DREPT CIVIL.

CONTRACTE SPECIALE
Lector Univ. Dr. Patrick Lazar

1. CONTRACTUL DE VANZARE. DEFINITIE, REGLEMENTARE SI NOTIUNI GENERALE. NCC definete vnzarea [art. 1650, alin. (1)] ca fiind acel contract n baza cruia o parte, numit vnztor, transfer i garanteaz unei altei pri, numit cumprtor, dreptul su de proprietate asupra unui bun sau alt drept real ori drept de crean, sau dreptul asupra unei universaliti juridice, cumprtorul obligndu-se, n schimb, s plteasc vnztorului o sum de bani, numit pre. Drepturile personale nepatrimoniale i nici drepturile patrimoniale cu un caracter foarte personal (de ex. dreptul la pensie, dreptul la ntreinere), nu pot face obiectul contractului de vnzare-cumprare. 2. CARACTERE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE. -contractul de vnzare-cumprare este un contract consensual- ca regul general el se ncheie prin simplul acord de voin al prilor -contractul de vnzare-cumprare este un contract sinalagmatic (bilateral), ncheierea sa dnd natere la drepturi i obligaii reciproce pentru prile contractante. -contractul de vnzare-cumprare este un contract cu titlu oneros, deoarece ambele pri urmresc obinerea unor foloase de natur patrimonial. -contractul de vnzare cumprare este un contract comutativ, adic existena i ntinderea drepturilor i obligaiilor este cunoscut de ctre pri nc de la momentul ncheierii contractului. - contractul de vnzare-cumprare este un contract translativ de proprietate 3. CONTRACTUL DE VANZARE. CONDITII DE VALIDITATE CONSIMMNTUL- este acordul de voin al prilor; Forme de exprimare verbal, scris sau printr-un comportament care nu lasa nici o indoiala asupra inteniei de a produce efectele juridice corespunzatoare; Condiii: -sa provina de la o persoan cu discernmnt; - sa fie serios sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice; - sa fie exprimat in cunostin de cauz; -sa fie liber sa nu fie alterat prin vicii de consinmnt; Lipsa discernamntului atrage nulitatea relativ a contractului; CAPACITATEA - pot cumpara si vinde toi cei crora nu le este oprit prin lege I. CAPACITATEA DE EXERCITIU - trebuie sa fie deplin intrucat vanzarea cumpararea reprezinta un act de dispoziie;

II. CAPACITATEA DE FOLOSINTA - toate persoanele au capacitatea de folosinta. CAUZA -motivul care determin fiecare parte s ncheie contractul; Condiii s existe: - s fie licit: - s nu fie contrara legii si ordinii publice - s fie moral cauza trebuie sa fie in concordanta cu bunele moravuri Obiectul contractului - l reprezint operaiunea juridic, precum vnzarea, locaiunea, mprumutul i altele asemenea, convenit de pri, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor i obligaiilor contractuale. - trebuie s fie determinat i licit, sub sanciunea nulitii absolute.

- este ilicit atunci cnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri. 4. EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE. OBLIGATIILE PARTILOR Obligaiile vnztorului - obligatia de a transfera proprietatea lucrului vandut - obligaia de predare a lucrului vndut ctre cumprtor - obligaia de garanie -pentru eviciune -pentru vicii; -pentru buna functionare. Obligaiile cumprtorului -preluarea bunului vandut -plata pretului vanzarii - suportarea cheltuielilor vanzarii 5.VARIETATI DE VANZARE. Vnzarea dup greutate, numr sau msur se aplica in cazul lucrurilor de gen dintrun lot determinat ; Vnzarea pe ncercate reprezinta acel contract incheiat inca din momentul realizarii acordului de vointa, dar sub conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator ; Vnzarea cu pact de rscumprare reprezinta o vanzare afectata de conditia rezolutorie constand in razgandirea vanzatorului, care poate restitui pretul intr-un anumit termen ; un astfel de contract este nul absolut ; Vnzarea unei moteniri este valabila numai daca se incheie dupa deschiderea mostenirii ; in caz contrar, vanzarea este nula absolut ; Vnzarea de drepturi litigioase consta in instrainarea unui drept litigios, supus unei contestari judiciare 6. CONTRACTUL DE SCHIMB. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Contractul de schimb este acel contract prin care fiecare dintre pri, denumite copermutani, transmite sau dup caz se oblig s transmit un bun pentru a dobndi un altul (NCC art. 1763). Nu este necesar ca bunurile schimbate s fie de acelai fel. Caractere juridice -caracter consensual; -caracter bilateral (sinalagmatic); -caracter oneros; - comutativ; -translativ de proprietate Dac nu exist o echivalen ntre bunurile schimbate, copermutantul care primete bunul de o valoare mai mare va plti celuilalt o sum de bani numit sult. EFECTE In cazul de fata fiecare dintre parti este atat cumparator cat si vanzator Obligaiile vnztorului - obligatia de a transfera proprietatea lucrului vandut - obligaia de predare a lucrului vndut ctre cumprtor - obligaia de garanie -pentru eviciune -pentru vicii; -pentru buna functionare. Obligaiile cumprtorului -preluarea bunului vandut

-plata pretului vanzarii - suportarea cheltuielilor vanzarii 7. CONTRCATUL DE FURNIZARE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? 8. CONTRACTUL DE DONATIE. DEFINITIE, REGLEMENTARE SI NOTIUNI GENERALE. Reglementat de art. 801 i urm. C.civ., donaia este un contract prin care una dintre pri, donatorul, cu intenie liberal, i micoreaz irevocabil patrimoniul su cu un drept in favoarea celeilalte pri, numit donatar, fr a urmri obtinerea unei contraprestatii. 9. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE Contractul de donaie este un contract unilateral, solemn, cu titlu gratuit (o liberalitate) ; uneori doctrina mai retine si alte caractere juridice ale acestui contract : irevocabil, translativ de proprietate, incheiat intuitu persoane si numit. 10. CONTRACTUL DE DONATIE. CONDITII DE VALIDITATE Condiii privind capacitatea prilor: -incapaciti de a dispune : minorii i persoanele puse sub interdicie judectoreasc -incapaciti de a primi: persoanele neconcepute i organizaiile care n-au dobndit personalitatea juridic, medicii i farmacitii care au tratat o persoan n boala din cauza creia moare de la bolnavii tratai cetenii strini i apatrizii nu pot primi donaii avnd ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor Condiii privind obiectul contractului: - Bunul (sau dup caz, dreptul) trebuie s fie n circuitul civil, s fie determinat sau determinabil, posibil i licit i s existe sau s poat exista n viitor. Condiii privind forma contractului de donaie. - Donatiile se fac prin act autentic.Sanciunea nerespectrii formei autentice este nulitatea absolut. 11. Principiul irevocabilitii donaiilor. - donaia este, prin esena ei, este irevocabil ; - irevocabilitatea donaiilor este mai accentuat dect principiul forei obligatorii aplicabil in general contractelor ; - excepie de la principiul irevocabilitaii donaiilor: revocabilitatea donaiilor ntre soi. 12. EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE. OBLIGATIILE PARTILOR a. Obligaiile donatorului: - obligaia de predare a bunului; - n principiu, donatorul nu garanteaz pentru eviciune i vicii, dar exist anumite excepii (de exemplu: donaia cu sarcin, cand contractul de donatie este unul sinalagmatic, iar nu unul unilateral); b. Obligaiile donatarului: - cnd donaia este pur gratuit, donatarul nu are nicio obligaie; - cnd donaia este pur gratuit, donatarul are n schimb o ndatorire general, numit de recunotin, a crei sanciune n caz de nclcare fiind revocarea pentru ingratitudine; - cnd donaia este cu sarcin, donatarul este inut s execute sarcina (o obligaie).

13. VARIETATI DE DONATIE a. Donaiile simulate 1) donaiile deghizate o donatie este deghizata atunci cand, conform actului public, apare ca un act juridic cu titlu oneros ; 2) donaiile prin interpunere de persoane sunt donatii in care simulatia vizeaza persoana adevaratului donatar ; contractul se incheie cu o alta persoana decat donatarul real, incheindu-se si un cotrainscris in care se precizeaza adevaratul donatar ; b. Donaiile indirecte Reprezinta acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica, dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie In acest caz, forma autentica nu este obligatorie, donatiile indirecte fiind supuse numai regulilor de fond ale donatiei nu si celor de forma ; exemplu : renuntarea la un drept facuta cu intentia de a gratifica, remiterea de datorie sau stitpulatia pentru altul facuta cu intentia de a gratifica. c. Darurile manuale. Reprezinta acele donatii care necesita, in afara de acordul de vointa de a transfera si dobandi un lucru cu titlu gratuit, si remiterea materiala a bunului (traditiunea). 14. REVOCAREA DONATIILOR a. Revocarea pentru ingratitudine Aceasta revocare opereaz n prezena unor cauze expres prevzute de art. 831 C.civ.: - atentat la viaa donatorului; acest caz presupune intentia (ca forma de vinovatie) de a ucide ; uciderea din culpa nu are ca efect revocarea donatiei ; - delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa donatorului, de asemenea, savarsite cu intentie; - refuzul de alimente. b. Revocarea pentru survenien de copil. (art. 836 C.civ.) Donaia se revoc de drept atunci cnd donatorul nu avea niciun copil sau descendent n momentul ncheierii contractului i ulterior acestuia i se nate. Excepia de la aceast regul o reprezint donaia ntre soi, care este supus unui alt regim aL revocabilitii. c. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii. Reprezint o cauz de revocare specific donaiilor cu sarcin si are ca fundament reciprocitatea si interdependenta obligatiilor in cazul contractelor sinalagmatice. 15. CONTRACTUL DE LOCATIUNE. DEFINITIE, REGLEMENTARE SI NOTIUNI GENERALE Reglementat de art. 1410 1490 C.civ., locaiunea a fost definit ca acel contract prin care o persoan, numita locatorul, se oblig fata de o alta persoana, numita locatar, sa-i asigure folosina temporar, a unui lucru, n schimbul unei sume de bani, numit chirie. 16. VARIETATI DE LOCATIUNE. CONTRACTUL DE INCHIERE AL LOCUINTELOR. CONTRACTUL DE ARENDARE

Codul civil i i alte acte normative prevd reguli speciale pentru varietile de locaiune : - contractul de arendare (locaiunea fondurilor rurale) i - contractul de nchiriere a locuinelor (locaiunea suprafeelor locative). Inchirierea locuintelor este o specie a contractului de locatiune, reglementata de Codul civil (art. 1824-1835), dar si de alte acte normative. Deosebirea de esenta dintre contractul de inchiriere a locuintei de contractul de locatiune in general este data de obiectul specific al inchirierii si anume suprafata locativa, a carei folosinta este transmisa in schimbul chiriei. Contractul de arendare este o specie a contractului de locatiune, reglementata expres de Codul civil (art. 1836-1850), el supunandu-se regulilor speciale din materia arendarii, dar si regulilor generale din materia locatiunii. Partile contractului de arenda sunt arendatorul si arendasul, primul fiind cel care transmite celui de-al doilea bunuri de natura agricola, in vederea exploatarii o perioada de timp determinata sau determinabila, in schimbul unei chirii, numite arenda, care poate consta fie in produse agricole, fie intr-o suma de bani. 17. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE Locaiunea este un contract: - sinalagmatic (bilateral) - consensual - cu titlu oneros - cu executare succesiv - comutativ 18. CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE Fiind vorba de un act de administrare, prile nu trebuie s ndeplineasc condiii speciale n ceea ce privete capacitatea juridic. n ceea ce privete obiectul contractului, bunul nchiriat poate fi mobil sau imobil, corporal sau incorporal; poate fi chiar i un lucru viitor, cu excepia bunurilor dintr-o motenire nedeschis. Preul pe care locatarul l pltete n schimbul folosinei lucrului se numete chirie. 19. EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE. OBLIGATIILE PARTILOR. a. obligaiile locatorului: locatorul are obligaia de a preda lucrul locatorului ii revine obligaia efecturii reparaiilor necesare pentru a mentine lucrul in stare de a servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat ; in aceasta categorie nu intra micile reparatii, numite locative, care sunt in sarcina locatarului ; obligaia de garanie (art. 1420 pct. 3 C.civ.) pentru tulburarile provenite din propria fapta, din faptele tertilor sau din viciile bunului obligaiile locatarului: plata chiriei ; cf. art. 1429 C.civ., locatarul trebuie sa plateasca chiria (pretul locatiunii) la termenele convenite; obligaia de a ntrebuina lucrul ca un bun proprietar, iclusiv obligatia de a efectua reparatiile mici, locative ; obligaia de restituire a lucrului in starea in care a fost predat.

20. CONTRACTUL DE SUBLOCATIUNE SI CONTRACTUL DE CESIUNE A CONTRACTULUI DE LOCATIUNE.

a. sublocaiunea este permis, cu condiia ca aceasta s nu fie interzis expres prin contract (art. 1418 C.civ.); b. cesiunea contractului de locaiune de ctre locatar este permis n aceleai condiii ca i sublocaiunea (art. 1418 C.civ.). 21. INCETAREA LOCATIUNII ncetarea locaiunii se poate realiza n urmtoarele modaliti: - la expirarea termenului - prin denunarea unilateral, atunci cand locatiunea este fara termen, cu conditia respectarii termenului de preaviz (art. 1436 alin.2 C.civ.) - prin reziliere pentru neexecutare, conform art. 1439 alin. 2 C.civ.) - prin pieirea lucrului (art. 1423 si 1439 C.civ.) 22. CONTRACTUL DE MANDAT. DEFINITIE, REGLEMENTARE SI NOTIUNI GENERALE Mandatul poate fi de dou feluri: a. mandatul cu reprezentare; b. mandatul fr reprezentare. 1) Definitie Reglementat de art. 1532 1559 C.civ., contractul de mandat este un contract prin care o parte, mandatarul, se oblig s ncheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, care i d aceast mputernicire i pe care o reprezint. 23. MANDATUL CU REPREZENTARE Conform art. 1533 C.civ., mandatul poate fi expres sau tacit, adic el poate avea form scris, oral sau poate fi dat tacit. In principiu, mandatul este un contract consensual, dar de cele mai multe ori mbrac forma scris a procurii. Conform regulii simetriei formelor, atunci cnd actul juridic ce urmeaz a fi ncheiat este solemn, i procura trebuie s aib form solemn. 24. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE MANDAT CU REPREZENTARE Mandatul este un contract : -consensual ; -ncheiat intuitu personae, ntruct se bazeaz n principal pe ncrederea pe care o are mandantul n mandatar ; -ce poate fi ncheiat cu titlu gratuit, caz n care este unilateral, dar i cu titlu oneros, caz n care este un contract sinalagmatic (bilateral). 25. CONTRACTUL DE MANDAT CU REPREZENTARE. CONDITII DE VALIDITATE Mandantul trebuie s fie capabil de a contracta el nsui actul pentru a crui ndeplinire l nsrcineaz pe mandatar, capacitatea sa urmand a se aprecia in functie de natura actului juridic care urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. Mandatarul trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu. 26. EFECTELE CONTRACTULUI DE MANDAT CU REPREZENTARE. OBLIGATIILE PARTILOR a. Obligaiile mandatarului: - principala indatorire a mandatarului este ndeplinirea (executarea) mandatului; - obligaia de a da socoteal mandantului pentru indeplinirea mandatului ;

cnd se substituie o ter persoan, se nasc obligaii specifice legate de aceast substituire ; mandantul va avea o actiune directa impotriva substituitului (art. 1542, alin. 2 C.civ.) ; in cazul in care au fost imputerniciti mai multi mandatari printr-un singur contract de mandat, in lipsa de stipulatie contrara, acestia nu raspund solidar (art. 1543 C.civ.).

b. Obligaiile mandantului: - mandantul are obligatia de a restitui cheltuielile fcute cu ocazia mandatului; - cnd mandatul este cu titlu oneros, mandantul va plati suma convenit in contract (art. 1547 C.civ.) ; - conform art. 1551 C.civ., cand mai multe persoane au un mandatar comun pentru o afacere comuna, ele raspund solidar (solidaritate legala). 27. INCETAREA MANDATULUI CU REPREZENTARE prin executare la expirarea termenului prin imposibilitatea fortuit de executare prin revocare, mandatul fiind, n principiu, revocabil prin renunarea mandatarului, acesta trebuind ns s l notifice pe mandant prin moartea sau punerea sub interdicie a uneia dintre pri

28. MANDATUL FARA REPREZENTARE Este acel contract de mandat (numit i contract de interpunere) n care, dei mandatarul lucreaz n interesul mandantului, ncheie actul juridic n numele su personal, fr a-l reprezenta pe mandant. ntre pri, mandatul fr reprezentare va produce efecte ca orice mandat, ns ntre mandant i teri nu se stabilesc raporturi juridice. Raporturile juridice sunt ntre mandatar i teri. 29. CONTRACTUL DE COMISION. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Conform art. 2043 C.civ., contractul de comision este mandatul care are ca obiect achizitionarea sau vanzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului si in numele comisionarului, care actioneaza cu titlu profesional, in schimbul unei remuneratii, numita comision. Contractul de comision reprezinta o varietate de mandat fara reprezentare. Caracterele juridice ale contractului de comision sunt: consensual (forma scrisa fiind ceruta numai ad probationem, conform art. 2044 C.civ.), sinalagmatic, cu titlu oneros si intuitu personae. 30. CONTRACTUL DE CONSIGNATIE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Contractul de consignatie este un contract prin care consignantul incredinteaza consignatarului anumite bunuri mobile pentru a fi vandute pe seama consignantului, dar in nume propriu, la un pret prestabilit, consignatarul avand obligatia de a remite consignantului, dupa caz, pretul obtinut (in cazul in care vanzarea s-a produs) sau bunul nevandut (in cazul in care vanzarea nu s-a produs). Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision (art. 2054 alin. 1 c.civ.) si deci a mandatului fara reprezentare. Caracterele juridice: contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros si intuitu personae.

31. CONTRACTUL DE EXPEDITIE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Contractul de expeditie este o varietate a contractului de comision (art. 2064 C.civ.) si a mandatului fara reprezentare. Partile contractului sunt expeditorul, cel care se obliga sa incheie in nume propriu si in contul celeilalte parti un contract de transport si sa indeplineasca operatiunile accesorii ale acestuia, si comitentul Caracterele juridice ale contractului de expeditie sunt: caracter sinalagmatic, caracter consensual, carcater comutativ si caracter intuitu personae. 32. CONTRACTUL DE ANTREPRIZA. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Antrepriza este contractul prin care o parte, antreprenorul, se obliga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret. Subantrepriza este permisa (art. 1852 C.civ.), insa in raporturile cu beneficiarul, antreprenorul raspunde pentru fapta subantreprenorului. Contractul de antrepriza este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si in principiu intuitu personae. 33. CONTRACTUL DE SOCIETATE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Conform art. 1881 C.civ prin contractul de societate prin care doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunoastinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta, fiecare asociat contribuind la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel. Contractul de societate este intuitu personae, sinalagmatic, comutativ, cu titlu oneros, consensual (cu exceptia situatiei in care in care sunt aduse in patrimoniul societatii bunuri imobile, caz in care se impune forma autentica iar contractul capata si un caracter translativ de proprietate). Conform art. 1888 C.civ., dupa forma lor, societatile pot fi: simple, in participatie, in nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata, pe actiuni, in comandita pe actiuni, cooperative sau alte tipuri de societate anume reglementate de lege. 34. CONTRACTUL DE TRANSPORT. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Art. 1955 C.civ. stipuleaza ca prin contractul de transport, transportatorul se obliga, cu titlu principal, sa transporte o persoana sau un bun dintr-un loc in altul, in schimbul unui pret pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obliga sa il plateasca, la timpul si locul convenite. Contractul poate avea ca obiect transportul de persoane (si bagajele persoanelor transportate) si transportul de bunuri, iar dovada contractului de transport se face cu documentele de transport, cum ar fi scrisoarea de trasura, recipisa de bagaje, foaia de parcurs, conosamentul, tichetul, legitimatia de calatorie, etc. 35. CONTRACTUL DE AGENTIE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumita comitent, mputernicete n mod statornic cealalta parte, denumita agent fie s negocieze, fie att s negocieze, ct i s ncheie contracte, n numele i pe seama comitentului, n schimbul unei remuneraii, n una sau n mai multe regiuni determinate. (art. 2072 alin. 1 C.civ.)

Din dispoziiile art. 2095 se deduce faptul c mputernicirea de a negocia reprezint un mandat fara reprezentare, iar imputernicirea de a negocia si incheia contracte reprezinta un mandat cu reprezentare. Raporturile juridice care se stabilesc ntre comitent i agent sunt, n principal, raporturi de mandat. 36. CONTRACTUL DE INTERMEDIERE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Intermedierea este contractul prin care intermediarul se oblig fa de client s l pun n legtur cu un ter, n vederea ncheierii unui contract . (art. 2096 alin. 1 C.Civ.) Contractul de intermediere se deosebete de mandatul cu sau fr reprezentare, inclusiv fa de contractul de comision i contractul de agenie. Fata de contractele anterior mentionate, intermediarul nu este un mandatar al clientului, intermediarul nu negociaza si/sau incheie acte juridice in numele si pe seama clientului, intermediarul obligandu-se fata de client s l pun n legtur cu un ter, n vederea ncheierii unui contract. Intermediarul nu este prepusul prilor intermediate i este independent fa de acestea n executarea obligaiilor sale. (art. 2096 alin. 2 C.Civ.)

37. CONTRACTUL DE DEPOZIT. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE Conform art. 2103 C.civ., depozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un bun mobil, cu obligatia de a-l pastra pentru o perioada de timp si de a-l restitui in natura, remiterea bunului fiind o conditie pentru incheierea valabila a contractului. Caracterele juridice ale contractului de depozit sunt: real, in principiu cu titlu gratuit, in principiu unilateral, intuitu personae si, in anumite situatii, translativ de proprietate. In ceea ce priveste formele de contracte de depozit, de lege lata exista depozitul voluntar, numit si regulat, depozitul, depozitul hotelier si sechestrul conventional. 38. CONTRACTUL DE IMPRUMUT. IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA. IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE. IMPRUMUTUL CU DOBANDA. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE 1. Imprumutul de folosinta (comodatul) Reglementat de art. 2146-2157 C.civ., comodatul este contractul prin care o parte, comodantul, transmite folosinta gratuita a unui lucru individual determinat celeilalte parti, numita comodatar, care are obligatia de a restitui acest lucru dupa un anumit timp. Comodatul este un contract cu titlu gratuit, real, unilateral si netranslativ de proprietate. 2. Imprumutul de consumatie (mutuum) Conform art. 2158 C.civ., imprumutul de consumatie propriu-zis, cu titlu gratuit (mutuum), este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani sau aceeasi cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate. Definitiei legale trebuie sa ii adaugam o caracteristica importanta a acestui contract pe care legiuitorul a omis sa o reliefeze in continutul art. 2158 C.civ., aceea ca prin mutuum se produce transferul dreptului de proprietate de la imprumutator la imprumutat (asa cum chiar legiuitorul stipuleaza in art. 2160 C.civ.).

Imprumutul de consumatie gratuit este un contract cu titlu gratuit, unilateral, real si translativ de proprietate. 3 Imprumutul cu dobanda Cu titlu de exceptie, imprumutul de consumatie poate fi si cu titlu oneros. Atunci cand obiectul imprumutului de folosinta este o suma de bani, art. 2159 alin. 2 C.civ. prezuma relativ ca imprumutul este cu titlu oneros. Deosebirea esentiala dintre imprumutul de consumatie gratuit si cel oneros este aceea ca, in cazul celui din urma, imprumutatul, pe langa obligatia principala de a restitui suma imprumutata, datoreaza si o remuneratie, numita dobanda. 39. CONTRACTELE BANCARE. NOTIUNI GENERALE. TIPURI DE CONTRACTE BANCARE. ???????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ??? 40. CONTRACTUL DE ASIGURARE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE.TIPURI DE CONTRACTE DE ASIGURARE Art. 2199 C.civ. defineste contractul de asigurare, anume acel contract prin care contractantul asigurarii sau asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca, in cazul producerii riscului asigurat, sa plateasca o indemnizatie, dupa caz, asiguratului, beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit. Contractul de asigurare este un contract consensual (forma scrisa fiind necesara ad probationem, concretizata in polita de asigurare), sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare succesiva si aleatoriu (fiind cel mai des intalnit contract aleatoriu). In functie de obiectul asigurat, exista asigurari de persoane, asigurari de raspundere civila si asigurari de bunuri. De asemenea, dupa cum partile au sau nu libertatea de a incheia un contract de asigurare, exista asigurari facultative si asigurari obligatorii. 41. CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE (art. 2242-2253 C.civ.) Este acel contract prin care o parte, numita debirentier, se obliga sa efectueze in folosul unei persoane, numita credirentier, prestatii periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile, durata contractului fiind aceea a vietii credirentierului, daca partile nu au stabilit constituirea rentei pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate. Dupa cum renta s-a constituit cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, ea prezinta caractere juridice diferite : - cand s-a constituit cu titlu oneros ea are caracter aleatoriu, sinalagmatic si consensual, iar - cand s-a constituit cu titlu gratuit, aceasta are caracter comutativ, unilateral si va fi supusa cerintelor de forma ale actului prin care s-a constituit (donatie, testament, etc.). 42. CONTRACTUL DE INTRETINERE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE (art. 2254-2263 C.civ.) Intretinerea este acel contract prin care o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau a unui tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru toata durata vietii creditorului intretinerii, daca prin contract nu s-a prevazut o alta durata a acesteia.

Contractul de intretinere este un contract aleatoriu (daca nu s-a incheiat pe o alta durata decat viata unei persoane, durata determinata), solemn, sinalagmatic, cu executare succesiva, intuitu personae. 43. CONTRACTUL DE JOC SI CONTRACTUL DE PARIU. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE (art. 2264-2266 C.civ.) In lipsa unei definitii legale (ca si in vechea reglementare), trebuie avute in vedere definitiile acestor contracte oferite de doctrina. In acest sens, amintim ca jocul sau pariul este un contract prin care partile se obliga reciproc a plati o suma de bani sau alt lucru castigatorului, in functie de realizarea sau nerealizarea unui eveniment sau fapt depinzand de forta, indemanarea sau dibacia, cunostintele, inteligenta, etc. partilor contractante ori a altor persoane sau de hazard care face sa existe sanse de castig sau pirdere pentru toate partile contractante. Caractere juridice: aleatoriu, consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros. 44. CONTRACTUL DE TRANZACTIE. NOTIUNI GENERALE, CARACTERE JURIDICE SI EFECTE (art. 2267-2278 C.civ.) Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta, prin tranzactie putandu-se naste, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre parti. Dupa cum tranzactia se incheie in timpul unui proces sau in afara lui, tranzactia este judiciara sau extrajudiciara.