ASIGURARILE AGRICOLE IN GERMANIA

MASTERAND:

Floronesc Cristina Anna

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASIGURARILE AGRICOLE ................................................................... 3 1.1. Asigurarile agricole. Concept.Trasaturi. ............................................................................. 3 1.2. Asigurarea culturilor agricole ............................................................................................. 3 1.3. Asigurarea animalelor ........................................................................................................ 4 1.4. Asigurarile agricole in U.E.................................................................................................. 4 CAPITOLUL 2. ASIGURARILE AGRICOLE IN GERMANIA ...................................... 6 2.1. Evolutia asigurarilor agricole in Germania ......................................................................... 6 2.2. Riscul si managementul riscului in agricultura Germaniei ................................................. 8 2.3. Asigurarea culturilor .......................................................................................................... 9 2.4. Fondurile pentru bolile animalelor .................................................................................... 10 2.5. Prima de asigurare ............................................................................................................. 13 2.6. Subventii acordate ............................................................................................................. 14 2.7. Raportul de pierdere...........................................................................................................16 2.8. Piata asigurarilor agricole..................................................................................................17 CONCLUZII............................................................................................................................18 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................20

I. ASIGURARILE AGRICOLE

1.1. Asigurarile agricole.Concept.Trasaturi.

Agricultura continu s se confrunte cu riscuri climatice care, n ultima perioad de timp, au dobndit o frecven i intensitate de manifestare, necunoscute anterior. n condiiile unei economii libere, nedirijate, orice investiie personal este sub semnul riscului i al incertitudinii; cu att mai mult n agricultur, unde datorit problemelor specifice ale procesului de producie durata lung a ciclului de producie, rotaia lent a capitalului, rata profitului mult mai redus comparativ cu alte ramuri economice - se impune o adevarat protecie a investiiilor. Agricultura constituie un bun exemplu de activitate ce implica riscuri, recoltele fiind supuse intemperiilor si actiunii parazitilor. Practic, la ora actual nu mai exist fenomen natural nociv pentru culturile agricole, care s nu fie acoperit prin asigurare. Asigurarile agricole joaca un rol semnificativ in stimularea investitiilor in agricultura si in stabilizarea veniturilor producatorilor agricoli. Acordarea subventiilor pentru primele de asigurari agricole poate fi calea unei dezvoltari durabile atat a clasei de asigurari agricole, cat si a agriculturii in general. Se recomanda incheierea unei asigurari agricole oricarei persoane fizice sau juridice, care detine un teren agricol cultivat sau care doreste exploatarea, protejarea si conservarea acestuia. Agricultura are un important cuvant de spus in economia oricarui stat. Pentru agricultori, roadele pamantului cultivat reprezinta uneori singurul venit. Este foarte important ca banii lor sa fie in siguranta, de aceea au aparut asigurarile agricole. Riscul este un aspect important al activitii agricole. Incertitudinile de vreme, randamentele, preturile, politicile guvernamentale, pieele globale, i ali factori pot provoca oscilatii mari ale veniturilor agricole. Managementul riscului presupune alegerea ntre alternative care reduc efectele financiare ale acestor incertitudini. Asigurarile agricole sunt impartite pe doua segmente importante: 1. Asigurarea culturilor agricole; 2. Asigurarea animalelor.

1.2. Asigurarea culturilor agricole.

Asigurarea culturilor agricole, ca orice alt form de asigurare, presupune ca, n schimbul plii unei prime de asigurare, productorul agricol s transfere, parial sau integral, riscurile la care se expune cultura acestuia ctre o societate de asigurare. Asiguratorul despagubeste producatorii agricoli cu care a incheiat contracte de asigurare pentru daunele produse culturilor de camp, rodului viilor sau al pomilor fructiferi de catre:1 grindina; ger; ingheturi; efectele directe ale ploilor torentiale si ale furtunilor; prabusirea si alunecarea de terenuri cultivate; incendii provocate de descarcarile electrice. Suma asigurat se stabileste de asigurat diferentiat pentru fiecare cultur agricol, iar prima de asigurare pe grupe tarifare si pe categorii de culturi, in functie de specificul de culturi, gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asigurati, evolutia daunelor provocate si de felul asigurrii. Suma asigurata se stabileste de catre asigurat impreuna cu
1

Bente Corneliu, Asigurari Comerciale, Oradea, 2009, pag. 93

agentul de asigurare pana la nivelul cheltuielilor de productie necesare pentru realizarea productiei inscrise in contractul de asigurare. Primele de asigurare reprezinta suma pe care asiguratul se obliga prin contractul de asigurare sa o plateasca asiguratorului la termenele stabilite in schimbul garantiei pe care acesta i-o acorda, respectiv despagubirea asiguratului in cazul producerii unor pagube datorate riscurilor asigurate. Constatarea daunelor si stabilirea despagubirilor se face de catre asigurator, ca urmare a instiintarii de daune, in prezenta asiguratului. Prin daun parial se nelege afectarea culturii asigurate cu diferite grade de distrugere, n urma crora cultura asigurat se poate redresa i evolua n continuare n vegetaie. Prin daun total se nelege distrugerea n ntregime a culturii asigurate sau constatarea unui grad de distrugere care nu permite din punct de vedere al eficienei economice meninerea n vegetaie a culturii.

1.3. Asigurarea animalelor.

In cazul asigurarii animalelor, frecventa producerii riscurilor asigurate si deci a pagubelor este relativ mare. Se pot asigura animalele care sunt intretinute in conditii optime din punct de vedere al nutritiei si igienei.Pot incheia asigurri de acest gen: firmele industriale de crestere a animalelor si populatia dac intruneste conditiile veterinare si de alimentatie cerute de norme. Primele de asigurare se stabilesc pe: specii, rase si grupe de varst de animale, iar despgubirile se acord in cazurile de: moarte a animalelor asigurate in urma bolilor; accidentelor; a sacrificrii (in anumite conditii). Pentru stabilirea cuantumului pagubei se tine seama de valoarea recuperrilor. Astfel, paguba in asigurarea animalelor reflecta valoarea animalului pierit ori sacrificat, datorita riscului asigurat, din care se scade valoarea recuperarilor. Suma asigurata este stabilita prin lege, diferentiat pe specii de animale, si pe categorii de varsta sub forma unor limite valorice.

1.4. Asigurarile agricole in Uniunea Europeana.

La sfarsitul anilor90 fie pe planul libertatii de instalare, fie pe cel al libertatii prestarii de servicii de asigurare,opera comunitara este considerabila. Directivele cadru par sa fi ajuns la maturitate lasand sa se intrevada fizionomia definitorie a pietei unice de asigurare.2 Agricultura UE detine un rol important n productia agricola mondiala: 16% din productia mondiala de gru; 15% din productia de zahar; 25% din productia de lapte; 20% din productia de carne de vita, porc si pasare; 70% la vin. Uniunea a devenit un concurent important al Statelor Unite ale Americii pe piata produselor agricole. Agricultura este o ramura deosebit de importanta in economia oricarui stat. Asigurarile agricole fac astfel, obiectul unei supravegheri si a unor reglementari stricte in cele mai multe tari, in special pentru protectia asiguratilor si pentru cresterea rolului acestor servicii in procesul dezvoltarii economice.3 Importanta lor a fost recunoscuta pentru promovarea unei concurente sanatoase si a unei comportari responsabile a asiguratorilor. Pe plan mondial se poate observa o tendinta de internationalizare a activitatii de asigurare-reasigurare. La nivel european aceasta tendinta e ilustrata de preocuparile UE de a crea o piata unica a asigurarilor, considerand ca acest lucru va aduce beneficii importante
2

Ciumas Cristina, Asigurarile Internationale: Arhitectura si problematica la inceputul mileniului III, 2001,pag.183 3 Ciurel Violeta, Asigurari si Reasigurari: Abordari teoretice si practici internationale, Bucuresti,2000, pag.568

tarilor membre. Astfel UE s-a angrenat intr-un proces de armonizare a sistemelor legislative nationale ale statelor membre fapt ce va duce la promovarea unei legislatii general aplicabile tuturor contractelor de asigurare. Procesul de formare a unei piete unice a asigurarilor e favorizat de o serie de domenii complementare cum ar fi cel al investitiilor si cel bancar. Acest fapt constituie o importanata baza de plecare si totodata un sprijin major in accelerarea procesului de constituire a unei piete comune a asigurarilor.4 n ultimii ani, Uniunea European (UE) a luat n considerare o posibil integrare a riscului de management n cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), analiza de risc i de gestionare a crizelor strategii care s ofere un rspuns mai bun la crize n sectorul agricol. Instrumentele de management al riscului n agricultur sunt clasificate n dou grupe: strategii cu privire la msurile agricole i strategiile de partajare a riscurilor. Uniunea European reglementeaz principiile sistemului de asigurari in domeniul agricol care sunt puse n aplicare la nivel naional.Europa cu statele sale numeroase dispune de o gam larg de soluii n ceea ce privete sprijinul public i soluii in privinta asigurarilor agricole i de gestionare a riscurilor. n general, Uniunea European dispune de un cadru definit de reglementare, care este aplicabil n toate statele membre i, de asemenea, a fost mai mult sau mai puin preluat de ctre nvecinate state non-UE. Riscul de pre i riscul de producie sunt cele dou categorii de expunere, care sunt semnificative pentru orice activitate agricol comunitar. Riscul de pre este pericolul ca preurile de producie vor scdea, iar preurile de intrare vor crete, politicile comune insa, au atenuat volatilitatea preurilor agricole ale UE. Riscul de producie este pericolul de scdere a produciei i incapacitatea de a satisface cerintele consumatorilor. Cererea consumatorilor pentru calitate a devenit o surs tot mai important a acestei expuneri. Schimbrile climatice reprezint de asemenea o problem pe termen lung. Tipurile i amploarea riscurilor agricole variaz ntre statele membre UE, la fel ca instrumentele dezvoltate pentru a face fa cu acestor expuneri. Toate statele membre au anumite forme de solutii de asigurare agricole disponibile. Unele au sisteme private, produsele acestora de pe piaa asigurarilor agricole au ajuns la maturitate i sunt larg oferite, cu toate acestea, ele sunt n mare parte orientate fa de pericolele unice, cum ar fi grindina. Bucura-te de acoperire a fost n mod tradiional oferit pentru toate tipurile de produse, i este nc cel mai popular produs de asigurare privat din Europa. Solutiile de asigurare, care sunt concepute pentru a acoperi o combinaie a riscurilor de producie i preul, sunt nc n faz incipient. Politicile de gestionare a riscului variaz considerabil pe teritoriul UE (nivelul de subvenionare, de asigurare obligatorie / non-obligatorie, de livrare prin intermediul ageniilor guvernamentale / companii private, eligibilitatea pentru ajutor caz de dezastru, contribuiile obligatorii de fermieri pentru fondurile de ajutorare n caz de catastrofe). Fr subvenii publice, pieele de asigurri private tind s acopere doar riscurile selectate (grindin, incendiu). Subvenii foarte mari sunt necesare pentru a extinde aria de acoperire (72% / 32% din primele de asigurare sunt finanate prin subvenii n SUA / UE). Guvernele ar trebui s limiteze rolul lor de la: sprijinirea agricultorilor s se ocupe de instrumente private de gestionare a riscurilor; a ajuta cu dezvoltarea de produse de asigurare pe baza indicilor regionale prin furnizarea de date mbuntite; creterea concurenei pe piaa asigurrilor (eventual prin eliminarea barierelor n cadrul piaa intern i mpotriva non-UE, furnizori). n Germania i Spania asigurarea culturilor este utilizata mai mult dect n alte ri (cu 60 pn la 70% din agricultori isi asigura culturile). Acest lucru se explic, n parte de un nivelului ridicat de subvenii publice n Spania (49%). Contracte de marketing sunt importante
4

Dan Anghel Constantinescu, Conjunctura Pietei Mondiale a Asigurarilor, Bucuresti, 2002, pag.73-74

n Germania (50%), urmate Ungaria i Polonia. Off-ferma de investiii este mai frecvent practicata n Germania (50%) decat in celelalte tari. Efectivul de animale de asigurate este semnificativ mai mare n vechile state membre (n jur de 40%) dect n cele noi. Hedging-ul este utilizat mai frecvent n Germania. n majoritatea statelor membre, concurena pe piaa asigurrilor n agricultur este foarte slaba, cu una sau doua companii dominante. Este deci important de a spori concurena pe piaa asigurrilor agricole la nivelul fiecarei tari din Uniune. Avand in vedere ca recoltele si efectivele animale de productie sunt sensibile la conditiile meteorologice si la numeroase alte pericole, exista o cerere evidenta pentru asigurari in sectorul agricol.

II. ASIGURARILE AGRICOLE IN GERMANIA

Inca din perioada premergatoare evenimentelor din 11 Septembrie 2001, economia germana in general si industria asigurariloe in special, s-au confruntat cu o serie de probleme. Cresterea cotelor de prima cu un procent cuprins intre 1% si 16% de exemplu, a afectat si continua sa-i influenteze deopotriva pe asigurati si pe asiguratori. Intr-un mediu din ce in ce mai dificil companiile germane de asigurari sunt nevoite sasi dovedeasca din nou importanta pe care o detin in economie. Pe fondul unei crize de bunastare, asigurarile combina notiunea de echilibru social cu cea de mecanisme eficiente de stimulare a cresterii economice si a unui puternic sector financiar privat.

2.1. Evolutia asigurarilor agricole in Germania.

Exist o lung tradiie n domeniul asigurrilor agricole n Germania. Primele companii de asigurare a culturilor au fost infiintate in Germania in secolul al XVIII-lea. Piaa german de asigurri agricole este bine dezvoltata. Dou tipuri de produse sunt oferite pe aceast pia: asigurarea culturilor contra grindinii i asigurarea animalelor.. Asigurarea culturilor contra grindinii are o istorie lung n Germania. Acest produs a fost introdus pentru prima dat n 1733 i este n principal comercializat de ctre societile de asigurare mutuale i cooperative. aizeci la sut din suprafaa total a culturilor din ar este asigurata mpotriva grindinei Asigurare bovinelor a fost introdusa n Germania n 1830. Asigurarea riscurilor de producie legate de conditiile meteorologice reprezinta o provocare pentru asigurtorii agricoli. Asigurarea multi-pericol a culturilor (MPCI) este, de asemenea, oferita in Germania. Acest tip de asigurare nu se limiteaz doar la un risc. Asigurarea multi-pericol ofer acoperire pentru mai multe tipuri de riscuri: grindina, ploaie i seceta excesiv ntr-un pachet combinat. Uneori, riscuri suplimentare, cum ar fi insecte sau de bacterii, legate de boli sunt, de asemenea, oferite. Problema care se ia in calcul cu asigurarea culturilor multi-pericol este posibilitatea producerii unui eveniment de amploare care ar putea provoca pierderi semnificative. acest tip de asigurare este nc destul de putin dezvoltat in germania, n principal din cauza condiiilor stricte de subscriere. Cu toate acestea, Asociaia german de subscriere (GDV) - sub conducerea liderului de pia Vereinigte Hagelversicherung VVaG - pregtete n prezent, produsele de asigurare multi-pericol a culturilor (MPCI) private, pentru piaa german agricola n strns legtur cu asociaiile de fermieri. Seceta din 2003 deteriorat foarte grav agricultura german suportand pierderi in valoare de aproximativ 3.1 miliarde de euro. Fermele afectate au trebuit s suporte consecintele distrugerilor, sprijinul guvernamental fiind foarte mic: n conformitate cu Asociaia

Fermierilor Germani, acesta s-a ridicat la 72 milioane de euro, mai puin de 6% din prejudiciul real produs de seceta de la acea vreme. Asigurare a culturilor pe baza de parteneriate publice-private nu exist n Germania. Italia, Frana, Austria i Germania au sisteme de asigurri agricole, care s unt predominant private. Cele patru ri ajung insa sa se diferenieze considerabil cu privire la primele de asigurare. n timp ce in Germania nu se ofer nici o subventie pentru prima de asigurare, in Italia se acord sume considerabile. Fermele din Germania a cunoscut o scdere constant a numrului de la 1,6 n milioane din anul 1950 la aproximativ 630 000 n 1990. Creterea productivitii n ciuda scderii numrului de ferme pot fi atribuite la faptul c tehnologiile pentru a spori producia agricol a fost numeroase. Surprinztor, n anul 1990, un fermier din Germania putea asigura hrana pentru 75 de persoane. Produse ale agriculturii germane difer de la loc la loc. Astfel, ferme vegetale i livezi de fructe nconjoar oraele mari. Vile rurilor prezente n Vest i Germania de Sud sunt presrate cu vi de vie, n principal de-a lungul rurilor Main i Rin. O alta problema mai veche cu care s-a confruntat agricultura statului german a fost ce a inundaiilor pentru a reduce riscul de deteriorare, dup un potop. n Germania, de mai muli ani o schimbare n manipularea politic a riscurilor de inundaii a putut fi observata. A fost stipulat faptul c o reducere substanial a daunelor in urma inundaiilor terenurilor agricole este posibila, dac agricultorii ar alege practicile adecvate de utilizare a terenurilor. Pe terenuri joase din Germania de Nord sfecla-de-zahar i cerealele sunt cultivate cu precadere. n regiunile de deal, carnea de vit, carnea de porc, lapte si legume sunt produse de ctre fermierii zonelor. In Bavaria se produce n principal bere. Germania este prin urmare unul dintre cel mai important productor agricol al UE. Mai mult de jumtate din suprafaa total a Germaniei, este folosita pentru agricultur. Dimensiunea ntregii zone folosite pentru agricultur, care n prezent se ridic la aprox. 17 milioane hectare,a fost doar uor redus intre 1999 - 2007. Dimensiunea medie a fermelor din Germania este n cretere pe de alt parte, de la 36,3 hectare n 1999 la 45,3 hectare n 2007. Dupa 1990 s-au unit doua sisteme de agricultura acestei tari astfel: Vest cu agricultura intensiva, specializata si cu performante deosebite. Est cu agricultura extensiv, net inferioara din punct de vedere al organizarii si al performantei. 94 % din ferme reprezinta afaceri de familie, numarul de persoane care lucreaza in ferme fiind in medie de 1,02 persoane. Dotarea tehnica este foarte buna si mecanizarea excesiva. Numarul total de exploatatii agricole este de 348.500 / 100,0%, astfel: mici < 20 ha:181.200 / 52,0% mijlocii 20-50 ha: 81.900 / 23,5% mari 50-100 ha: 53.400 / 15,32% >100 ha: 32.000 / 9,18% Fermele specializate in cresterea animalelor, reprezinta principala sursa de venituri din agricultura germana generand 60 % din veniturile anuale. Suprafata cultivata cu cereale ocupa 6.91 milioane ha si reprezinta 59 % din totalul culturilor de camp, in 2008. Deasemenea tot in 2008, numarul fermelor organice a fost de 19,813, reprezentand 5.4 % din agricultura Germaniei.

2.2. Riscul si managementul riscului in agricultura germaniei.

Sectorul agricol in Germania ca si in celelalte state este caracterizat de o puternica expunere la risc. Pentru a proteja mpotriva riscurilor n producia vegetal n sectorul agricol, care are peste 50% din populaie angajata i contribuie cu peste 33% din Produsul

Intern Brut, un proiect numit "produse inovatoare de asigurare pentru adaptarea la schimbrile climatice" (IIPACC) a fost iniiat de ctre Germania. Protecia mpotriva riscurilor legate de vreme n agricultur este n primul rnd o sarcin pentru sectorul de afaceri, agricultori i asigurtori. Sunt bine stabilite sistemele de asigurri, cum ar fi asigurarea de grindina, precum i opiunea de asigurarea mpotriva altor riscuri legate de vreme, inclusiv inundaiile i seceta. Tipuri de asigurri agricole: Single-Risk Insurance: Acest tip de asigurare ofer acoperire mpotriva unui singur risc (pericol). Printre mecanismele de asigurri agricole, asigurreacontra grindinii (cea mai comuna asigurare a culturilor agricole din Germania) este una dintre cele mai aplicate pe scar larg cu un singur risc de asigurre. Asigurare de risc unic, poate fi, de asemenea, susinut de ctre companiile private de asigurri, deoarece riscul nu este sistematic. De obicei, grindina afecteaza o arie limitat. Combined (Peril) Insurance: Acest tip de asigurare este, de asemenea, cunoscut ca asigurare multi-risc. Asigurtorul ofer o acoperire mpotriva a mai mult de un risc. Grindin i nghe este un exemplu bun de combinat pentru acest tip de asigurare. n multe cazuri, gradul de acoperire este extins la incendiu, cutremur, fulgere, i de alt natur, legat de dezastre. Yield Insurance: (asigurarea de randament). Acest tip de asigurare ofer acoperire mpotriva fluctuaiilor randamentului fermei. Astfel, orice factor de risc care afecteaz productivitatea fermei este acoperit de asigurare de randament. Price Insurance: (asigurarea fluctuatiilor de pret). Acest tip de asigurare ofer acoperire mpotriva fluctuaiilor preurilor produselor. Astfel, dac preul produsului scade sub un nivel de pre-specificat, indemnizaiile sunt pltite n funcie de condiiile de asigurare. Asigurarea preurilor necesit transparena preurilor. Astfel, nivelul preului pre-specificat nu ar trebui s fie afectat de ctre asigurtor sau asigurat. Whole-Farm Insurance: (asigurarea totala). Acest tip de asigurare ofer acoperire mpotriva schimbrilor atat n randamentulul fermei cat si a veniturilor. Asigurarea veniturilor agricole este un caz special de asigurare de venituri. Managementul riscului. Instrumente interne de gestionare a riscurilor sunt extrem de importante. Instrumentele de management al riscului n agricultur se disting n strategii privind: on-farm measures ( masuri agricole de diversificare a programului de productie) risk sharing strategies ( strategii de partajare a riscului) calamities funds (fonduri pentru calamitati acordate de guvern) mutual funds (fonduri mutuale, deinute de ctre participani si organizate regional) insurance (asigurarea, este cel mai bun instrument impotriva riscului). Riscurile legate de clima sunt mai puin relevante pentru culturile protejate dect pentru culturile deschise. Daca in Franta pentru circa 60% din suprafetele agricole se incheie asigurari, in Germania 80% ( 50% n cazul asociaiilor agricole mari i 30% n cazul micilor fermieri) din suprafetele agricole sunt asigurate. Statul a sustinut permanent agricultura, dar in mod deosebit dupa 1990, cand infuzia de capital in sectorul agricol al celor cinci landuri din est a fost masiva. Statul isi manifesta interesul si prezenta in agricultura germana prin urmatoarele programe guvernamentale:

Promovarea unei agriculturi biologice, care are ca scop protejarea sanatatii populatiei, a resurselor naturale, evitarea poluarii solului, a apei potabile si a aerului, evitarea disparitiilor speciilor si a contaminarii produselor agricole. Asigurarea calitatii produselor. Finantarea cercetarii stiintifice, in vederea descoperirii de noi metode naturale de combatere a daunatorilor si a bolilor si de obtinere a unor hibrizi rezistenti, performanti, cu o calitate biologica superioara. oGarantarea sistemul de asigurari sociale pentru agricultura. Pentru 2010, guvernul federal aloca 4 miliarde pentru asigurari sociale. Dup exemplul a polielor de asigurare multi-pericol din America de Nord si Europa, industria german de asigurri, a dezvoltat un concept pentru o poli de asigurare, care este adaptat la nevoile agriculturii germane. Asigurarea va acoperi iniial doar pierderile cantitative de randament, scopul este de a compensa riscurile brute, imprevizibile climatice, a dezastrelor naturale i a efectelor acestora asupra randamentului culturilor. Peisajul de asigurare agricola curent n Germania, cuprinde trei piloni: 1. Asigurari private (Grindina, asigurare de rspundere public, ...) 2. Fondurile pentru bolile animalelor ( Animal Disease Funds) 3. Msuri guvernamentale ad-hoc (Dezastre la scara larga - guvernul federal - UE)

Private insurances (hail, public liability insurance,)

Animal Disease Funds (farmers, Lnder)

National ad-hoc measures

(Lnder Bund EU)

2.3. Asigurarea culturilor agricole (PRIVATE HAIL INSURANCE).

In Germania cea mai utilizata forma de asigurare a culturilor agricole o reprezinta asigurarea contra grindinii (private hail insurance). Exista o veche traditie in Germania in aceasta privinta, acesta forma de asigurare fiind disponibila pentru fermierii germani inca de la inceputul anilor 1800. Luand in calcul faptul ca grindina este un fenomen care atunci cand se produce loveste arii limitate, pagubele putand fi estimate relativ usor, asigurarile culturilor agricole sunt astfel asigurari private, statul german nu acorda nici o subventie in privinta asigurarii culturilor agricole. In ceea ce priveste obligativitatea incheierii acestui produs de asigurare: asigurarea culturilor agricole contra grindinii in Germania este facultativa . Este la latitudinea fermierilor germani decizia de a-si asigura sau nu culturile agricole. Insa o data incheiata, costul asigurarii este suportat in totalitate de catre fermieri. Aproximativ 60% din culturile agricole din Germania sunt asigurate mpotriva grindinei. Sunt asigurate impotriva grindinii urmatoarele culturi: culturile arabile, de legume, vita-de-vie, pomi fructiferi.

Grindina reprezinta un risc in urma caruia se produc pagube locale, spre deosebire de seceta de exemplu, care poate afecta o tara intreaga si deci compromite culturi mai numeroase, cum s-a intamplat si in cazul Germaniei in urma secetei din 2003 si 2005. Din aceasta cauza in ultimii ani companiile de asigurari a culturilor agricole germane au inceput sa ofere ca si produs de asigurare si asigurarea multi-pericol (Combined Insurance), care insa nu este atat de dezvoltata pe piata asigurarilor, dominanta ramanand tot asigurarea impotriva unui singur risc (Single-Risk Insurance) si anume riscul de grindina. Bucura-te de asigurare este cel mai popular produs de asigurare a culturilor in Germania. Exist 30 de asiguratori care ofera acest produs de asigurare contra grindinii n Germania, la momentul de fa. Bucura-te de asigurare este disponibil pentru majoritatea culturilor, inclusive pentru pierderi de calitate( quality loss). Rata de grindin variaz n intervalul de 0,5 - 4%. Produsele de asigurare oferite de acestea sunt: Bucura-te-clasic, Bucura-te-super-maxi, Grindin, Grindin-super-maxi-fix, Vin, Vin-opti, Hamei-fix, Elementar-clasic (Sursa: Mnchener & Magdeburger, companie de asigurri). Aceste companii efectueaza plti pn la 120 de milioane pe contractele de asigurare impotriva grindinii anual. Cele mai frecvente produse de asigurare de grindin oferite de numeroase companii au un sistem bonus-malus sau sistem de deduceri si sanctiuni cu privire la primele datorate, pentru a evita hazardul moral si problemele adeverse de selectie. Totusi produsele de asigurare a culturilor, fr bonus-malus sunt posibile. Nume produs de asigurare Bucura-te de asigurare (culturi arabile, vin) Bucura-te de asigurare ( fructe si legume) Acoperire Franciza Deductibil ( % din valoarea asigurata) 8%

100%

8%

100%

Standard 10% Optional: 0 25% in functie de rata de pierdere(loss ratio)

Standard 10% Optional: 0 25% in functie de rata de pierdere(loss ratio)

Rata de penetrare a asigurrilor pentru asigurarea culturilor contra grindinii este mare. Circa 7,3 milioane ha sunt asigurate, reprezentnd aproximativ 60% din totalul terenului arabil naional i plantatii. Nu exist asigurri agricole pe baza unui indice de cultur.

2.4. Fondurile pentru bolile animalelor ( ANIMAL DISEASE FUNDS ).

Asigurarea daunelor indirecte care rezult din boli la animale, este posibil numai n unele state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, n Germania, asigurtorii privai sunt pregtiti pentru a asigura mpotriva pierderilor indirecte, ca urmare a bolilor contagioase la animale, chiar i cele cauzate de o stagnare (ntrerupere a activitii de afaceri i pierderi n zonele de restricie), fr nici un fel de sprijin guvernamental. Gradul de participare este relativ ridicat. Rata de penetratre a asigurarilor impotriva bolilor la animale este deci, foarte mare. Majoritatea crescatorilor de animale din Germania, isi asigura animalele impotriva bolilor. Epidemiile efectivelor de animale pot duce la pierderi substantiale atat pentru crescatorii de animale in mod direct cat si pentru toti cei implicati in lantul de productie

animala. Schema de finantare publica-privata are o structura obligatorie, agricultorii fiind obligati la plata unei taxe. In Germania exista asigurari private pentru accidentele si bolile non-epidemice ale animalelor. Fondurile pentru bolile animalelor au o lung istorie i acestea sunt de bun augur furnizand protecie fiabila pentru cresctorii de animale. Sistemul de msurile naionale adhoc este bine structurat i ofer ajutorul UE doar n caz de pierderi uriae. Exist programe publice speciale dup dezastre naturale, dar de obicei ajutorul de urgen este acordat de statul federal. Nu exist nici un fond de calamitate public. n caz de focare de boli animale, deintorii de animale sunt compensati n conformitate cu Actul de boli animale n versiunea promulgata pe 11 aprilie 2001. Legea stabilete c o compensatie morala se pltete pentru animalele a cror distrugere a fost comandata oficial, precum i n cazurile n care animalele au murit dup ce a fost ordonata distrugerea sau chiar in cazul animalelor moarte, n care o boal cu declarare obligatorie a fost detectata postmortem.(\"Tierseuchenkassen\", Fondul de boli animale, instituia drept public). Tara Conturi de Fond de calamitati Ajutor ad-hoc stabilizare Spania S _ GF Germania Belgia Finlanda Italia Ungaria _ _ PS _ _ GC* GC & GF _ GF _ GF _ GF _ GF

Legenda: S: subventionat; PS: privat partial subventionat; GC: public obligatoriu partial subventionat *(in cazul Germaniei statul subventioneaza doar pagubele pentru pierderile de animale nu si pentru culturile agricole); GF: public gratuit. Fonduri legate de acordarea de subventii si ajutoare publice: Tara Public/Privat Fonduri Austria Belgia Public Public Austrian Catastrophe Fund

Fonds Caisse Nationale des Calamites (since 1976) Mixt Tierseuchenkassen (Fonduri pentru bolile Germania animalelor) Mixt FNGCA or Fonds National de Garantie des Franta Calamites Agricoles (50%) Privat Potato pool (Potato Producers Fund) (ENESA Irlanda 2004) Public FSN or National Solidarity Fund (since 1970) and Italia FSNPA or Nat. Sol. Fund for Fisheries and Aquaculture (since 2004) In Germania, sectorul zootehnic a suferit o criz teribil n ceea ce privete contaminarea bovinelor cu dioxine. Antreprenorii din acest sector s-au vazut nevoiti sa acopere daunele provocate de poluare, de dioxine i de alte substane cancerigene pentru

animale, de exemplu, compui de clor (PCB),mitocotoxinas sau metale grele, cum ar fi plumb i cadmiu. Ajutoarele de asistenta in caz de calamitati sau dezastre in masa cauzeaza de obicei distorsiuni in bugetul national. Din acest motiv multe tari printre care si Germania au creat fonduri specifice pentru gestionarea riscurilor cu care se cofrunta agricultorii . De obicei aceste fonduri au scopul de a acumula bani in fiecare an pentru a fi pregatiti in caz de situatii neprevazute in care este necesara oferirea de asistenta. Unele tari alimenteaza integral fondurile de la bugetul public iar altele cum este si cazul Germaniei au mai multe fonduri private alimentate din taxe obtinute de la agricultori. Pe urmatoarea harta sunt afisate fondurile in caz de calamitate, conturile de stabilizare si ajutoarele ad-hoc : Fonduri acordate in caz de calamitati F

Pe harta de mai sus putem observa ca in cazul Germaniei (evidentiat cu portocaliu), exista constituite fonduri publice in caz de calamitati, partial subventionate de catre stat. Valoarea sprijinului oferit de catre statele membre ale U.E. pentru a subventiona primele de asigurare variaza in functie de politica fiecarei tarii in a promova un anumit tip de acoperire. Astfel primele de asigurare exprimate ca procent din valoarea asigurata sunt prezentate pe harta de mai jos. Observam in cazul Germaniei (evidentiat cu verde deschis) o rata a primei cuprinsa intre 1 si 2 % procentaj destul de mic in comparative cu alte state. Nivelul ratei primei de asigurare

In tabelul urmator putem observa valori ale primelor de asigurare separat pentru culturile agricole cat si pentru efectivele de animale, in Germania comparative cu alte state. In prima coloana avem valoarea primelor insumata iar in cea de-a doua coloana avem rata medie a primei exprimata in procente din valoarea asigurata. Culturi agricole Valoarea totala a primelor M Germania Austria Spania Franta Danemarca 124 49 286 203 18 Rata medie de prima % 1.12 3.3 5.4 2.14 0.7 Efective de animale Valoarea totala a primelor M 38.7 1.3 55.3 19 104.5 Rata medie de prima % 0.43 1.15 5.55 3 1 Culturi + Efective Valoarea totala a primelor M 163.2 50 341.7 222 122.5 Rata medie de prima % 0.8 3.2 5.4 2.2 0.94

Atat in cazul culturilor agricole cat si in cazul efectivelor de animale putem constata ca in Germania si in Danemarca avem cele mai mici procente ale ratelor de prima, in jurul valorii de 1%, cauza constand probabil in faptul ca in aceste tari exista acoperire pentru un singur risc a culturilor si anume cel de grindina, comparativ cu Spania unde exista acoperire pentru mai multe pericole a culturilor agricole. Nivelul subventiilor acordate n unele ri, sprijinul public a fost furnizat pentru asigurrile agricole pentru o lung perioad de timp. Acest lucru are o serie de avantaje. De exemplu, industria de asigurare au avut timp pentru a dezvolta sisteme care sa ofere o larg acoperire. ri cu sisteme publice de asigurare sau cu sprijinul sectorului privat de asigurri, uneori, s-au integrat ca un instrument esenial al politicii de agricultur ceea ce a condus la stabilizarea veniturilor provenite din agricultura. Cu un astfel de sprijin pentru prima de asigurare, pare mai uor s ncurajeze fermierii s ia un rol activ n gestionarea riscului in agricultura i de a se inscrie la sistemele de asigurri. Subveniile acordate pot varia foarte mult n funcie de politica fiecarei ri pentru a promova un anumit tip de acoperire, pentru a ajuta unanumit sub-sector agricol sau pentru a acorda facilitati anumitor ferme din punct de vedere sociologic. De exemplu domeniile agricole mai putin dezvoltate, tinerii agricultori sau asociatiile de femei agricultori, cooperativele, etc. pot cere subventii mai mari in unele tari.Subveniile sunt disponibile numai ntr-unnumr de ri.Astfel tari ca Anglia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Belgia, Germania, Polonia si Bulgaria nu ofera subventii pentru primele de asigurare.

Cu toate acestea diferentele in medie de subventii acordate de la o tara la alta pot fi destul de mari dupa cum se poate observa in reprezentarea de mai jos: Nivelul subventiilor acordate la ratele de prima

In Germania (verde inchis) observam ca procentul subventiilor acordate de stat la rata de prima este nul, la fel ca si in alte tari nordice.

Raportul de pierdere Proportia raportului de pirdere, al cererilor de despagubire platite (sau de platit) la primele incasate, de obicei este exprimata ca cerere bruta totala sau indemnizatie sau prima bruta exprimata ca rata in procente. O rata de pierdere mai mare de 1 ( sau 100 la suta) indica faptul ca valoarea creantei (indemnizatiei) platita de catre asigurator depaseste valoarea ratelor de prima incasate de la asigurat. Indicatorii de pierdere din urmatorul grafic exprima proportia dintre indemnizatiile pentru o serie de ani si primele platite in aceasta perioada. Indicatorii nu se refera la un raport de pierdere anuala, ci la o medie pe termen lung. Pentru ca un sistem de asigurari sa fie eficient ratele de pierdere trebuie sa fie sub 1 astfel incat primele sa fie mai mari decat indemnizatiile platite. Rata de pierdere %

Source: Authors elaboration from fact sheets information

Grafic. Media Raportului de Pierdere

Se poate observa in cazul Germaniei un raport de pierdere de 83% adica peste 0.8 ceea ce inseamna ca se gaseste destul de aproape de limita de eficienta si anume 1. Este interesant faptul ca in Romania si in Grecia se inregistreaza cele mai mici valori, in cele mai multe tari media ratei pierderilor fiind cuprinsa intre 0.6 si 0.75 puncte.

Piata asigurarilor agricole In Germania companiile de asigurri private ofer mai multe tipuri de produse de asigurare. Exista o competitie pe piata atat in oferirea de produse de asigurare avantajoase cat si in stabilirea pretului asigurarii. In prezent asigurarea culturilor contra grindinii, deoarece acesta este singurul risc asigurat pe piata germana a asigurarilor agricole asigurarea multipericol fiind la un stadiu incipient, se face pe o piata privata sanatoasa in care activeaza 14 companii, dominate de societati mutuale. Principalele companii de asigurari care opereaz sunt: R + V VTV (cot de pia de 60%), Uelzener Allgemeine (cota de piata de 20%), BayerischerVersicherungsverband (cota de piata de 2%), Allianz (cota de piata de 3%), Agila (3% din piata aciuni), i de la LVM (cota de piata de 7%). Compania Vereinigte Hagelversicherung VvaG este principalul juctor de pe pia, cu o cota de piata de aproximativ 60% de asigurare contra grindinii. Conditii pe piata asigurarilor agricole Exista concurenta in stabilirea pretutui ? Germania Franta Austria Da Da Nu Exista concurenta in calitatea serviciilor ? Da Da Nu Exista o companie dominanta ? Vereinigte Hagelversicherung VVaG Groupama Die Oesterreichische Hagelversicherung VVaG National Farmers Mutual Insurance Society Allianz-Hungaria Garancia Generali Gradul de penetrare al pietei (%)

Aprox. 60% Aprox. 50% 100%

Anglia

Da

Da

75%

Ungaria

Da

Da

46.9% 26.6% 15.8%

Putem vedea c n cele mai multe ri, exist o competitie att n preuri i n servicii, pe piata asigurarilor agricole. Rezumatul datelor furnizate de rapoarte:

Asig. SingleRisk

Asig. MultiRisk

Gradul de Suprafata Nivelul penetrare asigurata primei a pietei (100000 (%) ha) 60% 7.300 1%

Rata de pierdere (%)

Subventii acordate

Germania

Privat

---

83%

CONCLUZII
Caracteristici generale: Obligativitatea asigurarilor agricole: Nu exista in Germania nici o obligativitate pentru fermieri. Asigurarea culturilor agricole se face in mod voluntar. Subventii publice si costuri pentru agricultori: Nu exista subventii publice pentru asigurarea culturilor agricole in Germania. Agricultorii suporta 100% costul asigurarii. Exista doar Fonduri pentru bolile animalelor (Animal Diseases Fund, Tierseuchenkassen ), aceste fonduri fiind mixte ( statul german suporta 50% din costuri, restul de 50% fiind suportat de catre fermieri, diferentiat in functie de speciile de animale). Franciza ( % ): Variabilitatea produselor culturilor agricole asigurate impotriva grindinii este relativ ridicata. Prin urmare franciza poate sa difere in functie de tipul de recolta asigurata. Franciza practicata de catre compania dominanta Vereinigte Hagelversicherung VVaG este de 8%. Existenta unui indice de asigurari Nu exista in Germania asigurari pe baza unui indice de cultura. Intarzieri la plata indemnizatiei: Plata indemnizatiei depinde de data intamplarii prejudiciului. De obicei dureaza 2-3 saptamani dupa producerea evenimentului, dar mai tarziu de 2-3 sapt. dupa recoltare. Exista un sistem bonus-malus: Cele mai frecvente produse de asigurare a culturilor impotriva grindinii beneficiaza de un sistem bonus-malus. Exista o piata (semnificativa) de asigurare Multi-Pericol a culturilor (MPCI): Nu. Doar o singura companie ofera fermierilor germani acest produs de asigurare a culturilor,insa cu raspundere limitata si prin urmare cu o cota marginala de piata. Produse disponibile de asigurare: Risc acoperit: doar grindina. Nume produs de asigurare: Bucura-te de asigurare Culturi agricole care pot fi acoperite: toate culturile arabile, culturile de vita-de-vie, fructe si legume (inclusiv cele din sere), cu exceptia pasunilor. Rata de penetrare a pietei: Rata de penetrare a asigurrilor pentru asigurarea culturilor contra grindinii este mare. Circa 7,3 milioane hectare din suprafata culturilor agricole sunt asigurate, reprezentnd aproximativ 60% din totalul terenului arabil naional i plantatii. Cererea pentru asigurarea animalelor este, de asemenea, foarte mare. Mai mult de 50% din pastori din Germania, au o politic de eptelului mpotriva pierderilor consecutive datorate bolilor la animale, cum ar fi febra aftoas, i cu aproximativ 50% din total vite i 30% din total porcine sunt asigurate.

 Subventii la prima de asigurare: Ratele de prima nu se subventioneaza. Reasigurarea culturilor agricole: Reasigurarea culturilor agricole in Germania este strict plasata pe piata privata. Nu exista nici un sprijin public pentru reasigurari in agricultura Principalii re-asiguratori: exista peste 30 de societati de reasigurare pe piata reasigurarilor culturilor agricole, dintre acestia mai renumiti fiind: - Mnchener Rck - Swiss Re Germany - Axa Re - GE Frankona - Partner Re Instrumente alternative de gestionare a riscurilor in agricultura Germaniei:

Masuri Ad-hoc ( in caz de dezastre extraordinare); Fonduri de calamitate; Fonduri mutuale;

Previziuni: Modificari in curs de sistem. Asigurarile agricole reprezinta o problema complexa. Produsele de asigurare disponibile pe piata chiar daca in totalitate private (nesubventionate) si avand scheme de risc unic (grindina), ofera o gama larga de acoperire (de exemplu pentru riscuri sistematice). In prezent, nu exista schimbari esentiale pe piata asigurarilor contra grindinii in Germania. Cu toate acestea, GDV (Asociatia Germana de Subscriere) sub conducerea liderului de piata Vereinigte Hagelversicherung VVaG pregateste in prezent produsul de asigurare >Multi-Pericol MPCI< pentru piata agricola germana in stransa legatura cu politica asociatiilor fermierilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Bente Corneliu, Asigurari Comerciale Oradea, 2009, pag. 93 2. Ciumas Cristina, Asigurarile Internationale: Arhitectura si problematica la inceputul mileniului III 2001, pag.183 3. Ciurel Violeta, Asigurari si Reasigurari: Abordari teoretice si practici internationale Bucuresti 2000, pag.568 4. Dan Anghel Constantinescu, Conjunctura Pietei Mondiale a Asigurarilor, Bucuresti, 2002, pag.73-74 http://www.agroinsurance.com/en/pratice/?pid=617 http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/insurance/annex10_en.pdf http://siteresources.worldbank.org/FINANCIALSECTOR/Resources/CountryOv erviewMasterPiece_final_ANNEX_E.pdf http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/insurance/chapter7.pdf http://www.theinsurancereviewsblog.com/new-livestock-insurance-in-germany191.html http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/insurance/full_report_en.pdf