilibrate suflete$te" majoritatea adeptilor sau a celor ce frecventeaza cercmile spiritiste fiind oameni care au trait $i au fost loviti de pierderea unei fiinte iubite. Fara sa dam incon~tientului importanta exagerata pe care i-a dat-o Freud ~i ~coala psihanalitica. In mod incon~tiel1t. LocuJ acela s-a inro~it. In unna cercetarii. intrebat ce ere de despre realitatea faptelor la care a fost martor. care avea obiceiul de a citi cu voce tare in aceste limbi. din Paris. unde trebuia sa se produca un feu omen de materializare. aceea a fraudei $i a haluciriatiei . in primul razboi mondial. Explicarea fenomenelor spiritiste cu ajutorul incon§tienhJ!ui este. fie in stare de nevroza. idei.-auzite ~i uitate inca din copilarie.din baie cu un lichid ro~u. Cit de putemica este sugestia se ~tie.. In stare de hipnozii preJegerea profesomlui hipnotizator. 1ntr-o astfel de atmosfera. 0 alta experienta.cu convmgerea ferma ca vor vorbi cu un anumit spirit. trebuie sa admitem tOhl~i existenla lui. Se $tie de altfel ca. care s-a Tacut.

care prin el serie. se mi§ca. in omiliile sale despre Lazar. s-a demonstrat de unii medici. pentru a se feri de capcanCl spiritista. Un medic a aratat §i a executat astfel de mi§cari. care s-au ocupat de psihologia patologica. practica spiritista dCivede~te imbolnavirea psihica a acelora care s-au rupt de Biserica primara §i Tainele ei sfintitoare. desomnambulismsau de semi somnambulism. in afara grosolanelor in§elaciuni sau de halucinatii. perversiuni. Descoperirea lui Dumne::eidhBiblie .Revelatia piblica. glasul capata alt timbru §i alta intonatie. Biserica Ortodoxa nu a procedat fa 0 condall1l1are publica a spiritis!11l1lui. bolnavulcapata 0 forta fizica extraordinara . Sfintul Ioan Gura de Aur. De asemenea. foarte asemaniitoare cu crizele deepilepsie sau isterie. diavolul §i-ar fi strecurat ispitt.. Sjfnla Scriptura. vorbe§te. cazut in transa.Il1 acela§i fel se pot explica u§or aproape toate cazurile de vorbire sau scriere in Iimbi necunoscute. bolnavul actioneaza cu totul diferit de felul sau obi§lluit de a fi. in timpul crizei. sa. In sfir§it.. dnd un bolnav traie§te altemativ viata a doua personalitati distincte. care nu i§i amintesc nimic din ceea ce au racut. Spiriti§tii confunda activita!ile'ingerilor ~i sfintilor 1n cadrul Proniei dumnezeie~ti. inca de la aparitia spiritismului modem. in care unii cred ca aud glasul mortilor dau loc la atitea in§elatorii. I. in mod obi~nuit printre cei vii §i daca oamenii ar triiicl\ acest gind? Ce teren pentru vicleniile duhului raul Nu se complace el in toate preracatoriile? . cazuri de patologie ereditara. Napoleon. incearca sa-§i "grtuiasca" spectatorii ca Nero. care provocau zgomote regulate §i succesive. considera atit necroman!ia cit §i reincarnarea ca fEnd abera!ii pornite din suflete rava~ite ~i min!i bolnave.. tot a§a §i mediile spiritiste i§i Joacii acest rol in mod cu toull incon§tient.~~ar mai fi linut seama de ele. sau mai ales cazurile de dedublare a personalitatii.ca §i nebunul furios. ca ele se pot datora unor contractiuni rapide ale unor mu§chi. Cll mai multa limpezime. Dad Dumnezeu ar fi socotit folositor ca morlii sa se arate vii. de sufletul unui mort. de altfel. de pilda. n-ar fi 'lmpiedicat acest lucnJ.le sale«. in care "mediul" copiazii. "Nu cautali. In aceasta stare. prin mijlocirea mediului.!lflati din gura m0l1ilor adevaruri pe care Scripturile ni Ie ofera in toate zilele.86 cALAuzA CRESTINA dar ramase toul§i in incon§tienull ei . printr-o inviere ·simulata. Care este atitudinea Bisericii Ortodoxe !ji ce trebuie sa !jtie credincio!jii lW!jtri. ce s-ar 'lntimpla daca mortii ar reveni. a) Sjin!ii paril1{i s-au ocupat. "scrie"'ca Eminescu. . '" In ceea ce prive§te glas'urile lnisterioase care se aud in §edintele spiritiste. . transele mediilor nu sint altceva dec!!' stari de somnambulism sau se"mi-somnambulism. se pot darora fapullui ca mediul sau unul din asistenti ar putea fi un ventrilog. Maria Antoaneta. jucind perfect rolul personajului pe care iI reprezinta. bolnavul ia. fie pure fantezii. El.ta. stari autohipnotice. nu mai este de mirare ca un mediu spiritist.Nimic nu este mai u§or pentru el. i§i trage 0 §uvita de par pe frunte §i tine degetul la butoniera ca Napoleon sau izbute§te sa mi§te cu u§urinta greutati foarte mario Ca tOli somnambulii. cum a facut Biserica Romano-Catolidi. Dar trebuie notat ca dad aceste aparitii ar fi fost free vente. cauta sa explice pentru ce mortii nu se arat1i celor vii. Sjfnta TradiJie.. care are grija de noi.. fie personaje istorice. ale unor medii spiriti§ti. in scrierile lor ~i de rataeirea pretinsei cOl11unicari cu spfritele mortilor. spune el. simple-visuri. In starile de trans a spiritista. un fachir indian sau chiarun "locuitor" al planetei Marte.yi Tradi!ie este clara. "Vorbitorii" din stomac potpi:oduce rara sa deschida gura sunete articulate sau nearticulate care ies prin gitul lor. Mai ales cu ajutorul lor. Dad. din . nu sint altceva decit crize psihice. mintala etc. In ceea ce prive§te "zgomotele misterioase" care se aud in timpul §edintelor spiritiste. Au reniintat la adorare §i cinstire §i au creat 0 mitologie noua §i un cult al reincamarii. falsita!i. In acest fel. atit a Vechiului Testament.incon§tient. cit ~i a Noului Testament. al negarii riiscUlnpararii prin Iisus Hristos.. mediul crede §i convinge pe ceilalti ca este patmns de un spirit strain. en invociirile necromante. deoarece printre credincio!jii ei practica spiritista ({ fost i::olata. de~i practica aceasta pare sa fi fost putin raspindita in timpul lor. o plauzibila explicatie constamaceea ca sint fenomene anormale. caruia citiva oameni normaIi nu-i pot rezi.~tiind aceasta. uneori. 2. 'De cele mai multe ori. Dumnezeu a taiat scmi viclenia lui ~i. Dupa parerea medicilor §i a cercetatorilor. Ceea ce este insa in afara de orice indoiala este faptur ca pretinsele revelatii ale spiritelor. inrati§are noua. dec'lt sa evoce fantome sau sa puna pe cineva sa se fad mort §i apoi sa-§i bata joc de credulitatea lTIultimii. interzice categoric to ate practicile spil'itiste. Printre al!ii. ml. Trasaturile fete! se schimba.

duc 1a stari de nevroza mai simp!a. preC1Jm ~i sectelor neoprotestante ~i gruparilor religioase. Aceea~i primejdie ameninta ~i pe cei ce asista 1a ~edintele spiritiste ~i dintre care multi au sfir~it in ace1a~i fel. ordinei miraculoase. Sa citam un exemp1u din Apus. Si apoi. Este curios. care. ceea ce arata seriozitatea ~i gravitatea acestei situatii. de Iuliu Cezar sau de Napoleon. exista 0 anumita sectie de boala nervoasa numita "delir spiritist". 3. de neurastenie. indt. Dunmezeu in acest caz. 0 continuare a animismului primitiv. . in repetate rinduri. presbiteri. Nu numai la Paris. Departe de mine ca 0 viata fericita 0 va fi raeut cmda pina intr-atit. care au ragaduit prietenilorlor sa le trimita ve~ti din lumea cealalta ~i care de mai bine de 0 jl1miitate de secol ~i-au uitat promisiunea. tehnicii ~i civilizatiei. 0 absurda intoarcere la primitivism. primejdii/e asupra sufletului ale spiritismu1ui slnt tot atit de mario Cu toata falsitatea lor. sub forma in care este cunoscut ~i practicat astazl. El reprezintii in sec. impins de dorinta de sinucidere mi-am taiat bratul in patru locuri ~i ]1-am putut fi salvat decft prin eforturi supra omene~ti". nu are nimic originaL El nu este dedt 0 reeditare a superstitiilor vechi. "Aceasta. comunicari1e spirite10r au dus. In tot timpul acestor opt ani. influenta satanica a spiritismului m-a lipsit compJet de raliune . De multe ori invoca texte scripturistice in scopuri prozelitiste. pe care la iubit atit . El n-a ingaduit ca cineva sa revina din 1umeacealalta pe acest pamint. Intr-adevar. Este lucm ~tiut. arata Fericitul Augustin. n-ar interveni prin mijlocirea ingerilor". la cele mai gre1e ~i grave unnari. se pricep sa deznoade pe intuneric 0 cravata stil secolul XX? De ce nu se prezinta in aceste ~edinte spiritele marilor creatori ~i adepti ai acestor credinte? William Crooks. cum se pretinde adesea. multi deservel1!i (canonici. a ~amanismului ~i a vrajitoriei. de mult ~i pe care n-a vrut niciodata sa-l vada intristat". . e1 crede c~ realitatea unor astfel de comuniciiri nu se poate contesta.: duioasa mea mama . de ce la ~edintele din saloanele spiritiste nu apar spiritele mortilor apropiati ai celor prezenti? De ce apar de obicei spirite rara identitate precisa. dindu-Ie alt sens.. sau a magiei. dar adevarat.anonime sau ale unor oameni celebri. sanatatea mea morala ~i sufleteasca s-a resimtit ingrozitor.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 87 dragoste pentru noi. despre 0 viata viitoare in care spiritele au aproape toate nevoile vie!ii paminte~ti. 0 intoarcere la cre~tinismul primitiv. pina intr-atit. 9). ea care m-a urrnat in viata ei. Allan Kardec sau Camille Flammarion. cel mai duios ~i mai convingator argument: "Daca anfi adevarat ca sufletele'mortilor se intereseaza de treburile celor vii ~i daca ele insele ar aparea in vis. ca cea mai mare parte dintre medii ce1ebri au murit nebuni sau atin~i de grave ~i irecuperabi1e tulburari nervoase. spiritismul este 0 curioasa anomalie istorica. lipsa totala a invataturii despre rai ~i despre iad. In sprijinul acestei inforrnatii. fiul sau. Nu mi-am redoblndit sanatatea. repetata necontenit. New York. Conceptia despre existen!a "perispiritului" ~i despre reincamare. morti de sute sau de mii de ani? Ce nevoie au spiriti~tii modemi de spiritul lui Nero sau al Cleopatrei. in :casa. nu m-ar parasi niciodata in timpul somnului men. . lata ce spune un fost mediu despre consecintele oribile al practicilor spiritiste: "Am fost mediu'timp de opt ani. Fericitul Parinte aduce cel mai omenesc. In acest timp. Mai mult chiar. In fata acestei situa!ii. Moscova~i la Bucnre~ti (SpitaJul nr. decit sa mai fiu mediu spiritist. dar ca ele sint cu totul exceptionale. Daca unii sfinti s-auaratat citeodata celor vii pentru a-I vindeca de 0 boala sau pentru a-I ajuta intr-un fel sau altui. proferi "ale~i") ai confesiunilor ~j denominatiunilor cre~tine. cind vreo suferinta ii stringe inima.. aceasta nu inseamna di orice mort se poate amesteca in viata celor vii. apartine ordinei exceptionale. In acela~i timp. ci ~i 1a Londra. practicii in cult forme de spiritism! Departe de a fi 0 noua revelatie sau. fenomeneJe morbide ale spiritismului sint tratate ca atare. pastori. In afara de acestea.pentru a nu vorbi decit cu mine. in plin cre~tinism. uitind ca au purtat toga romana sau faimoasa redingota cenu~ie. secolele ~tiinlei. decit dupa ce am parasit spiritismuL Astazi a~ prefera sa am holera. La clinici1e de specialitate din Paris.. pentru a invata pe cei vii despre 1ucmrile din viata cea1a1ta" . pinala ce1e mai grave fonne de a1ienatie mintala. XIX ~i XX. Fericitul Augustin nu socote~te ca abso1ut imposibile 1egaturiIe dintre eei vii ~i'cei morti. Somnu1 hipnotic in care cad unii medii spiriti~ti ~i starea de transa in general. Sa spunem mai curind ca. daca puterea divina acorda 0 astfel de interventie martirilor. slujitorii ~i credincio~ii Bisericii Ortodoxe trebuie sa ~tie ca spiritismu1. pre cum ~i 0 multime de alte idei spiritiste dovedesc :uh panteism naiv. aceasta inseamna ca mortii n-au in chip natural 0 astfel de facultate. ~i pe uscat ~i pe mare.. incit sa nu vina sa mingiie tristetea fiului ei. de aceea am ~i insistat asupra practicilor spiritiste.

243-254. copilul. F Burieeallu. fenomenele ie~ite din comun nu trebuie sa ne rulbure. p. Coneeptia absurda a spiritismului plina de erori. b. Misterele sujietlilui Ol7lenesc. Bucurqti. 1920. dupa Sfinta Seriphlra ~i dupa Sfintii Parinti. Spiritisl1lul. Bueure§ti 1428. en Occident-Culture.p. 70-77. 1971. trebuie trata!i eu multa aten\ie §i eatehizati intr-un mod eu totul aparte. fie manifestari bolnavieioaae ale unor sehizofreniei paranoiei etc. p. in "ST". cit. Lausal:\ne. 64-69. prieepere §i iubire erqtina. AI. e) Combaterea spiritismului §i a ocultismului in general reprezinta 0 opera de insanato§ire moral a mult folositoare deoareee unii oameni care §i-au pierdut busola sufleteasea §i i~i mai ehinuiese inca trupul §i eonsuma energia incamerele obscure ale ~edintelor spiritiste pot fi reda\i vietii active. Adevarul :ji :jtiinjele secrete. p. trebuie tratati eu multa grija.):L 174-188. passim. l1T. op. 1906. Comuniciiri obi§nuite eu spiritele nn e?. Em.. Timi§oara.. trad. Deheleanu. trebuie ea shijitbrii sfintelor noastre· biseriei din loealitatile in care este banuiala ea exista praeticieni spiriti§ti sir liirnureaaca pe credincio~i §i sa dea asistenta ere§tina speeiala aeelora dintre ei. 1927. a§a cum s-a subliniat Alteori. Allan Kardee. NCE. in "ST". 5-6.ista insa §i . de a se praetica. Ie spiritisme en face de I'hristoire. DER. aces~ea pot sa fie luerari satanice. . 1923. cit. op. * Nu este exclusa legahlra eelor vii eu eei morti §i invers: a) Manifestarile eelor m0l1i Jata de eei vii 'sint posibile. Paris. Paris. Loisirs. dar sint eazuri extraor. 1936. . V (1953). de la religion. Hipnotism:ji spiritism. Steranescu. AI. aee§tia fiind eredineio§i nativi Pina la un moment. a unei interzieeri absolute. Art. Anea Manolaehe. Spiritismlll :ji minunile Mfntuitorului. Leon Denis. sin! de fapt ni§te In§elatorii grosolane. Acqti oameni. 1939. c) Atirudinea Biserieii Ortodoxe fata ae spiritismnu poate fi dedt aceea a unei totale eondamnari. Gh. p. Bueure§ti. p. Paris.265-266. Vasilescu. 75. Butnariu. 1934. Paris. Crookes. Louis Powels. explic1ndu-li-se adevarul * AMANUNTE BIBLIOGRAFICE: L Mi\~carea spiritista: B. 576. De asemenea. Gologan. voL 13. in "ST".J1u pot sa existe.falsifzcarea cUl1oa:jterii adevarli/lIi. Ha§deu Sic cogito etc. V (1953) nr.88 CALAuzA CRESTlNA spiritismullneearca sa reinvieze paginismul §i idolatria eulticii. 1923. P. 0 primejdie religioasa morala 'li sociala. Iipsa de tel71einicie a spiritisl11llllli.dinare. care au suferit pierdetigrele In familie.417. care demonstreaza realitatea eomuniearilor eu spiritele. 795. Sueiu. Constantinescu.§i praeticile oculte. 3-4. din pricina rulburarilor suflete§ti. ESL. f) Credineio~ii ispiti\i de practicispiritiste. in "BOR" 5-6/974. cit.. care poartii to ate semnele adevaratelor minuni. W. p. Recherches sllr les pluinol711?nes dll spiritualisme. §tiinta §i Biseriea trebuie sa lupte. ca §i toti cei care. Posibilitatea lor este exclusa §i de bunul sim! §i de ratiune §i de f\':yelatie. L Petreuta. G. 474 . aspectul dezgustator al mediilor In timpul transei §i conseciilfelefuneste de ordin moral. fizic sau sufletesc ale spiritismului sint sufieiente argumente ale lucrarii Ydijma§ului ~i rulburarii suflete§ti. P. de fa science. Ceea ee adeptii spiritismulni. op. alearga la sfaruriie. Blaj. mama etc. eu puteri mute. De aeeea. Spiritism§i nietafizica. V. rmpotriva aeestei pseudo§tiinte §i pseudoreligie* . Ie spirilisme d'aujourd'hui et d'hier. Paris.eonsidera drept fenomene neobi§nuite. Vorbirea eu j:nortii (Necromantia sau spiritisl11ul). N. voL IV p. op.. N. nr. Spiritismul. p. Cuno[{:jterea oculta . 112-115. 7-8. 1945. Mantunea. Lucien Rourre. V (1953). Privire istoriea. Reproducerea lor in alte imprejurari §i sitnatii dedt §edintele spiritiste demonstteaza indeajunsaceat IUCnL In sfir§it. de confuzii. deoareee pierderea sufletelor lor va atima greu eindva in balanta eu care se va judeea vrednieia preoteasea a slujitorilor sfintelof. noastre altare §i a credineio§ilor care au stat nepasatori. d) Deoareee spiritismul influenteazii persoane care au suferit pierderea vreunei fiinte iubite: sotia. 318-329. fie halueinatii. GBT. T TIlL Popescu. III-erne. trebuie eunoseutii §i combiihlta de Biseriea. Christianisl7le ct spiritisme. Ey. 454-470. Ie ciel et f'in[em 011 la justice divine seIOIi Ie spiritisme.. Ilie Cleopa. aceste fenomene se datoresc unor mecanisme psihiee mciiiinsuficient cercetate. lini~titi ~i intremati suflete§te. cit. Dictionnaire des societes. naivitati §i eontradictii. p. Roger Glardon.

5).). in vechea cugetare indiana permanent cautatoare de divinitate. Teozofia se pretinde "copiluJ minune" aJ lmpacarii religiei nqtiinta moderna. teozofia se considera suprema inte1epc.. Biserica cea una.te folosit ~i de catre filosoful egiptean Pat-Ali~an care a trait in primii ani ai Dinastiei Ptolemeilor (sec.Isaih VII. Elena s-a casator~t. fiind aJaturi de Garibaldi (1866).FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 89 credintei.cautind a impune practica spiritista. Desigur. de s-a ajuns la atltea "pene" la yehiculul ecleziastic al zilelor noastre. a trimbi1at unirea. intre 111uritorii-pal11intului ~i intre Yietllitorii cerqti. II. Nu-i nimic rau in cautare. la ilul11inare. unde i~i cheltuia toata agonisita miilor de robi de pe mo~iile tatalui sau. rastignirea.. Teozofia are pretentia refacerii unitatii Bisericii prin declararea"adeyarului" universal pc baza sincretismului. intra intr-un ordin carbonarist.te "cugetatea" in explicarea 1egi'iturii "Teale" intre'0l11 :. .. 20) ci ~i faptul neclintirii in credinta. . teozofia sau spiritismul "suprem" recurge la invocarea spiritelor :. 401.i intra in legatura cu "misterele" *A se eerceta ~i p. dar rezultatele sint slabe. Or. sincretismul oriental. $i "bogorodita" acestui sistcm a fost sora Hellen Blavatsky. din pinteccle mamei sale. riiscllmpararea. panlatinisl11. dar este gray cind se lnJocuiesc datele Revelatiei . $i rezultatul unor ase111enea exagerari este ~i teo2ofia sau Cl1l10Cliiterea "desavir. pe cei "puri " . ci de la Iisus Hristos. fiindca invatatura ei nu este niei de la oameni (Fapte V. gnoza modema etc. dar Ie falsifidi. aventuriera a parasit sotul pJecat in Asia Mica ~i a intrat in legiitura cu Pamlos A1etaman. dorind sa-l ei$tige la spiritism. 1. III.cu inecreiiri de mistificare ale acesteia.. sfinta.i intelepciune(doqna) adica fn!elepcillnea divina. 38~39).. ~i religia cea adevarata a yiitorului. 15). a~a cum "unitatea" in Hristos "s-a cautat" pJ:in panelenism. deiluminare pe calea naturii. 14). apostoleasdi ~i suborniceasca. care este Calea. spun liderii ci. Daca spiritis111ul a angajat in sustinerea lui practici ~i mijloace e111pirice. nici prin intelepciunc omeneasca (I Cor. care inca. sau Elena Blal'atskaia (1831 ~ 1896). Fara teozofie. Or.yita" a il1!elepcill!1ii divine.iune. educata in familii bogate. . Practicile spiritiste "satisfac" l11ultil11ea.numele sau pe scama religiei. pe cei culti :. Ca toate sistemele sincretiste. invier{!a i. cultivata in Apus. fie din contestari. Adevarul ~i Viata (loan XIV. Elena pleaca apoi la Londra (1851) ~i aici intllne~te iara~i pe Metaman cu care practica spiritismuL Se reintoarce in Rusia (1863). 6). Termenul se gase. doar ceva victime prin Cauc<\z: Merge in Italia. Bisertca este lndator~ta sa raspunda atunci cind sisteme filozofice de nuanta mistica nu numai ca i~i insu~esc unele invataturi cre~tine. Biserica Ortodoxa nu se amcsteea in "prefacerile" spitituale ale vreunui sistcm filozofic. cu noi este Dumnezeu (EmanueJ. Spiritismul s-a organizat ia LUl11ea noua. Numirea ii vine de la cuyintele Dumnezeu (0eos) :. Hr. lipsita de dureri ~i necazuri "spiritiste". A~a ne explicam nu numai cunoa~terea lui Dumnezeu (loan XVII. teosofia a~a cum yom vedea este 0 asemenea aberatie . recunoscut magician. Spiritisl11ul este naiy. panconfesionalism. ca orice practica oculta ~ in . III 1. dovedi11d prin aceasta "gasirea" adevarului ~i pretinzindu-se originale. soborniceasca ~i apostoleasca a fost ~i trebuie sa ramana "Stilpul ~i temelia adevamlui" (l Tim.i cunoscatori ai intelepciunii celei dumnezeiqti. refacerea ~i indreptarea nu pot ayea loc decit in Biserica eea una. sfintii. "cautind" duhurile cezarilor. * n. spiritisl11ul a dat na~tere la noi curente ~i directii provenite fie din exagerari. La putin timp. dar este gray riinita ~i adusii la Paris. Or. teozofia s-a desTa~urat in LUl11ea vcche.>i lnaltarca Mintuitorului Hristos ni s-a dat tot ceea ce este necesar obtinerii vie!ii celei de veci. TEOZOFIA ~I CARACTERUL SINCRETIST AL ACESTEIA Ca orice doctrina in evolutie... panslavism. Curentul teozofic este un apogeu al sincretismului rcligios. omul modern nu poate intelege nil11ic.i DU111nezeu. fiindca prin intmparea. "rcpararea". teozofia l~i are originea in Orient. Se reface :.care a chinuit Europa dupa perioada "budomahiei". teozofia minglie pe cei ajun~i "superiofi".i folose:. Nascuta inainte de inceputul secolului nostru. lipsita de ceremonii inhibante. ca orice panteis111 religios.

unei asociatii secrete. convettesc 1a teozofie pe baronul de Palma. Poeziile ~i eseurile sale. Aici. carora Ie "prevestea" viitorul. Olcott recunoa~te fnnnusetea divina a Elenei ~i se logode~te. "magia" ~i stringe 0 avere fmmoasa din veniturile in aur.i1oastre. cunoscator al citorva limbi. Inceput bun. A conferentiat ~i la noi in tara mai ales la Ia~i in 1930. in curind. Deosebit de dotat.0 exaltata mistieade nuan!a ruseasca . Kri~l1aJnurti a raspindit teozofi:it pe toate continentele. (maestru).000 tabliIc de lut de milenii pe care etall incrust<ite precepte religioase nedescifrate pina astazi. A conferentiat intre cele doua riizboaie mondiale. eugetarile. din "cer" sau de pe pamint devin membri ai societatii. Samuel. Succesul n-a fost deplin. Ea formulase citeva precepte teozofice inspirate de vechile erezii. Dc asemenea. CALAuzA CRE~TINA Parisului unde mi~lmau magicieni: din toata lumea ~i unde saloanele Fran!ei erau 'bintuite de femei seapatate. Dupa moartea Elenei Blavatskaia locul este luat de Annie Bessant. in India.ca escroci. a fost Krishl1amurtl~poet 9i eseist indian. au fost publicate ~i in limba romana ~i contin. In acera~i timp. argint ~i bijuterii de la indragostitele fiira succes ale celebrelor castele de pe Valea Loaret '~i aiurea. Dar nu l1umai ca a contribni!. Sotii Olcott. t1i§t~erezii moderne. dorinda se desavir~i in arta hipnotizarii. imagini din cultura :. Slujba~i ai unor confesiuni crqtine ~i denomina!ii religioase sint atra~i de mirajul te·ozofic. Toti spiriti~tii ~i mediumil 'iiesatisfiicu!i. 3.. Blavatskaia nn are mo~tenitoii Chinuita de 0 boala cronici'i. sau "religia" timpului.. peste 12. aproape la toate univetSltati1e lumii. Europa este binduita de nbul 'curen!. ceea ce impresiona pe oricine. dublat de oratorie. sa mingiie durerea vi'iduvitului sot ~i sa contribuie la raspindirea teokofiei. . cu to ate apueaturile isterice. pleaea la Cairo. teozifia. de aceea s-a hotadt sa paraseasca Marea Btitallie ~i pe canonicul anglican. Vine aici ~i Metaman care reu~ea s-o hipnotizeze. guvernul egiptean aresteaza pe Metaman ~i sotii Colomb. la Indemnul bogata~ului Henry Newton. dar multi adepri ai sectelor ~i mi~c~rnor spiritiste au Imbra!i~at teozofia. pe Krishnamurti. Sint expulzati din America ~i intra in legatura cu societatea illdilina1 "Arya Samaj".~i cu "sotia" sa Elena "dovedesc" netemeinicia spiritismului ~i infiin!eaza 0 noua grupare numita "Societatea teosofica" (17 noiembrie 1875).acela~i timp a pregatit na~terea a puzderii de conceptii teozofice. Sint prin~i in acest cerc so!ii Colomb ~i deschid faimosul "Club al miracolelor". practica. fosta sotie de canonic anglican.era 'America. apoi Gdple~it de bogatie. se pare cancer. 2. Olcott achiziIioneazathapi. continua practica spiritista. pelerinajele in India devin 0 moda:. pe llnga unde idei teozofice.lscrise ~i carti inestimabile din toate domeniile fiicind din castel un adevarat focar de culhlrfipe care colonelul 11 dorea in haina teozofiea. venitmile cresc considerabil. In 1870.000 de manuscrise orientale "i peste 15. cu Elena .90 . un descendent din vechi faril. Parase~te definitiv America ~i se muta 11ltr-un castel primit inlndia. aceasta a numit "Alcaone". editeaza ziare ~i reviste in citeva limbi de circulatie pentrLl difuzarea conceptiilor teozofice. Intr-un cadru natural cople~itor ~i cu inventar de cercetare impresiollallt. Annie Bessant preia conducerea societa}ii. Multi adepti din Rusia cauta pe inva!atoarea inteleapta a veacului. linga fluviul Adyar (1882). Elena se face cunoscuta repede. cum este ~i cazul Al1l1ei Bess[{n!. trezind curiozitatea privitorilor. bogoil1ile ~i rascolnice modelate de conceptii sofianice. moare (1896).ilii cabaliste. Insa.teotofiea.: "lIennetic Brotherhood of Luxor".marina . decedeaza ~i toata averea sa ramine societatii. se casatore~te cu ea. antitrinitare. La Paris.. contactele cu misterele Orientului intaresc autoritatea societatii. ramin~ !ider al societatii eu 0 avere uria~a. cunoa~te pe colonelul american Samuel H Olcott ~i pleaca impreuna in SUA.i "secretele" Indiei. Fiind dema$c~ti. iar Elena este expulzata"Vi.chinui!i de spiriteJe de noapte 9i de zi. i~i insu~ise citeva limbi straine.se aliitura. Demascati.l. dtlpa moartea nea~teptata a printului teozofilor. intra in legatura cu organiza!ia spiritista din New York Samuel. colonelul pliriis~$te armata :. se pare ca n-a reu~it din cauza nervilor ei slabi!i ~i chinurilor halucinante. Elena. In acela~i timp. Dar visul iO)i . Dorin!a ei era sa europcnizeze societatea ~i sa il1lroduca pe batrinlll continent al ci\'ilizatiei. Aceasta cunoscuse pc colonel in porturile englcze~i vizitase in New York familia Olcott. mesia indian. chetnlud""duhul" faraonilor.1e din nou la Paris. Sotii Olcott ajung "profetii 'mi~dirii spiritiste celei verificate". "Nemlngiiatul" sot. Acesta. Multi pleaea In Orient. pline de patimi ~i putrcderle bani. el a reu~it 0 adevarata incununare a mi~carii. toti . cel care a preluat conducerea societatii dupa decesul Annei Bessant De rapt. Unii cred ca era chiar somnambula. Totu~i. atlet ~i placut latl1ip. pleaca in Tibet ~i apoi revin in India. Samlle (1907). eel care a dat originalitate ~i III .

Suferintele sufleti. a unei intuitii mistice. dar §i celelalte animale all sufiet. de E. Se vede negarea activitatii ~i existentei lui Dumnezeu . leul. social. 6. adeptul advent E. Decesul fizic nu este altceva dedt "trecerea" sufletului dintr-un corp in altul. flora. Citeva puncte "originale" ale doctrinei teosofice. animale ~i alte fiinte.i are "mintuitorul" ei: Buda. sau la Van Helmont). 2.fiecare religie este adevarata. Pe dnd in nirvana. Deci prin teozofie se intelege acea mi:jcare de nuantii spiritistii care sustine ideea unei pretinse cunoa~teri nemijlocite a "esentei lui Dumnezeu". teozofia aajuns la 0 apreciabila raspindire in toata lumea. pisiea. Mintuirea este ev.direct.prin crearea lumii nevazute. sufletul treceintrcun corp astral. Sufletul exista din natura.'olutia sufletului pina va ajunge in nirvana. Insa§i natura (fauna. iar teozofia este perfectiunea religiei.lce ilaritate. dispare sexul. cele mai marisocietati existau in Germania. toti sint una. Blavatskaia: Doctrina: 1. organizindu-se diferite societati. harul.).FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 91 In perioada dintre cele doua razboaie mondiale. capra etc. . panteismul! . pina ajunge egal cu Dumnezeu. §i nici rascumparatornl lumii. dupa catehismul Secretul doctrinei. in "secolul culturii" ~§namurti. 0 imagina!ie puerila! 10. Multi adepti teozofi au trecut la alltropozofie. Pe c~~. !ism Hristos n-a jost Fiullui Dwnnezeu.lra faptele pl]ne.~poiHristos. D1£7nnezeu existii. sufletul se reincarneaza de maitnulte ori pina la desavir~ire. sadllcheiee. poezie sau literatura. Omul este un animal superior. apoi mineral. astrele) evolueaza numai spre bine. ea inceput al minti. Dupa mOal·tea trupului. pesimism. Blavatskaia. Dupa eel de al do ilea razboi.. la Paracelsus. La unii adepti din epocaRena§terii (sic!. iar allii au revenit la practici oculte spiritiste. dar l1l1-i transcendent. cu ajutornl unei "iluminari". au fost §i alti reprezentanti: Valentin Weigel. Teozofii pretind adesea ca aplica aceasta cunoa§tere la descifrarea tainelor naturii. Bohme (secolul XVI-XVII). Nu exista iad !ji nici munci ve:jnice. totul conditionat de la Dumnezeu. De Saint Martin (secolul XVIII) etc. 3. lata. odata cu inlocuirea mediului favorabil manifestarii de nelini§te sufleteasca §i instabilitate confesionalii. ci lin simplll 0111. iar acum. maniheice. Swedenborg. Lumea este plina de activita!i. Iata reinvierea arianismului §i nestoria. profetul. Scopul ultim al vietii este Fiinta unil'ersala. Sufletul merge acolo ca spirit.Totalitatea ereziilor §isincretismulpjcise in locul Sfintei Traditii. de la inceput. ci unele adorate (vaca. idei. Sufletul omului are doua stari: una pasiva (tamas) ~i alta actiyii''Prin deciidere in pofte §i patimi (ragia). devine eteric. . P. dar ~i durere. 1. Se inliitura dogmele §i autoritatea bisericeasca. Mai au §i alte invataturi luate din diferite sisteme de gilldlre~i conceptii religio'ase de mult disparute. o pilda de perfectiune. patimile sint demonii din'lNh. mesia al omului modern. nu vine nimic. 5. In preajma celui de al II-lea razboi ma"ndial. Societatile teozofice ale zilelor noastre in SUA. deci l1l1 trebuic ueise. fapte. ideile "teologice" se imbina cu "cercetarea" experimentala. realizari (karn'la).~:~ltul!? 4. este vis sau imaginarie.Mai existii 0 lume astralii in care yom ajunge ~i noi.ni$!71ului modern.lirii §i a oferi omului deznadejde. Se pot u§or sesiza influentele budiste. Cl imanent1 in natura. Inainte de cristalizarea doctrinei teozofice de catre E. Ea cuprinde laolalta loeuitori. adeptii teozofiei au tacut. Fiecare epoca istorica iJ. 9. nu-i creat de Dumnezeu fioiiidca §i Dumnezeu este in natura. la Dumnezeu. care nu este 0 realitate. nihiliste. Pentru aceasta trebuie sa existe §i trebuie aparati'i §i protejata. G. Coneeptie budista imbriicata §i eu filozofia idealista pentru a inlati. in Europa Apuseana s-au transfonnat in organizatii teroriste ~i neofasciste renasc1nd vechile conceptii spiritiste. 7. Lumea este 0 in~iruire de situatii. Cosmos1l1 este intr-o contin1la !ji permanenta trcll7sjormare. de exemplu. ' Moartea natural a este necesara. Ingeri :ji diavoli nu exista. 8. Prin repetate reintrnpari. Pentru aceasta estc intcrzis consumul de carne.llui intrnpat reprezinta iadul. o eshatologie ce prod. . disperare etc. nepliicere. arata speciali~tii teozofi. calul. Aceasta concep!ie a trecut din teozofie in existen!ialismul contemporan (de diferite nuante).

AI.n. 154 ~. din vechile secrete ale Cabalei.1nvatahlrii" nirvanei cu scopul infratirii universak. filozofia greaca ~i latina. v. 3-4. cit. Teozofia are la baza vechi idei maniheice. ca ~i hrana. nr. un panteism deghizat ~i 0 moralii defotmata cuprinsa de egoisl. care s-ar fi transmis oral. 2-el11e ed. D. voL IV P.).. ce tulbura sufletul ~i-I izoleaza pe om de comunitate. ci ~i mijloacele. Si mai gray. 262-273. . oeultism. superstipe. Struetllra aetului religios dupa doetrina ortodoxa. Prineipiile teosojice.. op. p. limba. ci l~i aprinde cugehll"bolnav cu iluzii ca ar fi "revelator" ~i chiar "divinitate". p. pasivitate ~i indiferenta.c. Incepuhll de reforma este de fapt destrfunarea sistemului §i eonceptiei origin ale. Cine este Khrishnamurti? Pite~ti. 0 conceptie periculoasa pentru con~tiinta umana. N.p. . Deheleanu. Gh. fiica lui Nehru. Totu~i. lipsite de griji. de aceea~i fiinta eu Ziditorul?! * In concluzie. Bucure~ti. In "ST' VI (1954). Cu mare abilitate.92 cALAuzA CRESTINA A~a cum se vede. mra deosebire de rasa.l1. Ionescu. voL 14. spiritism :ji teosojie. NCE. La glnditorii * INDICATIl BlBLIOGRAFICE: 2. cit. Radu.. teozofii zilelor noastre au parasit sistemul de caste. 1928. adevarat ~i etem". 3-4. 13 ~. 0 noua direqie a teozofiei. straine de munca. nu are niniie eomun cu crqtinismul ~i cu rascumpararea meuta de Mintuitorul Hristos pe Golgota. a fost preluata de ilumini~ti ~i foloslta de seolastica ~i de mistica araba (Averoes). p. totul se naruie. magia ~i astrologia. Si cum pacea ~i lini~tea popoarelor este astazi o necesitate vitala. Paris. Nu numai "secretele". 1.. Galati. Limbajul tehnic ~i ideile fi. 1926. p. in "ST" VIII (1956).P. p. sOGietatile teozofice s-au "democratizat". Cum ar putea un teozof sa fie ciedineios al Bisericii. Blavatskaia a imprimat sistemului teozofic 0 culoare bogomila.. 74.lawaharal Nehru. Vasilescu: Religie. inspiratie ~i senzationaL Astazi. de~i pentru unii ispititoare. nelipsind nici nuanta sofianica in mare cinste in unele . in "ST" XIX (1967). 1937. 42-43. ajuns pre~edinte al Indiei. A. 66-70. cit ~i de ~onceptii nocive despre viata ~i lume. Constantinescu. 151-153. vor urma ~i alte asasinate pentru "nirvana". dacii nu sta la baza acestei conceplii adevaml ~i sinceritatea. folosind 0 serie de conceptii de la rascolnici ~i de la alte secte mistice din vechea Rusie. Expliearea "Intelepciunii divine" a preoeupat filozofla orienmlui. teozofia este () secta constlnd intr-o totalitate de erezii. nr. in Stahltele ~i Achll constihltiv al Societatii teosofice din Romania. nr.u. filozofia ~i religia intr-un sistem "sigur. Acesta este singuml glnd bun din tot sistemul.u. C. flaminzi. histoire d'une pselldoreligio. goi. 1937. credinta. op. ajunsa premier al Indiei in doua rinduri ~i asasinata mi~ele~te (1985). aceastaimpacare spun teozofii trebuie mcuta in "lumina" . Cront.de la vlrsta de l3ani .lntregi ~i neschimbate. teozofia este 0 conceptie sincretista.a oamenilor. dnd el nu numai ca inlatura Revelatia lui Dumnezeu. teozofia este 0 ineereare nereu~ita de a impaea ~tiinta. op.2. iar pentm altii motiv de a combate "teologia". au renuntat la unele coneeptii ~i s-au aclimatizat preocuparilor adepti1or.. Em. 5-6. Teozofia este impregnata atit eu erezii de toate nuantele. 442. p. p. A~a cum am spus la inceput teozofia a patnms in cercuri aristoerate. in "BOR".. Alexe.mqlllTIentale ale teozofilor provin. (teosofia. Na:jterea 'Domllului :ji eOlleeptia teo:::ofica despre reincarnare. dupa ei. nr. 69-72. GBT (teosofie). in "ST" I (1949). nr.precum ~i in cercuri de scriitori ~i poeti cautatori de fantezie. p. Sisten:wl teo:::ojic. cercuri teologice. 320-325 Idem. 115-120. Si dnd ne gindim dti robi. practici astrologice. Sineretismul religios in vremea Iloastra. 26-31. p. 815-816. La theosophie. bolnavi i~i traiau calvarul pe latifundiile printesei Blavatskaia sau llnga zidurile ~i portile luxosului castel "Adyar" SH (Samuel-Hellen)' din India secreta . 5-6. p. 1-211935. cit. Dar. nr. Teoso/ia. 644. Ispir. 276-278. ESL. gruparile teozofice cauta 1mpacarea intre membrii lor ~i "infratirea" universala. 1ntr-o societate de consum. ANTROPOZOFIA CONTEMPORANA Antropozofia este culmea teozofiei. apa lli aerul. Cosma: CaL/tind pe "Marele liberator" fntre teosofi. p. reforma spiritismului ~i adaptarii lui 111 secolul nostru. V. Manual~ .~i lucrari: Rene Guenon. III.. de care fae mare caz teozofii ~i insa~i Indira Gandhi. . Adepti mai rezervati ai teozofiei au fost: filozoful indian . in "BT'. DER. ar fi fost lasate mo~tenire sofianic'ilor teozofi. s-au unit cu "paria" In perspectiva fonnarii unei "lnfrativi universale". Frumos! Or.

dupa cum am ariitat falsifica cre§tinismul. Astfel. Au inlil. Aceasta. Rudolf Steiner. secretaml general al sec\iei gelmane a societatii teozofice se separa cu totuI de Annie Bessant. Biserica Vechilor catolici. doctrina anh'opozoficii nu apare ca 0 religie aparte.. Annie Bessant vedea in fata ei un adversar de origine catolica pe care nu putea sa-l Infringa. iar Vatican II a dat jos cortina scenei "dogmelor". totll§i. ehid "profetea": " . Dad cre§t1nismul apusean era bintuit de Inlelepciunea veehe. dad Biserica feudala justifica "invatatura" prin divinul Toma. Biserica Romano-Catolica tilcuia dogme noi ~i nn la inspiratia Sfintului Duh. pe de alta parte.el 'pune to ate religiile pe acela~i plan §i Ie acorda aceea§i valoare. o noua Biserica. " (II Tim. adica vor parasi adevaml revelat pentru revelatii particulare sau halucinatii in grnp. teozofia semnifica sensul "nevinovat" de Intelepciune straveche "s-a spus de demult". ci el a mai fost folosit. punind la baza credintei categoriile filozofice aristotelice Inlaturind trairea in Hristos ~i isihia. Rudolf Steiner creeaza un dmm nou in teozofie. Smith. I-a acuzat ca este iezuit.. aceastaluind ca pretext faptul ca Steiner. el arata ca aceste investigatii natllrale ale ~tiintei modeme nu pot sa condudi la un astfel de scop (cunoa~terea lumii sllprasensibile). Dad Biserica apuseana medieval a justifica credinta in Dumnezeu ~i "reformula" dogmele dupa scolastica. apare 0 opera a lui Eugenius Philatethos eu titlul de Anthroposophia Magica. care acum incep sa fad! vllva In toata lumea. dedt denunpndu-l ca iezuit. In Societatea antropozofica pot intra persoane din orice religie §i orice categoric sociala pentru ca toti oamenii au un fond spiritual comun.' XIX §i a provoeat 0 nona ruptura. natura umana are nevoie de cunoa~tere ~i de cultivarea propriei sale esenTe suprasensibile ~i a esentei suprasensibile a Jumii exterioare omuJui. Cuvintul antropozofic nu este un neologism inventat de Steiner. au apamt prereformatori ~i contestatari ~i s-audeclan~at rena~terea ~i reforma. nascut In 1876. societatile teozofice au orientat pe adepti spre . germanul Rudolf Steiner reformeaza §i adince~te criza teozofica. ci la Indemnul spiritului secolului de a stabili adevaml prin "infailibilitate §i imaculata zamislire". Pentm a se razbuna. caruia el ii da numele de antroposofie. cale ar fi accesibila celor care se initiaza in tainele cunoa~terii lumii suprasensiQile. care are ca baza un fond spilitllal comun tuturor sufletelor. 0 alta acuza care i s-a adus a fost aceea cii practica "magia neagra" cu mijloace neospiritiste. dOgl11ele (catolice)sint 0 expresie a efortului uman pentru ~olurionarea marilor probleme spiritllale care framlnta omenirea. IV. Dan-vin). Printre ace~tia. "doglne" noi.. dar ajutii ~i 'incurajeaza descoperirile ~tiintifice. Termenul ca entitate numerica este folosit de Pitagora. ci domici sa-§i desrateze auzull~i vor stringe invataturi dupa pofte1e lor ~i se vorintoarce de la adevar §i vor Imbrati§a bazmele .este influentat In mare masura de tcoriile evolutioniste (ale lui Durrcheim. pe linga aeeste dOglne (1870). protestantismul §i neoprotestantismul. De~i doctrina lui Steiner prezinta un pretins caracter cre~tin. De§i Steiner . De asemenea. Vatican I. "nimerit" pentm substituirea unor 'coricepte divine. nici alti adepti "credincio~i" catolici n-au ramas mai prejos. In 1650. dedt dacii membrii sai se consacra unui ideal de viata care poate servi de model universal conduitei vietii . Desigur.turat Invatatura sanatoasa §i au introdus boala secolului. deoarece se ~tia in mod precis cii Steiner racea'parte din Societatea teozofica de aproape 15 ani.. iar.viata satisracuta §i sanatoasa. va veni 0 vreme eind nu vor mai suporta Invatatura sanatoasa. parasind hotaririle sinoadelor ecumenice. Societatea antropozoficii se va orienta ciitre un ideal de cooperare umana '~i nu"~i va atinge scopul sau spiritllal. iar Platon il considera. Avea dreptate "eel mai nelnsemnat dintre apostoli" Sfintul Pavel. Astfel Societatea antropozofica §i-a luat ca de viz a in[eiepciunea nu este decitin adevar. In realitate. la Kraljenic apartinea unei familii catolice. 3-4). caracteriza propria sa conceptie care a§eaza ca centm al teozofiei pe om. societatile spiritiste §i teozofice I§i intensificau activitatea. a~a cum se arata In Talmud ~i In Cabala iudaica. acum teozof. aratind cil.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 93 antichitatii.. EI arata cii pentm a se forma o. ci pretinde cii ramine ill sinul cre~tinsmului ca . acuzare gratuita. Steiner pune 'accent pe colaborarea frateasca dintre onmeni.umane. Steiner folose§te acest cuvint pentm a desemna §i pentm a. In pelioada 1870-1875. Bine incadreaza Mircea Eliade toate conceptele In teoria "etemei reveniri". a transmis eroare erqtinismului sec.. pe de 0 parte. Spre deosebire de teozofie care.0 cale noua" de a ajunge la unirea cu Dumnezeu prin cunoa~tere.invatiitura" dintru inceput ca 0 sinteza esoterica a tuturor religiilor §i a tuturor cugetarilor despre religie (inclusiv cde indiene ~i mozaice). Chiar daca Steiner se vrea foarte aproape de . Unii "teologi" apuseni considera conceptul 0 "necesitate" evolutiva a spiritului modern. Aceasta patrundere in lumea suprasensibila consta l11tr-o dezvoltare a clarviziunii. ~i daca Annie Bessant fusese "credincioasa" anglicana.

el Ie considera in raport . . a) Refncarnarea spiritului. de Indata ce devine cOR~tient de lucmrile din juml sau. fata catre rata. precum forma omeneascii fizica este 0 continua repetare. omul nu a putut<:. care spune: "Eu sint Calea. Dupa 'antropozofie. 21). considera intimplarea ~ na~terea spontallee ~ ca punct de plec. punind' qrdine deosebita in univers. 16). [olositor sau nefolositor) va influenta intreaga sa viala. In crqtinism. " i •. 1. creind 0 "divinitate" inteligibiHi.ial. cind spuneca "nebunia" lui Dumnezeu este mai inteleapta dedt intelepciunea oamenilor ~i slabiciunea lui Dumnezeu este mai puternica dedt trairea lor" (I Cor. Pe calea eun0a~terii fiinlei omului. Steiner "corecteaza" gr~eli1e inainta§i10r ~i "reface" doctrina teozoficli. fiecare din noi este propria "a specie". Impresiile care Yin din corp sint trecatoare ~i ele exista numai atita vreme cit corpul i~i deschide organele de perceptie fala de obiectele lumii. Steiner "cautil" pe Dumnezeu numai cu Intelepciunea omeneascii sau.94 CALAuzA CRE~TINA cre~tinism ~i prin investigatii va st. EI ajunge la aceaBta concluzie datorita !ipsei de credintain Dumnezeu personal ~i neintelegerii Revelatiei dumnezeie~ti. Fiind in acela~i timp ~i Dumnezeu §i om. care s-ar oferi exclusiv celor "initiati". R. ca vietuire spirituala trebuie sa fi existat mai inainte de na~terea sa. Caci ca om spiritual. la "adevaml" ~i "binele" absolut se ajunge numai prin gindire. 22). "Prin um1are. prin intuitie. fot astfel omul spiritual trebuie sa fie 0 reintmpare a aceluia~i om spiritual. 6).l ~ 16 ~i Luca III. Acest lucm il arata Apostolul.. Potrivit conceptiei lUI Steiner. 23~28) ela constatat ca din David genealogia se ramifica ~i merge pe dOli a cai. 0 reintrupare a entitattii considerate ca specie. 25). . 45). Plec1nd de la observatia ca multe persoane se nasc cu aptitudini. toate sint pieritoare (I Cor. Dumnezeu a binevoit sa ridice pe om la "adevar" nu prin intelepciunea veacului acestuia. ci prin indrazneala propoviiduirii (l Cor. . dar aceepta reincamarea. Steiner este consideratrefonnatoml spiritismului:.trespec. ~i daca . primind impresii alit din lumea fizica. I.dia impulsul pe care I-a dat omenirii personalitatea lui Hristos. . Matei relateaza pe ceadinspila lui Solomon. Principala caracteristica a "antropozofiei este tendinta spre a§a-zisa "deificare a naturiiumilne". Iisus Hristos. Dumnezeu este in primul rind persoana care se comunidi pe Sine omului. Gonceptie ~i amagire. ale lui Dumnezeu ~i Inlelepciunea Lui. Steine" a elaborat teoria "existentei" unui spirit universal cosmic ~i etem. dindu-i chipul cel dintii prin antropozofie.ulloa~te direct pe Dumnezeu (l Cor.inlelepciunea divina" sau "teozofie". comparind cele doua genealogii (Matei I. Principalele concePtii steineriene slnt: 1) Despre DWl1nezeu. care prin lucrarile sale ~ mai ales Te2e antropozofice.. 6). Steiner pleaca de la 0 cugetare a lui Goethe. Iisus Hristos a unit omenirea cu Dumnezeu prin Duhul Sfint care descopera tainele ascunse..Cll sine insu~i. I. 1925.ca spirit. In ceea ce prive~te concepti a lui Steiner despre Dumnezeu.trbe totul". In investigatiile sale.putem afirma cii pe de 0 parte el a fost influentat de conceplia teozofilor de unde s-a desprins ~i'qi\re considera divinitatea ca un "unic universal §i absolut. Nu tot acela~i lucm se intimpla cu adevamrile pe care Ie-am recunoscut in spirit. EI iubqte atlt de mult pe om incH pe insu~i Fiul Sau L-a dat ca toli cei ce cred in El sa nu piarii ci sa aiba viata ve~l1ica (loan III. 2 Despre om. iar Luca pe cea din spita lui Natan..prezentul ~i nici nu depind de fiinla ~i de trairea mea interioara. dar considera cii in persoana Lui s-au pt'odus ni~te schimbari.eum 0 nume~te el. cit ~i din lumea spiritelor. Adevaml ni se descopera in mod direct. care spune ca OInul. din care iese totul ~i in care se abso. 'Steiner arata cii nu exista ereditate. pentm ca acestea nu dispar cu:. care a creat totul. Steiner afirma di de fapt avem de-a face cu 0 reincamare aaceluia~i spirit care a mo:. fiind un adevarat Tata (Matei V. . R.tenit facultalile create in vielile antcrioare. Cum Yom putea oare sa cunoa~tem pe Dumnczeu prin "lntelepciunea veche" cind Sfintul Apostol Pavel spune ca prin nici o intelepciune. Or. cale de a ajunge la "adevar" prin intelepciunea omului. ~i astfel. pentru cre~tini. DUlnnezeuestepersoana' ~i s-a descoperit omului prin Fiul Sau. Steiner se folose~te de intelepciunea veacului.. II. metafizice ~i de vechi practici pseudo-mistice..i "fazele" sale' antropoz()fice. ci pentru ca ratiunea omului este limitata.elepeiunea lui Dumnezeu este nedesavJr~it~. pune bazele pnei teorii bazate pe un ansamblu eclectic de idei religioase. iar pe de alta parte. Adevarul ~i Viala" ~i apoi adauga: "Nimeni nu vine la Tata] Meu decit pri11 Mine" (loan XIV. preluata de la Kant.u. impresia pe care i-a produc aceste lucmri (de placut sau neplacu't. ~i aceasta nu pentru ca in1. ~i astfel. Steiner nu tagiiduie~te existenta lui Isus. b) Hristos . a stapinitorilor acestui veac. prin insu~i Fiul lui Dumnezeu. de aceea este necesara inilierea.. sufletul "traie~te" intre corp ~i spirit. R. Din aceasta cauza. el cauta sa dea adep!ilor sai 0 noua. De aici el trage concluzia cii omul.

Corpul a foat apoi tratat Cll anumite substante care serveaU la.tellu. pe aceasta nu poate . Steiner desemneaza forma originala a corpului bmenesc cate ttbsoarbe in ca elementele 111ateriei.. In felul acesta copilul Isus. cind apare neamul omenesc. Pe Golgota.5-0 ocoleascii" fiind yorba de mari personalitati istorice ale poporului evreu. Cind Iisus Hristos a fost ridicat pe cnlce spune Steiner".fant0111a" umana a lui Hristbs ~i materia absorbita nu se manifesta nici 0 afinitate.a spiritnlui formei s-a separat ~i s-a reincamat in vederea formarii eului uman. A~a explica Steiner de ee ucenieii nu au l11ai gaS!t decit "inta~urarile de ingropare" . eul omului nu era separat de "ietarhia spiritelor formei". individualitatea lui Zoroastm trednd din t6pilul Isus din Solomon in cel al lui Natan nu a gas it nimic ca sa expulzeze din eL Aceastii individu\llitate a lui Zoroastru a ramas in el pina a implinit virsta de treizeci de ani $i i"a h'ansmisto{ 'ceea ce 0 individualitate atit de ridicata putea sa dea. aceste parti materiale formau inca un tot. ci catre prineipiul "sare". spune Steiner. principiu care nu se distruge. vegetal ~i animal care servesc drept hranii omului. Zoroastru I-a parasit pe Isus.fantoma" sa era absolut intact a ~i subzista ea 0 forma corporala spirituala. "Acest copil a adus lutnii tot ceea ce nu fusese atins de fort~le.. dupa ce a implinit la vechii per~i importante misiuni. principiu pe cate·l recol11a!1iiii$i ucenicilor: "Voi sinte!i sarea pamintului" (Matei V. explica cuno~tin!ele care erau imposibil de posedat la virsta:atit de frageda ca a copilului Iisus.$-a intimplat" un lucru neobi~nuit cu"fantoma" lui Hristos. Neavind nimic rau in el. 13). Isus nu era atins de fortele luciferice. In continuare se spline. Intre . Omul trebuia sa ramll1a intact. De~i era reincamarea. Astfel explica Steiner de ce aCE(st . Aceste forte transmise de Budha ~i de Zoroastm copilului Isus din Natan. IisllS avea'natura umana ~i prin urmare era supus erorii. fant0111a 11U era destinata sa intre hi contact cu elementelc materiale ale regnului mineral. ci numai pentru aceea suprasensibila. un corp "eteric" $i un corp. "Cind acest copil atinsese virsta de doisprezece ani. lsus din Natan nu a unnat evolutiei umane.. La botez. transmitindll-i acestnia imensele forte interioare pe care Ie dobindise in reincarnarile precedente. zice Steiner §i. ca sa izbaveasca neamul on).a". ~ La lnccput. iildividualitatea lui Zoroastru trecea in tripla sa organizare corporaIa".yi rastignirelL ~ Cind a ajuna la virsta de treizeci de ani. cosmica ~i personalitatea lui Budha ap. dar ele nu aveau niei 0 legatura ell "fa11toma'\ Aceasta era ell totul independenta. fiind pastrat ca intr-un sanduar intr"Ul1 centro important al misterelor ~i prezenta caractere deosebite. cui sau fiind inlocuit ell entitatea lui Hristos cosmica. . Dar un eu a ramas neincarnat.tllibalsamare ~i care au actionat diferit cu toull fata de corpurile celorlal!i oameni. Isus din spira lui Solomon nu este decit reincaruarea lui Zorpastru. . individualitatea lui Zoroastru.fanto111a" sa nu suferc degenerarea.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUJ 95 celelalte nepotriviri Ie trece cu vederea. dificultatilor morale daca nu chiat viciului saU pacatului. eteric ~i astral al lui rsus a fost cu totul diferita de a celorlalri oameni. afirma ca in epoca lemuriana.copil poseda minunate calitati. Omul a fost tacut initial sa nu rnoara. din Solomon. incit el a fost volatilizat ~i a fost foarte rapid dat elementelor lui.. acest copil P9seda calitati deosebite din na~tere. El era Indepartat de orice cuno~tin!a ciipatatii de vreun eu uman pe pamint ~i nu-l atinsese nici 0 influen!a luciferica. De aceea el nu a fost arras ciitre principiul.enesc de influentele luciferice sau ahrimaniene. un corp eteric ~i un corp astral. I-au pregatit $i I-au tacut capabil pentru primirea el1tita!ii tili Hristos!? b) intruparea entitaJii lui Hristos In Isus . "astral" bine dezvClltatec' Isus a primit cntitatea hristica. Cind a fost coborit de pe-cru. ~i Ie abandoneaza la moartc. Avea un corp fizic. Iasus din Natan nu avea calitiiti deosebite prin reincarnari. poseda inainte de a atinge virsta maturita!ii ni~te facultati umane evidente. Isus indeplinea toate conditiile pentru a se putea intrupa in el entitatea lui Hristos. R. Prin fal1t0111a. Acest fapt. sustine Steiner. evolutia organic a a corpului fizic.luciferice ~i ahrimaniene. De aici el trage "conduzia" cii de fapt in aceea~i epoca au existat "doua peraoane" cu acela~i mmle Iisus care au contribuit la intruparea entita!ii lui Hristos.. iar .. dar nu a ramas. s-ar mai fi reincamat in timpnl perioadei babiloniene-caldeene ~i in sfir~it in copilu! Iisus din spira lui Solomon.. Neavind "eu" ~i nelulnd parte prinUlmare la~ivilizatia omenirii.?i Zoroastru a lasat in~l tot ceea ce avusesc 111ai de pret.ce. Aeeasta forma 11llera vizibila pentru privirea obi~nuita. 0 parte din substa111. De aceea Isus din Nazaret despre care vorbe~te Evanghelia dupa Luca dadea impresia de a nu ave a "eu" ~i de a poseda numai 1m corp fizic.. EI venea in lume cu aceste forte. ~i totu~i. For!ele lucifcrice nu puteau sa actioneze in el $i ell] uil'lal1 era Inlocuit prin individuajitatea lui Hristos. di de la botez ~i pina la Golgota. Acesta.

. cri~ierul nostru etc. arata credulilor sai "maestrul" Rudolf. so31·ta" sufletului dupa moarte. inima.96 CALAuzA CRESTINA Fantoma care a ata~at cvolutia eului era il1viata.m.. Scopul urmarit prin reincarnari fiind atins. Eshatologia (llltropo2ojicii. Acestea sint ~apte (numar "tainic"). p. plaminii.eaza Steiner.. Aeestc regiuni nu sint izolate intrc ele. $i se pregate~te pentm 0 noua existenta pamlnteasca.Jeologie'~. lumea sufletelor este f01111ata din ni~te "granule" suflete~ti. el intra In lumea spiritelor. ci se intrepiitnmd. regiunea dorintelor. El face 0 demonstratie patologica a acestor stari ~i deosebe~te In lumea sutleteasca trei regiuni inferioare ~i trei regiuni superioare unite printr-o a patra regiune care face trccerea de la trepte1e egoiste la cele altnliste. Suflet111 1nsa dupa moarte nu mai este 1cgat'de trup. 2. ~ Ca In orice sistem esoteric ~i In antropozofie nu poate lipsi soarta "lumii" de dincolo.. ~ Desigur. sufletea~ca $i a spiritelor. Acest impuls \'a da fantomei starea ei primordial a de nemurire . "au vazut llwierea". "sufiet111" nu se va mai relncarna. dar nu l11ai avea aspectul initial ~i nu mai era impregnata cu elemente terestre . regiunea poftei arzatoare. s-a datorat fortei de comuniune dintre Hristos ~icei care au avut. b) "Falltastim" (/Fentllrii: sufletlll {17 . el ia parte la toate manifestarile acestuia..ln afara mlntuirii omului. lichid $i gazos. adauga el..d. intre doua incarnari..* Am vazt.corpul fizic ~i coroana in corpul spiritual.. senzaliile noastre ~. ca . hllnea" sufletelor dupii ll1oarte. Fortele lui de simpatie ~i antipatie produc nu numai manifestari sufletqti. 1. a) I!IInea sufletelor. 6.. tot astfel insu$irile suflete$ti. trebuie. pasiunile. sa eunoa$tem cele dona forte fimdamentale ale lumii psihicc: simpatia "i Clntipatia . ll1cercarile de mai sus produc interes pcntru cei instabili In ere dint a $i necunoscatori ai mijloacelor de mintuire ale Bisericii lui Hristos. dupa 1nvalatura cre~tina.q:e~asta "viziune". regiunea placerii ~i neplacerii. ajunge la inexistenta. ci ele actioneaza in raport eu lumea fizica. ' . regiunca puterii suflete~ti active. < '" * Necromatia.are· s:e prezinta ca un imens cosmos. dorintele. Faptul ca ucenicii. Sc observa U$or ereziile hristologice.. De aceea. atunci el se recunoa~te in propriul sau nucleu de viata. Prin trecerea succesiva prin treptele lumii ·spiritelOl~ spirit111 se pelfectioneaza.ielii suflete~ti. Steiner \'ede ie$irea unui germene prin care se reconstitiiie starea normal1l a fantomei noastre umane. In viziunea lui Rudolf Steiner. este trunchiul care l~i are rMacina ll1. Dupa cum l1e-o inIati.. sentimentele. regiunea excitabilitatii fluide. Dar pentru a putea examina parti1e suflete$ti. 5. "Cind omul a atins hotarul celor trei lumi. teozofi sau antropozofi este organul de IegiJtura dintrc trup ~i spirit. trebuie sa reflectam asupra procesului sau de descompunere.~i 'a1tioameni. Acest germene are posibilitatea de a se implanta II! toti oamenii care intra 1n contact cu impulsul hristic. . Sufletul sau. poftele. dupa antropozofi. dupa cum in lumea fizidi distingem trei feltiri de corpuri: solid.a. provin din lumea fizica. riisclimpiirarea prill kffl1ll1itorul Hristos este 0 actiune a lui DUl11nczeu asupra careia nu mai incape niei 0 lndoiala. ~ Sufletul peregriil prin lumea spiritelor. Steiner $i sa ia cuno~tintii adepti i sai de astazi: 3. pro\'in din lumea sufleteasca.spune Steiner. pentnl a ramine aici pina ce este "copt" pentru 0 noua reincarcare . yom spune ceva ~i despre "lumea" sufletelor.. de~i omul este numai 0 pa. ci numai de "spiri!"'. Pentru a cunoa~te .iicica izolata din aceste lumi c. Cltii vrcme sufletul 10cuie$te In trup. Prin Invierea lui Hristos. 3. nu a rnai fost recunoscut de Ivlaria Magdalena. 4. 7. monofizite ~i monotclite combatute de Sinoadele ecumenice ~i rezolvate mai ales de formula Calcedonului de care nu vtea sa $tieR. Pentru noi slnt simple:: Incerci"tri de a face . Dupa ce spirit111 s-a desprins de suflet trecind prin lumea sufletelor. ~ Steiner arata ca dupa cum substantele ~i forte Ie care alcatuiesc ~i stapinesc stomacul. fapt careE aduce dezlegarea enigmelor acestei lumi".t din cele mentionate mai sus ca teozofii cOl1sidera omul ca este "cetatean" a trei lumi deodata: fizica. regiunea lU111inii sufletqti. pomirile. regiunea . 401. Sufletul dupa spiriti~ti.

acestc clemente (trup. 18). Omul este chemat la viata ve~nidi eu toata fjinta lui. este 0 . se seamana Intru necinste. R_ Steiner a ineercat sa rupa ditu~ele dogmclor apusel1c ~isii'· se riclice Cll mintea deasupra categoriilor aquiniene. el ajunge sfl considere ca organisl11ul omenesc este format din ~apte pani. Sint speculate de catre Steiner ~i cugetari idealiste ale lui Hegel ~i idei empiriocriticiste ale lui Kant ~i atltea filozofii statice sau evolutive pentru a i111pr~siona pe adepti ~i a-~i mari prozelitismul.dafliil~~i dau seama . "som-ta" 0l11ului dUj'Ja moarte se va decide in url11a judecatii particulare. dernitizare. Dupi'i cum am vazut.. R. 615-616.r. .ansfonna sufletele_ Nu se recomanda fapte1e credin!ei.'hii Dumnezeu. 12-eme ed. 410-411. participll1d prin Intelepciunea sa la imelepciunea diyjna. ajung sa fie ~i ei "fi inta" divina prin initiere_ Nu este nevoie de credinta. p.. adeptii antropozofi "creeaza" lmpara!ia spiritelor ~i. _ deodata" ~i lumina fiiraflsfintit a zilei a opta ill care Dumnczeu \'a fi totul in toate" (D. apoi.. '~didi ~i cu trupul ~i cu suflehll. Timi~oara. Printemps. vol.¥VI. prin cele trei "compozi(ii" divine. ! * ill conclu::ie. sint toU!§i . p. apoi.. Trupul. Nu slnt ei primii "salvatori" ~i niei ultimii. evoluria ol11ului ~i a IUl11ii. XV. inviaza·}. iubirea de aproapele fiip:dca fata nevazuta a noii cugeti'iri este egoismul evolutiv. de~i se distmge prin moarte. ca rasplata sau osinda a llfmarilor faptelor sale. inviaza trup duhovnicesc" (I Cor. p. sufletul se distinge atit de trup cit ~i de spirit ~i face legatura intre lumea matcrialii ~i cca spirimala_ La rlndul lor. Este evident cariul antrapozofic ~i rugina sincretista straine credintei mlntuitoare. de fapt Inceputul curentelor "teologice": desacralizare. . la judecata ob~teasca.. . iar metoda de a inliitura totul este initiereiL· insu~i Mlntuitorul . In Nirvana. spirit) se divid in mai 11111ltc parti legindu-sc strlns uncle dc altelc In orclinea finelii ~i sublimita!ii lor. se seamana trup firesc.fi:mtoma.. i~i va lua locul definitiv. "revine" la crc5)tllllsm." alcatuiesc noua credin!a mistica din care. 1947. existentialism. se vor inspira toti "praferii" mesianici din zilele noastre. . se seamana Intru sHibieiune. Steiner. 1946_ DER. De aecea. $i clupii cum a111 vanit. trad. 111 topire.11-a scapat" de pelerinajul metempsomatozei. Adep!ii antropozofi se considera "salvatori" ai credinTei. 57. 150. dar cu noi ineptii ~i falsuri preluate de adeptii sectanli de toate categoriil~ ~i insu~ite de unii sociologi ea "e\-olu(ie In religie". antropozofia. "Viara viitoare ra fi 0 ciuminica fara sfir~it. inviaza li1tru slava. NCE. 11. initiere. clipa aurorii cu al ci minunat. dupa cum spune Apostolul Pavel: "Se seamana trupul Intru stricaciune. frica na~te pe zei ji emotiile tr. iar Biserica lui Hristos nu poate fi bimita de fortele iadului (Matci. suflet. "onestitate" ~i mai ales curentul "moaJiea lui Dumnezeu"! .415. Paris. ultima faza a spiritisl11ului. Alchimia ~i cugetarile tuturor "dumne:eilor. 36-37. dupa Steiner. Concep!ia antropozofica: 111 afara bibliografiei (spiritism1il~i teosofia) se adauga: Rudolf Steiner. 1947. 12-eme (Nouvelle serie). I. lis liS. inviaza prin haml ~i puterea. dar 111 aeela~i timp ciepiilieaza omuI de adevarata spirihlalitate evanghclicii_ In conceptia lui. Idem. 42-44)_ Dupa invarahlra Bisericii Ortodoxe. nr. GBT (antfoposofia) in "BOR". vol. 610. Theosophie. Staniloac). Stiin!a spirituala. ESL.ni~te naufragia!i spirituali ~i ni~te pirati pe marea pierzaniei. 5-6/1971.~ntru nestricaciune. Ei ataca disperati coi-abia Bisericii Mintuitorului. De Jeslis Oll Christ. I. Expullerea lui este intcresanta pcntru cci indoielnici_ * * * * BlBLlOGRAFlE SPECIALA 3. sau paradisul regasit ~i eshatologia inaugurata.2.FENOMENGL SECTANT DE-/J LUNCUL TIMPULUJ 97 ci va ramine in lumea spiritelor. invjaza intru putere.. conccpriile lui sint 11l0delate in a~a fel sa plnca fanteziei. Etudes sur la c017l1aissance sliprasensibile etltrdestinee humaine. * 111 nefiin!a . In "Marele tot". Cll toate ca ei in~i~i i~i dau seama ca spiritele "in toate categoriile lor'nupot inlocui calea mlntuirii. p.

la seete sau la gmpari anarhice. XIII. dar nu cum este el. riitacirea religioasii care ameninla lumea. feriti-va de ~i lume~ti (1 Tim. alt izvor'de :"mingiieri" in afara de Biserica. pe DUl1111eZeU (I loan IV. la iluzie. Atit spiritisl11111.Evanghelia. Spre adevar sint chemali toli oamenii. Credineiosul cauta iubirea mintuitoare ~i pe aceasta n-o poate gasi deeit in -c~muniune cu Hristos ~i ell Biseriea Sa. IV. ascuns. dovada zidirea lumii etc.. obsedante ale adeptilor scot in eVil:lenta mu1limea bolilor psihice. Iisus Hristos nici nu rnai apare in "sistemul" lor religios sau daca apare este un personaj negativ care descurajeaza. De aceea. teozofia. multi au eautat adevarul in afara Evangheliei ~i in antropozofi~. Capitolul al t r e 1e a ~ SECTE:"MISTICO-PROFETICE" SI GRUPARI "MESlANICE". pentru mil1tea iseoditoare ~i pentru eei care nu se multumesc cu ceca ee arata Evanghelia. 7). ispitili de "argumentele" spiritiste. manifestarile mala dive. nu este posibil ~i incercarile oricui vor ramine zadamice. ca multe altele. ci cum II forn1fileaza Blavatskaia. dar mai ales venirea in trup a lui Iisus (Gal. iar iubirea are izvor pe Hristos. necomunicativ. . . In sfir~it.98 CALAuzA CRESTINA pentru falsifieatorii spuselor lui Hristos. Adeplii nu se inh'eaba. ca ~i mlilti adepti de stradii.Qiofia sint adevarate pericole pentru eei care se lasa atra~i in mrejele acestora. la mit. "Mon~trii" . cit ~i traiul optimist al celor din juml lor.§l·viala in duh va fi inloeuita cu viala in trup. alun~ciiu~or de la invaliitura Bisericii lui Hristos.cu institutii de conducere ~i concerne de intretinere. teozofia.. De aceea. cit 9i antrop. teozofie 91 aritropozofie nuvor face dee!t sa puna in perieol atit viata lor duhovniceasea. astazi sectele religioase sint "Iacatoare" de religie. departeaza pe om de la actevarul revelat. oare. In sistemele de mai sus. ~i azi ~i in \'eei basmele biibe~ti A Reactivarea sincretismului religios. triunglliul adormirii con~tjin!ei atinge eulmea pasivitalii. 8). Prin eonceplia reincamiirii spjlitului. la legenda. Cauza multor rataciri seaflil:ih acestea ~i unii "teologi"... conducindu-l la ratacire. c1t~i antropozofia au cautat ~i cauta in continuu 0 mingiiere sufleteasca pentru omul care s-asimtit din totdeauna legat de 0 existenta permanenta: "adevarul". constituind un pericol pentru pacea intregii lumi. Dumnezeu este considerat de secte mort. Bessant ~i mai ales Steiner. Dumnezeu apare impersonal. II-VIII). 8) . Si aceasta cOl1ceptie. 4). lV. Cei eai"vor inlocui pe Hristos ~i se vor amagi eu alinari sau raspunsuri suflete~ti in spiritism. ereziile ~i sectele erau anatematizate pentru ca negau adevarul revelat sau falsificau. atit spiritismul. dar flU toti gasesc cal ea. In aceasta situatie. reee. intrucit Ie tulbutii:slTfletul ~i ehiarNiata lor zilnica. Unde putem gasi mai rnult~ rnYngiiere decit in Hristos care ne iube~te? Cine ne poate oferi mai multa iubire decit insu9i Creatdrul? Orieit am ineerca sa gasim alta sursa de iubire mintuitoare in afara de Dumnezeu. sint comunitati cu statute de organizare ~i functionare. PERICOL AL LUMII DE AZI Iisus H ristos acela~i este ieri (EYr.Dadi in perioada de stabilire a dogmei Bisericii (sec. Olcott.Mintuirea sufleteasca vine din har 9i eredinta lucratoare. ~i penh:uce s-a intrupat Fiul lui Dumnezeu? Dumnezeu este persoanii iubitoare.

infierata de profet (Isaia XXIX. Africa ~i Australia. Dramatic. fac tranzactii cu copii ~i fete Tara parinti ~i chiar in plina epoca a abolirii sclavagismului. . Canceml modem al "mesianismului" programat a patruns aproape in toate tarile ~i indeosebi in continentele cu un standard ridicat de viata. Ordinele "monahale" mixte defactura "mesianica au atras mai mult tineretul. . dupa pintecele lor. ci are "adepti" ~i pe alte planete: Sectele religioase stilcesc ~i falsifica traditiile popoarelor. incurajeaza proxenitismul. Curentele mistice au ineeput sa devoreze traditii ~i obiceiuri ale popoarelor care au creat ~i au dat stabilitate tllor milenare civilizatii. abatuti de la nonnele morale ~i dubio~i psihic sint "apostolii" noilor religii.. dornici de aventuri. Spania ~i bineinteles in Asia. Tarile cu civiliza1ii stravechi. ca sa fie pe placul "divinului" stapin. III. Elvetia. exodul sectar pentru ca falsifica vechi precepte religioase ~i Ie pune in slujba pervertirii mnanitatii. ei in angajarea ca muncitor intr-o uzina sau fabrica a. teologi lmninati c~r statelor infestate cu asemenea ciuperci otravitoare pentru con~tiinta sa ia mas. De asemenea. fie prin cercuri diplomatice. Ei sint bine platiti ~i trimi~i in "misiuni". Tineretul. in modelarea ~i sfintirea lui. mai ales. sirenele mar~aluiese in eOl1~tiintele disperate. In SUA. sectele au luat proportii in intreaga Gennanie. trecator. oameni de ~tiinta ~i cultura. cu citiva ani in urma. . Alannantele "ob~ti". 19).u:ri ·. fiecare grupare din cele 250 s-a divizat ~i se divizeaza la nesfir~it. ca acum: " . ~i-au Tacut dmllilezei dupa faptele lor. I. cu 0 intelepcillle echilibrata (India. pe linga practica "cultica" a prostitutiei. incit in civilizatia galica.severe. Savanti. este supus unor asemenea incercari. cer mai insistent sa se stopeze cit mai este timp. practica comertul cu sclavi (mai ales copii) intre continente etc. in vederea maririi staulului "credintei" astazi.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 99 saeri au aparut in soeietatile pragmatiee: satirii. 0 intreaga literatura antisectara a aparut in toata lumea: de la "Furio~iiDQ1imului" la "Secta sinuciga~a". Japonia).ase mii). Aici s-au strins "profetii" din toata lumea ~i dureros. existau circa 250 de secte ~i organizatii religioase. la sfir~itul secolului al XIX-lea. folosind metode ~i mijloace specifice cu sprijinul tehnicii moderne. Austria. " (Filip. a inceput exportul. secta constituindu-se "reala" ~i independenta. fiind subventionate de cercuri retrograde. Sfintul Pavel.. grifonii. fie prin universitatile lumii. a~a ar fi. au patruns peste 200. Statisticile apusene au inregistrat fenomenul sectar ca trecator. "profetului" sau in grupuri de cer~etoii ~i prostitutie. i~i insu~esc unele precepte ale intelepciunii vechi in scopul propagandei furibunde a "religiei" zilei. Mamona ~i-a ridieat Turuul Bahd nu numai pina la eer. Aceasta nebunie religioasa. Noii "mesia" fac concurenta religiilor istorice ~i organizatiilor ecmneniste. Italia. afad de Bisericile ~i cultele traditionale. In nici 0 epoca n-au avut mai mare important a cuvintele profetice ale Apostolului neamurilor. China. 19-20) a patruns innmlte compartimente sociale. daca n-ar exista mediul prielnic. iar astazi sint peste 6000 (.. dar adevarat! Fuga de " minia" Domnului nu mai consta intr-o cercetare a sufletului. 14) ~i combatuta de Apostol (I Cor. in Franta. considerata il1telepciunea "lumii".. Indivizi pu~i pe capatuiala.

Este cca mai rasplnditii sceta. in "Glasul Biserieii". A fost fondata ~i eondnsa de indianul A. unde accepta 0 doctrina religioasa. Un rol important in proliferarea sectelor il are confuzia existenta in rindurile Bisericilor traditionaJe din Occident. dezorganizind coiegii. ci 0 atraqie catre viciu. ceea ce 11 duce pe tinar in mod inevitabil 1a aderarea la una din numeroasele secte.cadml Bisericii Anglicane s-a ajuns. ci ideologii pseudo-religioase. Bhaktivendata Swami Prabhupada. ereatorul intregii lumi ea pe un avatar al lui Vi~nu. ci creeaza 0 alta religie. .speciali~ti" conf'tmda sectele. De pi Ida. lata atitea motive care favorizeaza proliferarea sectelor. Toate aceste dileme ~i neimpliniri cu care e. mozaismului sau islamului cal:e-~i desIa~oarii propaganda nefastii.de fapt vechile erezii din primele veacuri cre~tine ~i importante secte ale hinduismului.100 CALAuzA CRESTINA :tvlulti . Din nenumaratele grupari~i secte religioase yom enumera citeva pentru a constata de fapt originea lor politeista. Trebuie precizat ca majoritatea gruparilor nu mai slnt nici cre~tine (din €reziile vechi).e. continente etc. infl uenta. Nu trebuie crezut faptul ca aderarea la una din numeroasele secte noi constituie doar un protest social. vor sa inliiture sau sa calee traditii . destriimind familii. tot mai frecvent in fata unor framintari de natura interioara. pe grupe. fijncl un pericol real pentru statele tolerallte sau acelea uncle s-au organizat. Asociatia internationaBi .. GRUP. Doctrina seetei il eonsidera pe Krishna drept dlimnezeu ume. ci~tigind tineri. Man\lalul de bazii este Bhagavat-Gita. rapind pe copi i din casele parin!iior. care ie promit 0 "salvare" imediata*. Unii adepti sint prin~i in ~uvoi fara sa-~i dea seama ~i nu mai pot da inapoi. in. ca Jolm Robinson -fost episcop de Woolwich . a tarii sau a Bisericii traditionale. nu numai. Biserica Apuseana se vede pus a. Printre cele mai "noi".saafinne intr-un cotidian englez ca "oamenii nu mai pot pastra credinta in existenta lllUi Dumnezeu inteles ca 0 persoana supranaturala. pentru satisfacerea unor curiozitati specifice virstei. nici religioase (din religiile naturiste sau mitologiile greco-romane) ~i nici mistice. Secta a fost organizata In SUA. 1.\HI OCULTE DE PROVENJENTA SAU INFLUEN'(i.'\NA 1.seculare". Hare Chrlshna. dorintade a trili intr-o lume fantastic a. naturista ~i chiar pragmatica. neavind discemamint. fiind desehis adeptilor seetei prin praetiearea exerciriilor de Bhakti-Yoga (Yoga deyotiunii). a11ii doresc "noul'".. nrc 5/1986. budismului.filozofica ~i 0 "moral a" de grup pe care-o imbrati~eaza Cll atit mai u~or cu cit prin aceasta are~i sentimentul desprinderii de credinta mo~tenita a familiei.confruntat Occidentul ii determina pe unii sa se arunce In bratele sectelor. ca aceea a problemei pastrarii traditiei sau a modemizarii. 1960. sociale ~i anticre~tine. . de vis. eu tot procesul intens de secu1arizare. INDI.pentru con~tiinta lui Chrishna. drumul spre cunoa~terea lui. se observa 0 cre~tere a interes~llui pentru orice forma a religiei. a~a cum I-a prezentat intotdeauna "religia". nasent in 1896. vom incerca selectarea a citeva. Seeta ineearca justificarea * BIBLIOGRAFIE referitoare la evolu\ia fenomenului. Din aeeasta au pl1!"Ces ~i altele.

IX. yoghinul se poate proiecta pe planeta aleasa". d.Intre care aprcciaza c3 trebuie sa dO!1lneasca 0 larga to!erall!a .c scrise de Baha'ul Ulah ~i lucrarea: . Sectaare mai multe carti funclamentale** De fapt.alcatuita de Shoghi Effendi. :.(Bahi) a fost fondata de iranianul Baha'ul Ulah (1817-1892). acompania!i de tobe. toate accstea reprczentind doar "manifestari ale lui DUlllnezeu". numero~i adcPti. Sint alte multe IUl7dafii. in rugaciuni. Secta are adepti mai ales tineri. aviudin fmntea grupului "tipi" dupa chipul ~i asemanarea lui Buda. de izbiivitori. * Meditalia transcel1llentala. ale~i odata Ia cinc] ani ~i investi!i en putere legisbtiva. rasa sal! clasa socialii. dar mai ales gruparile fanatice musulmane sunite. au aparut nenumi'i1:a(egrup{iri de mistiea ambo-persona.barbali. Ei vind reviste de tot felul . revelatia avi'nd un caracter progresiv ~i eontinuu. Antimolerie ~'i eternitate. secta continua "influenra" baalilor din . Hr. ** Cartea c:ertitlfdinii.. vremea ProoroeillLli !lie (sec. goi. indiferent de n3!ionalitate. E interesant modul in care autorlll vede aceasta transmutatie: "Suflctul este purtat de cele cinci feluri de aer sub til care circula in corp. Se p01l1e~te de la descoperirea de catre oamenii de ~tiintii a antimateriei.II'GUL TIMPULUl 101 concePliilor sale cu argumente . oamenii pot fi transmutali pe planete de antimaterie. asocia/ii. In acest moment.) 2.prin intennediul acestor curenti de aer . se afirma ca prin astanga-Yoga. compus din 16 cuvinte. Hare-Rama. Secta s-a raspindit in aproape 30 de tari. Hare. national ~i international. in general sectele transcendentale* (T. ceea ce presujlune ~i existenla untOi antilumi. in numeroase (!iri §i regiuni ale lumii. printre care sllfiJtii persalli. Rama-Rama. maestml mae~trilor spirituali W are re~edinta in Emenonville ~i se nume~te V:vshy ambara (Lucien Dupuy). danseag. Hare-Rama. Prin practicarea astanga-yoga se poate aduce sufletul . Secta este cunoscuta ~i sub initia!ele AICK ~i ia amploare in Occident. conform fiecarei religii in parle. in gmpuri pe strazi. Multi dintre membrii sectei studiaza in universitiiti1e engleze ~i' franceze. .". exista ~io asociatie de fete a Con~tiintei K.FENOMENUL SECTANT DE-A LU. Singura forma de atragcre a ul10r aderenti poate fi cxemplul personal al adep!ilor sectei.pleadl de la' 0' sursa divina comllna.in esenta 'Ior . murdari. compusa din elemente atomice . antimateria este identificata Cll sufletul. "Casa uniyersala" este justitia' de pe Muntele Carmel.~. Secta are propriile sale scrieri sacre.credinla este mai sHibita.doctrina sectei nu po-mite prozelitismul. de "mesia" ~i. Fenomenul Zen etc. Miirturia credintei Bah'le. Din aceasta secta sau 111 acela~i timp. Hare-Hare.. . tambale ~i chitare.Sufletul se opune materiei. ci diferita. /'"dministrarea se face prin trei organisme: local. Totodata.'. grupari l1ascatoare ~i Tacatoare de inlelepti. SECTE APARUTE DIN MISTICA PERSANO-ARABA 1. In Europa Occidentala. In acest context. ~i in corporarii. Se pot identifica u~or pe strazile marilor ora~e occidentale. diversific1ndu-se. rup!i. de asemenea.~tiinTifice''. . fiind prin natura sa etem ~i intrind in conflict ell materia. secta are ccntrul pc Muntele CarJ11el~i l1umara azi mai multe milioanc de adepti.] membri. care. In acest seop. Adep!ii ei sint de piircre ca to ate reIigiile . Marturia sau Credinta Bah'ie. Krishna-Krishna.avlnd orbitele il1\'erse celor ale lumii 110astre. se deplaseaza 1n locmi unde . care este aleaiuitii din nou. recitari ~i cintecesacre. Avind in vederc respcctul mZlnifestat fara de accste religii . CUl'intele aseunse Dllmne::eu treee pe lfnga noi . dar ~i pe alte planete ale universului.dill. Ei sint eonvin~i sa se reintoarca la valorile meditaTieide tip oriental ~i ale ascezei (in fata lumii).) II. etc. dupa lucrarea scrisa de Prablmpada. rezidind in corpul material. i. parcuri. ' Prabhupada arata ca in Bhagavad-Gita ~i Vedanta. ra~i pe cap. HareHare. ~iite ~i sik etc. l(rishnna. Tineri americani ~i de alte nalii cople~iti de "misterele" Indiei au imbr~!i~at secta. regiunea ombilicului la abdomen apoi in regiunea inimii ~i a claviculei. sa dud 0 viara comunitara. capul "in!eIeptilor'. ncfiind unica.. Secta sc straduiqte sa stabileasdi 0 1mire Intre oal11eni.~i cinta obligatoriul iml1 "mantra" . S. Seera are 0 buna organizare. AdepTii umblaimbracati in ve~mintul traditional indian de culoare galbena ~i sin. dar. .(incl~siv porno) ~i discuri. adica'in lumea spirituala. recita imne "sacre" ~i adesea. H?re Krishna.care este 0 antimaterie imaginant indestmctibila ~i indivizibila. cu copiii comunita!ii dlJpa ei sau purtindu-i pe spinare. in ganguri sint indemnati sa cinte vocal ~i instrumental in cinstea lui Kri~na. Cele :if/pte vai. ca ni!)te n0111azi. intre sprincene ~i in cele din unl1a la craniu. sutra-sufletul apare ea 0 particula infinitezimala de energie spirituala. Z. au aderat la familia K.formula magica.

Nici eelelalte comentarii ale lui Moon pe marginea'illisterelor vietii nu depa~ese in competenta pe eel eitat mai sus. sint organizatii pe familii. prin recunoa§terea ca aete de cult violenta.102 III. . Casatoria de gmp este 0 praeticii atractiva pentru tineretul destrabalat care cautil potolirea instinctelor in clanul "mesianic".: "Doctrina" acestei seete este e)(pusa In Juerarea lui Moon: Principiile divine. care i s-a "descoperit" eu ocazia Pa~telui din 1936. din Biseriea penticostala (l94~). Moon se considera un ales al Domnului. multi cercetatori considera. Asociatia pentru unificl!ti!.a cre~tinismului mondial: Seeta MQON. idolul demonic Moon a ajuns sa fie printre cei mai'bogati oameni din lume datorita fanatieilor care I-au urrnat. Cu to ate acestea. Dementa religi9asa este provocata. In scoplll recrutarii unui eft mai mare numar de adepti c~re. bolnav sau sueombii intr-un accident".nente bib lice ~i teorii pseudo$tiintifice. destrabalarea etc. considerat de adeptii sai "NouJ Mesia". OCULTISl\lUL ASIATIC . Glasul "mesianic" al lui Moon este: "Haideti sa-J infringem impreuna pe satan l " Prediea sa este bine pregatita cu amenintari de sus. Fiecare adept al sectei estc obligat sa Jucreze pina Ja 16 ore pe zi in intreprinderile "mooniste" Tara nici 0 remuneratie. Secta aceasta este eea mai puternica eruptie a paginismuJui in lumea achlala. mama adevarata. cu boli ineurabile etc. "Pentm a nu' ciidea 1n nesimtire.Credulii care s-au "lepadat" de lume ~i au depus voturiJe sint indrumati fiecare de ditre un "tata"duhovnicesc sau 0 "mama" spiritnala. nliscut in 1920.ragaduintei.~i Q bancii de investitii ~i imprumllturi in New York. el este prins de unul sau mai multe spirite ale riiului ~i devine une'ori nebun. taoismul ~i religia kyopo ca seete religioase asiatice sineretiste. fiindca apoi intervine postu1 negru ~i mgaeiunea istovitoare. Dunmezeu a hotarlt ea Iisus Hristos sa restabileasea imparatia Lui pe pamrnt. care vrea "sa concureze" Cll Consiliul Ecumenic al Bisericilor. pe care toti membrii sectei trebuie s-o recunoascii drept Patria lor spirituala. Mesia-Moon reeomanda poligamia. uzine ~i institutii patronate de secta. Astfel. sa fie recunoscut de unii "savanti" drept un "vaJoros" om de $tiinta. Seeta organizeaza congrese ~i reuniuni eu oameni de ~tiinta. prin gasirea unei femei perfeete ell ajutoml careia sa reinnoiasca Jumea. CALAuzA CRE~TINA 1. cum a fost congresuJ de Ja Londra din 1974. Devenind "capul unei familii perfecte". fiindca a fost cmeificat.toate fortele raului Impotriva "primejdiei" celorlalti. fiind condamnat la SeuJ pentru imoralitate. Moon uzeaza de teorii ~tiintifiee eu 0 naivitate condamnabila. contribuie prin munea lor la Intretinerea luxului In care traie~te Moon ~i familia sa. traind pe pamint. jertfele lui Moloh sint moment de concentrare la mgaciul1e. prin toate mijloacele. . Moon spune: "Cind un om.0 stucienta sud-eoreeana in virsta de 18 ani. dintre care 22 laureati ai premiului Nobel. eu lritimpliiri ~i accidente Ja tot'pasul.De~i' au fost considerate religii nahlriste istorice. Lumea a ramas astfel in a~teptarea unui nou mesia care sa instaureze imparatia lui Dumnezeu pe pamint. Se mai nume~te Biserica Unificarii sau "PionieriiNOlllui Ev". ca "pacatos". A fost fondata In Coreea de Sud {1954) ~i este condusa de Sun Myung Moon. explicind cauzele bolilor ~i aceidentelor. Groaza ~i teroarea mitraicii. la care au participat J40 de persoane. 2. Taoismul ~i Kyopo. "Luerarea" Imbina traditiile ~i filozofia orientala eu frag). In expliearea diferitelor aspecte ale vietii.dtvina ". toti datorfnd deplina'ascuJtare ~efului suprem Sun Mynng Moon. printre care 0 fabricii de eiment in Coreea de Sud. de satisfacerea placerilor la inceput. adicii trairea in ob~te cu toti "tatii spirituali". falsul.prozeletism intens. In ceea ee prive~te morald . ne 1mpungeau ace in picioare pentm a sta la rugaciune". dupa marturia martorilor oculari . membrii sint trimi$i in fabrici. cunoseuta ~i' slib numele de Biserica unificarii. indemnlndu-I sa desavlr~easca lucrarea inceputa in urma eu douamii. Secta este reaqionara ~i angajeaia. Multe fete intra in seeta pentm a ajunge "mame" spirituale. Dupa potolirea instinctelor. un ~antier naval In SUA. declm'a 0 membra a·sectei. teroarea. eoruptia. dar a fost impiedicat datorita cmeifiearii. Secta Moon.. asasinahll. ziee Moon. care:cu toata "einstea" a intemeiat familia perfecta odata cu casatoria lui eu eea de . Taoismul are insa .mama Universului. In unna pacatului lui Adam ~i Eva care a eompt lumea. nenumarate edituri in Apusul Europei preCU111 . obtin1nd annal ci~tiguri ce sc cifreaza la mai multe milioane de dolari!. Moon a rell§it. este slab din punet de vedere spir~tual. a cineea sotie . Mooni~tii considera Coreea de Sud noua tara a . Secta are fabrici In mai multe tari. tari ~i regiuni. reprezinta un real pericol pentru con§tiinta umana. astazi.. noul mesia este Moon. Aceasta este considerata noua Eva. Practiciilln .fo~ti membri ai sectei.de ani ~i pe ce Iisus nu a putut-o duee pina la sfir~it.. EI a fost exelus. prin cornptie ~i mita. apoi.

IV.pIHea suferi ori grqi. plna la excomunieare. Eddy indeamna omul sa lupte impoh'iva. pe cind Dumnezeu Ie smulge masca. inclusiv acelea de a mai trai in rnijlocul familiei. Pentru redobindirea drepturilor. In lucrarea sa Sfiin/a :ji sanatafe eLl chela Seripturilor. merg1nd de la susperidare sau retrogradare.~tiinta cre~tina" este gruparea credincio~ilor care au "descoperit" pe Mingiietorul". Boala . in Regularnentul defuncfi'onare al sectei se prevedea ca cel excomunicat poate fi Ufmarit prin toate mijloacele" cautindll-se :astfel distmgerea lui. B. afirma . contestatari '~i cliiar la reorganizatori. Omul nu exiStadil1 punct de vedere material. Inlahlrind suferintele pe care Ie implica viata de azi. B. ~i El face tot ceea ce e sanatos. Doctrina se~tei . fiind perfect.Iiind numai spirit.~tiin!a cre~tina" 11 poate descoperi. de fapt 0 mi~care de Impaeare a celor doua. Conceptia Tao ~i derivatele acesteia au dat na~tere la dizidente. Miss Mary. Biserica scientista dispune de averi impresionante. 11emuritor.care porne~te de la dorinta de a gasi mijloace de vindeeare fizidi . Potriyit aeestei teorii. se bucura de acelea~i atribute ea ~i Dumnezeu. credin!a in "teologia" bunavointei ~i optimisrnuluniYersal. nelini~te ~i care caraeJerizeaza unele comunitati umane de azi. II enumeram cu rezerva.1n rlndul sectelor. Secta are 0 conducere centrala ~i nenumarate filii in Occident. poseda .i. L. posedata de isterism. Tara . . aceasta secta urmarea conYertirea oamenilor in seopul "vindeearii" lor. Se practica diferite pedepse nesupu~ilor. dar are ~i elemente impmmutate din budism ~i hinduism. Secta folose~te 1n mod fre~yept metode psihanalitice. De fapt. pI. Seeta a aparut ca 0 reaetie Jmpotriva spiritismului. nasent In 1911. cit ~i prin abordarea directa a oamenilor pe strada. prin folosirea' metodeior pe cate Ie indica. Religia Kyopo. . Mai mult chiar. In ciuda nomlelorstticte de viata pe care Ie impune adeptilor. Eddy eo.ca '$liflehll este nemuritor ~i are posibilitatea de a se reincarna ~i ca.FENOivlENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 103 milioane de adepti In Asia. inclusiv navalamiral "Apollo" de 3280 t.in gasirea modalitatilor de combatere a eauzelor ce produc eonfuzie. dupa Cllm nu exista nici binele $i nici raul. Mary Baker-Eddy arata ca: "Orice realitate e in Dumnezeu ~i creatia Sa. Secta a fost initiata in 1954 . fiind in~elat de sim!llrile ce li ascund adevarul pe care numai .Spirit universal. adeptii sectei sint indemnati sa fa~a zilnic 0 gimnastica mentala ce consta in a rep eta di "eroarea este neputincioasa.ale . fondata ~i eondusa de amerieanul' LafaetteRon Hubbard. ECLECTISM RELIGIOS APUSEAN 1. M. Ea se manifesta datorita fa]1111lui ca omul nu poate intelege puritatea sa absoluta. bolii. se explica prill aqiunea nefasti'i a materiei. fost· ofiter de marina. .. singura realitate a pacahllui.arata M. Mary Baker-Eddy arata ca existen!a oamenilor bolnavi.~tiinta modema a sanatatii hlintale.dupa ce in 1952. muritoi'j 'etc. 1n 1967. dar ~i muIte dizidente. Pentnl a se apara impotriva magnetismului. are drept scop de a oferi adeptilor eiposibilitati pentru crearea unei lumi mai bune.colaboratorilor apropiati ai "Marelui boss" cum este munit LRH. ci numai spiri111al. Deci . Biserica scientologica. exista numai un Dumnezeu .aceasta fiind Mliigiietorul promis de Hristos ~i confundat pina in prezent de Biserica eu Sfintul Duh. ori. Practicind prozelitismul prin mijloace publicitare. Biserica cre§tinii san Biserica lui Hristos ca om de .§tiintii.1l1atatea vor Invinge".a mortii COn5ta in faptul ca acestea par reale credintei umane eronate. Conceptiile sectei slnt expuse In lucrarea Dianetica .0 lintreaga flotila. seeta a cunoscut 0 mare rasplndire.se bazeazapestudiul "mesmerismului ~i magnctismului" animal. armonioasa ~i eterna. Hubb~r:d "reu~ise" sa izoleze elanul vital. oamenii I~i pot ameli ora starea psihica ~i fizica. 2.credin!a care trebuie ani11ilata de intelepciunea divina. R. Fondata de americana Mary Baker-Eddy (1821-1910). eeea ce 11 Iipsqte pe cel in cauza de toate drepultiie. On1l11.. Europa ~i in SUA. prin Intelegerea realitalilor vietii contemporane.~i organizata In SUA. practicase spiritismul. care aqioneaza impotriYa omului spiril1lal. este sustinuta de interese politico-coloniale ~i se gasqte In Tai)Nan ~i la emigratia chineza in SUA ~i Australia. Tot ceea ce El cmeaza e bun.'. unde au loc cele mai scabroase orgii. 1n 1968. In consecinta. "magnetisml]luianimal rauIacator". Ele nu slnt adevarate pentm ca nu provin de la Dllmnezeu". in cursul anilor 1860-1870. iai adevarul ~i' b1. excomunicahll tr~buie sa-~i recunoasca pacatele ~i sa ceara iel1are conducatorilor: Slnt incurajate supravegherea reciproca ~i denuntul pentmcele'lmai insignifiante abateri de la regulile sectei.eoneeptii con-fu-ee ~i tao-lekin.

noile tipuri de bombardiere invizibile.de~i platiti hirie~i coruPli . nOI sisteme antiaeriene prccu111 ~i "razboiul stele1or" produc insomnii ~i grave mutatii psihice. Sc declm'a. Tndivizii racolati slnt ni~te naivi. bolile. urmind a fi. pc IInga sfinli. a cas:ltoriei. 0 culhlra modesta §i fanatici religio§i. advente. haIismatice). .~ecta religioasa "ll1odcma" aparl1ta JI1 Italia ~i rcorganizata in SUA. raspinditi in toata lumea. Respecta un mod de viata destul de "auster": nu beau. Ace§tia sint trimi~i in diferite colegii incit propaganda lor a cuprins 111ulte' celitre universitare ale lumii. dupa zborul omului pe luna ~i mai ales dupa fcnomenul. Adeptii sai . de arme cu neutroni. CU. Ie-au "demonstrat" existenta teozofii ~i al1tropozofii ~i iata ca un rezultat al tuturor este '. de rachete "jjlteligente". ~i mai ales In Franta. cit ii ajuta firea. Secta a fost i'nfiintatii spre sfir~itul secolului al XIX-lea. "COp iii" Domnului (. B. satumienii. iar "Cartca vierii" in subterana templului. "Ufolatrii" sau ale~ii cen. prenul11c. parohii. sint pondera!i. Au creZln spiriti~tii in cerurile planetare. casatoriti sau nu. obsedati ai eternitalii §i sc considera chcmRli sa sah-cze imreaga umanitatc. Centrul lor este SUA. 3. atit ale eelor vii. Pentru aeeasta au nevoie de l111mele eelor ce S-. . indreptate de catre forle coborite din ceruri. 4. MOI'monii. unde ei au asigurata viata de dincolo. mai precis. de submarine la mari adincimi. s-au organizat In SUA. Secta are multi adep\i. Destui creduli s-au alaturat acestor conceptii ~i mai multi cre~>ca vor fi protejati de misiunea civilizatoare §i binetacatoare a "extratere~trilor". "ritualul" divin este traficul Cll stupefiante in "numele" Domnului. ~i-au asigurat 0 capitaEi a sectei ~i un. fiecare membru . Adeptii se numese "StIntii paminteni". secta "Ufolatrilor".au fost prin~i in AngJia $i Germania cu trafic de stupefiante in loc de fericirile lIoHtestamentare. l~iii fericiti ai pilcii cere~ti. iar nedreptatile de pe pamint.Mo).. Adeptii practica 0 . Sectele. 6. 1n acest sens. corbii iaduhli. iar prin aceasta apare l110artea. oficii de Slare ci\'ila. 5. sufletele oamel)ilor. pacatul. mormonii all format det~~amcnte ealT cercetcazii regislrcle din primarii. data ~i locul 11a~terii. dupa cum mentiona ziarul american "International Herald Tribune". Secta. Au peste 5 milioane "t11isionari"..i interpretari cosmice. poligamia. Intemeietor Joseph Smith (+1844). . mortaciuni sau muribunzi.8sasinata mental". Dacii s-a vorbit de atitea "teologi(~. de un cunoscut client al poli\iei americane. se adtll1a unde sint cadavre. schimba solul san sofia. Adeptii ei sint mai ales tineri (fete ~i baie\i). Adeplii tilcuiesc §i descopera adevaTIlri "mesianice" pe alte planete.Ufolatrii (OZN-i~ti) constimie 0 secta religioasa recenta. templu la Salt Lake City. eroarea poate parea reala. de 13 inceputul Inccputurilor cxisten!ei omcnirii. Unii dintre cercetatori psihiatri grabili au recunoscut "mcritele" accstei sectc. Eddy a lasat testament unui adept al sectei. . Australia ~i in Asia. data ~i cauza monii. venusienii etc. nu fumeaza. Adeptii noii secte Indeamna la ruga §i pasivitate. Aeeasta ~i pentru faptul ca zeci de milio311ealocate pentru lnarmare ingrozqte omenirea. adept al advenhllui. M.' ca la l110artea ei.Secta religlbasa apocaliptica cu adinci radacini in sincretisl11ul mi§carilor de la sfir§itul secolului trecut (baptiste.J\1orala" lor avansata este casatoria in grup. Secta are filiale in Occident.lIui. acesta sa declare ca Marya fost . . penticostale. "Cimitirul nenlUririi" este aproape de Salt Lake Cit)'. Milioane de oamepi tara locuri de munca s-au inscris pentru noile "meserii" pe· care Ie vor oferi plutonienii. de preferinlii shldenli.Jlj peregrinat pc glob. Au creat 0 "Biblie" pe care au retiparit-o ~i este principalul obiect de colportaj. Culml este simplu. "farfuriilor zburatoare" ~i sectele au fost prezente. cit §i ale eelor n~or[i. Nu are un sisteni filozofic ~i nici pretentia oferirii milltuirii. .are' filialc in Europa. Adam Dickey.104 CALAuzA CRE$TfNA In cazulin care 0l11ul nu estecon~tient de eroarea provocata de simpIIi. Pina acum s-au clasat miliarde ete mIme pentrll lini~tea "Inscrierii ~i pomenirii".contribuind cu 10'% din ci~tigul sau 13 "pensia eternit[llii".. in 1968. Secta estc f(lane bogata.Membrii ~i adeptii scctei consumii marijuana ~i ha~i~. Doctrina sectei este politeista' §i sincretista. Trebuie inclcntifica!i sa 1111 r'amina vreun sutlet nesalnL ceea ce inseamna inregislran:a datclor cil'ile cle recunoa~[crc: nume.

De tinar a intrat in Ku Klux Klan. pe fetele scapatate din familiile descompuse. Intemeietorul acestei secte este "mesia". de aceea li se mai spune "Secta eer§etorilor pio§i". cu care se casatorqte. refugiu intr-o credin!a oarba pentru a deveni "copil al Domnului". parase~te ru~ineze". Doctrina milenista este adaptata conditiilor de viata.aJe'. indiferent de simtamintele intime. a declarat d a ucis pentru "ordine" ~i pentru preceptul: "Doamne sufoca-ne cu iubirea. fiindca Biserieile traditionalenu mai sint in stare sa mentina "dreapta" eredinta. secta a Tacut apella toli credincio~ii. "Calea fericirii" (Amanda Marga). noi trebuie sa fim striviti pentru a rena~te din tine!" Munca de fiecare zi ~i rugaciunea lor este cer~etoria §i insistenta. Acestea . a ucis trei fete. psihiatri.LUNGUL TllvlPULUI 105 "mistica" sexuala intitullndu-se frati ~i surori. S-a inscris la facultate. Ei cer~esc mereu eu Biblia in mina. Intre alte obligarii comunitare. Duc 0 viata "frateasca". 0 oarecare d-na Kennedy I-a introdus pe Jim in secta na. Lui Jim nu-i placea munca. Ea se pretinde "salvato are" a credintei. medici. a conh'actat 0 boala de plamini care I-a chinuit toata viara ~i a decedat dnd Jim era copil. adephl1 trebuie sa-~i sebimbe numele. apoi se retrag in eolonii..FENOMENUL SECTANT DE-A. in schimb era indeminatic ~i inteligent ~i traia din expediente. "Predicatorii" lor sint "afierositi" Domnului §i provin din dezertori. Si pentru a se pune capiit unui asemeneaJenomen. pUblicatii cotidiene ~i reviste de specialitatc.lna. • I~totdeauna victimile sint abordate cu intrebarea: E~ti [ericit? Si imediat i se ofera 0 experienta §i 0 uitare.1 Domnul".indian american . dezmo~teniti. de albume atragatoare ~i reclame sex shop. Ei urmarese pe tinerii debusolari. Berg.la San Francisco. eu timpul s-a organizat. Templul popoarelor. Tatiil sau. emigrantii etc. fusese botezat de bapti~ti.iar "fericitii" rama~i au organizat atacuri term·isle. obligatii sacre de cedare a 2% din venihlri. toxieomanii incurabili.zic sectantii . dar dupa citeva manifestatii s-a retras. 0 ramura a sectei "Discipolii lui Hristos". Evident. iar dupa 1973 constihlie 0 problema in SUA. Cartierul general al sectei are 0 somphlOasa re~edinta secreta pe 0 mo~ie din Certaldo (in apropiere de Florenta). 0 data cu intarirea. Un profet uciga~.Am lasat la Ul1TIa aceasta secta. care practica glosolalia. Aceasta I-a dus la "Biserica cre~tina". doar titulatura de calificare este de profet. sau "Prietenii umanitatii" care se oeupa cu vinzarea de carti ~i reviste pornografice. ci a frecventat citva timp 0 adunare penticostala. Secta s-a organizat in India. ca apoi sa patrunda in Europa Oecidentala ~i mai ales in Elvetia. 7. Secta are un Regu/ament. Secta a fost organizata de Jim Jones . Nici aici n-a stat. unde intnne~te pe sora Marcelline (mai mare cu 4 ani dedt Jim). sa poarte'imbracaminte de euloare oranj. identificat in Franta. necunoscut de nevinovatii copii ~i nici nu-i nevoie sa-I cunoasca. "Ci'iii" au inceput luptele pentru cel dintii la "fotoliu".Caleafeticirii este 0 secta care "ofera" darurile mesianice adeptilor ei. .0 alta fatata a acestei secte se semnaleaza in Mexie: Fiii DOll1l1ului. renuntarea la profesie. A debutat dincolo de ocean. Pentn. 0 grupare obi~nuita il'llumea apusului. Jim s-a nascut la 3 I mai 1931. avind centrul in SUA sub numele de MO. condamnari pentru crime ~i tineri care gasesc in secta un refugiu ~i 0 activitate. o intreaga rerea cinematogra fi ca. in 1968. Henallx. in primul razboi mondial. Alrii ~i-au dat foc.l integritatea comunitatii "mesianiee". indreptindu-i spre calea rMacirii. in '1955. In 1950.. . fuga din familie. unde Jim devine pastor. Dad nu se teintorc sint urmari!i §i uci§i. soldindu-se cu asasinate. umbla goi sau sumar imbracati ~i "n-au de ce sa se Consuma droguri ~i stupefiante pentru a avea "convorbiri" nevin ovate cu Domnul. . fiindca crima sayir~ita in Guyana in toamna anului 1978 a zguduit intreaga lume. condusa de Jim Jones. sa se inregimenteze in rindurile ei. depunind banii In conturile §efilor. tot pentru a participa la aceea~i cale de a deveni "uciga~i intll. De ahmci ~i pina astazi. sociologi. dar eomputerul care tine evidenta fondurilor este instalat la Paris. Interpretarea Bibliei se face intr-o forma delirant-literala.De aici a luat cuno~tinta de Biblie ~i a inceput s-o studieze. spun predicatorii. i . adeptii scapiitati au declarat ca a~a a fost voia Celui de sus ~i ca aqiunile respective sint 0 forma de protest impotriva descompunerii morale a omenirii. In familie n-a avut 0 educatie religioasa. Odata intrati in seeta parasese familia. Are mai multe nume David B. 8. care trebuie respectat eu strictete toata viata. Mama sa I-a dat la ~coala. ori "David Moses" ori Ul1chilll Mo etc.n-au ~tiut sa-~i insu~easca §i sa predomine ~tiinta ~i politica ~i astfel au pierdut credincio~ii. La ineeput. 10-20 indiviziiincomunitate. juri~ti-criminologi cerceteaza fenomenuI "Sectei sinuciga~ilor".

fiindca acest fluid actioneaz3 asupra suflemlui. plaminit. Pentru agonisitazilnica se ocupa de comert eu main1llte aduse din America de Sud~ Astfel incepe "predica" la negust. se recomanda U1\ regim sever. Cu toate ea predica era pe baza Bibliei.trecut in marea inexistentei in ziua de 18 noiembrie 1978. Marcellina era"specialista" ~i folosea §i alte pasari . --. totu§i in scopul vindecarii. Traia de acum in lux ~i desftiu. EI era inconjurat de 12 consilieri cu care tinea §edinte de purificare. Robia eterna a mortii a inceput inditu§area celor de fata. Vestea a flicut inconjurul lumii. care era de fapt otrava. uitase de saraci. punind pe fiii sai sa se bata. urmind exemplul sau §i altii aderenti.i knat cum ~ a primit un gl~nte in tlmpla stinga. pregatind dramaticul deznodamint. vorbea vulgar ~i era imp\ilsiv. era cochet. secia sustinea ca poseda un fluid magnetic. parinte!" In 1977 secta reu~ise sa-§i stringa.. inima. I~i pregatea minutios "predicile" !acute de alt~i. pina Ia epuizare ~i apoi ace~tia trebuia sa zica ~ daca mai puteau.:tc. I§i "boteaza" biserica intitulind-o "Templul popoarelor". anume Guyana. din cazanul iadului. • In 1956 infiaza 7 copii. unde adeptii sectei au trait in ob~te §i unde Jim ii supunea la un tratament bestial. la "vindecatorul" de cancer. ve~ti ce pareau basme. Au urmat mamel. secta prospera..~ "Multumesc. Biserica Cre~tinli universalli. ajunge prim-jurat. lumea 11 exalta. lucratori in subterane. atragea atentia asupra "de~ertac'iunii pseudomisticismului. . fiindca multi adepti 11 paras is era. Illsu~i oficiosul Vaticanului.imite TU111Ul Babel sau alte numiri biblice. ~ Fondata deminerul belgian Louis Antoine (1846~ 1912). Infiinreaza corporatii ~i asociatii. caunnd sa. nasent In 1903.. SECTE "Ul\IANE" EUROPENE 1. cPregatea ceva? . 2. cu ajutorul caruia poate vindeca orice boala ~i poate invinge chiar mom·tea. interviuri prin ziare. 0 Il1lJltime de creduli veneau la Jim din toata America. In caz de neascultare a adeptilor. ~ iar unii dintre credincio§i nici nu-I auzisera pe "parintele" vorbiIj~ge Dumnezeu. Incepind din 1985. "Tamaduirile" prin credinta erau savIr§ite cu maruntaie de pasare (gaina neagra). tradeaza cauza 0111ului". devenind astfel intemeietor de "biserica". nu-§i mai aducea aminte cum a crescut. in special vegetal. Avea 47 de . serioase fOllduri pe care Ie administra Jim. clip ghetouri. "parintele" Jim _. triidlnd cauza lui Hristos. invitati la mgaciune pentru viata ve§nica. v. El schimba preocuparile predicatoriale cu "vindecari" divine ~i tamaduirea bolilor psihosomatice. secta a fost'ieorganizat5 de ciitre un "copil" al "profeiului".'Jj se da cite 0 cea§ca de Kool-Aid. adica "vindeca" apelind 1a un Spilit din lumea cealalta. Folosea stupefiante ~i exersa cu apropiatii la citeva arme de foc ~i revolvere de ultima inventie. ~i-a dat seama ca este urmarit. dar multi redactori ii banuiesc excrocheria ~i petfidia §i atrag atentia americanilor de buna credinta.106 cALAuzA CRESTINA aceasta comunitate organizind el una"J:>otezind-o Biserial Unitarii COlIJunitare.. Facea antrenament de box. om de influenta. chemat printr-un medium. CIA §i FBI-ul erau in alelia.de fapt n-a crezut niciodata. in asasinate. "t'Osservatore Romano".mor ~edinte de spiritism. Infonnatii cuh'emuratoare despre paranoicul pastor sosesc de la templu. Peste 900 de victime au. Sub amenintarea pistolului. Evadari §i dezvaluiri din Templu. Incepea satana din el sa se arate. care. ~ (Christos din Montfavet). Unii se amesteea In afaceri politice. pe loc ii punea sa-~i ridice viata cu un cinism nemaiilltijllit. De§i nu se acorda nici 0 importanta cotpuIui. Da declaratii la tv. autointitulfndu-se "Mesia din Montfavet". intr~o ~egiune pustie. Adeptii sint Iini~titi. i§i vopsea parul in diferite culori pentm a apare transfigurat defie~are data. el 0 considera 0 carie neagdi. in aceea~i ~i.e'§i apoi battinii.ani. 0 arunca pe jos ~i 0 calca in picioare. ~i-a ales locul de refugiu unde sa duca viata "comunitara". recunoseut de adepti ca profet. ~ Fondata in 1954 de fi"ancezul Georges Roux (inspector PTT). cauta sa patnmda in COllgresul SUA. Pastorul Jim Jones constmie§te un calcul al mileniului. Secta antoinista are un caracter·Ocult. sint strin~i copiij. nu s~. cind nu era ascultat de multime. A~a s-a ~ters de pe p5niint inca un templu al satanei din Jonestown. adeptii se inmlJltesc. A organizat 0 ierarhie a TempluIui. Antoinismul. nu fac prozelitism §i poseda 0 biblie a sectei.ori §i clienti. "Vindecarea" se !area prin punerea miinilor sau prinbuca!i de pinza despre care se spunea ca e "magnetizata". in cadrnl i.. deoarece . Cei 1000 de adepti sInt sco~i. Jim se declarase impotriva lui Dumnezeu. Congresmenul Leo Ryan se hotara§te sa cerceteze cazul in numele guve111uIui american ~i cu 0 echipa de speciali§ti a cazut victima "cultului crimei" la Port Kaituma. cazlnd linga cei carora Ie furase sufletul.

ceaiul. AdePtii sectei primesc nume biblice ~i practica uneleservicii religioase. Doctrina acestei secte este destul de confuza. bolnavul trebuie sa moara.secretara sa. Victor (~ofer) ~i Robert (preot catolic). omul va deveni nemuritof.Adeptii "Cultul inimii lui lis\. 3. 5. i-a urmat in 1963.Un titlu pe cit de pompos pe alit de neimportant. . reprezentant al lui Dumnezeu pe pamint. Se recomanda adop1area unui regim alimentar sever ~i sint interzise cele cinci "otravuri mortale": tutunul. prin care omul dobinde~te nemurirea. Prietenii omului cred cii imparatia lui Dumnezeu se va instaura pe pamint. Lydie Sartre. . ca de fapt a tutmar sectantilor era Imbogatirea. apoi ei i~i vor impreuna l11iinile mgindu-se pentru vindecarea sa eu ajutoru1 unei "rugaciun·i J1liracu10ase" compusa de Roux. Andre (chimist). singurul cart1 po ate trans mite oamcnilor dorintele divine. care in 1920 s-a despartit de secta studentii iri. In fruntea lor se afia Roger Melchior. Dar aceasta ciidere''poate fi reparata prin "reeducare". din 1979 secta.inI950: Jumalul unlli vindecator. numita "Mama eea draga'\ Azi secta este condusa de Joseph Nexrand. Doctrina acestei secte e confuza. Seeta are multe asemanari ell antoinismul* Roux a deelarat cii poate vindeca bolile prin punerea miinilor. 4. Adeptii sectei se pretind ca sint singurii care pot efectua reeducarea necesara.este considerat drept unicul Mesia. Scopul fratilor Melchior. un yindecator. . cafeaua. Anglia.papa loan . in sensul adventoiehovist. ~i acest lucl11 se po ate obtine numai prin mmarea fidela a "legilor eterne". In urma nllmeroaselor scandaluri.Biserica libera este 0 secta apamta'm. atentind la bunele tnoravuri (fratii Melchior seduclnd tinerele adepte. adeptii ei incercind sa instaureze 0 Lume noua. Secta s-a organizat ca 0 replica nereu~ita la marile custodii bancare ~i de bijuteriidin Franta ~i Elveria. In "scopuri" divine).regreseaziL In lipsa unei lucrari care sa menrina doctrina. intr-o comunit1!te stabilita la Lot-et-Garonne. Lui Bernard Sayerce.. Biserica . De~i citesc. pentru ca inairitealui Dumnezeu nu folose~te 1a nimic prelungirea unei "existente reale".'· . Mi~care de origine franceza a fost fondata de elvetianul Ah!xandre Freytag (1870-1947).ls" au depa~it adorm·ea lui Dumnezeu ~i orice forma de idolatrie ~i au aparut altii care au triplat adorarea inimii. grasimile prajite ~i eonservele.liberii.Biblia.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGVL TIMPULUI 107 se considera 0 reincamare a lui Hristos. care 0 conduce sub nllmele de Papa loan. Membrii sectei reftlza orice ajutor medical. totodata. Adeptii ei sint recrutari din credulii nemUl!llmi!i in alte grupari religioase. Roger Melchior . In fara unui bolnav. fldep. bazata pe prietenie ~i in care sa nu se faca uz de bani: 0 incercare de pun ere In aplicare a acestor conceptii de viata s-a racut in Franta. . Cele trei sfinfe inimi. "Prietenii" omului (Annata etemitatii sau Biseriea Imparatiei lui Dumnezeu). Adeptii sectei "Prietenii omului" cred ca Dumnezeu lea creat pe om nemuritor.Biblie. Dacii totul e~ueaza.· Gruparea se confunda deseori cu pocaitii nazarei. atlt pentm ei cit ~i pentl11 cop iii lor. care a preluat conducerea sectei in 194 7 ~i s-a intitulat "Pastorul eel fidel". Cuvint de vindecator ~i Misiune divina. din oricine vrea sa-I urmeze. care eonsidera animalul mai presus de om. eu ramuri din secta iehovista ~i cu 0 parte dintre adventi~tii reformi~ti.tii acestei secte se multumcsc cu "revelatiile" lui Dumnezeu transmise adeptilor de Roger Melchior. secta are drept scop propagarea doctrinei ~i reeunoa~terea lui Roux ea dumnezeu. poate face. Secta clJprinde peatrofiatii umani. se string la auzul cuvintullli * Secta aremail11ultecartifundamentalepublicatede. Numarul adeptilor'sectei este modest. Odata cu "constl11irtea" acestei lumi noi.GeorgesRoux. pentru ca omul sa fie eliberat de imbatrinire ~iinoarte. ca sa fie mai originali. Secta "Cele trei sfinte inimi" a fost fondata de Roger Melchidr ~i frarii siii. "mmiorii" trebuie sa-i reaminteascii paQatele. rugaciuni ~i posturi. desTa~urind ~i 0 susrinuta activitate prozelitista. . care au fost date oamenilor de Freytag (majoritatea conceptiilor apartin mmiorilor lui Iehova). fiind convin~i cii sint feriti de orice boala grava ~i ca vor trai pina in apropierea virstei de 120 de ani. iar acesta a primit moartea in unna cOI11Ptiei pe care diavolul a exercitiIt-o asupra lui ~i sub a carui influenta a inciilcat legile stabilite de Dumnezeu. dupa moarte .

ci eu nebunia antihi-ista insa~i. sfintenifl. doar deviza: "cine nu-i cu noi este impotriva noastra". disperare! Multe organizatii i~i iau numde de "biserica". incH oamenii cinstiti nu ~tiu unde sa mai reclame. Inceputul a fost "furio~ii Domnului".. Dar lumea apusului. Daea Ia comunitatile "mesianice". avind aceIa~i. sala~luie~te satana. 8).. In afara urmarii lui Hristos. culmea "Secta sinuciga~ilor" ~i lucruri mai mari decit aeestea veti vedea . l~i simt sfir~itul. Ei se apropie de alte grupari violente ~i revan:?arde conduse de ~arlatani ~i criminali notorii.C. care au pretentia ca pot iristaura "pacea sufleteasca" prin genocid. 0 lume interlopa. siluiri de con~tiinte. Crucea nu mai este semnul rascumpararii.. avind cea mai mare importan!a. mistificat ~i apoi dat mortii de catre unii teologi. "credincio~ii" de astazi. . D~alurile ~i precriile pe care ~i prin care zburdau odinioara miei. daca Hristos a fost inlocuit ~i substituit eu "noi mesia". sau ce "lepadari" sa mai citeasdi. "Biserica" satanismului. nu mai avem de a face cu "elogiul" nebuniei. ORGANIZATII TERORISTE.. " ~ I. Fiara apocaliptica nn mai are siniboLul 666. dreptatea. 0 lume plina de -cui:i02itati ~i avida de senzatii.Are sediul in San Francisco. cine a mai ramas "neidentificat" din lumea de dincolo?. conducatoml sectei arata ca "In fiecare din noi. crima era premeditata ~i "pacientul" supus unor ~ocuri psihice. ~ Daca Dumnezeu a fost izolat. "satana umbla ca un leu eautlnd pe cine sa Inghita" (I Petru V. in l1umele riiului. a~a cum s-a vazut. In noua Eva.fl doctTina.CALAuzA CRE~TINA Domnului. daca Ingerii s-au intrupat in frati ~i fecioare. . pentru a putea inlatura privirile legiuitorului ~i inca i~i lnsu~esc titulaturi bizare. care mai de care mai fanlastice. REVAN15ARDE JUSTlFICATE PRlN RELlGIE De la ra::... 'distrugere. dar nu III Biserica lui Hristos. organizatiile teroriste religioase n~auhtci regulamente. practica falsul in acte publice ~i se Indeletnicesc cu ~antaje intelectualc.boi rece La crime .es~e fascismul sub toate nuantele. ca mercenari. au intrat lntr~o evidenta stare eshatologidi. leul albastru. care ~i~aales . iar sfintii pamfnteni (monnonii) au reaparut.. sub diferite firme: Biserica verde. nici legi. organizatiile terOJ'iste au 0 retea intemationala ~i ataca. sau simple numiri.iteva organizatii "legale". Unii cercctatori arata ca numarul de crime ~ afara de pruncucidere savir~ite de ace~ti mon~tri fanatici depa~esc cifra de l11ulte milioane. ciurde. aparatori ai drepturilor omului sau unii predicatori ai egalitatii.semanind groaza ~i nelini~te. Forta raului a 1mbracat hlamida cavalerilor tunetului care nu-~i mai Incruci~eaza sabiile sau pistoalele pentru presupusa onoare sau jignire. a~'a cum vom vedea.boinicii regelui HrisiOS etc. "Iegiuni" de lngeri negri apar lntr-o lume pre a religioasa. . minji au ramas pustii. vorn selecta c..108 . $i pentru a concretiza ce1ede'mai sus. . . Este clar.seop: panica. adevarul. dupa 0 "inflacarata" predica pentm "dreptatea" celor avuti. este du~man. exorciSlnele ~i alungarea diavolului slnt utilizate. rapiri. ci zvastica. Cele mai l110derne mijIoace audio-yizuale sint captate de ace~ti "po)'tari ai iadului". VI.i roJii."sacre". satula de atitea Biserici. ra::. ci in cercuri ale organizatiilor teroriste. Satan Cll intreaga sa ierarhie! $i iata ca fortele lntunericului-au inceput sa iasa la lumina soarelui dar mai ales a lunii: Leviatan. negat. ~i la rascrucea noptii apare "focul sacru". Intre ace~tia s-a marit criminalitatea ~i slnt trimi~i In "misiune". o intreaga retea de informatii este pusa in serviciul nihilismului. trebuie sa dispara! Gruparile revan1arde sau com'unitatile religioase del110nice ataca tot ceea ce este nobil: cinstea. recunoscuta ca sa functioneze. Belzebul. nici morala.12 Apostoli" ~i 70 de ucenici. secte ~i religii Imbrati~eaza alte ~i alte surogate ale credin!ei. Lucifer. pentru "imbracarea omului 'hou". Satan. ci un altar pentru "m)Jltumire" ca au fost uci~i negri. ~Biserica satanei este titlul exact din legislatia religiilor din SUA. iar conducatorul acesteia este "patriarhul" Anthon Luwey. El a organizat noua religie pe la incepuhll anului 1966. Alt scmnal de alarma! $i mai grav. Astazi. briga::. se vede scris KKK'). fasciste ~i revan~arde. ci sint organizati in bande ~i gangsteri. saminta satanica inchisa In om este atotputemicii. cOl11ulei.daca Maica Domnului s-a "reincamat". ca niciodata. mistuind 0 uria~a cruce (luminind coshll11ele conice pe care.

Astfel. Iata-I dupa atitea civilizaliiale omenirii invocat ~i pomenit.Daca satan §i-ajigasit succesoml.. aderind la satimism. fondatorul ~i organizatoml spirittsmului ~i initiatorul filozofiei neantului in Europa de Vest. sub masca religiei.<. . care.0 data pe luna pe colinele situate in nordul ora~ului Alabama.istiizi de numeroase gmpari religioase fasciste ~i neofasciste. Ku Klux Klan (KKK). crescind astfel actillnile ufolatrilor. Aeeasta seeta revan~arda proclama arianism1)J:9~.:. suslinea Luwey. "Martorii" lui Lucifer fratia intunerieului fac serioasa concurenla martorilor lui Iehova. 5.cu ramificatii in lumea francofona. Fraternitatea alba uniyersaHi. ca ceea ce a adus In lume "iluzia" jelifei rascumpararii ~i dreptatii..t segindea necuratul ~i vrajma~lll luminii sa ajunga a fi "adorat" dupa ce cazuse cu ceata slujitorilcir sai ~i semanase mindria in prima pereche de oameni din Eden. oculti~ti. in soc. aproape toli inchinatorii religiilor clasice vor dispare. Organizatia KKK are ramifiealii pe tot eOl1tinentul americali. mai aproape de inima omului "credincios" ~i a aparut biserica luciferiCii sau biserica lui Lucifer ~i. 3. accidente de tot felul. leul. Pe linga gluga cunoscuta. In ultima vreme (1981). un grup de barbati ~i femei purtind costume de sac ~i arme automate se antreneaza permanent. la l'vfemphis. din 1928. Seeta. in anul 1990.. Aceasta a luat insa alta forma prin atacuri organizate. Ni. la lumina zilei. mai pe scurt l-. . soldate cUllaTti naprazniee.FENOJIEYUL SECTANT DE-A LUNGUL TiivJPULL'] 109 Omul trebuie sa fie mlndru de ea. Cei dintii slavesc pe stapinul mortii. de asemenea. . noii luciferi ~i-au reinviat apocalipticul: Marele Grew/. Noi.nvatatura "adevarata"."profeliei" patriarhului.i. ~acalul etc. care prin practicile lor ingrozesc sufletele oamenilor etc. Spania.. iar "morala" sa se vade~te prin destrabalare. se parea ca a disparut ~i patima singe lui sau uciderea.i\deplii fanatici ai "Iuminei curate" se reunesc noaptea. prin proxenetism ~i incest colectiv. nici eelelalte legiuni demonicei::)1l1:. revan~arde ~i iredentiste justificateprin preeepte bibliee. prin rapiri ~i ~antaje. preciza: " . Printre acestea se numara "nevinovatii razboinici ai regelui Hristos ~i Alianta apostolic a clandestina".i()tatea apuseana prin Fratemitatea alba universala. Alte grupari teroriste. cu asigurarea drepturilor omului.1artorii lui Luci!el. Scopul ei estc ueiderea. in cele mai dureroase situa!ii. " . ambele sustinute ~i ineurajate de organizatia faseista "Noua Forta" din Peninsula Iberica. fapt ce ~i-I propune biserica noastra". in 1975. "Fratia" ineurajeaza ~i sustine prostitutia sub toate aspeetele. Din aceasta secta au purces dizidenle cu nume tot stranii. dar eea mai ingrozitoare este KKK din SUA Din aceasta grupare rasiala fac parte atit "credincio~ii" cit ~i "slujitori" ai unor denominatiuni§i confesiuni crqtine. . Si unii ~i a11ii sint stegarii negri ai distmgerii vie!ii ~i societa!ii omene~ti. iar eultul arderea erucii. eavalerii uciga~i eu gluga ~i-au extins imperiul invizibil al KKK.Samin!a satanica trebuie cultivata.. institulie spirituala a Americii. Conform . unica noastra tinta'esteOde a reabilita magia ~i vrajitoria. Asemenea organizatii sint nenumarate. . pe to ate eontinentele. In ultima vreme a aparut 0 noua fonna: Fraternitatea "deisis ". printre care Allan Kardec. Razboinicii regelui Hristos ~i Alianta apostolica cIandestina.0 data cu abolirea sclaviei. In loc sa se m~ineze. . de a face 0 noua religie ai carei adepti nu cred de cit in rau . rasiste ~i reyan§arde sub'masea religiei au diverse numiri: Sea Org. "Imperiul invizibil" este condus de Bill Wilkinson.dormiteaza. . "Con~tiinta lui Augustin".. Ii se face organizarea. in juml monnintelorunor fo~ti practicanti ai ocultismului. "Purtatoml de cuv1nt" al lui Lucifer. In fruntea ei afllndu-se Vdtjitorul imperial care are sediul. "Biserica" luciferica. eei din rindul al doilea pregatesc asaltul "Annaghedonului". dupa provenienta adePtFlor fanatici. 2. 4. dqi stau aseunse. apar ~i dispar. Tabara de antrenament pOaIia numirea de }vfy Lai. Printre "ale~ii" lui Lucifer ~i initiatorii secteise numara ~ifi·atwezul Jean-Paul BOllrre. III ultima vreme.. . vrajitori. Tara cu cea mai buna organizare ec1eziastica romano-eatolica.este chinuita. s-a despartit de KKK. vullurul.Daca satan este un nume mai general "pre a diavolesc" cautatorii de senzatii religioase ~i de titluri atragatoare au descoperitalte numiri mai planetare. 6. . aceasta organizatie religioasa rasista de trista faima are un program rigid. Tinuta traditionala a adepti!or consta dintr-o roba to~ie ~i boneta ascutita. satani~tii reprezentam noua . la lumina tortelor. Soiurilor de draei. noul Hades. organizatiile religioase violente de factura KKK au adoptat noi semne: zvastica.' Seeta "Martorii lui Lucifer" este noua (l970-1975). Lucifer ~i-a asigurat "misionarii".. racoleaza tineri din organizatiile neofaseiste. Gmpuri de astro10gi. ca "un cult adus duhurilor rele!" A apamt in Franta ~i s-a raspindit in cercllrile reactionare.

1977. verifabile concerne ale IJ1:jelatoriei. la Paris. Mai sint multe alte mi§cari. "infailibili". dar greu de urmat. Neurol1:di§i mormonul. se vor auzi zgomote inspaimlntatoare. P. Un "idol" eare aduna milioane in "Romania Libera". EI explica astfel cataclisl)1ll:J. "plecati ~i cu Biblia..in.. in "Scinteia" 23 sept. . este cunoscuta de' speciali~ti pentnl legilturile sale cu organizatii extremiste. Un "idol" demonic.de flagelul sectar.Opus Dei") sub care se ascunde blasfemia adusa lui Dumnezeu ~i crima impotriva omultli. Ace§ti avocati-ideologi fac apel la populatia disperata transmitindu-Ie din Biblie .. " Raspunsul se §tie de veacuri: "Ne-ati adus Biblia ~i ne-ati luat pamintul. In AFRICA: Apartheidul. 1979. comunitati. dar astazi toti sint con\'in~i ca sectele (Ill lin cult I]idcahru. 1981. stapini pe sine. Fenomenul pare firesc. (note bibliografie). de aventura ~i cncerire.. 111978. unii considerau . In AUSTRALIA: "Incercarea:\ . infuzindu-le idei neonaziste. in "Informatia" 14 febr. politice.. in "Scinteia" 1 m31iie 1981. corttestari ~i s-a nascut fenomenul sectar de azi. Sectele religioClse . destrabalarea."~' Acum. la un congres al oamenilor de §tiinta. 11-(lU nimic comlln CLl DU/IllJezeu . Aceasta "opera" care aduce numai vaiet. Y.unii oameni ai zilelor lloastre.sectele CCl pe lIl1 re::lIltat 0/ "evo/u(iei" reiigiei.. -Acea~ta fOlllla "mistid" de genocid din Africa de Sud intretine cele mai veninoase organizatii revan~arde ~i de tradatori in scopul siluirii con~tiintei ~i stoparii organizarii ~i prosperarii unor natiuriHegi~ime de pecontinentul negru. dar ne oprim la cele de mai sus. "David" ~i propovaduie~te sfir~itul apropiat al lumii. dac[t ne gindim la inainta~ii lor. La inceput. care ademeniti de vei. Les sectes totalitaires. fiindca ceea ce se petrece in sinul sectelor depa~e~te cugetarea. ce ~i~al1 asigurat "supravieluirea". prvfitului :ji tervrislJ1l1llli.1ituri au uitat de vocalie ~i pastoratie. Thiery Baffoy. Ufolatrii et comp. dupa care lumea se va prabu§i in "ne fiinta' '. 22 iulie ~i 6 dec. In "Esprit" nr.. Pentru "siguranta activitatii sale ~i-a ales deja 70 de ucenici. Cu 0 singura exceptie: "vor ramine in viata membrii sectei'''. 19 m31iie 1981.. I. In primavara anului 1981. in "Infonna!ia" 30 mai 1981. Luxul. neglijarea celor duhovnice~ti au prq".indiferent cum este inte1es ~i sint stapinite de interese socl~le. carEj-§i propunc sa lupte i111potriva secteior..ponmcile de sus . Intemeietoml sectei este un afacerist din Melboume. ci ~i a slujitorilor Ullor Biserici. .frunte cu vizionarul ei.: cerul se va invqminta intr-o lumina orbitoare.* Toate aceste organizalii grupe.. Ca::ul Moon. in "Magazin". fac eforturi laudabile ~i chiar: disperate pentru a feri . Totu~i. a celui rau. .s-a hota6t infiintarea unei . atrage adepti din generatia tinara.mai ales tineretul ..fara margini. precum ~i C(cLlri relatate de ziare ~i reviste:"PallsMatch".te ~i de ingrozireaJ¥i~ii prin "Razboiul stelelor". 1981.. familii in numele religiei terorizeaza oamenii ~i tagaduiesc mo~ala evanghelica atit de simpla. Secfa cer:jetorilor pio:ji.. ~i lasati-ne pamintul mo~tenit de la parintii no§tri uci§i de voi . Aceia aveau la Inclemina anatema ~i inchizi!ia. Manifestari care{z-izeaza actele psiho-criminale. sa anihileze ace'st fenomen extrem de nociv ~i care tulbura multe suflete.terori?ste. care ~icaluai nume biblic. Secta Hare Krishna sau conjuratia misticismului. David. plinset ~i suspin. Prolifertirea secfelOi. Secta ia propoqii pe continent. iar * BIBLIOGRAFIE SPECIAL1\.'chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu.Asocialii internafionalc pentruapararea familiei ~i individului". in "Informa!ia" 12 sept.110 'CALAuzA CRE$TINA Cele mai cunoscute gmpari . 1975-1988. Sint clare influentele iehoviste ~i "luciferice" sustim. Albii "stapini" sint sustinuti de multi corifei religio~i in aventura lqr . 1980. * * * Fala de cele de mai sus. cu mintea curata. nu se pot trage conc1uzii. 8 oct. rasiste ~i revan~arde cu finna religioasa sint: In ASIA: Opera lui Dumnezeti (. in "Romania Libera". "Regele" gmparii participa la intruniri revan§arde ~i inc ita la distmgerea celorlalte Biserici §i culte.pcat rezerve.Este 0 gntpare fascist-milenista. Yirta riu este numaia ispititorului.

sectele incearca sa concureze cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor sau alte organiza!ii ecuI1leniste. toate otravurile. mcsia sau ciipetenii trimise de Domnul etc. Imbraca toga de "mesia" contin. astrologi. pentru dragostea fata de toti. a~a cum se incearca de catre multi pseudosociologi ~i pretin~i filozofi. gruparile violente ~i revan~arde au 1n doctrina fanatismul religios p1na la crearea in rindul mel11brilor proprii aunui "veritabil univers paranoic". perfecti. cu pretentii mesianice. degradarea valorilor ~i disolutia moraIa favorizeaza aparitia acelei faune dubioase. Criminalii psihici. eel ce dore~t~ sa fie mai mare. de~i urmariti de to ate justitiile lumii.dar numanrl lor este cu adevarat alarmant ~i nedefinit. sectele 11U pot fi comparate cu Biserica lui Hristos. halucinogene. ca mayar pe unii sa-i dobindesc . In fruntea unor astfel de "noi reJigii" s-au a~ezat posedati. din nefericire. criminaIi notorii. fanatizarea. la acte de violenta..' planetei. In ceea ce privqtc doctrina. Consiliul Eoumenic al Bisericilor urmarqte unitatea de credinta 1n Hristos. unor personaje mitologice care au terorizat spiritele lumii vechi. ci pe creatorii lor. IX.di*ta mintuitoare ~i sa triiiasca In Hristos. angaj1ndu-se in aventuri de anvergura mondiaIa cu Biblia in l11ina. Ajun~i la 0 vlrsta cind factorii ce nu mai depind de ei. magicieni. sa~$i explice cte. un veritabil ~oc psihic. obriiznicia sa se substituie lui Iisus sau sa corecteze pe Dumnezeu-intrupat.'. sub incidenta legii penale. ~arlata}1i perfizi. caci tratamen1ulcanria sunt supu~i unnarqte totala d. Rotunjindu-~i bugetele. Mari stapini religio$i uita ceea ce a spus Hristos: "regii staplnesc popoarele. Culmea. folosind toate mijloacele puse in slujba omului sau cteate de om pentru fericirea lui. rara ideal ~i con~tiinta. . alcatuite din tot felul de prooroci.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 111 ~I dumnezeii ~i izbavitorii sectelor au la dispozitie am1e de foc perfectionate inclusiv . in locul unei atmosfere propice universului sufletesc . " (Luca XII. profeti. Si cad u~or prada himerelor. " (I Cor. "fiii lmparatiei mesianice" contribuje 1a lovituri de stat. Apare astfeL-eVident ca fenomenele de criza. Intre voi sa nu fie a~a.. propagandei mincil~6~se:'.. sufletele acestor tineri. pentru un eveniment sau 0 stare'}p6liticii. maqtri. Blserica Ortodoxa urmarqte ca sa faca din credincio~ii ei oameni integri.raceala. nu rena~terea unor forme oculte. SincrctislJ1ul este baza doctrinara a majoritatii noilor "reJigii".llnii tineri se vad confruntati cu probleme din ce 1n ce mai grave. nu prefacerea sau adoptarea unei filozofii. din rindul tineretului. ei suporta "spalarea creienrlui". Ie hotarasc viitonrl. 25-27). la manifestatii de strada. deci 0 morala dumnezeiasca.ocultismul. institutia. i1 antreneaza la act\\lPi ce' frizeaza bunul simt ~i multi cad de cele l11ai multe ori. ale~i-izbavitori.epersonalizare ~i aservirea sufleteasca ~i fizica pina la incon§tienta. sa fie tuturor de ajutor. cu exceptia profetiilor eshatologice ~i multor capitole din Apocalipsa. sectele. "Clientii" acestor secte sint.<lre.a sectelor. Multi "mesia" au. Toate sectele cauta dezumanizarea. morala. In cadrul acestora. ci. urmarqte refacerea 1nvataturii origin ale. vindecatori. ci de societate. am mentionat numai sectele de mai sus pretinse n~ligioase .·lli~en. dre retl~esc sa ingradeasca vointa membrilor ~i sa-i nrpa de realitatea sociala.\llnddistnrgerea nu a bunurilor materiale. 19). lini~te ~i 1ntelegere intre toti oarneni. In loc de iubirea fata de_ aproapele.un vid. Ce Ii se ofera'?: in 10cul. escroci calificati. cianura etc. Pepiniera de recrutare a noilor ob~ti religioase sint tinerii lipsiti de caldura fireasca a parinhl&ii a mediului sfmatos familial. in evantaiul sumbru al grupariloi" 'pseudofilozofice. . pe care n-o citesc ni~iadata. solutiilor iluzorii. indiferenta.uiIpildeal . sau "Tuturor toate In-am racut. ocultiste sau pscudocre~tine.. nu gasirea unei noi credinte sau "altui" DUI1ll1ezeu.1mparta~ania" Clt stupefiante. '" Desigur.

XI..fiindca satana se poate preface in inger de lumina pentru a amagi ~i a intoarce pe I::iheva de la adevarata credinla (II Cor... inlocuindu-se cu ideologii la moda. iata antihristul" (II loan. la unnarea lui Hristos... Evanghelia nemuririi din prime Ie veacuri. in loc de misiune.. de pretutindeni. s-a trecut la "vorbirea" despre Htlstos.112 CALAuzA CRESTINA $i ceva mai gray. " (Fapte XX. dacii yom urma pe Hristos: " . sa nu eredeti.. # hotaririle Sinoadelor eeumenice.1n lume s-au raspindit multi propovaduitori. "predicatori". dar n-au pricepere ... "Bagati de seama . sa-~i dea seama la ce expun propriile popoare..:~i cuvintari de propaganda religioasa. fiindea". Unde sinteli Sfinti Apostoli care ali cucerit lumea sau Parinti Apostolici care ati modelat societatea voastra! Apostolul iubirii. unii "chemati ~i ale~i" au inceput go ana dupa stralucirea lumii ~i osinda agonisit.in credinta . Dacii va spune eineva: iata Hristos este aici sau aeolo.. S-a stins dragostea pentru adevar ~i catehizare. lata amagitorul. 2). a intaririi Duhului pentru ceea ee a promis Mfntuitoru/ eel trimis de Tata!' Noi credem ceea ce se cuprinde in Sf Scriptura :ji Sf Traditie.intm toate (II Tim. CUNOA~TEREA ~I PREINTIMPINAREA DE CATRE ROMANI A PROZELITISMULUI SECTANT in ceea ce prive:jte Biserica Ortodoxa. II). aceasta este 111O:jtenitoarea Cineizeeimii (Faptc.~Lnevazuti se vor topi ca ceara de la fata focului. (Matei V.. 5. Evanghelia a fostsubstituita. . Or. credinta pusa in rindul altor preocupari ~i astfel au apamt puzderia ~i concurenta de "izbavitori". dogmele. Ele slnt marturii ce autentifica suecesiunea. 3) ~i iata rezultatul: fuga multora spre necunQScut. allii Ie trateaza fiira interes. " (Rom. sa fim exemplu in purtare.lUlnea religioasa" de azi. Un fapt destul de gray al zile~or noastre constii ~i din aceea cii mulli confunda religiile. 23-25).sann va in~ele cineva. "profeti". vor face semne mari ~i minuni" pentm amagire.)/ tatadata sigurallta.Biseriea Ortodoxa cauta sa dea credincia:jilar tat ceea ce este necesar mfntuirii . .... au rivna.. seria. se vor scul£aitr mijlocul vostmoameni care vor invala lucruri stricacioase . X. De fapt toti "izbiivitorii" vizeaza pe antihrist ~i el este ascuns in propria lor conceptie ~i comunitate. 30). 2) ~i iara~i vom ave a frumusetea cea dintii ~i toata tunna incredintata noua.spunea Mintuitoml ... ca oameniiob~ervind faptele noastre cele bune sa preamareascii pe TaHll nostru eel din cemri" . a~a cum ineearea unii. in vorbiI~.. care nu marturisese vcnirea in tmp a lui Iisus Hristos. la indeletnicire (I Petru V.i6). Degeaba plingem ~i ne tinguim ca pierdem credincio~ii. 14). "Mesia" etc. canoane}c. Apostolul neamurilor'se"a~tepta la ispitirile diavolului eunoscute prin aqiunea raului ~i invrajbirii: " . eaei se vor seula mulli hristo~i mincino~i ~i prooroci mincino~i. Nu pot fi inlaturate unele "naerite" ale seetelar. parca vizind . la dragoste nefiitamicii. IV. Toti vrajma~ii no~tri vazuti. inapqi la Evanghelie. de aceea privegheati neincetat. a fost pusa llnga "summae" fiicute ~i prefiicute dupa tinguielnica ratiune." . ~i-au * Invatatura clara ~i mintuitoare a'Domnului Hristos. prin inmulIirea ~i proliferarea secteloi ~i grupalilor mistico-fanatice. sa nu-i eredeti (Matei XXIV. 7). In acela~i timp ~i statele care recunose organizarea ~i funqionarea unor asemenea secte trebuie sa discearna.. ci sa ne straduim sa-i intelegem pe rataeiti. fiindcii vor veni multi in numele Meu ~i vor zice: Eu sint mesia ~i vor in~ela pc·unii . In loc de viata in Hristos. . savantii ~i oamenii de cultura atrag serios atentia asupra pericolului reprezentat de sectele religioase.)i suceesiunea apostolica ..

i mitologia . "PI=6povaduie~te cuvinhll.it !isus Hristos: "Eu sinf:calea. 12 ~. "psihologia" sectelor ~i gruparilor anarp. sectare. in aceasta aqiune..i paeea generala. dar precisa. la apr~pierea ~i infratirea popoarelor de pretutindeni.u.e. 16) ~. cunoscatori ai invatahll'ii ortodoxe ~i initiati in puncte)eatacate de sectanti ~i gruparile anarhice. IV. ci are obligatia sa Ie cunoascii ~i sa Ie arate ~d¢varnl minhlitor. a§a cum pastorul cauta oaia pierduta (Matei XVIII. cu enh!ziasl11ul. de ura. IV. o spunem de la inceput. 2. pl':.). sa cunoasca istoria. Sf.ic. ~i . iar credincio~ilor Ie scrie: "Va rog sa umblati cu vreduicie .:ta ~i conforma eu invatahlrile dogmatice ~i morale ale Ortodoxiei. "Paza~te-te pe tine insuti ~i straduie~te in invatahlra" (I Tim. raspunde la orice obieqii ~i invocari de texte biblice sau alte incercari prozelitiste. grupari anadiice ~i confe~t~. Grija ~i stradania preotului in actiyitatea lui pastorala este aceea de a-i aduce pe toti credincio~ii la adevarata cale a minh!irii. 3). Tit. Sint cazuri cind adeptii unor culte neopr'Qfestante.ci fine la tezaurul revelat. fa siguranfa spuselor DumnezeuliJi celui descoperit. ale soeieta/ii. sa mobilizeze energiile sale spirituale.i nu putem sa-L parasim.' mai mult. in astfel de imprejuriiri. safoloseasca cele mai l10i rnetode . misionarul ortodox roman trebuie sa puna in aqiune toata cilp. ' Pe temeiul aces tor indemnuri intelegem cii: Preotul trebuie. religiile demonice . staruie~te Cll timp ~i tara timp.i sectele 1~. fanatici ~i bigoti.~IRomane exista parohii in care s-au strecurat invataturi gre~ite. fire:. originea. curentele spiritiste.i omului desavlr:. 113 eehilibrul sufletese :. ca ~i propovaduirea ~i pastrarea ei. In acest caz.. " Biseri~a Ortodoxa Romana a il1teles dintru inceput sapastreze cu toate cuItele din tara Ul1 climat de bune relatii. conceptiile acestora ~i mijloacele de prozelitism. Unii credincio~i instraina!i de Biserica Ortodoxa traiesc in pasivit<lfe in fata il1derplmrilor la buna convietuire. In eadrul Bi~ericii Ortodo*. sa clll10asdi nive/li/ cultural al crediJ1cio.i viafa. Precizari.Apararea credintei stramo~e~ti.\~re. preotu/ nu-l poate face numai cu vocatia.aceea. 67). pastrind. la dragoste ~i solidaritate umana. Preotul trebuie~a aiM colaboratori destoinici §i lncercati. Ie porunce~te. Pavel indeanina. De. "Mergind. adevarat :. Cind Mintuitorul Hristos trimite pe Sfintii Apostoli la propovaduire. . spre a PUtea.i romihii. ai llnor secte ~i grupari anarhice comit abateri grave fata de credinta stramo§easca a parintilor lor prin actiuni de prozelitism §i.Timotei.. este esenta permanenta misiunii preotului. ! ) . adevar. tara menajamente.l. cele scrise aicinll au un caracter provocator.:.citatea sa. el: trebuie sa [[para bine instruit. trebuie luate masurii"tdecvate.iirut. 1nSa. 6). de vrajba interconfesionala. ci intaresc pe misionari §i cheam~pe cei rataciti la fnuTIusetea cea dintii a dreptei credinte. lnvatl~~u-le sa pazeascil toate cite v-am incredintat voua" (Matei XXVIII. I. evolutia ~i involutia sectelor. de respect reciproc ~i colaborare §i este hCitarita sa-~i aduca contributia ei la apropierea ~i infratirea tuturor locuitorilor acestei tari.~i mijloac~ de aparare [[ dreptei credin!e infimcfie . la calea cea strfmta. propovi'iduiti la to ate neamurile. iubirea fata de seme)1i ~i respectarea persoanei umane. mustra' ~i cearta.~ilol. niciodata cultelenc£tLtriste. echilibrul manifestat prin iubirea de.i fntrupat :. I V .FENOlvJENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI lini~'tea. Dar ecumenismul nu trebuie confundat cu prozelitismul~i nici socotit ca 0 slabiciune a slujitor~lor Bisericii Ortodoxe Romane.Ji de intensificarea prozelitisllZlIlui. 19-20). " (loan XIV.idolatria :. tach!l sau.~a~tie modul in care credincio~ii cunosc ~i traiesc credinta lor ~i masura In care aceasta este: e(Jr~t.U vor putea influenfa pe adevarafii credincio:.ti. cadrul social In care all" ap. Ea nu edncureaza ell ideofogiile saLt ellrentele de gfndire. Cunoscfnd bine toate aces tea. In problemele aduse in discutie. silindu-va sa paziti unitatea Duhului intru legahlra pacii" (Efes. fiindca numai El are cuvintele vie/ii Vlijnicf!" (loan VI. adevarul :. in toate. . EI s-a aratat in hone pentru a I1U mai bfjbfi In credil1fa :. Acest lucru. Cll pregatirea sa teologica ci. pe care pastornl de suflete este nu numai dator. indeamna cu toata rabdare1qi invatatura" (II Tim.

de invocare a dmlli1ezeului credulitatii lor. tot ceea ee este bun ~i drept. 1978). La secte. 19). pictura. Teologia crqtina a preluat tot ceca ce este bun ~i folositor din gindire? a'ntica in ved~tea mintuirii.~i)'i1 cult: "mai bine cinci cuvinte pe inteles" (I Cor. universitatile Evullli l11ediu pina 1a seminariile. Trebuiellrmarite cercetarile In domeniul psihiclilui. 2 Limbajul s-a dezvoltat in nwd deosebit in Biserica Ortodoxa. . (c:unoa~terea). Definitia psihologiei ca ~tiinta care se ocupa de fenomenele psihice are valabilitate ~i aici. 5. confesiunile. de la regiune la regiune. 19-20) de aeeea nu este nevoie de ~coala ~i edudatie.p'aroxism. Psihoza prozelitismului sect~Qt. incurajind ~i cultivind limbile nationale in vorbirea curenta. La seete. In acest caz se ajunge la . Memoria ~i eultivarea ei in Biserica Ortodoxa a fost ~i este ponmca: mergind !Jwatari . senzatiile ~i perceptiile sint reduse ~i inabu~ite de practici oculte.dusa la extreme. 4. 1). &la: familie ]a familie. A~a-zisa psihologie a sectelar diferade la grup la grup. 3. (Matei XXVIII. sint cultivate la credincio~ii sib prin laudele biserice~ti ~i to ate slujbeIe. membri ai grupului. ci apartine ~i se constata la toate'ieligiile naturiste.. Gfndirea.. fiindca "duhul Ie da pe toate" (I loan II. Senza!iile $i perceptiile. . fenome11ul este inver!>. Catehizarea ~i §c6lile pril11elor veacuri cre~tine. Toata arta cre~tina este 0 fericita colaborare a Revelatiei dUl11nezeie§ti cu imaginatia controlata acredinciosului. In ceea ce prive~te RATIUNEA. mergind pinii 1a negare ~i sinucidere (eazul Johns din Guiana Britanica. deoarece fiecare grup se divide avind pretentia originalitatil}lnlocuind colaborarea cu fanatismul ~i cercetarea cu obscurantismul."PSIHOLOGIA" SEOTELOR ~I GRUPARILOR RELIGIOASE 1. traduceri arbitrare din alte limbi sau chiar "imn~" rara angajare psihica ~i care incita la t~agedie. de la.aatare.organizatie la organizatie. A. la traduceri adaptate confesional ~i chiar la adaugarea unor texte apocrife in legatnra cu "ealculele" mileniste ~i "sfir~itul lumii". I. se izoleaza ~i fuge de origine.. pentru fericirea omului este Insu~it ~i de Biserica.~i ~acomia au ere at psihoza ereziarha in primele veacmi cre~tine ~i s-a transmis pina astazi. 7). de aceea este greu de dat 0 definitie valabila pel}trU tOii. drama. iar cintarile ~ablon au un nivel r~dVS. Tulburarile suflete~ti"aduc afectiuni' nevrotice ~i fizice ~i din aceasta cauza neexplicata sau neluata in seama .. adevarat ~i edificator. 27). inprac'tica Bisericii Ortodoxe.114 cAIJAuzA CRE$TINA I. a fost eultivata de Biserica de la individ la individ ~i s~a.seGte. In comunitatile ecleziastice. $i doua boli sufletqti. Deei "gindirea" seetara este comandatii ~i eanalizata. de scopullor sau de rezultatele muncii lor.tlaiv. Imaginatia a fost totdeauna unpufernic sprijin al credinciosului in intelegerea descoperirii lui DUl11nezeu ~i explicarii naturii lnconjuriitoare: "cerllrile spun slava lui Dumnezeu §i facerea miinilor lui vestqte taria" (Ps. de la individ la individ. sectele cauta sa-~i farmeze 0 psihologie aparte. XIV. fenomenele slnt: cunoa~terea (ratiune). arhitectura.menul morbid-sectar nu poate fi nici noutestamentar nici vechi. afectivitate~··(simtire. cit ~i indivizilorc. lit . grupari religioase. Astfel. la secte limbajul este redus la ni~te 'eXpresii onomatopeice. facultatile ~i institufde teologiee de astazi sint faetori de cultivarea l11cmoriei in vederea desIa~urarii vocatiei §i unui'bagaj cit mai mare de cuno~tinte. se degenereaza. Pericolul este iminent. . vehicul al cunoa$te[~L' cauta ~i vei afla (Matei VII. de la "Sola scriptura" s-a purees la negarea unor ea11i ~i texte din canonul Bibliei. ura in general. mai bine-zis patimi: mindIi~. care.nascut cugetarea cre~tina.au aparut ~i puzderie de secte cre~tine ~i religioase. specifica.Lini~tea ~i pacea dau oamenilor stabilitate marala ~i echilibru sufletesc. iubire sau ura cu impostazele lor) ~i vointa (determinare la actiune in fapte buncsiiti:tele). De asemenea. in denominatiuni. observam 1. la: psihoza periculoasa atit societatii in care I~i duce existenta secta. intrind in conflict cu comtinlta'tea sociala. sculptura. ariee Ide de munca. arice sector de activitate creeaza 0 psihologie aparte in functie de preocuparile indivizilor. XVIII. de la tara la tara. muzica sint . 20. de la "Sola fide" s-a ajuns la credulitate.. Ferio.. gindirea este siluita de tearii ~i rnetode "noi". astazi ~i 111 vii tor. 19). In contextul lumii de astazi.6 nebuniune in fata lui Dumnezeu" (I Cor. cultivarea memoriei este 0 inde1etnicire satanica'. De asemenea.'deia "Sola gratia" s-a ajuns la predestinatie ~i fanatism.

Insu§i ere§tinismul'est~Imparatia dragostei §i pacii pe pamint. Dragostea cheama la urmarealuiHristos (I Tim.. In contextul temperamentului. Sinoadele ecumenice siI)tun rezultat al atentiei fata de invatatura Domnului Iisus Hristos §i ferirea ei de concep!ii fiJOZQfice ale timpului. " (Matei V. 'La secte exista 0 imaginatie bolnavicioasa. Avind in vedere toate acestea. fenomenele apoealiptice se inmultese §i detetmina distrugerea unor operede:iirta religioasa sau laiea.psihanaliza" Bisercii . este iubirea: sa iube§ti pe aproapele tau ca pe tine insuti (Matei XXH~ :37-38). de primirea §i transmiterea nealterata a suceesiunii in eredin!a §i succesiuniLapostoliee a Bisericii eelei una. 6-7). aeeasta creeaza un delir. 13-26).. fiindcii Biserica lui Hristos nu se opre~te la 0 oarecare psihologie. sa stam bine sa stam cu frica. ic!1iiare. sa stati neclintiti in credinta voastra. Mintuitorul. facetibine eelor ee va fac rall . s. In eeea ee priveste. ace~tia "slnt paglni .. Dragostea este un atribut ve~riic.lucrurile stau astfel. dupa ee a devenitagept al grupului. Ca atare. 3. XIII. are earacter d~ pelmanenta §i 0 societate sau alta nu constituie un punet totalitar in '.!:'?). 11-18). a fost in mare cinstei. Insu§i Domnul s-a jertfit pentru noi dindu-ne pilda de iubire. I.~a:1 lui Dumnezeu §i cea mai importanta virtute teologica (I Cor. halucinogenelor §i tranehilizantelor. "psihologia" religioasa §i cea sectara faden1iaceasta dC . ea de altfel toate Legile ceditltasa instaureze dreptatea.se vad §i treptele imaginatiei . " (Matei XVIII. SENTIMENTUL (Afectivitatea) are un rol detennin~n'tin Evanghelie. avlndu-se In vedere ~i facton. 5-18) ~i pilda talantilor (Luca XIX. comunitatea Ie l11odeleaza. 18). B. atentia este un apanaj.ctantii se margineschlanai la unele texte ale Bibliei.l. Biserica §i-a format 0 diseiplina Iiber-eonsimtita de mare importanta in raspindirea cuyiptului Evangheliei. individll'l . .l.. PODmca cea mai mare a Legii vechi §i noi. criminalii de drept privat sau eomun nu intra aici. . Toate rnanifestarile s1nt personale. Atentia este legata de pastrarea adevarului sfint §i de stoparea conceptiilor religioase gre§ite. neluind in seama pe alrii. La secte §i erezii. cei tari sa nu se clinteasca (II Tim. fantezista. apar 110i "religii" ~i nenumarate secte. fiecare individ.care este tot adOl'area Ziditorului prin traitorii sai . Daca temperamentul se 1110§teneste. ne-a ~Qruncit: " . "spuse" evanghelice ell stare a . 26). Mai mult. zeita!i. obiectelor §i relieve lor sfinte etc. lasindu-ne pacea etema (loan XX. Psihologia religioasa sectara este un amestec bizar de. De fapt..)l de educa!ie $i imtruqie se forl11eaza caracterul. 6. 44). sClngvinic.. dar el rii1l11ne unieat. fapt extrem de important in psihiatT. ma cste tagaduirea lui Hristos. ~. Datorita considerari. doctorul sufletelor §i trupurilor noasfre. respingind traditia §i fOlmele ei. nereeunoscind ceea ee a fost 115::dnte. 21). binecuvlntali pe cei ce va blesteal11a. smi1iieala. atentia. Insu§i Dumnezeu in esenta este iubire (I loan IV. poate erea alta eomunitate dupa propria eoneeptie. a zis Arhanghelul Mihail. 2.. sfinta. Tot In aeeasta categorie psihica se includ temperal7lentele (un grup de patru mai importante: 1..i~' actuala ~i de C'lre Biserica a tinut cont dintrulnceput. flegmatic). cei slabi sa se indrepte. lron~tri.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TiMPULUI H 115 clteva rezultate ale lucrarii celui creat dupa "chipul §i asemanatea lui Dumnezeu (Fa cere I. adiea nu mai fac parte din comunitate pentru ca nu se incadreaza §i nesoeotese Legile de cQm~ietllire sociala. In aceste ~ituatii. lasIndu-ne ~i in talmacire rJ'ilda Semanatorului (Luea VIII. sobomiceasca §i apostolica. fiindca tot din ciragQsie a fost zidit omu!. veehe -sapmai noua. fi:ica: Friea na~te idoli. or.l Biserica lui Dumnezeu. A§a se explica inlaturarea eultului sfintilor. Or. provocaf'~i ·de consumarea drogurilor. ca §i celelalte fenomene ale cunoa§terii nu areir'riportanta in psihoza sectantului. IV. emotiile §i sentimentele::trebuie modelate in vederea iubirii aproapelui §i propa§irii comunitatii. Se Intelege.atentiei. ca fenomen al cunoa§terii. denigrarea Sfintei Fecioare. Se ~tie astazi ea fieeare i"!ldi\~id are partieularitatea sa psiho-fiziea. Ea a determinat in!elegerea Evangheliei §i textele Descoperirii lui Dlllnt1ezeu. iubi!i pe vrajl11a§ii vo§tri. cun07tea ~i aeeasta situa!ie. aceasta porunea se aplica de la individ la individ. In jnsa~i esel1!a credintei noastre sta iubirea lllltcama. 4. 8).se modeleaza prin caracter ~i poate eontribui la mutatia genetiea. coleric. negind rezultatelebineracatoare"peiithl civilizatie. Atenji. D1l1l1neZeu-intrupat ~i Omdesa\'lr~it./~nlaturarea crucii. In orice manifestare de adorare a lui Dumnezeu sau venerare ·a·sfintilor . Insu§i Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat din iubire pentru om.. melancolic. Dumnezeu ia forma stiltitaa imaginatiei lor..

care este independenta de Dumnezeu". dnd toate faptele vointei sint spre binele hlturor ~i multumirea personala. un om con~tient de riseul asumat. Referitor la vointa.Jrate" ~i "sora". capricii . un om cumpatat ~i un afectiv sot in familie. VOINTA (Determinarea) ~ste a treia fnsu~ire sufleteasea ce desiivlr~e~te pe celelalte doua. de aeeea afectivitatea s-a inlocuit eu feroeitatea. Se ~tie ca Eutihie. fenomenul adaptarii ~i chiar modifiearii "eredintei" initiale. 1-7). Deprinderile. Interesele sint 1ntr-aclevar componente ale vointei legate de 0 soeietate sau alta.vointei. De aceea se intilne~te fenomenul firesc al evolutiei la toate grupurile religioase. din be!iv un om eon~tient de valoarea 'familiei ~i de pericolul alcoolismului. din nllnator. ca apoi priipastia sa se arate. din desfrinat./i il1teresele. aptitudinile dqi innascute. anume: a) Deprinderile. Seetarii justifica "credinta". ei ni~te creduli fanatiei 911 ni~te principii neverifieate. ci 0 credinta dictatii de secta. "Mai intii"pumnezeu s-a descoperit prin parintii no~tl'i (patriarhi).interesele trebuie corectate Oii incurajate numai spre binelc obOitesc. ei ehiar sentimentele ~i emotiile umane. psihiatri ~i genetieieni. de imbogiitire ~i nemultumire. virhltea 1n general. Din eauza Iipsei de afectiune '~i apoi inhibitie religioasa parasese familia sau practica destrabiilarea ~i proxenitismul 1n grup. in vederea efectuarii unei activitati. orientarea selectiv3 9i constanta a 0l11ului spre anul11ite fenOl11ene ~i relatii in vederea cunoa~terii ~i praeticarii. aptitudinile diminueaza.Inhmeea eon~tiinta 0lllului. . din hot poate devenfiiil om cinstit. dar care se poate modela datorita schinibarii mediului §i mutatiilor soeio-eulhlrale. la nndullor. "Cultul" crimei .pot intari vointa sau a 0 diminua. se pot modela sau distruge la 0 gcneratie. n'eglijeaza copiii sau cer parasirea tarii unde s-au naseut pentru a marge "la frati" 1n alta parte: Expresiilede . Hristos aeela~i este. Ca in orice act con~tient ~i verificat de vointa. in ceea ce l1e prive'ite. b) Aptitudinile .patimile de tot felul . la gruparile anarhice Oii violentc 'ii la toate sectele. pot modela inse~i temperamentele. Aceste scopuridetermina ~i caraeterul vointei. Dupa unii psihologi aeestea se definese astfel.! ales speciali~tii patologi.rol deosebit. ii n1hmecii mi11tea ~i li pervertesc simturile pina la instincte oarbe. 0 necesitate irezistibila. 8) ~i deseoperirea lui Dumnezeu a avut loc treptat tocmai pentru a fi inte1easa. linnl d~tigat de Domnul. azi ~i in veei (Evr.~l1l1il1!ele. Or. Deci ~tergerea vointei ~i personalitiitii fiedirui membm. un ales. Dupa al!ii. Problema vointei nu este nOllii 1n istoria seetarilor ~i 1n evolutia ereziarhilor. Eunomiu etc. dar apar la alta generatie.spirituala sau fiziea . de mare importanla in misiunea preoleasca. in cre§tinism.religiei. Aeestea nu mai tin cont de psihologic ca ~tiinta.. Nu 'maiau la bazii credinla mintuitoare. interesul suprem daea poate fi numit a§a . dlndu-Ie 0 noua functie genetica. De aceea.. pe dnd "deprinderi" reJe vieii.. vointa este activitatea omului orientata spre scopuri con~tient fixate. Acestea joacaull. eu moral a publica ~i elUttlr9')nodema. avindu-se in vedere mediul prielnic. fiind modul de a aqiona constant prin exereitii permanente.prin idei ~i teorii filosofice. fapt. niei eredineio~i. Ca defi:nitie' ~tiintifica. intervenind profitul§i dezechilibrul. talentele se pierd. 1ntelegem u§or §i factorii acestuia. ieri.116 ckLAuzA CRE:)TINA psihidi a indivizilor la aparitia secteisau~. C. Ei nu maisint nici ere~tini. ma.este minhlirea fiecaruia adidi desa\'iqirea aiei pe pamint ~i continuarea ei prin fericire in Imparatia lui Dumnezeu. Cind interesul primeaza. Negativ atunei dnd vointa este determinata deo minte bolrtava sau de 0 afeqiune deplasata .coreeta. " (Evr.~i pozitiv. XIII. I. Aptitudinile sint defapt intelepciunea sau ratiunea seminala a voinTei. §coala ~i toti faetorii educationali au datoria sa fonneze deprinderi bune in vederea unor earactere stabile. de "tu" ~i "eu" sint ni~te expresii gratuite de atractie. un frate ~i "sfint". adicii un incahl~at de soarta. adica predestinatia eu toate avatamrile ei. iubirea interioara cu ni§te legi de clan absurde ~i in contrazieere eu moral a cre~tina ~i filosofiea. putem spune ca au eliminat-o din preocuparile lor. nu sint origin ali nici 1n aeeasta. Desigur.~terge ~i 1nlatura de la adeptii seetari nu numai iubirea de aproapele. negativ sau pozitiv. 0 aceeptare oarba a spuselor "profetilor" lor. aecenhlarn fenomenul sau il1SU'iirea vocatiei. individul devine un instmment in mlna ~efului de seeta.de. ei de gmpul lor care se divide pfnii la epuizare. ei acceptind "credo qui absurdum". judecata ~i afectiunea. apoi prin profeti ~i mai pe urma prin 11W~!~i Fiul Sau . deprinderile bune: formeaza caraetere stabile. De aceca. Deprinderile. negau vointa umana a Minhlitorului eeea ee au desiivir~it sectele de astazi. Ca sa aiba permanenta. Ldgat de deprinderi sint obi. ' Avind acest cadru psihologic al. . vointa aceshlia devine un instrument de savir~irea sau acoperirea patimilor ~i nelegiuirilor. spre 0 comunitatc echitabila ~i.

"haml ineepe mintuirea" (Gal. eredineio~ii (1n cazul pnmeilor. Pentm noi eredineio~ii. fiindca Dumnezeu este iubire (I loan IV. Hristos este inceputul mintuirii noastre aiei pe pamll1t prin intrupare. 34-41).. 5). II. am primit Duhul eel eerese. la sinueidere. ai Biserieii primelor veaeuri. iar Apostolul iubirii. * A~adar. iata eeoul peste veaeuri al pomului' euno~tintei binelui ~i raului (Faeere II. inviere ~i conseeintele ee deeurg din aeestea. a~a ~i pe pamint. XI. . De aeeea. intaritor ~i coordonator. seetele sint antihriste pentru ea aeestea au ajuns la eultul erimei. eei Iipsiti de inielepeiune nu pot ayea nici vointa. erima ~i ehiar sinueidereCl in grup. 8). ~i "oaia rataeita" (Luea XV. 9). !ipsindpe adeptii lor de vointa. Este cunoscut ca marii filozofi ~i inteleptii lumii au cauta{ forme §i solutii referitoare la vointa umana §i seeteIe. Sectele ea ~i inainta§ii aeestora au exagerat haml lui Dumnezeu sau au ~ters faptele omului pentru a-I lipsi pe aderent devointi'L Prin vointa eomuna se desavir~e~te comunitatea lui Hristos. XIII). lucreaza ~i se desavir~e~te prin iubire (II Tim. de ce?) ea. distrugerii personalitatii ~i a lichidarii Yoi111ei.te. ca de altfel ~i unii teologi modemi ~i-ai. Tot un fenome11 sectar al !ipsei de \'ointa ~i dezbracarea de personalitate este eutClIlClsia alba (sinucidcrea lenta cu haluci11ogene. in aeela~i timp. eredinta verificata ~i apoi convin§i ~i eu vointa eople~ita de adevar. Or. antihrist aeela este care tagaduie:.· FENOAIENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ 117 tagaduind ~i vointa umana ~i vointa divina prin soarta §i predestinatie. 14). in Biserica Sa. Daea este rapita de. rastignire. bineeuvintare ~i blestem (Deut. insu~i Fiul se supune vointei Tatalui de a ne mintuide pacatul stramo~esc. Or. iar teologia 0 ideologie bibliea sau influentata de eugetatorii a11tiehit3\ii . trimitindu-ne pe Sfintul Duh dadator de har. na§ii) nu· se supun de friea baii Botezului. Omul nu se supune de fi'iea vointei lui Dumnezeu.. (Matei VIII 10. I.lupi sau pazita de naimiti (loan X. eredintei Mintuitomlui prin dragoste (GaL IV. 20-21) §i aeeasta este aptitudinea soteriologiea a ere~tinului adevarat. loan IX. pom eresellt pe pamint. care de fapt neaga pe Dumnezeu. 10). Mintuitorul Iisus Hristos ne-a adus vointa Sa. Biblia eea eonfesionala sau seetara a devenit justificarea credulitalii. "argumentarea" obseurantisrnului. pc ling a cele zise religioase.te intruparea Fiului lui Dumnezeu (II loan 7).l insu~it 0 parere sau alta a lor. nu impunator vointei noastre in vederea mintuirii. A~a intelegem mandahll Sau: "Voi sinteri lumina lumii §i sarea paminhllui" (Matei V.laici sau religio\ii . XXI. In virtutea acestui fapt. tranchilizante.. Atitea fenomene eu multe conseeil1!e sociale. Sf.. pacatul !ipsei de vointa ~i neascultare. aceasta ne spune ca de fapt vointa este fructul scump al dragostei. De asemenea. ea la seetari. 5). vointa erueii. Dadi erezi ea pot face Eu aeeasta etc. I. dm'ada a izoEirii. deei vointa noastra trebuie sa devina bueurie tuhlror (loan X. 27). deci din minte sanatoasa ~i inima sincera: Am vazut lumina cea adevarata.). este ~tiut ca vointei umane i se adauga ham!. In sprijinul sau in loeul eaderii noastre. 26-28). 16 ~i I loan IV. (Matei VI. nedespartitei Sfintei Treimi inehinindu-ne (deei supunind vointa. 12-13). Iisus Hristos. \'ointa omului este respeetata dintrll ineeput de Ziditor: Pus-am inaintea ta foe ~i apa. spun: Faca-se voia Tu preeum in eer. Ii iuarmeaza eu prozelitismul §i fanatismul peutru a-I orbi ~i a-I lipsi de personalita. * * seetele de toate eategoriile. deei din aeeea~i pHimada eu trupul omului. atunei va fi ~tearsa din Cartea vietii (Apoe. sau vestesc din gura nevinovata ~i euget eurat. teologhisqte dragostea ca iusu~ire a lui Dumnezeu (loan III. daca erezi in Dumnezeu . 8). Aceasta ne-a minhlit pe noi. am aflat eredinta eea adevarata. la inlahll'area (tagaduirea) lui Hristos-Dumnezeu din lume. Pavel l11china dragostei un im11 etem (l Cor. vointa izbavirii eu care a ~ters paeatul stramo~ese. 6) pentm a se ajunge la vlrsta barbatlllui desavir~it. ci grupul lor este 0 asociatie de ereduli. ci marturisese eredinta experimentata. Daca aseultam glasul Sfintei Seriphlri. stupefiante etc. ei aeeepta. Cre§tinismul pentm ei este o religie la moda ea ~i eelelalte religii vechi ~i noi nahlriste sau animiste. urma~i ~i transmitatori. 5-6) umbla singuratica ~i nu se poate salva decit in tunna. pwvocate de: lipsa de Yoiula.~i tOhll se poate sehimba sau adapta la aparilia uuui "profet". Insu~i Minhlitoml Hristos respeeta vointa fiecaruia indiferentin ce stare ar fi: Daea vrei sa fii sanatos. A~a cum am aratat mai sus seetele nu mai propovaduiesc q-edinta minhlitoare.

Psih%gia seetelor.au acceptat 0 secta sau 0 grupare anarhica ~i violenta. Alain Woodrow. gruparile anarhice. Albastros. lata lipsa de vointa In a respecta operele de arta ale altora ~i implicit a cultiva egoismul ~i ura fata de aproapele.118 CALAuzA CRE$TINA Sectele. Bucure~ti. clil71atul de respect :ji respo71sabilitate fntl:e Gulte recunoscut in (ara noastra. Bi'ilaceanu-Stolnici. T. franceza... Bucure~ti. 1980. ~intoiste mahomedane. trad. Credincio~ii no~tri cunoscind toate acestea pot sa se apere ~i pot Intelege fenomenul ri'itikirii sectare. Religia In honea conte771pOr(llZa. Bucurqti. Les nouvelles sectes. Paris. !ftiil1{i{i. J)avid~"Psihologia sectantului". dar:ji la secte. H. Ron Javers. 1979. budiste. in con tin uare. Psih%gia vie[ii religioase. 111'.lo::o{i. Berar. engleza. Psihologia conversiunii In "RT' nr. b) Pat%gie . Ed. "evanghelice".. Toate sectele slnt cuprinse de boli psihlce ~i In loc de un examen medical' cauta refugiu sau justificare In "texte" biblice. Editura medicala. In "GB" Dr. violente ~i revan~arde sint inpennanent razboi cu ei In~i~i ~i cu lumea. 1941. V. creata sau acceptata cu sau rara vOla adeptului. din 1. cit. Psihiatrie. COOl"donator Acae!' Eugen Pora. Brinzei.. din 1. 1977. Ed. taoiste. sa neglijeze obiectele de venerare cre~tina sau actioneaza pentnl a distmge. Kembach. Prefata de Petn! Berar. cit. fgiella menta/a §i reC!fperarea bO/l1avi/or psihici.' Bucovineanu. Victor Predescu. 1978. Bucure~ti. Bucure~ti. Calinescu. 5-6/1930 p. * .co-sociologice. 1986. trad. Anatomi.ca. P. de 0 boaHi sufleteasca mo~tenita. S. secrtetele sectei Templul popoarelor ~i ale masilcrului din Guyana. 1983. intre credincio!fii ORIENT ARI BIBLIOGRAFICE Lucrari ajutatoare ~i cercetari recente: a) Psihologie:ji patologie: P. sustrag . Constantinescu. fie sincretiste (de nuanta spiritista teozofidi) au cauze eretice ~i contestatare. P. Albatros. Enachescu. 1978: C. Bucure~ti. G. . in "Rt" nr. Particli/arita{i In al1ali::a rc!afiilor . familia ~i tara. Psihologia religiei.. Popescu-Neveanu. Teodor Ardelean. Bruno Wi. etc. Fatetele reale ale sectelor religioase. H. Albatros. 1976. C. pe de aWi pmie.cITEVA piWCEDEE SECTARE PENTRU cISTlGAREA uNORCREDINCIOSI INDOIELNICI Cfnd vorbim de mijloace :ji metode pr~ielitiste ne referim la infercari de tot felul pentru atragerea nu l1umai a credincio:jilor ortodoC§i la alte culte neoprotestante. pentm a ascunde sau a comercializa piese din pahimoniul naJional sau opere de arta universala. op. P. fie religioase (biblice. Bucuni~ti. Idem. A~adar nu se poate vorbi de 0 "psihologie religio'as'a': ~i sectara. Clement·Pavel.pe unii de la preocuparile lor zilnice. De aceea. slnt In masura sa dovedeasca lipsa de vointa a acelora care dintr-un motiv sau a1tul . Bucure§ti. Religia sub semnlll cel'cetarii{i. Bucure~ti. 1981. Cluj. Cartea Romaneasci'i. 111 "Buletinul ~tiinrific al Facultatii de invatamint pedagogic" Pite~ti. Ed. Furio:jii Domnu/ui trad. Culea. Marshall Kidoff. * Sectele debusoleaza pe multi. 1981. MedicaHi. BisericainiliVohltie. de Tamara Mure~an. Trebuie cunoscute metodele acestora. ispitesc pe altii sa-~i paraseasea Legea stramo~easca. preotul ortodox misionar are datoria sa cunoasca. medicala. 1978. C1ndea. 1930. P. Ed. Crezlnd din: ftica. din 1. In "GB". ftinerar psihiatric. ~tiintifica ~i enciclopedica. Sectele religioase . practicind fanatismul ~i obscurantismul. 1011938 . Al treilea val. bune relaJii. prefata de Petru Berar. fiindca prozf!litismul in tens sectar tulbura :ji ecumenismul local. 1976. Secta sinuciga:jilor.aces(e lucruri in vederea stoparii infiltrafiei :ji in acela:j! timp" de a Intretine. "biserice~ti" sau congregationiste). Bucure~ti. Ed. Ed. Bucurqti. Bucure~ti. Georges Blond. de respect intre preot :ji pastori. sociale. 4/1987. 5/1986. 1984. Bodogae. trad. V. II. 1. sectarii. 1976. pe de 0 parte. . Dictional'lll sanata[ii... Alvin Toffler. 1979. Bucure~ti. Dictional' de psihoiogie. Datculescu.lesne de evitat . 1975. NGA. 240-247. ci de 0 psihoza. engleza ~i postfata de Felicia Antip. culturak. Cercetari psihosociale (consideratii false dupa sectanti).'jtii ill cautarea sufletll/lIi. Ed. confucianiste. passim. intervariabile In studiile de sociologic a religiei. 1983. racindu-i sa-~i neglijeze munca. 1976. Psihologia credil1[ei. Ie Seuil. Bucurqti. op. S. Educaria .ii religie: P. Vademecum pSihiatric.irtz. Florea. Ia~i.Ed. Bucurqti. Bucure§ti.

vestitorii advenhllui etc.predicatorul" ambulant.innoiri renuntarea la tot ceea ce este traditional.. lata 'de ce acum nu mai este nevoie de biserica..se pot enLimera: 1.aton. pline de noutati. insul credul este introdus in culiselemariajului. Gare in cea mai mare taina trec printr-un labirint con~tiinta "neofitului". sint trimi~i "predicatori" formati pentru a arata "calea DOl1Umlui". prin te.. dezlIl1iri. este prezentat ca un instrument al satanei. Iscoditorii. atrageri /11 rlndurile lor. de icoane. 2. XX. de ClUce. Este yorba de 0 iniriere in texte ale Bibliei pentru a-~i justifica "int1lnirea" cu Domnul. Se dau ajutoare nerambursabile diutatorilor "ciii1or~' Donmului. In ealitatea sa de "om" nou. "alesul" cere ca sa fie ~iel "frate" in Domnul. "Predicatori" . Mai mult.prozelili ambulanli sitU ocazionali.lata. Toti sectarii Inteleg priU. i se ofera bro~uri de duh. ispititorii de ocazie. . un exponent al exploatarii care ia taxe Ia botez. cine ~tie din ce fonduri l Se cheama ~i alIi "evanghelizatori" strain i? I 4. ci ~i lQcurile de munca... De aeum .. 5. cerceta~ii. cu interpretari ad-hoc. sau unui grup de creduli. "alesuJ" a intrat deja In faza euriosuluisau metoda catehizarii. pe aeela nu-I mai intercseazii "poruncile" Domnului.. cum predica. Daca este in vlrsta. Noul vizat este recomandat la alIi fra!i. prin intllnirea £u. unde "surori" de incredere ~i versate in "caile cele nepatmnse ale Domnului" pot face din fratele nou-venit un mielu~el. se leaga prin juriimint ca va aseuIta de seeta. de acum fratele s-a fonnat..de altjelnenwnarate !ji specifice jiecarei secte !ji jieciirui individ sectar . scot Biblia sau alte bro~uri ~i stlmesc curiozitatea celor din jur pentru ace~ti "cerceta~i" in cele ale "timpului de miine" etc. Este dezbriicat de ideile vechi. deci dezradacinarea credincio~ilor.aJesul" devine sigur ~i plin de d. care a acceptat treptat "drlea gre~ita". "fratii" nu mai rasp\l11d de viata lui. in caz contrar. In sfir~it. PreohlJ este salariat al stahlJui ~i de aceea nu mai este "misionar" eei fratii. . " (loan IV.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 119 dijerilelor culte. "Catehi::area" propriu-::isii. " C1 Petru II. Juramfntul fata de secta. suroritnaitinere Il iau sub ocrotire." (Matei XXV. pentru a face "caleule" de viitor. " (Apoc. ~i Apocalipsei pentm a ~ti sa se fereasca de eoal11ele fiarei ~i de iezeml cel de sn10ala CApoc. ea ul1uldintrefrati. vineteasul cind nu va Yeti inchina Tatalui nici pe muntele acesta. Vestea timpului "inl1oirii ". Multi se angajeaza temporal pentnl a sonda ~i a racola adepti. Credulul. pietele pubJice etc.. la in111011111ntare . neam sfint. 3. Sectele nu Slnl de acord CLi lini!jtea. 5) ~i fugim de preoti pacato~i~i de arhiereii ra!amici care au ueis pe Hristos! Trecindu-l prin aceste faze. 20). XII. Altii slnt rInduiti la "casele de odihna" prin statiuni. rara a-~i divulga confesiunea sau secta..Dupa incercarile aratate mai sus. Dar nu numai loca~urile de cult ale ortodoqilor san casele de adunare ~i mgaciune ale cultelor neoprotestante slnt vizitate de "iscoditori". "alesului" i se ofera ~i Biblia ~i garan!ia duhului (I Cor. aduc in sprijinul acestei. unele secte practica culhll uciderii in cazuri de caleare a noului jUramint. s-a putut capta bunaV'ointa individului. foi volante eu "zicerile" Domnului ~i extrase cu "cerintele" CeJui de sus. ci poruncile ~i sfahlrile oamenilor. XXI. nici in Ierusalim . de spovedanie ~i chiar de preot. 7) de a tiJcui in vederea intaririi noii eredinte.. ace~ti "frati" sint trimi~i in parohii sau chiar la biserici sa vada cum decurge slujba.. daca exista In parohie gmpari separatiste sau anarhice. cum savir~e~te preohll slujbele.. credulul incepe sa fie iniliat in textele lui Daniil. Deci este momentul parasirii "credinlei depa~ite" ~i "cultului inventat": . Pril1tre aceste mijloace prozelitiste . iar obiectivuJ.xtele bibliee derutante. ce InIati~are are. dad este tlnar ~i mai ales necasatorit. In ce conditii se aduna credincio~ii acolo. 21). 5). $i dad s-a ajuns aici "preciic. Daca adeptul 'da dovada d~ "ascultare" atunci este initiat ~i daca progreseaza i se indica locul unde trebuie sa se prezinte pentru ca "fralii" sa-l primeasca ~i sa-l faca "ales" al Domnului.. "cunosditor" a toate. ci ele cauta tulbllriiri. ruperea de obiceiurile ~i datinile stramo~e~ti. preotul parohiei diil cai'e a Tacut parte. poate deveni ~i el. pentru ca "noi sintem preotia aleasa. Daca. Aceasta este faza culm:iriarita ~i mijlocul de a-I timora ~i a-I lipsi de vointa personala. Aceste cai trebuie totu~i studiate ~i in acest sens. daca s-au ivit cazuri de ascultatori ~i creduli.. idei ~i texte biblice: " . noi Ie fac pe toate . CLi stabilitatea care exista intre credincio!ji. Casa fratilor ~i locuinta surorilor binevoitoare stau la dispozilia celtii "strain ~i gol ~i neeercetat. 35).l1" ~i-a indeplmit datoria fala de gruparea sectara din care face parte sau este pliitit pentm a~aceva.

in armata in adunarile . 6. bro~uri.io~i. Urmeaza ~i alte "mingiieri':. Lucmrile nu se opresc aici. * in asemenea situafii. obiceiurile.."Fratele" odata primit in secta este obligat sa mcerce. cu prietenii. CUlJl trebuieacfionat de catre credincio. "profetul" se desprinde dintre ai sai ~i l~i ia 0 forma convenabila uneori. . dupa ce "fratii" i-au spalat picioarele. "Fratele" este dus ~i la alte "case". tradiliile ~i tot ceea ce intr~un limbaj mai general se nume~teLege stramo:jeasca..fz anmcati. .obiceiuri. Cautarea legalitafii. cu intrebari ~i raspunsuri ~i participarea "fralilor" la Cina Domnului ~i a eelor cm. c) Distraqii "frate~ti" pentru tineret: Marti . "a\esul ~i sfintul" Domnului nu are patrie in aeeasta lume: poate ~i oridnd sa piece ~i la . este pus sa recite imne ~i psalmi predicati de secta. nunfi ilJmormintari pentru a ataea inva!atura ortodoxa ~i persoana preohllui. n-3 fost inform at ca de fapt orice grupare seetara' eontravine legilor tarii ~i moralei publiee..teapta :ji de prapastia in care ar putea. credulul este lipsit de simtul umanitatii ~i de personalitate ~i devine fanatic ~i obscurantist.fra!ii" din alte {ari. 1n perioada "cautarii" ciiii "Domnului"."maliele" eomunita!ii . de acum In secla se considera om liber. in mijloacele de transport. 0 data constituita gmparea. i~i parasqte familia. parase:jte loclllnatal. casa ~i chiar ajutoare. iar cfnd s-au ivit "iscoditorii ". casa parinteasca. Dacalucreaza i se cere. Acei "predicatori" de ocazie trebuie vetifzcati: de lInde Vill. adeptul. Invata sa clnte.."dantuiri in Domnul eu echipe voeale sau instnllnentale dintre "frali" initia!i. este sfiituit sa renun!e la munca "pentru Domnul" ~i va fi platit de comunitate. Aici este faza dnd devine pericol social ~i moraL Casa de adunare este totul.i a-I scoate din . ~i atunci i~i injghebeaza gruparea ~i i~i marqte secta nestingherit. fie prin teroare.. in ~coala. b) Oferirea de carli.. fortat de "frati" ~i cazut victima propriei naiviUiti. to ate sint ale "diavolului". tradilii -. sa prooroceasca. duminica sau alta zi dupa "calendaml sfin!ilor". ci numai simbata sau vinerea. credincio:jii trebLlie prevenifi de pericolul care-i a:. fiind dat exemplu de nou "ales" al Domnului. Pus in aceasta sihlalie. este invitat la Cina Domnului. invita!i ~i "oaspe!i" straini (1n special ortodoqi) la agapa eomuna eu bauturi (nebe!ive. nu mai respecta sarbatorile legale ca toata lumea. Unii sectari lasa aceasta la llnna dupa ce "alesului" is-au incredintat sarcini importante la "lndemnul" duhului. zeciuiala pentru frati. necunoseatori ai dreptei credinte. in sta!iuni de tratament ~i odihna.. ~i mai gray. in uzine ~i fabrici.ascultare. este pus sa abjure "vechea" credinta. eu rudele. "proorocul" . sub aeoperamintul llliui cult neoprotestant recunoscut de stat.! De asemenea. Fiecareadept sectar. ajuns in stadiul "catehizarii ".. mi~una propaganda. dupa ce i s-a oferit haine. In spitale ~i in tot locul unde credincio~ii ortodoqi. datini. ajutoare din sh·ainatate in mod gratuit hnor credincio~i curio~i Oliodoqi. fie prin bunavoin!a. a) Folosirea diferitelor prilejuri: "Botezuri" noi.Mai gray. de tot eea ce este crqtinese ~i romanesc.reu~e~te sa cl~tige la secta familia. 8. pentm a-i aduce pe "caile Domnului". conform ponmcii Domnului.ii parohiei in fi·unte cu preotu! 10culLli? Timpul "ll1noirii" este pentru noi.fiinddi a~a este numit de frati pentma i se recunoa~te mindria.. In alte condilii. Largirea "misiunii" sale.diavole~ti". Ajuns in faza de juramint. daca "fralii" au fiicut atitea pentru el. Simbata . racoritoare pregatite de surorile "lazarine" . Dupa cea depus juramintul s-a lepadat de lot ceea ce este religie "veche".eitirea ~i schimbul de "pareri".. De asemenea. ce doresc cine i-a trim is I Credinciosului adept. Joi . cautarea . 7. sectanta prill centrele aglomerate rurale ~i urbane. la rindu-i are obligatia ob~tii ~i conform juramintului.i~i abandoneaza mdele ~i meseria. trebuie sa i se faca 0 adevarata cercetare din pm·tea enoria:jilor sub conducerea preotuilli de a-I trezi fa adevar :ji reaUtate :. nu-l mai intereseaza obligatiile sociale. nu-l mai intereseaza ob~tea ~i tot ceea ce este romfmesc .nintuirii $i permanenta form are a con:jtiintei cu adevarat cre:jtineasca $i patriotica. citind din Biblie ~i tilcuind. i se aduce la CUl1o~tinla ca nu are ee eauta la judecata "lumeasca": la tribunal. trebuie sa activeze . Alte mijloace prozelitiste. daca este mai rasarit. sa foloseasca acelea~i metode ~i mijloace eu familia sa. In final.120 CALAuzA CRE$TINA I se adminish·eaza "botezul" testamental. in foarte multe situalii. i se oferaplimbiiri In tara ~i promisiuni de excursii la "fratii" de peste hotm·e. cad u~or victime.

d..9i sa luerati cfteste lumina pentru lumina" (Matei V. In afara eelor. trebuie sa anunte Centrul eparhial pentru a fi sprijinit §i pentru a se ptltea Iua din timp masllrile cele mai potrivite de stopare a prozelitisl11ului seetCll~ III. fratilor. 2). ei ele deeurg din indatoririle preotiei hariee !ji sint poruneite in Biblie:" vOl sinte!i lumina lumii <5i sarea pamfntului . este praetiea eea mai rentabila a seetelo!.. eLL respol1sabilitate <5i atitudine eategoriea de a-9i apara eredineio<5ii 9i . 13-14). folosese ehiar mijIoaee de terorizare cu . .. sa sfinfeasea 9i sa··eonduea.. " (II Tim. "(I COl~ IV. pentru ea apoi sa aduea 'zara<5i lumina Evangheliei. indiferent de fneerearile ee le are (Matei J.di "ell noi este D1l7nnezeu ". Mij loaeele 9i metodele nu sint noi. Consiliul parohial. Sfaturi din partea Sfintilor Apostoli a) Evitarea rataeifilor patima<5i. 23). .FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ 121 "buimaeeala ". "voua va este dat sa eUllOa<5tefi tainele imparatiei eerului" (Matei XIJL 11). "Va lndemn. ursuzi. pisalogi ~.<5i aeestea difera de la parohie la parohie.. " (loan XVL 33).. eu misiune znjlaearata. slnt a1tii lmpietriti la inima. preotul sehimbii fara parohiei. de~i rara rezultat. Luea IX.~nu mai traiese eu... organul reprezentativ: al Adunarii parohiale. Credincio!jii rataeifi nu mai vad in preot un nai711it. eredineio!jii trebuie sa !jtie ea de aeul11 "fi'atele" este pierdut !ji este neeesara 0 ml/nea de prevenire pentru fqm/lie !ji prieteni. 14-16). prol'oaea dezbinari..~i mai ales ell traire in Hristos: .fiindea "proielittsl71l1l" seetar Illl are lim ita. "invf!l1tare" de preoti. 19-22). Este adevarat "fn lume neeazuri veri avea. . preotul misionarJrebuie sa-9i exereite jimefiile ee deeurg din hirotonie: sa invefe.a. de la 0 loealitate la alta ~ preotul trebuie sa inifieze 0 aetiune de redresare a parohiei ell deosebit tact pastorul. "sa se faea tuturor toate ea maear pe unii sa-i dobindeasea " '(1 COl~ IX. dar fndra~niti. eu zel fara de seaman . " (Matei V. Eu am biruit lumea . Preotul nou-instalat sau transferat fntr-o parohie unde se gasese <5i seete trebuie mai intfi sa eunoasea bine eauzele care au generat fenomenul sectaJ~ Mai fntfi. reeUl10seut de organelede drept. Preotul trebuie sa aiba in vedere experienfa apostolilor (Matei X. preelll71 <5i eu urmez lui Hristos . fiind eonvins de faptul.mfna DOl11l1uIui". sa fiti eu luare-aminte asupra eelor ee produc dezbinari $i sminteli impotriva lnvataturii pe care v-ati Insu$it-o. timp 9i fora timp . Freotul are datoria sa fneredinteze pe enoria!ji ea toti sectantii eal/ta tlllburarea sllf!eteasca.Flfgifi de ei pentru ea aee<5tia . bieisnici.. . Avfnd aeeasta forfa hariea.INDATORIREA MISIONARULUI ROMAN DE A PREVENI SI A STOPA INFLUENTELE STRAINE DUHULUl STRAMOSESC o data instalat intr-o parohie. Bine ar fi sa spuna eeea ee traie<5te !ji sa vorbeasea cum traie9te: "Urmafi-mi mie. IL 20).. gruparilor anarhiee !ji organiza{iilor religioase l'iolente. in afara gasirii raspunsului la fie care ineereare prozelitista . 16). trebuie sa <5tearga un treeut fntuneeos.ci un traitor al Evangheliei. eu care se poate diseuta. Daea a afuns in stare de juramint. X) <5i sa nu dispere. de aeeea indeamna <5i Sfintul Apostol Pavel: "propovaduie<5te eu ." . Freotul paroh. IV. ci Hristos traie9te fntru mine" (Gal. insistynti. eare vor fi pll!ji in situa{ia de a ctjunge vietime obseurantisl1lului.a readuee pe eei rataeiti din nou fa "euvfntul adevarului" (loan XIV. EI merge in par'ohie ea trim is al arhiereului loeului. 6)..m.

9). ob~tea de astazi ofera posibilita!i egale de munca ~i viata tuturor cetarenilor. 7-10).'purtare. sa readuca la adevar multi i'nstrainati..a. Este ~tiut ca sectarii ataca mai ales persoana preotului. de gruparile anarhice formate mai ales in Corint. de partidele religioase ale religiilor greco-romane. daca nu se ajunge la nici un rezultat in ceea ceprive~te confesiunea. ~i prin vorbele lor blinde ~i pnn binecuvintarea lor in~eala mintile celor rara de rautate" (Rom.. deoarece ~tii ca until ca acesta s-a abatut ~i a cazut in pacat. 9 ~. Unii. III. VI. Sfintul Pavel nu se justifica in fata celor rataciti. sa nu cada in deznadejde. Prin acuzatiile aduse preotilor. multi preoti nu inteleg acest lucru. Anna cea mai puternica q 110astra este dreptatea tara de noi in~ine ~i dragostea desavir~ita fata de aproapele (II Cor. acestora. Mai intii era acuzat de propriii sai coreligionari. preotill l1U trebuie sa atace in nqtiinta.tiintei legata numai de Evanghelia Mintuitorului: "vai mie dad nu a~ propovadui .. nazarei. dupa intiia ~i a doua mustrare.. Efes. de asemanari rara rost. caci sint nefolositoare ~i de~arte. a fost pus mai ales Apostolul neamurilor. preotul continua contactul cu sectarul ca individ al societatii..ii prin cuvint. din mindrie. sa nu se avinte in justificari rara rost. b) Ocolirea celor care sint cicalitori.. fie atribuindu-i jigniri direct. Misionarul trebuie sa ia aminte ca dupa doua mustrari. ci 0 incercare a con. A~a a reu~it sa localizeze raul. ci el se marturisea alor sai. 16-17): Prciblemele economice sint fire.. sint de circumstanta. nu alliterei. credincio~i cu adevarat. Parohia are situatia ei aparte. Dupa ce precitulcunoaste realitatile parohiei. farisei. sectantii batjocoresc ~i pe credincio~ii parohiei. eretici. voiau sa-l omoare. ci el. ci insa~i preotia lui Hristos prin succesiunea apostolica ~i succesiunea in credin!a.. 9-11).de gilceava~i de discutiile pentru Lege te fere~te. Justificarealm 0 racea prin persoana sa. osindindu-se singur" (Tit III. Se intelege. abia atunci purcede la mijloace ~i metode adecvate astfel: .. 16 ~. caci litera omoara. 5-6). fiindca el sporqte "tot mai mult in ratacire" ~i satana 11 face "tot mai indaratnic~' (II Tim. S-ar putea ca prin aceasta atitudine. XVI. ca ceta!ean. De cel ratacit.). cetateneasca. II. avind exemplu nu l1umai pe Sfintii Apostoli ~i urma~ii lor. n-are ce mai discuta cu riitacitul.. anexe gospodare~ti .d.).a. " (I Cor. departeaza-te.Ie raspunde acela~i apostol. " (II Cor. 17-18). daca nu sint cazuri patologice .122 CALAuzA CRE~TINA nu slujesc Domnului nostru JiSLlS Hristos . duhul da viata . I. Tuturor Ie raspundea: "Destoinicia noastra vine de la Dumnezeu care ne-a racut in stare sa fim slujitori ai unui Legamint nou. ea nu este 0 unitate economic a. fie denigrindu-l intre parohieni. slujba. riitacitul sa fie adus pe calea cea strimta. ci al duhului. care i-a infierat pe tori sectarii ~i pentru totdeauna: "iar de intrebarile nebune~ti. aratl"ndu-le adevarul credintei prin propria lui misiune ~i incredintindu-i de apostolatul sau. IX. 11-12.a. yin la preot cu Biblia in mina sau recitind versete. . sa-. dar dreapta (loan X.i inti'ireasca credincio. permanent. Altii. A~adar. Or. Mijloacele folosite !ji experlimta Sfintilor Apostoli trebuie insu~ite de preot.m. In situatia de mai sus.. prim it prin descoperirea lui Dumnezeu (Gal.ti dar de acestea se ocupa organele parohiale sub cbntrolul parohului. ci prin lucrarea lui Dumnezeu asupra credincio~ilor. in calitatea sa de prebt.. I.

Ca atare. de cultura.e'onsecintele ee au decurs dupa plecare. ca de exemplu: tulburarea in parohie. de munca. de ce cred ~i pentru ~e ered (I Tim. prin fapte bune. sa puna ordine in conducerea parohiei. inregistrarea venitlitrilor. d) fntarirea fncrederii credincio~ilor in slujitor ~i reinoirea evlaviei stramo~e~ti: rolul preotului ortodox in intarirea unitatii de neam ~i credintei de-a lungul istoriei. Credincio~ii ortodoqi ~i chiar eei instrainati de Biserica-mama. de limba. locul de actiuneal preotului este biserica pentru care a fost hirotonit de catre episcop. stau de yorba eu veeinii. pentru cercetarea credincio~ilor. sa coopteze in organele de conducere l1lnnaiCredincio~i competenti. cauzele care i-au dus in gruparea seetara/. preotul are indatoriri ~i obligatii ce decurg din hirotonie. de iubire fatade tot ceea ee este sfint la poporul nostru. XIII. f) intensificarea legaturii de la suflet la sUfletprin spovedanie ~i inlaturarea vic iiI or ~i atitudinilor antisociale din parohie (alcoolismul.aClll11 ~i-o expliea. tabagismul. ~tiu in ce cred. e) fntarirea con§tiintei de enoria~i ~i pastratori ai unor tezaure artistice ~i culturale de veacuri care trebuie transmise generatiilor unnatoare. dorit de ditre credincio~i ~i recunoscut ca persoana juridica. a trairii lor duhovnice~ti.. 1. practic ~i u~or de realizat. constructii de poduri. mijloacele de existenta ete. pe cind "eredinta eea noua" distruge tot eeea ee au cladit parintii no~tri. cu sacrificiul lor. rupere din familie. ei. divo$l etc. In acest sens. c) intensificarea cultului divin. savir~irea traditionala a slujbelor etc.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TIMPULUI 123 l. . in ea s-au nascut ~i toti au contribuit. Preotul trebuie. destrabalarea. fintini. Profilaxia (prevenirea). nu se mai izoleaza. Transmiterea inviitiiturii cre~tine enoria~ilor. g) participarea la trep:llrile ob~te~ti. a cunoa~terii . Lui ii sta la indemina: a) amvonul. in ceea ce prive~te transmiterea invataturii Evangheliei (cateheza. Biserica a fost ~i este a credincio~ilor. Avind acest eadru general. dispensare etc. culturala ~i materiala a credincio~ilor. Toate aceste actiuni trebuie sa fie coordonate ~i explicate ca racind parte din porunca Evangheliei: slujirea lui Durnnezeu prin shljirea oamenilor (I Cor. dindu~~i seama ca cel prin care le-a venit sminteala ~i le-a strecurat in suflet otrava indoldii a plecat. starea soeiala. raspuns la orice solicitare ~i . 12-13). pilde de einste. Ordinea financiara. El trebuie sa cunoasca pe eei ce au plecat la sectedintre enoria9i sau sint reci. indiferenti. experimentarea ei prin moraHi aplicarea ei prin iubirea fala de semen. se considera egali.12). parasirea unor munei onorabile ~i trairea din expediente. s1nt mai intelegiitori. ce um1e a Hisat eredinta stramo~easea. dar cu eforturi din partea preotului misionar. e intiia prevenire a infiltratiei sectare. exemplu in evlavie. Cei care nu cuno~teau mai nimic despre credinta ·lor. b) enoria. de la caz la caz) . explicarea Sfintei Scripturi. se reculeg. ~osele. putem.bintuirii lor de catre diferiti indivizi.). Profilaxia se aplica cu sueces de catre preotul tinar sau nou-numit in parohie. avind euno~tinta despre adevar. meditatie. pomografia. amenajarea unor terenuri. predica. ~i deci lumina Evangheliei de alta data din strafundurile sufletelor lor incepe sa pilpiie. la mentinerea con~tiintei unitatii de neam.. l1l1 "alqi". relatiile cu vecinii sectari sau de alta credinta. Totienoria9ii trebuie sa contribuie la refacerea unitatii suflete9ti a parohiei lor. trece ~i la alte metodc:: 2.. intrebari ~i raspunsuri ce trebuie puse sau date.

savir~ire~ slujbelor dupa rinduielile traditionale.Avind in vedere cuvintele Mintuitorului "mai am :. cultivarea cintarii in comun. sectarul se ru~ineaza.preotul este dator sa-Ilocalizeze... . al do ilea lipsa de pregatire a parohului care . dar nu mai condamna pe altii ~i nici nu mai iese la atac pe baza textelor Bibliei memorate in perioada "catehizarii" lui. preotul trebuie sa intensifice activitatea predicatoriala ~i catehetica.a fel incit sa nu se observe nimic. "eretic.TINA a credincio~ilor maresc ~ansele preotului paroh de a inlatura cauzele dezbinarii in parohie .. Indemn la a inv~ita :. 5. almanahuri. al egalitatii. momentele de sfada. " (V. preotul are indatorirea sa nu evite discutia. se informeaza. Daca prin profilaxie.124 CALAuzA CRE.. 6. Contacte din dragQste de om. traducerile din Sfintii Parinti. iar prin localizare da un prilej de revenire a acelui riWicit.. preotul a ~ters ni:.. Timpul nostru este al dialogului..ilor la cult. vizite pastorale.. prozelitismul sectar. necunoa~terea sectei ~i lipsa de infonnare asupra activitatii ei. de cetatean. al impacarii. ironizarile. De multe ori. ii dispare febra prozelita. Ingradireasectarului ~i renuntarea lui la prozelitism se poate face ~i prin actiunea credincio~ilor evlavio~i bine intentionati ~i domici sa-l aduca inapoi de unde a plecat. situatie.Desigur.Sfinta Scriptura.i a stopa infiltratia sectara.or se poate ajunge la cuvintul Evangheliei: "gre~it-am inaintea cerului :. insa doresc sa stea de yorba cu preotul. Odata localizat sau izolat. calendare. 4.atrage. credincio~ii no~tri raminpasivi la obiectiile sectare ~i sint pu~i in situatia de inferioritate fata de sectari ~i'necunoscatori ai Bibliei.te rani vechi. pe care trebuie sa Ie aduc in staul" (loan X. dindu-~i seama ca preotul sluje~te cu adevarat lui Dumnezeu ~i nu este un profesionist ecleziastic. indrumatoare biserice~ti. tradiitor. revistele mitropolitane etc. u:. :. daca s-a ratacit vreunul dintre voi de la adevar. 19-20).In caz de revenire... . va salva un suflet de la moarte ~i va acoperi multe pacate . Localizarea sau stoparea. ramine in gre~eala. Sa fie controlat limbajul. Chiar daca sectarul nu revine la adevar cunosclndu-se indaratnicia lui.. De obicei.i in special initierea pentru folosirea cuvintului tiparit . participarea credincio:.i alte oi in afara ceIor ratacite. 3. scria Sf.. iarta-ma Tata" (Luca XV. revistele centrale patriarhale. atunci clnd cunoa~te precis conceptia sectara ~i identifica secta din care face parte individul tulburent. ~i in majoritatea cazurilor. credinciosul trebuie tratat in a:. InHiturarea definitivaa niului. In aceasta. Reu~e~te acest lucru. din cauza necunoa~terii invataturii ortodoxe. lacov. preotii se feresc sa intre in cercul lor. localizarea ~i izolarea celor rataciti are un efect binefiicator pentru parohieni. din nefericire. . spurcat. ~i-l intoarce un altul. luda" etc. Chemarea Ia unitatea originaBi. 21).ili pamintului. aceasta pentru doua motive: primul.... folosirea apostolatului laic. catehismul.. caIti de rugaciuni. 16). discutii cli prudenta. . dojeniri sau apostrofiiri ca: . interzise jignirile. sa ~titi ca cine intoarce pe un pacatos de la calea ratacita pe care a apucat. Sint cazuri cind sectantii sint indaratnici :. contacte personale cu pastorii altor culte pentru ca impreuna sa combata prozelitismul ~i actiunea sectelor.i a lucra pennallent. "Fratilor".i nu raspund nici unei solicitari.

apa etc. * Sfinta Scriptura. sa explice textuJ §i apoi sa' teologhiseasca.acestea au fost contestate de protestantii clasici ~i continua sa fie altfel interpretate. mai ales in cazul dnd cel instrainat de Biserica i§i jw~tifica p1ecarea la secte din comunitatea parohiala prin "citirea". 20). XII.in sens de jignire . Mulfi· s~all indepartat de la dreapta credinta §i au cazut victime prin in§elare din cauza trad~cerilor false. In caz de revenire totala sa fie bucurie pentru: intreaga ob$te.sa-l intoarcem §i pe cel sting (Matei V. dnd Ii searata gre~elile de traduceri sau introducerea unor cuvinte (§i chiar texte) in "biblia" lor. cu toatii limba lor inveninata. dindu-i piine. IV. Se ~tie doar ca sectarii sint ri'itaciti nu din cauza dogmelor Bisericii . . Ei nu au . trebuie verificat textul "bibliei" confesiona1e.§i nimeni nu are interes sa Ie deschida mintea . a§a cum se ~tie. 44). ii dezarmam §i mai ales "l~ aprindem carbuni pe cap". cum spune Sf.de comportament in parohie. datoria pr~otului este aceea sa cunoasca mi~carea... Preotul sa fie exemplu. de dragoste pelltru cei incercati de necazuri. lucrurile par simple. 3). b) Evitarea diseufiilor dogmatiee: . c) " Urmafi-mi Mie. (Rom. cauzele sectei. preeum :ji eu urmez lui Hristos" (I Cor.. Aceasta invitatie constituie un fapt cople§itor pentru cei rataciti. sa Ie raspundem cu binecuvintare (Matei V. 429-434.* 7. * A se vedea p. Sectarii ramin descumpaniTi. . Citeva principii generale de dialog a) Viziunea larga a preotului asupra fratelui ratacit Orice credincios abatut de la dreapta credinta trebuie tratat cu bunavointa.. A§a trebuie procedat. In dese cazlrri sint sinceri in convingerea lor. cuvinte mingiietoare. Facem toate acestea pentru ca nu-i socotim straini de neam §i de credinta. cei care sint sinceri §i serio§i. 11-16). Inlaturarea raului este faza ultima a refacerii unitatii duhului in legahira pacii (Efes.· Daca preotul este exemplu de sll~iire. de punctualitate la servicii §i la biserica..Daca preotul ortodox nu poate sa-$i aduca in staul oile ratacite. de apropiere pentru cei ce-l hulesc. fiindca se justifica prin versete biblice. "spusa" sau "scrisul bibliei . cu respect. Pavel. " (Matei V..posibilitatea dea verifica adevarata traducere dedt in confruntarea cu credincio§ii initiati §i cu parohul lor. 12). aceasta se datoreaza $i faptuluica abordeaza teme dogmatice. Numai a§a ii apropiem. ci din cauza smintelii ~i interpretarii singulare a Bibliei. Exemplu 1n aeeasta privinta sint pildele rostite de Mintuitorul §i mai ales cea tilcuita: pilda semanatorului (Luca VIII.FENOMENUL SECI4NT DE-A LUNGUL TIMPULUI 125 Credincio~ii trebuie sa se apropie de sectari cudragoste. daca ne lovesc peste obrazul drept . 15-17). fiind singurul mijloc de dialogcu sectarii. ci rau influentati sau in momente de deruta . avind siguranta Evangheliei: "Bucurati-va §i va veseliti ca plata voastra multa este in ceruri . eLl metoda ireniea. Propovaduitorilor sectari.nu cu ura ~i huiduieli.. El trebuie sa vada in toti ni§te oameni §i sa-i trateze ca prieteni. IV. 39) in sens de iertare.

PURTAR!':AEXEMPLARA. XI. Sflntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane recomanda respectul :. 10-12). 1) ~i mai ales dnd preotul ajunge sa spuna "ast21.i colaborarea dintre cuIte. 19) ~i ce bine ~i frumos este atunci "dnd fratii sint impreun21" (Ps. antropozofice ~i transcedentaliste care. Preotul accepta discutia ~i contactul pentru binele lor.. interpreti zodiacali) ~i pari'isesc comunitatea pentru un tnii parazitar ~i antisocial.> . In ultima vreme.'de a seoate un suflet rat21eit din calea pierz21rii ~i a mortii. teozofice.. prin ierarhii ~i clerul ei la marile soboare bisericqti sau a initiat ea insa:. .i n-a mcut toate ineerc21rile posibile pentru salvarea $i mintuirea sufletelor incredintate lui in parohia respectiv21. in primul rind. IV.i unele pentru formularea credintei" (Patriarhul Teoctist). astrolbg~e. necromantie. Numai un preot plin de rivn~ sfinta poate implini ~i intelege chemarea Bisericii noastre: "Sa folosim toata puterea cre$tineasca de indrumare. 10. vrajitorie. ..bolnavi psihic. ia atitudine prin intensificarea unei speciale'activit21ti misionare. Sint cazuri de sectari inraiti care nu accepta nici discutia ~i sint violenti. In caz de indaratnicie..ii no~tri ~i intretin 0 propaganda antinationala.POSIBILITATEA READUCERII IN SINUL BISERICII-MAME A CELOR RATACrp SI INSELATI Fat21 de cele de mai sus. "Pastratoamfidela a credintei autentice. dar condarnn21 prozelitismul sectar. s-au semnalat cazuri de indivizi racolati de unele curente spiritiste. " (Luca XIX. in ratacirea'lor (II loan.i s-a mcut izbi'ivirea in casa ta . in numele lui Dmnnezeu. 9). .i sa-i primim cu dragoste..126 CALAuzA CRE~TINA d) ~i totu~i. n-a pysiliJunctie toate metodele :. Alte grup21ri de creduli. cu radaeini adine infipte in traditia apostoliea :.~i praful de pe incalt21minte trebuie scuturat" (Marcu VI. Nu este fapta mai pretioas21 dedt aceea. " (Matei XXIV.. CXXXIII.sint atra~i de practici oculte ~i magice (divinatie... chiromantie. pe unii ca ace~tia ii lasam in plata Domnului.. Mai mult. Sa-i ajutam pe eei r2itaciti :.. Biserica noastr21 a fost prezenta. 1. In riVl121 $i zel se includ: vocatia.. A PREOTULUI Metoda ~i myloeul eel mai efieient f~l eeea ce prive~te atitudinea fata de prozelitismul cultelor neoprotestaNe ~i sectelor este. smtuire ~i convingere pentru a-i smulge din r2itacirea loi~i a-i aduce neintirziat in sinul Bisericii. A. la plecarea din casa celui r2itacit . . preg2itirea ~i dragostea de aproapele. a~acum Mintuitorul discuta cu vame~i ~i farisei (Matei IX. superstitio~i ~i creduli ~i ii pun in slujba unor idei stri'iine duhului traditiilor ~i datinilor noastre strabune.i in viata poporului roman. Rfvna saLt zelul pastoraLnu-i da preotului lini~te ~i multumire pin21 ce nu a incercat toate mijloacele. 11). unele elemente din cadrul cultelor neoprotestante sau secte in afara Legii pntctici'iun prozelitism activ printre credincio:.. "ferifi-va de unii ea aee~tia . 24). purtarea exemplara in toate a preotului:. Sa amintim celor rataeiti ca mo:. responsabilitatea fata de comunitate.ii ~i stramo~ii n6$tri s-au rugat toti laolalta cu 0 singura inima ~i ~i-au plecat gemmchii cu smetenie ~i rugaciune inaintea Sfintelor altare ortodoxe" (Patriarhul Justinian). rup din Biserici'i credincio~i mai putin initiati.

ti ~i una dintre metodele cele mai efieace in apararea credincio~ilor fata de prozelitismul seetar este jertfa curata. binecuvintam. . precum ~i la explicarea acestora. IX.'liforja!a de lncercarile ~i ispitirile seetare se poate realiza prin instruirea aeestora.de in~elare ~i multe altele. experienta pastorala. pina in ceasul de aeum flaminzim ~i insetam ~i sintem goi ~i patimim ~i sintem pribegi ~i osteniln. dovedindu-se un pastor convins. 4. taine ~i ierurgii etc. cu respect pentru cele sfinte. "Pastorul cel bun sufletul sau ~i-l pune pentm oi" (loan X. de aceea. prin aprofundarea adevarurilor fundamentale ale eredinlei celei adevarate ~i cunoa~teTea rastalmacirilor sectare. cupasfuni neeontrolate.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUJ 127 Preotul este obligat sa cunoasca bine cauzele rdigioase. prin predici ~i cateheze. Cll slabirea sentimentelor familiale (neglijarea copiilor). de exemplu: alcoolismul.ca nimic in lumea aceasta nu este atit de important.. mingiiem. desfriul. prigoniti fiind. psihologice (bolile psihice ~i mai ales superstitiile care duc la parasirea Bisericii). va discuta eu credineio~ii saiobiectiile propuse de eei rataciti asupra textelor biblice. 11) ~i: "Mai mare dragoste decit aceasta nimeni nu are. 2.). coneubinajul. Participarea credincio. . ocari!i fiind. este unalt mijloc efieient. ca implinirea misiunii sale ~i. rabdam. Trebuie sa fie atent cu propria persoana ~i sa combata mra ragaz viciile~i atitudinile antisocialeale unor enoria~i ca. huJW fiind. luerind eu miinile noastre. Enoria~ii trebuie sa fie bine pregatiti ~i initiati in pr6yenirea patrunderii sectelor ~i capabili sa readuca in sinul Bisericii-mame pe fiii rataciti. cu ve~mintele curate. traind sublimitatea actului liturgic. sint datori sa realizeze acest model ~i sa fie exemplu in fapta ~i in cuvint pentru a punestavila eu adevarat actiunilor prozelitiste ~i seetare. cu practibi. va folosi in lamurirea lor "Invatatura decredinta ortodoxa". destrabalarea sub diferite fonne a tiner~tului.Jilor fa slujbe (savir§irea Sfintei Liturghii. poate folosi niult "apostolatillsocial" ~i Cercul misionar. Apararea credincio. De asemenea.11ui roman ~i intelepciunea nealhului nostru. eel mai inalt criteriu al shqirii preofe:. trebuie sa creeze 0 atmosfera de ineredere ~i sa fonneze con~tiin!a de enoria~i.. In acest sens. ea ~i unna~ii Mintuitorului Hristos de-a lungul veacurilor. lepadati sintem pentru toti" (I Cor. atit de necesar. Sfintul Apostol Pavel este un exemplu alacestei jertfiri: "Tuturor toate m-am mcut. atent in gesturi.19). 13). Dar cuvintele Arhiereului eel Mare ne sint intarire ~i nadejde: "Prin r1lbdarea voastra va veri ci~tiga sufletele voastre" (Luca XXI.19~23. 9~13). el nu precupete~te nimic pentru a-~i face cit mai con~tiincio'~ ciatoria. ca viata lui sa fie in slujbaprietenilor sai" (loan XV. Devotamentul pentru slujirea lui Dumnezeu §i a credincio~ilor. IV. fiindca la savir~irea tainelor ~i ierurgiilor participa rude. tabagis:mul. Preotul devotat are in permanenta con~tiin!a lini~tita . Prin devotament intelegem Implinirea con~tienta a indatorlrilor preote~ti ~i pastorale. prieteni§i apropiati apar!inind ~i altor culte. un bun liturghisitor. In acest scop. ca macar pe unii sa-i reci~tig . Preo!ii ortodoqi ai:zilelor noastre. is tori a popor\.evlavios. 3. Aici se recomanda cu toata seriozitatea ca preotul sa depuna aleasa stradanie. 5. Am ajuns gunoiullumii.

cu duhul 9i cu ctHatia" (I Tim. de mia 9i de cultma. fiind 0 arta. Slujbele rinduite sa fie pentru credincio~i prilejuri de emotie ~i inaltare. IV. In Biserica Ortodoxa. 7. batrinilor. prin antrenarea credinci0 9ilor in lucrarea de preintimpinare a prozelitismului. ca un parinte sufletesc. Faptul ca a fost botezat in aceea9i biserica. Credincio~ii trebuie initiali in tainele muzicii ~i antrenati in cintarea comuna ce capteaza inimile ~i limpeze~te cugetele. Muzica instrmnentala. in mod firesc. mai ales pentru unii tineri care nu pot disceme zgomotnl~i 'tnlburarea de annonia 9i lini~tea sufleteasca. . de intre!inere 9i infrumusetare a bisericilor 9i cimitirelor. a9a cum a fost de-a lungul veacurilor in bisericile din ora~ele 9i satele noastre. intarirea legatufi'iintre preoti 9i credinci0 9i. al carita~ii cre9tine. de patrimoniul spiritual 9i material pe care il alcatuie9te parohia. Reactivarea apostolatlilui social este alta metoda eficace. cu dragostea. a9a cum ne-o arata doinele 9i baladele. de fapt.ta lor. copiilor Infinni face sa se intareasca actiunea apostolatului social. Datoria nnui slujitor allui Dumnezeu in lucrarea lui de aparare a eredinci0 9ilor fala de prozelitismul sectar este sa cultive cintarea liturgic a. Fiecare credincios trebuiesa considere parohia ca pe 0 adevarata 9i binefacatoare familie a sa. eu necuviinta. insemmla ca enoria9ul este legat. Cintarea adusa lui Dumnezeu este 0 ofranda a sufletului. un lucm mcut in graba. purtarea demna 9i parinteasca a preotului fata de toti pastoritii sai. cercetarea bolnavilor. ca s-a imparta9it din acela9i potir. cu neatentie. 12). ea 0 rugaeiunebine-primita. cerind lui Dmnnezeu 9i iertare fata de aproapele 91 pace in lume. Muzica liturgica angajeaza sufletele in annonii ingere9ti.adevarat ca muzica psaltica are influente orientale. Este. a monumentelor istorice. al ajutorarii fratesti. Credincio~ii sa psalmodieze in ob 9te CEfes. oidolatrie modema venita din paginism prin Biserica Apuseana 9i insu9ita de seetariin seopuri prozelitiste.128 CALAuzA CRESTINA In acest sens.. introdusa in casele de adunare ~i citirile bib lice constituie. educa vointa ~i concentreaza atentia. ca a avut indrumator sufletesc una 9i aceea9i persoana la toti credincio 9ii din parohie. cu mo~ii ~i stramo~ii. izvorite din atitudinea de smerenie a credinciosului Oliodox roman fata de Dumnezeu. coloratura melodica fiind realizata prin fonnule simple. ca a fost cununat. cu sfintii. V. In aceasta farnilie trebuie sa domneasca duhul dragostei reciproce. prin care sufletele sa simta comuniunea cu Dmnnezeu. 0 cale de unnat in apararea credinci0 9ilor fata de actiunile prozelitiste consta in aceea ca preotlll trebuie sa fie 711ereu cu inima plecata spre via. cintarile traditionale trebuie executate lin. 6. Biserica Ortodoxa n-a recunoscut ~i n-a retinut ca ale sale decit acele compozitii muzicale in care s-a putut intrezari simtirea omului care se roaga. dar ea a fost modelata. plin de dragoste:"Fiti pilda credinci0 9ilor cu cuvlntul 9i eu purtarea. saVlr~lrea slujbeior nu trebuie sa fie 0 repetare mecanica. De asemenea. Muzica a 1nsotit intotdeauna pe romani 9i prin ea 9i-au remcut fortele psihice 9i fizice la nevoie 9i 9i-au marit dragostea pentru pamintul stlnt al Patriei. eu nervozitate etc. prin vizite 9i discutii. Sa nu se neglijeze candela cintarilor traditionale. 19) ~i sa sporeasca forta cintarii. de aceea se cere a fi generalizata. altoita 9i romanizata. Prin natura ei. muzica. in aceeasi cristelnita. mra stridenle.

. vel raspunde rara ezitare oricarel solicitari. va reactiva ~i' sustine Cercul misinar. Preotul paroh ~i Consiliul parohial aplicind hotaririle Sf.). intnmiri etc.). inainte de spovedanie ~i Sf.d. Parohul va lua legatura cu preotul misionar de lil Protoierie un plan de predici Ji cateheze misionare. b) Majoritatea celor care trec la secte au avut confiicte cu unii slujitori. fie a celor rataei!i. 1. . cuvintari ocazionale. sfintirea apei mari.Uitorului ~i credintei ortodoxe de-a lungul veacurilor. in~ela!i.colinda cu cop iii ~i tinerii.. Va antrena credincioJii la clntarea 0111 ofon ii. dincolectia "Parin!i ~i scriitori biserice~ti". succesul pastoral J/ apiirarea credincioJilor in fata prozelitismului sectar de toate categoriile fl constituie persoana Ji personalitatea parohului.taturii Bisericii Mil1t. Se cere.~anie) sau eu teme alese (Vestea Na~terii Craciunul . Sinod vor actiona pentru revenirea la Biserica-mama a celor rataciti. cu rostirea unui cuvint de invatatura'!'(lU tematicii adecvata. Cll program concret ~. B. 0 grija deosebita ~i 0 raspundere in plus. c) Locuirea in parohiE<r~i clmoa~terea realita!ilor ei contribuie la succesul pastoral. a) Viafa exemplarii. nn pot patrunde infiuente straine ~i acnzatii sectante. b aminte la tine insuti ~i la turma incredintata tie (I Timotei IV.predica pregatita ~i cateheza aleasa. inmonnintare etc.Mijlocul cel mai eficace de stavilire a efect~lor daunatoare ale prozelitismului sectar il constituie .ocazionale (botez. 14~16) I. afeqiunea ~i seriozitatea in familie. plecati dintre ei.a. apoi: savir~irea cu responsabilitate a slujbelor biserice~ti.m.. Slujitorii ~i credincio~ii ortodoc~i au datoria sa readuca la lmitatea bisericeasca pe' toti c~i indoielnici. Preotul are obligafia de a siivfrJi vecernia in jiecare ajlll1 de siirbiitoare Ji mai ales sfmbiita. pe baza text~ior din Sfinta Scripturei. Va fixa zilele ell slujbe speciale (vecemie. un cuvint de duh. explicil1d temeiurile invil. Tatal nostru etc.Boboteaza.con<l~Jta exemplara e preotului. in asemenea situatii. fie a credincio~ilor. lecturi din Sfinta Scriptura. cununie. Impartil. ~i va fntocmi 2. un sfat folositor cuvintare specificii evenimentului. la stavilirea prozelitismului '~i readucerea la adevar a celor riitaciti. din "Mica Biblie". 5.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL TlMPULUI 129 8. p1ecind de la cintari simple (Sfinte Dumnezeule. . Procedind a~a. 3. De fapt.a~a cum am aratat . sau 0 4. cu botezarea caselor. 6. La sfir~itul slujbei va rosti un cllvlnt scurt. Va da sfaturi necesare Jl va pregiiti cuvfntiiri . acatist) ~i teme antisectare. RECOMANDARIRECENTE ALE SFINTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMANE . gestiuneacorecta a bunurilor materiale ~i cinstea in contabilizarea lor dovedesc seriozitate ~i responsabilitate.

romanii n-au incercat niciodata sa Ie rapeasca credincio~ii lor.'precum ~i in cuvintarile ocazionle. dovedind umanism.130 . tabagislnul ~i alte vicii . In localitatile cu maimhlte culte. (practicate pina a trece la secie): . 5.Fatii de cei care.II /acllta de la 0111 la om. explicindu-se obieqia in contextul·Sfintei Scripturi ~i ariitindu-se adevarul credintei ~l originea ratacirilor sectare luate din biblii ~i traduceri confesionale. numai de Biserica neamulai romfmesc. in orice imprejurare. . dragostecre§tina ~i solidaritate umana pentru oricine a~a cum au Iacut-o §i inainta~ii. Nationalitatile conlocuitoare i~i au cultele lor ~i romanii ortodoqi n-au ce cauta in adunarile lor. In cuvintarile publice 'pi~eotul are datoria . Se va insista inpredica.5i unita!ii morale" ~i spirituale ale credincio~ilor no~tri. cit ~i din imprejmimi. $i aceasta datorita faptului ca unii dintre sectanti au fost romal}i 'brtodoqi. proveniti din medii sociale nedrepte. Preotlll ortodox va oferi. aparute tocmai din nemultumiri ~i ideologii religioase vechi sau noi.yi emisiunea de a vorbi ~i propovadui despre pace §i unn~rlie ei pentru viata planetei ~i a oamenilor. Va intensifica activit ate a organelor parohiale curhisiuni speciale in pm-ohie sau la cei in necazuri ~i nevoi trupe~ti ~i sufletqti. 10. iar credincio~ilor ei de a asculta. fata de sectantii de toate categoriile. 1. credincio. din mindria de a ajunge predicatori ciilllor credincio~i stapiniti de misticism bolnavicios sau zel necontrolat. in cimitire nu se vor pune piedici pentru inhumare ~i se vor respecta cu strictefe Regulamentele fn vigoare. cel care a semanat saminta Evangheliei la stramo§ii no~tri\laco-traci. pentruaHimuri lucrurile ~i a raspuncle prompt incercarilor prozelitiste. 8. invataturi false. II. ' 4. acestea au tulburat ~i tulbura credinta iIi "PIristos ~i in Biserica Sa. de cuvintul Evangheliei transmis inainta§ilor no~tri dupa Cincizecime de catre Sfintul Apostol Andrei (cel intii chemat de rn'intuitorul Hristos). 3. dezechilibrati psihic din cauza ereditatii sau a unor patiilli ca desfriul. Specific Ortodoxiei rOl1uil1e~ti a fast dintotdeauna unitatea sa de datini. asupra rollilui viefii morale .CALAuzA CRESTINA 7.Preotul ortodox poate oficia ierurgia inmom1intarii §i chiar sa participe la unele ceremonii funebre Cll reprezentanti ai altor culte. intelepciune' ~irespect. ereticeau existat ~i vor exista (I Cor. Ele sint rnsa iluzorii ~i trecatoare. preotul ortodox ttehuiesa fie intransigent. credinta §i adevar.'jilor va . tendenlioase ~i incorecte.. j\l111l1Ca de fndrwnare a. . ajutor celor In necazuri. obiceiuri. numai in masma in care aceasta este dorinta familiei celui dececlat.:ptadicii prozelitismul. Preotul trebuie sa cUl1oq~ca bine originea :ji doctrillCl sectelor. atlt din parohia sa. indife(eIitde credinta lui. preotul ortodox trebuie sa dea dovada de spirit ecumenic. 9. XI.19). 2. tr~ditii curate ~i verificate. in ceea ce prive§te credlnta. a1coolismul. de buna colaborare ~i sa dialogheze cu reprezentantii acestora.

i Am prezentat pe scurt citeva mijloace ~i metode de prevenire ~i aparare. precum ~i indmmarile fomrilor competente. . 17l0delfndu-i chipul eel sufletesc din zestrea ei haridi.l71ul ca factor negativ. care llU folose. Preo!ii tineri.. corect ~i periodic. cu datinilestral1109e9ti. cu amanunte. fncalzindu-i dorul de unitate.i dainuirii lui milenare . Preo.tient cii. incearca sa falsifice invatatura ortodoxa. 7...} aparut fenomenul seetar se impune cercetarea cauzelor vacantarii . Sa eereeteze 9i sa inlature cauzele raspindirii secte1or. 171 parohiile vacante de vreme fndelungata unde". potriJJnic(:.i a lua masuri. 8../ nu sint nici astazi alatl/ride poporul !1pstru. intereselor neal7lllfui romanesc.FENOMENUL SECTANT DE-A LUNGUL riMPULUI 131 6. Preotul ortodox este dator a cunoa..i lIzijlo(lcespecijice de ac/izllle.pi prozelitiste organizate (casatorii sectare de grup.Credinciosul ortodox rol11i'm sa 9tie ca totdeauna sectantul confunda pe preotul orto:4ox eu eanonieul sau eu pastorul apusean. ~tiut fiind ea sectantul ~i prozelitul propaga 0 eredinta eretica. "Biserica noastra a fast legata deflin/a poporului roman inca de fa zamislirea lui.te dinti'n1p pe "pastorii" saL! pe conducatorii de secte .~ai un prile) de discuJii * * * .. prin acfilmea lui. Aceste metode :. 10.ilor.i scrisului.te nimanui " . au permanenta fndatorire sa participe la toate ac/iunile ob..emplar. propunind solutii sau eerindu-i eoncursul. " (Patriarh Teoctist).i grupari separatiste ~i de a facecnnoscut.. botezuri cu fast ~i propaganda.necesare ~i sa treaca la ofensiva cu credincio~ii sai.. silindu-se a gasi inca multe cai :. In caz de actiu..te.i geniului-cfeator pe vatra existen/ei .tul ortodox trebuie sa explice credincio. prin.fenomenul sectar. predici indelungate cu "pastori" ~i vorbitori din afara localitatii). jmnonnintari insotite de aqiuni sfidatoare ...i mijloace gellerale vor fi aplicate de preotul piistdfde suflete cu mult si1l1f.~i aduce'astfel 0 contribu!ie reala fa fntirzierea unita!ii poporului nostru prill mUJJca~ dar mai (LleJ~ prin exemplul fui bun in toate. Preotul ortodox roman trebuie sa fie cOl1.i acum agen/i ai unor influen!e striiine. Ecumenismuf practic este nU~l~l1. toate sectele l1-all jost niciodata .~i destoinicie. apara spiritualitatea de veacuri Incercata a Bisericii sale . protoieriilor sau intrunirilor din parohiile infestate de secte..inariparea graiului . ci ele s-au fiicllt ~'i se mai fac .ti fntreprinse pe plan comunal ~i sa activeze in organizatiile locale. concrete. preotul este indatorat sa ia masurile . privegheri. in realitate.. libertate. Preotul ortodox sprijina ecumenismul ca factor pozitiv in Il1fratirea tuturor cetatenilor Patriei noastre .. De asemenea preotul sa ia legatura cu Centrul eparhialpentru repamrea sau reconditionarea loca~ului de cult sau a locuintei parohiale etc. nu au existat 9i nu au 'nil11ic COl11un cu traditia no astra.fanfare. Preo!ii.. Cll tact .. hmind pe seal11a Bisericii strabune practici care. sa manifeste interes fata de eursurile de indnimare speciala din cadrul Eparhiei. sa fie activiin stoparea 9i combaterea prozelitismului. fata de aC\iunile prozelitist~ale unor sectanti.i nu este de acordcu proze/itis. mai ales. Nu trebuie pierdut din vederf!faptul ca. protopopiatului din care face parte despre aqiunile p~oJ:!:elitiste.. con9tienti de rolul lor l11obilizator ~i eJ1. /n junc/ie de cazurile concrete. ' 9. au datoria sa cunoasca isioricul sectelor 9i conceptia lor pentru a putea identifica eresul respeetiv.

Cum trebuie sa se comporte preotul ca sa-~i asigure colaborarea mirenilor (10 puncte). Fonneinoua pentru misionarisl11ull1ostru. "BOR" nr. Spre 0 pastorata a noastra. in "RT" nr. in . 226-231. caci llwnai in felLil acesta vom it ii'aitori in Hristos :. 164-165.. lngerul ~-i paharul (trad. 218-220. in "BOR" nr. in "BOR".. P. 3/1938. Serapion.1923: Lllpta contra rachilllui.. 148-150. D.i vred71ici urma:. Ca::lIri cxcep!ionale In via/a pastorala. p. 1211928. 379-386.). in "BOR" nr. Contribllfii la iupla impoiri\'{{ alcoolu/ui (~i hltunului). Maior. nr. 4/1925.. Importanta mirenilor in biserica . Terclliia. in "BOR" nr. respectam tot ce a avut el sfint :. David. Scriban. Impotriva beTiei. p. 487-516. "BOR". Mireea Sfichi.RT". nr. 12/1924. M. in "RT". Candea.. nr. Gin(luri asupra Sf Taine ea mijloe de pastoralie. in "RT". il-12/1945. Cum s-ar puteaface cu bun efect educa!ia religioasa-moralii a credil1cio~ilor no~tri . 441-446. p. N.'ji Sdlisll1Cltici VOl' pUleafi primifi il1 sil1ul Bisericii Ortodme. Idem. 1. 444-447: N. pr 8-911931.ii 71o:. Alcoolct! :. Idem. in "RT". in "MA".i marturisitorilor credinfei noastre sfinte. MOl1l~ca. nr. cOl1sacrata injloririi patriei :. . 1.l32 CALAuzA CRE:. Todca. Moralitatea ca atitlldine existenfiala. 6/1926. 304-309: +Vasilc al Oradiei. A. 512-517. Aleool." Galati. inclusiv credinfa cea adevarata :. Personalitatea religioasa-moralCi a preotlilui. 1~2/1986.l046-1053. loan Handa. 376-379. Bunea I. 14-1711912. Victor N. Munca de colaborare a preotesei In parohie. in "RT". in "RT". nr. in "BOR" nr. 611928. 1-211 946. 744-745. p. nr. p. 527-529. * AMANUNTE BIBLIOGRAFICE in legatura eu: Mijloace ~i metode . 4/1937. ~i Recomalldari ale Sjfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdlle: Nieodim Belea. martirilor:. nr.. Liviu Stan. 7-9/1943. . "RT". Sf Taina a Marturisirii. nr. 251-253. Clnd urmarim betia.. 479-492. nr. 5-6/1930. in "MA" XXVIII (1983). Eugen Dragoi. in "RT".. 1. nr. p. p. 5-6/1934. 11-1211931. cOlltribuind la fericirea poporului.RT" nr. nr. Popescu. 2-3/1 93 I. 7-9. C. 90-98. 97-115. Ilie Moldovan. Dialogul iuptei antisectare. nr. ]yfCisliri pentru combaterea sectelor religioase in "RT'. ProbJeme aetuale de bioetica il1 atenfia teologilor contemporani. in "MMS". in "RT" . 5-6/1943. Calugar. . In slujba misionarismului ortodox (recenzie la luerarea: Gr. ci in pril1lul rInd 0 praftidi vie a relafiilor de fi'afietate dintre cultele din tara lloastra. Transfzgurarea romdnisllJului. nr. Chestiunea alcoolis111ului . LX (1984). de + Antim Nica. Preoti In llipta lmpotriva be{iei. In . Cuvint catre preotese.a cum au focut ~'i stramo:. "ST". nr.I925. Cosma. Bucure~ti. p. a:. . in "RT". 111937. 379-390. Sufletul preotului In lupta ell ispiteie. in "RT". 3/1938. in "RT" .i singura mfntuitoare. Trei Term-hi nr. p. p. P. p. nr. Staniloae.i drept :. in "BOR. p.. p. p. a D0l71l1ulu(17ostru Iisus Hristos. 5-611024. in "RT" nr. 1930). 5-6/1936.tere. Cre:. I. C. p. 1411923. Pastorul~i turma sa.ia acalistelor. Arhim. Savin. 337-341. nr. N. Corneliu Grumazescu. Mareu. mijloc de pClstrare !ji promovare a ul1itaJii spirituale a credincio. 1943: Idem. E. nr.i combaterea lui. p. nr.· Ca slujitori ai altarelor strabune avem datoria sa aparam Biserica ~i Patria.i mijloacele dea 0 combate. A:.i m/jloace pastorale .. p. 3-4. Com~a.i cllltura romiina. 1-2/1934. 218--'223. RcspoJ1sabilitatea misionara dupa Sf. Aurel D. Sf Scriptura in mina preotului. 227-228. p.i pacii in [ume ". p.279-283. Oprj~..i ai Sfznfilor Apostoli. p. p. Sp. Ortodoxie :. in "BOR". Cultura demlui. Costea. Coman. Crainic. Al-46. 5-6/1910. 10-12/] 9 12.ii. 1-3. in. in "Indr. 18-19/1912. p.27l-276. Idem. D.. Popa.. Gh.. in "RT. p. nr. 12/1923 ~i nr. El'hll. p.1 0-1211943. p. Arad. 10-16. Pe urmele apostolatului romiinesc. nr. p. p.tri de dOLla milenii*. Rollil 5i rostlll preotllllli fn parohie. nr. Betia In cre:. Gh. in "RT" nr. p. Care dintre eretici . Felea. Neecsitatea aetllala a Apostolatuilli laic. in "RT'. 571-589. 3-4. in "IU''. Metode:.i tot ceea ce ne-au transmis inainta:. Pavel Borza. Citeva lndemnmi pastorale pentru timpui de acum. p. Idem. 211929.. Vartoiomeu.>TINA teologice. p.yilor. 1985. nr. 273-281. 8-10/1926. aparitie. G. IT! "l\1A" XXVI (1981). 1925. 10-12/1943. 1. Bucurqti. 194-196. factor determinant in pastoratie.-. Impotriva alcoolisl1lului.tinismul:. 441-423.7-8/1929. .i sectarism. p. nr. Gr. nr.adm.. Betia :. in "BOR".. 103-120. nr.

lntre voi sint dezbinari ~i trebuie sa existe acolo ~i eresuri. fieearui cult neoprotestant i s-a promulgat Statutul de organizare ~i functionare ~i Marturisirea de eredin!a. o data eu reeunoa~terea ofieiala de catre stat. cum se fiicea in trecut. . unii "pastori" au inteles prin ecmnenism 0 slabieiune a Bisericii Ortodoxe. ceea ee nu.18-19) FENOMENUL NEOPROTESTANT Preliminarii.Astazi. al unuj cult neoprotestant nu angajeaza in intregil11e eultul respeetiv. Totu~i. alte organizatii sil11ilare de peste hotare. dar este un semnal de alanna pentru viitoare neintelegeri. prin propria lor l11arturie. De asemenea s-a reglel11entat ~i regil11ul legaturilor eultului cu. cultele neoprotestante au consimtit la colaborarea cu Bisericile ~i confesiunile cre~tine. SEPARATISTE . deja se cunosc diferentele lor fata de credinta primelor veacuri ~i deosebirile fata de Oliodoxie. procedee ~i practici care uneori nu Ie apartineau. in ultima vrel11e. XI.. . (I Cor.Partea a II-a DENOMINATIUNI CRESTINE. ca sa se invedereze cei incercati. 0 abatere a unor adepti. Ei nu mai sint acuzati sau confruntati. de ni~te fapte ~i lucruri. cu alte cuIte din tara: colaborarea intema prin Ecul11enisl11ul practic local. un inceput al cedarii terenului catre "noile credinte" ~i au intensificat prozelitis1Jlul fiiti~ ~i ofens iv. . Prin aceasta deschidere. depunindu-~i fiecare "catehismul". teologii Oliodoqi cunosc conceptiile neoprotestante ~i specificul invataturii lor din propria marturie. Astazi. poate fi tolerat de slujitorii Bisericii noastre.. Se intelege. . DIZIDENTE SI GRUPARI CENTRIFUGE.

interpretarea. scopului lor. Se ~tie ca toate religiile noi au un "botez" specific. Nu yom fi pasivi. dar aceste dizidente practica ull. il1sa teologii ~i istoricii bapti~ti afin!la. carti1e de.Ca biserica. 4. in sin. dar haru! au venit prin Iisus Hristos ~i adeyarul (loan I. 2. Un aspect ingrijorator este faptul ca unele secte i~i exercita propaganda dezbinarii ~i atragerii credincio~ilor altor culte actionind sub masca unui cult neoprotestant. 1. Citpitolul al p at r u lea CULTE RELIGIOASE MAl NOI IN ROlVIANIA Legea s-a dat prin Moise.' .prozelitism intens printre credincio~ii ortodoqi romani ~i atunci este necesara~vigilenta preotului Oliodox. cind este yorba de comparatie. baptismul a aparut 111 seccilul al XVII-lea. in schimb.4L. Ei in~i~i au acceptat sa fie membri in Consiliu1 Ecumenic a1 Bisericilor ~i deci parteneri de dialog cu noi. fiecare i~i rezolva problemele interne. Cultul cre~tin baptist. Cultul penticostal sau Biserica lui Dumnezeu Aposto1ica. fiecare i~i are un specific doctrinal.ca originea cultului se afla 111 epoca cre~tinismului primar. Cert este cii atit izvoare baptiste cit ~i nebaptiste desemneaza ca "stramo~i" ai cultului pe anabapti~tii secolului al XVI-lea'. imne ~i cintarile lor 1a adunari sau in diferite alte ocazii ne putem face 0 imagine mai clara asupra conceptii10r lor. pretind cii anabapti~tii au avut ca . indivizi ~i chiar grupuri ratacite. In tara noastra sint recunoscute patru culte neoprotestante: 1.. abateri. izolarea ~i inlaturarea unor asemenea elenlente. CULTUL CRE~TIN BAPTIST 1. Uiiii autori bapti~ti. in scopul de a prezenta istoria cultului mult mai bogatii ~i cu radacini i1~ primele veacuri crqtine. propriile manifestari cultice.134 CALAuZA CRE~TINA A~a cum se ~tie. Sfinta. Avind in vedere toate aces-tea. Nu vom neg1ijanici datele ~i informatiile din alte surse bibliografice. Originea cultului baptist. tendintelor ~i realitatii vietii loireligioase. 17). cercetind manualele lor.fortata sau fa1sificarea invataturii Bisericii celei Una. ortodoqii. Cunoscind conceptiile acestor culte neoprotestante prin marturisirile lor de credinta. putem incerca 0 prezentare a fiecarui cult: cu precizarea absolut necesaraca. denuntarea. studiind revistele lor de specialitate. Soborniceasca ~i Apostoleasca. traducerile ~i scrieri1e lor doctrinare.ttecarui cult neoprotestant ~i chiar al unor culte de traditie exista grupari dizidente:'Este adevarat. Cultul adventist de ziua a 7-a (AZ~). fiiildca to ate sectele religioase ~i-au revendicat inceputul in primele timpuri cre~tine sau chiar in insu~i actul de na~tere al cre~tinismului. Cultul cre~tin dupa Evanghelie. Nu surprinde aceastii afirmatie. ieferitoare la coreligionarii lor de peste hotare ~i 1a asociatiile din care fac parte. 3.

.inzer dorea aici pe pamint 0 societate rara deosebiri. "Lui Munzer i se parea ea imparatia d({. Aeesta era un tesator din Zurickau. L-au pasionat misticii medievali. rara 0 autoritate de stat straina de membrii societatii ~i opusa lor. aveau stari extatice ~i "darul" proorocirii. Datoritaagitatiei mereu crescinde a maselor. fonnele sale Conceptiile sale continuau revoltele spiritelor eretiee djn vremurile trecute.. . Razvratit inca din timpul ~colii impotriva arhiepiseopului de Magdeburg ~i a catolicismului in general.predicau apropierea judecatii de apoi ~i a imparatiei de 0 mie de ani. ". din rindul lor carei izbucnire general a se va produce In aprilie 1525. propunind eomunitatea bazata pe. impotriva situ:atiei existente.cio~ii au misiunea de a instaura raiul pe pamint.0 secta rara dogme precise. neobosita. Toti hilia~tiii~i revendicau originea in "venirea" lui Christ in jurul anului 1000.pr6fet ~i un fnviitator.dupa ce a ajuns cleric. fanatica . al XVI-lea. Munzer a u'atat eu dispret. la incepulllI sec. care. novatieni. iar ratiunea este adevarata revelatie. ' Doctrina sa sociala era strins legata de aceste eoncepjii religioase ~i depa~ea relatiile de c1asa ~i politice de atu:nci.. sub haina umilintei ~i a sihiistriei lor de moment. Adep:t. XVI-lea. a ~I Thomas Munzer ataca nn numai principii1e de baza alticatolicismului ci de manifestare in Biserica Apuseana.. Acolo el a gasit una dintre sectele de hilia~ti exaltati carecontinuau sa: existe in multe regiuni. apoi a fost numit diacon la 0 minastire de maici din Halle. se apropie odata cu refonna ~i cu starea de framintare general a a epocii". Pe ace~tia Miinzer i-a aU'as de pal·tea sa. Se pare ca anabapti~tii ar fi ramas rara .al lui Luther. caJ. In sec..':de clasa.~galitate. ascundeau opozitia crescinda a straturilor celor mai de jos ale societatii. waldenzi. Prin imparatie de 0 mie de ani. Mi. despre eredinta spunea ca e trezirea ratiunii.DENOMINATIUNJ CRESTINE. era un erudit teo log catolie.e. 0 secta strict ascetica prin felul ei de viata. Thomas Miinzer.lnainte de bapti~ti .inzer tagaduia rolul Bibliei ca revelatie unica ~i infailibila. pavlicieni. ace~tia ie~eau la lumina zilei. bine determinate.. sub influenta lui Miinzer. in muntii lvHinz. cuprinsa intre sec. . "cadeau in transa". care vorbeau de&P~e imparatia de 0 mie de ani a lui Dumnezeu pe pamint. rillll ~i dogmele biserice~ti eatolice. albigenzi etc.. Raiul nu este dineolo. condueiitorul sectei locale a anabapti~tilot. Mi. XII-XV sub numele de bogomili. tot mai rati~ ~i mai staruitor. Thomas Miinzer se desparte curind de acesta. Hristos a fost un om ca toti oamenii. anabapti~tii fonnau 0 secta destu:l de obscura In Gennania. Miinzer a plecat la Zwrickau. DIZIDENTE .:o mie de ani ~i aspra judecare a bisericii denatu:rate ~i a lumii descompuse. nascut in jurul anului 1498. donati~ti. la Stolberg. a propovaduit rascoala populara impotriva Bisericii ~i a feudalilor laici. dupa cum spune Luther. 135 precursori une1e "curente evanghelice". cunoscute in perioada. catari.. in special operele hiliaste ale lui Ioachim de Calabria. pe careaeeasta 0 vestea ~i 0 zugravea.yizau societatea insa~i ~i nu numai refonna religioasa. cl1i. unde a fost "prirliUi':"'predicator evanghelic. ~i-a recrutat emisarii revoltei. "Era Secta anabapti~tilor (negau botezul eatolic). credj1).istorie" ~i nu ar fi ajuns un nume proscris in Europa daca nu ar fi avut loc intilnirea lor cu Thomas Miinzer (revolutionarul "plebeu" spre deosebire de Luther "reformatorul burghezilor"). In 1520.ar. A obtinut de timpuriu titlul de doctor in teologi~.. uniti nu numai prinopozitia comuna a membrilor ci impotriva tUlllror claselor stapinitoare ~i prin simbolul eomun al celui de al doilea botez. rara nici ~n adaos haric~(~milte altele . ne~tiute de nimeni ~i care. un. Impa11a~ania este 0 simpla eina eomemorativa. in fruntea eareia se afla NicolaeStorch. Anabapti~tii . avind vederi mult mai radicale.

. degajindu-l de pomirile razboinice §i revendiciirile sociale. In fOlma. un pastor puritan. Hohvys. urmariti de principi. Menon §i-a consacrat apoi viata reOl:ganizarii sectei anabapti§tilor. Sa-i sfi§ie in bucati. de~i au avut ~i perioade de persecutie pina in 1689. ei s-au impra§tiat §i s-au divizat. 0 parte din ace§tia au repuntat la revolta soeiala §i §i-au luat numele de anabapti§ti bibliei. Dezastrul de la Munster a pus capat r~voltei sociale §i politice a anabapti§tilor.. de un anabaptist. Acum. fondatorul unei congregatii separatiste (1606) emigreaza din AngJia in Olanda. deosebit de pa§nici. intr-o forma noua. 2 Scurt istoric. dupa care Hristos a murit pentm . "Teologii" bapti~ti spun ea Smith. c1nd comunitatile lor au capatat dreptul de organizare: Bapti~tii s-au divizat inca de 1a'inceput in doua grupuri distincte: "bapti§ti generali". EI a pa§it spre locul execuj:iei cu acela§i curaj de care diiduse dovada §i in timpul vietii. Actul de na§tere propriu-zis al baptismului a fost semnat. multi dintre ei au luptat in armata lui Cromwell. Intre anii 1532-1535. Smith a regretat autobotezul sau §i Impreuna eu majoritatea grupului. In prezenta prineipilor. In 1611. Dupa moartea sa. Dar nu dupa multa vreme. Munzer a fost tOliurat §i apoi decapitat.. In 1608. izolare. Nu toti cei botezati de Smith au acceptat treeerea la menoniti. tara a se reintoarce la vechile pomir!.. Luther insu§i striga impotriva adeptilor lui Munzer: " . de fapt. a eerut menonitilor sa-i primeasca in secta lor.)n care se cunoa§te astazi. In mai 1525 rasculatii au fost 1nfrinti. sub infiuenta menoniti16i'. :s-au unit cu adeptii liusiti. revine in Anglia ~i intemeiaza prima biserica baptista. dcoarcec nu exista niei un "temei" in acest sens In Noul Testament. 0 parte. Aeeasta ar fi. a tacut multe ciilatorii "misionare" in Europa.136 CALAuZA CRESTINA Adept la inceput al colegului sau Luther. Avea pe atunci eel mlilt 28 de ani. formind 0 grupare eunoscuta sub numele de anabapti§ti moravieni. aeuzindu-l ca s-a oprit la jumatatea . John Smith. pUnlndaccentul pe botezul adultilor §i comunicarea strict personala cu Dumnezeu.. care sustineau doctrina mintuirii generale. pentru a putea scapa de urmarire. membrii sectei au renuntat la ruptura totala de viata societatii. anabapti§tii au devenit prooroci pe continentul european. adica numai la refonna religioasa §i a pactizat cu principii. Bapti§tii au fost persecutati iniiinpul domniei Stuartilor. anabaptismul redevine 0 sectii pur religioasa. Persecutaj:i §i de eatolici §i de protestariti. veriga intermediara iutre anabapti§ti §i bapti§ti fiind menonitii. "preistoria" bapti§tilor: anabapti§tii §i menonitii. la Munster. Germania de Vest etc. prigonind toate ramurileprotestante. In vremea razboiului civil. care au militat pentru reintroducerea eatolicismului. Dupa infrihgerea din 1525. indeosebi pe bapti~ti. Miinzer il numea acum pe acesta "came ghifuita". adoptind practici bib lice. In urma e§ecurilor dezastmoase. Munzer it fost podul peste RefOlma al tuturor ereziilor.. numaml bapti~tilor a creseut. Declan§indu-se. Cel care a re1nviat anabaptismul. dar §i de data aceasta sfir§itul a fost tragic. organizind biserici in Olanda. "Este socotit de multi 0 jertta neoprotestanta" §i martiruI furiei lui Luther. la inceputul sec. capata convingerea ca llli pot ji botezati . 0 alta parte s-a refugiat in Moravia.razboiul tariinese. anabapti$tii s-au rasculat din nou. care erau cei mai depalia!i de dogmele catolice. sa-i sugrume §i sa-i junghie . botezlndu-i prin stropirepe cei care-l urmim ~i IUlndu-~i numele de bapti~ti. Smith se autoboteaza. XVII-lea. adeptii sai luind numele de "menoniti".drumului (1517). pe scurt. condu§i de croitoml Johann Bockhold (Johan de Leyde). In fruntea acestora situlndu-se Thol7lasHohvys. in 1531. in Westphalia.cei pe care i-a atras Miinzer sub influenta sa. impreuna cu mieul grup care 11U I-a unnat pe Smith. in special sub influenta anabapti§tilor moravieni. in Olanda. la Londra. Insa istoria baptismului din aceasta perioada este destul de confuza. ca pe ni§te clini turbari!". Se pare ca inainte de razboiul taranesc au fost numai anabapti§tii hilia§ti ./i copiii. §i care. un preot catolic rebotezat. baptismul a apiirut in Anglia. a fost Simionlv{enon. discipolii lui Smith ~i Holwys. formind 0 noua comunitate. ale anabapti§tilor din vremea lui Munzer.

Cina DOlllnll/ui . spre deosebire de copii care nu sint con~tienti de primirea botezului etc. neamestecare. 4. omul nu se poate ascunde. 1'3. . pentru om. Nu are calitatea iertarii pacatelor. 2. credinciosul are datoria de a se cerceta pe sine. Sil71bolurile Noullii Testament . Fiecare eredincios e "un preot" ~i are dreptu) de. iar natura spiritual a e din Dumnezeu . Rugaeitlnea este starea de legatura intima a omului eu DUl11nezeu.. adica Hristos 11a murit pentru toti. Pastoml se ingrije~te de supravegherea. 11. Slzljitorii Bisericii sint de doua categorii: pastori ~i diaconi.es!e. a se apropia de Dumnezeu prin Iisus Hristos. purgatoriu).mai intii sa primeasca mlntuirea . fie intr-o actiune. "Sjin!enia" se obtine prin lucrarea progresiva pe care 0 face Dumnezeu prinDuhul Sfint. Fiul ~i Sfintul Duh. "Ordinarea" acestora se face prin punerea miinilor. Tatal. 1958 ~i 1966. se compune din piine ~i vin.sa se pociiiasca ~i sa creada. ceea ce a dus la na~terea multor ramuri baptiste ~i baptismale care continua ~i acum. Casatoria este orinduita de Dumnezeu.]tGrecl din nou .na~tere se poate mintui dad indeplinqte doua condirii: pocainta ~i credinta..trecutul vinovat.Plna la venirea lui Hristos exista 0 stare intermediara (sub!. dnd cele doua curente sfir~isera. ridicarea drepturilor ~i excluderea din biserica a eelor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte. Ol71u/ este creatde. Redam'. necesitatea unei experiente personale cu Duillnezeu pe'ntru' omul care devine membm al comunitiitii baptiste. iar cei nemlntuiti vor fi lepadati de Ia fata lui Dumnezeu in chinul ve~nic. dispozitie sau atitudine. 3. confesiunea aceasta fiind reeditata In 1855.catului. Cind primqte cina. intreit in persoane. iar cOl}secinta acestuia este moartea spirituala.:pa~torirea ~i cinlluirea spirituala . ea e lIniversaia (sub!. prin a se uni sub 0 singura'denumire ~i organizare . Gonfesiunile de credinta au fost stabilite in diverse date ~i locuri. 137 salvarea tuturor oamenilor. care e gratuit. n. s-au cristalizat clteva principii: autoritatea Bibliei. ca sa-~i acoper'e:. l1l1 sint admi~i pentru botez. el trebuie. Pacatul este universal.baptisl7lll1. Disciplina in biserico. este cuvintul lui Dumnezeu scris. Cina se poate Iua de catre toti acei ce ~i-au marturisit credinta In Hristos ~i au fost botczati. 14. Aceasta despartire conventional a s-a atenuat in cursul secolului al XVIII-lea. vorbe ~i gindurile lui. sfintita de Dumnezeu prin Invierea Fiului Sau. se asigura prin masuri ca: mustrare. administrarea botezului numai adultilor cate pot intelege semnificatia acestuia. predestinari pentm salvare. El raspundede fapte. Dllll1neZeU este creatoml. 10. in 1791. ci organismul viu. n. Dupa judeeata de apoi.. paeatlll. Via/a de apoi . bapti~tii nu au un Crez oficia.Abia pe la 1900..l. ci numai pentru cei alqi. adid al celor care au crezut in Hristos ~i au fost "nascuti din nou" . in viata eelui salvato 15. 8. Nu-~i poate crea merite.. Omul piicii. Henry Iacob care accepta conceptia calviniia mlntuirii particulare. al celor mintuiti.. Ea este exprimarea directa.). intrucJt nu pot marturisid au indeplinit aceste conditii. Mintuirea se da prin haml lui Dumnezeu. Diaconii ajuta pe pastori in administrarea bun uri lor materiale ale biserieii ~i initiaza actiunile filantropice.simbolul moqii lui Hristos. Nu existii sarbatori inchinate sfintil0r.. !?i vointa. inzestrarea eu 0 dispozitie deosebita care cuprinde intelectul. Se pare ca prima confesiune. Are caracter comemorativ.. DIZlDENTE . Biseriea cuprinde totalitatea credincio~ilor din toate timpurile..). ~i "bapti~tii particulari" adepti ai unei grupari In fnmte cu un fost pastor puritan. 9.'eehi ~i al invierii omului no1. dupa cum afirma teologii bapti~ti. Acestea 1111 sint t(line (sub!. Pacatul este Jipsa de conformitate fata de Jegea morala a lui Dumnezeu. de aceea nu este nevoie de carti de mgaciuni. "Preo!ia" nu formeaza 0 clasa speciala. sus}inatoml ~i stapinitoml tuturor lucmrilor. . spiritual. Dupa unii istorici. Botezul sc siivir~e~te numai la majorat. 5. Ademenit de diavol. Na. Ziua DOl7lnuiui . eei mintui!i vor mo~teni viata de veci in fericirea cereasd. regenerarea vietii.tos prin:.1. Cre~tinii trebuie sa Incheie 0 casatorie numai in Domnul. Botezul se savir~e~te prin afundarea in l1umele TreimiL El este simbolul inmol1111ntiirii omului . prin fapte bune. Copiii. Au continuat Insa sa apara disensiuni in sinul baptismului. ci 0 calitate pe care 0 are fiecare credincios. AIfntllirea este sciiparea omului de sub urmarile pa. 7. n. Pentru ca cineva sa poata fi botezat. Seriptura este inspirata de Duhul Sfint. 6. Baza doctrillara. . de credinta baptista a fost adoptata in 1689 dnd au capatat libeliate deplina in Anglia. Dumnezeu. sentimentele. trupul sau e lacut din tarlna. lara alt mijlocitor. Invatatura de credinta: 1. 3.din Marturisirea de eredin/a a Cllltului baptist pupctele doctrinare mai importante. estc doar comemorarea iertarii pacatelor prin jertfa lui Hristos.Biserica nou-testamentara are doua simboluri: Botezlll ~i Cina DOl7ll1u/ui.DENOMINATIUNI CRESTlNE. omul nu a ascultat pomnca lui Dunmezeu ~i astfel au intrat in lume piicatul ~i blestemul. 12.Duminica este ziua de adunare. Nu are calitatea de a cura~i paeatele. Nu e 0 organizatiepaminteasca "vizibila". aceasta 0 faee numai singele lui Hristos.

Loea~urile cte. 17. Rusaliile ~i Craciunul. Serviciul religios duminical 1ncepe cu 06r~ de rugaciune condusa de un membru al comunitatii. muziC<l.tile. eu 0.** Actul propriu-zis al Cineillblli. Servicilll fl1l7101'1711ntarii se ofieiazi'f la casacelui decedat. Se pot "ruga" toti eei ce doresc sa 0 faca"pupa ora de rugaciune urmeaza ora biblica. rugaciuni a eulhllui baptist". Se rostqte 0 predica ocazionala in care se vorbe~te de ilhportan!a casatoriei ~i se dau sfaturile necesare. . De obkei sala are forma dreptunghiulara. afara de 0 tabli!a sau 0 mica finna: "Casa de.138 CALAYZi\ CRE~TINA adicii numai cu credincio~i (bapti~ti).. s1mbata seara. cintari ~i predica in care se exprima un punct doctrinar refetitor la 1nsemnatatea botezului. ** A se vedea . Inaltarea Domnului. sau in casa de rngiiciune.\ocupa un loc de frunte..corimnitatea spiritual a a credineio~ilor. apoi cornri' aCQmpaniate de un grup instrumental. organizarea acestora.pastrarea dreptului.. Divogul este admis numai 1n caz de adulter dovedit sau de parasirea ciiminului. care este eOl1dusa de unul din membrii adunarii carimu i~a fost 1nctedintata aceasta misiune. A~a se face ea ortodoc~ii pleea!i la bapti~ti adue eu ei erucea ~i ~lte semne ce au aparut ~i pe "casele" de adunare. neavind de regula nici un semn eultie. 3.. iar 1n mediul rural. iar vinul e turnat in pahiirele. de obicei in eurte.iaza dupa prediea.. la amllnite ore. cintari pe care Ie interpreteaza in comun toti credincio~ii. Elementele aeestui serviciu religios sirit:'fugaciunea. 0 recitare sau sa vorbeasca ·pe·teme religioase .. Servieiul religios de la cununie consta in cintari ~i mari versificate.. 'in:fa.cirttari ~i predica. "Cul11mia" 1n cultul baptist m( este' 0 taina. 280. dar locul eel mai important il ocupa sala unde au loe "serviciile" relig~p'ase. Urmeaza apoi serviciul religios condus de pastor sau de~espi:msabilul local sau de catre un membru din comitetul bisericii. al XVIII-lea. 0 data pe luna Cil1a Dommdui. Exteriorul este asemanator eu eel al unej'c'ase oareeare.numarului membrilor bisericilor baptiste 1n SUA a determinat. 16. . ' .'l. Oficierile san serviciile religioase. Cre~terea.'sec. In 1770 s-a * A se vedea . in spatele amvonului. Casele de rugaeiuni de la ora~e. Cintarile eomune sint acompaniate de orga sau alte instrumente. Pa. No!iunea de biseridi. ~ Stat~te/ Unite ale Americii. cu un numar mare. legate de sarbatori pe care Ie tin bapti~tii: Anul Nou.luc!ioi1alitate auxiliara. De regula. . p. este lipsita de podoabe sau obiecte de cult. fl.. inca din a dona jumatate a'. o rugaciune. Cununia este saviqita decatre pastor. "Converti!ii" de la alte eulte s1nt pF:ipli!i eu deosebita solicitudine.. Botezul este unul dintre celerPai'solemne servicii religioase ale eultului baptist. si~t cufundati in apa trebuie sa se 1mbrace. . baptisteriul este in fa!a. au ~i balcon. zidit in 'lrfara salii de cult deoareee eandita!ii la botez sau "rebotezare" in credinta baptista dupa ce. Floriile. . fie unitatea de baza organizatorica.Vlt baptiste nn se disting printr-o arhiteetura proprie. Serviciul religios saptamfnal se tine la ora~e vinerea. 1. La to ate serviciile religioase. De asemenea s1nt servi~1i::]'eligioase speciale. ' .<de membri.:$eFyic::iile religioase au loc in anumite zile din saptamina. Se savlr~e~te la majorat ~i se administreaza mimai . eu 0 cintare. In cadrul serviciilor religioase sap'1:aminale sau duminicale are loc. dupa numarul aproximativ alpa:tti'cipan!ilor. Raspindirea baptismului... 2. prin care se urmare~te mingiierea ce10r din familia decedahllui. Cladirea are mai multe incaperi. Poate sa-~i aduca contributia 1ncailful serviciului religios orice credineios. desemneazafie. p. racute pentru l11ire~imireasa de cMre tinerii din comunitate. citirea unui text biblic.. Dumineca Tomii. Boboteaza. ci un act 1ncheiat ell solemnitate 1n cadrul serviciului religios.celor care depun marturie publica despre credinta lor. BaptismuL s-a dezvoltat in mod deosebit pe continentul american. Raportlll cliltuluig~(:societatea este conceput in sensul ca statuI este de la Dumnezeu. 4. Cuvintul lui Dumnezeu in<icamna la supunere fata de legi . 5. Loca~uri de cult. ordinii ~i pentru pedepsirea rauracatorilor. iar materia acesteia 0 constituie doua e1emente: visul ~i plinea. 4.Tase afla un piedestal unde se gase~te amvonul ~i un ~ir de seaune pe care iau loe cei inct~din!a!i euconducerea serviciului religios. fiind investit cu putere penti7i1. Serviciul religios al· imnonnintarii se savir~qte de caIre pastor sau diaconii ordinati ~i se compune din rugaeiuni. Botezul se savir~e~te in baptister* de catre pastor. Aile collceptii ~ sint comune tuturor mi~carilor religioase~' . Piinea este \frinta in bucati miei de ditre pastor. 266.

139 inccrcat 0 afiliere mai larga.oi. Cum falsifica bapti:jtii i!toria cre~tinisl71ului.. _ .. Publishing Comp. Federatia baptista Billy Graham. Infiintarea adesteia' este legata de numele lui Karl Scharschmit. Arad. Intiii bapti~ti din Romfmia nu au fost romani. B~lptismlll . Constantinescu. Bapti~tii de euloare s-au eonstituit ~i ei in organizatia "Conventia N. 12. dr. 1.' '1977. ALN. Oradea. M. 4. 10. ITD. Privire istorica . 65-67.a~b'atori mozaice etc. Bapti:jtii cufill1datori. G. In cadrul Mi~carii general baptiste exista ~i unele tendinte!'centrifuge sau dizidente: 1. care se declara originala prin pelerinajele pe care Ie fac la Icn:dan. 213-513.Tradifie:ji bapti:jtii. Popescu. In 1845.. 1970. nu s-a creat un organism national.p.' delegatii bisericilor baptiste din Sud sau lml1mit la Augusta (Georgia) ~i au organizat "Convenila"Baptista de Sud". bEmigrantii s-au eonstituit in mai multeconventii pe"~<ltionalitati ~i apoi s-au raspindit pe toate c o n t i n e n t e l e * " Organizatii internationaie: 1. Bapti:jtii celor :jase pOrllnci (un fel de cod religios cu principii mozai2e!'$1'. Critica ereziei baptiste. Michigan. 9. op. .. 9-45. H.""de simbata" proveniti din negustorii mozaici sau prozelitii acestora. ca dealtfel ~i cei din celelalte culte. Se mai numesc "Fratii uniti ai Domnului". Cliitele religioase . T.. 42-44. in "RT" 1111937. p. Patrunderea §i rii~pindirea baptismului in Romania**.ceidin:sud a fost urmarea luptei impotriva "".fost infiin!ata in anul 1905.. Ilarion V. p.. 1927. 1937. p. 1168 p. studii ~i date deosebite in legatura cu mi~carea baptista. Baptisl7lul In Romania din punct de vedere istoric.~'. propunindu-se un plan pentrl~·i(J. Tlze Anabaptist stall!.. . Ispir. Pichening. dad! parintii 0 cer. Bapti:jtii vechi sustin predestinatia. cit.QgIcilui .. Aceasta a fost un nou tip de organizare baptista. .Biseri~a baptista germana din Bucure~ti este cea dintii biserid! baptista din tara no astra. care emigreaza in Romania in anul 1856. '. 'lucrari. Arad. D!ZWENTE .. 117-133.Despre Taina Botezului. putemic centralizata avind:. Cleopa I[ie". Bapti:jtii fj-atietatii. Brieurqti. in 1895. p. London. Se bucura de trecere in lumea neoprotestaJlta. Biserica lllenoilista (recunoscuta in SUA ~i in multe state occidentale} este Biserica. grupare . Curs de fndrumari misionare.DENO/vJINATIUNI'CRESTINE. Bucurqti. car~ s-all'11l1it in anul 1908 formind "Convenlia Baptista de Nord". '" . loan Bunaciu . 7. p. j:)!uncilor.lserica lui Dumnezeu. II.~~tiHa botezul copiilor. au "ierarhia" feminina ~i fac prozelitism In toata lumea etc. Alianta Baptista MOlldiala. P. 27-30.care' nu tin cont de alte confesiuni ~i practica un prozelitism intens.. $iclovan. Bapti:jtii :~~n{itCJ~i. S. A.. ~. ramura mai modema.. Bapti~tiiremeilor purtatoare de mir. Sibiu.'$. Felea. 141-142. 2.Prof. Grand Rapid. originala" anabaptista.. Com~a. 1926. Biserica discipolilor lui Hristos p]t.. Estep.. Cll scdiul la Atalanta. Sectele religioase din Romania. + Valerian. Indrumatorul pastoral.rl:~otestamentare necesare "mintuirii" neamului omenesc). Wiirtz. 1952. A fost infiintata.. sclavaaismului. cit. ~i doctrinCl baptista . Dumnezeu:. p. Aceasta organizatie a.:i~. Spun c~)h~~:'~ste creat. grupare a credincio~ilor care practica botezul. Compendium Ed. Strong. T. 2.malic theology... Popescu. Desparrirea bapti~tilor de nord de .prLll cufundare cu capul in jos de trei ori). Gr.Directorul Seminarului baptist din Bucure~ti . p. cit. Premise ale diaI. Scharschmit ~i sotia sa due 0 activitate misionarii intensa ~i ci~tiga adepti printre conationali. Bapti:jtii cuvfntului. . Federatia Baptista Europeana. Inglich. 381-382. Idem. articole.p anul 1948.. P. * BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: A.J\U un fond de solidaritate mondiala. . William B. ** Multumim D-Iui. David. Arad 1931.. care practid! spalaJ'ea picioarelor ~i ajutorarea fratiIOl. cei care boteaza adeptii (maturi: .enl sustin ca Sfintul Duh nu este Dumnezeu. Br..1unire a bapti~tilor la nivel'national.'. op. Bapti:jtii fiberi (sau vointei neinduplecate) sustin destinul absolut. M. Deheleanu.care in spirit larg ecmnenist ne-a pus la dispozitie carti. 54-Tl. Ev Mantiunea. V. intemeiata de Menon. avind ca centru asocia!ia din Philadelphia. 1924. serbeaza sabatul ~i alte s."" Totu~i.i'igida. ~i deci nu este Dumnezeu.it16nala". In nord au existat mai multe conventii m~i mlei.sit1ul ei mai multe societa(i. Are sediul la Washington. Sfinta.. E. Syste. Willioam R.a membriloT de culoare din SUA. iar Fiul este creat ~i deci nu este.. Mai sint ~i alte:asociatii baptiste . Baptl:jtii logi:jti sau. op. op. . cit. 3. grupare in alte continente. Studiul sectelor (ms). p. 5. in "Despre credinta ortodoxa". 53-57. Situafia cultului baptist pilla la 1918. 6.

3-4. Idenl..Uniunea in fata organelor de stat. 146-148. in dorinta de a-~i sustine. 25 p. 4136011948. . 1976. p.134 pag. trad. Uniunii Comunita!ilor Cre~tine baptiste din RS Romania. 170. Cultul.140 CALAuZA CRESTINA In 1865 vine in Bucure~ti un preqicator gennan.NCE. in "Indrumatorul crqtin baptist'" XXXV (1980). f. The Chris/iall Baptist ellll. Bunaciu. 168 pag. Printre cei botezati se afla ~i Miha(v Komay care.a. p. De asemenea:"Marturisirea de credin!<'i'" a culhllui cre~tin baptist. nr. p.. areloe. f. care reprezintii. "Cuvlnt explicativ. in 1921. in 1913-1914. W. 253 din noiembrie 1944. fiind "botezat" C. De asemcnca. Popa Rusu un de functioneazii§i astiizi. ~ocote~te insa anul venirii familiei ScharscJ1mit In Romama (1856) c!l. p. .anul "infiintarii" primei biserici baptiste la noi. vechimea in Romania. Dupii primul riizboi mondial. acest fapt se datoreaza unui croitor. 4. vol. 2 Silualia juridiea a Cultllluibaptist din Romania III 1948. 144 pag. Lumina lumii.prima bisericii haptistii a fost organizatii in anul 1875. 248 pag.. unde au botezat grupuri de·naivi la Cemavodii ~i Arabagi..a. a) 1nva{amilltllf.a. NGA. + index. Idem. DER. Uniunea este organul centralieprezentativ ~iadministrativ al cultului. Cereetafi Scriptllrile. comunitati) sint iricadrate in Uniunea Cultului baptist.ytin baptist. 246 pag. 25-30. se infiinteaza cea dintii biserica· baptista de limba gennana. .. compus din delegatii comunitalilor. Bucure~ti. +32 pag + cli~ee. f. 1982. a fost numit pastor pentru biserica din Salonta Mare. A. 1storia raspil1dirii eredin{ei baptiste in Romclnia.. de Jeremie Hodoroaba. Cintari duhovnice~ti pei1tfu Bisericile cre~tine baptiste. Esentiallil creiftinisl1l11lui. III Transilval1ia . Lumina lumii. * * BIBLIOGRAFIE LAMURITOARE 1. 1981. Editura Uniunii comunitiitilor cre~tine baptiste din RSR. Bucure~ti. 1. f. 75. care este in vigoare ~i astiizi. vol. s-a publicat "Statutlll de organizare ~i functionare a cultului cre~tin baptist". "Indrumatoml cre~tin". prin care Statui roman reeunoa~te ~ultul.Qapti~tii au fost recunoscuti de stat ea asociatie religioasa. Alltal Novak. Sedilil uniunii este in Bucure~ti. f.O. credintei baptiste.. Alte surse: Calea In vja{a. p. Paeea eu DUlllnezeu. Ed. 16 pag. primul Congres al cultului. care a reu~jt sii converteascii un grup de credincio~i refol111ati maghiari din Saionta (Bihor). Ed.. vol. ISlIS salvatorlll tau. Teologia sistematica. Cinlarile Evangheliei. XIII. de Dr. Bisericile sint organizate in eOlllllnita{i. Casa de pensii ~i ajutoare a cultului baptist a luat fiin!a ~i s-a organizat in anul 1958 ~i func!ioneazii in Bucure~ti. In 1921 s-a infiintat ~i Seminarul baptist.• Revista cultului baptist este Il1drullliitorul ere.. 376 p. Comunitii\ile alcatuiesc Uniunea Comunitatilor Cre~tine Baptiste din Romania. Un an mai tirziu. I. constituitii prin unirea voluntarii a unui gmp de credincio~i care accepta din propria lor convingere marturisirea. . 13-14. inspirate dupa "Anglican Hymn Book". in 1950. 11f. se tiparesc carri de cult.. SM.. Pregatirea personallilui de cult. s-a datorat inceputului riizboiului intii mondial. Bucure~ti. Popovici. Piitrunderea eredin{ei bctpfiste fa Set/Oil/a. Doi ani mai tirziu. . Uniunea este condusa de un Comitet ales pe tennen de tre'(ani. de unde s-a mutat la Bucure~ti unde functioneaza ~i astazi. 553 publicat in M. bis~ricile baptiste din Transilvania se unese ~i ia fiintii flniunea COl11ul1ita{ilor CreiftilJeBaptiste. de Norman Warren.Seminaml teo logic infiin!at in anul 1921 a functionat 'la inceput in comuna Buteni (Arad). Struetllra organizatoriea it biserieilor baptiste dill Romclnia.a. Scurte lec(iuni biblice. !n baza legii eultelor din 1928. 9-10. ESL. I ~76. Organul suprem al Cultului baptist es!e Congresul.la Buteni (Arad). Toate organizatiile cultului (filii. . Comitetul Uniunii face· recomandari Congresului pentm alegerea pre~edintelui ~i a secretarului general. de Billy Graham. Intre 14-16 februarie 1921.a. . Bapti~tii din Transilvania au initiat citeva "misiuni" dincoace de Carpa!i. in special in Dobrogea. Ultima "misiune".. nr. 298. 455 p. 3. mai tirziu.. Dar adevarata libertate pentru bisericile baptiste survine dupa 23 August 1944 prin Deeretlll-Lege. devenind pastor in Bucure~ti. Augustin Leibig. Bucharest. Arad ~i Timi~oara. compusii din cel mult 15 membri a1e~i din delcgalii comunitatilor. p. 2. .In 1948 cultul baptist a depus la Ministerul Cultelor noul Statutde organizare ~i functionare eu llf.. coleqii de imne pentru credincio~i etc. Adorian ~i trimis apoi la Seminarul baptist din Hamburg. p..Organizatia locala a cultului este biserica. in str. Ed. ~i boteaza in apa Dimbovitei mai multepersoane. Datoritii activitiitii sale s-au organizat mai multe biserici baptiste in judetele Bihor. biserici. Indreptar ilustrat. John R. Ed. Storr.

in timp cc is tori a ceIorlalte culre neoprorestante abia dacii se intiudepe durata ul1ui veac. "creduiul baptist" roman nu-l COilsidera frate pe cel de un neam cu e].. oferindu-Ie acestora 0 preocllpare cit triiiesc pe palTIlnt: "realizarea" religioasa. 0 buna paTte a manifestiirilor de cult este inclinata pe forme cllltiJtale din viata civila. Aceasta 1m inseamna cum s-a spus. unii adepti bapti~ti cultiva 0 putemicii mentalitate de secta. Or. i11 majoritate. La noi in tara.mult pe spectacol iar la bapti~ti. chiar din pnmcie dupa preccpte!e baptiste. sint exploatate ell multa abilitate sentimentele omene~ti. orchestrele. Exceptind partea "sacramentalii" de altfel ~i a~a destul de sumara.ca printre componentii lor se afla ~i absolventi ai Conserv·atorului. chipurile. Apartenenta la cult este riguros cultivata. eel botezat "iese din lume" ~i intra in rindurile popomJui baptist. Atnnci dnd calea Iegea. toate cuitele neoprotestante pun accentul pe "botezul credintei". Pentru cine nu cunoa~te mai In amanunt viara cultului. au 0 istorie de c1teva secole. formatiile corale ~i gmpurile de recitatori credincio~i sint formate. comunitatea baptista. pot interpreta pagini din muzica culta avind in vedere . 0 ]ogica sui-generis! Dar acest act de cult de drept ~i de fapt inseamna 1n nnmeroase eazuri trecerea unor credincio~i de la alte culte la baptism.. 141 MANIFEST ARJ ~I TENDINTE ALE CULTULUI BAPTIST De obicei se spune ~i ast~zi ea nota specific a a baptismului 0 da botezul. exeeptie Iacll1d doar ramura. un pastor baptist din Oradea a botezaUntr-un singur an 400 prozelili. Deci. Mai mult. in schimb devin mult mai atractive tocmai prin simplitatea "sacramentala" ~i a spectacolului. Nu de putine ori.. . ob~tea baptista. din tineri. dar nu sint esentiale. devenind "frate~' cu oricare baptist din tara sau de pe glob. La unele biserici in ultima duminicii a lunii. trecerile de la un cult la altul pot fi reglementate in cadrul ecumenismului practic local excluzind m311ifestarile de prozelitism. De exemplu "serviciile" religioase l~i piere! aureola de "slujbe". DIZIDENTE . teologia neqprotestanta (dad poate fi v~rba de 0 teologie in sensul real al cuvintului) este incomparabil mai Pl.. activitatea artistico-religioasa detine un loc important. ei invocii l110tivul ca "botezul este un act de cult. ai avea impresia ea te afli intr-o sala de festivitati. In general. afectivitatea. Expresia trebuie luataad-litteram. Manifestari proz~litiste baptismaJe. sint unele abateri In ce prive~te botezul. ar . se face abstractie atunci clnd intra in. Viata eelor care fac parte sau sint numai apartinatori ai cultului este dirijata de bisericii. aqiuniIe prozelitiste se sprijina foarte . Sfidlnd cadml statutar. Afirmatia se bazeaza mai mult pe etimologie. copiii credincio~ilor bapti~ti sustin un "spectacol" artistic incH daca n-ar fi continutul religios. In realitate.\tin elaborata.lricercind fortarea cadrului legal pe ascuns ~i uu se dau In laturi sa calee chiar Ia!i~ legea sau propriul statllt al cultului pe care sa Ie declare inguste atunci dnd nu Ie favorizeaza intentiile. Trebllie spus cii mijloacele. iar Jegea nu reglementeaza actele de cult".c?re ar fi dreptul statutar de care. Fanfarcele. masa credincio~ilor bapti~ti.fi privat cultLlI? Acela de a boteza In baptis~etpe toli cei care nu sint botezati.()e~tinilor dupa evanghelie" tudorista. ca membri ai soeietatii au diferite statute sociale. de 0 mare simplitate. Sa revenim iusa la expresia "poporul baptist". Si cazurile de acest fel nu sint razlete . mi~carea baptista a ac!optat diverse forme de acti\'itali cu!tural-artistice. Prin expresia "poporul baptist" ei vor sa men!ina 0 ofensiva pennanenta pentm a "converti" la baptism credincio~ii altor culte. botezul 1a majorat. ~ In pofida lib~rtatii de cult de care beneficiaza. F0l111ele con~tiintei sociale sint reduse numai la con~tiinta religioasa. botezind pe cei care provin din alte eulte. unitate organizatoriea ~i doctrinara corespunzatoare lntre organele centrale.. sa se lase dominat ~i dirijat. atunci. dar il nume~te frate pe baptistul din Anglia sau SUA. care cuprind uneori. Dintre neoprotestan!i doar bapti~tii pot pretinde ea. Majoritatea cori~tilor sint noti~ti. ~i tineri straini cultului.. formele de acaparare a c'On~tiin!c1or prin prozelitism ~i de menlincre a acestora 111 comunitate sint deosebit de modeme~i. in acela~i timp.. comunitati cu verigi intermediare ~i biserici care constituie unitatile 10caJe ale cultului.DDvOMINATIUNI CRESTINE. caracteristicilepecare credinciosul Ie are in viata sociala. Fata de teologia confesiunilor traditionale.'apare firesc nedumerirea: cum e posibil ca cineva sa accepte de bunavoie rigiditatea ~i lngradirea. la neoprotestanti. Uniunea Cultului Baptist asigura 0'. Fire~te. Orchestrele de la bisericile baptiste maTi. Credincio~ii ea ceta!eni. fac parte din diverse grupari socio-profesionale.

Viitorii absoJventi i~i vor dami priceperea atit la locul de munca cit ~i in adunare<lc. in intreprinderi. asistenla medicala..de:eatre pastorisimpli. Eu 1mi mentin credinta ea rara pocainta nu se poate vindeca nimic". Uneori a~a cum se serIwa\eaza in unele centre universitare.formalii artistice. . Cultivarea ~i in acela~i timp exploatarea sentimentelor omenqti este una din "mrejele" eele mai frecvente ale prozelitismuluipaptist. speetacole religioase etc. In fine.acestea.frilitilor.. Ei s-au vindecat datorita mgacirihilor. sociale. Ei bine. sint in primul rind cetateni ai tarii.. ". vor desra~ur~~i actiuni deprozelitism. in agricultura etc.8a nu a~teptarn pina vom cadea in nenorociri. cu ajutorul muzieii. Ajutorul material pe care-I acorda unor shldenti ai caror sustiniitori au posibiIWtp modeste pare firesc.. care pa's:treaza con~tiinta apartenentei religioase. 0 aIunga de' aoasa). Am asi'§tat asupra citorva manifestari prozelitiste baptiste cu care nici culhll baptist nu este de acord.Faptul ca tinerii proveniti din familii baptiste frecventeaza invatamintul superior este citse:. "Ce poate predica un inginer?". rara picioare . prozeliti~tii baptismali consid~tiL"vinatoarea de suflete" 0 datorie fata de Hristos.. Sarbatori laice (ziua mamei.'ingineri-predicatori ~.. A~a de exemplu. . cu casetofonul sau videoeasetofonul.. . un tinar "J-a cunoscut pe Domnul" Ia proprietaresele care I-au gazduit."lp~spital. '~'condus-o la adunarea baptista .i. neobosili.poate de firesc. ci sa-i eerem ajutorul din timp. La botezul\unor prozeliti. Eu am redat sanatatea celor bolnavi.. au luat pmie 2. in nenumar~.JJ1ala.vine. ca atunci degeaba mai chemam ajutorul Jui Durnuezeu.seara mmata de agapa pentru absolventii care se despart de ora~ul in care au Shldi~t. a spectacolului religios imprimat in loca~urile de cult. ajutoare in diferite situatii. umanitareq ekcursii. :. Dar con~tiinta de grup. Tinerii absolventi care miine vorprofesa in institutii centrale..liversitare. gata sa angajeze in loeuri felmite diseutii religioase. nu sint sub controlul eulhilui respectiv. "Atractia" incepe.1ti'perilor bapti~ti din diverse localitati.. 0 alta "J-a cunoscut pe DomnuI" in intreprindere. Atentia cu care mi~carea baptis. Apoi urrrieaia prediea ~i negre~it.. versmi ~i binein!eles predici. Sint initiate intilniri ~i exeursii aje.. eununie) capata 0 atmosfera fastuoasa. gesturile sensibile. Serviciile de cult legate de amllnite. 0 ~tafeta a prozelitis1l1ului care intI'a nevazuta in institutele de invalamint superior. con~tiinta apartenenlei religioase este atit de insistent cultivata.evenimente din viata credincio~ilor (botez. ei prefera conservatorul. vizitarea bolnavilor sint doar citeva diritni .i~r:i. pe ~antiere. permanent beat.. zimh-t6pilului. prin colegek ei baptiste. "Misiollarii:' folosese mijloace modeme.'.. care a ayut loc la 0 casa baptismala din Bueme~ti. Sint semnaIate cazmi cind la case de adunare apar medici-predicatori. 0 tinara a povestit cum a trait 0 mare decep!ie.cJ:!. pe benzi af11ndu-se inregistrata muzica religioas-ajconila ~i orchestrala). tocmai c1nd trecea prin momente greIe (sotul ei. alte semnificatii.lnC011jOara pe tinerii sai adepti care studiaza in ~coli. Dar ahmci cind la sfir~itul anului universitar la una din bisericile baptisfe s.a_ Ce poate predica un medic? Sa-i ascultam pe U11UI dintre acqtia cafuia i s-a dat cuvintul Ja amvon: "Ca medic am vazut multe cm}~iene in special la tineri care nu au crezut in Dumnezeu..-ii absolventi predau . to ate acestea sint inveli~uri care atrag. iar in societatea noastra a fast eliminata orice discri:minare.~eFazuri.rlit{~ionaril1ui" eu Biblia sub haina.~tafeta" celor care-immeaza. A~adar. Insistenli. nu dnd raminem rara miini. De luat aminte sint declaraliileuno~candidati la botez.) sInt integrate in cult.incit tin~rii bapti~ti tin seama la alegerea profesiei ~i de cerintele culhllui. ll1a(ales dupa ce ace~tia au inceput sa frecventeze adunarea no astra. .142 CAL'A1JZA CRE$TINA A ineeput sa dispara imaginea . Acest amammt in aparenta 0 intimplare.iJ. datoria de a . creea:z~ 1m mediu ambiant. geshll capata alte dimensiuni.. Tine.sa sustina observatia ca propagatorii prozelitismului pun mare accent pe activitatea m1istico-religioasa. bineinteles eu ve~mint religios. converti ~i pe alti tineri. un adept baptist "l-a cunoscut pe Domnul. sarbiitoarea majoratuJui etc. favorizant prozelitismului. . invitatia de a auzi pe viu toate acestea la unele comunitiiti "baptiste" ..000 de perso·ane: Numai numarul partieipantilor a fost deajuns pentru a impune momenhllui 0 solemnitate deosebita. Bapti~tii prozeliti~ti actioneaza in toate mediile. intr-o biseriea fiecare a trebuit sa povesteasca imprejura:dle in care "I-au cunoscut" pe Dumnezeu.: organizeaza 0 .ciit~.• Exemplele se pot inmulti. iar eolega ei de ~coaJa i-a venit in ajlitor. pe spectacol. intra in casa celui pe care spera sa-I converteasca eu magneto(onul. institute universitare este plina de solicim9i~1e_~i de afectiune.

Idem. Doctrina sa are ca p~~~l!. ** AMANUNTE BIBLIOGRAFICE: D. De aiei. p. 15-30. CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A 7-A (AZS) Introducere. M. Strong. + ilustratii color ~i alb-negru. Daca la venirea Mlntuitorului.darimarea Iemsalimului ~i supullerea defillitiva a Iudeii ~i alta captivitate In imperi~ll roman . Deheleanu. E. White. 386.. Wearner. Washington. Desigur. a~a cum am mai spus. Biserica cre~tina a prime lor veacuri. Bucure~ti f. cit.. Evans. T. Mileni$tii sau hilia~til de atunei au fost socotiti eretici ~i tratati ca atare. 387. Se pare ea aeeasta coneeptie a apamt inainte de a fi eunoscute textele sfinte (Nou! Testament) lasate de Sfintii Apostoli ~i ucenicii acestora. H. Proksch pentm folosul elevilor din "lnstitutnl Biblie" Bra~ov. The Phibcher and His Preaching. cit.. nu in spiritul ei. Idem.n)pt.<iindn-Ie posibilitatea imitarii lui Hristos prin afundarea in Iordan.. ' . trad. f. cit. Arta Evanghelistului personal. sperantele in parusie au incetat de a fi pe primul plan. * A se vedea p.starea de "ale~i" ~i sfinti in impara!ia de 1000 de ani*. hiljasm. 64 pag. sperantele hili'~st~ au fost intens cultivate. Manualul COIl1Llnitafii (ms). 77-98.. V. cum a fost numita inpdmul. Constantinescu. iar durata acestei impariitii de 0 mie de ani era privita simbolie. Pe masura ce secolele treceau $i venire a lui Bl. p. Daca bapti~tii "asigura" pe adepti de "maturitatea" Il1telegerii credi\ltei. ~i numele sectei (In latina. Nu se gase~te ceva original rilci In acest cult.. dimpotriva. Privire istorica . op. Ed.a creat 0 imagine iminenta a sfir~itnlui lumii. adventii "garanteaza" adepti1ol'Iqr. vremuri de t~ro<lre ~i persecutie din cauza ereziilor gnostice ~i apoi a persecutiilor Imparatilor romani. Tara a denatnra adevaml despre Imparatia eemrilO1'.r~pir.. ~i interpretata pe marginea Bibliei. cit. op. op. p. Ed. care inseamna a venia doua oara. "Curierul adventist".entral apropiata venire a lui Hristos. Credinta in parusie. Popa . p.'. Impariitia harica a"lui Dumnezeu. Mai ales in perioadele de mari framintari ale unei epoci sal! alteia. organal. 45-49. 1938. dar ]1-au fost niciodatii' . deC' Popa. op. in "Curierul adventist". Originea adventismului** . Biserica Adventi:jtilprdeZiuCl a Saptea din Romi'mia.Denominatiunea 'i~cly:enti~tii de ziua a ~aptea" a apamt in prima jumatate a secolului trecut. Totn$i hiliasmul (mileniul). m01I)ellte grele . by 1. contestatarii Sai erau cei ce eUl1o~teau Legea. Popescu. sa aetiveze ~i sa-~i . . Ed. dar nu era de acord ca Hristos va Intemeia 0 imparatie pe pamillt. fie ca a fost inteles real.cultului cre~tin AZS din RSR LVIII (1980). A. Bucure~ti 1982.. dupa Editia I din~nul 1934. P. de la grecescul nexpo'UO'iex.a. care va intemeia 0 Imparatie de 0 mie de ani pe paJ. 0 salvare prin. AI. ""c". op.istos "intirzia". trad. Imparatia cerurilor este comentata t.a.. ci ui1a cereasca. ... "Curierul adventist". dar ~i 0 prevenire.Din a doua mi~care neoprotestant~de factura adventa a aparut Cllltlll adventist de ziua a :japtea.DENOMINATIUNI CRESTlNE. lucmrile se complica ~i se creeaza 0 nona directie: mileniul c~1!10ate consecintele sale. [)IZIDENTE .1948. p. Cuvlntul Evangheliei. 111 vremurile .. cit.ttbistre. . N. a fost visul din totdeauna al cre~tinilor. de G.abandonate.12-19.: (pre~edintele Uniunii de Conferinte AZS) Raport pre:centat la cea de a X-a Sesiune ordinara a Adunarii generale elective a Uniunii de conferinte AZS din RSR.s. pamsia era soeotita iminenta. 310 p. fie caa Jost-Snteles alegoric. adventus = venire).. Chiar din secolul I al istoriei ere~tinismuhii. sept.oct.veac cre~tin. H. G. Cllgetiiri'de'pe Muntele Fericirii. p. 1008-1015 (Milenium).thareasca "ari~:'!tlIii~ului". dintm inceput a patruns ~i in gindirea unor paTinli' ~1 scriitori biseriee~ti. imparta$ea credinta in pamsie. 384 p. 136 pag. nelini~tea care apasa con~tiinta omenirii":f~~~"ca ~i cei care propaga pesimismul eu amenintari "cere~ti". p. venire a a doua a lui Hristos. . 143 2. Calea ciitre Hristo. de Alonzo Y. Anul 1000 ~l perioada Cruciadelor au reinviat curentu!.c. ' Primele veacuri ale ere~til1ismului. 51-60.. Ev Mantunea..

. Doetrinele mileniste au fost pre1uate in secolul trecut de adventi~ti. incluzindu-se ~i cOllceptia "eternei reveniri". ere~tinii care a~teptau vCl1irea lui Hristos pe pamint n-au fixat 0 data anume. "fratii din Playmouth" ~i de numeroase alte secte. El a "studiat'· cartileprofetice ale Vechiului Testament ~i ApocaJipsa ~i a ajul1s la concJuzia ca Hristos va cobori pe.a fost B. "Strigatul din miezul nopti(' (1842). MUller . * A se vedea "Caleulele . care afirma ca pmllsia va preeeda impariitia de 0 mie de ani ~i "postmileni~ti'·. sub numele "Biserica nouhii' Ierusalim". greaca ~i romana. Dupa 1661. in lumea spiritelor. Ace~tia au slujit 0 perioada de timp guvernului lui Cromwell. Marea majoritate a seetelor rni}eniste au aparut in secolul al XIX-lea. Swedenborg i~i ia doctoratuliri 'filozofie.cu 100 de ani inaintea lui W. Aeela~i lucnJ I-au vestit apo'i revistele "Semnele Timpului". s-au gasit adepti destui care sal aseulte. eel care a Tacut ~i "caleule" . Radacinile istoriei lor Ie aflam tocmai in acest seeol in care au avut loc mari prefaceri ~i Inceputul unei noi perioade sociale.. dintre care amintim ~i pe matematicianul ~i profesorul de teologie Isaac Newton. va fi dupa aceasta fmparatie. prima in Anglia.144 CA. s-aap). dar deeapitarea unor conducatori ~i predieatori j-apotolit. care s-au organizat ~i in secte independente. ca apoi sa alunece' in fanatism. iar in 1715. in credinta ca aceasta va constitui 0 etapa pregatitoare "a celei de a cineea monarhii". ehiar gll1ditori engle~i de anvergura.. SUA. un fermier din Massachusetts de eredinta baptista a ineeput sa (ina predici 'ocazionale in care' se vorbea despre apropiata venire a l~i Hristos pentru a intemeia 0 imparat1(tde 0 mie de ani pe pamint. in care'a Taeut probavastelor sale cuno~tinte. peTsana.lturi cre~tine.in Pittsfield. ell mijloace ne~tiintifice. Multi fanatici ~i bigoti italieni. '\f:p. carora Ie va urma eea de a cineea monarhie. . El vede in crucifiearea lui Hristos 0 purificare ~i un triumf asupra puterilor satanice ~i nu 0 mintuire.de origine german a sau nordici venitiih Lumea noua . Nascut in 1782 din parinri habotnici bapti~ti . \Villiam Miiller. intreprinde apoi muIte calatorii in Europa. In timpul Rena~terii. Swedenborg (1668-1772). a paras it educatia teligioasa a familiei. care ~usrin. Mai tirziu. cii. astronomie ~. secta aproape se stinsese. halucinatii pe care Ie-au Iuat advenrii drept argumente".pt1l11int in anu11843*. a~teptind coborirea'lui Hristos. au existat patm imparatii: asiriana. fiul unui renumit teolog luteran suedez. vechea cultura a Orientului a fost reconsiderata. DintJ'eac'e~tia. care influenteaza lumea vizibila. adica membrii. Dezainagiti de Cromwell. 1.sfinlii ultimei zile".LA. Clnd William Muller. In vremea Refonnei. Dad pina in secolul al XIX-lea. simpatizau pe mileni~ti sub diverse forme.~stei secte. In 1743 pretinde ca a descoperit. monnonii sau . i'v1iiIler era 0 fire recalcitranta. in cursul careia va domni Hristos... ~i "Trimbita de alanna" (1842).. W. de . scoasa in 1840 de Iosua Himes de origine mozaica ~i adventist fanatic. francezi ~i ma( ales seeta puritan a din Anglia "Fifth'Monarhy Man" (Oamenii celei de a cineea monarhii) au continuat traditia hiliasmului..In 1831. El sustine ea a doua venire a lui Hristos ~i judeeata de apoi au avut loc in anul 1757. Dupa doctrina sectei. In 1710. . "Proorocirea" acestor ani ~i-a anuntat"o MiilIer inca din 1833 prin bro~ura '"Illvederare din Biblie a venirij a doua a lui Hristos.a.a. . 0 va face.ingeri ~i demoni. iar in riizboiul anglo-american (1812 1816) vazind atita suferinta. Swedenborg da 0 interpretare personala un or inyat.1eaf sa urmareasca "sfir~itul lumii" in spectrul neiertMor al m0l1ii pe front. 377 . Se disting uneori "premileni~tii". martorii lui Iehova sau studentii in Biblie. membrii seetei s-au revoltat. Swedenborg pretindea ca a fost chiar martorul ocular al acestuieveniment. Senrt istoric. A avut numero~i disCipoli. parusia va unna acestei perioade. S-a ocupat de fizidi. sa-l creada ~i sa-l urmeze. anabapti~tii a~a cum am vazut ~i altc grupari de exaltati religio~i credeau ca imp~ratia de 1000 de ani este in pragul realizarii. infiin!eaza 0 revista. "Evident iluzii.. inanul 1843". impreuna eu sfintii timp de 0 mie de ani. pentJll nemultumirile din cauza Coroanei. Ei i~i indreptau fetele catre ceT.UZA CRESTINA. 0 lume a spiritelor.

0 par1e din adventi~tii lui Mi. "evenimentul" a fost 0 afacere buna. intrucit. Adventi§tii de ziua a ~aptea. lata de exemplu cumpoveste~te Hellen White una din viziunile sale profetiee: "Pe dnd ma rugam la altarul famIE!!i. Muller a recuuoseut a doua oara ea s-a 111§e1at. Samuel Snow. In 1846. Adunati intr-o sala mare din Boston sau urcati pe acoperi§uri §i pe coline.Nascuta "in 1827 lntr-o familie de adepli 111etodi~ti. "sperantele mileniste" uu lilai puteau fi abandonate atit de u~or. La putin timp. din eauza gravel or erize ~i halueinalii. e yorba doar de 0 mica etoare de ealeu!. SperanTa in foarte apropiata eoborlre a lui Hristos din*eer insa nu s-a spulberat. ci dimpotriva. ell care va pune bazele doetrinare ale grupiirii advente. Pe ·masura ee se apropia ziua fixata. dupa Biblie. Muller. atr'l~i .). Hellen Harman frecventeaza adunarile adYente ~i asculta conferinte religioase ale luiW. DIZIDENTE . Hellen White ~i-a dedicat apoi toata viata organizarii gruparii adventiste dupa "revelatiilc" sale. Incepind din arml 1840. toamna. Pentrll W:gllstori. 11lai intli. fie Insu§ite din practica "diderii" in transa a seetei metodi~tilor.El ~i-a slatuit adeptii sa se lutoarca la bapti~ti. Hellen Hannan se easiitorqte ell James White. Nu numai'" ea bapti~tii nu i-ar fi primit. a avut 2000 de viziuni ~i vise profetice. Hellen Hannan a fost nevoita sa-~i Intrerupa eursurile ~colare In clasa a treia primara. "eea~ca mirosului placut al bucuriei ne. dar eu 0 sanatate ~ubreda.(tete ~i profunda adl11ira(ie adventi§tii. era atunei . Cei In§elati s-au vazut 11evoiti sa seintoarca la treburile lor. iar ziua exacta dnd va eobori Hristos este 10 octombrie. declara adcpti10r sai ca nu i-a in~elat.1l1eepe". dar era greu sa renul1\i Ia acele pre a frumoase inchipuiri.Jlaminda ~i insetata dupa mintuirea deplina" ~i se: lupta sa dobindeasca aceasta "col11oara de prer. Degeaba le-a spus Muller ca s-a in~elat.de faptul ea "sperante!e" lor uu au fost totu~i in~elate. sa renl!nti. in deeeilibrie~ aeela~i an. In anul 1860 are loe prima sesiune a "Col1ferintei generale" dnd se pun bazele organ izatoriee ~i se adopta denumirea de "Biserica adventi~tilor .iller s-au grupat In jurul fecioarei vizionare Hellen Harman. anume Hellen HaWlah. tot de origine mozaica este insarcinat sa "caute" g\:e'~eala. apare 0 tinara deliranta de 17 ani. Dotata spiritual. a§a cum spuneau ei. iar in vitrinele magazinelor din Boston se gaseau anunturi ciCaceska: "Aiei se vind ieftin hai11e albe pentru ealatoria la cer din 10 oetombrie 1844".uI1843. Hellen White pretinde ea are 0 "revela!ie" prin care Dumnezeu i-a poruneit sa serbeze SabatuZ in ziua a ~aptea din saptamina. . Spiritnl Sfint veni asupra mea §i mi . sa eurele Sanetuaru1 eerese ~i abia dupii aeeea va eobor! sa intemeieze mileniul pe parnint.easiitoriei. ei de allUl 1844. nu e yorba de aJJ. 145 Anul 1843 a trecut rara sa se produca insa evenim:entul a~teptat. un bogata~ american. In aeele momente de deruta pentru adventi~tii lui MjiIler care ineep sa se divizeze ~i sa se organizeze in diferite grupuri (Adventi~tii Evangheliei. . Dar ealea intoarcerii era imposibila.iller n11 a "descumpanit-o". Muller insu~i. "imbracati 111 ve§minte albe. discipolii lui. I-a speculat promt §i ell succes.:curn marturise~te In scrisorile sale. 111sa -e~ecul lui Mi.DEXOI'dlNATJUNI CRESTINE. la Portland (Maine). eapitanul de vapor Iosif Bates.muritoare zacea aeum sparta la picioarele lor". Hristos §i-a inceput luerarea sa intrlnd. Ucenicul sau. fi'indea Annl ~riozaic . spun ea Hellen White pe care 0 numese ~i "Spiritul profetic". Printre eei care a~teptau in noaptea de 9 spre 10 octombrie 1844 venirea lui Hristos se afla negrqit ~i Hellen Hannan. rYhite. Dupa. Chiar In anul. plin de nadejde. era cea mai slaba dintre eele slabe. cum Ii spun cu delic.· Mliller i§i paraseau oeupatiile. Aceasta idee i-a fost inspirata de fapt din serieri1e unui alt adventist. C~~§tiriii Adventului. . ueenicul revede ealeulul magistrului §i gase§te gre§eala. Hellen Harman are 0 "rcyelatie": data de 22 octombrie 1844 (10 octol11brie dijpa calendarul ne1ndreptat) nu a fost ealculata gre~it. la acea imparalic uuica. Uniunea Adventnlui etc. $i intr-adevar.de ziua a ~aptea". ei au a§teptat toata noaptea sunetul trimbitei ingere§ti care trebuia sa vesteasca lumii coborirea lui Hristos... care dupa casatorie va deveni cunoseuta sub numele de Hellen G. Adventi~tii lui Muller au trait noaptea de 9 spre 10 octombrie eu multi'i infrigurare.. fie ereditare.

datorita ~i aetivitatii sale "misionare": doi ani pe eontinentllr~uropean ~i noua ani in Australia. se stabile~te la Pitqti.iiintii In Italia.~i 111 Romania. a ~i sosit (XIV. EI a predicate 1. publicarea acestor viziuni (1848). Ungaria ~i Rusia. apoi 111 Elvelia.!25). Primii adepti slnt Toma AsIan (baptist) ~i fratele acestuia. Doetrina adventa s-a modificat de la intemeietor la intemeietor. dar prive~te putin mai sus. dar a Jasat 0 uria~a bogatie insu~ita de la adeptii adventului.IIJeologic adventist din Friedenson (Germania). In ultimul deceniu al veacului trecuCii1'aceasta parte a !arii crall doua comunita!i adventiste: la Anadalichioi ~i Viile Noi.l1at.<j{<iriitat ca venin. apare ~i InBlicure~ti eea dintii grupare adn~nta. ~i de "misionari" straini. M -am intors sa ma uit dupa popoml advent din lume.:care era inaintea lor. primul predicator al seetei advente. se refera la intrarea lui Hristos in Sanetuaruh eerese (1844). Adventi~tii de ziua a ~aptea in Romania 1. fostul preot catolic Mihail Czechowski. Invederea organizarii sectei..patnlJ1sese deja in multe tari.11a. Dupa informatiile lasate de Toma AsIan.~ub generieul "Scrierile. " . ' ' Adventismul de ziua a ~aptea:..' Ii-ar maifi profetiea. Un grup de ad\enti~ti germani s-a stabilit in Dobrogea. ci de eei interesali in: . serbarea simbetei (1846).'pe baza carora a fost elaborata doetril1a adventista.In eare-~i prezinta "revelatiile".ptqpagarea adventului Intr-o lume neerqtina . .lor sa nu alunece sau sa se impiedice de eeva.a. au fost adunate'.at. Daca ei i~i lineau ochii atintiti spre Domnul Iisus. .i ajunge . reform a sanitara (1863]. ~i ea acest timp este ~i judeeata: (I Petru IV. fae 0 propaganda asidua pentru ei~tigarea de noi adepti. Organizatii internationale:'{Yrganizatia mondiala a adventi~tilor de ziua a ~aptea este COI1[erinfa Gel1erala. Muliidintre pastorii "fideli" adventului soeotese doctrina ca este transmisa profetlc:'d-einger fiecarui adept ~i deei nu se poate vorbi des pre invalaturii adventii permanent vala:biUJ:. Aeest organism a fost Infiintat inanul 1862. Spiritului Profetie". IX. De asemenea pe plan european i~i desf1i~oara activitatea Con[erin/a Ellropeana a Bisericii AZS. Franta.vsk. Eu atunei ridic. disparilie. linga COl}stanta* Prin anul 1900. la capatul cararii.. Tot In Dobrogea se rcfugiaza din R'Usia ilnalt adventist. intinsa 1n sus. P. eu sediul la Washington.ln. Adventismul de cilia a !japlecla fost adus iusa ~i de alti straini. care va organiza alt~ gruparc. Austria. Panaitescu ~. sprijiniti..cU mult deasupra lumii intunecate.ete. In anul 1864 a venit in Ellrppa. dupa Apocalipsii. Paulini ~i $t. '. dar uUil-inn putut gasi. de aeeea Sfir~itl1l lumii va fi in eurind ~au. oehii ~i vazui 0 cale dreapta ~i ingustii. cale'. Pe cararea aceasta merg<ypopoml advent apre cetatea care se afia la capatul celalalt a1 cilrarii. atunei erau in siguranta .146 CALAUZA CRE~TINA se parea ea ma ure din ee in ee mai SllJ'. care unea toate eomuuitatile. dar abia dupa 1906 se regrupeaza dnd sint atra~i d~ S('lcta. Ea a eoreetat "grqelile" eelorlalti calculatori ~i. deapre care ingeml mi-a spus ca a fos strigatut deja miezul nop!ii. deasupra inmii. Babienco. sa-i conduea spre eetate. Eeoul conferintelor sale advente este neih~¢irl. foaEte'uumeroase.fostul informare.'. atunei 0 voce imi zise: "Prive~te iara~i. nu sint serise de ea. 17). d-nilor: lio~tru Dumitru Popa . Aeeasta organizatie ~i-a tinut prirria"'1\dunare generaJa In 1882 la Basel (Elvelia). Ei aveau 0 lumina stral)kito~are a~ezatii in urma lor. Luerarile Hellenei White. P. studentul in medic ina Petre Paulini ~i ofilerii Stefan Demetrescu.. prin 1881.~eful eulhllui adventist ~i In student . 6-7).anul 1881 ~i a format un nuc leu in Sall]l Sarighiol. " * Mullumim ~i pe aeeasta special Nelu Dumitrescu .... Mihail Czeehcj. Hellen White a murit in anul'1915.n-avea dedt trei clase primare -. gruparea avea abia 13 . Faclia aceasta lumina pe toti de-a lungul caii ~i dadea lumini pentm ca picioarel¢.o. Paulini ~i ceilalti eolaboratori ai sai. nu a avut urma~i.a a doua este pentm euratirea templului de pacatele fiilor lui Dumnezeu (Evr. "Revelatiile" mai impor{-ante. . Germani a.meinbri. ~ In anul 1870. P. In 1901 ia fiinla prima conferinla adventista din tara noastra. Demetrescu urmeaza un curs de scurta durata la seminarJ.. iar cinci ani mai tlrziu era pe eale de.pentru toate inlesnirile ~i posibilitiitile de . care organizeaza 0 grupai·~:~dVenta in Pite~ti.

s-a ina1tat la cer ~i mijloce~te pentru oameni Ia Tatal. 2. cu sediul Ia Foqani. cuitulAZS. conferinta ~i Uninneade conferinte. func!ioneaza In Bucure~ti.: '~'i. 4. Participarea credincio~ilor Ia imparta~anie este obligatorie.. f.Este porunca a patradinDecalog. cu sediul la Bucure~ti ~i Conferinta Moldova. din tara ~oastra are un seminar teologie care din anul 1949. ca act de umilinta. cuprinde voin!a lui Dumnezeu 2.are ttebuie sa se nasca din nou. -.a trimis pe Hristos. d) Zecilliala §i darurilc pentnl sprijinirea eval1gheliei sint 0 recunoa~tere a drcptului de proprietate a lui Dumnezeu asupra vie(ii oamenilor. aceasta na~tere din nou inseamna 0 deplina t. fiec. c) Reglili sanitare . . * De exemplu: Tragedia veacurilor sau Marea luptaintre Hristos ~i satana.diatie religioasa". Botezul se savir~e~te prin cufundare. Cina Domnului este un simbol.. se organizeaza un seminartcologic Ia Foqani. 58911944..'.Unita!ile organizatoriee ale cultului AZS slnt: comunitatea. cu 0 durata.. yom aminti citeva trasaturi speclficeextrase din Miirtllrsirea de credil1fii a hotara~te Cllltllllli cre§till adventisl de ziua a §aptea. -' Pina Ia 23 August 1944.adventi~tilor dc ziua a ~aptea".. Pre~edilltekUniunii este ales P. Elemente. a) Siirbiitoarea simbetei.e. Paulini. Legea eelor zeceporunci arata cum sa te ferqti de pacat dar nu poate l111ntui. . 61-240. Cult..intretinuta de catre Uniune. prin Decretuil1l:: 120311950.DENOMINATIUNI CRESTlNE. Fiul prin care s-au racut to ate ~i prin care se face mintuirea celor rascumpara!i. Adventi~tii considera. atotputemica. . in urma pocaintei. Cintarile SiQl1ului. fiinta personala ~i spirihlaia.. . p. adventi~tii de ziua a ~aptea au avut un stahlt provizoriu de "as'd. Evanghelia.aLMarii Adunari Nationale. DIZiDENTE . 432 p. Mintuirea. 92711942 care interzice activit ate a gl1lparii AZS.ransformare a yietii ~i a caractel1lIui prin puterea nouTaciitoare a lui Dumnezeu ~i prin credinta in Hristos.o instihllie rlnduita de Dumnc-zeu pentru ocrotirea ~i apararea celor buni. Demetrescu. Care a impacat pc om eu Dumnezeu. Bucure~ti.:asa de pensii §i de ajutoare functioneaza separat. !iSllS Hristos . (. Biblia. a cursurilor de patm patm ani. Botezlll are loc la majorat.:jnspirata de Dumnezeu.<flOastrii. '. In eontinuare. pedepsirea celor rai ~i as}gurarea ordinii sociale.!!i iertarii piicatelor. Dupa 23 August 1944 prin Decretul-lege nr. Ed. este un legamint cu Dumnezeu. 7. atotprezenta. Este recedata de "spalarea picioarelor". Situatia juridica a adyenti~tilor de ziua a ~aete~. ~i este singura inYa!atura rara gre~ in ee ptive~te credin!a. Paulini ~i St. Pentru a dobindi inintuirea. etc. 3. 1947. SpiriWl Sfil1t este marea putere renascatoare in lucrarea de mlntuire. inmormintarea ~i invierea lui Hristos. 147 In 1920. Scriptura Vechiului ~i Noului Testament. care cuprinde doua unitati organizatorice intermediare: COllferinta Muntenia. Viafa lIloralii estc euprinsa in cele zece porunci. iar in 1950. statuI ca pe.lecinei sint piinea nedospita ~i vinul nefermentat. Prin botez 'se dovedqte credin!a in mOaJiea. b) Legea vec1ze ~'i legea nOllii. . a inviat din morti. . ziua a ~aptca a saptaminii este o amintire a creatiunii ~i un scmn al sfin!irii. se abroga DecretuI-kg¢<·. in vafamlntui. .. de Petm P. e) Despre stat.a. DUl11nezev. 6. "Istoriclli ~i cvolutia adventlllui". . 1. a fost aprobat "Statutul de organizare ~i functionare a cultului AZS". "Bucovin~:' 640 p.Trupul este templul Spiritull)i Sfint.Tot in aceasta perioada sint editate reviste ~i bro~uri advente. Ed Cult.1T. hlhm ~i alte narcotice ~i va evita·..a:Ie. la care se Infiin!area "Uniunii comunita!ilor evanghelic. Admit juramlntul ca pe 0 Intocmire divina. care sint principiile morale de neschimbat ~i obligatorii pentru toti oamenii din orice \'eac. 1l7lnuri cre~tine pentm proslavirea lui Dumnezeu. aminte~te" de moartea lui Hristos. DU17l11ezeirea sau Sfinta Treime este alcatuit{i:diil TataI. 5.. . Legea nOlla. Iucrari de exegeza biblica. Pentru a-I mintui pe om. Apoi se vor constitui noi Conferinte in Transilvania ~i In Banat. bro~uri etc. Structura organizatoricii a cuilLliui AZS din !ar~. de H.Pentl1l pregatirea pa~torilor. a murit pentl1l pacatele oamenilor. Bucure~ti 1'975. are loc primul congres al adventi~tilor de ziua a ~aptea din Romania.:mincarurile Cll carne. cre~tin AZS. tra(i. cre:jtin AZS. nemarginita in 'Intelepciune'~i 'iubire. Publica/ii.Culhli AZS editeaza revista "Curiel1l1 adventist". . Studii biblice. Cel credincios se va abtine de la bauturi alcoolice.\Vhite. 182. De asemenea s-'au tiparit ca11i de imne. devine 'putetbl1ui Dumnczell spre mintuire. prin aceastal~i manifesta credinta lor. p.

6. Ora de rugaciune consta din clntari in comun..avea loc la a doua venire a lui Hristos. vor finimici\i. 1921. 152-153.din cer. Adventismul dat pe fata. Originea ~i lucrarea sa. V. La ineeput. Wi. cura\irea sanctuarului este 0 Iucran: de judecatii.. a II-a. Nelegiu\ii. eonstii din cintece religioase executate de coml comunitatii ~i de catre credineio~l. . Va fi 0 Inviere a celor drepti cit ~i a celor nedrep\i. capetenia lor. Adventismul $i combaterea lui. fieeare a construit-o cum s-a prieeput. Atunci eei eredineio~i vor fi imbraea(i in nemurire. Arad. Se incheie eu 0 cintare eomuna ~i 0 rugaciune de binecuvfntare. vol. Adventismul romanesc. inso\ita de evenimente importante. 1923. 244-254 SM. iar dreptii in viata sint schimbati spre a intimpina pe Hristos. vol. Sufletul este l7luritor. Dupa aceasta. Expunere ~i eriticii dogmaticii. pastorul sau prezbiterul roste~te 0 cuvintarc. SerYieiulreligios de simbata are trei momente distincte: ora de rugacilll1e. Beldie. . 58.Aeeasta cuprinde perioada intre prima ~i e doua inviere. NCE. dnd mortii cei drepti sintridicati din mormintele lor. sub care se afla baptisterul ~i seaunele pe care iau loc cei care conduc servieiul religios. Casele de rugaeiuni mai noi au pentru cor balcon. 1. acesta va cura\a Dumnezeu universul de paeat ~i pacato~i.irtz. Loca~urile de cult ~i ceremoniile religioase*. Domnia. p.. 1. Popescu. Darvareseu. a) DOlilnia milenara a lui }iristos. vol. op. se vor sui pe intinsul pamintului impreuna cu satana. p. Casele de rugaciuni nu au in interior podoabe sau omamentatii.iller. Adventismul. va deveni pentm totdeauna !oculn\a eelor drepp. A dOl/a venire. in generaL nevoile comunitatii. Venirea lui lIristos este personala ~i vizibila. rugaciuni rostite de membrii comitetului precum ~i de credincio~i. 39. Aceasta lucrare a judeca(ii in Sanctuarul ceresc a inceput in 1844. pamintul e readus la starea de frumusete de la inceput. 1943. Feriti-va de adventi$ti. Ouatu. Bueure~ti.n. Loichita. p. 10. iar Domnia suprema 0 va avea Hristos. mgaciuni ~i citirea unui paragraf saua unui capitol din Biblie.llnire la adresa divinitatii. Combaterea ereziei sabati:jtilor. Starea oamenilor dupe! moarte este aceea de incon~tienta. mgaciuni pentru bolnavi sall euvinte delauda ~i mulp. 1914. p. ".Adevaratul sanctuar este templu} lui Dumnezeu din ceruri. 1. Cernaup. Neamt. Ploie~ti. credincio~ii se adunau intr-o incapere dintr-o easa oarecare. ESL.nemurirea este un dar numai pentru adventi~ti . Acest sanctuar avea sa fie cura\it la sfir~itul celor 2300 de zile (dupa Daniil VIII. * PRECIZARI: I. Ratacirea adventi:jtilor. La acest serviciu. Aceste rugaciuni exprima. Credincio~ii stau pe banci. NGA. Nemurireaeste revarsata asupra celui drept la a doua venire a lui Hristos. Calugareanu. Idem. Bucure~ti. Pregatirea incepe din ajun. intre care ~i satana. 7-8/1930. p. 1930. In prezent. 13-':15. C. p. Viara ve~nidi este daru! lui Dumnezeu prin credin(a 1n Hristos.). stapinirea ~i puterea 'imparatilor de sub tot eerul vor fi date poporului sfinplor (adventi~tilor n. Sanctuarul ceresco . Invierea celor drepti. in.1924. In fata este amvonul. autorul ranlni. apoi vor fi mistui!i de un focvenif.14). George Stor. eetatea sfinta a eelor drep(i se va cobor! pe pamfnt. inviati la a doua inviere. La sfir~ih1i mileniului.148 CALAuZA CRE$TINA 8. p. I. C. loca~urile de cult se construiese dupa planuri alciituite de speciali~ti ~i eorespund mai bine scopului caruia ii sint destinate. '{a. . pamintul Insu~i va fi regenerat~icuraW de efectele blestemului. in care eei drep!i din toate veaeurile vor trai eu Hristos in cer. M. Br. Cine sfnt !ji ce urmaresc adventi:jtii. .Numai. Ineheierea ei va'insemna terminarea timpului de proba lasat omenirii in vederea pocairii. b) Pamintul fnnoit. 0 forma unica in constmqie. Cei care ramin "nepocai!i". M-rea. 1925. invierea eelor nedrep\i va avea loc cu 0 mie de ani maiJirziu.jBOR" l1f. DER. Bueure~ti. ziua eonsacrata serviciilor religioase este sfmbata. vineri seara. Dar chiar ~i atunci cind au inecput sa-~i c1iideasca loca~uri de cult proprii.. dupa apusul soarelui. pentru a inconjura tabara celor drepti. adicii adu~i la 0 stare de neexistenta. rara sa respecte unele norme. 9. ale credincio~ilor. in care sluje~te Hristos. Chiliasmul (mi1enarismul). in felul . 711-719. Ed. Ziua de nSpaus. un ideolog advent spunea: '. cit:.Casele de adunare ale cultului adventist de ziua a ~aptea nu au 0 arhitectura specia1a. la incheierea mileniulni. Dumnezeu este nemuritor. In focul eel mare care va distruge pe satana ~i oastea lui. Dumnezeu va innoi toate ]ucwrile. 117-143. Ia~i. Serviciul religios de vineri seara este simplu. 1930. Serviciile religioase. :jcoala de sabat ''ii prediccl. Aurel Sterghiu. Carl Mi.

Culh!l are printre credincio~ii siii. Medicii sint considerati de mare folos pentru cult ~i ca predicatori. p. Se citqte rezumatul studiului biblic din sabatul anterior. dupa ee a scapat de ingradirile ~pecifiee aeestei situatii dore~te sa-~i creeze elemente distincte care sa 0 separe de trecutul ei ante~ior. Con~tient de faptul ea nivelul cultural al omului zilelor noastre a crescut.. In cazuri spel:. 2. Cummia are loc Duminica. In cadrul serviciului religios de slmbiita dimineat'a. Cina Domnuilli are loc 0 data la trei luni In ziua de sabat. Pentru a se putea bucura· de 0 larga audienta la credincio~i. vor putea fi utili ~i comunitatii din care fac parte In pregatirea formatiilor artistice. dupa absolvire. Tori credincio~ii. Chiar daca slnt preocupati excesiv de cultivMea. Pastorul ~i persoanele indicate de el pun pe tavi bucatelele de pEne ~i Ie Impart credincio~ilor. adventi~tii au cinci servicii religioase speciale: 1. apoi il scufunda 'in apa. de regula. fie dupa amiaza. Botezul se administreaza la majorat. Tinerii adventi~ti prefera conservatorul ~i Shldiile de medicina. apoi se cite~te un psalm ~i se roste~te 0 rugaciune. Credinciosul adventist nu e stapinit de imaginea iadului. roste~te formula de botez. Din miliardele de oameni cite au trecut pe pamint ~i vor trece.iale se face ~i in alte zile. Vineri seara ~i s'imbi'ita.se intimpla pe lume exprima vointa lui Dumnezeu. absolventi de invatamint :superior pe care ii folosqte la ~coala de sabat la serviciul de predica ~i in pregatirea programelor artistico-religioase. se examineaza ~i se preda noua lectie. BinefnteJes. exprimarile impodobite. slnt studell!i de credinta adventa ~i la alte facultati. Pastorul roste~te rugaciunea de binecuvlntare a pliriii. toti credincio~ii. pentru ca. Ultima parte a serviciului religios 0 constituie predica ~i un imn. culhll AZS se straduie~te ca pastorii sa nu mai apara in fata credincio~ilor In postura unor predicatori mode~ti ~i itineranti. 4 lnmormintarea. 5. sa Ie lege de viata sociala. in timpul afectat de obicei predicii. bineinteles ajungind la conc1uzia ca orice . Elementele 'imparta~aniei sInt piinea nedospita ~i vinul nefermentat (must). Ei prefera conservatorul. Apcii pastorul roste~te 0 scurti! cuvlntare.ctualizeze subiectele bib lice. 3..i contralul exercitat de cult asupra sa. pentru cii adventi~tii nu cred In iad. are loc ~coala de sabat. subliniind impOltanta aceshliact. de obicei. DIZlDENTE . numai el va putea privi pe satan cum se * A se vedea dreapta Invatahlra: hirotonia.}entimentului religios. de indoetrinarea adep!iJor. Scoala de sabat 'incepe cu 0 c'intare i11 comun. * MANIFESTARI SI TENDINTE ALE CULTULm AZS Fosta seeta. Botezul se oficiaza numai de ciitre pastor. mai mult dedt alii cre~tini.. . poetice. Despre predicii s-a subliniat catrebuie sa fie substantiala ~i din care sa nu lipseasca Indoctrinarea religioasa. adventi~tii nu tree eu vederea noile eonditii istoriee. apoi fringe piinea in bucati. Pastorii au fost Indrumati sa a. dupa care credincio~ii e1nta un imn. 149 Urmeaza apoi ~coala de sabat. Pastorul prime~te pe rind pe fiecare candidat. la care iau parte. Ii s-a recomandat pastorilor sa lase la' 0 parte descrierile. numai el se va bucura de imparatia lui Hristos de 0 mie de ani. Insa intr-un numar mie ~i foarte rar vei intilni un student advent la institutele de profil tehnic. care sint doar placute simfurilor.Imbriicati in ve~minte speciale smt introdu~i in baptisier. fie dimineata. emanciparea sa are in vedere iIi aceea~i masura ~i ciedincio~ii. Ca ~i bapti~tii. iar impresiile sale slnt nililt mai bogate. Participarea la Cina este precedata de spalarea picio-arelor (semnul umilintei). participa la aceste lectii de studiu biblic. transformarile care s-au produs In soeietatea noastra. iar corul intoneaza un imn de lauda. iar scopul ultim al omului este de a face parte dintre cei ale~i pentru imparatia de o rnie de ani pe care 0 va iutemeia Hristos pe pamll~t. Serviciul religios are lac de obicei la casa decedatului ~l consta din e1ntari ~i rugaciuni potrivite momentului. in timp ce credincio~ii ne roaga. Sigur ca preocuparea culhllui pentru . Punerea miinilor are loc simbata dimineata sau dupa amiaza. Serviciul se incheie cu 0 cfntare comuna ~i 0 rugaciune rostita de pastor.. mai ales prinrre credincio~ii tineri. simtul sau estetie este altul. Candidafii. dar niciodata slmbata.DENOlvfINATIUlvI CRESTINE. 0 singura data. ad\'enti~tii de ziua a ~aptea seingrijesc ca 111 r1ndul generatiilor tin ere sa aiba oameni care sa contribuie la emanciparea cultului. Credinciosul adventist :.258 . El are con~tiinia fericirii ve~nice.

ie~ din "eei ale~i". Controlul anupra vietii credinCio~ilor.. preocuparile. se vorbe~te despre activitatea deSra~l\rata in cmnunitatea pe care a parasit-o. consider1ndu-se fiecare continuatoarea "fidela" a im'ataturii lui Hristos ~i a apostolilor Sai.iaHohl~i casatoria. credinciosului i sc aminte~te mereu ca el va face p'al. Tincrea zilei a ~aptea a slmbetei. iar credinciosul se supune rara murml1r.uenia din afara comunitaiii. contralul vietii credinciosului se actioneaza public. a dat chiar numele de sabati~ti. controlcaza lectura. pastorii ~i prezbiterii contraleaza ~i felul de alimentatie (nu consuma carne de pore ~i inclina SpIe vegetarism). .s-ale permita participarea la serviciile religioase simbata. . ca zi de odihna ~i de cult. Atunei dnd un credincios i~i schimba domieiliul ~i tTece dintr-o (!on1llnitate intr-alta.i. zidari.Dad celelalte secte aparute in cre~tinisl11 . Uneori. pentru a-~i vedea mai bine opera. el Va vedea cum cei care n-au imparta~it credinta lor vor dispare. A~a se explica faptul ca printre adventi~tii aetzii. fotografi. pastoml nu oficiaza serviciul religios.~i revendica orieinea in Noul Testameilt. .'.150 CALAuZA CRE$TINA zbate neputincios pe pamintul pustiitdin cauza nelegiuirilor. pot accentua atunci dnd intr-o echipa majoritatea lucratorilor 0 detin adventi~tii. Tinerea sabatului a racut ca adventi~tii de ziua a ~aptea sa-~i aleaga anumite prafesii. dnd au loc casatoriile mixte.' In unele localitati unde lucratorii cei mai multi sint adventi~ti de ziua a ~aptea.. iar ei. .:h. In as.:" .imenea cazuri. Daca sotul neadventist refuza. dnd unul din soti nu este adventist. adventi~tii. credinciosul adventist'este.id '. De obicei. incercind sa elimine orice in±'J. Dar. instalatori etc. ahmci tinarul adventist care s-. viala ~i 'rerafiiie de familie. capata aceste grave accente in viata de familie.: ~'. faphll ca reu~e~te s~~frupa de preocuparile ~i felul de viata al generatiei ·Ior. pastorul exercita un control riguros asupra'1u'i>:i. ': . iar primirea in comunitate se face prin votul adunarii. adventi~tii secasaiGiresc intre ei." _ Exagerari :ji implicafii p. Avind alta zi de odihn[l dCclt cea declarata ofieial de stat adventi~tii'de ziua a ~aptea au uneori dificultaji saucrecaza dificultati datorita conseeinielor sociale pe care Ie imp lie a aceste neconcordanie. mici me~te~ugari (croitmi. . rara de care nu poate fi inscris in registml Cilllli:mitatii in care merge. de aceea respecta Cll strictete ceea ce i se cere. vor trai ve~nic. la oficiul starii civile.ilor. apicultori. apoi este adusa la cuno~tinla adunarii.i cenzureaza viata intima pina In cele mai mici amanuntc. 'Dupa ce i-a creat credincioslI~§i~ceste convingeri. se fac aprecieri aSllpra comportamentului sau... el primqte 0 scrisoare de recomandare. a controlului minuiios pe care-I exercita cultul asupra credincio~ilor sai. este "botezarea"sotului neadventist. folosindu-se curentul de opinie al credincio~ilor din adunare. ~d\. sc .5abatul. electricieni.' Controlul incepe in comunitate ~i se continua apoi in viata partieulara. s-a hotarit in urma "rc\'cla\ici pe care Hellen \Vhite a avut-o . admisa de cult. Respectarea stricta a saballlhli a pus intr-o sihlatie conflictuala pe copiii de virsta ~colara ~i pc membrii cultului angaj ati in cimplll muncii. atit in interiorul adunarii. Comunitatea are toate datelepirsonale ale credinciosului sau. se vede eel mai bine putemica influenja a cultului asupra tine.. dupa ce i-a acaparat con~tiinta. iridividualitatea adepjilor.la a ~aptea se gasesc numeroase cadre medii medicale. 'cizinari.~nti~tii de ziua a ~aptea ~i-au cristalizat punctele doct. 0 tendinta care devine tot mai evidenta este aparitia micro~'grupmiJor profesionale advente. ca el trebuie sa fie mindru de faptul c1\ face parte din accasta ceata. iar dad s-a inche. Unica solutie in aceasta situa\ie.). . Aceasta este de fapt nota care caractcrizeaza ~i accentueaza in cel mai inalt grad.dominat de 'frica de a ramine in afara acelei imparatii unice. Cultul nu admite casatoria dintretinerii adventi~ti ~i neadventi~ti. cit ~i in afara acesteia. daca a avut abateri ~i de ce nahlra etc Scrisoarea este maHntli discutata in comitetul comunitatii. Consecintele negative se. Sint cazmi in care tutelareal11erge pina la amestecul in viala sotilor. totu~i mai' sint ~i exceptii. din care pOrlmca a IV-a cea care se refera la til')erea saballllui. imbraca 0 mllltitudine de forme . Pentru a face sa suporte mai u~or rigorismul ~i <T!~iIasa viata dirijata dupadoctrina adventa. Cautind sa pastreze credincio~ii~sub stricta ~i exclusiva traire adventista.in aiml 1846. EI crede ca aceasta fericire 0 vor dOOlndi doar adventi~tii de ziua a ~aptea ~i. care .!nctionat cu excluderea din comunitate.t casatorit in "lume" este s. Consecintele educaiiei riguroase in spiritul doctrinei adventiste.'inare pOl-nind ~i de la Vechiul Testament iLegea morala pentru ei continua sa fie tot decalogul.

Activitatea artistico-religioasa. . Broadbent. Muller. (Elvetia) §i tot aici s-au rasp'indit. institutorulde 'Iimba fi-anceza... viata conjugala "paradisiaca" ~i de fapt se ~i numesc Adam §i Eva etc.se organizeaza programe eu orchestre. in dese cazn:ti. a luat atitudinehotarita de denuntare §i condamnare a unor asemenea aberatii religioase ~i fapte antisociale.. Neavind un intemeietor. in tara noastra s-au sel~a1at doua grupari dizidente: I. lata un motiv in plus pentru a studia manifestarile acestei mi§cari la care s-au ata~at unna~ii organizati in secta tudorista sub patronajul Ralucai Calimahi. ziua a ~aptea a avut ~i are dizidenti. pentru inJaturarea prozelitismului.omunitatilor adventiste recunoscute de StatuI romfm. ale lui J. Berriay etc.. Atunci.de propaganda baptisto-advente. ~i dupa el. ~i formatiuni corale. ca ~icelelalte clllte neoprotestante.• . In ceea ce ne privqte pe noi ortodoqii. C~ toate cultele neoprotestante ~i Cultul adventisi. iaJ' adeptii s-au numit "Cre§tini dupa Evanghelie" de nuanta tudorista sau "Cre~tinii dupa Scriptura". exhatolatrilor etc.lr{a'far~ ramurilor adventi§tilor refonni~ti. . dar' s-au organizat in SUA. Cultul cre~tin dupa Evanghelie este un cult neoPfotestllnt de nuanta mai mult calvinista. . Acesta se stabile~te la Bucure~ti ~i a inceput sa tina adunari. mi~carea adventa este conservatoarea conceptieimileniste ~i toate sectele ie§ite din "calculele" advente au fost contestate ~i din launtrul lor.: constituie "doctrina" cultullli Cre~tin dupa Evanghelie". Printre primii "misionari" care ne-au vizitat tara inahlte. ale bapti~tilor. "pocaiti" sub to ate formele. Cultul adventist de ziua a ~aptea. CULTUL CRESTIN DUPA EVANGHELIE Daca celelalte curente neoprotestante despre care. de§i at'it Maithrisirea de credinta. sub masca acestui cult se ascund foarte multi adepti de nuanta refractara. 1. "doctrina" lor este un amestec din conceptiile lui Zwingli.DJZlDENTE . prin secollli XIX.propovaduiesc" unii ~i pe care vor sa-l "reabiliteze" in fata credincio~ilor adventi.'. 151 incearca sa-~i impuna programul lor. Aparitia cultului Cre~tin dupa Evanghelie*. Ace§tia "binecuvinta" uniri "spirituale" §i recomanda familii "edenice". pUliind numele de "Chretiens". George M. exista uneori tendinta de ase ol'ganiza brigazi alcatuite din adventi~ti. Darby.lI fost yorba.)le. elvetianul Franc. H. Gruparea condusa de Gheorghe CatclIla din partile Ardealului. cit §i m'ijloaceie de "evanghelizare" ale cultului sint pe !inia respectarii celorlalte cuite. . fostul ~efal cultlllui.DENOMfNATIWvI CREfiTINE. Familia spiritual a condusa de "profetul" Satmari din Piatra Neamt. care n-au nimic comun Cll viata cultica a c. pentru toate inlesnirile in vederea cunoa~terii la sursa a istoricului ~i conceptii1or Cre~tinilor dupii Evanghelie din Romania. ca de altfel §i la noi.. rugaciuni §i "vestirea" Evangheliei 'in limba franceza pentru societatea "bonjurista" a * Multumim D-Iui Victor Dumitrescu. 3. Sint impotriva oricarei organizatii sociale. .i el poate fi localizat In Elvetia. fiindca fostul preot Tudor Popescu a fuzionat cu cre~tinii dupa Evangheliy'. In Europa. Cte~tinii dupa Evanghelie nu au avut un intemeietor ~i un sistematizator dar azi "ei" considerii "initiatorul l1ii~carJi din care fac parte este insu~i Domnul Iisus Hristos a carui invatiitura. maJiorilor mileni~ti. cuprinsa in Sfinta Scriptura. a fost §i misionarul englez E. care de fapt are la baza principii ale sectei adventi§tilor reformi~ti (roweni§ti) ~i 2. Desigur. atentia se)ndreapta spre acest cult. traiesc din expediente ~i refuza incadrarea in munca. Numai prin <:itirea')3ibliei ~i prin rugaciuni. in numele caru1a. amca sa inceteze activitatea vineri dupa amiaza ~i sa 0 reia duminica. practica prozelitismul. . In decursul istorie. nelipsind mijloacele . cu evidente accente evanghelic-Iuterane.Cultul lnsu~i l~jda seama ca e dificil sa-i atraga pe copii ~i tineri la viata comunitatii.de sfir§itul secolului XIX.ois Bernay care i~i exercitase profesia in Tunisia. l~i are originea in centrul ~i vestlll Europei. Fr. care sa lucreze in zilele de dumineca. ~i in alte localitati. cre~tinii dupa Evanghelie s-au fonnat in Europa \. ~ . tinerii nu ar putea fi atra~i la casele d@ rugaciuni. baptiste ~i advente l§i au originea in Europa. N.

De Ia Ineeput pntem spune ca acei "Cre~tini dupa Seriptura" sau tudori~ti. iar rasplndirea acestei credin!e o preia "fratele" 10al1 PetreiScll. Dintre primii part~cJa aceste adunari se pot aminti ~i doua persoane cautatoare de "adevar". "La reunion des Croyantes pour Ie Culte": pe care au Incercat sa 0 introducii In cercuri cit mai Iargi. printre sa~ii din ora~ul Ri~110V. M~ntionam ca aeest Buhrer era membm al "Adunarilor Cre~tinilor Liberi din Apus". care a fost ajutat ulterior ~i de VicforKolles. c) Grigore Constantinescu a seosla Ia~i revista "Buna Vestire". In aeea perioada a luat fiinta "adunarea din Ploie~ti". Nieolae Dragoi ~i. Bra~ov alte localitiili din tara Birsei.. parasesc credinta . este trimis In Elvetia pentm a deprinde meseria de ceasomicar. cunoscuse via!a ~i Indeletnicirile cadre lor militare ale'vechiului regim. Ei erau vizitati ~i Indmmati de c1tiva "frati" din Ardeal ca: Stukemann. care cheama prin anii 1901-1903 pe' 0 sora a sa.altii. un arhitect din Elvetia trimis anume dat. Intors 1n tara (dupa 4 ani) el se intitpleaza. a) In vara anului 1909..a~a cum Ie arata for Biblia . chiar. "profitii de ingaduin!a ofiterilor romani. Frartf. In anul 1912 a sosit ~j. 2 Rasplndirea mi~ciiririIl.Ace~ti doi. Dar multi tudori~ti ~i eOl11ili~ti au activat in grupari sau familii: a) cre~tinii dupa Scriptura. Ineerciiri de fuzionare tudori§tilor eu Cre~tinii dupa Evanghelie. Aici 'inceputul s-a Iacut printr-o asociatie eu earaetei'religios numita "Crncea Alba". Din luna l11artie 1900. atum::i~. Roman. Dar in anul 1914 izbucnise primul razboi mondial. dar aici ia contact eu tot felul de mi~ciiri religioase.152 vremii. b} "intelectualii" tudori~ti. Prozelitisn1Ul lor aduce roade si astfel se trece la organizarea "l11isillnii" de "vestire a Evangbeliei in limba romanii". Blrlad .ritii pregatirii sale intelectUale ~i calitatii de "bun vestitpr" al Eyangheliei. s-au pus bazele unei noi mi~cari religioase denumitii "Cre~tinii dupa Seriptura". Grigore Fotino Constantinescu. Bacau. s-a inceput "pred1carea Evangheliei" In lil11ba romana. Conceptii1e lui sint expusc In bro~urile: "Memoriu sau sCUI·til expunere a punctelor a doctrinei a Comunitatilor erqtine" ~i "Memoriu !iau scurta expunere a doctrinei Cre~tinilor dupa EvangheJie". Ploie~ti etc. ei se intnmesc sub numele de "Reunions evangeliques fran~aises" ~i editeaza chiar 0 revistii.. Intre anii 1906-1909's-a 'inceput "lucrarea de vestire a Evangheliei" ~i intoarcerea la credintii . Tot ill timpul primului razboi. Profitind de condi!iile grele prin care trecea tara ~i "din cauza neglijentei misionarc a unor preoti" nona secta se riisplnde~te in Moldova. Cornilescu. care se dezvolta progresiv In Bucure~ti ~i In diverse localitiiti din tarii. Trohl~. eu preciidere pe vaile riurilor Bahlui. Moldova ~i la periferiile ora~elor Ia~i. dintre noii adepti.. Totati1l1 1912 marcheazii tiparirea primului statut ~i inaintarea lui autoritatilor din Ploie~ti. 3. . ~ In Capitalii.:oiiS Bernay apleeat din Romania. mondial. de unde s-a extins ~i In localitatile ~i judetele aliiturate.Dupii ce reuniunile eVill1gbelice au patruns In Franta. vestindu-l eu putere ~i ciildura. ~i impreuna au Inceput "evanghelizarea': in lil11ba gennana. s-au alipit cre~tinilor dnpa Evanghelie. Cei care I-au atras pe fostnl preot Tudor Popescu au fost Raluca Calimachi §i D. Aici I~i reiau "lucrarea" Evangheliei. iar cu ocazia retragerii In Moldova. Gheorghe Motoi. b) Grigore Fotino ConiStantineiSCLt . apoi Codlea. care rasfoia "eu mult zel cuvlntul" (Domnului). bine . originar din Banal. Cisnadie.pastor" al "cre~tinilor dupa Evanghelie". de~i era' mobilizat in annata. dimpreuna Cll un mic gmp. . Vani1e Ionescu. pentru a primi stahlt de functionare. colaborator al lui Grigore Constantinescu. Ca fiu de ofirer. Infiltrind invaraturile lor in Moldova (In special ill Vaslui ~i Boto~ani). Teodorescu. Krauss. cOlie'ehtrarile ineep. ~i imbrati~eaza "credinta simpla ~i curata a Evangheliei". Rusia. Victor Kqlles. uri'om simplu. alit de lil11bii germana. "crcdincio~ii ere~tini dnpa Evanghelie" de prin Bucure~ti. Germania. Ungaria 'etc.Romania. mi~careaprinde radacini 'in Romania prin Fran90is Bernay.s-a stiibilit In Ploie§ti "fratele Buhrer". §i deschid ill Ia~i 0 "Casii de rugaciuni". cit ~i In limba romana. cl intitnlindu-se "predicator evangheIist ~ef'. Siret. iar 1a Bucurqti apare re\'ista "Viata ~j lumina" editata de catre Gh.Negruzzi ~i Brailoill. S-a aleiituit. condusa de un pastor luteran. . ajung 1n Ia~i. . Sarah Bernay. un gmp de tineri care se strlngeau laolaltii sa citeascii Biblia ~i sa 0 talffiaceasca dupa mintea lor: Gheorghe Giuvelea.primul "predicator evanghelist" roman.a tatalui sau. Blrlad.In ora~ele: Sibiu. de ciitre adeptii "evangheli~ti" din ora~. Tara 1J0astra intra in razboi.

Nu admit muzica instrumen. Asupra acestei deosebiri s-a cazut de acord de Ia Inceput sa fie lasnta in iucredintarea fieciirui credincios in parte ~i sa nu constituie obiect de discutie ~i de friqiune intre credincio~ii celor doua mi~ciiri. Dupa aproape IS ani de activitate ca grupare sectara. In Banat propaganda acestei credinte este legata de nume1e unui adept de nationalitate Indoielnicii. cei care nu au primit "botezul" Jor nu pot nici macar asista la Cina Doml1ului. sustinut material de Raluca Calimachi.. 153 Dimitrie Comilescu. starea cea mai inalta de sfintenie la care poate ajunge un adept. Pentru faptul ca ramura "tudoTista" a avut prOlncitor'un fost preot ortodox. Aria de raspindire a Cultului Cre'itin dupa Evanghelie. care actnalmente se numesc "ramura I" ~ delegat I (Cre~tillii dupa Evanghelie) ~i "Tamura 2" . Crqtinii dupa Scriptura s-au incadrat administrativ ~i cultic. 88311946. In aprilie 1924. dar are trei fete: a ) Boteznl apei. Cina (Masa Domnului) este un act comemorativ care aminte'!te de ceea . se socotese "copiii lui Dumnezeu 'ii trebuic sa traiasca 0 viata nOlla". in organiza!ia "Cre~tiniidupa EvangheJie". privind botezul. Din marturisirea de credinta a cultului cre~tinilor dupa Evanghelie se desprind 'ii eonceptiile religioase specifice. IV. prin care s-a acordat ~icalitatea de "Cult". Botezul 1n cadrnl Cultului Cre'itin dupa Evanghelie se administreazanumai maturilor . Botezul 1n "mom·tea" Domnului este. 2. imne religioase. Aceasta fuziul1e este mel1tionata in anexa I a Statutului Cultului Cre~tinilor dupa Evanghelie din Romania. ea ~i botezl. cea a Noull. intra pe l1ea~teptate 'in monahism stabilindu-se nu la Minastirea de metanie. Efes.1l. cumpara un imobir~n'Bucurqti.11 Sfint. DIZIDENTE . ESte sesizata autoritatea bisericeasca. tileuiri razle!e. ~ediI~tc duminicale. 0 interpretare cit mai libera a versetelor. bucurindu-se de deplina 1ibeliate de manifestare cultica ~i aVlnd acelea~i drepturi ~i obligatii ca toate celelalte culte legaledil1 tara noastra. cina. Marturisirea de credin!a ~i statutul de organizare ~i functionare aufost" adoptate din anul 1950. Fuziunea stabilita intre cele "doua asociatii" cre~til1e a' fost aprobata ~i de organele in drept ale Statului prin Legea ill. care nu mintuie'ite. "Asociatia Cre~tinilor dura Evanghelie" din Romania. ~i pentru a nu fi il1corporat in armata. botezul este un simbol. cerul. care poate fi primit deoclata sau dupa eel al apei. pastreaza 0 vie amintire lui Tudor Popescu ~i unna~ilor. iar prin na'iterea din nOli. a pastrat ~i 0 linie a unei a~a-zise traditii interioare de zidire sufleteasdi. Tudor Popescu este caterjsit.1i Testament in contrast izbitor eu cea a Vechiului Testament. dar au f3mas indifercnti 'ji in grupuri. folosesc instrumente muzicale in cadml cultului . jar modul de lucm era dupa mdoda ncoprotestanta. Ramura 1. 'ii infiuen!a striiina: Andras Gheorghe. Dimitrie Comilescu se retrage ~i plead din tara. Dupa fuziOlla"re. rugaciuni libere. 1. chitara.De a"ceea. sint pentru ace'iti credincio'ii doar doua acte comemorative.taJa in cult etc.pian. eintiiret la biseriea "Cuibul ell Barza" (Sfintul Stefan) din Bucure§ti. ell singura deosebire ca ei (Cre~tinii dupa Scriptural practicii botezul cop iiI or ~i nu botezul ndultilor. se pare ca adeptii aeestui cult s-au redresat. VI. la practica Bisericii stramo~e~ti.ramura 2 (Tudor Popescu a acceptat botezul pruncilor din raliuni practice). . dupa ei. Renunta la cult. accentul cadepe botezul ell Duh1. Se cama a fi 1a un nivel ridicat. Aici incepe traducerea Bibliei 111 limba romfma (a~a-zisa Biblie britanica) ~i reintors la Bucure~ti. estc un simplu ritual: b) Botezul Sfintului Duh. 'ii In mod expres copiilor . in anu! 1937. Folosesc Inacest sens textele de la Rom.u/ este unul. jar conduciitorul mi~ciirii ramine Tudor Popescu. 22-24. serale.1rilof. din ambeie ramuri (dupa Scriptura 2) 'ii (dupa Evanghelie -1).ramura I. botczlll matl. 4. ci la mo~ia prin!esei Calimachi la Stancqti-Boto~ani.Cre~tinii dupa Evanghelie slnt receptivi la tot ce e nou.DENOMINATIUNI CRESTlNE. Tudor Popescu.. tudori~tii au dus tratative cn secta Cre~tinii dupa Evanghelie ~i au mcnt "fuzionarea" eu ei. unde era preot Tudor Popescu. .pe care 11 amenajeaza 1n Casa de rugaciuni. tudori~tii ~i-au dat scama de gre~eala. orga. cauta sa introdud sisternatic in predici ~i catezehe conceptiile sale. s-a limitat in partile capitalei 'ii Ploiqti. . femeia se poate ruga in adunare.. Prin accasta. Masa Domnu/ui sau CillCl Domllu/ui. n-au ie~it din cult. c) "Cre'!tinii dupa Evanghelie" se socotesc sub "legea" harului. Boie:'. Exclus din Bisetica Oliodoxa Romana. mileniul.delegat II (Unna~ii lui Tudor). judecata. este influen!at de Raluca Calimachi.

singura. Timp de propa~ire pentru Israel (Zah.jn noaptea in care a fost vindut. la fringerea piinii. 3). spre dimineata 'rara nori "Cincl va veni EI ca sa fie proslavit in Sfintii Sai. ce nu a avut loc inca. "Masa Doml1ului" este stringerea lor laolalta la masa cle aclucere aminte in jurul persoanh Domnului Iisus Hristos (confol111 Matei XVIII. 24~41). creclincio~ii martl!risesc. clupa Cre~tinii dupa Evanghelie.(I Cor. vor fi eu EI. 62). clnd Fiul Omului va sta pe tronul san de slava. e) 0 vestire (marturisire).ea·de dte ori mincati aceasta piine ~i beti acest pahar.ViI1111 .Ce imagine miIiunata aduce acest cuvint in duhul nostru. Cind in cer se va savir~i nunta Mirelui. . Conform relatarilor celor trei Evaj1gheli~ti. c) Oponmca. 4). acea domnie proorocita mult de profelii Vechiului Testament. arata: a) .simbolizeaza.Observ[l{ii generale : a)Mileniul mentionat 0 singura data nu e amintit de Mintuitorlll sall de catre Apostoli. sint ~i Eu in mijlocul lot. ~i inainte spre ziua slavei lui. dovedesc vizibil. ~i textul: "Pentru..11ui. 24): 3.154 CALAuZA CRE~TINA ce a instituit Domnul Iisus Hristos. Cei neprihiiniti vor fi inviali ~i cei ee au suferit din pricina marturiei Donmului Iisus Hristos. i~i exteriorizeaza legatura (pa11a~ania) dintre ei". 2-3. spre pomenirea Mea".sint singurele alimente din care se compune masa Domnului". DOlIDml Iisus -' inviat "comunica direct" Apostolului Pavel felul indeplinirii acestui act de cult precum ~i rostuL sau. ~i privit eu uimire de toti cei care vor fi crezu!" (II Tes. a lui satan ~i a ingerilor lui (Matei XXv. ci numai Biserica II va vedea (I Tes. b) Parta:jia. putincl astfel' sa priveasca inapoi la noaptea aceea a Domnului lor.Mileniul. sa domneasca 0 mie cle ani pe pamint". 1'-12). e) A1ileniul este domnia p<)innului Iisus Hdstos pe pamlnt. c) Menrinerea Mileniului . Milell!ul este implinirea ragaduintelor racute lui Avraam ~i David. 2. 20 . Caracteristicile mileniullJj: 1. f) Un prilej de cercetare. 30. . g) Un prilej de mulJilmire.lucrul acesta. Juclecatile divine ~i venire a in slava a Domnului Iisus Hristos voravea drept rezultate distmgerea vrajma~ilor dec!arati.Mileniul .legamint. 4 ori II Petru III. XI. sa ne purtam in a~a fel ca sa ajungem cu orice chip clipa rapirii. 2) singele noului."In aceasta masa de aclucere aminte. moa11ea Domnului vestiti pina la venirea Jui" . ca sa justifice ideea de comemorare. Isaia XI. ragaduinte pe care Insu~i Domnul Iisus Hristos le-a aratat in diferite pilde.. 1) singele lui varsat pentm noi. Ei ~tiu ca "revenirea in slava a Domnului Iisus va fi clupa riipirea Bisericii. :'..PartaJia ell EI ~i a Lui cu ei" . iar Domnul Tisus va intemeia pe pamint impiiratia pacii . . .. va veni cu slava ~i cu putere pe norii cerului (Matei XXIV. ~tiind mai inainte. . Ii se cere eredinta in Domnul Iisus Hristos ~i 0 viala cmata. . 1. Mileniul -. b) o dorinta a Domnului.ti. raul va fi inliiturat indata dupa dreptate (Ieremia XXIII.. XI. cacel rau va cauta ~i in aceasta privinta sa strimbe caile drepte ale lui Dumnezeu. IV. "cop iii lui Dumnezeu". Celor care partieipa. a) Aspecte ale ji-fngerii pfinij. d) Explicatia Apostolului Petru .foarte importanta: "Dumnezeu la timptil potrivit i~i va indeplini promisiunea racuta" (II Petru III. iar pe pamint marea strimtoare. 16. XIV.. Marcu XHI. . Ahmci va avea loe judecata neamurilor pc painlnt. 20-24).~i parta~ia no astra este cu Tatal ~i cu Fiul Sau" (I r6anl. va fi precedat cle "intoarcerea inmarire" sau a doua venire a Domn1. 0 epoea de am pentm noi. atunci Hristos va veni Cu Biserica. 31). I Cor. 4-17).al do ilea alim"nf rincluit de Domnul Iisus . 10-17).~i in jurul lui se aduna cei "mintui!i". . b) MileniuI va fi dupa rapirea Bisericii. b) Etapa publica: va fi dupa 7 ani de 1a rap ire. "doi sau trei . ~i ale Apostolului Pavel. 10).Mileniul . Cultul Cre~tinilor dupa EvangheJie invata ca cele doua veniri ale . "ea rasaritul soarelui in dinlineata rara nori" (II Samuel XXIII. in80tit de toti Sfintii ingeri (Matei XXv. Satana va fi legat 1000 de ani. La fringerea piinii. Isaia XI. a) Piinea simbolizeaza Trupul Domnului Iisus (cf. intr-o legahlra sfintii de dragoste frateasca. d) Aducerea aminte.este l11tr-o carte figurativa. 5-·6: Isaia LXVI. 9). legatura fra{easca . Din textele care descriu instituirea Mesei Domnului se accenhlcaza versetul: "Sa face.sau clomniac'de 0 mie cle ani. 9: II Petm III. a) Etapa lainica: cind va vyni sa-~i rapeasca Biserica nu va atinge pamintul. Dreptatea va domni pe paluint.(Apoc.. rezulta ca fringerea piinii a fost instituita de Insu~i Domnul Iisus Hristos. XX. 6-10)..Domnului cuprind fiecare cite doua etape: "una tainica ~i una publicii". Fringerea piinii este: a) 0 implinire a voii lui Dumnezeu.. 3. Domnul insu~i cste de fatii . XIV. 11-26). 26. . Gog ~i Magog vor fi nimiciti complet iar dupa aceeapaeea va domni pe pamint. Pacea deplina $i armonia intre oameni (Isaia LXV.Pfinea: "Piinea ~i vinul.

Inallare(l:DQmnului (la 40 de zile dupa Pa. :dat judecata.XX. indiferent de sex. Durata imparati~i de 0 mie de ani .. De asemenea.t. -. ruga. 1-4. Cina D0l11l1ului se incheie cu 0 rugaciune. d) a ingerilor rai."Natura vafi izbavita din robia stricaciunii" (Rom. . La venire a a doua sc va face eOl1vertirea iudeilor eu atita puterc. 2. miercuri §i . ziua intii a saptaminii c1nd are loc Cina Domhului.:Sfinlii Apostoli Petru .foc. b) a celor in viala layeI'J"irea a doua a Domnului. BiseriC<. Aeeasta lucrare este bazata pe textele clasiee de indemnurila:lnVatahlra. Na§terea D omnu lui (25 §i 26 uecembrie). . incepe cu 0 rugacil1I1C a unui om mai'vll-stnie (numit . cu mult inainte de judecata cea mare a pacato§i10r. 2.ani". Sfintii Arhangheli Mihail ~i Gavriil (8 noiel11brie). spre ex.<. 21-22). a lui satan §i a morlii. DlZIDENTE. Ei au Illviat §i au l111paditit Cll Hristos 0 mi\.. adeptii Culhllui Cre§tin dupa Evanghelie se intnmese in adunari de mgaciune ~i d~ "zidire sufleteasca".totul va fi schimbat §i curalit". Intrarea III eOnJunitate se face dupa catehizare. il1 fiecare seara.. "a prim it" pe Domnul Iisus e3. conform bunelor moravl. . viala de familie.va cuprinde "a~a cum c scris": Transfonnarea spiritual-moral-fizica . cind va Incepe mileniul §i cind se vor desparli oile de capre.i a eclor maturi cares-au hotarit din proprie initiativa sa fie membri ai eultului. ~i c111tari la ambele servicii religioase. Adunarea propriu-zisa.ti: a) a celor dedi11oio§i lacuta din cer. lit.ti). ~ste'o'obligatie fala de Dumnezeu. 14: "V-am seris tinerilor. ~i din pricina Cuvintului lui Dumnezeu"..al treilea -san raiul lui Dumnezeu in care sala§luiesc ingerii §i sufletele dreplilor §i care este locul de odihna·§i a~teptare. din Scriptura (Deut.i de cintare a~a-zisa duho\·niceasca. Cind "credineio~ii" s-au eonvins din Biblie deSpre1'1evoia ~i nccesitatea botezului in apa (botezul credinlei) aduc la euno§tinla batrinilor adunarii dohnla for. VIII.. apol diverse lechlri blblice unde se lstOllsqte desple fringerca piinii (Luca XXv.opiilor credincio~i..Eduealia erqtineasdia c. pacatul IlU va fi disparut din inima oamenilor. eei dupa Evanghelje". 3. Existii patru judeeii. c) eeml . apoi sc trecc Ja ora de evanghelizare. Eshatologia.. obiceiurile morale. c) a pacato~ilor.$i acelor ee nu se fnclzinaserii fiarei ~i icoanei§inu primisera se111nul ei pe 1111na ~i pc frunte.. Satana va fi legat §i llU va mai putca sa In§ele oamenii. va:fi dat na§tere unui popor de biruitori asupra pacatului. §i din art. I. $i am viizut ni~te seaune de dOI11J1le ~i celor care au ~ezut pe elc. dupa' ce 0 persoana.dupa cum II da duhul·'. IV.ilele de eeremonii: a) DUllliniea. 4. de Duminidi dimineala.ilviere din morli". Aceasta edueatie se face in adunare. iar In saptamina dinaintea Pa§tilor (Saptamina Patimiloi)se. Pa§tele (Ziua I-a ~i a II-a). c) Aile zile de adunari: In prima saptamina a anului se tinadunari de rugaeiune in fieeare seara.. Siirbatori religioase :ji ::. a aseultat Evanghelia §i a erezut-o..i reguli: eyanghelizare. ".' BUlla Vcstire (25 martie)." 155 .DENOMINATlUNI CRESTlNE. VI. "i" din Statutul eMttilui). 15-20).Minhlitor personal §i s-a hotarit sa-I urmeze.de . 2.a1 stelelor din jurul pamintului. incit va fi . ii acorda botezul.tia eopiilor.Cre~tinii dupa Evanghelie deosebesc trei categorii: 1. Rusaliilc (Coborirea Duhului Sfint.i prcsbiter) rugaclUlle rostlta . Adunarea de Duminica dimineata se incheic cu 0 ora de rugaciunc . Efes.lri..0 adevarata l. . ActiYitali ~i preocupari specificecuIttilui 1. U1l11CaZa cuvint de pregatirepenh"ll "Cina".' Edllca. Numai cerul al III-lea va ramine §i care va fi pentm "crqtinii adevarali. 1a sfir~itul mileniului.$i am vazut sufletele ceJor ce Ii se taiasera capuldin pricina mfutllriei lui Iisj1s. Educcqia eopiilor lui Dumnezeu. despre Patimile Domnului. I loan II. 3. V. . lis-a . iar legile. illtemeierea Bisericii).i Pavel (29 iunie).. dupa ee s-au convins Gii viata celui care solicita botezul corespunde ell nonnele de viata ale Evangheliei. Exista trei eeruri: a) ccrul intii (atmosfera cu nohi $i zarea a1bastra). 5-7. cit §i a prineipiilor aratate de Scriptura. 4 . •. 0 atelllie deosebita esteacOlfdata copiilor ~i tinerctului.Din Apoealipsii .. b) cerul a1 doilea .lin adunari de rugaeiune §i de citire din Evanghelie.I. Adunarca de Duminica dupa amiaza urmeaza cam acelea.. Sehil11barea la Fati'H6 august). iar ace')tia. 3. adica a tinerilor . eu lecturi biblice comentatc. Epoca actuala a Bisericii va fi terminata. La judccata din urma cerurile I §i al II-lea vor arde §i tot pal11intul va fi mistuit prin. . Sfintul Prooroc IIie (20 iulie). . se face in adunare ~i ea constaCl'iiI insu§irea il1Yalaturilor bibliee necesare. b) Aile siirbiitori (mai mult de influenla hldorista): -Botezul Domnului (6 ianuarie). 9.

425-432. Asia). Aceste fonduri strinse folosesc pentru intrepnerea loca~nlui de cult. . Mai l11tii. C. 98-99. b) familia sa faca presiuni de tot felul impotriva celor care nu Ie imparta§esc sentimentele religioase. p. 4. Sa aiM 0 comportare buna fara de toti oamenii. Cosma §i C. patriori.creasca copiii. sa fie cetateni I@iali.yi jitne!ionarea eultului . p. se poate intruni dimpreuna cu alte adunari locale. care nu mai vor sa vina la adunare ~i care nu asculta de "vestitorii evangheliei" sint urmariti de membrii comunitfqii cu tot dinadinsul. op. vol. 386-387. editata de Cultul crqtin dupa Evanghelie. Fiecare comunitate (adunare locala) este condusa de 2-5 frati bamni (prezbiteri). 1978. I).tIe "fratilor" din tara.a. Adjud. 136-137. aceasta neimpiedicindu-i de la alte studii sau indeletniciri necesare. Cornilescu. Istoric . Ie raspindesc tot gratuit.. S[atlll de . pe care. Sectele din Ramdnia. Sa frecventeze adunarile de cult: 2. c) cei nesiguri in credinta. D. Adunarea locata (comunitatea) se compune din membrii aceleia§i localitiiti (ora§. Ei sint chemati a se indeletnici eu inviitatura §i pastorirea acelei Adunari locale. f.. I. Sa-§i . A!. Arad. cit. 2. pentru Intoarcerea lor. ESL. 5. citeva puncte din organizarea Cultului in Uniune §i Delegatie. hamici. din avutul sau. N. Bucure~ti. i§i strecoara veninul in tot felul de exegeze biblice. la ei nu se practica "darea" (zeciuiala ca in Vechiul Testament).in temere de Dumnezeu. vol. 6. pentru ajutorarea batrinilor. Adunarea locala care are eel putin ·2 mernbrii majori. p. Cm·tea de cintiiri a Cultului cre~tin dupa EvangheJie.yi Delega!ia fonneaza Organul de conducere al CUltUllli Cre)tinilor dupa Evanghelie din illtreaga tarii. o data pe an. De asemenea: Calea eredinJei (rev. P. 57-59 ~i 64-66. Primesc gratuit prin Societiiti1e biblice ~i de la Uniunile Evanghelice cu care mentin legaturi biblii ~i caTti religioase. spre a avea 'impreuna numarul minim de membri ~i pentru a putea capiita personalitate juridica. * Cultul Cre~tinilor dupa Evanghelie a pastrat legatura eu Casa de Misiune _. Sa conlucreze In armonie in adunari. II. fiecare. au fost preluate din Biserica stamo~easca romfmeascii eu scopul de a induce in eroare organele de ordine ale statului. Comentarii la Evanghelia dupa Matei: vol. 5. In cadrul acestor adunari ale lor. . cit. Ev. fie liber cugetator. 1979 etc. Organizarea . muncitori de nadejde. .. Pacaitismul In Bueovina. ci doar donatia "benevola".). Aceste sarbatOli slnt doar ni§te subterfugii folosite pentru a masca "buna" lor intentie. Cum m-am i!ltars la Dumnezell ~i amspus ~i altora. comuna) sau din membri mai multor localitiiti invecinate (art. functionarea legal ii. Sa traiasca viata . op. passim.. 1. 648. organul oficial al Cultului cre§tin dupii Evanghelie. yom reproduce. Popescu. e) Din pllJ1et de vedere material: Dupa cum se specifica in Statutul Cultului Cre~tin dupa Evanghelie. 1945.yilor dupa Evanghelie faJa de de Cult: a) Din punct de vedere spiritual: I. 1930. conform lnvataturilor biblice. conform invataturilor bib lice. i06-108. Scoala bibliea Wiedenesl din Germania §i cu credincio~ii din Anglia §i Franta. la aceea§i credinta. Capitan. 3. revista "Calea credintei"**. Oglinda poeai!ilol. indatoririle eredineio.. cit. delegatille Adunarilor locale se aduna la 0 Conferin!ii religioasa. in "RT" nr. 4. 1-424. drepturile ~i }pdatoririle membrilor Cultului cre~tinilor dupa Evanghelie. ** ALTE SURSE BIBLIOGRAFICE ale Pietislllului: E./i"afi .. adicii acei eredincio§i "lntor~i" la Dumnezeu de mai I}}ult timp . 41-43 (I) §i 43-46 (II). A. . p. ll. pentru a face adepti. vol.. Bucure§ti. T. p.. 4/193. sau in mod special pentm cele primite de la "fratii'" din afara (vestul Europei. Bucure~ti. p. M. Constantinescu. Uniunea are ca for suprem Conferinta general a pe tara. Popescu. b) Din punet de vedere "misionar": a) fiecare sot are obligatia sa atraga §i pe celalalt prin orice mijloace. 355.156 CALAuZA CRE~Tlni\ joi seara sau la diverse ocazii: vizite . "Publica!ii". op. duhovniceasca exemplara. j). Fratii biimni ai unei Adunari locale sint ~i reprezentantii legali ai ei in fata autoritiitilor.. NCE. §i sint bine intemeiati in invataturile Evangheliei (lit. p. Deheleanu. 356 p. p. Privire istoriea . p..Pentru a explica ~i mai bine organizarea. fie ortodox. aici. Sa studieze Biblia §i sa traiasca 0 viata permanenta de mgiiciune. 1933. mai ales a celor lipsiti de mijloace. Mantunea. Aderentii lor trebuie sa contribuie dupa posibilitati.

In acela~i an. In cartea sa . "tilcuitorii" acestora.. "vorbitorii" in Iimbi. "damri'" speciale.ti de doctrina. posesorii duhului. deschizatori. pentm ca sa se arate cii Evanghelia lui Dumnezeu trebuie sa fie propovaduita in toate limbile pe intreg paminllll. lrineu este singurul dintre scriitorii biserice~ti· care aminte~te existenta acesllli dar in Biserieii. Aceasta seeta apare din rindul bapti~tilor ~i a fost organizata de predicatorul Carol Parham. aceasta mi~care reli£:ioasa propagata de Parham~i dtiva aderenti ai sai. Aeeste relatii pentru inceput nu au avut un caracter organizat. de aceea sint cunoscuti ~i sub numireade: "vorbitori In limbi. daea adventi~tii "au fixat" ~i "au calculat" imparatia de 0 mie de ani ~i "venirea" Domnullli. eontrapunlnd "mi~carii" harismatiee. care a euprins Biserica Apusului. Toti Iaolaltii sau fiecare in parte pretind ca au.DENOMINATIUNI CRESTlNE. Pentru a atrage atentia se mai numesc "crqtinii Cincizecimii. datind abia de la incepntul secolului al XX-lea. la penticostali. la 0 apropiata "pogonre" a Sa ~i ea la 3 ianuarie 1901 s-a ~i pogont peste 13persoane. b) Relatii ell strainatatea.. numita ~i "Glosolalia msalina". a trecut ~i in Europa. pnevmatizari etc. Dintr-un asemenea amalgam s-au deta~at multe secte ducind mai departe sau reactivlnd ereziile pnevmatomahe ale ratacitiJor din primeJe veacuri ale Bisericii crqtine. de exegeza: "Comentarii la Evanghelia lui Matet'. In 1906.. ea lucrare a Duhului Sfint. cu anul 1901.. care a devenit conducatoml sectei in Germania. coneeptia lor de "chemap" ai Duhului ~i "impartitori" de daruri. Originea sectei se aflii in America. care au danui profetice ~i prin duhullor vorbesc tot felul deIimbaje". Cultu1 Cre~tin dupa Evanghelie intrepne relapi en Mi~dirile Evanghelice de peste hotare. devenind el insu~i un adept al acestei erezii. quakeri. . . EI a inceput sa "profeteasca": Sfintul Duh se va revarsa din ngu cu putere. vizionari. inspirapi. CULTUL PENTICOSTAL SAU BISERICA LID DUlVINEZ~U APOSTOLIC:t Cultul penticosta1 sau Biseriea lui Dunmezeu apostolica este tirganizaria cea mai reprezentativa a mi~earii "fundamentali~ti1or" modemi. Incep un ev nou. Dacii bapti~tii se deosebescprin botezu1 1a mallllitate ~i imitatia botezului lui Iisus. profeti. unii cn::dincio~i care sint constillli!i in gmpuri sau in culte. . iar Cre~tinii dupa Evanghelie sau dupa Scripturii "au descoperit" alte eeruri ~i judeciiti . Lucml aeesta s-a Tacut ea un fapt a1. "Despre vorbirea in Iimbi aminte~te Tertulian. recunoscuri de ciitre unele state ale lumii. Numele de "penticostali" vine de 1a cuvintuL n£v1:TlxocY'ra (Gincizecime). de care a fost putemic influentat. Ferieitul Augustin. 1. 1 Paul. daruri primite de catre Apostoli la Cineizecime sau Pogorirea Duhului Sfint. urmeaza aeelora~i regu1i exegetice neoprotestante. comentind textul din I loan III. Penticostalii sustin eu ardoare cii i~i trag originea de la Cincizecime ~i ca s-au perindat dea lungul istoriei prin acei vorbitori in Iimbi. apoi in Germania unde a reu~it sa converteasca pe un fost pastor luteran. ei tremura. singurii cre~tini ai timpului. mediumuri. Li se zice "tremuratori" pentru cii in momentele de pretinsa inspiratie a Sfintului Duh. Clnd loan Gura de AUf expJiea capitolul 14 din I Corinteni. luminatori. dar istoricii lor due "na~terea" in epoca apostolica. ~i yom gasi ~i 0 fa1sa vorbire in Iimbi. tremuratorii sau "posedatii'~ de duh. vindeciitori miraculo~i. spune: "mai avem citiva frap in Biseticii. Toate acestea sint de fapt un grup de artiwle aparute ~i inrevista "Cultului'". q:ecJllll1ui. ca ~i III tara no astra.De anima -. In cartea sa "jl71potril~1 ereziilor". DIZIDENTE . ale~ii. ti!cuitori. vizionarii ~i profetii. 24 a seris:' "Acestea au fost semnele cemte de imprejurarile timpului de atunci. 157 a) Car. Dad eercetam din punct de vedere istoric acest fenomen. Originea. yom gasi 0 vorbire in Iimbi biblice. dar e sigur ca el s-a referit la practica montani~tilor. Totu~i exista in lume. Caci a fost necesar sa se recurga la acea exprimare a Duhului Sfint la toate limbi1e. metodi~ti. harismatici ~i ehiar noi mesia . a scris: "Existii astazi intre noi . ~i "spiriti" fiindca pretind a aveape Duhul in darul vorbirii in limbi.penticostalii sau spiritii. Astfel. dascali. a inceput a prinde teren in Califomia (SUA). precizeazii cii "acest dar descris de Apostolul Pavel este neeumiscut in Bisericii "in zilele noastre". s-a tinut legallna eu a~a-zi~ii "eredincio~i din E1vepa" ~i ell "Adunari1e libere" din Apus_ 4. care se deosebe~te fundamental de cea msalina ~i care nu e dedt 0 imita!ie ~i 0 influenta pagina. sustinind cii ei sint botezati cu Duh Sfint ~i cu foc. mai lntJi in Norvegia.

etc.a illperioada aceasta (secolul II). Numele vine de la pastorul lng. .tertulianista" ~i pastra unele influente montaniste. Inainte de Intoarcereasq. atunci nu putem spune nici ca s-a dezyoltat intr-un anumit centru. iar numele ~i-l avea de la Tertulian.158 CALAuZA CRE:. mai apoi ponegrita din cauza unor excese de zel. ci "d}vinltatea". practi~fu jJreluata de mi~carea pietist-fundamentalista.suspinuri. Dupa moartea lui MonfaI!W. .. "Bjser'ica Penticostala a Sfinrilor": . acela care mergea sa vorbeasca se inchidea adinc in. Inchidea ochii.>TINA o sora. XX-lea. cit. pina in anul 1700 clnd apare la c0771inarzi. ~i deodata. de~i vor sa se intituleze url11a~ii credincio~ilor de la Rusafii~i d~i vor sa sustina ca lucrarea "rusalina" a Duhului Sfint continua prin ei. Mantunea. cit. pina ill acest seeal.spusa" lui. _. Analizlnd datele ce leavem despre el. p. Dupa'ce vorbirea in limbi s-a stins la montani~ti. A~a"kisele Biserici penticostale dispun de ~coli speciale atit pentru cultura general a cit ~i pentru pastori. N. institutii de reeducare pentru dezalcoolizare etc. in contrast Cll cea rusalina. 386-392. se izola de cei ce-l inconjurau. In Cartagina a existat. Numele care a Tacut vilv. 38-40. Scriitorul francez Rene P6cl1e. Popescu. . la. e!nisii radio.. violente. In . "Adunarile lui Dumnezeu": "Biserica lui Dumnczeu".. Deheleanu. din gura scapa un torent vibrant de sunete straine. dupa incre~tinflre. . de rlsete etc. in "studiile" bib lice ~i mai ales In cartea sa Llicrarea Duhului Sj'int descrie vorbirea'i11"limbi astfel: "Cerintele unor dovezi vizibile de primire a Duhului Sfint a Taeut sa apara uimitoare demonstra!ii fizice: latraturi.ca ~i emh ar fi fost atins de 0 lovitura de trasnet. 0 secta care se numea'. BL Wi. 95-J 16.Biserica Elim": .Biscrica . dar Tara practicarea vorbirii In Jliilbi. Acest lucru a meut ca azi sa existc nenumarate organizatii pentieostale. Montanus a fost slujitor la temple pagine. a alps aten!ia prin extazele ~i transele sale. M. Eduard Godet. put em socoti aceasta practica a lui cao falsa vorbire ill Iimbi.••a1! infiintat orfelinate.80. pina la vorbirea in limbi in zilele noastre. Din punet de vedere doctrinaL diferenrele nt! .. . . In acele stari dadea impresia credulilor sai ca nu mai era eI acela care vorbea. Mi~carea penticostala. Predispozitiile temperamentului sau au fost accel). op. 86-88..In limbi"" diferite.sine Insu~i.'. dansuri salbatice. tv.. cit ~i la quakeri ~i montani~ti. Ie au prin conceptii :yl. AI. astazise bucura'dllrenumele celei mai importante mi~cari religioase din secolul * REFERIRI BIBLIOGRAFIGE: P. tipete ~i strigate. Organizarea cultului* -T'Ml§carea penticostala pc glob. p.tuate in experientele sale in ceremonia pagina.Ie-au l110~teniC"vorbitorii in limbi" din zi. Daea nu putel11 spune ca ]'vli~carea penticostala mondiaHi are un ini'e111eietor. op. clteodata erau doar citeva sunete.se spune in dic(ionare ~i enciclopedii asupra sectelor . case de batrll1i. fie datorita treeutului lor istoric. iar in acelc stari tinea cuvlntari . T. adeseori de vesclie. Cu un secol mai tirzillvcirbirea in limbi 0 gasim la "irvingieni". 53-55 . p.. lailiceput nebagata in seama.. TertUlian s-a referit la Maximilia care a supravietuit iui Montanus ~i Priscilei. pina In secolul al IV-lea. nu mai intilnim grupari de cre~tini sa aiba aceasta practica. 'tvIi~carea pcnticostala monliiala a Infloht in sec. ~i-i acoperea cu miinile sale. Evanghelici depline" ctc..sint pre a mario Putem am inti unele mai insemnate.. asupra Epistolei catre Corinteni face (' uescriere a felului cum irvingienii vorbeau .. in problema vorbirii in limbi a fost Montanus.hiz. in special in cultul Cybelei. cit.1qinuri ~i altele de felul acesta. vorbirea era insotita de galagle. Practica irvingienilor s-a ·transmis mai depaJie prin quakeri ~i mormoni.~le noastre. Privire istorica . p. Ev. Alte organizatii penticostaJy.j' vorbirea in limbi a disparut.membri: "Credinta Apostolica".eti'ce ~i practici schismatice care sint cleparte de spiritul rusalin". Vorbirea lor in limbi nu dul'a lnai mult de cinci minute. suferea convulsiuni care-i cuprindeau tot' corpul.. in extaz sub influenta Duhului". . Au un numar sporit de case de publicitate unde se tiparesc milioane de carli ~i reviste. ne~tinism. avind mai l11ulte centre de extindere. p. fie numaruillide. puternic accentuate". "Toate aceste apucaturi ~i Snc~ unele maio exagerate . smucituri. op. cit. op. atit la ureslmieni.In limbi: "Inainte de inceperea predicii. a:~e"a un temperament coleric de nestapinit. ea Ie pril11e~te in Biserica in cursul solemnitatilor duminicale. care are in parte daml descopyririlor. Constantinescu.. d~~i curentul montanist a ramas. pre cum ~i felul cum a vorbit In limbi. Montanus.

DENOlvlINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

159

al XX-lea. In acest [el, penticostalismul nu mai este considerat' 0 grupare aparte, Cl 0 mi~care religioasa In sinul intregului cre~tinism apusean. 2. Inceputul§i dezvoltarea aduniirilor penticostale in Romania (raspindire ~i prozelitism). Am vazut ca originea acestei credinte se trage din America, delalnceputul secolului XX. La 110i au patruns prin Pavel Budeanu plecat din Arad in S.U.A., inaiTite de 1910. A fntilnit propagandi~ti penticostali ~i a aderat la secta, ~i cu ajutorul unor maghiari instariti injghebeaza seeta in Banat ~i Transilvania. EI vine inarmat cu citeva reviste "Vestitorul Evailgheliei" (editata la Akron, statuI '. Ohio) pentru a adeveri "noua credintii". Alt naiv, eomerciant ambularlt, Ion Bododea, din Brailita, fost pastor baptist, parase~te "credinta" sa pentru "gustul" vorbirii in limbi. Destui creduli,s,[,au ata~at acestora. De [apt, I. Bododea s-a ~i grab it sa se intituleze ,,$eful Bisericii lui Dumnezeu cea Apostolica". Pavel Budeanu a tradus in limb a romana o "marturisire" de credinta penticostala *; intitulata: Declal'area fundamentului adevarat al Bisericii lui Dumnezeu.De asemenea. s-a incereat, tara prea m)!1t succes,tiparirea a doua reviste: "Glasul adevarului" ~i ,;$tiinta sfintilor". In Romania se poate considera d\!schisa prima easa de itdunare penticostala cea din casa sotilor Bradin, la 10 septembrie 1922. In 1923 s-a deschis a doua adunare in comuna Cuvin. Autoritatile aflind de existenta acestei secte au interzis-o. Gasindu-se la strimtoare, cei 50 de penticostali existenti la data r~spectiva, au intocmit prima petitieprin care au cerut recunoa~terea legalii. La cererea depusa au anexat ~i marturisirea de credinti intitulata "DecJararea fundamentului adevarat", 1924. De aici, astazi, toate sectele, cultele ~jihzidentele penticostale se numesc "fundamentali~ti". . La 29 iannarie 1925, Ministerul Cultelor ~i mie10r, prill !)ecizia 5734 a inclus in rindul sectelor interzise ~i pe penticostali. Aceasta decizie, fiind publicata In ziare, opinia publica a fost interesata sa cunoasca natura ~i eredinta aeestei secte. Luind adresa din decizie, prin serisori ~i vizite personale, Gh. Bradin a fost solieitat sa dea unele lamuriri. Multi sectan}i desprin~i din cuItele neoprotestante ale vremii s-au unit cu penticostalii. Dupa 23 August 1944, pentl)l obtinerea unei recunoa~teri legale, penticostalii din Romania au inceput sa-~i stringa rindurile. In momentui acela se aflau doua direclii: a) Unii penticostali func(ionaserii citiva ani Inainte. de cel de al do ilea razboi mpndial in cadml cultului baptist. b) Allii, care refuzasera orice "compromis" i~i desta~urau ac~yitqtea ilegal. La 20 mai 1945, In ora;,ul Arad, a avut loe 0 conferinlii [oarte restrinsa in cadrulcareia s-a discutat reorganizarea Asociatei religioase penticostale ~i reeditarea unei reviste intitulate "Vestitorul Evangheliei". Gheorghe Bradin a fost ales in fnmtea aeestei organizalii, ca·pre§edinte. Au mai avut loc ~i alte doua incereari de reorganizare in Bu~ure~ti, sub denumirea"Cie~tinii botezali eu Duhul Sfint" ~i "Ucenicii Domnu1ui Iisus Hristos". In 1949, eele trei organ-iiatiipenticostale se prezentau astfel: 1. Asoeialia "Biserica lui Dumnezeu Apostolica-Penticostala"; Asocialia "Crqtinii botezati cu DllhuJ Sfint"; 3. Asocialia "Ucenicii Doml1ului Iisus Hristos". La 23 decembrie 1946, se obtine rccunoa~terea provizorie a asocialiei "Biseriea lui Dumnezeu Apostolica-Penticostala", iar celelalte doua Ja care ramaseserii putini mcmbri s-au incadrat in grupulasocialiei reeunoseute proyizoril]. La 14 110iel71brie 1950 prin Decretutlll: 12m, s-a ac.ordat recllnoa~terea juridica a Cu/tului Penticosial sau "Biserica ItJi Dumnczeu Apostoliea"** . Conceptii specifice: Dll/lllleZell Dllhul Sjfnt este loctiitorul Domnului Iisus pe acest pamfnt, coborindu-Se din cer,de la Tatal, in zilla Cinci~ecimii. il1gerii --; sint tapturi duhovnice~ti create de

:r

* PRECIZARI: Marturisirea de credinta, in "Indrumatol'l11 Pastorului", Ed. Cultului penticostal, Bllcure~ti, 1976; Bisericcl lui DUl71liezell ~i aspecte din 'fiara ei, de Pavel Boghian, Idem, Bllcurqti, 1980, 380 p. A se vedea, pe lal'g, ~i Trandafir $andru, Penul71ato!ogie. Persoana ~i luerarea Duhului Sfint, Idem, Bucure~ti 1979, 304. p.; Rev. "Buletinul Culhllui Penticostal", organul oficial al Cultului penticostal san Biserica lui Dumneze,ucea apostolica; Lec/illili bib lice, Ed. Cult. Pent., Bucure~ti, 1979, 174 p.; Lecfiul1i biblice, yolum elaborat de Cristian Vasile Roske, redactor ~e[ Alecsie Vambu ~i Marinel Mesaro~, Bucure§ti, 1987, 314 p.; Hmfa Bisericilol' lui DUllll1ezeu, Coleetia de c'1ntari spiritua1e pentru biserici1e penticosta1e. Am folosit ed. a VII-a, Ed. Cult. Pent., Bucure~ti, 1977, 596 p. ** Mul\Umim D-lui Pavel Boghiun - ~efll1 culhlluipenticostal din Romania ~i "frate" crqtin - pentru materialu1 informativ pe care ni I-a pus, Cll multa amabilitate, la dispozilie.

160

CALAuZA CRE~TINA

Dumnczeu, Tara pacat ~i puse in "lujlJa Sa. Diavolul scw satal1Cl - sau "Lucifer al aurorei", mindrindu-se ca este capetenia ingerilor care ~i-au parasit beul, a cazut. EI in~eala intreaga lume, este ucigator, ispititor, in~elator, pirit9r.~i mincinos. El a fost biruit prin jertfa Domnului lisus Hristos iar pedeapsa l11gerilor rai, esl.e aruncarea in iazuJ eel de foe ~i ehinuirea lor in yeei (Isaia XlV, 12, 14; luda 6; Apocalipsa XUI, 9,; Evr. II, 14; Matei XXv, 41; Apocalipsa XX, 10). Crearea ollli/lui !Ii caderea III pacat - Omul a ·fost ere at de Dumnezeu, bun, drept ~i liber. II a fost in~elat de satana ~i a cazlif in pacat. Hant! fui DlIIllllezeu - HamI este bunatatea ~i Jragostca ne11larginita a lui Dumnc;zeu,pe care a aratat-o prin Domnul nostr1.1 lisus Hristos, fata de cei paeato~i. Nimeni nu se poate rnili1ili prin propriile sale fapte sau binefaeeri ~i llici prin fapteIe Legii Vechiului Testament, ci numaipi-ln hamJ lui Dumnezeu (subl. n.) Credii1!a - este 0 ineredere n~clil1tita in lucrurile nadajduite ~i 0 puternicil ineredintare despre lucmrile care nu se yad. CJ:edinta este de obir~ie divina. Ea se pri11le$te de la Dumne'zeu prin dreptatea lui ~i nu prin eoncep!\i}e §i inehipuirile 011lene§ti. Pocainta este un ordin al DOlIlJ1Ulni Iisus. Ea 'lnseamna Intoareerea la Dumnezeu de la eaile ratacite, cainl~ pentru Yiata traita in paeat §i neeuno§tinta de Duml1czeu §i ruperea eu paginatatea §i cu poftele lume§ti. Na!jterea dill nOli ... Numele aeelora care sirtt naseuti din nOll, sint scrise In Cartea Vierii. Iertarea este un atribut dumnddiese, prin care se dovede§te bunatatea lui Dumnezcu fata de oamel1ii paeiito§i care s-au intors'}a'Bl. Pentm ca eel piicatos sa poata primi ieliarea, trebuie ~a marturiseasca, sa paraseasca pacatul §i sa roage pc Dumnezeu sa-l ielie. Odata paeatul ierta!, pacatosuI se simte fericit §i u§urat. . Sjintenia InSea11lna despaqirea eu (otul de paea!. Rugaciunea este legatura direc~a a·omului cu Dumnezeu; totodata, §i cea mai adincii expresie ' .. a dorin\ei dupa El. r Botezul - L Botezul estc pamncit de Domnul lisus Hristos. Acest botez il oficiaza pastorii pentru cei care cred. EI este'uh simbol al mortii fata de pacat §i al 'lnvierii la 0 viata noua. Orieine crede in Domnul Iisus potrivit Evangheliei depline, unneaza a fi botezat in numele Tatalui, al Fiului §i al Duhului Sfint. Botez\il in apa se poate primi inainte §i dupa primirea botezului en Duhul Stint. EI se oficiaza prin scufuridare in apa 0 singura data, iar In eazul dnd prima data nu s-a ofieiat dupa Cuvintll1 lui Dumnez,,"u, se poate administra a doua oara. Copiii credincio§ilor se boteaia Ia etatea dnd pot sa inteleaga singuri ca Domnul Iisus Hristos este lv1intuitorul lor personai.;El ~int admi§i la casa de rugaeiuni spre a fi bineeuvintali. 2. Botezul Dul1ll1ui S{illt este Imbraearea,.eelor nascuti din nou eu putere de sus, pentru ca ei sa poata rezista ispitclor §i il1cercarilor, pe de.o parte, iar pe de alta parte, sa poata marturisi EYangbelia prin puterca lui Dumnezeu. Botezul cu Dllhul Sfint se poate primi atlt prin punerea mlinilor, cit ~i Tara acestea, atl! 111ainte de botezlll in apa, cit ~i dupaprimirea lui. II. Cilia Domnului este al doilea a~ezamint, ca fonna exterioara, in Biserica lui Dumnezeu. Ea cste institllita de lnsu~i Domnul Iisus Hristos, prin intemeierea Iegamintului nou. Cina Doml1ullli se eompune din piine nedospita (azima) ~i rodul Yitei, nefermentat (must). Cei ee se i111partii~esc din aeeasta eina a Domnului trebuie ca inai inainte sa-~i fad! 0 amanuntita cercetare de sine, eaei eel ee miininea ~i bea eu nevrednicie, mal1inca ~i bea pentru condamnarea sa. Ea reprezinta jertfa trupului ~i varsarea singelui DomnuJui Iisus Hristos, pentru pacatele noastre. Cina D0111nului se savir~e~te ori de cite ori este posibil, Tara deosebire de zi sau data. Dupa Cina Domnului U1l11eaZa spalarea picioarelor unul altuia (Matei .XXII, 28; I Corintcni XI, 23-29; loan XIII, 17). Casatoria este legatura dintre 'un barbat §i 0 femeie, prin care cei doi devin un singur trup. Ei primesc binecuvlntarea Bisericii: Cuv'lntul lui Dumnezeu opre§te legarea in casatorie a unui eredincios en aItul apaqinind altei confesiuni. Se poate dezlega easatoriacincl Gealalta parte a cazut in adulter dovedit. Reciisatorirea este pemlisa de Cuyintul lui Dumnezella~nci cind unul din cei doi a il1cetat din viata. Darurile Duhului. 1. Damrile duhului slnt In numar de noua, damri pe care EI Ie imparte credincio~ilor, dupa cum voie§te. Da.q1J;ileduhovnice§ti ajutii propovaduirea Evangheliei depline. Nu toti credincio~ii poseda astfel de daruri, insa toti credincio~ii sint indelm1ati a Ie rlvni ~i a

DElVOMINATJUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

161

umbla pe calea cea mai aleasa a dragostei. Credincio~ii sint datori sa se supuna prevederilor sanitare din Biblie (Geneza III, 16: Deuteronom XXVIII, 15-62; Matei-VIII, 16-17; lacov V, 14-15; Marcu II, 15-17). Ceremoniile In adzmare. - Biserica a rinduit diferiti sIujitori, care, macar ca se deosebesc prin serviciul pe care II fac, apaqin, alatnri de ceilalti credincio~i, aceluia~i corp spiritual. Dintre acqti slujitori fac parte pastorii ~i diaconii. Zilla de odihna este Duminica, zilla In care s-au adllnat la mgiiciune cre~tinii "primitivi". A dona venire. - Domnul Iisus Hristos, Inviat din mOl1i;;i inalrat la ceruri, va reveni din nOll pe pamint, pentn! a-~i "rapi" Biserica ~i a 0 duce in odaia de nunt?, pregatita In cemri. La aratarea Domnului, mortii in Hristos vor ilwia, apoi cei vii care vor fi ramas, vor fi rapili toti impreuna cu Ei, In nori, ca sa lntlmpine pe Domnul 'in vazduh. Cll aceia§i sfinti rapili la ceruri, Domnul Iisus Hristos va reveni din nou pc pamint, unde va intemeia imparatia Sa de 1000 de ani; in acest timp tot pamintul va fi stapinit de 0 pace desavir~ita, cmzimile ;;i razboaiele vor fi inlaturate. In acest timp, satan va fi legat. La stir~itlll doml1iei Domnului Iisus Hristos, de 0 mie de ani, satana va fi dezlegat din inchisoarea sa ;;i va cauta din nou sa in;;ele neamurile cautind,sa smulga imparatia din mil1a Domnului, dar neizbutind va fi aruncat in iazul eel de foe. Dupaaceasta vor lnvia cei m0rti In pacat; va iJ1cepe marea judecata a lui Dumnezeu, dnd toate neamurile vor fi adunate sa fie judecate ;;i sa-;;i primeasca fiecare om rasp lata, dupa binele sau raul pe care I-a Tacut dnd traia in trup. Dreptii vor merge la viata ve~nica, iar nelegiuitii la chin ve;;nie. Dupa judeeata, Dumnezeu va crea un cer nou ~i unpamint nou, in care va locui neprihiinirea, va incepe viata ve;;nica. Dupa cum se vede, Marturisirea de credinta leste c1ara,dahprozelitismul "fundamentalist" este destul de violent ceea ce produce demta am J:ntre credincio~ii penticostali cit ;;i ai celorlalte culte, dar mai ales cautarea de adepti In I1ndul credincio~ilor;·oFtoQoc~i*. Ceea ce au specific "pocaitii" fundamentali~ti este "Revelatia deschisa" adiea "Iegatura" lor direeta Cll duhul ;;i legat de aceasta, vorbirea in limbi (giosolalia) ;;i tllcuirea celor "iilescoperite" In acele momente. I. Revelatia deschisli** este de fapt inlaturarea activitatii'l'V!intuitorului, pe de 0 parte, iar pe de alta partelimitarea slujirii Sale. Ei eonsidera pe Duhul Stinfereatura. "El este 0 Fiinta care poseda un corp spiritual la fel ca Dumnezeu-Tatal"~ Duhul Sfintpbseda un nume personal. Elnu este "Duh Sfint"; ea ;;i dnd ar fi yorba de 0 singura parie a divinitatii, sau 0 cnergie oarecare a Dumnczeirii. "Duhul Sfint poseda insu;;iri personale ... Eli;;i desTa~oaraactivitatea 111 vremea noastra cum Ta,cea ~i eu secole in urma. El se descopera nu numai comunitatii ci ~i fiecarui credincios In parte. Ii invata sa graiasca in.limbi straine, ii invata cum sa seroage. "Spiritul eredincio~ilor trebuie lasat liber sa se roage lui Dumnezeu dupa cum inspira Dirhul Stint. Ca persoana Duhul Sfint indepline~te unnatoarele functii: invata (Luca 12, 12; loan 14, 26); vorbe~tc (Matei 10, 20; Marcu 13, 11); mijloce~te pentru credincio~i (Romani 8, 26-27); inspira (II Petru 1,21); convinge de pacat (loan 16, 7-8). Duhul Sfint mai prezinta 0 tripla importanta pentru penticostali: a) "EI este 0 parte din reyelaria divina, care a transmis Biblia il1 calitate de autor al ei" ;'b) EI este in perioada actualii

* CITEVi\ CARTI 'Ii bro:juri pro::e!jtiste: Stincii Nicoara, Di~tio!1Clr biblic de 11111l1e proprii .yi clivinte rare, fa.,174 p.; P. C. Nelson, Jllvdjaturile Bibliei, serie ,de studii bazate pe principiilc ade\'iirurilor fundamentale adoptate de Consiliul general al Bisericilor lui Dumnezeu, Editie revazuta, fa., 128, p.;, Dr. Osweld J. Smith, Fone/atol'lll Bisericiipoporlllui, Toronto, Omul de care se fo!ose~te Dumnezeu, fa., 96 p.; intimplarile peleril111lui in'c:Cilatoria sa, istorisita de John !3unyan (fost pastor pietist il1 Anglia), Ed. a V-a, revazuta ~i. aparuta in coleqia "Glasul Indmmatomlui crqtin" f.a. 292 p.; Desavfr.yirea ,;i rapirea Bisericifdin Filadefphia a zilelor de a urma, de Chr. R6ckle, fa., 56 p.; Roy Hession, Fll plin aClll1l, fa. 48, p.; J. R. Geschwend, De fa l7loarte fa via/a, fa., 24 p.; J. P. Wannenmacher, Ims medicul Ji salvatorul melt, f.a.; DER, vol. III, p. 708,749; ESL p. 358-359; 367-368; NCE,VoI.l1, p. Ill; NGA, p. 590; SM, vol. 6, p. 69. . ** A se vedea p. 190-192.

162
Cel care face legatura intre eer ~i pamirrt;.c) El este eel care administreaza biserica ~i 0 pregatqte spre a 0 inrati~a inaintea lui Iisus Hristos la a doua venire". Astfel grupurile penticostale avind permanent pe Duhul Sfint eu ei, "retriiiese" elipe binecuvintate, ca primii ere~tini, in "odaia ,eea.. de sus" (Fapte 1, 3). Simbolurile Duhului Sfint sint cuprinse in paginile Bibliei. F. E. Marshgrupeaza simbolurile, comparindu-Ie eu: I. Natura neinsll/le!ita: aer, apa, foe, pamint, ulei, vii1, sare, arvuna, sigiliu. 2. Natura vie: porumbel; 3. Viafa noastra :ji insll.)"iri WHane; Degetul lui ·Dumnezeu, partarul, numarul ~apte, avocat, voce, frumusete, nevinovatie, riibdare, sinceritate. ' DUhul Sfint e~te soeotit de fundamentitii~ti secretul tutUror binecuvintatorilor: 1. Respiratia: vfntul, secretul vitalitatii - viata ; 2. ROlla; 'apa,ploaia, seeretlll satisfaefiei - setea, frumusere, flori, fertilitate, recolte. 3. Uleilli, secretu1bucuriei - fericire. 4. Foelll, secretul luminii, cuno~tinta, caldura - dragostea, puterea ,;c~teerirea. Duhul Sfint face ca din inima credinCio:sului sa curga adevarate riuri de apa vie (loan 7, 38). Adeptii "pocairi" despali conlucrarea Sfill:iei . Treimi, izoleaza pe Sfintul Duh de calitatea de ,;mingiietor". , Fata de acestea, invatatura ortodoxa' a clara totdeauna; prin lisus Hristos s-a incheiat descoperirea directa a lui Dumnezeu, "Reve1a:liii supranaturala - peste intelegerea noastra - s-a incheiat prin intruparea Fiului lui Dumnezeu,iar Revelatia naturala tot prin EI, fiind noul Adam, om desavir~it - rara pacat - ~i Dumnezeu .adevarat. Dantl feluritelor limbi. Penticostalij"afirma urmatoarele: Vorbirea omeneasca este 0 emanatie a spiritului a~ezat de Dumnezeu ill Qilli Datorita originii superioare a spiritului omen esc, graiul omenesc se deosebe~te de toate manifestarile celorlalte vietuitoare. Structura ordonata a limbajului a racut posibila intocmirea unor studij gramaticale care au descoperit legi precise ce stau la baza fiecarei Iimbi. Graiul izvora~te<d,inadincul fiintei omului. Tot in acest spirit a~eaza Duhul Sfint darul feluritelor Iimbi, ca semminilial al botezului cu Duhul Sfint. Prin "dantl" feluritelor li17lbi se irttelege vorbirea supranaturalii prin care adeptul pocait "inzestrat" eu acest dar vorbe~te intr-o limba,!pe care niciodata n-a invatat -0; ea este 0 vorbire a Duhului Sfint, care utilizeaza organele vprbirii pentru reproducerea ei; e 0 minune a vorbirii ~i 0 deseoperire personalii a lui Dumne;>:eu"pentru fiecare cre~tin pentieostal. Exprimarea vine din chemarea lui ca urmare a botezului Cll ;Quhul Sfint. "HI simte prezenta puterii lui Dumnezeu ca efectul unui curent electric insotit lnsa de stare de exaltare frenetica, ee Ii inunda 111treaga fiinta. Aceasta stare se considera ca ar fi rezultat!lldirect al "inspimtiei" Duhului Sfint. Realitatea 5i il1!elegerea glossolaliei*. Aexistat In primele veacuri ~i se transmite ~i astazi, dar numai prin damrile Sfintului Duh prin$,fintele Taine ~i indeosebi prin Taina Mimngerii. lvfijloaeele de propagare :ji dijilzare [lGJdtului. Cultul pentieostaJ are un seminar infiintat in 1976, cu sediul in Bucure~ti. .' Cultul editeaza 0 revista lunara "Buletinul Cultului Penticostal" precmTI ~i lucrari cu conti nut doctrinar ~i de cult. Cultul pentieostal este afiliat la organizatiile pentieostale rnondiaJe ~i europene: Conferinta Mondiala PenticostaJa cu sediul in SUA ~i Gonferin!a Pentieostala Europeana. Cultul penticostal din lara noastra este.alcatuit din eomunitf.ti, filiale ~i uniuni, incercinduse uniformizarea. o caracteristica a cultului penticostaI, ca de fapt la toate gruparile neoprotestante, este libertatea personala ce 0 au adeptii de aii~terpreta textcle bibliee, ~i de aiei diversitatea. Dizidente fundamentaliste. -- In anuli 929, in cadrul "Biserieii lui DUl71neze!l apostoliee" care functiona la Arad, ca asoeiatie religioas1l ~i era condusa de Gheorghe Bradin, s-a eonstituit o diziden!a, noua grupare intitullndu-se "C,;e:jrinii botezaf! ell duhul s{int". Apoi a avut sediul la Bucure~ti ~i era eondusa de Sodoy Alexandni (venit Llin Ungaria), lsba~a Alexandru (Lugoj), Bodor Eugen ~i Cojocaru, din Bucurqti. " In seurta vreme din ramura de la Arad s-a desprins 0 noua fractiune care s-a intitl1lat "Ueenieii DOl7Jnullii lisus Hristos" ~i era eopdusa de loan Popa din Sebi~ (Arad) ~i loanes Cri~an. Gruparea i~i avea sediul la Bucure~t;' iar adeptii practicau simplitatea in imbracaminte,

Iel'st

o

* A se vedea p. 225 ...

DE1VOi'vfJNATJUNI CRESTINE, DIZlDENTE ...

163

mgaciuni de noapte (ore de starl1inra) ~i "glosolalia". In cazl1l~botezarii l1-aveau pretentii in pregatirea candidatull1i; refuzan inscrierea in registrele de evidenta- ::unembrilor, nu acceptau in anturajul lor pastori de la alte culte 9i refuzau oricc relatie cu organele,de stat. Acqti "predicatori" din gmparile dizidente propaga un bigotism exagerat, fiind permanent in cautare de "adevar 9i lumina", desfa9urind 0 sustil1utaactivitate de suspiciune fata de eonducerile comunitatilor din care s-au rupt. Acestor grupari's-au adaugat multi fanatici 9i bolllavi l'eligios~ in general. . " . '" In cadrul Cultului penticostal au fost identificate' maimulte grupari dizidente, unele eu ," , reprezentanti 9i titluri, altele tara. Indiferent de titulatura ce 0 dau gruparii din care [mkpa:·te, dizidentii penticostali au puncte de doctrina 9i practici de cult eomune, eu un pronuntat eatac,te'r fanatic. Dizidentii sustin ca poseda botezul eu Duhul Sfint 9i eu foe, a9a 'cum I-all avut in ziua Cineizecimii (Rusalii). Multi sustin ca au darul vorbirii in limbi ea rezultat 'al aetiunii Duhului Sfint. Momentul este mareat de e~derea lor in transa ea urmare a unor posnifi ind~lungate 9i rugaciuni istovitoare dupa care eei mai putin rezistenti incep sa bolboroseasea,cuvinte neintelese, tara sens. Pentieostalii dizidenti praetica pe seal'a larga proorocirea. Ei se deosebese de eultul propriuzis 9i prin alte manifestari: sint mai rigori9ti; tin posturi'indelungate pentru a se "pocai" 9i a treee curati in viata ve;mica; nu admit frecventa;ea institutiUQt de cultura (teatrul, cinematograful, case de eultura) 9i sint impotriva folosirii mijloacelor m,6ct,erne de informare (radio, tv" presa). "Adevarul vietii este numai biblia". Despre cultul penticostal, dizidentii afirma ca 0 data cu recunoa9terea sa de catre Stat, acesta a abdieat de la principiile evanghelice. Membrii gruparilor dizidente folosesc 0 imbracamiIftt:neglijenta; barbarii nu poarta cravata, unii i9i lasa mustata 9i impreuna eu femeile din grup sinLobligati sa poarte numai imbracaminte de culoare inchisa. Unii dintre ei nu apeleaza la serviciile inedieilor, nid chiar in eazuri grave, sustinind ca ei se vor vindeea numai prin rugaciuni., IJ:ltrunirile lor au loc fie in adunari progral11ate in case de rugaciune ilegale, fie in familie. PUhmare accent pe atragerea tineretului, cu seopul de a-I seoate de sub influenta "preoeuparilor IUp}e9ti" ~i a-I indrepta exc!usiv pe calea studiului bib lie. Intre aeeste grupari, amintim trei mai impOliante: L Biserica Apostolicii de Ziua a 7-a sau "Penticostalii de Ziua a Saptea". - Gruparea a aparut in satul Valea Florilor din COl11una Ploseos, jucietul Cluj. Dizidenta pome~te de la premisa ca in cadrul cultului nu se respectii unele practici 9i sarbatori prevazute in Vechiul Testament 9i nu se pastreazaregimul alimentar prescris acolo, Revenind depe front - unde a trecut prin mai muIte incercari care i-au "Intarit credinta" dupa anu]' 1950, IoanBoer, iniliatorul gll.lp~.rii, a luat legatura eu alte elemente dizidente din judetcle Cluj, Hunedoara,Madl1nt1rc~, Suceava, Cat'a~-Se\'erin, Arad etc., in vederea largirii gruparii dizidente 9i pentru lritdcrnirea unor memorii in scopul obtinerii recunoa~terii lor drept cult. . Cum insa gruparea respectiva nu avea nimic c.omun cu noliunea de cult, nu se putea pune problema recunoa9terii acestor calitati, neintn111ii1d.'l1iici una din condiliile recunoa~terii; existenla unei credinte unitar-marturisita in mod statomi'e 9i public de un numar sufieient de adepti, cit ~i exteriorizarea acestei credinte printr-un ansamblu de praetici eonstituite intr-un . ritual unitar 9i stabi!. ' Dupa anul 1968, gruparea a incercat sa se ineadreze ,ili cultul pentieostal cu conditia ea membrilor ei sa Ii se permita continuarea practieilor proprii. Ulterior, a incercat, tara succes, sa fuzioneze ~i eu cultul adventist de ziua a ~aptea, in acel,e\l9i conditii. 2. "Biserica Lui Dumnezeu eea Apostolicii-botezata eu Duhul StInt" (Uniyersali~tii). - Mi~carea a aparut ~i s-a dezvoltat in ultil11ii 15 ani. in prezent, numarul adeplilor a scazut. Fondatorul mi9carii este Victor Chirilii din Arad. '' Membrii gruparii exclud sub oriee fel'de forma edtlt~cful cu statuI, afirma ca fiecare grup are nevoie sa-~i aleaga condueatorii ~i pastorii in mod liber;Cl"edinci09ii sa-~i plateasca impozitele. contributiile, sa se prezinte la incorporari, copiii lor sa llnneze geoala, dar dreptul de control al statului sa se opreasea "la u~a bisericii"; considera ca' lri' aalmare poate predica orice persoana, indiferent de unde provine ~i orice doctrina prezinta; declarilicaproorocirile, tamaduirile ~i vedeniile trebuie sa fie expuse liber ~i de catre oriee credincios; botezurile sa fie ofieiate in ape eurgatoare; cele taeute in baptister nu sint bibliee; sumele de bani co'lectate de la credincio~i sa fie folosite

164

CALAuZA CRE$TINA

potrivit necesitatilor, Tara nici unfeJde evindenta; cer ea membrii gmparii sa nu aiba nici un fel de educatie laica, fiindu-le interzisafolosirea radioului, a televiziunii, vizionarea spectacolelor de teatm ~i cinema etc. .. Adeptii gruparii "universaliste" l~i motiveaza ruptura de cultul penticostal prin aceea ca botezurile Tacute in numele Sfintei Treimi nu au nici 0 valoare, fiind admise numai cele efectuate In numele lui Iisus Hristos; rinduielile din cultul penticostal nu slnt bib lice, ci impuse de oameni; conducerea cultului "ii omoara" pe prooroci (1n sensul ca nu permite proorocirea orieui, oriunde ~i In orice vreme), pastorii nu traiesc'o viata bibEca, iar predicile lor au deviat de la adevarata credinta. "Universali~tii" au avut aderenti folosindu-se de fanatismul unor adepti penticostali ~i tendintele lor de practicare a glosolaliei. Pericuiozitatea activitatii gmparii "universaliste" consta ~i in fapm] ca "metodele" ei de lucm - proorociri, tamaduirile, orelede staminta, botezurile la rlU etc., sint preluate ~i de adeptii altor culte neoprotestante. BotezUljIe unor fo~ti credincio~i ortodoqi nemultumiti de acrivitatea pastoral-misionara a preotilor lor trebuie sa dea de glndit. Cea mai mare influenta insa 0 are gmparea dizidenta "universalista" in rlndul credincio~ilor cultului pellticostal. Astfel, mai multe comunitati au preluat unele practici ale "universali~tilor". Tot ca 0 influenta a activitatii gmparii "universali~tilor" este aparitia, constmirea ~i existenta In cadml cultului penticostal a numeroase case de mgaciuni deschise Tara nici 0 autorizatie. Aceste case ilegale apartin unor gmpari de credincio~i care, observind ca de citiva ani, comunitali "universaliste" functioneaza tara hici 0 restrictie, infiinleaza ~i redeschid ~i ei astfel de case de adunari.., yazlndu-se depa~iti ~i pieriind adeptii. In mod similar au procedat'~i gmpe de adepti apartinind cultelor baptiste, adventiste de ziua a ~aptea ~i crqtini dupa evanghelie, iar credincio~ii ortodoqi privesc uimiti rasplndirea ~i inundatia prozelitismului fundamentalist. 3. Gruparea "al 13-1ea Apostol" sau "Penticostalii negri". - Gmparea a apamt in anii '70 ~i arc aderenti In judetele Tirni~, Arad, Bihor, Hunedoara, Cara~-Severin etc. Caracteristicile practicilor adePlilor acestei gmpari slnt unnatoarele: intesificarea "vorbirii 111 limbi" ~i facerea de proorocirisuslinll1d ca au "glasul Domnuluj"; sub influenla Dulmlui Sfint, fiecare membm face noi "descoperiri" pentru ceilal!i; sint adeptii Invierii imediate a acelora care mOf, dintre ei; in permanenta slnt in a~teptarea "unei mari lucrari" din paltea Domnului care Ie va arata ca membrii gmparijsint "popoml ales"; refuza casatoria, iar celor casatorili Ie sint interzisc relaliile dintre soti; aflTm.a ca poseda pe Duhu1 Sfint ~i-I pot da tutmor prin atingere: membrii grupuluiau renunlat 1a pJ"enume ~j se numesc intre ei dupa denumirea apostolilor: fratele Petm, fratele Pavel, fratele loan etc.; atit barbatii elt ~i femeile poarta Imbracaminte de culoare inchisa - de preferinta neagra. Barbi:lti! poarta mustata ~i barbi, afirmlnd ca slnt ale:;;ii dllimlui :;;i ca mustat;.,t "este descoperita de Dul1mezeu". 4. In cadru1 cultuJui periticostal se manifesta 9i alte curente dizidente care, pe plan locaL au luat diferite denumiri, cum ar fi: a) "Cre~·til1i liberi"; b) "Afisiul/ea popllladi libera ", Cll aderenti in ora~ul Cngir, judo Alba. Ca specific, gruparea insista pentru necesitatea celui de al doilea botc:z pentru tOTi credincio~ii; admit ca fiin!a suprema doar pc Durnnczcu ~i neag{l rollll lui Iisus ~i al Dllhulni Sfint; propaga icleea unlrii ·tllhlror cTedincio~ilor cre~tini 111tr-o si11gura adunarc pentru a caoata forta si trairc. , Indifcl:ent de ce denumiri ar purta, toate grupari!e religioasc dizicleEte, care apanin sau sint rupte din culml penticostal, manifesta l1l1ele trasaturi comunc ~i ~n1ll11e au klldinJa de a intcnsifica viala rdigioasa prin introducerea unor practici de cult religios fanatice ~i bolnavicloase, caracterizate prin posturi ~i rugaciuni indelungtlte,exiinderea "glosolaliei" ~i a proorocirilor sub pretinsa inspiralie a Duhului Sfint; toate gruj)arije sc sustrag: dreptului de supraveghere )i control a1 StalUlui, aCllz1i conduc·crca cultului de "tr[ldare" a adeY5ratei credinre; conducatorii tUlmor grupiirilor dizidente cer aderen1ilor sa nu foloseasca mijloacele culturale, ale lumii, care slnt satanice, indiferent de forma sub care Ii s-ar prezenta, sa traiasca izolaii, refuzincL 9rice contact mai ales cu ateii.
CAUZJ<;LE l\IENTINERJI SI EXTINDERII ACTIVIT.4.TII GRUP.4.RILQR DIZIDENTE IN C\DRUL CULTULUIPENTICOSTAL

I. 0 prima cauza - exphcara' pe larg la 'll1ceputullucrarii - 0 constituie activitatea desfli~urata de unele elemente anarhice provenitede la cele doua gmpari "Cre~tinii botezati eu Duhul Sfint" ~i "Ucenicii Domnullli Iisus Hristos". care nu au aeceptat unificarea cu gruparea "Biserica lui Dumnezeu

DENOMINATIUNI CRESTlNE, DIZIDENTE ...

165

apostolica". Dupa anul 1950, aceste rama~ite au aetivat In afara cultului, exereitlndu-~i influenta 111 r1ndul unor eredincio~i, mai ales din Bucovina ~i Moldova. 2 Lipsa de unitate In doctrina ~i praetica cultului penticostal. 3. Cultul pentieostal este eultul neoprotestant eu un numar foarte mare de copii ~I tmeret. 4. Tendinta centrifuga a unor grupari de eredincio~i care se desprind de comunitarile legale sub influenta unor eonducatori loeali. 5. Casele derugaeiune deschise lara autorizatie etc.

*
CONCLUZ1l: Taind find comuniunii eu Biseriea apostoliea prill inlilturarea fimefiullii episeopatului, seetele fundamentaliste au pierdut legatura eu insayi esen{a vierii dUl1lnezeieyfi din Biseridl - adid impartayirea ell Duhul Sjfnt, prin Tainele Biserieii. Pentieostalii afirma ea au prim it deseoperirea adevaratei eredinte prilltr-uli "gmi interior" $i, ea 0 primese oJi astazi ea 0 deseoperire a Duhului Sjfnt. Ei sLls{in cit Duhul Sjfnt, eea de a freia persoana a s:fintei Treimi se afia in mijIoeullor deosebit de Tatal oJi FiliI; EI este socotit "revelatoml sup rem ". Revelatia pentru ei nu este illeheiata: Sjfntul Duh Ii se deseopera pe zi ee treee $i se manilesta in mij/oeul lor ea fa Cincizecime. . lnsa, din interpretarea textelor bibliee despre glosalaUe rezulta ea vorbirea In limbi a fost un dar harismatie, care s-a exercitat ill epoea harului;dar, din moment ce yi-a fndeplinit rolul ei misionm; ea a flieetat, aya cum arata Sjfntul Apostol Pavel: "Dragostea nu va avea sjfroJit niciodata, dar vorbirea in limbi va ineeta" (I COl: XIII, 8). Revelatia deschisa este de fapt dorinta satanica a anarhiei, a oeolirii eail eelei drepte, care este Iisus Hristos eel lntrupat. Cuftlll glossolaliei sau posedarea "darurilor" limbilor IlU este alteeva decft delir $1 autofnyelare, 0 treeere in bigotism ifi fandtism, aVlndu-se ill vedere lnlatllrarea lui Hristos $i a taine/or Sale din via/a eomunitafii. Or, ere!ftinii ortodoqi yti!! ea !lici 0 milleizll1a 1111 poate veni din adevar (1 loan II, 21) yi "oriee duh trebuie eereetat pentru a vedea de unde pureede" prooroeul mineinos (I loan IV, 1). Toti eei In alara de Biserica, adica de temelia adevar1.l1ui Cincizecimii, eei eu revelafii "personale :ji desehise" neaga pe Hristos-fntrupat, merg pe calea amagirii, autolnoJelarii oJi nu marturisese ea Iisus Hristos'a' venit in trup. lata al1lagitorul, iata anfihristul (II loan, 7).

Capitolul al c inc il e. a

APARUTE

SCHISME ~I GRUPARI SEPARATISTE IN SINUL BISERICn ORTODOXE ROMANE
Feriti-vii de cei ce fae dczbiniiri ~i tulburllre (Rom. XVI, 17), de InchinaJ'e III idoli, Hiijitorie, certuri, Illinil, g'ilccYi, dezbiniiri, el·esuri. .. (Gal. V,20-2J)

INTRODUCERE:

In multe lucriiri de caracterizare etnogrcifica a poporului nostrll, Nicolae Olahul, Dimitrie Cantemir sau, mai tirziu, Simion Mehedin!i enumerau printre alte lnsu~iri specifice cre~tinisl11ului ro711aneSC ~i !ipsa ereziilor Ji a ereticilOl: Datoritii firii blinde Ji evlaviei mOJtenite de la striimoJii sai geto-daci, vechimii creJtinisl11ului pe 711eleagurile lui de formare Ji a COildifiilor istorice specifice, credincioJii romani ~i Biserica n-au cunoscut discufii sau certuri dogmatice care au tulburat odinioarii Bizan{ul ~i Ronta; de aceea, lntre romani, cel pUfin pina la 0 vreme, ll-a putut face

166

CALAUZA

CRE~TINA

adepTi prozelitismlll protestant (six. XVI), niei urma:Jii acestora :Ji !lici sectele religioase. Romanii din Transilwinia, Moldovlahia :Ji Tara Romaneasca, au aceea:Ji origine: latina 5i aceea:Ji credinf~:(?rtodoxa, scriall llJ1lanistul Nicolae Olahul .yi carturarul roman Dimitrie Cantemir.

1. TENDINTE CENTRIFUGE
Situatia s-a schimbat, insa, inainte ~i dupa primul razboi mondial, dnd contactele maidese cu Apusul au favorizat patrunderea sectelor din America in Europa ~i raspindirea lor in imperiu1. austro-ungar. Alte cauze interne au prov6c(ltxuperea dinunitatea Bisericii Oliodoxe Romane a unor credincio~i ~i constituirea,'piintre aIteie, a gruparilor separatiste: Stilul ~i Oastea Domnului. Aceste grupari' au ramas pina acum intr-o situatie neclara din punct de vedere canonic. Daca "stilismul" se intilne~te ~i in alte Biserici (cele slave ~i chiar cea greaca), gruparea Oastea Domnului este specific a Ortodoxiei romane~ti. Nici una, nici alta dintre acested0l;la grupari nu poate fi numita, considerata san tratata ca 0 secta, pentru ca ele nu profeseaza vreo invatatura de credinta specifica, deosebita de cea a Bisericii Ortodo_x,e: ele se manifesta numai ca grupari sau mi~cari separate de Biserica, nerespectind'disbplina ei, 'eu unele practici, totu~i, ce Ie apropie in ultima vreme de cuItele neopt(otestante ~i de secte. Este drept ca stilismul se deosebe~te de Oastea Domnului prift "ierarhia" pe care ~i-a constituit-o necanonic ~i prin atitudinea sa mai agresiva f~ta' ,de Biserica. Amindoua aceste grupari ofera insa mai multe posibilitati de revenire'sub ascultarea Bisericii dedt cei trecu!i deja la cultele neoprotestante ~i la secte. De aceea, in cele ce unneaza, yom aminti pe scurt despre originea acestor grupari,fiind binecunoscuta; despre practicile lor ~i despre raspindirea lor in tara no astra, ca ~'idespre mijloacele ~i metodele misionar-pastorale prin care ele ar putea fi reintegnlte:in unitatea ~i disciplina Bisericii stramo~e~ti.
I. OASTEA DOMNULUI L Origine, conceptii ~i metlldef:delucru, raspindire. Initiator ~i organizator al acestei a fost mitropolitul Nicolae Biilini' al Ardealului care a deJegat pe Iosif Tri!a (1888-1938) din Sibiu cu ducerea la indeplinire a sarcil1i1or trasate de Centml eparhial. Impresionat de urmarile primului razboi mondial, de atitea vad~ve ('i orfani, indignat de pacatele ~i viciile unora dintre credincio~ii romani ortodoqi _. betia, desfiiul, fumatnl, injuratura, nc;cinstea, trindavia, certurile ~i scandalurile ~.a, - mitropolitul Nicol~eBalan a vrut sa inraptuiasca, prin predici, cuvintari ~i liparituri ("Lumina satelor", 1922) 0 mi:jliare de regenerare a vie!ii morale a credincio.'jilor ortodoqi ~i sa stabileasca linia unei adevarate vieticre~tine ~i urmarea Mintuitorul'ui Iisus Hristos. Deviza mi§carii era: "Veniti la Iisus"!, iar salutul:.. "Slavit sa fie Domnul"l Gruparea avea 0 tipografie propri\':la Sibiu. S-a editat revista ISliS Biruitorul, iar Iosif Trifa din Vidra, venind la Sibiu, a preluat conducerea tipografiei §i a publicat predici specifice activitatii asociatiei. Fiirii sa aiba initial intentia de a lucra in afara Bisericii, Iosif Trifa a izolat gmparea de misiunea Bisericii, antrenind la activitafea sa mai ales masele de credincio~i din mediul rural. Simtindu-se solidari intre ei, membrii gmparii se numeau "fiati" ~i "osta§i" ai lui Hristos, care luptau "impotriva uneltirilor diavolului: .. " (I Tim. I, 18; VI, 12; Efes. VI, 12 §.u.). De aceea, gruparea a luat denumirea de "OasteaDomnului", rara sa aiba insa un caracter militar ~i nici
, '-.'l; ",' ,

mi~cilri

DENOMINATIUNI CRESTINE, DIZIDENTE ...

167

conceptia sectara a mi~ciirii similare cunoscutii sub nume1e,de"Annata mintuirii". Adeptii gruparii, dupa un anumit stagiu in cadml acesteia (doi ani), prestawuD. juramint la intrarea in "Oastea Domnului", devenind membri deplini.
Mi~carea s-a raspindit repede, mai ales in Ardeal,Banat, Bucovina, Basarabia, Moldova, Dobrogea ~i apoi in Muntenia. Ca mijloace de raspindire,;,trifWii" - cum au fost ironizati mai tlrziu - utilizau adunarile din biserici dupa liturghie sau. in casele unora dintre ei, in afara orelor stabilite pentm slujbe (mai ales in dupa-amiezele duminicilor ~i sarbatorilor de peste saptamina) unde se rosteau mgaciuni individuale sau in comun; se executau imne religioase cu texte ~i melodii straine duhului stramo~esc, imitate dupa~cele ale neoprotestantilor; se mceau lecturi din peri cope biblice ~i interpretarea lor simplii, cu 'aplicarea la viata morala; se aseultau prediei seurte ~i euvinte de invatatura ~i zidire sufleteasca. ori ~tiri ~i dari de seama despre mersul general al asociatiei etc. Pe aloeuri, aceste reuniuni care, la ineeput, nu aveau nimie neortodox, erau prezidate de catre preoti sau de unii invatatori ai satelor. Se deplasau apoi, individual sau in gmpuri mai mici sau mai mari, de la 0 parohie la alta, pentm paJiiciparea lor la astfel de adunari, la hramuri ~i sfintiri de biserici sau la slujbele ofieiate in sobor eu arhiereu la mari1e sarbatori, in catedralele din centrele ehiriarhale§i la minastiri (mai ales adunarea anuala de la Minastirea Simbata, de praznieul Rusaliilor, intre anii 193 I - 1938).

2. Situatia mi~carii dupa 1938. Cit a trait intemeietoml mi~carii, ea s-a mentinut pe linia de plutire ortodoxa, rara nici 0 manifestare eu caracter sectar:slluschismatic. Din neferieire, eonflictul izbuenit intre mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan (ti9.55) §i gruparile "osta~ilor" a dus la caterisirea lui Iosif Trifa (1937), unnata de moartea acestuia (1938). Aeeasta situatie a sehimbat orientarea mi~carii, Iipsind-o de conducator destoinic §i c~ autoritate. Cu toate ea, pe patul de moarte, Iosif Trifa indemna pe aderentii sai: "Ramineti in Biserica!", "Iubiti-va tara!" sau "Fiti oameni de omenie", dupa e1, mi§carea ainceput sa dea unele semne de ratacire, de dezagregare ~i de mpere din unitatea Bisericii. Adeptii s-au amestecat in partide politice, ea apoi eel de al doilea razboi mondial sa-i indeparteze ~i mai mult de intentiile inc~putului. Asociatiile §i gmparile de acest fel au actionat de fapt peste limitele geografice ale parohiilor, intretinind intre membrii lor 0 tendinta de deta~are ~i de departare de ob~tea parohiilor din care ace~tia raceau parte de drept ~i de fapt. Cultivind 0 religiozitate de nuanta obscurantista ~i in afara parohiei - cadml ~i mediul nonnal al vietii ere~tine - aeestegmpari aseundeau, deei, perieolul spargerii unitatii parohiei ~i aparitia sectelor. Ele ii instrainau pe adeptii lor de viata enoriei - dqi uneori involuntar ~i incon~tient - ~i toemai pe eei mai buhi dintre eredineio~i. 3. Dupa 1948. - Se ~tie ca PI. Iosif Trifa ajutase pe mitropolitul N. Balan la organizarea mi§ciirii ~i eu seopul stavilirii aetiunilor greeo-eatolice, dupa ce Nieolae Balan ehemase pe eei "deschiliniti" la unitate, fiindca "uniatia" folosea practica "marialelor ~i eeremonialului cmeifixelor-statui" prin parohiilejespecti.ve. Dup1i'refntregirea bisericeasca din oetombrie 1948~i dupa desfiintarea de fapt a asociatiilor §i gmparilor extraparohiale ee nu-~i mai aveau rostul, unii. dintre aderentii "Oastei Domnului" s-au reintegrat in viata normal a de paJ'ohie sub indmmarea preotilor. Alrii s-au mpt din unitatea Bisericii, fie trecind la cultele neoprotestante, fie continuin4 sa aetiveze, ca §i in trecut, in afara biserieilor §i impotriva dispozitiilor autoritatii biserice§ti;.);ara 0 apostazie formala, au adoptat practici sectare, au inlaturat icoanele din casa, n-au mai :t'recventat biseriea, au renuntat a-~i mai face semnul cmcii ~.a. Unii dintre ei au fugit in strainatate, de unde continua "sa ajute" ~i sa ineurajeze pe "fratii" din tara.

Temciuri biblice .. 74-77. Arhim. Farohia ca teren de dezvoltare a spirituaIita!ii cre:jtine. 1975.!a lor la activitati prestate 1n cadrul organelor statutare ale Bisericii din parohiile carora apartin. energia ~i pietatea lor prisositoare prin angajarea ~i coopta. in special. nr. in "RT". 1954. intretinuta de 0 mai sustinuta practicare a rugaciunii personale $i in comun. . 1945 (exh·as din "BOR". nr. Fratila Nicolae din Cluj-Napoca. Bucure~ti. 14-16).. A§C1 zisele "gfnduri de ocara" asupra Oastei D0711nului.i dau scama ca se afla. 2/1937. rezulta cii "Oastea Domnului" ~i-a intensificat actiunea in intreaga Bisericii Ortodoxa Romana ~i. ceea ce a detenninat conducerea Bisericii (Sf. l1f. 416-419. 11r. Oastea DOJ11J1utuL in "RT". P. . Epiloglll razvratirii fostului preot Iosi( Tri(a.marea' majoritate a aderentilor sint credincio~i evlavio~i ~i doritori de 0 viata duhovniceascii maiintensa 9i mai profunda. de citirea Sfintei Scripturi ~i de cintare. Carte de ell/tari biserice:.. deci.ti pentru credillcio!jii cre:. 1-211943. * Ce este de Tacut pentru aceasta? METODE SI MIJLOACE MISIONARE PENTRU REINTEGRARE 1a aminte Ja tine insuti ~i la turma incredintata . Gr. in eparhiiledin cadml Mitropoliilor Banatului ~i Ardealului ~i Arhiepiscopiei Tomisului ~i DUl1iirii de Jos. (I Tim. ca ~i altele care s-au imprimat peste hotare ~i pe care ei Ie considera necesare. Idem. Marcu. eforturi pentm mentinerea lor in Bisericii ~i evitarea trecerii lor 1a cultele neoprotestaflte sau la secte. de felul celor din vechea coleetie de cintiiri "Cintati Domnului" pe care 0 doresc retipiirita ~i raspindita. nr. De aceea. 255-268.. 2 Trebuie aVlIt in vedere cii . Teodor Boti~. in "RT'. p. 21-38. 7-8/J 937. Se impun. p. Ilie Cleopa. Membrii activi ~i simpatizanti ai fosie! mi~cari "Oastea Domnului" trebuie sa fie in continuare in atentia Bisericii noastre. nr.tini ortodoc:ji . T Marcu. cercetind totodatii cauzele ~i masura in care preotii din parohiile respective sint raspunzatori de aceasta. in "RT".. declara in scris unul dintre frunta~i. p.1937. 3-41l935. In general. in "ST". Bucure~ti. 111 "RT".~i tmdi/ionale pentru clntarea fll C07111111 a credincio!jilOl. Slat!ltele Societatii Misionare Ortodoxe "Oastea Domnulni". 3 1-32. sa se recunoasca mirenilor dreptul de a predica ~i de a ciata III biserica imne religioase proprii. Situatia actuala. l1f. in "RT". G11. nr. p.168 CALAuZA CRE$TINA 4. 1972. 41-45. Ene Brani$te.r\. . Apostolia O:. SillOd) sa intensifice actiyitatea pastoral-misionara pentru readucerea lor la sinul Bisericii. 294-315. preotii care au in parohiile lor astfel de credincio~i vor cauta sa canalizeze zelul. cit. 1-2. p. p. ~i * BIBLIOGRAFIE SELECTIVA despre Oastea DOI7lIl11illi: inch: mis. Ortodoxia Oltii DOI11J1ului. Conform cercetarilor mcute ~i infonnatiilor primite la Cancelaria Sfintului Sinod de la unelc centre eparhiale. Rollll Olutei DOJ11l1uiui in lupta antisectara. Idem. 1n supliment!J937. 287-288. fo~tii membri ai "Oastei Doml1ului" ~i liderii acestora in frunte cu Traian Dorz· eer autoritatilor biserice§ti sa Ii se ingaduie sa-~i fad adunarile lor religioase dupa slujbii. p. 751-758. VintilesCLl. Scriban. 192-195 ~i Gr. "Oastea Domnului" nu poate fi desfiintata. 110i riin'linem pe pozitie".lii DOI11I1Ului. 8-9/1931. .. Seca~. p. p. In "RT". Existenta lor nu se poate tagiidui ~i nu trebuie sa fie ignorata.In ultima vreme se constatii 0 intensificare a activitiitii fo~tilor membri ai "Oastei Domnului" ~i 0 sporita agitatie din partea lor pentm rezolvarea situatiei echivoce 'in care l!. 1!J932. nr. A!ja zisul protestantism al O:jlii Dommthd. IV. Bucure$ti. p. in "RT". Cflltarea poporului In biserica fl1 lumina Liturghiel"lllui. Liturghientl explicat. Razvratirea parintelui Tri/a. 1. 611939. Freo!i! din parohii 9i preotii-misionari de la protoierii slnt datori sa inregistreze obiectiv sa comunice Centrelor Eparhiale orice incercare §i manifestare negativa a aderentilor "Oastei Domnulni". lOll 937. op. Idem. Bucure~ti. intreorele 14-19.

DENOJ1. ea Inseamna ruperea din solidaritatea sufleteasca ~i morala. de membri ai parohiei. careia 1i apartinern. 169 3. se cere sa fim con~tien!i de frumuse!ea. mai mult ca oriclnd. Nu poate fi vorba de dntari ~i melodii "regatene ~i ardelene~ti'". de la instalarea preotilor ~i alte prilejuri din via!a Bisericii noastre. ci exista 111 dntarea psalticii duhul Ortodoxiei din care face parte Biserica noastrii stramo~casca.de. cununii.'ji zelul special al fo~tilormembri ai "Oastei Domnullli" pentru cintarea religioasa. care fac parte din rlnduiaJa slujbelor biserice~ti ortodoxe. au ramas pe seama cintaretilor de profesie. 5. coruri religioase. dntau eu totii la serviciul divin. terenul ~i cadrul nOlmal de desIa~urare a oricarei vieti duhovnice~ti. prin dntarile improvizate. buchete de colinde comune tuturor credincio~ilor ortodoqi romani. idee inlesnita ~i de eronata interpret are a canonului 15 al Sinodului local din Laodiceea. iar nu la credincio~ii ortodoC§i care. de asemenea. Cit prive~te interesul. ei. fiecare Eparhie a editat. dind in cor raspunsurile ~i exeeutind .JINA71UNI CREST/NE. catehetica ~i pastoral-misionara a splendidei imnografii liturghice ~ia muzicii psaltice ortodoxe. bazata pe llnitatea de credin!a care a cimentat totdeauna unitatea spiritllala a poporului nostru. nu numai la Sfinta Liturghie. Mai mult. interesul fata de viata curata a parohiei ~i simtul de raspundere pentru ceea ce este dator sa faca fiecare dintre membrii ob~tei sau familiei cre~tine din care face parte. atunei. pe. acestea pot fi satiSIaCllte. din diverse pricini. pentru stavilirea prozelitismlllui. 4. prohodul ~i altele.cum se pretinde uneori -. Imnele ~i cintarile tradition ale. cultele neoprotestante sau sectele ne-au invclfat sa cintam in C0I711111 III biserici . Ei trebuie sa fie convin~i ca parohia este celula sau partea constitutiva cea mai mica a mare lui organism al Bisericii universale ~i ca de sanatatea ~i viabilitatea ei depinde In mare masura sanatatea ~i viitorulBisericii Intregi. prin generalizarea ~i cultivarea mai intensa a dntarii omofone In biserica. dezinteresul sau absentarea de la Indeplinirea datoriilor de membri ai parohiei ~i desprinderea din viata ei comllna este un pacat fata de Biserica 1n care ne-am nascut. ca In treeut. de la sfintirfie ~i redeschiderile de biserici. F o~tii "osta~i" reintegra!i in viata duhovniceascii pot sa invete ~i sa cinte foarte bine alaturi de fratii lor de credinta. din primele 4-5 veacuri. in chip normal. la care trebuie'sa participe activ tori credincio~ii prezenti la sfintele slujbe sau cea mai mare parte a lor. Nu reforl71ele religioase. cintiiri ~i imne mult gustate de credincio~i. ~i ramine ~i azi. Trebuie sa se renun!e definitiv la ideea ca numai preotul ~i dntaretul ar avea dreptul sa dnte III biserica.'ji manileslarile specifice hramllrilor (mai alea la miniistiri).mai tirziu. Opreli~tea din acest canon se refera la aeeia eare' voiau ca. ciil1i de rugaciuni cu invatatura ortodoxa pe scmi. inspirate atlt ca text cit ~i ca meloclie din cele ale neoprotcstanlilor ~i sectari] or. sa se organizeze din vrenl'e ~i cu grija slujbele . Azi. care a constitllit ~i atunci. Trebllie.cintarile care. sa introduca in Biserica idei sectare ~i eretice. pe linga lucrari istoriee~i monografii. Sustragerea. sub conduccrea clntaretilor de st~ana ~i sub sU]3ravcghcrca prcotilor. parohia este ~i trebuie sa ramlna. sint mult superioare inmelor improvizate ~i prefer ate de "osta~i". una dintre metodele misionare cele mai utile ~i mai eficace pentru satisfacerea nevoilor duhovnice~ti in biserici. ci $i la alte servicii Jiturgice (Jaine ~i ierurgii) la care credincio~ii iau pane)n numar mai mare (botezuri. atlt pentru preot dt ~i pentlll credincio~i. lnmormintari ~iparastase). bogatia ~i importanta teologico-doctrinara. pentru In!elegerea Evangheiiei ~i catehizarea credincio~iJor no~tri ~i. DIZIDENTE. ~i fata de Patrie. cautate de membri activi ai "Oastei . Tendintele centrifuge ale unora dintre cei In cauza pot fi diminllate de preot prin atitudinea sa de fdteasca intelegere ~i adevarata dragoate cre~tina fatadeace~tia ~i rnai ales prin efortlll lui de a cultiva ~i a Ie dezvolta con~tiinta de enoria~i. care trebuie puse in lumina ~i valorificate printr-o mai atcnta ~i corecta interpretare ~i executare. in acela~jtimp. ci ele ne-au detel11linat doar sa revenil7l la 0 veche traditie ~i practica a Bisericii celei una ~i nedespartita.

ramas in unna cu 13 zile. stilul vechi. Abateri de la invatatura ~i praetica de cult legala ~i canonica. s-au strins in jurul unor calugari fanatici ~i ignoranti. ci preotul sa initieze intllniri ~i dialog cu responsabfiii'de grup pentru a-i determina ca. oferindu-i diferite avantafe. cit ~i de eea a calugi\..unnata. s-au organizat sub conducerea unora dintre calugiitii care nu au inteles problema calendarului. in general. . de amenintari sau il1frul1tari. care sustineau ca indreptarea ealendarulul. spre deosebire de "Oastea Domnului.tii biserice~ti. au fost alimenta1i mai depalie. rama~i rara pastori legilliti. Partizanii vechiului stil. stili~tii erau incurajati . Alt arhiereu mai nou este littoarecare Silvestru Onoji-ei eonsiderat azi ca "mitropolit". Toti trei au . sau stilul nou). Dupa eaterisirea lui Galaction Gordun de eatre Sf. bineinteles necanonidi ~i schismatica. acestora Ii s-au alafutat . MISCAREA ANTICALENDARISTICA (STILIS1VIUL) 1 Origine ~i agenti de raspindire. pe Glicherie Tanase (tl985). dnd Biserica Ortodoxa Romana a adoptat (de la 1114 octombrie 1924)calel1darul indreptat. Stili~tii. aderentii ~i simpatizantii "Oastei Domnului". Minastirea Neamtu. pe care I-au declarat "mitropolitul" lor. ca atare.. ierodiaconul .iunii nemultumiti sau ambitio~i. Acesta a "hiroto]1it" (la un fost schit al lor de la Moara Saraca). in care. Pe vremea partidelor politice "istoricc". Slujitorii bisericqti trebuie sa caute sa umple. un fost ciilugiir de la. Mi~carea stilista a luat na~tere la noi in anul 1924.170 CALAUZA CREST INA Domnului". in zelul lor fanatic. cum slnt numit! uneori. indemnind pe credincio~i la pastrarea ealendarului vechi ~i la nesupunerea fata de autoritatea biserieeasca.ar fipricinuit 0 perturbare in viata religioasa ~i sufleteasca a satclor noastre. Cu timpul.stili~tii nu au izbutit sa ob!ina recunoa~terea de "cule din partea Statului ~i.sau anticalendari~tii. amindoi au "hirotonit" (la fostul sehit stilist de la Copaceni-Ilfov). se strIng membrii. Sa 1111 se foloseasca metody'. Atunei. II.teoretic chiar de catr'e oameni pretin~i luminati ~i serio~i. stili~tii erau ineurajati uneori atit de propaganda de~antata a unorpoliticieni vero~i care voiau sa-~i recruteze astfel 0 clicntela politica in alegeri.. 6. mai 1923 (calendarul neo-iulian constantinopolitan. protosinghel Evloghie Ola.rilor veniTi de prin minastirile Muntelui Athos sau din alte parti. sa se incadreze In normele disciplinei ortodoxe de eu1t. de mom·tea sa.numero~i mai ales in Moldova -. in special. ea arhiereu. Cu toate demersurile intreprinse.". la putin timp. pe fostul staret la schitul Rimet din Ardeal. sau calendarul iulian neindreptat. momentele de<pauze dintr'e slujbe. ~i a· celui indreptat.supariitoare. refuzind sa accepte ealendarul indreptat ~i pastrind mai departe. . ealugari exclu~i din monahism ~i preoti caterisiti (ca Glieherie Tiinase. unii calugari raraeulhlra teologica ~i eultura general a n-au priceput ~i nici nau vrut sa se supuna hotaririlor autoritii. eaterisit de Mitropolia Moldovei inca din 1931. . in viata lor religi6asa. ie~iti din minastiri ~i dezbriicati de haina smereniei calcind astfel votul ascultarii racut la intrarea in monahism. Sinod . ca "episcop" pe ltnoarccare lvlejiodie i1arin([cile (acum decedat). conform recomandarii ConferinTei interortodoxe de la Constantinopol djn. doritori de ci~tig u~or sau de a face rau Biserieii. au ineeput sa umble prin sate. care fusese eaterisit de Sfinhll Sinod ~i exclus din monahism.stili~tii. certati cu discipliha vietii monahale care. insa. de catre fal~i pastori. stili:jtii. l1ici un statut aparte de Biserica Ortodoxa. treptat. au izbutit sa-~i creeze 0 a~a-zisa ierarhie proprie. cu prezenta ~i cu indrumarea lor parinteasca ~i competenta. In schimb. Uneori. sti]j~tii au ci~tigat pe fostul arhiereu Galaction Gordun. Neavind preo!i.hirotonit" apoi (tot la Copaeeni). de obieei. ca al treilea episcop stilist. pentrn ea predicile improvizate de unii dintr'e ei ~i cintarile straine de traditia ~i duhulOrtodoxiei sa fie Inloeuite eu seurte euvintari rostite de clerici ~i cu cintari din repertoriul liturgic al Bisericii stramo~e~ti.

iar nu de parerile astronomilor ~i ale filosofilor timpului. in 1844). tot . datorita mintii. de exemphi. Precum se vede. travesti!i in haine civile (dad sint calugari). . Ce susrin stili~tii? a) Ca tori ereticii ~i schismaticii. Ignorind defectul originar ~i structural al calendamlui iulian (cele circ. Ei pun la baza credinrei lor mai alesPidalionul (colectia greceasca a Canoanelor Bisericii. de catre ~conducerea Imperiului roman de atunci. socotind ca mintuirea sau osinda vqnica depind nu de corectitudinea invataturii de c'redirtta ~i de implinirea poruncilor morale ale Bisericii. cu ajutorul astronomului alexandrin Sosigene.. ci ~i la alte ceremonii.practic magice. indeamna la neascultarea de Biserica Ortodoxa pe care 0 declara decazuta de la dreapta credinta. Citeva conceptii stiliste.a. improvizati cu de la sine putere in preoti. prin tiparirea inainte de 1948. astronomi. ace~tia umbla de colo pina colo. deoarece intotdeauna slujitorii adevara!i au racut apel la cercetarile astronomilor pentru a1ca~irea sau indreptarea calendarelor (a~a s-a procedat ~i In Apus). ~i ca. lleeste data tot de Dumnezeu.DIZIDENTE . unii ii reboteaza ~i cununa pe cei care adera la stilism. fac sfin!iri de biserici rara antimise ~i rara arhiereu. pe care il practica nu numai in . Nicodim Aghioritul ~i tradusa in romane~te dirt 1. credinte ~i practici religioase gre~ite ~i ie~ind astfel din raga~ul Ortodoxiei. s-ar fi schimbat "dogmele" credin!ei adevarate ~i toate 'a~ezamintele canonice ale Sfinlilor P~\jnti. sau rara hirotonie valida. a unor br6~uri stiliste cu titluri curioase.nit ~i generalizat eu 0 jumatate de veac inainte de na~terea Domnului (anul 46 1. msa. a ~tiintei ~i a adevarurilor legate de problema calendamlui.). ritul spaUlrii 'picioarelor. stili~tii au alunecat repede spre erezie. Rama~i in afara Bisericii ~i rara calauzirea clemlui ei legiuit ~i canonic. ci ~i scrisul. stili~tii sustin ca singurul calendar "bun" de care trebuie sa ne linem este cel "vechi". deoarece el ar fi fost racut de Sfintii Piirinti de la Niceea (Sinodul I Ecumenic. alcatuita de Sf. Or. 325) ~i ca de aee$tia trebuie sa ascultam. se ~tie ea nu Biseriea "face calendarul. pe care 11 pretuiesc mai mult decit Biblia. predica un misticism bolnavicios cu idei incilcite. Pentm raspindirea ideilor lor au folosit nu numai instiga!ie ~1 predica orala a celor mai fanatici dintre ei. ~i la traco-daei a existat 0 reforma. Joia Mare. oficiaza adesea slujbe. explicarea ~i combatera lor. adoptind atitudini. ci de respectarea "sfintului calendar" . simpli laici.DENOMINATlUNI CRE:)TINE. sau printre firile bolnavicioase psihic ~i printre cei certa!i cu preotul sau cu autoritatea bisericeasca. cu aparate de caleul precise). Recent. rastalmacindu-l. Unii au inceput sa socoteasca sfintirea bisericilor lot'~a·"taine" sau ridica la rangul de "taine" noi rituri religioase stravechi ca. Toate ideile pc care Ie sustin ~i acuzatiile pe care Ie aduc Biseri'cii strabune se bazeaza pe 0 falsificare a istoriei. Fac din calendar centrul doctrinei :ji al vietii lor religioase.). Hr. prin adoptarea lui ne-am "papistii~it".. indemnind pe credincio~i sa uu respecte pe preotii ortodoqi. ca "stilul nou" sau calendarul lndreptat ar fi cel catolic.care este: cel vechi. calendarul de azi fiind intoc. in epoca regelui dac Burebista ~i a Marelui preot De'ceneu. De asem:em:a. pe care ii numesc "eretici ~i schismatici" etc. 2. cite afinnatii. fac inmormintari rara preori. sau interpretindu-l gre~it ~i abuziv. nu cel nou . ca s-o folosim pentru cunoa~terea Universului. penh'll cucerirea naturii ~i pentru progresul omenirii. prin lndreptarea calen[ianliui. prin dajdia (zeciuialaYimpusa credincio~ilor dupa practica sectanta. ei se socotesc ~i se mindresc a fi "Biserica cea adevarata" :ji singura pastratoare a dreptei credinte.~i din care fac o dogma. b) Stili:jtii pretind ca. 171 David Bida~cu ~. fac ~i Iiturghie rara preo!i etc. diver~i aventurieri certati cu ordinea de stat ~i cu rinduielile biserice~ti.a 11 minute ~i 14. ci~tigind adepti printre creduli ~i ignoranti. ci acesta este alcatuit' de speciali~ti (matematieieni. la Neamtu. Au introdus sistemul stringerii de fonduri. cu superstitii.02 secunde de intirziere in fiecare an) ~i neintelegind juste!ea ~i necesitatea indreptarii lui (pe care Biserica din Apus a realizat-o inca din 1582). caci ~i ~tiin!a.

sistem conceput de teologi ~i astronomi ortodoc~ (printro care ~i romani) ~i menit sa preinumpine defectul structural al calendarului. Biserica Rusa (Patriarhia Moscovei) ~i cea Sirba (Patriarhia Belgradului). fiind alcatuita intre secolele VIII-XIV. ~i in Bucure~ti. ca tabela pascala a stilului vee hi de care vorbesc stili~tii e de origine mllit mai noua. in care se cuprind datele Pa~tilor din toti anii pina la sfir~itul veacurilor ~i pe aceea trebuie sa 0 respectam (eroare bazata pe 0 subinsemnarc introdusa tendentios de un rau-voitor-tilcuitor in texhll PidalionzLllli . Apoi. indreptarea calendamlui. eronat.potrivirea propriului ceas ramas in urma sau cu schimbarea fusului orar de vara sau de iarna.rata de datele exacte ale echinoctiullli de primavara ~i cu 5 zile . justetea ~i necesitatea indreptarii calendamlui. ei colimrghisesc ca ni~te adevarati frati de credinta. exemplul cel dintii dindu-I insa~i Patriarhia Constantinopohihii (1923).Este ~tiut ca. decit doar ea sarbatorile ell data fixa (neschimbatoare) se serbeaza Cit 13 zile mai lnainte decit emu dupa Fechill! calendCll. majoritatea Bisericilor Ortodoxe nationale (antocefale) au adoptat. d) 0 alta sustinerc a stili~tilor este ca Parintii de fa Nic:eea ar fi a1catuit llU numai calendaruL ci ~i 0 Pascalie perpetua. deocamdata.ahmci de ce ea nn a fost primita de to ate Bisericile Ortodoxe? . c) Mai cred ~i slls!in stili~tii ca Biserica Oltodoxa Romana ar fi singura din Ortodoxie care ~i-ar fi indreptat calendarul. caci de at~tea ori pin a acum. Calendar!!! fndreptat adoptat de ortodoqi nu este tot una cu calendarul a~a-zis gregorian folosit in Apus. Este adevarat ca toate Bisericile Ortodoxe sarbatoresc. aceasta constituie 0 acuza neintemeiata.cele dOlla date astronomice pe baza carora se stabile~te data schimbatoare a Pa~til6r dill fiecare an.foile 1-8 din traducerea romaneasea . Singurele Biserici autocefale care pastreaza pina acum calendaml iulian neindreptat sint: Patriarhia Ierusalimului. dar n-au aplicat-o pina acum de teamaischismelor ~i rascolului (a tulburarilor intre credincio~i) ~i a~teapta momentul psihologic cel mai' favorabil pentru a 0 face. de .Ele recunosc. nu este vorba de 0 schimbare a calendmului vechi prin inlocuirea cu altul nou ~i punerea de acord cu mi~crile exacte ale a~trilor. 16-19 noiembrie 1986). in principiu.) intre toate Bisericile Ortodoxe (liturghisirea Patriarhului Diodor al lerusalimului la Suceava. Stili~tii pretind. dar recunoa~tem ca datele Pascaliei calendarului neindreptat sint gre~ite.de ~tiinta astronomica. orice om de buna credinta ~tie ~i recunoa~te ca nimic nu s-a schimbat la noi in aceasta privinta. iar datele pascale din ea slnt lntlrziate ell 13 zife . Pa~tile dupa careildarul ne1ndreptat.a. sau la intilnirile ~i intrunirile lor interortodoxe sau interconfesionale din cadrul consratuirilor sau intilnirilor ecumeniste. contrazisa de realitate. in 1948.000 ani) dedt cea asigurata prin sistemul gregorian (circa 4000 ani). iar in ultimul timp Biserica Ortodoxa Bulgara (decembrie 1968).172 CALAuZA CRESTINA atitea neadevamri. ca astfe1 a ramas izolat. Cit prive~te ruperea legaturilor noastre canonice cu aceste Biserici. Cu calendaml indreptat s-a procedat a~a cum face omulintelept de astazi cu. calendaml Indreptat corespunde datelor ~tiintifice ~i este valabil pentru toti cre~tinii de pe toate continentele. Cit prive~te "schimbarea" dogrnelor sau a~ezamintelor de cult ~i viata religioasa. ca sa pastram unitatea Ortodoxiei in aceasta privinta. raminind insa in acelea~i luni ~i la acelea~i date din luna ca mai inainte.rata de cele ale lun i lor pascale (prima luna plina de dupa echinoc!iu) . canoi ne-am "schimbat" calendarul de~i. rind pe rind. III fond.mai pretind stili~tii . in iunie 1982 ~. la Ia~i 1985 etc. respectind calendarul Bisericii in cuprinsul carcia se afla de fiecare data. incepind dinanul 1924 plna acum. conform illtelegerii mai dinainte stabilite (la Moscova. rupind unitatea de credinta cu celelalte Biserici ortodoxe. ei este rez!!ltatul unui alt sistem de fndreptare a erorii initiate a ea!endaruilli ill!ian. cercetate .la c'tnonul 7 apostolic). pe 0 dwata de timp mai mare de aproape 10 ori (43. in vizitele reciproce pe care ierarhii no~tri ~i Ie fac. Apoi. intrerupind legatura canonica eu ele. insa. ~i a~teptam ca ~i cele trei Biserici Ortodoxe surori sa treaca ~i ele la indreptarea calendamlui pentm ca. Adevarul este. daca indreptarea calendamlui este buna ~i justificata .

In unele locuri se aduna chiar prin case particulare. Se oficiaza ~i slujbe In sobor sau "arhiere~ti". DIZIDENTE '" 173 atunci inainte. Slujbele se fac eu ~i fiira preot. apartinind Arhiepiscopiei Ia~ilor. * 3.ale minastirii sau in Campingul amenajat la intrarea in ineinta. nu mai vorbim de cei ce locuiese la Polii Nord ~i Sud ~i cei din • cosmos!? . urmatoare echinoctiului de primavara.Jl * In emisfera sudicii. ~i este ~i astazi. Pa§ca11i. deoarece ea este Duminiea dupa luna plina. stili~tii. echinoctiul are loc intre 22-23 sept. Regiunea cu cei mai multi adepti stili~ti a fost de la inceput. la viitorul Sinod general ortodo'X. uneori. Centrul rezistentei ~i al propagandei lor il constituieaici a~a-numita minastire stilista de la Slatioara (linga Falticeni). cind fiecare continent i~i . sa sarbatorim cu totii Pa~tile dupa date1e ca1endarului indreptat (22 martie . 0 atitudine agresiva ~i ofensatoare fa!a de slujitorii canonici ai Bisericiinoastre.destul de numeroase ~i spatioase . Africa de Sud. Tg. e) Cit prive~te invinuirea stili~tilor cil dupa datelenou1ui calendar. pentru ca . schimbindu-se periodic cu cei din schit. pentru a evita coincidenta pascala cu cre~tinii.tori sa fie una" (loan XVII. llnga Vlnatori-Neamt ~i la Brusturi (jud. luna care coincide cu 14 Nisan din calendarul evreiJor. ea estc contrazisa de Insa~i regula serbarii Pa~tilor. Ei umbla imbracati In uniforme c!erieale fara a avea permisiunea sau recunoa~terea autoritatilor locale. ca ~i in parti1e Dunarii de jos §i in Delta. Neamt. adicil neindreptat. cununiile ~i rugaciunile pentru pomenirea mortilor. Australia etc. dntarep. mai au citeva sehituri de maici la: Cornu-Luncii (de linga Rada~eni) ~i Bradifel (din comuna Grumaze~ti-NeamO. Pseudo-slujitorii de acolo spun celor ce vor sa-i creada ca. Dupa slujba. Credincio~ii aduc ~ialimente sau diferite daruri ~i sint gazduiti in dependintele . Piatra Neam! ~i Hirlau. toti ceiprezenti sint indemnati sa persiste in pastrarea calendarului "romanesc".la Slatioara pentru serviciile pe care Ie oficiaza ace~ti preoti. Riispindirea ~i situatia actualii a stilismului in tara noastrii. Mai exista ~i alte mici "a~ezari" stiliste de calugari ~i calugarite ca eea de Ja Deatul Mare. cu un personal de circa 100 vietujtori. are specificul sau ea1endaristic. In ele oficiaza c1ntareti sau preo!i improviza!i. Pa~tile cre~tini10r ar coincide uneori cu cel a1 evreilor sau ar cildea chiar inaintea acestuia..il1vierea DOI7lI111111i. toate Bisericile Ortodoxe vor reveni 1a vechiul calendar.servicii" religioase pentru prozelitism. Multi eredincio~i stili~ti se aduna la sarbatori pe stil vechiln bisericile 0110doxe din parohiile de origine.) ceea ce compliea ~i mai mult "fixarea" datei Pa~tilor dupa "hntaririle" Sinodului I Ecumenic (325). In afara de minastirea prineipala de la Slatioara. oficiaza slujbe ziua ~i noaptea ~i unii au. Neamt). Aici se savir~esc mai ales botezuri1e. se serve~te masa comuna. America de Sud. Sint ~i unele eazuri de revenire la Bisericii (de exempJu. ~i anume protopopiatele Falticeni. unde influenta cillugarilor din minastiri a fost mai putemica. Credincio~ii din a~a-zisele parohii stiliste vin. Ar fi imposibil sa fie la aceea~i data. Fac prozeJitism mai ales cu prilejul cununiilor ~i inmonn'intarilor. dar au ~i biserici proprii §i case de rugaciuni. ca ~i sectantii. 21) macar in ceea ce prive~te praznuirea celei mai mari sarbatori a tuturor ere~tinilor . iar din dud in dnd calugari veniti de prin minastiri sau de prin satele unde s-au statornicit dupa iqirea din mlnastire. ~i in funetie de anotimpuri. formulata sau consfin!ita de Parintii de la Niceea.25 aprilie) adicil 0 data eu catolieii ~i protestantii. cea din nord-vestul ~i sudul Moldovei. a carei aplicare exacta implicil totdeauna serbarea Pa§tilor crqtine dupa cele ale iudeilor. In evidenta a~a-zisei ob~ti se afla ~i eei raspindi!i in diferite part! ale !arii. Dar ~i evreii din diaspora nu mai respecta "ciclul nisan". (Filipine. pentru unele ?.DENOMINATIUNI CRE5T1NE. cind ei i§i serbeaza Pa~tile tradi!ional-Mielul pascal (inceputul saptamlnii azimilor).

in Idcm ]U'. aqiunea stilistii. 225~227. p. 268~275. Vintilescu.arlll Bisericii cre:. p. p. pacea universalii ~i * BIBLlOGRAFIE INTREGITOARE. precum ~i de cei care atacii unitatea de credintii. lntre timp. 5~611983). gind ~i simtire a neamului nostm. (PeBtni pl'ecizia istorico-l11atematicii). De~i. Buziiul1984. cauzatii In parte ~i de lipsa de veghe a preo!ilor din parohiile de care . fost diacon stilist al pseudoepiscopului Ota. 105~ I 08. Ilie Cleopa. a fost alimentatii de fo~tii clerici ~i ciilugiiri ignoranti. Ene Brani~te. 159. V Bancilii. 2--4/1942. p. 181 ~216. Abaterile stitistejn "Miirturii bisericqti". Bucure~ti. Bucure~ti. op. deci. P. p. j' Nicodim. in "Indr. 929-930. David. DL C Chiricescu. ca pe ni~te victime rtevinovate ale ne~tiintei lor. nL 1~3/1964. Calendarul de fa Sannisegetuza Regia. azi preot ortodox). Problema unificarii calendaruilli bisericesc !ji data pa:jtilor. "MMS". Cfteva considerafiuni pentru lndreptarea calendaruilli.el'. in mare parte neschimbate. Idem. in "MB".fii ai Bisericii l1oastre. 409~411. Alte preciziiri autoritare: t Miron. $erban Bobancu. p. 560~564. care frecventeazii Incii bisericile ortodoxe pentru asistentii religioasii de~i teoretiC)lU admit Indr~tarea calendam1ui. p.I'tii scw stili:. din care ei au fiicut baza propagandei vi. 513~515. multi dintreei au Impmmutat. De asemenea. nL 1~3 ~i 46/1965. 698~713. in BOR". precum am viizut. in "ST" nL 5~6/1970. in "BOR". Despre Anticalel1dari~ti (stilisl11ul).tine. Erorile lor pleacii. se face viiditii in Eparhia Romanului ~i Hu~ilor. preotimeaortodoxa ti'ebuie sa aiba 0 atitudine de bunavointa :. In ArhiepiscopiaTQmisului ~i Duniirii de Jos. Eparhia Buziiului ~i. lntroducerea cafendarului mai este 0 problel71a. Carte pastorala. Calendarul nostru nu e schimbat." . Reforma calendarufui. Stili~tii din aceste piirti slnt. 0 mentalitate ~i practici sectare. 7~8 ~i 11 ~ 1211943. 111925.. p. 'divizati In douii direc\ii: lmii l1mni\i calendari:. Trebuie folosit zilnic contactul de la om la om. in BOR" nL 1011945. Nel11e~. 5~611970. 160. mai ales. Dr. fanatici ~i riiuvoitori. ~i tot 111: 711924 all. in "Ort". speculate prin propaganda nefastii a unor pseudoclerici ~i ciilugiiri.'Melinte ~ in special Grigore." Galati.etii lor religioase. nr. trebuie sa-i tratarn. in "Ideia europeanii". p. totu~i ei au piistrat. Problellla Il1dreptarii 5i IInificarii calendaruilli la romcllli. de la 0 intelegere gre~itii a problemei calendamlui**. In relatiile cu ei trebuie sii ariitiim toatii riibdarea.ti. certati cu autoritatea bisericeascii ~i agitatori striiini. (vezi ~i recenzia in "BOR". Riitiicirea lor. de a-i jigni sau umili in vreunfel prin purtarea noastrii Fatii de ei.i fl1!elegere Cll adevarat cre:. nr. 1989.yi abuzllilli de toleranta. in "BOR". Pastorala despre indreptarea calendarului. Arhim. G. sii avem in vedere intotdeauna scopul suprem al Bisericii" care este reci~tigarea oilor pierdute. nL 811923.i data de Illtreaga Clqtil1atate.. Chest/unea calel1darului 111 Biserica Orlodma. nL 7/1928. "IndL". Natura !ji valoarea tilllPlilui. mpigd legiitura cu ea. p. Emil Poenaru. Buzi'lu. credinta ~i cultul ortodox. Scriban. Calendarul cre!jtinesc. L PentnJ a-i ci:. Strigat contra cdoy cu "Biserica nOlla" .tineasca. nL 2/1955. cit.']'vL $esan. . Pa:.ti la aceea:. de fapt.tii. 161. interesati ~i amiigitori. in "Ort" nd11949.ii stili:. in "RT'.Anticalendari. 1924~ 1925. Fata de credincio:. Problema lInificarii calelldarului litwgic.ti. nr. in "BOR". 1011938. Curente III Bisericcl Ortodoxa Romanii in "BOR" nL 1411931. ilL 111925. 1985". A C Cosma. ill. in "BOR". Ralacirea stilista in "RT". 708~n6. L Stan. nr. adicii desprin~i practic de Bisericii. in "BOR" nL 1211923. Ed.tiga suflete~te. "BOR" nr. p. Acad.fii rata ci! i ai Bisericii slramo~'qli. rataciti tel71porClJ. p.au apartinut. nr. Conleliu Sirbu. iar altii slnt diziden/i.. Carte pastorala. 625~626. At Negoitii. nL 9/1924.tile sarbcltoare jiXcl. 111981: Arhim Scriban. 1980. Idcm. ] 924.174 'CALAuZA CRE~TINA din Moi~a-Suceava ~i mai ales frarii. t Vartolomeu. ~i sii ne ferim cu toatii grija de a-i ofens a. ca pe ni§'te . Calen1. Ciiniiriiu n. Pentru serbarea Sf Pa:. 111 general. n Grosu. buniivointa ~i tot tactul pastoral de care sintem capabili. 441 ~443. indl: mis" p. ci lndreptat (extras). p.. * MIJLOACE $I METODE PASTORAL-MISIONARE PENTRU READUCEREASTILI$TIILOR LA UNITATEA BISERICII . 165. 5~6/1933.

iar nu ura §i dezbinarea intre oameni. cununii.. ajutoare reciproce la. eonvorbiri.: 6. iar pe de alta. asemenea ocazii pentru discu(ii lamuritoare cu credineio~ii respectivi. preo!ii pot reeomanda sau pot pune la indemina eelor ~tiutori de cmie bro:jllr! de popularizare a problemei ealendarului sau literatura neeesara (bisericeasca sau ~tiintifica) pentm informare sau liimurire. Preo!ii din parohii/e apropiate de stili/iti sau de simpClrizantii aeestora au datoria sa eunoasea ei fl1!ji/ii bine problema ealendarului.i. Multi dintre adeptii stili~ti pot fi cointeresati la lucrari ob~te~ti pentru 'ingrijirea. Brusturi.l a' jmtea eombate.~ii sti[i/iti care mentin legatura cu preotii ~i frecventcaza Biserica.. In anumite cazuri. dindu-li-se sa citeasca Apostolul. pe care sau vrajma~ia. Citam ca cxemplu pe preotul Blrliba din com. pe care nu-i mai recunosc ca pastori. Invicrea ~.. organizate sau iritimplatciare Cll credincio~ii stili~ti ~i chiar diseutii publice eu agitatorii stili~ti. Boboteaza. pentm a nu mai oferi stili~tilor motive ~i prilejuri de atacuri ~i cuvinte llechibzu~te :impotriva slujitorilor biserice~ti. Tilcuirea Evangheliei sau Cazania ~. se poate folosi oriee prilcj. pe cit posibil. sarbatorilor mari din cursul anului bisericesc: Craciunul. Credincio. pentru a putea:ilamuri. se impuneo comportare cit mai exemplara a preotilor in societate. pe credineio~i asupra justetii ~i necesitatii indreptarii ealendamlui ~i pentn.a. in cuno~tinta dc eauza ~i cu competenta. folosindu-se.!!. indiferenta. Intmc'it stiliytii fae eaz uneori ~i de stabieiunite. folosindu-se orice fel de relatii personale. sustinerile sau argumentele stili~tilor. 7. aceste discutii sa fie insa calme. 5. caz de nevoie etc. preofii pot saabordeze mai des. sau chiar sc vor line scurte cuvintari de invatiitura: 9. frariiMelinte~i rudele lor etc. oficiind cu credinta. cununindu-i sau botezindu-le copiii. sa nu irite susceptibilitatea partenerilor ~i sa nu degenereze in certuri sau izbucniri vioi~11t~. eu arta ~i eu evlavie pentm a-~i pastra etedincio~ii ~i a-i feri de influentele pseudoclericilor ~i predicatorilor stili~ti. nici canon. vizite arhierqti.DENOMINATJUNI CRESTINE. fiiclndu-se slujbe solemne ~i tinindu-se predici. La bisericile din parohiile ell adep!i stili/iti. ci sa Ii se satisf~ca eererea eu toata bunavointa.aJl1. pacatele Cji de(eetele llnor preoti neeoresPZlI1zatori. DIZIDENTE . Preo!ii din regiunile afeetate de stilism sa dea mai multa aten!ie slllj!ri! /if prediearii. diseutii. pelltru lamllrirea probleme{~~i~Jldarlil!li ~i pentm combaterea ratacirilor stiliste." iar eei care apeleaza la preori pentru diverse servicii sa nu fie refuzali. Sa se stamiasca mai mult asupra Jipsei de importanta a ealendarului pentru mintuire. fiind invitati la c1ntarea omofona. 3. cautindu-se ~i crelndu-se momente de string ere a legiiturilor suflete~ti dintre ei ~i preoti.. ferindu-se a se compromite din punct de vedere moral. Preo!ii pot avea discI. 8. Altele sint eerintele esentiale pentru rrlintuire. dnd se aduna multi credineio~i (hramuri ~i sfintiride biserici. '>In' acela~i scop. repararea. care a readus pe multi dintre stili~ti.).. ei 0 necesara impartite a timpului. a ierarhiei ~i a clemlui sau a eredineio§ilor ortodoqi. pe de 0 parte.d. 0 produce raceala. vizite oeazionale in easele credincio§ilor. calendarul nu este niei dogma. Neamt. subieete in legatura ell problema ealendarului:p'entru apararea unitatii Biserieii ~i pentru spulberarea zvonurilor ~i a insinuarilor lansate de propagandi~tii stiIi~ti impotriva Bisericii. Sa se evite izo[area sufleteasca a eredincio~ilor stili~ti. familiale sau sociale dintre preoti §i pastoriti. ura 2. ca na~. pot sa fie Clngajafi la 0 partieipare lila! aetiva [a slujbl'. dintre credincio~ii stili~ti ~i eei nestili~ti: botezuri. la nevoie. 175 mintuirea tuturor. protoieria Tg. in predieile ~i catehezele lor. obiective ~i g~Ai~e. 4. inzestrarea .

este contributia Prea Cuv. 2I1~215. nr. Studiu/ viselor:. Bucure~ti. iar clnd se ivese situa{ii neplaeute sa Ie rezolve eu tact . 111 "RT"" nr.176 . in aeest sens. nr.CIRI Mi§carea de la Maglavit* ~ Mi~carea de la Maglavit Uud. Studiu introductiv ~i adnotari de N. Ilie Cleopa. Dupa WI an. T. Ed. regretind ratiicirea de care s-a lasat cuprins ~i frecventind minastirile ~i biserica 6rtbdoxa din sat. Arhim. 12/1927. care au fiicut in jurul "minunii de In Mag1avit" 0 larga publicitate ~i 0 sursa aducatoare de maTi venituri. care a pretins ca .1~a vazut pe Dumnezeusub chipul unui "mo~" .). demasci'nd in fata credincio~ilor ignoranta accstor agitatori. .. Blesteme !ji afurisanii. 9~IO/l930. A~a a fost ~i cazul "vizionaru1ui" Petrache Lupu din Mag1avit. Popescu. Doctrina Bisericilor despre Cultul Sfinfilor fata de secta tudorisla. Cmce" etc.i a sOl71nClmbulisl7lului .. p.ll~12/l930. el a dat dovada de pociiinta. in "BOR". Bucure~ti. Oaten.. 7~8/1940. Gherasim Coeo~el (azi Arhiereu-Vicar la Buzau)de la Minastirea Putna ~i mai ales eursurilc organizate ~i aetivitatea intensa initiata de chiriarhii loeurilor in legatura eu problema calendarului. Cu toata opozi!ia categoricii hhpotriva fenomenului a profesorilor Facultatii dc teologie ~i a ierarhilor ortodoqi. destui bo1navi psihic 0 ~tim. InjlueJ1!ei daunatoare.. 5~6. Sa Clnunte fa timp Centrului eparlzia/ llL/mele pselldopreofilor scw pnio{ilor Ileeanonici. "Sf. exercitata de calugarii ~i ciilugaritele stiliste asupra eredincio~ilor. II. dindu-li-se sarcini de raspundere. in "BOR" nr. 11. 111925. Gh: Ciuhandm. M. Dolj) ea multe alte apari!ii** inainte de cel de-a1 doilea razboi mondial.. ciobanul de la Maglavit a revenit la turma sa. "Apariiii" p. p.. Bucure~ti. Preotul ortodox are lndatorirea sa pastreze linl:jtea parohiei. atitudinea lor in general dubioasa. Puleri tainice aie slljletuiui.. este 0 reminiscen!a ancestralii in psihicul unor indivizi halucinanti. ALTE RATA. Carti de a[ilrisal1ie SCIlI de bias talll . cU71unii etc.>TINA ~i lnfmmusetarea bisericilor ~i a cimitirelor. Asociatii ("Miron Cristea". preotii Oliodoe~i din parohiile care au credincio~i de "sti! vechi" sint datori sa fie vigilenti ~i sa-~i apere credincio~ii de propaganda stilista..RI BIBLIOGRAFICE: D. Gh. T. Scriban. Baleanu. sa se raspunda printr-o activitate mai intensa ~i dirijata a calugarilor no~tri in minastirile moldovene pentm lamurirea eredineio~ilor eu care Yin in atingere. III. Amintirile 1I1111i l71ediu. CALAuZA CRE:. 1937. Cuiblli cu barza. p. din paeate. "Sf. Hara!. T. La batrinete. ill * PRECIZA.. nr. Parinte Arhim. nr. SebastianStanca.1943. p. Porsena. Frapi. Remarcabila. Vasilache. 292~320. botezllri. nr. in "BOR" nr. 4/1924. Ernest W. A. Marinescu. Lourdes :ji Magiavit. ]'v10r111i11t". Ca sint ~i. III. ~i pentm combaterea ratacirii stiliste.l936. Popescu. M. In propriul Clutomobil. Petrache Lupu ~i-a desfii~urat nestingherit activitatea fiind sustinut de afaceri~ti lipsiti de scrupule. Dar dupa riizboi. a doua . de la Minastirea Sihiistria.PASTORALE Mijloace ~i metode pastoral~misionare se pot gasi :ji folosi de la caz fa caz. I ~8. . in "RT". fll loealitafi. MilUmi!ji faise minuni . INDRUlVIARI SPECIALE lVIISIONAR . 565~575. "vizionari". dureros este cum 0 multime de creduli Ii urmeaza. Intmci't 0 mare patie din spiritul de fanatisl7l ~i de izolare sectara a stili~tilor este fntretillllt de allwniti agitatori (pseudo~clerici. 3~4/1944. fo~ti calugari ~i calugarite indepartati din monahism etc. Cei reveniti comitetele parohiale. in "ST".) care fac ~i propaganda stilistaprintre credincio~ii rama~i in unitatea Biserieii. ambulanti care ojieiaza sllljbe.yi eu bllnavoire.1940. In case partieulare. Bucure~ti. ** Alte "mi~cari": "Vladimire~ti". ~i verificati pot fi cooptali in eonsiliile ~i 10.

1. lichidare ~i readucere la BisericCl-mama a fWor rataci!i. inainte de infiltrarea aeestora in enorie ~i mai ales oprirea lor inainte de a Iua legi'itura eu alte organiza!ii centrifuge. 26). Se vor repara bisericile ~i se vor reface loca~urile ~i pictura in tradi/fa romaneasca modificate de catre "unia/i ". 0 deosebita responsabilitate 0 au Centrele Eparhiale. Se VOl' continua lucrarile de pictura 5i restaurare de pictura ortodoxa. nu ura ~i dezbinare: "daca crede cineva ca este evlavios ~i nu-~i infi:ineaza limb a (acela) i~i in~eala inima. hramuri. pentru a 1n/elege fenomenul comun muta/iilor spirituale ~i sociale care S-ClLI produs de-a lungul vremii. 1958. 3. folosind uneori fn ac/iunile lor prozelitiste diapozitive. eununii. 1987).. nu cemia ~i prozelitism. Totul trebuie facut 171 biseriea. trebuie bine-gindite. 5. Este necesar.botezuri. iar religia lui este zadarnica (in~elatoare)" (Iacob. pace. In parohiile eu asemenea grupari sau alte mi~eari. Fapta lor va straluci ca stelele In veci (Daniil XII. I. Fiindea "cei care vor fi indemnat ~i pe altii pe calea dreptatii" vor avea bucurie.. Se va largi cerntl de cititori ai Bibliotecii parolziei. acolo se fnvata fie cJntarea. luarea masurilor de profilaxie ~i lncercarea de stopare. Preo/ii dill parohiile CLl asemellea grupari VOl' folosi cu tact . 4. DlZIDENTE . video ~i alte mijloace de propaganda sectara. 177 ci'mp saLt i'n locuri de agrement. 1980. ri'itaeite. Comitetul parohial ~i alte organe responsabile aiese de Adunarea parohiala trebuie sa eolaboreze cu preotul paroh sau cu protoiereul misionar in vederea Iichidarii unor asemenea ineercari ~i focare de instabilitate religioasa. 2. din parohiile vecine. tinut cont de obiceiul locului. lini~te ~i rasp lata ve~nica (Iacov V. 6. Consiliul parohial. ci dialog. preotul paroh este raspunzator ~i mdatorat toto data sa pastreze invi'itatura cea dreapta ~i sa tempereze zelul unor credincio~i. excursii in vederea cunoa~terii Patriei ~i spiritualitatii ei. Am citat ci'teva dintre gruparile anarhice.DENOMINATIUNI CRESTINE. lamurire ~i refacere a unita!ii parohiale. pe linia intaririi misiunii (1952. a~a cum s-a aratat in nenumarate hotariri ale Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. 1975. sfintiri de biserici. 19-20). care ~i-au facut apari/ia fn viata credincio~ilor Bisericii Iloastre. care·trebuie sa coordoneze activitatea de prevenire. a~adar. S-a eonstatat ea majoritatea adeptilor eultelor neoprotestante ~i seetelor din ultima vreme provin din gruparile aeestea. fie tilcuirea cuvintului sfint. trimifind la vreme preo!i . 1977. de respect pentru traditiile vechi. 3). modelindu-i ~i in~eptindu-i spre tot eeea ce este bun ~i de folos ob~tese. iar in afara bisericii trebuie trairea credin!ei. anarhiee. pace ~i impacare. Orice manifestare sau participari alese deosebite .~i zel orice metoda irenic-misionara pentru men/inerea unitatii de credin!a 5i fntarirea sentimentelor romdne5ti patriotice. recomandfndu-se traducerile Sf Parinti 5i ultimele apari/ii editoriale eparhiale sau ale Editurii Institutului Biblic ~i de Misiune Ortoapxa. Este necesara oprirea la timp a unor manifestari centrifugare. Folosirea "Apostolatului social" ~i reactivarea Cercului misiollar de ditre preotul paroh dau rezultate deosebite in clarificarea situa!iei.

mai gray. a unor asemenea practici. fie fl1:jelatorii :ji :jarlat(ll1ii. magie. situa!ii ce contravin atit inva!aturii ere~tine. De asemenea. Iisus Hristos acela~i este len. cupreorii ~i slujitorii lui Zalmoxe. $i daca au existat odinioara. ci a intra in comunlune cu ea. . B. 8). Impotriva acesteia se ridica for!a harului ~i vointa &edinciosului. Zalmoxe care poseda secretele ve~nieiei. transfonnarii (Fapte II.tine. Deceneu. ei capabil sa deosebeasca ceea ce vine de la eel i-au (I loan IV. 8).. diavolu1. or. mascate in haina "cunoscatorilor tainelor de sus". Folosirea. cei mai buni cunoscatori ai Evangheliei ~iai spiritului invataturii cre. ~i mileniul I d. Evanghelia nu poate fi schimbata.178 CALAuZA CRE$TlNA pregiititi. nu inseamna ca au dispamt eu totui. se cxplica ~tiinrific de eei competenti. iniafurate de Sfin!ii Apostoli ~i anatematizate de Sfinrii Piirinri ~i amintite in canoanele Bisericii ecumenice. 14). filra a cadea cineva in fanatism sau misticism religios. Ele au fost combatute ~i pedepsite in Vechiul Testament. Actiunea diabolica este ingaduita in lume prin ispitire. XIII. Hr. 44). De asemenea.A~a cum se ~tie. care fae pe am nu numai rezistent. cotiCtienele romane~ti. la Parintele luminilor. ca de fapt toate mijloacele . Popoml roman a mo~tenit· din religia veche getodaca unele practici. Stramo~ii no~tri foloseau unele ocultisme nu pentm a atrage divinitatea.eonvie!uirii sociale. lor. ci printr-o viara in lumea de dincolo. . MANIFESTARI OCULISTE. cit ~i . Biserica Ortodoxa Romana a ramas in invatatura Sfintilor parinti. " etc. azi. Nu trebuie mcuta confuzie. Unele din aeeste practici~ in afara ocuitismului. Unele practici la traco-daci ~i romani au fost aduse de popoarele migratoare in mileniul Ii. SUPERSTITIOASE VIATA SI PRACTICA RELIGIOASA A UNOR CREDINCIOSI IN no~tri "Vrliji". relatari despre numeroase cazuri de . seamana indoiala ~i neglijeaza datoria lor bisericeasca ~i patriotic a ~i nu sint in stare sa mentina unitatea spirituala ~i nationala a poporului nostru ti conttiinta nepatata de enoria~i ai parohiei... . ~i in veci" (Evr. Vezina etc.mass media au difuzat ~i au publicat. deunde vin toate incercarile ocuite. Tot ceea ce este omenesc este firesc sa fie supus schimbarii. I. dar stramo~ii nu-~i justificau credin}a prin destin. au pus viala multora in perieol. ee i$i fae aparilia in desm~urarea normala a vierii noastre. dupa inva!atura Bisericii noastre.interYenlia celor in drept venind prea tirziu. Exista ~i alte rabufniri ~imanifestari ale riitacirii religioase. in ultima vreme. trebuie inlocuiti cei ce produc sminteaHi. Unii dintre ace~tia eu prea mult me~tqug ~i-au fileut ayeri pe scama credulilor. mijloacele de il1fo1111are au initiato binevenita eampanic impotriva in~elatorilor de toate categoriilc . vine ~i de la vrajma~ul vietii omului. in scopul distrugerii omului. Aeeste manifestari se numese fie practici oClilte. trairea duhovniceasca a credincio~ilor este amenintata pelinga prQzelitismul seetar ~i gmpari straine ~i de catre diferite influente venite din afara. Nu pot fi confundati hamspicii religiilor pagine.vraji.. vindecatori cere~ti . Hr. XI. tatal minciunii. condamnate de Mintuitoml. lata deci care estc rostul semnalarii citorva praotici oeulte folosite de ~arlatani pentru ci~tig iii cit. care este cu totul altceva. Acestea au influenlat. ghicitori. tulburarii lui psihofizice. ca nu-i de la oameni (Gal. I) cu to ate ca satana poate imbraca haina ingerului de lumina (I Cor. Presa de specialitate. ~i chiar s-au semnalat cazuri de crima ~i deees. care dintnJ inceput a fast tulburator a1 sufletului ~i distrugator al vierii (loan VIII. 43). iar allii. superstitii. dar nu au fost insu~ite de catre strabunii rio~tri pentru a-~i parasi obiceiurile.

sugestia. praetica iogi1il1ii. eu viata duhovnieeasca adevarata. cu un sutlet riiva~it. (loan XX. se cere lepadarea de satana.. instraineaza pe credincio~ii no~tri de la Invalatura cea adevarata. ierarhia bisericeasca. prin transmiterea Sfinhllui Duh dupa inyierea Sa din morti: Luati Duh Sfint. Au existat aclcvarate ~coli ~i gmpari concurente de chiromanti. printre altele telekinezia.Sfintul loan Gma de Am sint 0 fresca aproape completa a actiunilor de tot felul a uriciunii 'pustiirii: De aeeea.. aproape in toata lumca. Vocatia acestor '"hamspicii" este in~elarea ~i ~ar1atania.DENOMINATJUNI CRESTINE. pr:in superstitie. intelegem mijloaeele false ~i naive prin care se incearca "dovedirea" unei forte -divine care intervine in lume ~i asupra omului la cererea practieianului respeetiv. metodele difera ~i dupa posibilitatile materiale ale "celui Thi'necazuri ~i nevoi". auto-sugestia. care se dau drept slujitori sint ni~te ~amani ~i zdrahoni. fachirismul. magie ~i vrajitorie. telepatia. lata citeva: 1. victime pennanente ale posesorilor" de secrete supranaturalc fiind multi creduli. indivizilor pJ'aetieanli. Aceasta se practica de "vrajitori" in medii de ignoranta. 11). Aceasta practica nu are nimic comU11 eu Biserica lui Hristos. Inceputul mlntuirii noash'c este numai Hristos-Domnul prin jertfa Sa. ci fac totul formal ~i din interes. dar s-a depa~it forma oculta ~i s-a trecut la cercetarea fenomenului psihofizic al "chiromal1tiei". Nu se pot treee eu vederea niei unii sjujitori fantomi:[. al slujbelor 111 diferite ocazii!ii serin1e ale \'ietii. talismane ~i alte mijloace empirice in vederea atragerii cit mai grabnic a fortelor "eere~ti". Slujitorii lui Dumnezeu poseda calitatea iertarii sau legarii pacatelor nu de la forte difuze sau nccunoscute.. . sa Ie explice sensul mintuitor al cultului Bisericii. unii praeticieni poseda aeeste daruri naturale pe care Ie folosesc pentru in~elarea unora ~i Ii se duce vestea de "vindeeatori divini". egipteni. '" Trebuie inteles de la ineeput: din praetieile ocultb 'St!~exclud psihoterapiile. Praeticienii folosesc amulete. care de multe ori sint eonfundate. ei de la arhieria Mintuitorului Hristos. hipnoza. Ghicitul in palma. Sfintii Apostoli ~i apoi unna~ii acestora. de la temp'er:~ment la temperament. Practieile sint nenumarate. Succesiunea apostolica ~i succesiunea in cr. A~adar. babilonieni. Chiromantia sau practiea detectarii soartei ~i yiltomlui in palma este 0 practica oculta veche. Lepadarile mari ~i mici la Sfintul Vasile cel Mare ~i . . cu dorinrade mintuire'a·~~uJletului. de la eredul la credul. de toata lucrarea lui. Se folosGi\ de asirieni. Este adevarat. Chiromantia cste practicata ~i astazi. cu 0 credinta indoielnica ~i nemultumiti de ei in~i~i. 3-36). Cei care nu au convingeri ~i nu ~i-au cultivat vocatia. 179 Manifestarile diavolului prin practicile vrajitore~ti au·fost date in vileag de catre Sfin!ii Parinti. n~a\lrLimie eomun eu Biseriea lui Hristos. de la individ la individ. DIZlDENTE . in BisericaSa. "Speeiali~tii" pretind ca pot "smulge" ajutorul diyinitatii ~i in acela~i timp. prin unna~ii sai. 22). pot intensifica "puterea" diavolului asupra acelora eu care paeientii "vraciului" nu se impaca. inainte de Taina Sfintu lui Botez. a prozelitilor ~i mai ales clientela pennanenta. Practicantii divinatiei neaga Pronia lui Dumnezeu. apoi de catre greci ~i romaHi.l. De asemenea. cei rara con~tiinta. Ea pasioneaza persoanelc mai tinere sau al1i inci1vizi care au avut neca"uri in cursu 1 vietii ~i umbla disperati dupa explicatii. Preotul este dator sa fereasca pe credincio~ii sai de asemenea caderi. De asemenea. toti practieantii unor indeletniciri sataniee. in~eHitori ai sentimentelor religioase ale unor credincio~i. batjocoresc armo11ia lumii cere~ti ~i sint vrajma~i ai Descoperirii lui Dumnezeu. toti intra in categoria in~elatorilor ~i stricatilor la minte: "vai de eei ce cred cii evlavia este sursa de ci~tig" (Tit 1. lata de ce este necesara cercetarea ~i identificarea locurilor. a 2.edinta transmise prin hirotonie n-au nimic comun cu practica oculta divinatiei. vai lor (Matei XXIII. Clientela care apeleaza la "divinatie" este constituita din indivizi rara incredere in ei. Divinajia sau pretinsa putere de a lucra eu "fortele"divine. totul este bazat pe mineiuna. Divinatia este 0 practicii a religiilor naturisteramasa in con$tiil1ta oamel1ilor din ncgura YIemilor. dimpotriv. ci. este 0 deosebita pasiune. "Divinatia" nu poate fi confundata eu invocareaSfintului Duh pentru transmiterea harului necesar mintuirii prin Sfintele Taine sau ierurgiUe biserige~ti. de tori ingerii lui ~i reintegrarea in haL "Vrajitorii".

Practica oculta a ehiromantiei se eonstata ~i la tineri scapatati sau fete batrine. de la empirisl11ul religios ~i "secretul" fiintei umane. prevad prin eonfiguratia miinii (mina dreapta. me~te~ugare~ti etc. inainte de primirea tainei iluminarii.nnentul cel mai util al omului. sau invers. Haml acesta al for!ei Cuvintului este. vazind "calea \'ietii" apropiindu-se de sfir~it. mo~tenitori ai unor pacate ereditare. transmis de Mintuitorul ~i Sfintilor Apostoli ~i unna~ilor acestora. Con~tiillta lor a ramas mult in urma fata de avansul speetaculos al ~tiintei in toate domeniile. inginerqti. degetele "filozofice".ire" a viitorului.1 "arata" ea in oglinda palmei. arta ~i tradare. auzul ~i to ate eelelalte simturi sint absolut individuale. Punerea miinilor la hirotonie ~i transmiterea Dumnezeiescului har este 0 taina ~i a lui Dumnezeu ~i a naturii. aeum se cunoa~te ca vocea. In Noul Testament.o practica In scop ascuns. cititul prin membre este un rezultat al manifestarii simtului pipaitului. virsta vie!ii. au atras totdeauna privirile curio~ilor.omului ~i asupra naturii ineonjuratoare Ie face eu miinile.:elare. Sint situatii. cind aee~ti handieapati sint luati drept "ale~i" pentnl a ghiei sau a profeti viitoruL Practica oculta a chiromantiei trebuie cotata ca 0 indeletnicire contrara legilor ~i moralei publice. de egoism ea posesor al unor "mistere" chiromante. vindecari de patimi ~i chiar alinarea unor boli cronice (cazul r. scrisul este pOaJia de intrare in marele anonim al sufletului uman. Mintuitorul folose~te' bratele in multe imprejurari. iar pe allii la fuga de rasplmdere in fata vielii.. In multe cazuri. Mina este luata in seama si ca instrument de ~tiinta ~i cultura.plini de firqti sentimente ~i curate emotii. asupra . omul este Taeut dupa "ehipul ~i asemanarea lui Dumnezeu . Dupa unii.180 CALAUZA CRESTINA De la incerdirie timide de . de Ja impulsurile electriceaJeinimii ~i singelui intre doi indivizi . in loc sa consulte speciali~ti. deci tot ceva legat de mina. Cu miinil'e voastre va Yeti "seoate hrana din pamint" . Mi~carea degetelor. prin cercetarea grafologica.. (Facere III. Alfabetul orbilor. in a~a fel ca ascultatorii sa fie captati ~i sa inteleaga legile ~i poruneile. data in vileag mai ales in "lepadarile de satana". este 0 practica a ispititomlui. Or.). Ghicitul viitomlui. acestea slnt practici oculte condamnate de Biserica ~i combiitute de ~tiinta. cu ridiearea sau seiiderea voeii. Evident.de obicei doi tineri de sex diferit . Aiei "vezi" unde sim "comorile" ascunse. Slnt "mqteri" chiromanri care folosesc mijloace psihicc de tcrom'e. sau. lata ca de la "obiceiuri" pagine~ti. cine Ie poseda ~i cind vei ajuuge la dinsele etc. autorii intrecindll-se pe ei ell solutii "prc:cise" ale viitorull)i ~i eu redarc:a soartei celui ce solicita aceasta. fiecare individ uman este unicat in univers. dupa invatatura Bisericii noastre. 17). Ghicitul in palma este. "ol11ul" este facerea miinilor sale. "Ghicitul" in palma sau in alte paTti ale membrelor superioare sau inferioare. talpa picioruilli esfe harta pamfnfL/lui. Cele mai sensibile fapte ~i minuni asupra Sa. s-a ajuns acum la diagnosticarea unor boli cardiace ~i psihice. Se exclud cazurile un or persoane inzestrate cu magnetism special san impulsuri ce se transmit prin intermediul miinilor ~i produc lini~teS11fleteasca. Daca mina estc instn. de in. ducind pe multi la disperare. temperamentul ~i ehiar caractemJ omuJui dupa eonturul miinii. mai ales cei chinuiti de "viitor" merg la in~elatori ai un or poten!e umane. sint cazuri cind indivizi cu malfonnatii. Unii chiromanti "speciali~ti" ghicesc. Membrelt:superioare annonizau cu mimica fetei. medici~'psihiatri etc. para(razind Biblia. inclusiv scrisul ~i pictura. lata un aspect al fortei ~tiintifice ~i a~a-zisei chiroman!ii.. In decursul istoriei bib lice reprezentantii ale~i ai poporului evreu posedau forta bra!eJor in transmiterea cuvintului sfint. conjugal. folosesc picioarele In foarte multe indeletniciri..Gmzia etc. artistiee. despre care un slujitor al lui Dumnezeu trebuie sa aiba cuno~tinta. care-~i cauta disperati "noroeul" in palma sau in configuratia miinii. Daca pina nu demult se ~tia Astazi se ~tie ca numai amprenta digitala este unica ~i constituie diferenta specifica a indivizilor. de transmitere a talentelor. practica chiromantiei nu are nici 0 tangenta cu adevaml ~tiintific sau eu hirotonia. a diavoJului.). eunoa~terea destinului vital.. tineri care aseulta de "soarta" miinii au ajuns la disperare. cu toate asigurarile practican!ilor ~i clientelei lor ca sint "buni cre~tini".ghic. precizare ~i incertitudine. fiindca aksul sau aleasa inimii n1.prin amprente. credulii. In lun1ea curiozitatilor exista 0 intreaga Jiterat'ura "chiromanta". $i iata ca astazi computere specializate "ghicesc" bohle. Alri modelatori de destin chiromant au abandonat miinile ~i au trecut la membrele inferioare. soarta de dincolo etc. Tainei SfinhJ!ui Botez. la sinueidere. 26). ca . de la practici "ascunse" s-a ajuns astazi la 0 profunda cercetare medicaJa ~i utilizare in criminalistica cu mari perspective in viitor.ecent al Djunei Davita~vili din Tbilisi . cu mi~carea ochilor. Este adevarat. aflind "caile gre~ite" pe care nu trebuie sa mai mearga omuL Daca palma este oglillcia cerului. in ritm sau difuz. " (Faeere I.

A~a s-a creat 0 intreagii constelatie de zei ~i zeite purtind numele mai ales ale a~trilor noptii ~i indepftrtatelor planete.DENOMINATIUNI CRESTINE. Banuiala de milenii. "profetite" de magi sau vrajitori.datele ~tiin!ifice au fost interpretate tendentios ~i puse 1n sJujba in~eHirii con~tiintei oamenilor. sau cu semnele de "vremuri" tulburi (eclipse . matematicii cere~ti. i~i pun amprenta pe noul-venit pe planeta noastrii. In ceea ce prive~te practica oculta. astrofizicij. este bine sa shldiezi mi~carea de rotatie ~i de revolutie a Terrei ~i este condamnabil ca cineva sa ia "horoseopul"sa gaseascii "specialishll" ~i sii-i istoriseascii soarta dupa mersul stelelor! Ca ~i in "domeniul" chiromantiei. astre ~i comete eshatologice care-~i au' rostul lor inPronia divina. atriigatoare. radiatia solara. au pus temelia calendarului. s-au nascut ~i seete: "atlantizii". pozitia Clo~tii cu pui. Astrologia sau "cititul" in stele pentru cunoa~terea viitorului omului. Luna. omul a ajuns pe luna. este necesar sa cuno~ti mersul planetelor ~i matematica cereasca. Atltea bijbiieli. Cei care au studiat astrele In vederea obtinerii un or ccrtitudini au fost 'inregistrati de istoria astronomiei. dupa cuvi'ntul Sfintei Scripturi. nu in sensul de a determina "soalia lumii" sau a fixa. Dar trecind peste partea literara ~i ~tiintifica.~tiinta medicala de astazi. praCtica astrologiei. cu 0 tehnicii tipograficii irepro~abila. a devenit astazi una din fascinantek preocupiiri in legiitura cu omul in contextulcosmologic ~i ecologic. ca ~i de preotii dacilor . prin sistemul simplu. stele ~i galaxii inca nedeseoperite. De asemenea. cii stelele ~i in general astrele au constituit motivul de urzirea folclorului celest la fieeare popor. Cel mai impOliant ~i emotionant moment al literaturii noastre folclorice ~i astiizi este Miorita paminteanii. nu toti astrologii au fost intru~i. Atraqia planetelor. conjunctura stelarii etc. cercetarea amanuntitii a Zodiacului. 0 intreag!i mitologie astralft a luat fiintii. afacerea fabuloasa a astrologiei prinde in mreaja ei destui creduli. Fiecare "cititor" are 1. In astrele amorului. in lumea Apusului este 0 adevarata avalan~a dupa astrologi. Misterele asirobabiloneenc in legiihlrii eu astrele sint iara~i pe masa de lucru a "cititorilor" in stele ai zilelor noastre. in scopul mi'ntuirii noastre. cercetarea cerului inca din profunzimea omenirii a dus la rezultatele astronomice ale zilelor noastre. a dovedit ca 0 data cu:zamislirea unei fiinte umane ~i mai ales odata cu na~terea sa. mersulior. Este firesc sa cercetezi fantastica panorama a boltii albastre. exista. inter\'enind interesul ~i' seductia. apar la tot pasul. Nu este mai putin adevarat.partiale sau totale). dar de mare eficacitate. Albume de artii. intensitatea luminoasa a Luceafiirului (Venus) ~i.cunoscute foarte bine de preotii asirobabilonieni ~i egipteni... al bioritmului ~i mai ales al biocronului. care practica intens astrologia. Dar. care contin pr~ocupari antice. moderne ~i contemporane. care. "ufolatri" sau cei care au sufletul asigurat pe alte planete ~i au legatura cu extratere~trii (OZN). In ultima Yreme. investigind omul in complexitatea sa psihofizica. DIZIDENTE . alrii ramln indiferenti la cele religioase ~i mai multi intra in comunitati sectare ~i grupari anarhiee religioase. Luna. dupa cunoa~terea soartei omenirii din zodiac sau alte comete. perfeqionlndu-se. it ajuns la miisurarea exactii a timpului pc scara civiliza}iiJor. Desigur. "astrologia" are mai multe compartimente: "Citihll" in stelele na~terii. 181 3. ale mortii. Deci astrologia este 0 practica obscurantista care cauta sa explice unele situatii din viata omului legate de astre sau mi~carea lor. anotimpul. in legahlra c~ spcetrul astrologic. secretele ~i ciclurile lui..constituiau intr-adeviir 0 confirmare pentru acele vremi a "naturii divine'" ~i a alqilor cerului. 0 interpretare astrologicii de mare efect in lumea evului mediu ~i chiar in feudalism a determinat-o fenomenul natural eclipsa de soare sau de luna. Dar. este 0 practica multimilenara. Pe Engii partea oculta a astrologiei. cerul eonstituind pentru om 0 atraetie pelmanenta. atitea ciiutari "fizice san metafizice" an adus 0 nouii lumina in constelatia noastrii. Cu toate ea astazi cunoa~tem existenta planetelor. sotia sa stele Ie sint soarta fieciinlia spuneau cei veehi ~i sustin "marii" astrologi ai epoeii noastre. muzeele lapidare ce con!in piese milenare eu chipuri de astrologi sau cu "profetiile" lor cunosc un flux deosebit. care "cite~te soarta" stapinului in steaua norocului sau in steaua mortii. Asemenea aparitii. participii la acest act lntre'aga natura. inclusiv la stramo~ii no~tri traco-daci ~i romani. incH Jupiter sau Zeus nu-~i mai gasesc odihnii pe Olimp sau 'in lumea lor rece sau fierbintc. inclusiv zborul omului in cosmos. Dacii Soarele este zeul zeilor. Multi parasesc Biserieile lor traditionale. in mer suI planetelor "sfir~itul lumii" ~i implicit "chemarea omului de astazi". s-a apropiat de Marte ~i Saturn. ca In orice preocupare omeneascii.111 sistem propriu de explicare ~i fie care individ are astrul lui care lumineaza sau se stinge lil concordanta cu sufletul omului. geomagnetismul. pozitia lunii. in aparitia Carului mic ~i Carului mare. Campania astrologilor este sustinuta de numeroase redactii care sufoca cu titlurile ciirtilor lor pe unii editori de lucrari ~tiin!ifice ~i beletristice. . eu fazeleei binefiicatoare. stelesemne. in afara astronomiei. in sfir~it. .

~tim in ce eonstelatie ne afiam ~i In ee eale mergem. nu astmlui zilei. mai ales fete ~i femei pline de gelozie sau cuptinse de isterism ~i in acest caz deYin u~or victimc pentru excroeare.. In jocul acesta ocult slnt prin~i . trebuie sratuiti ~i indemnati sa consulte medici speciali~ti psihiatri. Credincio~ii care sint "Iunatic{' a1ra~i de fortele geofizice sau magnetocosmice. 4. Nu slnt lipsite de atentie nici pers'oanele care cer ajutor vrajitorului. ~i spre raul individului ~ magia neagra.. Stirn de ee se pro due eclipsele (de soare sau de luna). Daca in vechime.Vrajitoria" sau ghicitul. ca 0l11ul ar fi numai animal.. dar ~i medium-uri pentnJ paralizarea psihica a persoanei vizate. divinalia. care nu mai constituie un mister. ereditar sau d~tigata prin . Astrolatria. De asemenea. Datorita unor conceptii retrograde. nu lipsite de importanta. Unele slm disperate.a. ei intelegerea rostului nostm In univers. ca toate practicile oculte ~i preoeuparile aneestrale ale vechilor religii. de la stea s-au invatat sa se inchine..dezvoltat in toate tarile. A~adar ~i astro10gia ca practica oculta se poate explica ~i modtfla. Alta fata perieuloasa a obscurantismului sint"vrajile" sau ghicitul. . Numai in~eliitorii. Cele mai multe practici sint pe baza un or In~elari. forta hipnotica.. In unele cazmi. incepe sa cedeze intelepeiunii ~i eercetarii: Or. chiromantia. Astronomia este 0 ~tiirita bine definita ~i toli luam euno~tinta de realitatea ei. fiindea la Na~terea Domnului aparticipat ~i cosmosul ~i fmmos c1nta de veacuri inimile sincere ~i limba curata: "Rasarit-a 1umii Lumina euno~tintei . Odata captat.182 CALAUZA CRESTINA Desigur. sau chiar curse riscante. eaptarea ~i chiar logi~a dupa istorisirile elientului. de incepltt. legileatractiei universale..\lutoin~elare. permanent ~i chiar Intllniri. se eereeteaza cometele care ne viziteaza ~i se analiz<. astrologia etc.. Pe Ilnga praetica oeulta exista'tol:u~i un fenomen care trebuie cereetat. soarta ~i destinul legate de stele ~i planete este 0 . mediului social dezechilibrat.. proeedea. cafeaua datorita influentei asupra centrilor nervo~i ~i excitarea lor etc.za empiric Cll lenjeria sensibila sau cu lucmri purtate de impricinat. Tie. Soarelui dreptatii . Printre acestea.s-. ghiocul (cochilia are unele aspecte radiante ale perlei). Ar fi condamnabil ca un credindos al Biserieii Ortodoxe Romane sa practice astrologia sau sa consulte "eititori" in stele. preotul de astazi este chemat sa eunoasca aceste lucmri. "bobii". dar astazi slnt necesare oricui. sint i112:eStrati eu 0 forla de sugestie evidenta. in Junqie de secunda intrarii In existenta planetei noastre. In . posedat. slnt eanalizitte spre afaeeri ~i in~elare. psihicul cedeaza. cu imitarea unor gesturi sau siti. bioritmul de munca ~i biocronul de creatie trebuie respectat. aducind eelui ee solieita "Implinirea" dorintei . " (Tropaml). feti~e ~i totemice). !rebuie coordonata activitatea' sa In functie de "legile" specifice. captati de unde (stihii). altii au 0 putere deosebita. oameni competenti pentn1 revenirea lor din groaza ~i obsesie la viata normala..exercitiu. Persoana "vrajita" este captata In undele de sugcstie ale "magului" sau. astazi "vrajitorul"lllCreaza eu satana. legatori sau descintatori. Dad n-a reu~it "experienla". nu dorese aeest lucm pentm a nu-~i pierde clientela de creduli. Ea face front comun eu toate practicile oculte ~i Incurajeaza fanatisml11. In multe universitali ~i institute de cercetare din lume s-au introdus aceste ~tiinte noi. dar ~i eu "ajutoml" Domnului. . este. in scopul SllPl1l1erii partenemlui vizat. eititorii In stele. a: partenemlui. praetica "ghiCi'tult]i" era ineadrata in rituale speciale (formele ~amanice. Vraja are. devine un om infiuentabil. bolilor psihice ~i mai ales lipsei de triiire autentic-duhovniceasca in Hristos. este 0 practica oculta. Aceste daruri parafizice. cutremurele ~iaIh privit coborirea omului pe luna. Aeeasta practica este eondamnata de Biserica ~i socotita perico! social. mai multe forme de manifestare: spre "binele"inciividului ~ magi a alba. intre opozanli.aza "coada" sau "capul" aeestora. timpu1 maxim de activitate ~i timpul proxim de odihna. iar cei ce slujeau stelelor. cu voie sau tara voie.atit "practicienii" (vrajitorii). ziua sau noaptea.. Vedem ~i intelegem exploziile solare ~i emptiile vulcanice. apoi glandular ~i hormonal ~i iaia efectul "vrajii". dcreglat psihic. Sint cautati quasarii ~i s-au lansat navecosmice de avertizarea "presupu~ilor" loeuitori: A~adar. ziua sau noaptea.sfacerea unor placeri rivnite. Unii "vrajitori" sau ghicitori. Mentinerea practicii astrologiei se datore~te ignorantei. Exista ~i un aspect ·vulgar al vrajitoriei.. Cu putin timp Inurma nu se putea vorbi de asemenea situatii. ca de fapt tot ce este bazat pe in~elare ~i necunoa~tere. intensitatea activitatii lui. Este demonstrata "moartea" ~i caderea stelelor ~i "na~terea" altora. vrajitoria . credulii care cad victima "cl)l1ostatorilor" gindurilor ~i aqiunilor viitoare ale oamenilor. aceste preocupari.. folosind unele obiecte ale celui ce trebuic "vrajit'·. ci'irtile ~ prestidigitatia. In loc sa fie folosite spre binele general. "Vrajitoml" folosqte. all 0 mare pondere in explicarea ~tiintifiea a vietii omului. sngestia. el intra In zona de infiuenta. fiii1du-i captate ni~te un de biomagncticc. Atunei dnd omul este atras ~i are "pofta" de studiu ~i munca trebuie inteles. cit ~i "profitorii" (de fapt in~elatii).

la greci ~i romani cu 4~5 milenii in urma. de vrajii la multi dintre in~elatori. in perioade de crizii psibofizica sau biitrini sclerozati a caror imaginatie este redusii la empirismul oglinzii. superstitia ia locul momentelor liturgice ~i ocultis~ul . ~arlatanii. oglinzi concave ~i aparatele ultnisynsibile de captarea "glasurilor" ~i mi~carii "enigmelor" cosmice.!l. In Vechiul Testament. meri~orul etc. cultivind aptitudinile.caute tatal. lata alte visuri implinite. Urmele ei sega. ca ~i in zilele noastre. practica de adinca sensibilitate folosita in Babilon. iar Sfintul Pavel compara tealitatea neinteleasa a implinirii credintei In Hristos cu . dar nu pierde calitatea de a reda chipul in fiecare ciob. 183 vechime.. 0 practica 0culta. fiorile. de reflectare. sint folosite cu succes uria~ele telescoape. China. in secolul nostm s-a nascut fotografia. Holografia sau "cititul" in oglinda este 0 practica oc. Anania ~i Safira. De aici s-au nascut ~i alte practici mistico-in~elatoare: "aparitia pe ecranul oglinzii a chipului celui (celei) iubit(a) sau in~eliitorul sentimentelor sotiei (sau sotului). Atunci fiul ratacit. Arie. Un loc aparte}l au plantele. VIII. 0 misticii orientala. intre credincio~i exista "frica" de legari ~i dezlegari sau practica condamnabila a unor slujitori dea ghici dupa cum "se deschide" cartea. Prin forta magica a ogliIlzii se incearca iriduplecarea judeciitorului la un proces ~i a profesomlui la examen etc. ca ~i credincio~ii. Multi dil1tre adeptii holografiei ~i credulii aeestora folosesc semne (cum ar fisemnuI cmcii ~i al binecuvintarii) ~i practici terapeutice evanghelice (post. nici forta de reflexie a obiectului. unul din aceste mijloace a fost holograma sau aparitiachipului "chemat" sau imagillat. matraguna.. Mexic.d:.tiin{a holografiei.). imaginari. Dar practica "citituluj" in oglincla a ram as in starea de inceput. "Soarta" acestora vad} alaturi de Iuda.niilostenie) in perspectiva aparitiei chipului "cautat". Heind comparatie eu 0 oglindii. apele minerale socotite miraculoase (Herculane etc.de~i pare incn:dibiHi. s-a ajuns astazi la redarea pe ecrane a un or pelicule prin tehnica holograficii ~ !TIai ales in Japonia ~i SUA ~ ~i a filmiirii zbomrilor cosmice.a. mgiiciune. a ajuns astazi cu ajutoml aparaturii tehnice la 0 dezvoltare cu adevarat uluitoare: . in~elatorii. In aceastii situatie. vederea in ghicitura ~i oglinda . III. Slujitorii. aterizari. procese. privindu-~i chipul in "oglinda" apei sau in fintina.Ulta in vederea aparitiei obiectului sau persoanei in fata oglinzii solicitantului sau clientului celui care are daml chemarii. XI). 4) ~i mai ales a terafimilor (I Samuel XIX. de sugestie ~.busuiocul. Holograma sau cititul in oglindij. . yste captarea ~i reflectarea undelor magnetice ale persoallelor chemate ~i nu numai a persoanei.¢i~i . care i~i are tainele sale de a patnmde in fiinta adincii a omului. "holografii" profitii de ignoranta ~i necunoa~terea adevamlui credintei ~i de neexplicaiea ~tiintifica. (Gal.m. aluniziiri ~i amerizari salt trecerea pe linga alte planete din galaxia. dindu-i-se un rost magic. vazute ~i traite de lioi astazi. televiziunea.. s-au folosit ~i se folosesc pietre pretioase ~i metale pretioase al diror efect radiant se cunoa~te. Ea face parte din preocuparile de milenii de a gasi sau a aduce aproape fiinta sau obiectul dorit. Practica nu este nici noua. Dupa caderea in pacat. omul pierzind legatura cu Dunmezeu . nici lipsita de importanta. De la "vederea" in oglinda a sufletului.' metanie. a cautat sa-~i gaseascii Stapinul in el sall in natura inconjuriitoare. Ei nu inteleg nici fenomenul undelor magnetice.. Narcis. tot ceea ce se face cu scopul de a in~ela sentimentele credincio~ilor este vrajitorie este negarea fortei hamlui ~i mgaciunii. inlaturat din Eden. Dacia.. . Mitropolitul-poet Dosoftei spunea ca "a~a cum 0 oglindii se sparge. tot astfel Trupnl lui Hristos l1U-~i pierde calitatea de unul indiferent cum ar fi impiirtit". 19~20) etc. de unde destri\mari sau neincrederi in familie. ci aptitudinile ~i potentele au determinat "cununa creatiei" sa-~i . 24) pina la statura barbatului desa\'ir~it (Evr.lolilor" (Ie~ire XX.. Lasind la 0 parte aspectele de in~elare. 8~9. a~a cum I-a dat in oglinda intreagii. Egipt. dind friu liber imaginatiei ~i incercind prin toate mijloacele de a-~i gasi prototip<.sesc in epoca pietrei tirzii. telefonul. In mitologie. au fost folosite in vraji. sa inlature cu hotarire lucrarea diavolului ~i a slugilor sale ~i prin aceasta ~i vrajitoria sau ghicitul (Ie~ire VII. bumienile de leac. 5. fonoviziunea.ilU a distrus chipul Ziditomlui. V. chiar crime. Si mlllte alte comparatii s-ar putea giisi. DIZIDEl'lJE . in to ate straturile de civilizatie ~i aproape la to ate popoarele. copacii. este amintita aceastii practicii a "il. . sa fuga de asemenea practic:i. ~i astrofizicii. 13). noastrii. India. In~elatii sint mai ales tineri. iar in astronomie..DENOMINATIUNI CRESTlNE. Apoi "piitrunderea" un or du~mani nevazuti. Or. Simon Magul (Fapte V. 9). De pe urma aces tor practici ~i multor altora. Inca din stramo~i. in ·caminul conjugal produce certuri. este un exemplu edificator de cautare in afara. Or.a unui obiect dorit. Aceasta incercare a spiritului uman de-a lungul mileniilor. Plednd de la simpla imaginatie a "ciiutiirii" chiPlllui.

Doetrina. 7. Biseriea. binelnteles.umane "~I supranaturala. supersti!ie. talismane.184 CALAuZA CRE$TINA paralizeaza trairea duhovniceasca . Univers. de disperare. Aceasta practica tulbura atlt credinta ceaadevarata cit ~i evlavia. Bucure~ti. Practica oculta a necromantiei se exercita in medii sociale bolnave psihic ~i disperate din punct de vedere al vietii materi~le. explicindu-Ie atit duplicitatea (superstitia. 1986 ~i III. V.iln acela~i timp. 'izolata. telekinezia sau mi~earea corpurilor de la distanta. experimentarea §i cunoa§terea il1vataturii Bisericii. totemuri. Necromantia este practica chemarii duhurilor 1110r!iJor*. De la Zalmoxis la Genghis-Han. pelltrtt CI lll!clege ea hand Sf Dull IIU arc nimic COI11Wl cu atftea practici oCliltiste: vrclji. 1944. desIa§urare istorica. de predica Evangheliei. Bucure§ti. INDATORIRILE CLERULUI S1 CREDINCIOSILOR PENTRU A SE FERI DE PRACTICI OCULTE SI SUPERST1TII Am all/illtil doar eitem din rell1inlscen{e1c pagfnc in proe/iea ercciincio. pentm ca acestea sa vina In ajutorul celor din viata. In eonjimnitate cu Descoperirea lui Dumnezell Wlloscuta pe cele doua cai: naturala . Miturile esen!iale.. curata' ~i practieata prin . trad.ca vor fi condamnati pentm faptele rele. cu spiritismul. tiIhari §i criminali. Universul. II. Omul in l71arile refigii . ~tiintifica ~i eneiclopedica. pentm viara omului ~i familiei ere~tine. In§eHitoare. Preotul are datoria fata dechemarea sa ~i obIigaria prin hirotonie de a preveni pe credincio~i. Mireea Eliade. Ed. Cei care alearga la "necrdmahti" slnt indivizi certa!i cu morala. interl11ediari. 1980. Deci practica necromantiei se exercita in situa!ii limita. ci * A se vedea: Rugaciunile pentru cei adormip. Deci ferirea enoria~ilor §i inlaturarea unor asemenea incercari pagubitoare con~tiin!ei omului fac parte din activitatea pastoraIa ~i misionara a slujitorilor altarelor. cit ~i pericolul lor asupra vietii in general ~i asupra evlaviei cre~tinein. exercitata de la individ la individ. vol. Ed.** . Paulescu. 6. 1978. I. particular. A. 1981. praeticii oculta). iubire ~i fapte bune. fac apel la alti In§e1atori asemenea lor In vederea iiajutomlui" duhurilor mortilor. maturitate. ci toate practicile oculte §i activitatile obscurantiste. ~tiintifica ~i enc. care. practica. nu trebuie confundata practica necromantiei. Preotul trebuie sa previna asemenea situarii printr-o intensa activitate pastorala.. op. Aspecte ale mitului. in disperarea lor. Bucurqti.I'ilor no. Bucure~ti. Ed. Tokarev. vrajiti (amulete. Nu practicile au creal cliltul . a interzis prin Ilnatell/e 'ii conoane[olosirea fnielarii "~I 7I1inciul1ii penlrtl "adeverirea" credintei. Arginteanu. printr-o formare a con~tiintei curate a enotia~ilor pentru a inlatura prilejul de pacatuire ~i implicit tulburarea activitiitii cetatenilor ~i' alergarea }a "salvatori" necromanri. Alte practici in scopuri ocultiste: "ghicirea" §i tilcuirea viselor. Antropologia.\'i au organizett Biserica. .cre~tina care trebuie sa fie con~tienta. Stiintificii ~i eneiclopedica Bucure~ti. a§a cum am vazut.W·i. Tincu. sistem organizat. calcatori de lege. In sfir~it. Necromanria este pretinsa calitate a un or indivizi de a putea lua "Iegatura" cu duhul celui plecat dintre noi. dar concre/izata In Sj'inta Scriptilra 'Ii Sj'il1taTrodi{ie.. a explica nocivitatea practicii "ghicitului" In oglinda etc. passim. care are llUmai ca "metoda" necromantia. feti§uri etc. Preotul trebuie sa fie eu lilflre atentie asupra acestora.prin legi imuabile ale nall/rii §i jirii. 1945.. pubertate. deci zonele intunecate ~i Iipsite de predica luminii. .daca s-ar putea sa-i Inlocuiasca in Imprejurari grele sau sa-i Invete ceo trebuie sa faca. Bucure§ti. N. trad. 1988. C. /. special. pe altele sa Ie modeleze ~i pe cele mai mujte sa Ie elimine din indeletnicirile credineio~ilor. Ed. Fiziologiefilosofica. a arata evoluria~i rostul ~tiintei §i tehnieii holografice in zilele noastre. sa-i salveze . nociva pentm comunitate. pe unele sa Ie eorecteze. S. p. Istoria credinrelor "~I ideilor religioase. Ed. Practica ocuIta a necromantiei se exercita la "comanda" pentru anumite duhuri. ignoranta ~i superstitia sustin nu numai necromantia. Victor Kembach.) ~i tot arsenalul de superstitii ~iiiiaeletnieiri legate de na§tere. Rus Remus. Idem. Vinzatorii de iluzii. 1979. deces ~i dupa moarte. Idem. cit. nefn{eleasa de noi (copleJitoare). trad. 392-418. casatorie. Bucurqti 1978. ** AMANUNTE S1 EXPLICATIL C. magie.

astartelor ifi dUl7lbravilOl.. pe linga vicrini~. II dec. nr. p. in "ST". Reglllile inchizitiei au in gropzniclll pall71ares. ocuitism. In "Idem". Diagnostic in palma. 910/1952. 3-4/1952. terafimi. 304-307 ~. p. 5-6/1952. 461-476. P. Babu~. sectele !$i gruparile anarhice au rf:adus cllltul pagzn pentrll trezirea patimilor omene~ti. Dehe1eanu. in . p. 10 ma'rt 1979. p. "Magazin". 1976. dar llocive. in "Magazin".150-153. Diagnostic rapid :ji eficace. A. fora cultura :ji fIlVa{atllra. 350-387. In "Idem". Seriai omiietice impotriva sllperstifiiior.". 1979. XI (1959). magie. M. Sllperstifiile :ji obscurantislintlll1istic. 429-431. pentrll zntatllrarea experien!ei -ii zllcrederii In evlavia strabuna !$i ill/ocllirea acestcia Cll ::.fora sllpllnere fata de autoritatea statala !$i bisericeasca. JO ian. Anca Manolache. p. Hologral7lele :ji aplica!iile lor. In." Dasme ifi pove~ti '. p. Sfintele Taine dllpa Catehezele Sf Chiril alierusali11111llli. . 31 ian . Bioritmlll :ji l71edical7lentele.9 dec. in praclici totem ice ancestrale. in "Infonna!ia". At. sa Ie lnlature Cll delicatete in scoplll feririi credincio!$ilor de . CUl1oa!$terea oClilta . Datini sllperstirioase la eclipsa de luna. Este adevarat. 550-551. 242-243. in "Traditie ~i libeliate" . Justinian Dalea. t Antonie Plamadeala. pasari. op. in "Idem". Chi!escu. 333-341. Liviu Stan. supersti!ii. Radu. 185 acestea slnt mijloace pentru exteriorizarea credin!ei. ill. Telehipnoze. nr. Staniloae. Practicile oculte cu tot evantaiul lor " religios " au dus la cu/tulltdturii. 280-287. 2/]952. Ap/ica{iile holografiei. 3-4/1950. nr. lerurgiile ca mijloc !$i prilej de pastoratie. Falsul inisticism.". acuzlnd Biserica " de 171 en{inerea. * BIBLIOGRAFIE: Gr. nr. Acest "sovagislll sau sincretisll1" religios se poate constata. 1n "Informatia". vrajitorie ~i obscurantism. 113. p. Atiludini: N. necroman!ia. 1981. . 149. p. in schimb. lncercare de tipologie.. in Inde1etniciri aSClinse. 26 febr. in "ST. .1 ierurgiile la toata trebuin{a slnt forme de l71anifestare a legaturii omului ell DlIl71nezeu. in "Magazin".tiell{i (popi ai baalilOl.lh rev. in "Idem".fora dogma. cit. 1185/2 J iunie 1980. Perceptii extrasenza!ionaie. M. P. 111981. Slujitorii Bisericii trebuie sa fie foarte aten!i la aceste practici "naive". 3-4/1954. fora clllt. p. nr. Negoi!a. nr. cit. Refigie. In "Sdnteia". reminiscen!e religioase "pagine ". zei. i::bal'itori creap de mintedJ'atacita a olllului. nr. 7-8. p. Rezu~.decit constatarea condall1l1abillllui profit al 1lI1Or slujitori incol19. Psihosociologiarelcqiilor interu/7/ane. 61-62. .~tiin!a ~i tehnica".DENOMJNATJUNJ CRESTlNE. nr.0 credinla noua ". III "ST". p. nr. ESL.. 1981 . p. 910/1950. ~i teh.. Vasilescu. ill "Idem" nr. III cultivarea oCliltismului . nr. . la el'Olu!ia calilarii divinitatii. D. 1980.falsificarea CllJlOCl!$terii aclevarului. emi (Joana d'Arc) !$i martirii (Copernic. Galileo Galilel). 7-8/1963.. p. in "ST". p. mintuitori.vi acceptarea superstiriei in locul adevarului evanghelic. a. tn.. omitomantia. 34-35.a. pentru salisfacerea necontrolata a pasiunilOl. 9. . p. StrllctLlra actlilui religios . "vechiturilor ". D. 8/1924.. op. nr. la adO/'area unoI' idoli.". . In "Idem". in "St. AI. p.ai ales in Biserica Evullii l71ediu apllsean. sfnt aete extemeale credil1!ei ll1eratoare prin iubire. 552562. nr. 5-6/1949. p.. p. 3. Sllpersti/iile!$i combaterea lor. nr. astrologia. Fonnele ~i cauze1e falsului misticislTI. Haralambie Cojocaru. talismane). Bratescu. a!$a Cllm s-a vazut. Gh.174-177. Radiatiile emise de organismul uman.. Slujbele 9. Giordano Bruno.. N. 31 ian. nr. DlZIDENTE .. 541-544. * A existed 0 intreaga goana dupa "vriijitoare ". 5-61 1949. spiritism .. Georgescu. Constantinescu. au trezit din sOl71nolen[a veacllrilor practicile oculte :ji sllpersti!iile de tot felul. in "Idem". 9-10/1959. in "B OR" . Dacii Biserica n-are nimic comun eu aceste practiei. chiar animale (pisicife negre). in ultima vreme. Informalii externe: Septimiu Chelcea. . 43. Em. au existat l71ulte abuzuri in istoria bisericeasca in ceea ce prive!$te superstiria !$i vrajitoria.Idem". reptile erau~'coJ1siderate ca intruparea satanei.198 L Timplll . 911981.Cll7lal1i elc. !$i sa respecte credin{a eea de veacuri verificata.w Cll111 am vazut. . 590-596.. 252-257. nr. Atitlldinea principalelor religii ale lumii fata de problemele \'ie!ii paminte~ti. in "Ort. . Relighl cCll1l1anita: Mantica (oniroman!ia. Legislalia c(lnonica a Bisericii Ortodoxe jC1ta de superslirie. p. in "Idem". 483-484.) mi}loacele de illvestigare !$liil1fifica -ii tehnica fe-all stlldiat:ji le::au redat inlrebuintarea fireasca. 2.~i lil77itele biologice ale organismului.

186

CALADZA CRE$TINA

Bisericcl Ortodoxa, aVlnd ca ponmca de la A1intllitorul cercetarea (Matei VII, 7) $i cllnoa!iterea (Joan XVII, 3), n-a con/imdat niciodcita !)i nici n-a pus III eontradietie Invalatura Evangheliei CLl !)tiinta !ii tehniea. Dil17potriva, pe acestea din urma Ie-a socotit mijloaee ajutiitoare pentru tmiul creciinciosului in vederea diU mintuirii. Tot ceea ce este adevarat !)i sfint, drept !)i bUll nil poate eontraveni RevelaJiei IlliDlimnezeu, revelape desavlr!)ita prin lvIfntuitoml Iisus Hristos (Matei V, 17, Ioall XIV, 6). Nil putem trece ell vederea ca all existat martiri In perioada persecutiilor Bisericii. Ei 1111 credeall fn ,Japtele" 7.eilOl; III superstiph"ca 11ll gustedl dill "mincarea" idolilor 'ii stapinilor cerlllili (idolotite), mai mult, cre!)tinii emZ(socotiti ,,0 superstitie iudaica ". 4. Orice vrajitorie - ghicit, practicii oeulta, profefie, llldeletnicire obscllrantista etc. Biserica 0 socote~te venita de la vrajma~uldiavol ~i slugile lui (Gal. V, 20-21). 5. Unii slujitori care, cUl10scfnd toclte acestea !)ifolosind praetici spre in'ielarea sentimentelor religioase 'ii ci!)tig llrft, calca in mod voit' canoanele §i legile biserice'iti, batjocoresc in aeeea!)i l7Iasllra IlZ1Jatatllra strabuna, .focfndu-sepasibili de pedeapsa. Bisericcl nu trebuie confimdata ell 0 institutie omeneasca (Fapte V, 38-39; 1 Cb~ II 5). Biserica sluje!)te 'ii fere'ite viata credineio'iitor de rele 'ii 0 pregatqte fn vederea mfntuirii,ll11 slujitorii fifonnuleaza "legi!)i fnvataturi". Sfintele Taine, ca de altfel toata practica litnrgica In.~ederea transmiterii harului necesar inceputului mintuitii n-au nimic comun eu Indeletniciri ocultiste .. ~i superstitii. Tainele sint instituite de Mfntuitorul ill perioada aetivita!ii pall1inte!)ti, slnt inaedfiltate ApostOli!Ol; dllpa Inviere (loan XX; 21-22), sint fillarite de for/a vie!ii, prin hand SfintuluiDuh. Sf/.Ilfii Apostoli, dupa hantZ Cincizecill1ii, au experimentat ceea ce Ie-a pOrLll1eit ifi fe-a Jasat Mfntuitorul lisus·Hristos. La rindul lor, Sf/.ntii Aposto/i, prill Taina hirotoniei, all transmis,.urll1a'iilor - ierarhiei biserice!)ti - sLlceesiullea apastolica 'ii suceesillnea in credillfa din sllljirile JYfflltllitorului nostm A'iadfLl; superstitia este "credinta" satanica 'ii Il-are nimie COmlll1 eu invatatura Bisericii, iar practicile oeultiste 'ii mijloaeele diabolice tulbura sufletele §i abat pe om de la credin/a in Hristos, de la ealea mfntuirii, .f/.ind perieliloase oriClli ifi fn oriee moment.

lata ce ne arata ~i Sfinta Scripturaln aceasta privinta: Vrajitoria: FanIOn a ehemat vrajitOl'ij 'ii Moise le-adeseoperit nzincillna lor (Ie§ire VI!, 11). Vrajilorii 'ii ghieitorii 1111 trebuie sa slea in cOlllunitate (Ieijire XXII, 18; Dellt. XVIII 10) ifi /limeni sa Ilu-i asclllte 'ii nici sa-i bage in seama (Ps.'LVIII, 5; lei: XXVII, 9; ivfica V, 12), ca7.ullui Simon Maglll (Faptc VIII, 9), Bar-Islls ifi Elima (Fapte XVI, 6 ,~i 8). Vdtjilorii, "shtjitori" iji [[seliltatorii 101; l:ji 1'01' llla jJartea in rilll cel de foc(Apoc. XXI, 8). in aeeea'ii lIIasura sint condallll1Cl;i ,~i eei ce mClg la vrajitori, la ghicitori, la fannece de tot fellli (Num. XXII!, 23; Fapte VIII 11 !ii mai ales XIX, 19; Gal. V, 20; Apoc. IX, 21, )(VIII, 23). Superstitia ~i basmele ll-([ll cecaula in via!a cre.Jlinilor (I Tim.J, 4: IV, 3-7; Tit. 1,14). Magi a, sub toate ([spectele, inciilsiv simonia, este inlocuirea lldevantlui, ([ lui Dlll7llle7.ell ~'i 0 falsa slztjire (Fapte VII!, I Reg XVIII-XIX !ji II Reg. II-IX), este idofofatrie (Dellt. XXXII, 21; Isaia II, 1, Fapte X, 25-26, xv, 20;1 COl: VIII, 4; XII, 2; J Tes. I, 9; I Pelru IV, 3; Apoc. XXl!, 8-9 ,;i 15). 6. Multe civilizalii vechi au Ji.latmasuri severe impotriYa ~arlatanilor, ghicitorilor "~I vrajitorilol; iar astelzi l1lajoritatea statelor lumii all legi eategorice ImpotriFCl praetieilor obscurantiste. De asel71enea, Statul nostru condamna l7lanifestarile retrograde, superstifiilc, praeticile oculte !)i orice fncereare de a situi cOl1!)tiin!a ,Ji ar vatama sufletlll ifi trupul oll111l11i. ill schill/b, arata 0 larga 'ii jllsta in/elegerefata de libertatea de cOI1'itiinta 'ii libertatea religioasa.

Partea a III-a

INTERPRETAREA GRESITA SAU ABATEREA DE LA UNELE' ADEVARURI ALE EVANGHELIEI
Multi amagitori au ie~it in lume, care tagaduiesc ca Iisus Hristos n-a venit in trup.:. Aceia slnt mincinosul ~i antihristul. .. (II loan, vers 7)

FALSIFICAREA

SI

ABATEREA DE LA DREAPTA CREDINTA

Pre c i z a r i: Ca sa fnfelegem cum trebuie fenomenul sec tar, sa ne edificam noi asupra sectelor oJi fn acela.}i timp sa ajutam pe eretici sa se fndrepte, este necesar nu a discuta in contradictoriu, ci a lamuri lucmrile. Foarte multi, daca nu majoritatea, dintre cei care au parasit Biserica strabuna n-au cunoscut nimic din !i'wnuse!ile ortodoxiei .;i din trairea evlaviei specifica credincio.;ilor romani. Curios ca viata IlJr "ortodoxa ", cum se exprima, au trait-o in pacate .;i nelegiuiri si cfnd s-au "pocait" s-au schimbat total, parca cineva i-ar fi fndemnat la imoralitate in prima parte a, vietuirii lor fn trup. in acela.;i timp, ei se pretind ca de acum "cllnosc" mai bine decft cei in drept "gre.;elile" Bisericii .;i ierarhiei .;i ea toata teologia este ,,facere omeneasca ", iar eredincio.;ii "nepoeaifi" au ramas robi preofilor .5i supu,~i satanei Ji din aceasta cauza au loe atftea neeazuri in lume. Si aceste necazuri all fost prevestite de Domnul, iar eei "aleJi" Ie cunosc foarte bine din Biblie ... in aceasta situafie, sectanfii de toate eategoriile, folosesc Biblia fn toate fmprejurarile, atft pentru a justifica "credinfa" lor, dar mai ales pentru a "convinge" pe altii, de "spusele" Domnului fmpotriva celor care nu cred ea ei sau eare refilza noua "eredinfa" descoperita lor de duhul sau trimisa special din cel' pentl'u "cUl1OaJterea" lor. Sf nu se mul!umesc manai cu atft, ci voit falsifica unele fnvafaturi

188

CALAuZA CRE~TINA

propavaduite de Biserica de doua mii de ani, trec peste experienfa cre:jtina de veacuri, se pretind ca au origineafnCincizecime, ca au preofie "universala ", cu sint sfinfi :ji ale:ji :ji n-au nevoie demijlocitori, ca tainele sint afaceri ale preofilO1; ierurgiile sLlperstifii .'ji bigotism sau misticism religios, cultul 0 mindrie a celor bogati, ca raiul Ie aparfine, iadul este 0 inventie, dar care I1U exista, ca sujletele sectal1tilor au nemurirea capatata ll1tr-o secta sau alta pe care 0 declm'a singura biserica "adevarata" etc. insu:ji obiectul credin/ei, Dumnezeu, il considera 0 idee, 0 filosofie, 0 conceptie sau 0 creatie a teologiei. Altii se considera egali cu Dumnezeu sau trimi:ji :ji noi mesia, a:ja cum s-a vazut*. Si mai multi considera Biserica, tainele ei "afaceri" ecleziastice. Si ca sa "demonstreze" acest lucru sfnt invocate, :ji interpn!tate unele texte biblice din bib Iii traduse special** in sensu I sau pentru "cerin/ele" sectei respective, ceea ce constituieun sacrilegiu adus Cartii cartilor: Sfinta Scriptura. De fapt nici nu mai folosesc titulatura de mai sus, ci spun simpIu: Biblia = "adunatura" de carti. iw sprijinul credil1cio:jilor ortodoC:ji :ji pentru cei ce au fost fl1:jela/i vom urmari principalele invocari sau obiectii, explicarea sau provenienta acestora - cauze obiective :ji subiective - :ji pe scurt fnvatatura ortodoxa cea dintru fnceput sau Legea stramo:jeasca la care tin ronu'inii de la na:jterea lor ca popor :ji fn acela:ji timp ca membri" ai Bisericii lui Hristos.

'Capitolul al ~ a s e 1 e a

DUMNEZEU-EXISTENTA IN SINE, IZVORUL REVELATIEI DIVINE
Si Cuvintul trup s-a facut
~i a locuit printre noi ~i am Yiizut slava Lui (loan I, 14) Cu adevarat mare este Taina cre~tinatatii... Tim. III, 16).

o

Existenta ~i eunoa~terea lui Dumnezeu a preoeupat ~i preoeupa omenirea. deduqie sau forta, ei Persoana, Existenta de Sine, Sapin Dumnezeu l1U este absolut ~i deseoperit desavir~it prin Iisus Hristos. Deei eertitudinea ~i plinirea eredintei este Mintuitorul eel prin care existenta lui Dumnezeu a ineununat ~i eompletat eautarea omului dupa Parintele sau, dupa Ziditor ~i Pronietor. Existenta lui Dumnezeu - indiferent in ee mod - este comuna tuturor religiilor. De aeeea ~i "definirea" ~i interpretarea atributelor Sale. variaza de la religie la religie, de la epoca la epoea, de la civilizatie la civilizatie ~i de aici eonsecintele: fiecare secta, schisma, grupare anarhica sau dizidenta ~i-aales partea ei ...

°

°

* A se vedea p. 40--42. ** A se vedea cap. XII,

p. 418-436.

INTERPRETAREA GRESITA- ... A EVANGHELIEI

189

Pentm crqtinul ortodox care are model de urmat pe Hristos = Fiul lui Dumnezeu-intrupat, existenta lui Dumnezeu este certitudine ~i viata lui spiritual a este tn'iirea in Hristos, caci omul este creat dupii chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu (Facere I, 26), iar chipul tinde totdeauna spre modelul sau, fiind fiu al Imparatiei lui Dumnezeu; ~i aceasta este viata de veci sa te cunoasca pe Tine singurul ~i adevaratul "Dumnezeu" (Tata) ~i pe Fiul pe care L-ai trimis (loan XVII, 3). In invatatura despre Dumnezeu, teologia i~re~tina nu creeaza sau emite teze asupra existentei Sale*, ci cauta sa modeleze pe credincio~i pina la desavir~ire, la . cuminecare cu Hristos (loan VI, 54, 56). 1. Existenta lui Dumnezeu este cople~itoaie atit "prin facerea miinilor Lui" (Ps. 18, 1) "din facerea lumii ... intelegindu-se ve~nica Lui putere ~i dumnezeire" (Rom. I, 20) cit ~i pri!1 existenta in sine. 2. Cunoa~terea lui Dumnezeu este posibila mai ales din Etapele Revela!iei desavir~ite prin Iisus Hristos (Evr. I, 1-2). Mai precis, exista doua dii de cunoa~tere a lui Dumnezeu: catajatidi, adica rece, rationala, speculativa, calculata ~i apojatica, adicii in iubire, cople~itoare, prin experienta lara demonstratii. Si de fapt progresul in iubire este progresul in cunoa~tere, in implinire, in legamint... A~a de mult a iubit Dumnezeu lumea, indt pe Fiul Sau L-a trimis ca lumea sa aiba viata ~i inca din bel~ug (loan X, 10). . 3. Cunoa~terea lui Dumnezeu·in imprejurarile concrete ale vietii. 4. Fiin!a lui Dumnezeu este taina Sa, iar lucrarile sau energiile Sale necreate se manifesta nedespartite de Fiinta dumnezeiasca. In ceea ce prive~te Atributele lui Dumnezeu - in sensul de cunoa~tere ~i manifestare a existen!ei - acestea ne lumineaza, fiindca sursa lor este in lucrarile
*BIBLIOGRAFIE iNTREGITOARE: Despre Dumnezeu: Indl: mis., p. 52-106, 488-505; D. Stani10ae, op. cit., voL l, p. 9-52, 113-281; vol. II, p. 7-194; lCO p. 46-52; AI. N. Constantinescu, op. cit., p. 84-88, 112-115; I. Bria, op. cit., p.150 ~. u. P. I. David, op. cit., p. 240-242; T. Serb, op. cit., p. 69-71; Catehismul rom. cat., p. 8-9, 72-73. L EXistenfa personala a lui Dumnezeu: HristuAndmtos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe' Rasaritene, trad. de Dr. D. Stani10ae, Sibiu,1930; Paul Evdokimov, L'Orthodoxie, Neuchfttel, 1965; Idem, L 'Esprit Saint dans la Tradition orthodoxe, Pm1s, 1969; Idem, La cOllnaissance de Diezt selon la Tradition orientale, Lyon, 1967; Sf. loan Damaschin, Dogmatica, trad. de Pr. D. Fecioru, Bucurqti,1938 ; VI. Lossky, Theologie dogllJatique, III "Messager", nr. 46-47 (1964), p. 85-108; nr. 48/1964, p. 218-233; nr. 49/1965, p. 24-35; nr. 5011965, p. 83-101; Marturisirea de credil1!ii a Bisericii Ortodoxe (1642), trad. de AI. EEan, BUG\lre~ti, 1981; Sf. Grigorie Pa1ama, Capete despre cUl1oa:jterea lui Dumnezeu, p. 51-54, In "Fi10ca1ia", voL VII, Bucure~ti, 1977, p. 460--462: +Nicolae Corneallu, Frul71l1sefea c({ atribut al DUlI1l1ezeirii, In "ST", XI (1959), nr. 5-6 p. 297-313; P. 1. David, Ghid tematic ... , p. 53-54; Vasile Mihoc, DUlllnezeu, Unul ill jUnla !ji intreit In persoane, In "MA" , nr. 4-611981; D. Radu, Hotarfrile dogmatice ale Sinodului II Ecumenic (381) .- sinteza a Invataturii de credinta - in spiritualitatea ortodoxa, in "BOR", XCIX (1981), nr. 7-8; D. Stani10ae, Cunoa§terea lui DU771nezeu la Sfintul loan Gura de Alii; in "Ort.", IX (1956), nr. 3; Idem, Dumnezeu este iubire, in "Ort.", nr. 3/1971, p. 366-402 ; Christos Yannaras, De l'absence et de I'inconnaissance de Dieu, Paris, 1971, cap. despre apofatism, p. 104-121; VI. Lossky, Le probleme de fa "VIsion face a face" et la tradition patristique de Byzance, in "S. Patristica", 2/1957 p. 512-537. DER, vol. I, p. 829, vol. II, p. 182; DIB, vol. tv, p. 54-58 ; DNT, p. 131-132; DPCR, vol. V, p. 1251-1266; DTO, p. 137-140; GBT (Dumnezeu ... ,in "BOR", nr. 9-10/1972, p.1067; nr. 7-8/1975, p. CXVII-CXXI; MDM, p. 7-9; MS, voLl p.209-301, vol. 4, p. 11-154 (credinta), voL 5, p. 23-66 (cunoa~terea); SM, vol. 2, p. 381-399.

190

CALAUZA CRESTINA

sau aqiunile lui Dumnezeu. Astfel se poate vorbi omene~te de : 1. Atribute naturale: a) aseitatea; b) spiritua1itatea;>:c) omniprezenta; d) etemitatea; e) neschimbabilitatea; f) atotputernicia; g) nemarginirea; 2. Atribute intelectuale: a) atot~tiinta; b) atotintelepciunea; 3. JnsuJiri morale: a) dreptatea insotita de mila; b) sfintenia; c) bm1atatea ~iiubirea. Acestecategorii de atribute nu creeaza un tot care s-ar numi divinitate ci sint manifestari ale existentei lui Dmnnezeu ~i posibilitati de cunoa~tere ~i de convillgere ale fiecarui om. In aceasta situatie putem vorbi de un Dumnezeupersoana, de existenta prin sine (Ie~ire III, 14), de Mintuitor al lumii (loan IV, 26) de singurul izvor al Revelatiei ~i plinitor al acesteia.
1: CAlLE SAU MIJLOACELE DE TRANSMlTERE A DESCOPERIRII LUI DUMNEZEU
Dumnezeu s-a. ariitat in trup, s-a indreptat in Duhul, a fost vazut de ingeri, s-a propovaduit intre neamuri, a fost crezut in IUne ~i s-a inaltat intru slava (I Tir;JC)tei III, 16)

In contextul gindirii cre~tine apusene, schemele scolastice sau demonstratiile medievale trebuie folosite cu mare prudenta. Existenta ca ~i Descoperirea lui Dumnezeu in acea perioada nu se refereau la 0 ipostasa sau la Cele trei fete, ci la "maiestria" demonstratiei: in Rasarit; dupa gindirea platonica, iar in Apus dupa categoriile aristotelice. ~i de aici au aparut cunoscutele direqii: un Dumnezeu al Revelatiei ~i un altul al filosofiei, direqii care au influentat pe multi pina in zilele noastre, a~a cum s-a aratat mai sus, in puzderia de secte sau in amalgamul conceptiilor teozofice etc. Avind in vedere insa~i incredintarea Domnului Iisus ca El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Matei XVI, 16), Calea, adevarul ~i viata (loan XIV, 6), Revelatia divina - Descoperirea lui Dumnezeu - este cu adevarat 0 cale rea la, sigura prin care Dumnezeu se des cop era oamenilor pentru a-L cU710aJte Ji cunoscfnd sa-L iubeasca :ji iubindll-L sa-L adore :ji adorfndu-L sa-:ji modeleze viata dupa ponll7cile Lui in vederea mfntuirii :ji vietli ve:jnice. A~adar, crezi in Dumnezeu pentru di exista. EI nn este 0 imagine sau 0 fantezie a mintii, ci 0 realitate. El nu se poate vedea, atnnci ar fi lil11itat la existenta no astra, ar fi 0 aratare sau iluzie personal a, a~a cum este in religiile naturiste ~i la foarte multe secte. In ipostaza Sa de DUl11nezeu-iubire, in EI credem pentru Descoperirea Lui, nucredem din frica, ci din dragoste (II Tim. I, 7), Fiinta lui ramine 0 taina, a~a cum sufletul omului ramine necunoscut chiar de catre persoana (trupul) cu care exista, se desavirse~te sau se pierde. Pe Dumnezeu (ca Fiinta) nimeni nu L-a vazut, nUl11ai Fiul Sau L-a descoperit (loan I, 18). In acest sens este nevoie de credinta in DUl11nezeu ca dar, ~i sentiment nob iI, transl11ise prin Evanghelie (Gal. I, 8-9). Dar omul, avi.nd libertatede gindire ~i de vointa, poate cerceta, simti ~i savir~i fapte alese pentru cunoa~terea .~i iubirea cu care L-a inzestrat Dumnezeu pentru a deveni fiu dupa har al Impari'itiei Sale. Cele doua cai, mijloace care, mergind pe firullor, ne duc la izvor, la Dumnezeu, iar coborind pe acela~i fir, cercetind experienta ~i viata celor care au crezut sau au fost ale~i de catre DUl11nezeu pentru sfintenia

INTERPRETAREA GRE!)ITA ... A EVANGHELIEI

191

vietii lor - ~i raclnd ~i noi asemenea devenim fii ai hnparatiei cere~ti. Mai precis, cele doua cai sint: calea naturii sau legilor ei imuabile, firul cosmic care nu se abate de la regulile Ziditorului ~i calea sau descoperireacople,5itoare (munita de multi "supra-naturala"), reala sau dovedita prin Testamehtele divine (Vechiul ~i Noul A~ezamint), avind Unul ~i Acela~i Parinte al veacurilor. Pentru Lege ~i profeti Descoperirea este din umbra, iar pentru noi, Plinirea vremii (Gal. IV, 4), Legii ~i profetilor (Matei V, 17), direct prin Emanuel (Matei 1(21 ~i 23), prin Tatal ~i Fiul care Una sint (loan XVII, 21) ~i existenta ~i certitudine. cosmica: Trei sint cei care marturisesc in cer: Tatal, Fiul ~i Sfintul Duh (1 loan ,V,' 7). Cugetind in contextul Scripturii ~i Traditiei, adica valorificarii totale a mijloacelor existentei lui Dumnezeu, ne putem da seama, in acela~i timp, de certitudine, dar ~i de indoieli, nu ale existentei in sine a lui Dumnezeu, ci a diversitatii gindirii umane. Dumnezeu nu se confunda cu lumea. Existenta Sa nu depinde de acceptarea sau ti'igaduirea omului. a) Totu~i, diversitatea cOllceptiilor a dus la confi!zii # contestari, de aici s-a nascut ~i intei-pretarea fortata.
Ob.: DUl7Jne::eu este idee, concept, creafia omului din fhdl... (Ie~ire XXXIII, 20). Exp. Dumnezeu nll este "concept", ci existen!a personala (Ie,;ire III, 14; Isaia XI, 28; Ieremia X,1 0; Marcu XII, 26-27), I1lI este creat de rafiunea omlllui (loan I, 1), daca "ar fi" idee IJll s-arfi fntrupat (loan 1,14), n-ar fiflicut minuni (loan X 11; 24), n-arfi inviat (loan xx, 19-23, n-ar fi plinirea credin!ei (Evr. IX, 27), Legii ,;ciprofefilor (Matei 11; 17). Dumnezeu este creator :ji ziditor (Facere 1, 1), nll se confunda Cll nimic (Fapte XVII, 29; XIX, 26), este pronietor ,;i izbavitor (Iov XIX, 25), plinirea veacurilor (Evl: 1, 1), viizut :ji auzit :ji pipait (JI Petru 1, 16).

lnv, ort.; Cred intru Unul Dumnezeu, Tatal atottiitorul, Facatorul cerului ~i al pamintului ... (Marturisirea de credillla niceoconstantinCipolitana* (sinodul I, Niceea 325; Sinodul II, Constantinopol, 381). b) Dad existenla lui Dumnezeu este certitudinea mfntuirii l1oastre, mijlocul de verificare al potentelor noastre suf1ete~ti este credinla, dar nu 0 simpla credinta, ci aceea insotita de haml lui Dunmezeu ~i de fapte blme. ceea ce face din crqtin l1l1 numai cautator, ci urmator (li traitor in Hristos-Dul11nezeu. Si credin\ei, ca (li obiectului

* BIBLIOGRAFIE SPECIALA: v. Gaina, Teoria Reveldfiei In "Candela" 1897-1899; 1. Karmiris, A Synopsis of the Dogmatic Theologv of the Orf:bdox Catholic Church, Trans. from the Greek by Rev. George DimopOlJlos, Philadelphia, 1973, VIII+ 120 p.; P. Trembelas, Dogmatique de I 'Eglise Ortodoxe Catholique, Tome Prem'ier; Traduction fran~aise par l'Archimandrite Pierre Dumont, O.S.B., Chevetogne, 1966, p. Ib5~124 (La Revelation divine); x x x Teologia dogmatica ,;i simbolica, vol. I, Bucure~ti, 1958, p. 170-201; P. I. David, Premise ale dialogului ... , p. 213-512; Sorin Cosma, Despre RevelaJia dumnezeiasca, in "MO", nr. 611986, p. 75-80; Ilie Moldovan, Rolul Marturisirii de credinJa in transmiterea ,;i actualizarea Revela{iei divine, In "MMS", LVI (1980), nr.6~8, p. 440-458; D. Abrudan, Profe!ii ,;i rolullor in istoria mintuirii, In "MAO'; I. Tudoran, Asupra Revela!iei primordiale, In "Ort.", VIII (1956), nr. 1, p. 44-57; Idem, Etapele Revelajiei, In "MAO', I (1956), nr. 12, p. 78-96; Idem, Raportul dintre izvoarele Revela!iei, in "MA", III (1958), nr. 9-10, p. 717-728; M. Neagu, Biblia, Tradi{ia :ji Biserica, In "RT" , 11r. 11-1211938.

192

CALAuZA CRE$TINA

aeesteia, i s-a dat de eiitre unii interpreti alte dimensiuni ~i seopuri straine Deseoperirii lui Dumnezeu.
Ob. Credinta gasqle pe DUl11nezell, :ji" Cine 1111 erede vafi os/ndil ... " (Marcu XVI, 16). Exp. Credem In Hrislos, plinirea credintei (Rom. V, 17; Col. 1, 19), implinirea celor nevazlile :ji nadaJduile lEVI: Xl, 1}. Credin!(l i1l1 se impune, ei se aeeepta saL! ere:jtinui-pnme ere''ite ell ea sllb slipravegherea na,)'zillii :ji parinliiOl:
111V, art. Credin!a este mai intii un sentiment uman (Matei VIII, 10), apoi un dar al lui Dumnezeu (I Cor. XII, 9) ~i 0 virtute teologiea (I Cor. XIII, 13); nu trebuie eonfundata eu inerederea (II Cor. I, 24), nici eu eredulitatea (I Tim. IV, 7; II Tim. II, 16-18). Credinta vine din auzire (Evanghelie) de la Hristos (Rom. X, 1417). Credinta este vie, neeesara daeae