Proiect Danone

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649
Proiect Evaluarea Intreprinderii
-S.C.DANONE.S.R.L-
Realizat de : Maxim Ioana Alexandra Mindrila Lia-Anda Oane Cristina Panait Andreea
Capitolul 1.IDENTIFICAREA INTREPRINDERII SI A MISIUNII DE AUDIT 1.1Certificarea 1.2Clauze de nepublicare 1.3Declaratii de conformitate 1.4Prezentarea evaluatorilor, a obiectivului si scopul 1.5Prezentarea generala a organizatiei 1.6Istoricul Grupului DANONE Capitolul2 . ANALIZA DIAGNOSTIC 2.1. DIAGNOSTIC JURIDIC 2.1.1. Informatii privind actele comerciale 2.1.2. Informati privind actele de drept civil 2.1.3 Informatii cu privire la incadrarea fiscala si respectarea regulilor fiscale 2.2. DIAGNOSTIC OPERATIONAL (TEHNIC) 2.2.1. Importana i evoluia tehnologiei n ntreprindere 2.2.2. Cum se produce iaurtul? 2.2.3. Domeniul tehnologic 2.2.4. Modaliti de producie i comercializare 2.3. DIAGNOSTICUL RESURSE UMANE 2.3.1. Structura personalului i gestiunea acestuia 2.3.2.Structura organizatoric 2.4 DIAGNOSTICUL COMERCIAL 2.4.1.Caracteristicile pieelor 2.4.1.1. Dimensiunea geografic a pieelor 2.4.2. Numrul i natura produselor sau serviciilor vndute 2.4.2.1 Perspectivele produselor i serviciilor vndute 2.4.3. Clienii 2.4.4. Furnizorii 2.4.5. Concurenta Danone 2.4.6. Analiza sistemului de distributie la nivelul firmei DANONE
2.5. DIAGNOSTICUL FINANCIAR 2.5.1 Analiza echilibrului financiar 2.5.2 Analiza performantei financiare pe baza contului de profit si pierdere 2.5.3 Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii firmei 2.5.4 Analiza ratelor de rentabilitate 2.5.5 Diagnosticul pe baza ratelor de echilibru financiar 2.5.6 Analiza duratelor de rotatie 2.5.7 Analiza factoriala a rentabilitatii financiare
Capitolul 3. METODE DE EVALUARE 3.1 Metoda capitalizarii profitului net 3.2 Metoda actualizarii fluxurilor disponibile viitoare 3.3 Metoda activului net corectat
Cap. I
Identificarea intreprinderii si specificarea misiunii de audit
Certificare Prin prezenta, in limita cunostintelor si informatiilor detinute,certificam ca afirmatiile prezentate si sustinute in acest raport sunt adevaratesi corecte.De asemenea, certificam ca analizele, opiniile si concluziile prezentate sunt limitate numai de ipotezele considerate si conditiilelimitative specifice si sunt analizele, opiniile si concluziile noastre personale, fiind nepartinitoare din punct de vedere profesional. In plus,certificam ca nu avem niciun interes present sau de perspective in societateacomerciala care face obiectul prezentului raport de evaluare si niciun interessau influenta legala de partile implicate. Suma ce ne revine drept plata pentru realizarea prezentului raport nuare nicio legatura cu declararea in raport a unei anumite valori sau intervalde valori care sa favorizeze clientul sin u este influentata de aparitia unui eveniment ulterior. Analizele, opiniile si concluziile exprimate au fostrealizate in conformitate cu cerintele din standardele, recomandarile simetodologia de lucru recomandate de catre ANEVAR (Asociatia Nationala aEvaluatorilor din Romania).Evaluatorul a respectat codul decontologic alANEVAR.La data elaborarii acestui raport, evaluatorii care se semneaza mai jossunt membri ANEVAR, au indeplinit cerintele programului de pregatire profesionala continua al ANEVAR si au competenta necesara intocmiriiacestui raport. Clauza de nepublicare Prezentul raport de evaluare a fost realizat pe baza informaijilor furnizate de catre proprietar, corectitudinea si precizia datelor furnizate fiind responsabilitatea acestuia. In conformitate cu uzantele din Romania valorile estimate de catre evaluator suntvalabile la data prezentata in raportiinca un interval de timp limitat dupa aceasta data, in care condiitile specifice nu sufera modificari semnificative care pot afecta opiniile estimate. Opinia evaluatorului trebuie analizata in contextul economic general cand are loc operatiunea de evaluare, stadiul de dezvoltareal pietei relevante si scopul prezentului raport. Daca acestea se modifica semnificativ in viitor evaluatorul nu este responsabil decat in limita informatiilor valabile si cunoscute de acesta la data evaluarii. Acest raport de evaluare este confidential, destinat numai scopului precizat si numai pentru uzul clientului si destinatarului. Nu acceptam nici o responsabilitate daca este transmis unei alte persoane, fie pentru scopul declarat, fie pentru alt scop, in nici o circumstanta.
Declaratie de conformitate Declaram ca prezentul raport de evaluare a fost realizat in concordanta cu reglementarile Standardelor lntemationale deEvaluare, cu normele si cu metodologia de lucru recomandate de ANEVAR si cu ipotezelei si conditiile limitative cuprinse in prezentul raport. Evaluatorul nu are nici o relatie particulara cu clientul nici un interes actual sau viitor fata de proprietatea evaluata. Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazeaza pe solicitarea obtinerii unei anumite valori, solicitare venitadin partea clientului sau a altor persoane care au interese legate de client sau de produsul bancar garantat, iar remunerarea evaluariinu se face in functie de satisfacerea unei asemenea solicitari. Prezentul raport se supune normelor ANEVAR si poate fi expertizat la cerere, cu acordul (scris si prealabil al evaluatorului) verificat,in conformitate cu Standardullntemational de Practica in Evaluare. La data elaborarii acestui raport, evaluatoriicare se semneaza mai jos sunt membrii ANEVAR,si au indeplinit cerintele programului de pregatire profesionala continua alANEVAR si au competenta necesara intocmirii acestui raport. Evaluatorii care semneaza prezentul raport de evaluare are incheiata asigurarea de raspundere profesionala la ALLIANZ - TIRIAC ASIGURARI S.A. Firma SC. CIG. SAare incheiata asigurarea de raspundere profesionala Ia ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A. Raportul de evaluare este realizat cu respectarea procedurilor interne de calitate ale companiei SC. CIG. SA, aplicarea si respectarea procedurilor interne fiind verifcate de catre membrii organizatiei. Prezentarea evaluatorului SC. CIG. SA este jucatorul principal pe piata servicilor de evaluare, domeniile de baza fiind evaluarea de afaceri, evaluare de active financiare,evaluare de active necorporale. Destinatiile pentru care intocmim rapoarte de evaluare sunt garantii bancare, raportari financiare, vanzare cumparare, .asocieri, fuziuni, lichidari, informarea clientului etc. Servicilefurnizate mai includ si elaborarea de planuri de afaceri, studii de fezabililate, proiecte pentru finantare si servicii de consultate financiara management. Activitatea SC. CIG. SA se desfasoara pe plan national,prin cele 10 de birouri proprii din cele mai mari orase ale tarii si in colaborare cu evaluatori din celelalte judete, asigurand astfel o buna cunoastere a pietei din Romania.Echipa este formata din evaluatori membri titulari (la toate sectiunile) si membrii acreditati ANEVAR , scopulprincipal fiind prestarea unor servicii
la calitatea si standardul cel mai bun al profesiei, perfectionarea, pregatirea continuasi promovarea celor mai bune practici.
Experienta pe piata evaluarii se concretizeaza in cei 10 ani de evaluare in toate domeniile, contracte si conventii nationale incheiate cu institutii bancare, guvernamentale.Aceasta experienta si rezultatele obtinute se datoreaza membrilor evaluatori: Maxim Ioana Alexandra, domiciliata in Bucuresti, Bulevardul I.C.Bratianu, posesoare a legitimatiei ANEVAR, nr. 1234; Mindrila Lia-Anda, , domiciliata in Bucuresti, Bulevardul C-tin Brancoveanu, posesoare a legitimatiei ANEVAR, nr. 3454; Oane Cristina , domiciliata in Bucuresti, Bulevardul Timisoara, posesoare a legitimatiei ANEVAR, nr. 1991; Panaite Andreea, , domiciliata in Bucuresti, Bulevardul Marasesti, posesoare a legitimatiei ANEVAR, nr. 1234; CIGeste din anul1999 membru corporativ ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania).Lucrarile sunt realizate cu respectarea Standardelor Internationale de Evaluare IVS),cu cele europene ale Grupului European al Asociatiilor de Evaluatori (TEGOVA) si recomandarilor asociatiilor profesionale. SC. CIG. SA.are certificat sistemul de asigurare a calitatii conform ISO 9001:2008, prinSGS-ICSdin anul2005,recertificat in anul2011. Data evaluarii este10.04.2012 aceasta fiind data intocmirii prezentului raport si data la care valoarea estimata este valabila.Evaluarea a fost realizata in luna aprilie, care este si data raportului.
Obiectivul si scopul evaluarii Obiectivul acestei lucrari il constituie evaluarea societatii Danone. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. Scopul evaluarii este determinarea lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii in vederea creditarii.
Prezentarea general a organizaiei

DANONE este o companie multinaional, recunoscut ca lider mondial incontestabiln industria alimentar (deine locul 1 cu produsele lactate proaspete i biscuiii; locul 2 cuapele minerale Evian).Danone Romnia face parte din Grupul Danone, care deine 100% din capitalulfilialelei din Romnia si care este activ, in prezent, n 150 de ri.Pn n anul 2007, Grupul Danone a deinut i o divizie de biscuii i produsecerealiere (LU biscuii i snackcrackers), ns managementul companiei a optat pentruvnzarea acesteia companiei Kraft, de la care au obinut n jur de 5,3 miliarde de euro. Lascurt timp dup renunarea la aceast divizie, Grupul Danone a achiziionat productorulolandez de alimente pentru copii mici Royal Numico NV, grupul francez obinnd astfel 40%din piaa european a produselor alimentare pentru copii mici i schimbndu-i orientareactre produsele nutriioniste. Analistii au avansat ideea c, prin aceast achiziie, Danone ancercat s se protejeze de o eventuala preluare (mai ales sub impactul reapariiei speculaiilor privind intenia PepsiCo Inc. de a avansa o ofert public de preluare a grupului francez). Prinaceasta achiziie, Danone a adugat portofoliului su de mrci de produse alimentare pentrucopii mici (din care fac parte Bledina i Mon Premier Danone) pe cele aparinnd Numico iavnd o poziie foarte bun pe piaa european - Cow & Gate i Nutricia. Prin vnzarea diviziei de biscuii LU i achiziionarea mrcii olandeze Numico,Danone se orienteaz tot mai mult ctre sectorul de nutriie i sntate, ncercnd astfel sdevanseze liderul mondial n domeniu, Nestle. Aceast decizie a fost una foarte bun, din celpuin dou motive: pe de o parte, a fost o operaiune strategic foarte inteligent care permiteameliorarea vnzrilor, profiturilor i a mixului de produse, pe de alt parte, efectele vor fipozitive i asupra bilanului, genernd economii considerabile. Astfel, Grupul vrea s ifocalizeze toate eforturile de cercetare i inovaie, ct i resursele de marketing, industriale icomerciale pentru o cretere rapid a celor dou ramuri: produsele lactate proaspete ibuturile pe baz de ap carbonatat i necarbonatat. Cifra de afaceri a grupului olandez Numico a fost n proporie de 72% estinatalimentaiei pentru copii iar 28% pentru alimentaia sntoasa, ceea ce nseamn c Danonei ntrete poziia n sectorul nutriiei i al sntii.La sfritul anului 2007, Jacques Ponty, directorul general al Danone Romnia,estima, pentru subsidiara din Romnia, o cifr de afaceri de circa 106 milioane de euro, cu 20-23% mai mare dect n anul 2006, cnd compania a nregistrat o cifr de afaceri de 87,89milioane de euro i a obinut un profit net de 10,91 milioane de euro. Pentru anul 2008,Danone Romnia i-a bugetat afaceri de peste 120 milioane de euro i investiii de peste cincimilioane de euro, conform oficialilor companiei. Piaa intern a lactatelor se ridic la peste900 milioane de euro. Principalii productori sunt: Friesland Foods, Danone, Albalact,Covalact i LaDorna. Compania are n prezent peste 700 de angajai i un portofoliu cedepete 60 de referine de produs, principalele mrci fiind: Activia, Danonino, Actimel,Nutriday, Frutmania, Cremoso, Danette, Casa Buna i gama tradiional Danone Sana,Danone Smntn i Danone Lapte Proaspt.
Danone este deja un brand arhicunoscut pe piaa mondial, ct i pe cea romneasc,reprezentnd excelena n domeniul lactatelor i nu numai, prezentnd o gam variat deproduse de top. Istoricul companiei demonstreaz c aceasta i-a avut nceputurile nc dinanii '60, cnd, n urma unor multiple fuziuni ntre diverse companii, s-a reuit formarea iconsolidarea celui mai puternic grup alimentar din Frana.Expansiunea pe piaa european, ct i pe marile piee mondiale, dar i adiionalelebrand-uri adaugate sau vndute din portofoliul comapaniei, au mpins cu for numele BSNGervais Danone alturi de cele mai puternice companii din Europa. n doar dou decenii,politica grupului a dus la plasarea companiei pe primele locuri n topurile grupurilor alimentare, transformnd-o n lider absolut pe pieele din Frana, Germania, Belgia, Spania,Luxemburg i Portugalia. Danone Romnia Danone P.D.P.A. S.R.L. este o societate cu rspundere limitat,cu sediul n strada Nicolae Cnea nr. 96, sector 2, Bucureti. n fiecare jude al rii existfiliale, structura acestora limitndu-se la compartimentul de vnzri i cel de distribuie,subordonate unui ef zonal de vnzri. Partenerii cheie ai ntreprinderii sunt reprezentai defurnizorii de lapte n raporturile cu care exist parteneriate i colaborri la nivel de strategie. Istoria Grupului Danone: Isaac CARASSO produce pentru prima dat iaurtul Danone, folosindfermeni lactici selectionai de Institutul Pasteur din Paris; infecioase. Descoperirea penicilinei primul antibiotic, de catre Fleming,avea s se produc n 1928); Primele premii internaionale acordate iaurtului Danone, laexpoziiile de la Roma i Barcelona; Daniel, fiul lui Isaac CARASSO, nfiineaz Societatea Parizian aIaurtului Danone; Fondarea companiei DANNON, n Statele Unite; - Danone instaleaz n Frana cea mai modern linie de producie dinEuropa, fabricnd 20 000 de borcane zilnic; Fuziunea Danone cu Gervais (cea mai cunoscut marc de brnzeturidin Frana, la acea vreme); In 1973, dupa cateva luni de negocieri, BSN si Gervais Danone au anuntat ca vor fuziona,urmand sa creeze cel mai mare grup alimentar din Franta. Gervais Danone, care deja sedezvoltase rapid in Europa si in intreaga lume, spera sa se extinda si mai mult, iar pentru BSNfuziunea reprezenta o oportunitate majora de a patrunde pe piete noi, indreptandu-se in mod
clar catre produsele alimentare. Pastele, alimentele semipreparate, produsele proaspete ambalate si bauturile au devenit obiectul afacerii. In 1979 cifra de afaceri estimativa a fost de 16,5 miliardefranci.In octombrie 1973 razboiul dintre Israel si tarile arabe si cresterea pretului petrolului carea rezultat de pe urma acestui razboi au marcat finalul ciclului de crestere economica pe careEuropa il experimentase timp de 2 secole. Toate companiile franceze au suferit mai mult sau mai putin, iar BSN Gervais Danone nu a facut exceptie.Cea mai mare lovitura a fost suferita deafacerea cu sticla, care finantase pana atunci dezvoltarea Grupului. Convins ca aceasta criza reprezinta o schimbare pe termen lung si ca o crestere puternicanu va mai avea loc prea curand, BSN Gervais Danone a hotarat sa isi schimbe tactica renuntandla produsele din sticla, care oricum nu se potriveau cu cealalta latura a afacerii- cea alimentara.S-a retras complet din sectorul sticlei in 1981, prin vanzarea companiei Boussois. Din acelmoment Grupul s-a axat numai pe produse alimentare.Din moment ce Europa era pe cale sa devina o piata unica cu 320 de milioane delocuitori, BSN Gervais Danone a hotarat ca, incepand cu anii 1980, sa isi extinda afacerile intr-acolo. Mai intai s-a orientat catre tarile care ofereau cele mai mari oportunitati de extindere :Italia si Spania.Printr-o serie de achizitii si asocieri, BSN Gervais Danone a dobandit un numar mare decompanii locale in domeniile deja explorate, precum si din domenii noi precum : confectii, sosurisi condimente. In anul 1986 BSN Gervais Danone a continuat sa cucereasca Europa, cumparandGeneral Biscuit, care avea o retea de companii in Germania, Belgia, Franta, Olanda si Italia.Aceasta achizitie a marcat intrarea in industria biscuitilor care, datorita faptului ca obiceiurilealimentare se schimba, cunostea o crestere destul de rapida. In 1989 BSN Gervais Danone si-a adaugat la portofoliu diferite marci de biscuiti,cumparand filialele europene ale companiei Nabisco : Belin din Franta, Jacobs din S.U.A siSaiwa din Italia.In mai putin de 20 de ani, Grupul a devenit al 3-lea in Europa si lider pe pietele dinFranta, Germania, Belgia, Spania, Italia, Luxembourg si Portugalia. In anul 1989 cifra de afacericrescuse la 48,7 miliarde de franci.In noiembrie 1989 prabusirea Imperiului Sovietic a reprezentat aparitia unei noi piete in Europade Est. BSN Gervais Danone a trimis imediat echipe catre fostul bloc comunist pentru a explora posibilitatea de a patrunde in acea zona, axandu-se pentru inceput pe produse lactate, biscuiti siapa minerala, produse deja cunoscute pe plan mondial.La inceput Grupul a vandut bunuri produse in Europa de Vest in tarile Europei de Est.Apoi a semnat contracte de ascociere cu laptarii locale, pentru a produce aceleasi bunuri la fatalocului, sau cumparand chiar companii producatoare de biscuiti precum Cokoladovny din Cehiasau Bolshevik din Rusia. Pe linga extinderea Est-europeana, BSN Gervais Danone si-a consolidat afacerea si inEuropa de Vest, achizitionand diferite companii producatoare de biscuiti (Papadopoplus dinGrecia, W&R Iacob din Irlanda), apa minerala (Volvic si Mont Dore din Franta) si produselactate(DANONE S.A. din Spania).In 1933 BSN Gervais Danone si-a modificat strategia
in ceea ce priveste exporturile.Strategia folosita a fost aceea de a stabili care marci au potential international si catre ce taritrebuie trimise echipele de marketing.Eforturile Grupului de extindere pe plan international nu au fost, insa, reprezentate doar de exporturi. El s-a bazat, de asemenea, pe cumpararea de companii si pe asocieri pentru aajunge la miliardele de consumatori de pe pietele nou aparute precum Asia, America Latina siAfrica de Sud. Grupul s-a extins pe plan international in sectoarele in care deja devenisecunoscut (produse lactate, biscuiti, apa), fara a exclude nici un sector in care ar fi putut dobandirapid o pozitie strategica.Grupul insa nu avea inca un nume cu rezonanta. Astfel, in iunie 1994, a hotarat sarenunte la BSN, care reflecta mai degraba trecutul decat viitorul, luand numele de GrupulDanone, simbolizat de un baiat care priveste catre o stea.Grupul a profitat de rezonanta marcii sale principale cunoscuta in intreaga lume, produsa in 30de tari si care reprezenta aproximativ un sfert din cifra de afaceri.Danone este marca standard a Grupului, aceasta devenind legatura dintre toate celelaltemarci : astfel biscuitii, apa minerala si mincarea pentru copii se vindeau, nu dupa mult timp, subnoul nume. In 1996 Grupul Danone, condus de Franck Riboud, care preluase conducerea de la tatalsau, a anuntat o cifra de afaceri de 83,9 miliarde de franci.In mai 1997 Franck Riboud a anuntat faptul ca Grupul Danone urmeaza sa se axeze pe 3sectoare de piata : produse lactate proaspete, biscuiti din cereale si snacksuri si bauturi. Nouastrategie a dus la vanzarea brandurilor din domeniul confectiilor si articolelor de bacanie. In1999 Grupul si-a continuat politica de restructurare prin vanzarea afacerii cu recipiente din sticlasi retragerea din fabricatie, urmata de vanzarea companiei Galbani in anul 2002.Cu scopul de a ajunge lider mondial, Grupul a decis, asadar, restructurarea. Astfel, au fostaduse in prim plan trei marci internationale : Danone, Evian si L.U Incepand cu anul 1998,Grupul si-a extins activitatea la nivel mondial. In ultimii ani a facut in jur de 40 de achizitii inAsia, America Latina, Europa Centrala, Africa si Orientul Mijlociu.Grupul Danone este, in prezent, lider mondial in 3 mari sectoare : produse lactate proaspete- locul 1 in lume, apa imbuteliata- locul 1 in lume, biscuiti din cereale si snacksurilocul al 2-lea in lume. Astazi Grupul Danone are 100560 de angajati in mai bine de 120 de tari. In anul 2001Grupul a inregistrat vanzari in valoare de 14,470 milioane de Euro.
Restructurarea activitilor Grupului, concentrarea pe nutriieechilibrat i benefic pentru sntate (produse lactate proaspete, ape minerale, alimentepentru copii mici i nutriie clinic) Istoria Danone Romnia:
Actul de natere al Danone Romnia. Danone achiziioneaz activeleunei foste fabrici de lactate din Bucureti. Dup Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Rusia,Grupul Danone i continu expansiunea n Europa Centrala i de Est. Aveau s urmezeTurcia, Slovacia, Ucrainal; Danone ncepe operaiunile n Romnia, prin distribuia de produseimportate din Polonia i Ungaria. Danone aduce pentru prima dat n Romania iaurturile cufructe. Succesul este imediat; ncep lucrrile de renovare i dotare a fabricii cu echipamente noi imoderne; Primul lot de iaurt Danone fabricat n Romnia. Danone Natural iDelicios sunt primele mrci fabricate local. n acelai an se lanseaz Natural de but iSavoarea fructelor. Vor urma, n scurt timp, noi mrci de produse: Cremoso, Smntan,Vitalinea; Se lanseaza i n Romnia iaurtul Activia, fabricat la Bucureti. Fabrica Danone Romnia este agreat pentru export n ri ale UniuniiEuropene; Dup intrarea Romniei n Uniunea European, fabrica Danone esteuna dintre puinele care i pstreaz autorizarea pentru comercializarea produselor pe piaaintracomunitar. DANONE rmne lider de pia n Romnia . Danone Romania are astzi n portofoliu peste 60 de referine de produse. Cea maimare pondere o reprezint iaurturile: simple, cu fructe, tradiionale sau probiotice. Alturi deacestea, smntna, laptele proaspat, brnzica de vaci cu fructe, diferitele deserturi asigurvarietatea ofertei i adaptarea la nevoile i gusturile consumatorilor romni. Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN :Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. Compania Danone isi desfasoara activitatea la adresaStr. Sold.Nicolae Canea nr.140-160, sector 2, Bucuresti, Romania. Pentru a metine legatura cu clientii, se poate apela la numerele de telefon: Sediul central:021.204.62.04 zilnic, intre orele 08.30 si 19.00 Telefonul Consumatorului:021.205.99.05 zilnic, intre orele 08.00 si 22.00
Grupul Danone este detinut de investitori institutionali printre care cele mai mari participatii le au fondurile: Amundi Asset Management (4.72%), Caisse des Depots et Consignations (3.40%), Eurazeo (2.53%) si Sofina (2.09%).
CAP.II ANALIZA DIAGNOSTIC

2.1. DIAGNOSTIC JURIDIC 2.1.1. Informatii privind actele comerciale
Datele de autentificare ale unitatii de cercetare-dezvoltare Denumirea:S.C.DANONEPRODUCTIESIDISTRIBUTIEPRODUSEALIMENTARE S.R.L. Statutul juridic: societate comerciala cu raspundere limitata, companie privata, funcioneaz ca persoan juridic din anul 1996 Actul de infiintare: dosar civil nr. 1436 din 1996, sentina civil 1367 / 13.11.1996 Numarul de inregistrare in Registrul potentialilor contractori: 190 Director General: Jacques Ponty Adresa: Str. Nicolae Canea, Nr. 96, Sector 2, Bucuresti, 023076 Telefon: 204.63.21,fax: 240.22.40,pagina web: www.danone.com/ www.danone.ro/ e-mail:reception.office@danone.com
nregistrarea 4/616.284 din MOF 4 nr. 1529 Tip: act aditional Societatea ComercialDANONE Producie i Distribuie de Produse Alimentare S.R.L. Bucureti ACT ADIIONALnr. 18/23.04.2003 la actul constitutiv al Societii Comerciale DANONE Producie i Distribuie de Produse Alimentare S.R.L.
Asociaii A. Societatea Comercial COMPAGNIE GERVAIS DANONE S.A., societate comercial de naionalitate francez cu sediul social n Frana, Levallois Perret 92300, str. Jules Guesde nr. 126130, reprezentat prin dl Gilles Rabouille, de naionalitate francez, domiciliat n Alees des Primeveres nr.6, Orgeval, Frana, identificat cu paaportul nr. 75-03-98198751 eliberat la data de 18 mai 1998 de ctre autoritile franceze, conform procurii traduse i legalizate cu nr. 222 n data de 28 ianuarie 2003 de ctre Biroul notarului public Rodica Coliban.
B. Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, cu sediul n Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord, Londra, EC2A 2JN, One Exchange Square, London, United Kingdom, reprezentat prin Mihail Scvortov, cetean romn, domiciliat n Bucureti, bd. Lacul Tei nr. 65, bl. 7, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 2, identificat cu paaportul nr. BI GD 0615099 eliberat la data de 3 martie 1993 de ctre Secia 6 Poliie Bucureti, conform procurii traduse i legalizate cu nr. 1530 din data de 16 aprilie 2003 de ctre Biroul notarului public Rodica Coliban, n calitate de asociai ai Societii Comerciale DANONE Producie i Distribuie de Produse Alimentare S.R.L., numit "Societatea", nmatriculat cu nr. J 40/9619/18.11.1996 la Oficiul registrului comerului, cu sediul n Bucureti, str. Nicolae Canea nr. 96, sectorul 2, cod unic de nregistrare 8961927, n conformitate cu prevederile art. 12, alin.4, din actul constitutiv al societii i cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicat, n baza hotrrii adunrii generale ordinare a asociailor Societii Comerciale DANONE Producie i Distribuie de Produse Alimentare S.R.L. din data de 23 aprilie 2003, ncheie prezentul act adiional la actul constitutiv al Societii Comerciale DANONE Producie i Distribuie de Produse Alimentare S.R.L., dup cum urmeaz: Art. 1. La articolul 4 "Sediul social" se radiaz meniunea cu privire la urmtoarele puncte de lucru ale societii: punct de lucru depozit-parking, situat n Cluj- Napoca, Str. Salcmului nr. 16, judeul Cluj; punct de lucru situat n Deva, Str. Depozitelor nr. 5, judeul Hunedoara. Art. 2. Articolul 4 "Sediul social" alineat final, se completeaz cu urmtoarea meniune: "Societatea are punct de lucru cu urmtoarea destinaie i adres: unitate pentru activiti de birou, specifice societii, situat n Cluj-Napoca, Bd. Tineretului nr. 63, judeul Cluj. Art. 3. Toate celelalte dispoziii statutare rmn neschimbate
Domeniul de specialitate: Conform clasificarii UNESCO: 3309 Conform clasificarii CAEN: 1051, 7211, 7219, 7320
2.1.2.Informati privind actele de drept civil Calitatea produselor Danone sunt certificate prin Sistemele de Management al Calitii (ISO9001:2000) i Siguranei alimentului (Sistem HACCP), primite n 2003 i rennoite n 2007. Companiadeine i un certificat de Management al Mediului (ISO 14001:1996) obinut n 2004 i recertificat n2008. Conform legilaiei produselor alimentare, iaurturile trebuie s respecte urmtoarele directiveeuropene: - Directiva 2001/13/EC n legtur cu numele produsului; - Directiva 2000/13/EC n legtur cu lista ingredientelor, cantitatea net, numele sau denumireafirmei i adresa productorului sau ambalatorului sau a vnztorului stabilit n Comunitate, instruciuni deutilizare i termenul de valabilitate; - Directiva 1990/496/EC privind etichetarea nutriional; - Directiva 1992/46/Ec privind marcajele de sntate; - Directiva 1976/211/EEC privind valoarea anumitor produse preambalate; - Directiva 1994/62/EC privind ambalarea deserturilor. - Legea nr. 449/2003, republicat n 2008, privind vnzarea produselor i garaniile associate acestora. Produsele Danone sunt n conformitate cu toate aceste Directive Europene. Starea unitatii de cercetare-dezvoltare Misiunea unitatii de cercetare-dezvoltare, directiile de cercetare, dezvoltare, inovare: S.C. Danone Productie si Distributie Produse Alimentare S.R.L. este osocietate comerciala cu raspundere limitata, companie privata in domeniul produselorlactate. Activitile principale ale S.C. Danone Productie si Distributie Produse Alimentare S.R.L. sunt: producie produse lactate, depozitare, comer cu ridicata produsealimentare. In ceea ce priveste activitatea de cercetare, compania S.C. DanoneProductie si Distributie Produse Alimentare S.R.L., participa in contracte de finantarepentru executia proiectelor de cercetare (buget si cofinantare), in domeniul alimentar: - Cercetari in relatia alimentatie-sanatate, - Cercetari privind imbunatatirea procesarii siambalarii produselor agroalimentare, - Cercetari in domeniul sigurantei alimentare,cercetare de pia i la consumatori. Aceasta companie are colaborari cu institutele decercetare din domeniu. Compania este certificat conform ISO 9001:2000, HACCP si ISO 14001:2005. Modul de valorificare a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare si gradul de recunoastere a acestora. Valorificarea rezultatelor de cercetare se face, in functie de fiecare proiect in parte,prin:
transferul de tehnologii si, respectiv produse, fiind partener si, deci, beneficiar alrezultatelor obtinute transferul informatiilor obtinute in proiect (studii etc.),precum si prin aplicarea efectiva a acestora in practica.
Danone Romnia (Danone P.D.P.A. S.R.L.) este o societate cu raspundere limitata, cu sediul n strada Nicolae Cnea nr. 96, sector 2, Bucuresti. n fiecare judet al tarii exista filiale, structura acestora limitndu-se la compartimentul de vnzari si cel de distributie, subordonate unui sef zonal de vnzari.Partenerii cheie ai ntreprinderii sunt reprezentati de furnizorii de lapte n raporturile cu care exista parteneriate si colaborari la nivel de strategie.
2.1.3. Informatii cu privire la incadrarea fiscala si respectarea regulilor fiscale

Danone prezinta urmatoarele caracteristici: a fost inregistrata in data de 26 noiembrie 1996; nr de inatriculare la Registrul Comertului J40/9619/1996; codul unic de identificare este: 8961927.
Firma este platitoare de: impozit pe profit; taxa pe valoarea adaugata; contributia de asigurari sociale; contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator; contributia pentru somaj; contributia angajatilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale; contributia pentru asigurari de sanatate; contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoanele juridice sau fizice; impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor; Firma nu este platitoare de: impozit pe veniturile microintreprinderilor; accize; taxa jocuri de noroc; impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna; redevente miniere/ venituri din concesiuni si inchirieri; redevente petroliere. Situatia financiara datorii la bugetul de stat: Conform DANONE : Declaram pe proprie raspundere ca S.C. DANONE PRODUCTIE SI DISTRIBUTIEPRODUSE ALIMENTARE S.R.L. nu este declarata conform legii, in stare deincapacitate de plata si nu are platile/conturile blocate conform unei hotararijudecatoresti.
2.2. DIAGNOSTIC OPERATIONAL (TEHNIC)
Danone este cea mai mare companie producatoare de iaurturi din lume, fiind, de asemenea, un important producator de biscuiti si cereale. Compania a fost fondata n anul 1966 sub numele de BSN. Danone este prezent n 120 de tari si este numarul 1 mondial n productia de iaurturi si numarul 2 mondial n producta de apa mbuteliata .
2.2.1. Importana i evoluia tehnologiei n ntreprindere

Datorit evoluiei continue a tehnologiilor, analiza strategic va trebui s precizeze, pe de o parte, dac firma i desfoar activitatea n domenii unde revoluiile tehnologice sunt frecvente sau n domenii unde schimbarea este mai progresiv, iar pe de alt parte, dac ntreprinderea este bine plasat n raport cu aceste evoluii ale tehnologiilor. Referitor la aceste aspecte este necesar s se fac distincie ntre evoluia tehnologic a fabricaiei i evoluia produsului nsui, executat cu aceste tehnologii, precum i fa de pericolul apariiei unor produse de nlocuire.
2.2.2. Cum se produce iaurtul?
Pentru obtinerea unui iaurt de calitate, Danone se ingrijeste de fiecare dintre etapele procesului de productie. Acest proces incepe cu colectarea laptelui, Danone colaborand cu peste 100 de ferme din intreaga tara. La nivel de ferma, igiena este esentiala. Vacutele sunt mulse doar in spatii special amenajate, niciodata in grajd. Laptele se pastreaza la 4 grade C, in tancuri de inox, pana la incarcarea in cisterna Danone. Inainte de fiecare incarcare, soferul Danone face un set de analize, pentru a verifica daca laptele corespunde standardelor noastre de calitate. Dupa incarcare, cisterna este sigilata, sigiliul nefiind rupt decat in fabrica Danone.
Igiena reprezinta o prioritate si in procesul de fabricatie. Toate persoanele care intra in fabrica au un echipament special, iar hainele de lucru ale operatorilor sunt spalate zilnic.
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 Laptele este pasteurizat pentru a fi purificat. Apoi, produsul trece prin circuite inchise pana in momentul ambalarii, fara a lua contact cu mana omului sau cu aerul. In zona de ambalare, pentru a se evita contaminarea produsului, aerul este purificat. In fabrica, spalarea si sterilizarea echipamentelor de productie sunt controlate de calculatoare industriale, care elimina eroarea umana.
La Danone, calitatea este continuu monitorizata. Activitatea laboratorului este permanenta, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, aici efectuandu-se zilnic o medie de 1700 de analize. Acest proces incepe chiar cu analiza laptelui din cisterne, care este descarcat doar dupa ce laboratorul Danone ii confirma calitatea. Pentru a parasi fabrica, fiecare lot de iaurturi trebuie sa fie certificat din punct de vedere al calitatii de catre laborator.
2.2.3. Domeniul tehnologic

O parte importanta a investiiei Danone n Romnia este dedicat Lanului de Frig, care secompune din: unitatea de refrigerare din fabric, locul unde se depoziteaz produsele, camioanele frigorifice, ce pot fi vzute pe strzile celor mai importante orae din Romnia, i frigiderele, n careconsumatorii pot gsi produsele Danone. De asemenea, Danone a fcut o investiie importanta n cteva mii de frigidere, pe care le-a pusla dispoziia a peste 3.000 de comerciani. Este o modalitate foarte eficient de expunere i favorizeazcreterea consumului de produse lactate.Pe lng camioanele frigorifice cu care i transport produsele, firma Danone colaboreaz i cufirme de trasport. Dintre firmele de trasport cu care colaboreaz firma Danone se nnumr i Alex InternationalTransport, care deine 13 autocamioane, dintre care 12 Volvo de 20 t, cu semiremorci frigorifice Schmitzi un autocamion Mercedes de 8 t. Agregatele frigorifice din dotare sunt Thermoking, motivul principal pentru alegerea acestora fiind fiabilitatea lor, precum i amplasarea aproape de Bucureti a service-uluifirmei.
2.2.4. Modaliti de producie i comercializare

Danone a inaugurat fabrica de prelucrare a laptelui din Bucureti n 1999. In prezent, unitatea acoper cu producia sa ntreaga ar, peste 14.000 de magazine distribuind produsele Danone i export produsele pe nc 6 piee din Europa, 47 milioane de consumatori avnd astfel acces la produsele Danone fabricate n Romnia. In fabrica Danone se proceseaz zilnic aproximativ 180 tone de lapte colectat de la peste 60 de ferme i se produc mai mult de 1 milion de produse pe zi. Pentru pstrarea produselor pn la livrarea ctre clieni, Danone dispune de peste 4.000 mp de depozite frigorifice, ce pot gzdui mai mult de 1.000 tone de produse. "O importan deosebit se acord ns i dezvoltrii durabile a zootehniei, mai concret a resurselor de lapte. In acest sens, Danone a iniiat n anul 2005 proiectul Spre Vest, de susinere a fermelor partenere n eforturile lor de investiii n animale de ras, instalaii de muls, rcire i stocare a laptelui.
Pn n prezent, s-au efectuat investiii de 4,5 milioane de euro, n 79 de ferme", a declarat Bogdan Ioachim, director comunicare, nutriie i tiin Danone Romnia. n ceea privete comercializarea produselor sale, compania Danone Romania a decis s-i schimbe strategia de vnzri renunnd la centralizarea stocurilor n Bucureti n favoarea deschiderii unor depozite regionale. Primul dintre acestea a fost inaugurat la Cluj-Napoca, oficialii firmei anunnd c n urmtorii ani vor mai fi nfiinate astfel de depozite n zona Moldovei i Dobrogei. Danone a realizat n Romnia investiii de peste 30 de milioane de euro n capaciti de producie i distribuie moderne.Noul centru regional de distribuie se ntinde pe o suprafa de 600 de metri ptrai i cuprinde echipamente de rcire, spaii pentru birouri i o cantina. Din acest punct se vor aproviziona platformele Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare i Trgu-Mure. Potrivit oficialilor companiei, inaugurarea acestui depozit va determina o cretere cu 15% a vnzrilor produselor companiei. Depozitul funcioneaza ntr-o cldire a societii Napoca Construcii pe care Danone a nchiriat-o pe o perioad de 5 ani. "Prin deschiderea depozitului din Cluj-Napoca distribuia se va mbunti prin scurtarea ciclului comand-livrare, prin rapiditatea i frecvena aprovizionrii. Implicarea tot mai puternic a companiei Danone pe plan local n Transilvania se datoreaz performanei fermelor din aceast zon, care ocup primele poziii n topul calitii laptelui din ntreaga ar. De asemenea, Danone a ales s contracteze mai mult de jumtate din ambalajele folosite n producie de la furnizori din Transilvania, datorit calitii produselor i serviciilor oferite de acetia", a declarat Jacques Ponty, general manager al Danone Romania. Potrivit directorului de logistic Danone Romania, Stefan Cucu, centrul regional de distribuie reprezint o schimbare de mentalitate n distribuia produselor Danone i a determinat dublarea flotei de camioane n toate zonele din nord-vestul rii, investiii n spaii refrigerate, birouri i logistic.
2.3 DIAGNOSTICUL RESURSE UMANE 2.3.1. Structura personalului i gestiunea acestuia

Problemele legate de caracterizareaigestiunearesurselorumanesunt multiple icomplexe.Analiza economic antreprinderiioferlargiposibiliti de investigaie. O imagine sinteticasupraaspecteloresenialeprivindresurseleumane o pot da urmtoriiindicatori: pondereacadrelorntotalulpersonalului, pondereaingineriloritehnicienilornraport cu muncitorii, a muncitorilorcalificaii respective necalificaintotalulmuncitorilor, situaiamobilitiiforei de munc, proporiafemeilor, a lucrtorilortemporari, alucrtorilorstrini, situaiautilizriitimpului de lucru, pondereatimpului de lucru partial. Eficienautilizriipersonaluluivatrebuiapreciat cu ajutorulindicatoruluiproductivitiimuncii, calculate pebazavaloriiproduciei, cifrei de afaceriivaloriiadugate. De asemenea, este important de tiutdacsalariaiintreprinderiidispun de un statut, dac au o situaiemaiprotectoarecomparativ cu alii, dacbeneficiaz de o conveniecolectiv de muncidacpersonaluldispune de un sistem de protecie social particular, loculirolulsindicatelor etc. Un aspect care poate fi surprinsnanalizaacesteicaracteristiciesteimodalitatea de structurare a acestuia, dacdepartamentelesunt bine definite, dacrelaiile/legturile/canalele de comunicaredintreangajai se cunoscifuncioneaz. Firma Danoneacord o importan crucial attigieneiechipamentelor de producieipersonalului existvestiarefiltru, hainele de lucrusuntschimbatezilnic, iarangajaii din fabric trebuiestreacprinduurinainte de a ncepelucrul ctiigieneimediului de lucru nzona de producieaeruleste filtrate pentru a fi steril. Acestlucruestecertificat de calificativul Excelent, obinut la auditul extern alcompaniei AIB International. Fluctuaia de personal din cadrulcompanieianregistrat, n 2007, o cretere de circa 28% fade 2006. Potrivitdirectorului HR al Danone, aceastvaloare se poziioneaznzonamedie de fluctuaie de personal, nraport cu majoritateacompaniilormultinaionale. Acestaafirmc tot maimulioamenipleac din companiepentruaemigra, mai ales la nivelul muncitorilor calificaiinecalificai. Pentru 2008, companiaaavutn plan extinderea de personal, realizarea de angajrifiinddictat de necesitipunctuale. Costurile cu personalulncadrulcompaniei se situeaznjurul a 10% din cifra de afaceri a DanoneRomnia, iarn 2008, s-anregistrat o cretere a costurilorsalariale cu peste 15% fade 2007.
Printrepoziiilepentru care recrutarea de personal estedificil se numr, nprimulrnd, cea de inginer de mediu. Soferiisunt, de asemenea, greu de gsit, mai ales nprovincie, precumimanagerii IT, muncitoriicalificai, dariceinecalificai. Ca o soluie la lipsa de personal calificat, Danone a dezvoltatun program cu rolul de a identificatalente care, ulterior, pot fi valorificatencadrulcompaniei. Dezvoltareaiatragereaabsolvenilor de facultate a reprezentatunuldintreobiectivele HR ale Danonepentru anul 2009, precumifinanareaunorprograme de perfecionareprofesional, adresaten special muncitorilor. Costul annual alocattraininguluiangajailoreste de circa 3,2% din fondulsalarial al companiei. Dezvoltareamanagementuluieste o prioritatepentrunoi. nacest an(2009) ne concentrm, n special, pedezvoltareaabilitilor de a conduce proiecte, a competenelormanageriale, a calitilor de lider, spuneMirceaMateescu. Beneficiileoferiteangajailor include tichete de mas, asigurare de accident, asigurare medical oferitsalariailorifamiliilorlor, transport gratuit, produseDanone.
2.3.2.Structura organizatoric
Sistemulfuncionalorganizatoric:
Organigrama Grupului Danone
Structura salariailor, pe grupe de salarii brute: Pn la 400 RON: 23.2% 401-500 RON: 11.9% 501-700 RON: 18.8% 701-1000 RON: 18.2% 1001-1500 RON: 15% 1501- 2000 RON: 6.6% 2001-3000 RON: 3.8% 3001-4000 RON: 1.2% 4001-5000 RON: 0.6% 5001-6000 RON: 0.3% Peste 6000 RON: 0.4%
2.4 DIAGNOSTICUL COMERCIAL
2.4.1.Caracteristicile pieelor
Oamenii au nceput s se preocupe din ce n ce mai mult de sntate i meninereaacesteia, contientiznd necesitatea consumului zilnic de produse lactate. Astfel, producerea iconsumul iaurturilor au luat o amploare foarte mare, iar azi aproape c nu exist persoane cares nu consume astfel de produse. Din aceast cauz, productorii de iaurturi se adreseazntregii populaii.Produs din lapte romnesc de cea mai bun calitate, fermeni activi selecionai i alteingrediente naturale, iaurtul Danone se recomand a fi consumat de fiecare persoan,indiferent de vrst, aducnd numai beneficii sntii organismului. DANONE identific cele mai atractive segmente ale pieei, pe care le poate deserve cel mai bine. Astfel, sunt identificate principalele segmente ale pieei, sunt alese cteva dintreacestea i sunt create produse i programe de marketing n concordan cu cererilesegmentului ales.Unul din obiectivele companiei DANONE este de a observa preferineleconsumatorilor n materie de alimente i de a defini cu precizie intele senzoriale. Danonerespect gusturile i tradiiile populaiei din diferite zone ale lumii, adresndu -se fiecrei pieecu produse specifice.Astfel, n Romnia exist game difereniate pe categorii de clieni, fiind luate nconsiderare caracteristicile demografice (vrsta, mrimea familiei, venitul, educaia),caracteristicile psihografice (stil de via, clas social), caracteristicile geografice icomportamentale (atitudine, presiunea timpului, etc).innd cont de faptul c majoritatea populaiei din mediul rural consum produselelactate fabricate n gospodria proprie, Danone i-a ndreptat atenia asupra consumatorilor din mediul urban. Pieele nu funcioneaz ntr-un mediu perfect concurenial, cu toat micarea haotic caracteristic lumii contemporane. Sub acest aspect este util s se identifice ce frne rezult din reglementrile internaionale sau statale, din acordurile ntre ntreprinderi, din rigiditatea circuitelor de distribuie sau care se datoreaz altor cauze.
2.4.1.2. Dimensiunea geografic a pieelor

ARIA pieeiperimetrul n care se desfoar confruntarea dintre cerere i ofert (extern, intern, internaional, mondial, zonal, local, urban, rural). Danone Romnia are ca obiect de activitate producia, distribuia, depozitarea icomerul cu ridicata al produselor lactate. Face parte din Grupul Danone, prezent n 150 deri, unul din liderii mondiali din industria alimantar. Danone Romnia este lider detaat pe piaa local de produse lactate (iaurturi), cu ocot de pia de peste 62% (n anul 2007), fiind a doua cea mai de succes filial din lume agrupului n ceea ce privete segmentul lactatelor proaspete (dup Danone Argentina, caredeine o cot de peste 75% pe piaa local a acestor produse).
Danone fabric circa 95% din produsele comercializate n Romnia n fabrica sa dinBucureti. Celelalte produse sunt importate din Frana, Germania, Spania, Polonia, Ungaria iBulgaria. n acelasi timp, Danone Romnia export produse n Bulgaria, Republica Moldovai n rile din zona Adriaticii. Producia local, adaptat la cerinele consumatorului roman, este esenial pentrudezvoltarea afacerii Danone n Romnia, ns compania intenioneaz s lrgeasc piaaromneasc cu noi categorii de produse, axndu-se pe extinderea capacitilor de producieexistente n funcie de solicitrile pieei i mai puin pe achiziionarea altor uniti deproducie. Pentru viitor, Danone i propune s continue povestea sa de succes n Romnia,dezvoltnd, pe lng produsele sale tradiionale, gama de produse "pentru sntate", unsegment pentru care exist o cerere n cretere din partea consumatorilor romni.
Dat fiind integrarea Romniei n Uniunea European, Danone Romnia seconcentreaz ca pe viitor s continue proiectele de modernizare a liniilor de producie, dar mai ales s atrag i s dezvolte parteneriatele cu fermierii locali, oferindu-le programe isoluii de modernizare i dezvoltare durabil, ntruct calitatea produselor ncepe cu condiiilede via i potenialul animalelor din ferme i continu cu igiena mulsului, stocarea la rece alaptelui, colectarea i ntregul proces de fabricaie.
La nivelinternational
Grupul Danone, prezent in 150 de tari, este lider mondial pe piata produselor lactate proaspete (Danone) si numarul 2 mondial in domeniul apei imbuteliate (Evian) si al alimentelor pentru nutritia infantila (Bledina, Milupa) si clinica (Numico).
La nivel naional.
Distribuiaeste extensiv, acoperind majoritatea magazinelor alimentare. Pe acelai principiu, n cadrul magazinelor mari se observ spaiul foarte mare i central ocupat de produsele Danone fa de cele ale concurenilor. Exist, binenteles, i corpuri speciale de etalare pentru unele produse Danone (Actimel si Danao), poziionate la captul culoarelor sau n zone de trafic mai mare.
Pentru a-i mbunti imaginea de marc Danone a realizat mai multe campanii publicitare princare s arate c produsele sale sunt conforme i sigure pentru consumatori. Suspiciunea de contaminarii cu dioxin a sczut vnzrile Danone pe segmentul iaurturilor cu 10% n anul 2007, iar din acest motivfirma a investit bani n refacerea imaginii de marc. Compania Danone Romnia se afla pe primele locuri n topul companiilor romnesti, dup nivelulsumelor investite n publicitate. n 2006, compania a avut un buget rate card de peste 124 milioane deeuro, pentru promovarea pe toate canalele media, ocupnd locul cinci, potrivit studiului Media Fact book al ageniei Initiative. Firma Danone deine o cot de pia de 50% pe piaa produselor lactate proaspete, ofertaincluznd mai multe sortimente de iaurt i smntn. Dup ce n 2008 vnzrile Danone au nregistrat o scdere cu 10%, n cel de-al treilea trimestru alanului n curs s-a nregistrat o cretere de 31,2% a vnzrilor, potrivit revistei Capital. Astfel, veniturile companiei au crescut pn la 3,84 miliarde de euro, de la 2,93 miliarde de euro.
2.4.2. Numrul i natura produselor sau serviciilor vndute
Portofoliul de produse comercializate de Danone Romnia a suferit, pe parcursul anilor, numeroase modificri, dictate n cele mai multe din cazuri de reacia pieei. Astfel,din ansamblul de produse comercializate la nivel mondial sub marca Danone, doar o parte sunt prezente pe piaa din Romnia: Danone nu a ptruns i n Romnia cu gama de produsede tipul apelor mbuteliate, ci s-a axat preponderent pe produsele lactate proaspete i, pentru puin timp (pn la vnzarea acestei divizii de ctre grupul francez), pe segmentul produselor cerealiere i al biscuiilor (marca LU). De asemenea, portofoliul de produse Danone Romnianu a inclus de la nceput anumite produse prezente momentan pe pia sub acest brand (abiadin 2006 au ptruns pe segmentul laptelui proaspt) i, de asemenea, subsidiara Danone dinRomnia a renunat pe parcurs la anumite branduri ale grupului francez care probabil nu auavut la fel de mult success ca n alte ri n care grupul este prezent (segmentul Diet - gamaVitalinea, segmentul Drinks Danao, segmentul Natural Health Danacol, etc.). n prezent, Danone Romnia comercializeaz pe piaa local urmtoarele produse detip lactate proaspete i brnzeturi:
PRODUSE
DESCRIERE
Iaurt probiotic, cu efecte asupra tranzitului intestinal lent (conine fermentul unic Bifidus ActiRegularis). Gama de produse: Natur: Activia Natur, Activia Mini Natur, Activia Crem de Iaurt; Fibre: Activia Fibre musli, germeni de gru, musli i piersici, musli i
Activia
cpuni;
viine vanilie;
De but: Activia de But natur, fibre, cpuni - kiwi, lmie - ceai verde,
Brnzic Fin: Activia Brnzic Fin viine, caise, cpuni.
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 Actimel

Iaurt probiotic de but ce conine fermentul unic L casei Imunitass; acioneaz pozitiv asupra florei intestinale, ajut la ntrirea barierei de protecie din intestin i stimuleaz sistemul imunitar. Gama de produse: Actimel Natur; Actimel Cpuni; Actimel MultiFruct; Actimel Zmeur; Actimel Fructe de Pdure.
Danonino
Brnzic de vaci cu piure de fructe, produs adaptat la nevoile nutriionale ale copiilor, cu o formul mbuntit pentru a asigura o cretere optim; conine calciu, vitamina D i proteine. Gama de produse: Danonino Cpuni; Danonino Caise; Danonino Banane; Danonino Zmeur; Danonino Cpuni Banane; Danonino Pere Piersici
Nutriday
Iaurturi clasice, de baut si dietetic; marca de iaurt cea mai cumprat din Romnia. Gama de produse: Nutriday Uor; Nutriday Natural; Nutriday 0%; Nutriday de But - Natural, Cocktail de Fructe.
Nutriday Delicios
Iaurtul cu fructe din gama NutriDay - o gustare hrnitoare i un desert delicios. Gama de produse: Nutriday Delicios Cpuni; Nutriday Delicios Banane;

Nutriday Delicios Viine; Nutriday Delicios Fructe Exotice; Nutriday Delicios Caise; Nutriday Delicios Fructe de Pdure
Casa Bun
Produs complet adaptat cerinelor consumatorilor romni, avnd un pre accesibil i un gust foarte bun, de fructe. Gama de produse: Casa Bun - cpuni, caise, viine; Casa Bun de But cpuni.
Danette
Gam de deserturi. Gama de produse: Danette Krem (ciocolat, vanilie, caramel); Danette Crem de Zahr Ars ; Danette Duo (ciocolat, ciocolat neagr, vanilie); Danette Orez cu Lapte (ciocolat, vanilie, salat de fructe) ; Danette Duett.
Cremoso
Crem de iaurt. Disponibil ntr-o singur variant.
Frutmania
Iaurt cu buci mari de fructe i brnzic fin aerat cu fructe. Gama de produse: Frutmania cpuni, viine, piersici; Frutmania Brnzic Fin Aerat cpuni, ciree.
Nectar de fructe cu antioxidani i vitamine.. Gama de produse:
Danfruit Gama Tradiional
Danfruit Portocale; Danfruit MultiFruct.
Gama de produse tradiionale Danone include: Danone Smntn 12% grsime, 20% grsime; Danone Sana;

Danone Lapte Proaspt.
Savia
Desert din extract de soia, produs special pentru post. Gama de produse: Savia Cereale; Savia Fructe Exotice.
Elemente de caracterizare ale iaurtului: a) proprieti fizico-chimice:Iaurturile firmei Danone sunt ambalate n recipiente din plastic. Pentru pstrarea calitii pn la data expirrii iaurturile trebuie pstrate la temperaturicuprinse ntre +2 i +6 grade. Datorit faptului c iaurturile Danone sunt realizate din lapte pateurizat, adic sunt distruse bacteriile care duc la deteriorarea laptelui, i datorit ambalajului nchis ermetic, produsele Danone sunt protejate mpotriva luminii i a microbilor. b) Nivelul calitativ i de preDanone nelege prin Calitate un ansamblu de caracteristici ale unui produs care are menirea ssatisfac cerinele implicite i explicite ale consumatorilor. Principalele mijloace n realizarea siguranei icalitii produselor sunt bunele practici de fabricaie i de igien. Bunele practice de fabricaie: Asigur calitatea materiilor prime i a ambalajelor: folosirea materialelor de cea mai bun calitate,folosirea de specificaii pentru toate ingredientele i ambalaje, realizarea de controale la recepie, ideinerea unui plan de supraveghere analize complexe fcute n laboratoare externe i audituri lafurnizori. Controlul se realizeaz att pe flux i ct i la final: respectarea specificaiilor stricte pentru fiecareetap de producie, deinerea unui laborator performant care lucreaz 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pe tot parcursul anului, unde se realizeaz zilnic peste 1700 de analize de materii prime, de ambalaje, de produs pe tot parcursul procesului de fabricaie, de ap, de aer i de echipamente. Asigurarea trasabilitii produsului n amonte i n aval, ceea ce permite cunoaterea n fiecaremoment unde se afl produsele, din ce materii prime i cnd au fost fabricate, starea echipamentelor utilizate i operatorii implicai n fabricarea produsului.
Dialogul n permanen cu consumatorii, prin intermediul liniei telefonice dedicate cu programzilnic ntre 8-22.. Respectarea lanului de frig, care const n meninerea unei temperaturi constante i controlate petot parcursul produsului de la ferm pn la consumator. Toate acestea sunt certificate prin Sistemele de Management al Calitii (ISO 9001:2000) i Siguraneialimentului (Sistem HACCP), primite n 2003 i rennoite n 2007. Compania deine i un certificat deManagement al Mediului (ISO 14001:1996) obtinut n 2004 i recertificat n 2008. Firma Danone acord o importan crucial att igienei echipamentelor de producie i personalului -exist vestiare filtru, hainele de lucru sunt schimbate zilnic, iar angajaii din fabric trebuie s treac prinduuri nainte de a ncepe lucrul - ct i igienei mediului de lucru n zona de producie aerul este filtrat pentru a fi steril. Acest lucru este certificat de calificativul Excelent, obinut la auditul extern alcompaniei AIB International.Preul produsele lor Danone este unul mediu, fiind n concordan cu preul materiei prime, adiclaptele. Astfel n noiembrie 2007, la o cretere a preului laptelui cu 20%, Danone a fost nevoit s creasc preul produselor sale cu 510%. c) Sensibilitatea la imaginea de marc Firma Danone i-a construit n Romnia o imagine puternic, beneficiind de nume cu conotaieinternaional. n august 2007 vnzrile Danone au sczut dorit scadalului dioxinei. Ulterior, analizeleefectuate de Autoritatea Naional Sanitar-Veterinar i pentru Sigurana Consumatorului (ANSVSA) auartat c nivelul dioxinei din lotul suspectat de a fi contaminat se situa n limitele admise, nsa n celedou sptmni n care s-a ateptat aflarea rezultatului analizelor, Danone a nregistrat o scdere a produciei cu marje cuprinse ntre 10 i 15%. Dup scandalul legat de coninutul mare de dioxin compania a nceput o campanie de publicitaten care ncearc s-i refac imaginea i anun c produsele Danone sunt conforme i sigure pentruconsumatori.Agenia de publicitate Young & Rubicam este cea care se ocup de refacerea imaginii Danone prin spoturi TV, spoturi radio, anunuri n ziare. Ca imagine a companiei Danone a fost aleas vedeta TVTeo Trandafir. d) Necesarul de consum i posibilitatea de cumprare n Romnia consumul de iaurt pe cap de locuitori este de 6 kg pe an. Capacitatea maxim pe carefabrica Danone o poate atinge este de circa 90.000 tone, producia medie zilnic fiind de aproximativ 150de tone.
Produsele Danone sunt disponibile n majoritatea magazinelor de pe teritoriul Romniei, ceea ceconfer consumatorilor o posibilitate ridicat de cumprare. e) Gradul de noutate Danone a contribuit la creterea ofertei de iaurturi cu o serie de produse, lansate de la nceputulanului.Iaurturile Danonino au fost relansate, avnd o formul mbuntit, cu brnzic proaspt. Gama Nutriday a fost extins cu iaurtul de but n ambalaj de un litru. Danone a lansat i un brand nou - Savia -n cadrul cruia comercializeaz" un desert pe baza de soia, cu o formul 100% vegetal, ce poate ficonsumat i n perioada postului.
Misiune Danone isi propune sa aduca, in fiecare zi, cat mai multor oameni din intreaga lume, sanatate, prin alimente echilibrate nutritional si gustoase. "Una dintre principalele idei directoare ale Grupului Danone este aceea ca alimentele joaca un rol important in promovarea sanatatii si a starii de bine a fiecarei persoane. De aceea, suntem convinsi ca trebuie permanent sa imbunatatim calitatea nutritionala a produselor noastre, sa investim in cercetare si noi programe de dezvoltare si informare ce au drept scop principal, promovarea activitatii fizice si a unei diete variate, sanatoase si echilibrate." (Franck Riboud, Presedintele Grupului Danone).
Inovatie pentru sanatate si gust Sanatatea si nutritia s-au aflat intotdeauna in centrul preocuparilor Grupului Danone, prin incercarea sa continua de a oferi consumatorilor produse sanatoase, echilibrate nutritional si gustoase. Inca de la infiintare, in 1919, Danone si-a dezvoltat produsele in jurul a 4 axe: sanatate, nutritie, siguranta placere. "Pentru noi, industria agroalimentara face, deci, parte dintre actorii care au un rol cheie in ceea ce priveste sanatatea publica. Aceasta certitudine ne-a determinat sa dezvoltam programe de informare, care sa promoveze activitatea fizica si nutritia echilibrata. Pe de alta parte Danone investeste foarte mult in cercetare, pentru a putea imbunati permanent calitatea produselor noastre." Franck Riboud, Presedinte Danone Grup
Produsele Danone valorizeaza ingredientele naturale, oferind in plus toate avantajele productiei in conditii de control al calitatii si sigurantei alimentului.
2.4.2.1 Perspectivele produselor i serviciilor vndute

Danone, liderul pe piaa lactatelor din Romnia, a continuat sa investeasc i anul acesta n creterea capacitilor de producie, logistic, infrastructur i n spaiile de depozitare dup ce anul trecut a realizat investiii de 5 milioane euro. Investiiile companiei au urmrit eficientizarea operaiunilor prin meninerea costurilor la nivelul anului trecut i cresterea productivitii, viznd s ating pn la sfritul anului acelai nivel ca i anul trecut. "Am demarat programul de cretere a productivitii nc de anul trecut, aa ca nu ne-a prins nepregatii criza", a declarat Bogdan Ioachim, director de comunicare, nutriie i tiin al Danone Romnia. Planul companiei a vizat optimizarea portofoliului de produse prin excluderea produselor ale cror ciclu de via s-a ncheiat i introducerea a pn la 10 noi produse. Programul investiional al companiei include i sume alocate pentru furnizorii de lapte ai Danone, destinate creterii numrului de animale, investiii n echipamente de rcire i n instalaii de muls, pentru a spori producia de lapte. Astfel, din 2005 compania a cheltuit 4,5 milioane euro reuind s i reduc numrul de furnizori de 130 la 70, optimizndu-i sistemul logistic. Furnizorii locali acoper 90-95% din necesarul de lapte proaspt al companiei, restul fiind procurat din import, din state precum Ungaria, n special n perioadele reci, cnd producia intern este mai scazut. Pentru anul 2009, reprezentanii Danone i menin estimrile de cretere declarate la nceputul anului de 5-10%, acelai ritm fiind prognozat i de APRIL, asociaia patronal din domeniu.
2.4.3. Clienii
Consumul regulat de iaurt previne cancerul la stomac, motiv pentru care 30% dinpopulaia lumii consum acest produs n mod regulat.Obiceiurile alimentare ale romnilor difer de cele ale consumatorilor mondiali, piaa iaurtului autohton fiind foarte fragmentatdin cauza numrului mare de fabricani locali. "Romnii sunt pretenioi, fideli i prefer produse lactate romneti", a comentat un director Danone. Acesta a precizat ca, n general, romnii aleg produsele lactate clasice i chiar dacsunt curioi s ncerce i un produs nou, nu devin consumatori constani pe alte segmente.Conform unui studiu GFK, jumtate din cantitatea de iaurt natural comercializat nRomnia este de cas, 75% din aceasta provenind din mediul urban. Piaa de iaurt naturalsimplu a crescut din punct de vedere cantitativ cu 10%, iar cea de iaurt de fructe cu 66%.Frecvena medie de achiziie a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/lun la 8,3 ori/lun ceeace demonstreaz faptul c un consumator a cheltuit o sum mai mic la o achiziie, prefernds cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept cauz scderea puterii decumprare. Majoritatea cumprtorilor romni prefer un iaurt bogat n calorii, tendin diferit decea nregistrat pe pieele rilor din UE. Totui, n domeniul iaurturilor situatie e buna, att la celsimplu, ct i la cel cu fructe.Este singura pia n care consumul se dubleaz de la an la an. Cele mai mari consumatoare de iaurt natural i cu fructe au fost n ultima perioadgospodriile formate din trei persoane, 28% la iaurt natural i 30% la iaurt cu fructe, acesteareprezentnd 21% din totalul gospodriilor din Romnia. Totui, o cretere semnificativ s-anregistrat la consumul de iaurt cu fructe, de la 25% la 37%.
2.4.4. Furnizorii
n prezent, compania lucreaz cu 107 furnizori, selecia acestora avnd la baz unaudit al fermei i al calitii laptelui produs, audit care cuprinde 42 de criterii. Un alt element care ncurajeaz respectarea standardelor este sistemul de plat utilizat de Danone n relaia cu furnizorii, sistem propriu care stimuleaz fermierii s livreze lapte de cea mai bun calitate.Danone are n dotare un laborator modern, care efectueaz analiza zilnic a probelor de laptede la toi fermierii.Laptele este constant verificat de experii Danone att la surs ct i pe intregul flux decolectare i procesare, specialitii Danone efectund anual peste 50.000 controale ale calitii. De asemenea, Danone Romnia dezvolt o serie de programe al cror scop este acela de ancuraja dezvoltarea durabil a fermelor familiale romneti care au ntre 70 si 350 capetevaci. n fiecare an, Danone Romnia premiaz cei mai valoroi furnizori de lapte dup un sistem propriu de evaluare, ale crui criterii respect standardele Uniunii Europene n ceea ceprivete calitatea laptelui.
Pentru Danone Romnia calitatea produselor ncepe cu condiiile de via ipotenialul animalelor din ferm i continua cu igiena mulsului, stocarea la rece a laptelui,colectarea i ntregul proces de fabricaie. Respectnd tradiia Grupului la nivel internaional,nc de la intrarea pe piaa romneasc, Danone trateaz furnizorii ca adevarai parteneri,oferindu-le programe i soluii prin care le sustine dezvoltarea. Danone a introdus un sistem de bonusuri care ncurajeaz fermierii, rezultateleanalizelor de calitate i igien mbuntindu-se n mod vizibil. Sistemul a oferit resursefinanciare pentru fermieri, acetia investind mai departe n creterea calitii laptelui. Potrivitreprezentanilor firmei, toi furnizorii Danone sunt audiai, absolut toat cantitatea, fie cprovine de la ferm, fie de la centrul de colectare fiind verificat.
Principalii furnizori ai Danone:

1) Dutch DairyFarm - Produse/materii primefurnizate : lapte - descriere :Compania Dutch Dairy Farm, deinut dedou persoane juridice oland eze Anker KaasRoemenie i MCB Agrib, cuprinde o ferm nlocalitatea Slobozia. n prezent deine 300 de vacii intenioneaz s mareasc efectivul de animale. 2) Greiner Packaging SRL,Thrace Greiner Packaging - Produse/materii primefurnizate : Ambalaje - Descriere : Compania realizeaz ambalaje pentruprincipalele firme din domeniul iauturilor pe piaaromaneasc, Danone, Friesland, Napolact.Cele dou firme sunt membre alegrupului internaional Greiner Packaging dinAustria, care are cifra de afaceri anual n jurulvalorii de 819 mil. euro i aproape 6.500 deangajai. Grupul deine apte ntreprinderi, cu 106locaii de producie i birouri, n 26 de ri.3Grupul de firme Greiner din Sibiu, unuldintre cei mai importani productori de ambalajede pe piaa local, estimeaz n acest an o creterede 10% a cifrei de afaceri, pn la 21 de milioanede euro. 3) FrigoglassRomania - Produse/materii primefurnizate :Frigidere icondelatoare - descriere : - Obiect de activitate:fabricarea de frigidere i congelatoare,maini de splat rufe i vase, aspiratoare, mainide lustruit pardoseala, dispozitive pentrundepartarea gunoaielor menajere, mixere, rnie,storctoare de fructe, maini electrice de brbierit,perii de dini, capace de aerisire.
De unde-si ia Danone laptele? 95 % din laptele folosit de Danone este lapte romanesc, acest lucru e bine de stiut pentru a inlatura suspiciunea laptelui de import. Danone nu are ferme proprii si de aceea inca din perioada realizarii investitiei la fabrica sa din Bucuresti, inaugurata in 1999, Danone a stabilit parteneriate solide cu fermierii, iar in aprilie 2005, Danone a lansat programul Spre Vest (Reaching West), destinat investitiilor in calitatea si cantitatea laptelui, cu fermierii parteneri.
Programul spre Vest si calitatea laptelui Obiectivele programului Spre Vest sunt cresterea cantitatii de lapte, prin cumpararea de juninci cu un potential genetic superior si imbunatatirea calitatii laptelui, prin investitii in masini si instalatii moderne de muls, care permit scaderea numarului de germeni la 50.000/ml, chiar mai bine decat normele europene de 100.000 germeni/ml.
Danone faciliteaza si sustine accesul fermierilor la credite Pentru indeplinirea acestor obiective, Danone faciliteaza si sustine accesul fermierilor la credite contractele pe termen lung incheiate cu compania Danone fiind o garantie pentru finantatori si acorda consultanta tehnica si manageriala pentru investitii.Pana acum, 90 de fermieri au beneficiat de investitii in sali si echipamente de muls, tancuri de racire si stocaj al laptelui si de juninci cu potential genetic ridicat.
Danone nu face rabat la siguranta alimentara Danone Romania colecteaza zilnic aproape 200 de tone de lapte cu ajutorul a 15 cisterne speciale (inchipuiti-va niste termosuri uriase ambulante). Intreaga cantitate este achizitionata de la furnizori contractuali, verificati si agreati in prealabil si controlati regulat pe toata durata derularii contractului. Laptele adus la fabrica este analizat in laboratorul propriu autorizat al Danone. Rezultatele sunt utilizate si de fermieri, in pilotarea si confirmarea actiunilor pe care acestia le realizeaza in ferma pentru imbunatatirea calitatii laptelui, atat sub raport compozitional (continutul de proteine si grasime), cat si igienic (analizele microbiologice). De asemenea, este verificata si prezenta urmelor de antibiotice in lapte, care este si un indicator al performantei managementului in ferma. Sistem de plata a laptelui dupa calitate In afara de implicarea in investitiile propriu-zise din fermele partenere, Danone a introdus, incadin 1999, un sistem de plata a laptelui dupa calitate, care stimuleaza si rasplateste preocuparea pentru calitatea si igiena laptelui materie prima, prin bonusuri adaugate pretului de baza. Exista, de asemenea, un bonus si pentru cresterea cantitatii furnizate. De exemplu, Ferma Cerbul a luat in 2006 locul I la concursul Calitate lapte 2005. Pentru mentinerea calitatii si prospetimii, este foarte important ca laptele sa fie racit rapid, pastrat si transportat la temperatura optima, astfel incat el sa aiba sub 10 grade Celsius cand ajunge la fabrica. Danone asigura transportul si distributia produselor sale cu ajutorul flotei de camioane frigorifice moderne, avand cea mai performanta distributie refrigerata din tara.
2.4.5. Concurenta Danone

Desi o mpartire a pietei n functie de vnzari este greu de realizat, ntrucat fiecare dintre Friesland, Danone, La Dorna si Hochland este lider pe un alt produs, un clasamant n functie de cifra de afaceri arata ca piata este mpartita ntre ele. Cele mai mari investitii realizate pna acum se nregistreaza n zona Transilvaniei. Asa se explica si faptul ca Friesland nregistreaza cea mai mare cifra de afaceri. Friesland are n Transilvania patru fabrici. Friesland are o cifra de afaceri de peste 70 de milioane de euro pe an. Ca si cota de piata generala, se situeaza undeva la 20-25%. La Dorna, are o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro. Hochland realizeaza o cifra de afaceri estimata la 20 de milioane de euro. Dincolo de laptele de consum, piata romaneasca a lactatelor este diversa, insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi), umar la umar cu alt gigant, Campina.
STRATEGIA DANONE Obiectivul strategiei Danone este de a identifica nevoile specifice ale consumatorilor care pot fi satisfacute de posibilitatile si resursele Danone si pe aceasta baza sa se dezvolte un mix de produse care sa satisfaca aceste nevoi dar si sa aduca ntreprinderii un avantaj competitiv sustinut (profituri pentru o perioada ct mai ndelungata de timp). Linia de produse Danone este formata dintr-un grup omogen de produse care sunt strns nrudite, servind aceeasi clasa de nevoi si care sunt destinate, de regula, aceluiasi grup de consumatori, avnd modalitati de ambalare, promovare si desfacere similare si care intra n aceeasi categorie de pret. La crearea unui nou produs specialistii Danone tin seama de faptul ca avantajele solicitate de consumatori pot fi oferite de mai multe categorii de produse. Specialistii Danone considera ca o strategie de succes n domeniul produsului este cea care "ajuta" consumatorul sa aleaga produsul ntreprinderii respective si nu pe cel al concurentei. Orice produs Danone trece printr-un proces de planificare,pe 5 etape.Astfel: Prima etapa este cea a identificarii (sau chiar a crearii) avantajului de baza, adica a acelui avantaj care determina consumatorul sa achizitioneze produsul. In a doua etapa, dupa ce avantajul de baza a fost identificat, marketerul trebuie sa i dea produsului o forma concreta, materiala realiznd produsul generic, adica o forma bruta, incipienta a produsului.
In a treia etapa, produsului generic i se adauga un set de caracteristici considerate necesare, solicitate de consumatorii carora produsul le este destinat si astfel ia nastere produsul asteptat.
In a patra etapa se creeaza produsul mbunatatit adica se nzestreaza produsul respectiv cu avantaje si servicii suplimentare pentru a determina consumatorul sa aleaga produsul Danone respectiv din toate celelalte produse de acelasi fel. n aceasta etapa produsele ncep sa se diferentieze de cele similare oferite de concurenta si tot aici se poate spune ca se stabileste cota de piata detinuta de fiecare ntreprindere prin produsul sau. Danone poate avea mai multe optiuni strategice n legatura cu produsul, si anume: -mentinerea actualului mix de produse - modificarea produsului - extinderea liniei de produse - simplificarea liniei de produse - abandonarea liniei/produsului Mentinerea mixului de produse Danone este una din optiunile preferate de ntreprindere, att timp ct exista profituri satisfacatoare. Exista trei modalitati de obtinere a cresterii economice pe baza mentinerii actualului mix de produse: cresterea consumului actualilor consumatori, identificarea de noi consumatori si descoperirea unor noi utilizari pentru produsele respective. Modificarea produsului este cea mai sigura si usoara modalitate de adaptare la noile cerinte ale consumatorilor, raspunznd n acelasi timp noilor tehnologii si provocarilor concurentei. Vnzarile unui produs pot fi revigorate si ca urmare a unor modificari minore ale continutului acestuia sau chiar a modalitatii de prezentare si ambalare. Extinderea liniei de produse Danone presupune lansarea unui nou produs dar care sa difere n mica masura de cele existente n linia respectiva de produse (arome noi, dimensiuni diferite, un nou ambalaj etc.). Aceasta optiune implica riscuri mai mici pentru ntreprindere comparativ cu lansarea unui produs complet nou. Danone adopta,in principiu, ideea strategiei de diversificare a produselor. Insa, procesul de introducere a unui produs nou presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum se poate vedea in urmatoarea figura:
- Ideea de produs poate avea surse interne (top management, departament de cercetaredezvoltare, departament de vnzari) sau externe (concurenta, distribuitori, furnizori, clienti, universitati si centre de cercetare). Metodele de generare a ideilor includ brainstormingul, analiza valorii, analiza morfologica,sondajele. - Analiza preliminara este etapa n care se urmareste: oportunitatea de dezvoltare a produsului pe o piata noua sau de penetrare pe o piata existenta; compatibilitatea ideii de produs nou cu obiectivele ntreprinderii si resursele de care dispune; crearea si testarea conceptului de produs. Un concept de produs este format dintr-o descriere mai precisa a produsului, a pozitionarii urmarite, a caracterizarii avantajelor fata de alte produse similare, a identificarii segmentelor-tinta si a situatiei de utilizare. - Crearea produsului presupune transpunerea ideii ntr-o forma concreta, fizica si are loc doar daca ideea de produs a trecut cu bine de analiza economica anterioara. Deciziile referitoare la dezvoltarea produsului urmaresc tipul si calitatea materialelor folosite, tehnologiile de productie, capacitatea de productie, variantele constructive si alternativele de culoare, dotarile optionale. Verificarea produsului presupune testarea acestuia din punct de vedere functional si al satisfacerii consumatorilor. Produsul va fi analizat att ca ntreg ct si pe trasaturi distinctive, urmarindu-se diferite aspecte- calitatea, pretul, marca etc. Testarea de piata. Un test de piata este o verificare a vnzarii produselor ntr-o zona de testare, cu angajarea ntregului instrumentar al marketingului.
Dupa ce au fost parcurse celelalte etape obtinnd avizul favorabil al marketerilor, produsul primeste un nume, un ambalaj, si cu o strategie preliminara va fi testat la locul utilizarii sale reale, la consumatori.
Produsele noi au nevoie de efectuarea unui test de piata mai amanuntit dect produsele modificate, de un proces decizional mult mai complex, mai ales daca este vorba de o ntreprindere necunoscuta pe piata respectiva. - Comercializarea se realizeaza dupa ce produsul a primit avizul de lansare pe piata, lund n considerare urmatorii factori: gradul de acceptare a noului produs de catre consumatori si distribuitori, preturi practicate, intensitatea distributiei, mixul promotional, concurenta, costurile comercializarii etc.
In ceea ce priveste ciclul de viata al unui nou produs Danone,acesta este un concept care ncearca sa descrie vnzarile si profiturile produsului, consumatorii, competitia si actiunile specifice de marketing ntreprinse de la aparitia acestuia si pna la nlaturarea sa de pe piata, sau, mai precis, intervalul de timp cuprins ntre momentul lansarii unui produs pe o piata data si cel al retragerii sale definitive de pe piata respectiva.
n esenta, etapele unui ciclu de viata sunt: lansarea, cresterea, maturitatea si declinul. n etapa de lansare a produsului, principalul obiectiv Danone este sa informeze consumatorii n legatura cu aparitia noului produs; cheltuielile n aceasta etapa sunt mari, vnzarile mici iar profiturile neglijabile, chiar negative. Etapa de crestere este caracterizata de o crestere rapida a vnzarilor si a profitului; Danone urmareste sa-si maximizeze cota de piata si sa-si creeze o marca puternica. Consumatorii sunt numerosi dar apar si multi concurenti si imitatori.Danone trebuie sa-si diversifice gama de produse, sa-si extinda distributia si sa stimuleze preferinta de marca.
n etapa de maturitate volumul vnzarilor se stabilizeaza. In aceasta etapa,Danone ncearca sa-si mentina avantajul competitiv prin mbunatatirea caracteristicilor produsului, extinderea garantiei si a serviciilor post-vnzare, reduceri de preturi. Se realizeaza un consum de masa dar si competitia se afla la cel mai nalt nivel. Promovarea este foarte intensiva si competitiva. In eventualitatea in care apare etapa dedeclin in cadrul produsului Danone, intreprinderea verifica daca mai sunt posibilitati de a realiza profit si urmareste momentul optim de abandonare a produsului. Linia de produse este restrnsa la modelele cele mai cautate, distributia devine din nou selectiva iar actiunile promotionale se limiteaza la reclama de reamintire a produsului.
Asadar, Danone are n vedere gradul de nnoire a produselor, avand la dispozitie urmatoarele strategii de produs: - strategia mentinerii gradului de noutate prin strategia perfectionarii produselor presupune mbunatatirea permanenta a parametrilor calitativi ai produselor din mixul oferit pe piata; - strategia nnoirii produselor este cea mai riscanta alternativa strategica si presupune lansarea unor produse noi, destinate fie aceluiasi segment de clientela fie unor segmente noi. n functie de dimensiunile gamei de produse, Danone poate opta pentru una din urmatoarele variante strategice: - strategia stabilitatii sortimentale presupune mentinerea dimensiunilor gamei de produse, urmarindu-se n acelasi timp stabilitatea pozitiei ntreprinderii pe piata si pastrarea prestigiului n rndul clientelei deservite; - strategia de selectie sau de restrngere sortimentala consta n simplificarea gamei ca urmare a eliminarii produselor aflate n faza de declin a ciclului de viata si a celor cu un grad de uzura morala ridicata. - strategia diversificarii sortimentale se concretizeaza n posibilitati suplimentare de satisfacere a cerintelor consumatorilor ca urmare a cresterii dimensiunilor gamei de produse. Astfel ca, decizia companiei Danone de a patrunde pe o piata externa (introducerea produsului) impune n prealabil o analiza atenta a gamei de produse ce le detine , a resurselor de care dispune si a culturilor (pietelor-tinta). Alternativele strategice adoptate de Danone trebuie riguros corelate cu etapa din ciclul de viata al produselor precum si cu potentialul ntreprinderii si imaginea acesteia, fara a fi neglijate nici asteptarile consumatorilor.
2.4.6. Analiza sistemului de distributie la nivelul firmei DANONE
Mixul de marketinginclude:
A.Politica de pre
Reprezentanii Agrostar acuz Danone c ar impune politica de pre n piaa laptelui, dar reprezentanii companiei precizeaz c laptele colectat de Danone reprezint doar 5% din laptele procesatn Romnia, la acest nivel fiind imposibil s impuna o politic n pia. Deoarece preul produselor Danone este n stns cu preul laptelui, compania de produse lactateva ridica preul produselor sale cu 5-10% ncepnd cu 1 noiembrie 2008, principalul motiv fiind creterea preului laptelui, cu aproximativ 20-30 %, ca urmare a defictului existent pe piaa Uniunii Europene, dar i la nivel mondial. Compania Danone are n portofoliul su produse accesibile tuturor categoriilor de consumatori.Firma are produse care se adreseaz consumatorilor cu venituri mari, dar i produse create special pentru piaa romneasc, precum Casa Bun, care un pre de numai 50 de bani.
B.Politica de produs
nc de la nfiinare, n 1919, Danone i-a dezvoltat produsele n jurul a 4 axe: sntate, nutriie, siguran, plcere. Sntatea i nutriia s-au aflat ntotdeauna n centrul preocuprilor Grupului Danone, prinncercarea sa continu de a oferi consumatorilor produse sntoase, echilibrate nutriional i gustoase.Produsele Danone valorizeaz ingredientele naturale, oferind n plus toate avantajele produciei ncondiii de control al calitii i siguranei alimentului. Firma Danone are n portofoliul su urmtoarele produse: Activia, Actimel, Danonino, NutriDay, NutriDay Delicios, Casa Bun, Danette, Cremoso, Fruitmania, Danfruit, Gama Tradiional, Savia.
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 C.Politica de promovare
Firma Danone acord o importana deosebit promovrii, alocndu-i un buget semnificativ, de124 milionane de euro, mai ales dup afectarea imaginii firmei de ctre scandalul dioxinei.Principalele mijloace de promovare sunt reprezentate de componenta TV, promovarea la punctelede vnzare precum i ntr-o campanie de PR.
Campanii recente Activia, eficienta in 97% din cazuri,Prais Corporate Communications. Provocarea Activia Prais Corporate Communications. Sustinerea noului brand Nutriday, Odyssey. Lansarea Activia de Baut Natur, Prais Corporate Communications.4 Lansarea ambalajului Nutriday, Maximize Communications. Campanie pentru promovarea nutritiei echilibrate si sanatoase, Nutriday, Prais CorporateCommunications
Firma Danone i comercializeaz produsele printr-un canal de distribuie scurt format din productor,detailist i consumator. Productorul, adic firma Danone i asum funcia distribuiei fizice, pn la magazin, iar distribuitorul este cel care i asum riscul comercial i funcia de promovare. Avantajele acestui tip de canal se reflect n reducerea cheltuielilor, realizarea relaiei cuconsumatorii sau mrirea vitezei de rotaie
2.5 Diagnosticul financiar

1. Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului
Indicator FR NFR TN 2010 8,490 -3,474 11,964 2009 7,456 -2,547 10,003 2008 8,827 -1,047 9,874 Formula de calcul FR=CPR+Dat>1an-Imob NFR = Actcirc Disponib Dat<1an TN=FR-NFR
a).Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care compara sursele permanente de finantare cu nevoile permanente reprezentand nivelul surselor stabilite utilizate pentru finantarea activelor circulante. Valorile fondului de rulment obtinute in perioada 2008-2010 sunt pozitive ceea ce indica o situatie favorabila in sensul ca pasivele permanente sunt mai mari decat activele permanente.Scaderea majora a fondului de rulment din 2009 se datoreaza cresterii capitalurilor proprii si scaderii obligatiilor pe termen lung concomitent cu o crestere mai putin dezvoltata a investitiilor facute in active imobilizate .Se constata ca anul 2010 a adus o crestere importanta la nivelul fondului de rulment, datorata majorarii ,atat a capitalurilor ,cat si a datoriilor intr-un ritm mai accelerat decat cresterea investitiilor. b).Nevoia de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantata din surse stabile,respectiv active cu termen de lichiditate sub un an care urmeaza sa fie finantate din surse cu exigibilitate peste un an. Pentru anii analizati valoarea nevoii fondului de rulment este negativa ceea ce inseamna ca detine un surplus de resurse temporare,fiind o situatie de dezechilibru a societatii in acest an.Acest lucru se datoreaza faptului ca rotatia lenta a stocurilor si creantelor este superioara duratei de rotatie a datoriilor din exploatare.Se incetinesc incasarile si se urgenteaza platile. c).Trezoreria neta ca i indicator al echilibrului financiar curent reflect imaginea disponibilittilor monetare i a plasamentelor pe termen scurt, aprute din evolutia curent a ncasrilor i pltilor sau a plasrii excedentului monetar. In cei trei ani analizati se observa o trzorerie neta pozitiva ceea ce reflecta o buna realizare a echilibrului financiar,respectarea regulii de finantare si degajarea unor disponibilitati monetare regasite intr-o trezorerie excedentara.Lucrurile nu trebuie sa se opreasca insa aici,ci surplusul monetar trebuie plasat in conditii de rentabilitate cat mai buna , risc cat mai redus si lichiditate corespunzatoare.
12,000 10,000 8,000 6,000 FR 4,000 2,000 0 -2,000 -4,000 2010 2009 2008 NFR TN
2. Analiza performantei financiare pe baza contului de profit si pierdere

Indicator EBITDA EBIT EBT RN 2010 3,092 2,498 2,489 1,913 2009 3,060 2,511 2,022 1,598 2008 2,712 2,187 1,603 1,160 Formula de calcul EBITDA=Ven tot-chelt tot-ch cu dob-ch cu impz/profit-ajust de valoare-ajustari pv proviz EBIT=EBITDA-Aj de val-Aj provize EBT=EBIT-Chelt cu dob RN=EBT-Impozit pe profit
Evolutia rezultatului net

2,000 1,800 1,600 1,400 1,200 1,000 800 600 400 200 0 2010 2009 2008 RN
3.Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii firmei
Indicator L generala
2010 0.8183 0.6830
2009 0.7526 0.6219 0.6226 3.1043 0.6432
2008 0.9969 0.8346
Formula de calcul Lgen=Acirc/Pasive curente Lrapida=(Acirc-St)/Pasive curente
L rapida 0.6847 L imediata 2.9515 Rsolv gen 0.6237 Rsolv patrim 0.55906 2.02126 0.5214
Lim=(Acirc-St-Cr)/Pasive curente Rsolv gen=AT/Dat tot Rsolv patr=KPR/(KPR+Dat<1an)
a)Rata de lichiditate generala (curenta) reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar ,situatie intalnita si in cadrul analizei celor trei ani.Aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. b)Rata de lichiditate rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1. In urma analizei efectuate se poate observa ca valorile ratei de lichiditate in cei trei ani depasesc valoarea de 60% ,ceea ce arata o situatie favorabila. c)Rata de lichiditate imediata reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. Acest indicator este unul dintre indicatorii cei mai agreati de catre bancile creditoare pentru faptul ca ia in considerare elementele aflate in cea mai mare stare de lichiditate sau efectiv lichide, care pot fi utilizate imediat pentru onorarea obligatiilor de plata. Valorile ratelor de lichiditate imediata, pe parcursul celor trei ani, inregistreaza valori subunitare,ceea ce inseamna ca intreprinderea nu poate achita datoriile pe termen scurt pe seama lichiditatilor de care dispune.
d)Rata solvabilitatii generalepermite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant si exprima securitatea de care se bucura creditorii pe termen lung si scurt precum si marja de creditare a intrepinderii.O valoare mai mare de 1,5 a acestei rate semnifica faptul ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti ,imediate si indepartate, fata de terti.Observam ca intreprinderea analizata are o rata a solvabilitatoii generale situata peste nivelul de 1.5 in toti cei trei anii.Putem spune ca intreprinderea va putea sa beneficieze pe viitor de imprumuturi bancare,avand posibilitatea rambursarii lor.Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe termen scurt. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului mare de variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii. e)Rata solvabilitatii patrimoniale exprim gradul de acoperire a obligaiilor de plat petermen mediu i lung, inclusiv a obligaiilor ctre acionari, din capitalul propriu. Indicatorul este calculat n cele mai multe situaii de bnci, n studiile de bonitate efectuate n cazul solicitrii de credite. Valoarea minim a ratei solvabilitii patrimoniale trebuie s se ncadreze n limitele 0,30,5. Ca regul, o rat a solvabilitii patrimoniale situat sub 0,3 este apreciat ca riscant de ctre finanatori. Valoarea acesteia nu se modifica semnificativ pe parcursul celor trei ani de analiz i arat faptul csocietatea nu a contractat niciun credit pe termen mediu sau lung, reuind s-i desfoarea activitatea n condiii normale doar pe baza reinvestirii unei pri a profitului obinut dinactivitatea de exploatare.
3.5000 3.0000 2.5000 L generala 2.0000 1.5000 1.0000 0.5000 0.0000 2010 2009 2008 L rapida L imediata Rsolv gen Rsolv patrim
4.Analiza ratelor de rentabilitate
Indicator Rfin Rec Gr indat
2010 0.1566 0.0681 0.3678
2009 0.1289 0.0657 0.3660
2008 0.2114 0.0475 0.6481
Formula de calcul ROE=PN/CPR Rec=PN/AT GrIndat=(Dat>1an)/(CPR+Dat>1an)
a)Rata de rentabilitate financiara masoara capacitatea intreprinderii de a degaja profitul net prin utilizarea capitalului propriu si reflecta scopul final al activitatii economice, deoarce evidentiaza remunerarea actionarilor prin dividende si prin cresterea rezervelor. Rentabilitatea financiara trebuie sa evidentieze rentabilitatea factorului munca corelat cu structura investitiilor si cu randamentul investitiilor.
Evolutia ratei rentabilitatii financiare

0.2500
0.2000
0.1500 Rfin 0.1000
0.0500
0.0000 2010 2009 2008
b)Rata rentabilitatii economice, denumita i rentabilitatea eploatarii sau rentabilitaeacapitalului economic (activul) este prima rata de rentabilitate care se calculeaz i seinterpreteaza intr-o analiza economico-financiara bazat pe acest sistem de rate.Aceasta masoara eficienta mijloacelor materiale i financiare alocate de ctre agentuleconomic intregii sale acivitati desfasurate.
Evolutia ratei rentabilitatii economice

0.0800 0.0700 0.0600 0.0500 0.0400 0.0300 0.0200 0.0100 0.0000 2010 2009 2008 Rec
c)Gradul de indatorare cuantifica marimea finantarii externe in raport cu posibilitatea autosustinerii unei firme.Cu cat valoarea acestui indicator este mai mare, cu atat inseamna ca firma depinde mai mult de imprumuturile sau de datoriile comerciale angajate. In momentul in care o firma doreste sa ia un credit, banca va analiza, printre altele, si acest grad de indatorare, tocmai pentru a vedea cat de mult este deja firma indatorata pina in acel moment. O situatie rezonabila cere ca acest indicator sa fie undeva, pina in 0,5. In urma analizei se poate observa ca valoarea gradului de indatorare depaseste nivelul normal de 0,5.Situatia este datorata faptului ca intreprinderea a contractat multe imprumuturi,insa in urmatorii doi ani se poate constata o imbunatatire a intreprinderii in ceea ce priveste indatorarea. 5).Diagnosticul pe baza ratelor de echilibru financiar
RataStabFin RataAutonFinGlobala RataAutonFinTermen RataAutofinActiveTot RataIndatGlobala RataIndatTermen RataIndatKPR RataFinStocuri 0.67 0.42 1.72 0.42 0.34 0.58 0.80 8.72 0.68 0.43 1.73 0.43 0.32 0.58 0.74 9.75 0.72 0.25 0.54 0.25 0.49 1.84 1.95 11.10 RataStabFin=CPR+Dat>1an)/Pasiv total RataAutonFinGlobala=CPR/Pasiv total RataAutonFinTermen=CPR/Dat>1an RataAutofinActiveTot=CPR/Atot RataIndatGlobala=DatTot/Pasiv total RataIndatTermen=Dat>1an/CPR RataIndatKPR=DatTot/CPR RataFinStocuri=FR/Stocuri
a)Rata de stabilitate financiara dimensioneaza ponderea surselor pe care le are intreprinderea pentru o perioada mai mare de un an,in totalul surselor de acoperire a activului economic.
De-a lungul celor trei ani analizati se constata ca rata de stabilitate financiara este mai mare decat limita propusa ca fiind optima si anume 0.66. b)Rata de autonomie financiara globala arata cat din patrimoniul intreprinderii este fiinantata pe seama resurselor proprii.In cazul nostru,in anul 2008 ponderea capitalului propriuare o valoare de 25%,urmand ca in perioada 2009-2010 aceasta pondere sa depaseasca 40%.In aceasta situatie intreprinderea prezinta garantii pentru a contracta credite noi. c) Rata de autonomie financiara la termen este mai semnificativa din punct de vedere informational decat cea globala deoarece prezinta structra capitalurilor permanente si arata gradul de independenta financiara a intreprinderii pe termen lung.In anul 2008 se poate observa faptul ca valoarea datoriilor pe termen lung este dubla fata de cea a capitalurilor proprii,in urmatorii doi ani situatia imbunatatindu-se ca urmare a diminuarii datoriilor, aratand ca autonomia financiara a intreprinderii este asigurata. d) Rata de autofinantare a activelor totale arata cat din activele intreprinderii sunt acoperite din capitaluri proprii.Observam ca aceasta rata creste de la 1 an la altul , situatia fiind favorabila deoarece intrepreinderea isi poate autofinanta investitiile si nu trebuie sa apeleze la credite bancare sau linii de credite.
e) Rata de indatorare la termen arata ponderea datoriilor pe termen mediu si lung in capitaluri proprii ale intreprinderii.Aceasta rata s-a diminuat pe parcursul celor 3 ani ceea ce inseamna ca unele datorii pe termen lung au fost achitate.
f) Rata de indatorare a capitalurilor proprii reflecta ponderea datoriilor totale in capitaluri proprii.Daca in 2008 aceasta pondere a fost supraunitara adica nivelul datoriilor totale l-a depasit pe cel al capitalurilor proprii, in anii 2009 si 2010 acesta pondere s-a diminuat ajungand la nivelul de peste 0,74. g) Rata de finantare a stocurilor arata ce procent din stocuri ar putea fi acoperit de fondul de rulment.Pe parcursul celor 3 ani se poate observa o valoare supraunitara a ratei, acest lucru aratand ca stocurile sunt acoperite in totalitate din fondul de rulment.
6).Analiza duratelor de rotatie

Rotatia activului Rotatia cpr Rotatia creantelor Rotatia stocurilor 0.61 0.62 0.62 Rotatia activului=CA/Atot 1.42 1.42 2.45 Rotatia cpr=CA/CPR 24.55 23.12 21.38 Rotatia creantelor=CA/creante 8.17 8.82 9.02 Rotatia stocurilor=costul vz/Stocuri
a)Rotatia activului indica intensitatea utilizarii activelor intrepriinderii.In cazul intreprinderilor care au o activitate bazata pe retail numarul optim de rotatii pe an ar trebui sa fie de 10.Un nivel redus al ratei arata existenta unui volum important de active neoperationale si deci un exces de capital blocat ce nu genereaza efecte pozitive pentru intreprindere. b)Rotatia capitalurilor proprii traduce ritmul de rotaie a capitalurilor,intensitatea cu care acestea sunt puse n lucru pentru a asigura fluxul activitii. Capitalurile proprii includ capitalul social, primele de capital, rezervele,profiturile nerepartizate.Diferenta dintre aceasta si rotatia activului total deriva din datoriile pe termen lung si obligatiile curente.Din acest motiv atunci cand examinam rotatia capitalurilor proprii va trebui sa luam in considerare si raportul intre datorii si capitaluri proprii.O intreprindere ar putea creste cifra de afaceri fie prin sporirea capitalurilor proprii fie prin cresterea datoriilor. c)Rotatia creantelor Creantele comerciale corespund drepturilor pe care intreprinderea le are fata de clientii sai, ca urmare a vanzarilor pentru care acorda un termen de plata.Orice operatiune de vanzare pentru care se acorda un termen de plata, antreneaza constituirea de creante noi.Invers, orice avans primit de la clienti face sa se reduca creantele intreprinderii. Astfel fluxul anual de vanzari pe perioada analizata permite in medie reinnoirea de 23 de ori a portofoliului mediu al creantelor. d)Rotatia stocurilor Stocurile sunt supuse unei constante reinnoiri, datorita efectului conjugat al operatiunilor de aprovizionare,productie si vanzare.Pentru o intreprindere din comert, de exemplu, aprovizionarea permite obtinerea de marfuri care alimenteaza stocurile , in timp ce vanzarile exprima o consumare a stocurilor constituite.Este deci o legatura intre cele doua fluxuri, de aprovizionare si de vanzare care asigura rotatia stocurilor.Pentru o intreprindere de productie ciclul de activitate este mai complex.O unitate de acest fel achizitioneaza materii prime, materiale,combustibili,semifabricate si altele si le transforma in produse finite.Aceasta rata stabileste viteza de rotatie a stocului, adica numarul de cicluri in medie, in cursul unei perioade, tinand cont de ritmul operatiilor de aprovizionare,de productie si de vanzare. Astfel din calculele facute rezulta ca in cursul unei perioade date cumpararile de marfuri permit asigurarea in medie de 8 reinnoiri ale stocurilor.
7).Analiza factoriala a rentabilitatii financiare
Rf =
Rf
1.Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale:

( )
2. Influenta modificarii factorului de multiplicare a capitalului propriu:
3.Influenta modificarii profitului net la 1 leu venituri totale:
Rentabilitatea financiara nregistreaza o crestere la nivelul anului 2010 fata de nivelul anterior cu 0,8820 % la care au contribuit n mod diferit ca sens si intensitate, urmatorii factori: - viteza de rotatie a activelor totale a determinat o scadere a rentabilitatii financiare cu 0,2655 % ceea ce arata ca activele intreprinderii nu sunt utilizate eficient. - factorul de multiplicare a capitalului propriu a determinat o crestere a rentabilitatii financiare cu 0,3210 %. - profitul net la 1 leu venituri totale a influentat favorabil genernd o crestere a rentabilitatii financiare cu 0,8265%,aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii Masurile adoptate trebuie sa vizeze o crestere ct mai sustinuta a activelor si implicit a profitului net ntr-un ritm superior capitalului propriu.
Analiza swot a diagnosticului financiar
Puncte tari
-Intreprinderea are o trezorerie neta pozitiva,ceea ce constituie un avantaj pentru ca nu este obligata sa recurga la credite -Rata solvabilitatii generale este mai mare de 1,5,ceea ce reprezinta un avantaj,permitandu-I sa beneficieze pe viitor de imprumuturi bancare avand posibilitatea rambursarii lor
Puncte slabe
-Nevoia de fond de rulment este negativa ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila pentru intreprindere.Acest lucru este datorat faptului ca rotatia lente a stocurilor si creantelor este superioara duratei incasarilor si platilor.Se incetinesc incasarile si se urgenteaza platile.
Oportunitati
-Dintre regiuni, cea mai mare crestere a vanzarilor a fost inregistrata in Asia (+19.5%), in timp ce veniturile din Europa au crescut cu doar 4% (volumul de produse comercializate a scazut cu 0.3%).Intreprinderea ar trebui sa se extinda pe pietele din Europa pentru cresterea vanzarilor.
Amenintari -Cresterea gradului de indatorare din 2010 fata de 2009 poate constitui o amenintare pentru
intreprindere.Ar trebui luate masuri in aceasta privinta pentru a nu fi puse in pericol viitoarele contractari de credite.
Analiza swot a intreprinderii DANONE
BilantDanone mil. EUR

Perioada Nume ra r si asimilate Investitii fin. (t.s .) 2,010 1,054.00 1,111.00 2,009 644.00 454.00 2,008 591.00 441.00
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 Total lichiditati Total creante , net Stocuri Cheltuieli in avans Operatiuni terminate - active curente Lichiditatii mobilizate pe termen scurt Alte active circulante Total active circulante Cladiri - brut Terenuri si amenajari - brut Echipamente utilaje si masinarii - brut Imobilizari in curs - brut Tota l imobilizari corporale Amortizare acumulata pt. im. corporale Tota l imobilizari corporale - net Fond comercial net Imobilizari necorporale - net Investitii insocietati afiliate Alte imobilizari financiare Totalimobilizari financiare Creante scadente pe termen lung Cheltuielie fectuate in avans Creante din impozitul pe profit Creante pe t.l . di n ope ra ti uni eliminate Lichiditati imobilizate pe termenlung Alteactive imobilizate Total activ Datorii comerciale Alte datorii de exploatare Datorii financiare pe termen scurt Portiunea curenta a datoriilor pe t.l . Avansuri incasate Impozit pe profit de plata Alte datorii pe termen scurt Total datorii curente Datorii financiare pe termen lung Leasing fianciar Datorii pe t.l . din impozitul pe profit Participatiuni minoritare Rezerve Alte datorii pe termen lung Total datorii pe termen lung Total datorii Capital social Prime de capital Rezultatul reportat Actiuni de trezorerie Alte ajust. asupra capitaluri lor proprii Total capitaluri proprii 2,165.00 -12.00 974.00 86.00 39.00 -39.00 5,894.00 1,808.00 258.00 5,099.00 527.00 8,299.00 -4,267.00 4,032.00 11,213.00 4,820.00 1,072.00 374.00 1,446.00 42.00 -651.00 --651.00 28,098.00 2,372.00 628.00 45.00 2,529.00 5.00 175.00 1,629.00 7,203.00 6,946.00 -1,172.00 47.00 534.00 9.00 6,946.00 9,520.00 162.00 3,627.00 9,336.00 -1,216.00 31.00 11,940.00 -----1,098.00 -4.00 765.00 57.00 -176.00 -176.00 4,407.00 1,572.00 249.00 4,348.00 310.00 6,983.00 -3,803.00 3,180.00 10,227.00 4,258.00 1,326.00 261.00 1,587.00 27.00 -621.00 --621.00 24,307.00 1,945.00 602.00 36.00 1,702.00 3.00 -180.00 -1,571.00 5,856.00 6,092.00 -937.00 54.00 586.00 -8.00 6,092.00 7,830.00 162.00 3,596.00 8,693.00 -1,027.00 -869.00 10,555.00 1,032.00 1,534.00 795.00 546.00 546.00 4,883.00 1,394.00 237.00 3,992.00 404.00 6,538.00 -3,455.00 3,083.00 9,886.00 4,226.00 1,504.00 137.00 1,641.00 73.00 639.00
639.00 24,431.00 2,189.00 2,024.00 652.00
33.00 4,898.00 11,435.00 1,109.00 56.00 515.00 11,435.00 12,087.00 128.00 297.00 8,131.00 -1,225.00 -1,121.00 6,210.00
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 Total pasiv 28,099.00 24,307.00 24,431.00
Cont de profit si pierdere Danone mil. EUR

Perioada Cifra de afaceri neta Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare Costul bunurilor vandute (C.O.G.S.) Acci ze Total C.O.G.S. Profi t brut Cheltuielide vanzare , genera le si admin. Cercetare - dezvoltare Amortizarea imobilizarilor corporale Cheltuieli de restructurare Litigii Pierderi / (-Profit) din vanzari de active Alte cheltuieli de exploatare Total cheltuieli de exploatare Profit operational (EBIT) Rezultat financiar ne t (profit / (-pierdere )) Profit inainte de impozitare (EBT) Cheltuieli cu impozitul pe profit Profit net contabil Participatiuni minoritare Ajustari pentru U.S. GAAP Profit net inainte de e l . extraordinare Modificari de contabilitate Operatiuni e iminate Alte elemente extraordinare Efectul e l .extraord. asupra imp. pe profit Total efectele extra ordinare 2.010 17.010.00 -17.010.00 7.959.00 -7.959.00 9.051.00 6.157.00 209.00 -81.00 --28.00 134.00 14.512.00 2.498.00 -9.00 2.489.00 576.00 1.913.00 -164.00 -1.870.00 -----2.009 14.982.00 -14.982.00 6.749.00 -6.749.00 8.233.00 5.568.00 206.00 -51.00 --52.00 -51.00 12.471.00 2.511.00 -489.00 2.022.00 424.00 1.598.00 -160.00 -1.361.00 ---2.008 15.220.00 -15.220.00 7.172.00 -7.172.00 8.048.00 5.494.00 198.00 -39.00 --99.00 229.00 13.033.00 2.187.00 -584.00 1.603.00 443.00 1.160.00 -178.00 -1.044.00 -269.00 --269.00
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 Profi t ne t ne a jus ta t, i ncl .e l .e xtra . Dividende preferentiale Distribuiri catre Comanditar Divers e ajustari asupra profitului net Ajustari pro-forma Ajustari asupra dobanzilor Total ajustari asupra profitului net Pr. net disponibil act. ord., ex.-extra. Pr. net disponibil act. ord., incl. extra. Nr. mediu ponderat deactiuni (ne di l ., mi l .) Nr. mediu ponderat de actiuni (di l ua t, mi l .) Dividend brut pe actiune (EUR) 1.870.00 ------1.870.00 1.870.00 614.43 615.99 1.30 1.361.00 ------1.361.00 1.361.00 565.51 565.60 1.20 1.313.00 ------1.044.00 1.313.00 524.56 526.16 1.20
Calculul costului capitalului Modelul CAPM
Data 30.11.2011 29.11.2011 28.11.2011 25.11.2011 24.11.2011 23.11.2011 22.11.2011 21.11.2011 18.11.2011
BET-C (Euro) 2,585.64 2,558.59 2,549.68 2,586.31 2,584.46 2,620.85 2,658.61 2,678.70 2,706.68 -
Indice BET-C
-0.01046 -0.00348 0.014367 -0.00072 0.01408 0.014408 0.007557 0.010445
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 17.11.2011 16.11.2011 15.11.2011 14.11.2011 11.11.2011 10.11.2011 09.11.2011 08.11.2011 07.11.2011 04.11.2011 03.11.2011 02.11.2011 01.11.2011 31.10.2011 28.10.2011 27.10.2011 26.10.2011 25.10.2011 24.10.2011 21.10.2011 20.10.2011 19.10.2011 18.10.2011 17.10.2011 14.10.2011 13.10.2011 12.10.2011 11.10.2011 10.10.2011 2,732.97 2,749.54 2,755.01 2,764.05 2,780.34 2,757.49 2,770.44 2,776.41 2,777.34 2,754.68 2,724.70 2,719.09 2,730.66 2,795.41 2,838.51 2,852.16 2,752.62 2,754.24 2,764.37 2,757.07 2,724.65 2,736.85 2,713.68 2,739.45 2,724.26 2,702.67 2,737.60 2,732.27 2,715.05 0.009713 0.006063 0.001989 0.003281 0.005894 -0.00822 0.004696 0.002155 0.000335 -0.00816 -0.01088 -0.00206 0.004255 0.023712 0.015418 0.004809 -0.0349 0.000589 0.003678 -0.00264 -0.01176 0.004478 -0.00847 0.009496 -0.00554 -0.00793 0.012924 -0.00195 -0.0063
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 07.10.2011 06.10.2011 05.10.2011 04.10.2011 03.10.2011 30.09.2011 29.09.2011 28.09.2011 27.09.2011 26.09.2011 23.09.2011 22.09.2011 21.09.2011 20.09.2011 19.09.2011 16.09.2011 15.09.2011 14.09.2011 13.09.2011 12.09.2011 09.09.2011 08.09.2011 07.09.2011 06.09.2011 05.09.2011 02.09.2011 01.09.2011 31.08.2011 30.08.2011 2,747.02 2,627.23 2,579.67 2,565.37 2,600.03 2,648.19 2,661.96 2,643.38 2,671.84 2,596.95 2,618.48 2,662.06 2,742.50 2,725.87 2,709.49 2,735.47 2,756.67 2,746.67 2,711.76 2,737.05 2,841.75 2,868.53 2,879.62 2,803.42 2,805.83 2,867.95 2,916.15 2,917.41 2,867.52 0.011775 -0.04361 -0.0181 -0.00554 0.013511 0.018523 0.0052 -0.00698 0.010767 -0.02803 0.00829 0.016643 0.030217 -0.00606 -0.00601 0.009589 0.00775 -0.00363 -0.01271 0.009326 0.038253 0.009424 0.003866 -0.02646 0.00086 0.02214 0.016806 0.000432 -0.0171
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 29.08.2011 26.08.2011 25.08.2011 24.08.2011 23.08.2011 22.08.2011 19.08.2011 18.08.2011 17.08.2011 16.08.2011 12.08.2011 11.08.2011 10.08.2011 09.08.2011 08.08.2011 05.08.2011 04.08.2011 03.08.2011 02.08.2011 01.08.2011 29.07.2011 28.07.2011 27.07.2011 26.07.2011 25.07.2011 22.07.2011 21.07.2011 20.07.2011 19.07.2011 2,862.96 2,798.17 2,817.99 2,803.65 2,779.13 2,761.88 2,730.20 2,796.60 2,898.65 2,854.80 2,865.28 2,735.79 2,752.11 2,666.86 2,759.96 2,980.86 3,131.60 3,172.90 3,230.15 3,276.17 3,221.67 3,226.01 3,229.19 3,256.70 3,261.44 3,274.70 3,256.41 3,254.55 3,247.98 -0.00159 -0.02263 0.007083 -0.00509 -0.00875 -0.00621 -0.01147 0.024321 0.036491 -0.01513 0.003671 -0.04519 0.005965 -0.03098 0.03491 0.080037 0.050569 0.013188 0.018043 0.014247 -0.01664 0.001347 0.000986 0.008519 0.001455 0.004066 -0.00559 -0.00057 -0.00202
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 18.07.2011 15.07.2011 14.07.2011 13.07.2011 12.07.2011 11.07.2011 08.07.2011 07.07.2011 06.07.2011 05.07.2011 04.07.2011 01.07.2011 30.06.2011 29.06.2011 28.06.2011 27.06.2011 24.06.2011 23.06.2011 22.06.2011 21.06.2011 20.06.2011 17.06.2011 16.06.2011 15.06.2011 14.06.2011 10.06.2011 09.06.2011 08.06.2011 07.06.2011 3,240.00 3,288.38 3,277.44 3,306.28 3,301.19 3,351.59 3,383.29 3,400.04 3,397.01 3,415.94 3,351.16 3,318.73 3,312.27 3,320.98 3,310.01 3,278.59 3,312.73 3,310.64 3,366.38 3,357.50 3,343.71 3,353.58 3,349.16 3,390.12 3,401.11 3,380.75 3,400.90 3,430.08 3,388.22 -0.00246 0.014932 -0.00333 0.0088 -0.00154 0.015267 0.009458 0.004951 -0.00089 0.005573 -0.01896 -0.00968 -0.00195 0.00263 -0.0033 -0.00949 0.010413 -0.00063 0.016837 -0.00264 -0.00411 0.002952 -0.00132 0.01223 0.003242 -0.00599 0.00596 0.00858 -0.0122
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 06.06.2011 03.06.2011 02.06.2011 01.06.2011 31.05.2011 30.05.2011 27.05.2011 26.05.2011 25.05.2011 24.05.2011 23.05.2011 20.05.2011 19.05.2011 18.05.2011 17.05.2011 16.05.2011 13.05.2011 12.05.2011 11.05.2011 10.05.2011 09.05.2011 06.05.2011 05.05.2011 04.05.2011 03.05.2011 02.05.2011 29.04.2011 28.04.2011 27.04.2011 3,353.04 3,313.12 3,307.82 3,342.86 3,285.94 3,275.12 3,282.94 3,260.77 3,246.71 3,284.95 3,308.79 3,342.80 3,340.35 3,342.50 3,353.29 3,385.00 3,397.81 3,354.95 3,372.45 3,405.11 3,431.89 3,437.91 3,424.47 3,426.88 3,422.04 3,481.33 3,528.33 3,558.14 3,530.61 -0.01038 -0.01191 -0.0016 0.010593 -0.01703 -0.00329 0.002388 -0.00675 -0.00431 0.011778 0.007257 0.010279 -0.00073 0.000644 0.003228 0.009456 0.003784 -0.01261 0.005216 0.009684 0.007865 0.001754 -0.00391 0.000704 -0.00141 0.017326 0.013501 0.008449 -0.00774
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 26.04.2011 22.04.2011 21.04.2011 20.04.2011 19.04.2011 18.04.2011 15.04.2011 14.04.2011 13.04.2011 12.04.2011 11.04.2011 08.04.2011 07.04.2011 06.04.2011 05.04.2011 04.04.2011 01.04.2011 31.03.2011 30.03.2011 29.03.2011 28.03.2011 25.03.2011 24.03.2011 23.03.2011 22.03.2011 21.03.2011 18.03.2011 17.03.2011 16.03.2011 3,508.09 3,519.62 3,501.96 3,534.98 3,493.38 3,509.41 3,532.67 3,552.67 3,578.17 3,549.77 3,584.13 3,628.25 3,596.47 3,569.61 3,547.63 3,525.54 3,553.98 3,524.27 3,537.63 3,539.62 3,567.15 3,596.12 3,500.78 3,466.73 3,468.60 3,441.86 3,372.01 3,409.42 3,393.69 -0.00638 0.003287 -0.00502 0.009429 -0.01177 0.004589 0.006628 0.005661 0.007178 -0.00794 0.00968 0.01231 -0.00876 -0.00747 -0.00616 -0.00623 0.008067 -0.00836 0.003791 0.000563 0.007778 0.008121 -0.02651 -0.00973 0.000539 -0.00771 -0.02029 0.011094 -0.00461
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 15.03.2011 14.03.2011 11.03.2011 10.03.2011 09.03.2011 08.03.2011 07.03.2011 04.03.2011 03.03.2011 02.03.2011 01.03.2011 28.02.2011 25.02.2011 24.02.2011 23.02.2011 22.02.2011 21.02.2011 18.02.2011 17.02.2011 16.02.2011 15.02.2011 14.02.2011 11.02.2011 10.02.2011 09.02.2011 08.02.2011 07.02.2011 04.02.2011 03.02.2011 3,337.51 3,425.67 3,428.66 3,463.92 3,427.05 3,410.41 3,410.05 3,403.78 3,400.35 3,358.13 3,373.49 3,412.29 3,337.51 3,288.92 3,344.78 3,293.18 3,302.21 3,327.93 3,300.94 3,278.29 3,296.69 3,288.83 3,276.50 3,308.53 3,348.77 3,322.54 3,327.01 3,303.52 3,327.63 -0.01655 0.026415 0.000873 0.010284 -0.01064 -0.00486 -0.00011 -0.00184 -0.00101 -0.01242 0.004574 0.011501 -0.02191 -0.01456 0.016984 -0.01543 0.002742 0.007789 -0.00811 -0.00686 0.005613 -0.00238 -0.00375 0.009776 0.012163 -0.00783 0.001345 -0.00706 0.007298
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 02.02.2011 01.02.2011 31.01.2011 28.01.2011 27.01.2011 26.01.2011 25.01.2011 24.01.2011 21.01.2011 20.01.2011 19.01.2011 18.01.2011 17.01.2011 14.01.2011 13.01.2011 12.01.2011 11.01.2011 10.01.2011 07.01.2011 06.01.2011 05.01.2011 04.01.2011 03.01.2011 =>E(Rm)= 3,360.16 3,297.08 3,293.47 3,336.46 3,354.92 3,356.05 3,374.10 3,368.36 3,359.58 3,399.29 3,422.75 3,405.77 3,393.23 3,380.33 3,385.97 3,382.19 3,327.92 3,291.20 3,272.99 3,251.26 3,180.11 3,183.12 3,147.95 0.009776 -0.01877 -0.00109 0.013053 0.005533 0.000337 0.005378 -0.0017 -0.00261 0.01182 0.006901 -0.00496 -0.00368 -0.0038 0.001668 -0.00112 -0.01605 -0.01103 -0.00553 -0.00664 -0.02188 0.000947 -0.01105 0.00093
Indicator
Valoare
Sursa

Rf BETA i E(RM) 6% 0,51 0.00093 http://www.bvb.ro http://www.reuters.com http://www.bvb.ro
E(Ri)=Rf-Bi(E(RM)-Rf) =>k=0.06-0.51(0.00093-0.06) =>k=9%
Cap.VI Metode de evaluare

6.1 Calculul valorii unei intreprinderi prin metoda capitalizarii profitului net
Ipoteze:
Intreprinderea DANONE a implementat o noua tehnologie in procesul de productie care permite reducerea cheltuielilor materiale cu 10%. Amortizarea anuala inclusa in costuri, aferenta utilajului, este de 2 mil euro (amortizare lineara). Remuneratiile salariale vor suferi o corectie in plus, de 14%, deoarece intreprinderea a beneficiat de o crestere suplimentara a cererii de
produse pe piata din Romania( salariatii au lucrat ore suplimentare depasind targetul previzionat initial de productie). Intreprinderea a achizitionat un echipament de productie si nu il foloseste.Acesta a fost inchiriat unui partener pentru suma de 5 mil euro pe an, iar valoarea neta de realizare a cladirii este de 10 mil euro euro. Amortizarea aferenta cladirii este de 1 mil euro pe an. Impozitele platite pentru cladire sunt de 1 mil euro pe an. Creditele atrase de firma ALFA pentru achizitionarea echipamentului de productie vor genera in anii urmatori cheltuieli anuale cu dobanzile de 2 mil euro. Se estimeaza o rata de capitalizare de 9%. Cresterea perpetua previzionata este de 2% anual. La data evaluarii intreprinderii ALFA, aceasta plateste o cota de impozit pe profit de 16%.
Contul de profit si pierdere simplificat al firmei DANONE la 31.12.2011
Mil euro
Nr.crt.
Indicatori
Valori
17010
1 Venituri
14512
2 Cheltuieli, din care: -materiale -salariale -cu impozite si taxe 7216 5345 481
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 -cu amortizarea -cu dobanzile 3 4 5 Rezultatul curent al exercitiului Impozitul pe profit Profitul net 1336 134 2498 400 2098
Mil euro Nr.crt. Indicatori Valori Valori Corecti i corectate
17010
1 Venituri -5 17005
14512
2 Cheltuieli, din care: -materiale -salariale -cu impozite si taxe -cu amortizarea 7216 5345 481 1336 -10% +14% -1 (+2-1) 6494,4 6093,3 480 1337
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 -cu dobanzile Rezultatul curent al exercitiului Impozitul pe profit Profitul net 134 +2 136
3 4 5
2498 400 2098
2460,3 393,65 2066,65
Valoarea firmei este de: Vcp = Pn/(c-g) = 2066,65/(0,9-0,2) = 2952,35mil euro In cadrul abordarii prin venituri, delimitarea activelor redundante este foarte importanta, deoarece valoarea neta de realizare a acestora se adauga la valoarea firmei stabilita prin capitalizare (sau prin actualizare) =>Valoarea firmei = Vcp + Valoarea neta de realizare active redundante (cladire) = 2952,35+ 10 = 2962,35mil euro
6.2. Calculul valorii unei intreprinderi prin metoda actualizarii fluxurilor de disponibilitati viitoare
Ipoteze :
Intreprinderea DANONE, urmeaza a fi evaluata, evaluatorul dispunand de urmatoarele informatii referitoare la activitatea firmei: Se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri intr-un ritm mediu anual de 8%. Cheltuielile variabile la 1000 euro cifra de afaceri isi vor mentine nivelul din anul N in primil 2 ani de previziune, urmand ca in urmatorii 3 ani sa se reduca cu 15 mil euro anual. In anul curent firma a achizitionat un echipament de productie ce va fi inregistrat in contabilitate, incepand din anul N+2, cu o valoare de 20mil euro; echipamentul va fi
amortizat linear, in 10 ani ; din estimarea necesarului de investitii (diagnosticul operational) reiese efectuarea unor achizitii, in valoare de 15 mil euro, in anul N+3, amortizabile in 5 ani ; amortizarea aferenta imobilizarilor existente scade, in medie, cu 1 mil euro anual (prin scoateri din functiune), pe toata perioada de previziune. Este prevazuta, in planul de creditare, atragerea unui credit pe termen scurt, de 45 mil euro, in anul N+1, care va fi rambursat in transe egale, in urmatorii 3 ani; dobanda este de 10 %. In N+5 va fi rambursat creditul pe termen lung de 100 mil euro, ce genereaza cheltuieli cu dobanzile de 5 mil euro/an. Necesarul de capital de lucru (NFR) are o valoare de 8490mil euro in anul N, previzionandu-se o mentinere a ponderii NFR in CA la nivelul din N, pe intreaga perioada de previziune. Perioada de previziune este de 5 ani. Rata de actualizare estimata de catre evaluator este de 9%. Este prevazuta o crestere anuala perpetua incepand cu anul N+6 de 2%. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Mil euro
Nr.crt.
Indicatori
Valori
17010
1 Venituri
14512
2 Cheltuieli, din care: -variabile -fixe 3 4 5 Rezultatul curent al exercitiului Impozitul pe profit Profitul net 10725 3787 2498 400 2098
Rezolvare:
Previzionarea fluxurilor de disponibilitati, pe o perioada de previziune explicita de 5 ani :
- CAN+3 = CAN *(1+4%)3 , respectiv CAN+2 *(1+4%)
N CA 17010
N+1 17010* (1+8%) =18370.8
N+2 17010* (1+8%)2 =19840.46
N+3 17010* (1+8%)3 =21427.7
N+4 17010* (1+8%)4 =23141.92
N+5 17010* (1+8%)5 =24993.27
-in primil doi ani de previziune, Cv1000 = Chv*1000/CA = 630,51 euro / 1000 euro CA, urmand ca anual, din N+3, sa scada : Cv1000N+3= 615,51 euro, Cv1000N+4= 600,51 euro, Cv1000N+5= 585,51 euro; din aceste relatii se estimeaza valoarea absoluta a cheltuielilor variabile (Chv = CA * Cv1000) . Previzionarea cheltuielilor poate fi abordata si pe baza altor clasificari ale acestora, respective pe materiale, salariale s.a. (daca din diagnostic reies modificari specifice acestor elemente de cheltuieli pentru activitatea viitoare) sau pe total cheltuieli de exploatare (aceasta din urma daca toate cheltuielile au acelasi trend si se estimeaza a se respecta proportia fata de CA ; desi este o abordare simplificata, se poate apela la aceasta, intr-un mod credibil, in cazul unor firme mici)
N Cheltuieli variabile CA Cv1000 10,725.00
N+1 11,583.00
N+2 12,509.64
N+3 13,188.99
N+4 13,896.99
N+5 14,633.85
17,010.00 630.51
18,370.80 630.51
19,840.46 630.51
21,427.70 615.51
23,141.92 600.51
24,993.27 585.51
-amortizarea este cheltuiala fixa, dar se modifica prin achizitii/dezinvestitii de mijloace fixe=>
-cu exceptia cheltuielilor cu dobanzile, toate celelalte elemente ce formeaza rezultatul financiar se elimina, neputand fi previzionate in mod credibil
N Cheltuieli cu dobanzile 5
N+1 5+4,5
N+2 5+3
N+3 5+1,5
N+4 0
N+5 0
-previzionarea modificarii capitalului de lucru, ca element al cash-flow-ului operational, se face pe baza ratei NFR/CA
Structura cheltuieli fixe -amortizare
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
2507
2507+2-1 =2508
2508-1 =2507
2507+3-1 =2509
2509-1= 2508
2508-1= 2507
-alte cheltuieli fixe Total cheltuieli fixe
1280
1280
1280
1280
1280
1280
3787
3788
3787
3789
3788
3787

N NFR CA NFR/CA Modif NFR 8,490.00 17,010.00 0.4991 N+1 9,169.20 18,370.80 0.4991 N+2 9,902.73 19,840.46 0.4991 N+3 10,694.95 21,427.70 0.4991 N+4 11,550.55 23,141.92 0.4991 N+5 12,474.60 24,993.27 0.4991
679.20
733.53
792.22
855.60
924.04
= >sintetizarea previziunilor in tabele:
Cont de profit si pierdere previzionat
Denumirea indicatorului Cifra de afaceri (CA) Cheltuieli, din care - variabile
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
17,010.00 14,512.00 10,725.00
18,370.80 15,371.00 11,583.00
19,840.46 16,296.64 12,509.64
21,427.70 16,977.99 13,188.99
23,141.92 17,684.99 13,896.99
24,993.27 18,420.85 14,633.85

- fixe Rezultatul exploatarii Rezultatul financiar Rezultatul exercitiului Impozitul pe profit Profitul net 3787 2,498.00 -5 2,493.00 398.88 2,094.12 3788 2,999.80 -9.5 2,990.30 478.448 2,511.85 3,535.82 565.7312 2,970.09 3787 3,543.82 -8 3789 4,449.71 -6.5 4,443.21 710.9136 3,732.30 3788 5,456.93 0 5,456.93 873.1088 4,583.82 3787 6,572.42 0 6,572.42 1051.5872 5,520.83
Tabloul fluxurilor de disponibilitati previzionat

Indicatori +Rezultat net curent -/+ Variaia Necesarului de fond de Rulment (NFR) 679.20 733.53 792.22 855.60 924.04 N 2,094.12 N+1 2,511.85 N+2 2,970.09 N+3 3,732.30 N+4 4,583.82 N+5 5,520.83
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 1) Fluxul de numerar din exploatare + Amortizarea - Achiziiile de imobilizri 2) Fluxul de numerar din activitatea de investiii + Creterea creditelor pe termen lung i scurt - Rambursarea creditelor pe termen lung i scurt 3) Fluxul de numerar din activitatea financiar Total fluxuri de numerar (CF total disponibil) Factor de actualizare - 1/(1+9%)i CF total actualizat (CF total anual 0.9170 0.8410 0.7720 5,267.2957 5,210.5188 5,406.7149 0.7080 5,616.1530 0.6490 5,744.8670 45.00 2,507.00 2,508.00 2,507.00 2,094.12 3,191.05 3,703.62 4,524.52 5,439.42 6,444.88
2,507.00
2,508.00
2,507.00
2,509.00
2,508.00
2,507.00
-15.00 2,494.00 2,508.00 2,507.00
45.00
-15.00
-15.00
-15.00
-100.00
-15.00
-15.00
-15.00
-100.00
5,744.05
6,195.62
7,003.52
7,932.42
8,851.88
Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 *fact.actz.)
1. Calculul valorii firmei prin actualizarea CF previzionate:
V
i 1
1a 1 a n
i
CF
Vr
unde: Suma CF actualizate = 5,267.2957+5,210.5188+5,406.7149+5,616.1530 +5,744.8670 = 27245.55 mil euro Valoarea reziduala = PnN+5/(c-g) =27245.55 /(0.09-0.02) = 389222.14 mil euro Valoarea reziduala actualizata = 389222.14 * 0.649931 = 252967.68 mil euro
Valoarea firmei = 280,213.23 mil euro
6.3 Metoda Activului Net Corectat
Ipoteze Evaluatorul a stabilit urmatoarele concluzii in urma diagnosticului: 1) firma detine 2 brevete de inventie - brevet 1 permite obtinerea unui profit net suplimentar de 5, 10, 15 mil euro in anii N+1, N+2 si respectiv N+3, cu un cost adecvat al capitalului de 9%; - brevetul 2 este cesibil unei firme interesate in a-l achizitiona pe o durata de utilizare estimata de 5 ani si cu o redeventa anuala incasabila de 2 mil euro pe an;
2) Firma a cumparat un pachet de programe informatice in urma cu 2 ani, pt suma de 1mil euro; 3)Pentru doua dintre terenurile pe care firma le detine in proprietate se cunosc urmatoarele informatii: - Terenul 1 in suprafat de 90.000 mp, din care 50 % este construit, iar restul teren liber si construibil, deschidere la 3 strazi , conturul patrat, strazi linistite si curate, pretul de piata de referinta din zona este 80 EUR/mp iar terenul construit este apreciat ca avand o valoare de 0,8 fata de valoarea terenului liber - Terenul 2 in suprafata de 6500 mp, tranzactiile cu terenuri similare s-au realizat la un pret de 150 Eur/mp .Pornind de la dinamica pietei imobiliarre in ultimele 3 luni, evaluatorul considera adecvata o ajustare a pretului comparabilelor cu +15%. 4) Firma detine un depozit inchiriat pe 10 ani(de la data evaluarii) suprafata utila a depozitului este 900 mp, chiria bruta lunara este de 30 EUR/mp/ luna si cu clauza ca va creste cu 3% pe an, durata de viata ramasa a depozitului este de 22 de ani, cheltielile de functionare a depozitului sunt suportate de chirias 5) societatea detine un mijloc fix cu o valoare in contabilitate de 50 mil euro, cu un indice mediu de reevaluare de 2,5 (intre data PIF si data reevaluarii) iar gradul de uzura medie efectiva este de 42% 6) firma detine un numar de 2500 de actiuni la o firma cotata; la data evaluarii cursul e de 1200euro /actiune Cota de impozit pe profit este de 16%,cursul valutar 4 ron/euro.
BILANT SIMPLIFICAT la 31-12-N
Nr. 1 Crt. 2 3 4
Indicatori Imobilizari necorporale Terenuri Mijloace fixe Cladiri
Valori contabile 0 la 31.12.N(mil euro) 15.659 3.419 1.680
Corectii +25.665,5 +7,6 +72,5 +7,5
Valori corectate 25.665,5 15.666,6 3.491,5 1.687,5

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Imobilizari financiare Total activ imobilizat Stocuri de materii prime si materiale Creante Disponibilitati Total activ circulant Activ total Capital propriu Imprumuturi bancare Furnizori Alte datorii Pasiv total ACTIV NET CONTABIL/CORECTAT 1.446 22.204 974 3.729 2.165 5.894 28.098 11.940 8.030 6.491 1.637 28.098 +3 1.449 47.960,1 974 3.729 2.165 5.894 53854,1 8.030 6.491 1.637 16.158
1)Brevet1
N+1 PN K=9% Valoare 5 0,917 4,585
N+2 10 0,841 8,41
N+3 15 0,772 11,58
Valoare brevet 1=24,575 mil euro
Brevet2 Valoare brevet2=2*(1-0.16)*1/(1+0.09)n= 1.09 mil euro Vaploare totala brevete= 24,575 +1.09=25,665 mil euro 2)Valoare program informatic=1 mil euro*1/2ani=0.5 mil euro Valoare imobilizari necorporale=25.665,5 mil euro 3)Teren1 Teren construit:50%*90.000mp*80euro/mp*0,8=2,88mil euro Teren liber: 50%*90.000mp*80euro/mp=3,6 mil euro Teren 2=6500mp*150euro/mp*1.15= 1,12mil euro Valoare terenuri=2,88+3,6+1,12=7,6 mil euro 4) chirie neta anuala=50euro/mp/luna*900mp*(1-0.16)*12luni=0,45 mil euro Valoare depozit=0,45/(0,09-0,03)=7,5mil euro 5)Valoare mijloc fix=50mil euro*2,5*(1-0,42)=72,5 mil 6)Valoare actiuni=2500act* 1200euro/act=3 mil euro ANC=Activ total corectat-Datorii total corectat=53.854,1-16.158=37.696,1 mil euro

Proiect Danone

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Proiect Danone

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Proiect Evaluarea Intreprinderii

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Prezentarea general a organizaiei

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

CAP.II ANALIZA DIAGNOSTIC

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.1.3. Informatii cu privire la incadrarea fiscala si respectarea regulilor fiscale

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.2. DIAGNOSTIC OPERATIONAL (TEHNIC)

2.2.1. Importana i evoluia tehnologiei n ntreprindere

2.2.2. Cum se produce iaurtul?

2.2.3. Domeniul tehnologic

2.2.4. Modaliti de producie i comercializare

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.3 DIAGNOSTICUL RESURSE UMANE 2.3.1. Structura personalului i gestiunea acestuia

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Organigrama Grupului Danone

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.4 DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.4.1.2. Dimensiunea geografic a pieelor

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.4.2. Numrul i natura produselor sau serviciilor vndute

Brnzic Fin: Activia Brnzic Fin viine, caise, cpuni.

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 Actimel

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Nectar de fructe cu antioxidani i vitamine.. Gama de produse:

Danfruit Gama Tradiional

Danfruit Portocale; Danfruit MultiFruct.

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.4.2.1 Perspectivele produselor i serviciilor vndute

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Principalii furnizori ai Danone:

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.4.5. Concurenta Danone

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649

2.4.6. Analiza sistemului de distributie la nivelul firmei DANONE

Academia de Studii Economice CIG, an 3, seria C, grupa 649 C.Politica de promovare

- CAN+3 = CAN (1+4%)3 , respectiv CAN+2 (1+4%)