Consolidarea terenurilor

n rile scandinavice
(Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca)

Introducere
Consolidarea terenurilor presupune un complex de actiuni juridice si tehnice efectuate in scopul de a optimiza dimensiunile si organizarea sectoarelor de teren. Printre avantajele comasarii se numara cresterea considerabila a timpului util lucrat pe suprafete agricole, cresterea productivitatii datorita alocatiei mai optime a resurselor naturale, productivitate care va avea ca efect marirea profitului producatorilor agricoli. Factorul maxim de succes in consolidarea terenurilor in viitor este dezvoltarea procedurilor simplificate, ce vor costa mai putin si se vor desfasura intr-un timp mai scurt. Aceasta se va asigura prin micsorarea dimensiunilor proiectelor , folosirea bazelor de date existente si a tehnologiilor informationale moderne, combinarea si desfasurarea in paralel a diferitor etape a procesului de consolidare a terenurilor, minimizarea timpului de asteptare intre diferite etape, sarcini si procese, la fel prin omiterea proiectelor ce intirzie procesul de consolidare.

Obiectele inregistrarii difera de la tara la tara, diferite fiind si restrictiile, reglementarile, precum si multe alte aspecte ale sistemului cadastral. Exista doua alternative primare pentru executarea procedurii de consolidare a terenurilor: modelul cadastral topografic si modelul comitetului. In Modelul cadastral topografic autoritatea ce se ocupa de procedura de consolidare a terenurilor numeste un supraveghetor cadastral pentru a desfasura poriectul. Supraveghetorul poate fi asistat in luarea deciziilor de un mandator numit de municipalitate. In modelul comitetului responsabilitatea de baza apartine unui comitet. Topograful detine un rol important ca consultant.

Consolidarea terenurilor in Finlanda

Scurt istoric:
Organizarea cadastrala a parcelelor din Finlanda este produsul muncii de sute de ani, prima sistematizare in acest sens a avut loc in secolul XIV, in scopul incasarii taxei de impozitare perceputa de rege. Prima mapa cartografica si prima activitate care viza imbunatatirea in plan economic a agriculturii s-a produs in secolul XVII. Consolidarea pamintului, propriu-zis, a inceput la mijlocul secolului XIX. In perioada secolului XX consolidarea paminturilor s-a dezvoltat, capatind conexiuni, avind mari tangente cu dezvoltarea rurala. Urmatorul pas in dezvoltarea consolidarii terenurilor a fost intreprins, mai tirziu, in 1997, cind legislatia cadastrului finlandez a fost complet reinnoita. Legea din 1920 si retragerea fugarilor din Carelia in 1940 a promovat formarea micilor ferme familiare. Marimea fermelor a crescut pina in 1995, iar dupa aderarea Finlandei la UE continua sa creasca cu 1-2 hectare fiecare an. Aceasta a impus fermierii sa cumpere paminturi de oriunde, care adesea erau separat si chiar cu amplasare de distante mari si dimensiuni mici.

 Procedura precedenta de consolidare a terenurilor

Pe parcursul anilor 1980 si 1990 inspectorii funciari efectuau consolidarea terenurilor la fel ca si in decadele precedente. La cererea unui singur proprietar de consolidare a terenurilor, procedura avea loc pe tot sectorul, incluzind la 500 proprietari. La primirea cererii de consolidare inspectorul si cei doi experti asteptau acceptul de la Oficiul Central despre inceperea consolidarii. Consolidarea terenurilor deseori avea dimensiuni considerabile. Uneori consolidarea terenurilor putea sa atinga si dimensiuni de 10 000 ha. Cea mai mare eroare care se petrecea in procedura veche este lipsa negocierilor. Discutiile si negocierile intrau in obligatiunile inspectorului, care hotara si lua ultima decizie. Formarea Bunurilor Imobile nu recunostea discutiile si intrevederile ca instrument pentru consolidarea terenurilor, iar principiile care reglementau procesele lipseau.

 Noua metoda de consolidare a terenurilor

Pe parcursul perioadei intre 1997 si 2002 Oficiul Teriotorial din Ostrobothia a inceput realizarea citorva proiecte privind noile metode de consolidare care purtau denumirea de Consolidari Usoare ale terenurilor sau Consolidarea terenurilor bazate pe client. Noua procedura de consolidare si-a evoluat dezvoltarea anume datorita acestor proiecte.

Inainte de consolidare se apreciaza necesitatea, precum si include primul plan de consolidare. Posibilitatile sunt evaluate folosind fotografiile GPS, registrele cadastrale si registrele din administrarea agrara. Estimarea este prezentata proprietarilor prin harti si figuri care include caracteristicile fiecarei parcelari. La aeasta etapa prezentarea detaliata este exclusa, fiindca expertii care se ocupa de planificare nu cunosc scopurile personale ale fiecarui proprietar si deaceea pot sa se ciocneasca cu greseli esentiale. Poprietarilor le sunt prezentate doar hartile si figurile neprelucrate. Esenta acestei etape este de a convinge proprietarul in posibilitatile si importanta consolidarii terenurilor.

Hartile prezentate au fost intocmite in legatura cu nevoia consolidarii terenului in regiunea Satakunta, municipiul Kiukainen, satul Panelia. Parcelele de mari dimensiuni sunt prezentate in galben si cele mici in rosu. In parte stinga este prezentata situatia inainte de consolidare si, respectiv, in partea dreapta situatia dupa consolidare (scara 1:130 000).

Dupa prezentarea tuturor posibilitatilor negociatorii, incep sa ancheteze proprietarii, in cazul in care majoritatea accepta proiectul acesta continua, daca nu proiectul se incheie aici. In cazul in care proiectul continua, topografii inainteaza sugestii, actiuni, bazindu-se pe obiectivele inaintate de proprietarii de terenuri. Sugestiile inaintate de topografi, includ o estimare a costurilor si beneficiilor, o descriere a imbunatatirilor ulterioare, un orar preliminar. Inspectorul de teren alcatueste sugestiile pentru detinatorii de terenuri. Sugestiile sunt, de obicei, 3-4 Aceste propuneri includ harti si suma compensatiilor preliminare. Acest lucru este prezentat proprietarilor de terenuri intr-o intilnire publica. La aceasta intilnire ,de asemenea se iau decizii privind viitorul proiect de consolidare a terenului. Inspectorul de teren si alti 2 administratori ratifica planul final de consolidare a terenului cind rezultatul a fost atins. Caracteristicile noului proces de consolidare a terenurilor sunt: examinarea nevoilor si preconizarea conditiilor ulterioare, mai multa putere la proprietari, utilizarea bazei de date cadastrale si topografice mai rapid si mai ieftin in comparatie cu cea veche.

 Imbunatatiri

Toate activitatile autoritatilor publice sunt analizate din punct de vedere al rezultatelor obtinute. Inainte de a fi finantat un proiect se analizeaza din punct de vedere a raportului cost-beneficiu. Parteneriatul public-privat se dezvolta continuu pentru a se obtine mai multa eficienta. In procesul de reamenajare a terenurilor apare nevoia de anumite date, cum ar fi: limita de de date, date topografice etc. In ultimii ani National Land Survey of Finland a dezvoltat buna tehnica de eligibilitate pentru utilizarea datelor existente, folosind cele mai noi instrumente. Utilizarea acestor noi instrumente apare ca o necesitate strigenta. Dezvoltarea legislatiei si altor directive obtinute din experienta dobndita in practica este o sarcina continua a unei societati dinamice.

 Partile participante la activitatea de consolidare a terenurilor

Proiectele de rearanjare a terenurilor sunt efectuate de catre un inspector si 2 administratori alesi de consiliul municipal. Chiar daca acestia 3 executanti au puterea de a face legala orice decizie legata de proiect , scopul principal este ca ei sa realizeze acorduri voluntare mai degraba, decit sa impuna decizii obligatorii. Proprietarii de terenuri sunt cei mai importanti clienti ale acestor proiecte. Ei pot sa isi aleaga administratia sa ajute executantilor. In proiectele mari, proprietarii paminturilor pot, de asemenea alege reprezentantii care sa se ocupe cu rezolvarea celor mai importante parti a proiectului, proiectele sunt realizate in strnsa cooperare cu alte grupuri de interes, cum ar fi municipalitatea, consiliul regional si organizatia producatorilor. Exista, de asemenea, in mai multe sub-proiecte: persoane responsabile pentru lucrarile rutiere si de canalizare, planificatorii, experti de mediu etc. Exista un tribunal special in cazul in care cei care nu sunt multumiti de deciziile luate in proiect poate face recurs.

 Resurse financiare

Finantarea publica, nu este in crestere si, in acelasi timp, exista o crestere a cererii a serviciilor de rearanjare. Costurile totale care includ forta de munca, cheltuielile de drum, lucrarile de drenaj ajung pna la circa 6,5 milioane anual. In jur de 1,9 milioane sunt obtinute de la clienti. Restul ramne ca o subventie de la stat. Finantarea este posibil, de asemenea, de la UE. In zonele fragmentate statul finanteaza cca 75% din costurile de consolidare a terenurilor.

Consolidarea terenurilor cu mai multe obiective

In anul 2003, administratia cailor ferate din Finlanda aplica pentru inchiderea a 5 linii de cale ferata care traversau orasul Kokemaki, satul Jarila, regiunea Satakunta. Acestea ocupau aproximativ 1500 hectare de pamint cultivat in Jarila. In noiembrie 2003, District Land Survey office, au sustinut o conferinta pentru ca sa informeze fermierii in legatura cu terenul de la Jarila. Dupa intrunire, fermierii au cerut o evaluare cu privire la necesitatile de consolidare a terenurilor. In 2004 evaluare s-a redactat in cooperare cu fermierii. In august, 2004 a avut loc conferinta decisiva, in care fermierii si proprietarii terenurilor si-au expus parerea privind luarea deciziilor elaborate de Survey Office. Dupa aceasta Ministerul Agriculturii a acordat fondurile in decembrie, 2004. In 2006 planificarea parcelarilor a avansat datorita sugestiilor venite din partea proprietarilor de terenuri, in timpul aceluiasi an Guvernul finlandez a cumparat 55 de hectare de pasune din Jarila pentru banca. In acelasi timp, fermierii din Jarila au cumparat aproape 50 hectare de pasune de la fermierii care s-au retras si mostenitorii fermelor. La data de 27 martie 2007 inspectorul responsabil si alti 2 administratori de teren au ratificat planul schimbului de parcele a terenului.

Principalele imbunatatiri aduse satului, au fost: marimea medie a parcelelor a crescut de la 2,4 hectare la 6,5 hectare; scadere drastica la trecerile de cale ferata si sosea; Marimea a 14 parcele gospodaresti a crescut; 55 hectare de teren au fost supliment transferate agricultororilor; distanta medie dintre cmpuri a fost redus aproape la fiecare ferma.

Consolidarea terenului din Jarila, autostrada Helsinki-Pori si calea ferata Tampere-Pori trec prin arie. Riul Kkemaki se gaseste in nord. Zona a fost impartita in doua parti distincte (scara 1:37 000)

Obiectivele putem sa le deducem din imbunatatirile principale. Cresterea marimii medii a parcelelor si reducerea distantelor dintre cimpuri au micsorat cheltuielele agricole, marindu-se, respectiv veniturile fermierilor. Reducerea trecerilor de cale ferata a sporit viteza traficului si siguranta traficului. Transferul a peste 100 hectare pasune din proprietatea fermierilor ce nu prelucrau terenul in proprietatea fermierilor activi, astfel promovind activ dezvoltarea structurala a agriculturii in satul Jarila.

Situatia din satul Jarila, dupa finalizarea proiectului. Culorile de pe harti reprezinta diferite proprietarilor de terenuri. (scara 1:20 000)

2.2 Consolidarea terenurilor in Norvegia

In Norvegia problema consolidarii terenurilor este solutionata de Curtea Consolidarii Terenurilor. Fiecare caz intentat la curte incepe cu partile implicate care au o problema de solutionat. Conpetenta juridica a Curtii Consolidarii Terenurilor este limitata la problemele ce privesc drepturile de proprietate si alte drepturi referitor la proprietati. Din acest motiv sloganul Curtii Consolidarii Terenurilor este : Curtea Consolidarii Terenurilor rezolva problemele pentru fiecare ce detine o parte din Norvegia . Din cite se cunosc, Norvegia este unica tara europeana care a organizat procesul de consolidare a terenurilor completamente in cadrul sistemului juridic. Prima legislatie bazata pe consolidarea terenurilor a fost adoptata initial in 1821.

Ea se baza se baza pe structurile legale existente pentru a supraveghea si a duce la bun sfirsit redistribuirea terenurilor.

Nu au existat departamente concrete de consolidare a terenurilor stabilite de guvern pina dupa adoptarea Actului Consolidarii Terenurilor in 1857, cind Serviciul Consolidarii Terenurilor a fost intemeiat in 1859. Datorita Actului Consolidarii Terenurilor din 1857, organul decizional privind problemele consolidarii terenurilor a fost modelat in traditionalul tribunal, curte. Incepind cu 1950, acestor curti li sa atribuit statutul de Curti de Consolidare a Terenurilor. Se poate spune
ca Norvegia detine o experienta relativ bogata in domeniul consolidarii terenurilor, si ca in prezent are servicii de consolidare a terenurilor bine dezvoltate. Curtea Consolidarii Terenurilor este compusa dintr-un judecator, si doi judecatori suplimentari numiti in caz de necesitate.

Ce este de fapt consolidarea terenurilor? Termenul jordskiffe , care si este de fapt numele official al curtii si activitatii ei in norvegiana, este de obicei tradus ca land consolidation in engleza sau consolidarea terenurilor. O traducere mai exacta a termenului jordskiffe in engleza ar fi realocarea proprietatilor prin comasare si redistribuire.

Consolidarea terenurilor de obicei este efectuata pentru proprietatile dintro suprafata specifica, gografic-limitata. La un nivel fundamental, procesul de consolidare a terenurilor este menit pentru restructurarea tipurilor invechite si nesatisfacatoare de proprietate. Orice proprietate de pamint considerata dificil de utilizat eficient in circumstantele existente poate fi supusa consolidarii in termenele stabilite de Actul Consolidarii Terenurilor. Aceleasi masuri se aplica cind circumstantele devin nefavorabile ca rezultat a constructiilor, imbunatatirilor si a actiunilor drumurilor publice, incluzind pina si inchiderea cailor ferate private.

Consolidarea terenurilor poate cuprinde: 1. dizolvarea sistemelor de coproprietate 2. realocarea proprietatilor mosiilor prin schimbul de terenuri 3. prescrierea regulilor in legatura cu folosirea oricarei suprafete ce este subiect al folosirii in comun. 4. eliminarea drepturilor de folosinta invechite si alocarea compensatiilor

Justificarea hotarelor si a drepturilor

Problemele tipice descoperite in majoritatea cazurilor solutionate de CCT sunt legate de hotarele ascunse sau obscur delimitate si de statutul legal incert a terenurilor . De cele mai multe ori singurul lucru dorit de proprietari este o decizie clara despre unde anume sunt hotarele proprietatii sale, sau ce drepturi de posesiune se aplica asupra terenului dat.
Delimitarea hotarelor este un tip special de caz evidentiat in Actul Consolidarii Terenurilor . Un proprietar poate cere CCT sa clarifice, sa marcheze si sa descrie hotarele proprietatii sale. Proprietarii pot de asemenea sa solicite aceleasi servicii pentru drumuri, carari, etc. Dupa ce o decizie a fost luata, hotarele sunt marcate cu semne permanente, sunt introduse pe o harta si li se stabilesc

coordonatele astfel incit pe viitor sa nu mai apara dispute pe marginea acestei probleme.

Proiect nou referitor la proprietate si drepturile asupra ei

In unele cazuri clarificarea drepturilor de proprietate nu este suficienta pentru solutionarea problemelor proprietarilor. In aceste cazuri, este necesar de a modifica planul general, de a elimina drepturile de folosinta . In unele cazuri clarificarea drepturilor de proprietate nu este suficienta pentru solutionarea problemelor proprietarilor. In aceste cazuri, este necesar de a modifica planul general, de a elimina drepturile de folosinta.

Acest proces este numit consolidarea terenurilor si include urmatoarele masuri: dizolvarea proprietatii in comun; diviziunea proprietatii; elaborarea planului nou al proprietatilor; prescrierea regulilor referitaore la folosirea in comun a terenurilor; masurile comune; eliminarea drepturilor de folosinta.

Dizolvarea proprietatii in comun. In locurile unde drepturile de proprietate sunt detinute in comun, CCT poate dizolva acest tip de proprietate in comun si sa divida suprafata astfel incit fiacare proprietar sa detina o parte individuala ce sa corespunda cu partea detinuta in comun.

Diviziunea proprietatii. CCT poate divide pamintul fermelor, insa numai cu permisiunea Departamentului Agriculturii. Destinatia viitoare a suprafetei trebuie sa fie agricola. Un exemplu ar fi cind curtea unei case de la tara urmeaza a fi separata de restul prin distribuirea terenului arabil sau prin dizolvarea sistemului de proprietate comuna.

Elaborarea planului nou al proprietatilor.

. Deseori proprietatile sunt fragmentate sau au o forma ciudata. Daca un nou proiect ar fi mai profitabil, CCT poate redistribui proprietaile prin schimbul de terenuri. Noile proiecte sunt de asemenea folosite in legatura cu diviziunea proprietatilor si cind terenurile si drepturile urmeaza a fi aranjate in conformitate cu scopurile urmarite in Actul Terenurilor. In legatura cu proiectele constructiilor publice de exemplu cai ferate, drumuri etc. ar putea fi necesar sa se efectueze schimbul de proprietati astfel incit suprafata sa fie productive incadrata in noul proiect de constructie. In asa cazuri curtea va initia o evaluare si va decide asupra compensatiei pagubelor aduse fiecarei proprietati.

2.3 Consolidarea terenurilor in Suedia

Dezvoltarea rurala are o legatura nemijlocita cu imbunatatirea conditiilor de viata in spatiul rural, privind imprejurimile imobilului locativ: infrastructura, caile de comunicatii, accesibilitate serviciilor si managementul terenului. Consolidarea terenului este principalul

instrument utilizat pentru a obtine o concentrare a terenului, si conditii simple de improprietarire in ariile cu probleme cadastrale. Incepind din 1930 Autoritatile Cadstrale au implimentat consolidarea terenului pentru aproximativ 450 000 ha, insa este necesara consolidarea terenului pnetru inca cel putin 400 000 ha.
Posibilele distribuiri sunt: distribuirea voluntara sau gradata; consolidarea radicala a terenului prin distributia obligatorie

.
Consolidarea radicala a terenului este recomandata pentru arii mari care au fost rau fragmentate si unde exista o necesitate urgenta de consolidare a terenului. In mod normal in astfel de proiecte sunt antrenati 300-700 participanti. Pentru succesul proiectului este important a spori eficienta si beneficiul unei consolidari mai bune a terenului printre propritarii de teren si in public in general. Sunt importante pentru ambele categorii de participanti si autoritati urmatoarele implimentarii: costul si finantarea; opinia publicului privind participantii; participarea si influienta participantilor la procedura; locatia noilor proprietati consolidate; timpul de implimentare a procedurii.

Mai mult de atit Autoritatile Cadastrale au accentuat urmatoarele cereri: elaborarea unei proceduri eficiente si a unei metodologii; dezvoltarea unei asociatii demne de incredere cu alte autoritati si asociatii; introducerea unei inalte tehnologii GIS; stabilirea unui dialog de incredere intre participanti si oficiali; obtinerea unui suport politic la nivel local, regional si parlamentar; rezolvarea pozitiva a problemelor financiare cu reprezentantii guvernului si a UE.

Rezultatele proiectelor implementate arata clar ca numarul proprietatilor private au fost reduse considerabil cu consecinte de imbunatatire a divizarii porprietatii in conditii de drept de proprietate. Ca rezultat al acestor implimentari, a crescut esential beneficiul pentru societate si business. Principalele beneficii pentru societate sunt: scaderea costurilor; cresterea activitaii si antrenarii in fondul agricol si silvic; cresterea venitului

Principalele beneficii economice si comerciale sunt: scaderea costurilor in agricultura si sivicultura; reducerea cu 80-90% a lungimii totale din hotarele proprietatilor; hotare curate si sigure in lipsa conflictelor; conditii de porprietate simple reiesind din decizii promte.

Procedura cadastrala este o buna cale pentru a realiza importante compensari de teren, chiar si in cazul unei proceduri raspindite de consolidare. Procedura cadastrala a demonstrat abilitatea sa de a servi drept un instrument democratic de a orindui si de a aduce la un consens toti participantii. Experienta Suiediei in utilizarea acestui model este reprezentativa. Este o procedura simpla sigura si, din punct de vedere a costului, eficienta.

2.4 Consolidarea terenurilor in Danemarca

Inca din anii 1980 consolidarea terenurilor a fost folosita pentru implimentarea proiectelor de restaurarea a naturii si de impadurirea terenurilor. . Pe parcursul a 20 de ani proiectele de restaurare a naturii si de impadurire au fost puse in aplicare prin intermediul consolidarii terenurilor si cu suportul activitatilor bancare legate de teren. Un exemplu este valea riului Skjem cu o suprafata de 2200ha. Procesul de consolidare a terenului a fost initiat in 1991 si terminat abia in 2000, dupa ce acest proces a fost impartit in 7 proiecte separate de consolidare a terenurilor. Negocierea de compensare si de reorganizare a terenurilor se face ca un proiect a consolidarii terenutilor. Acordurile cu agricultorii se va face in baza de voluntariat. Cu toate acestea este o dispozitie de expropriere in cazuri exceptionale in care aproape toti proprietarii participa in baza de voluntariat.

Infrastructura si strazile principale

Principiile consolidarii terenurilor la fel sunt aplicate si in procesul de constructie a drumurilor principale si autostrazi. Obiectivul e de a reduce daunele provocate in structura fermei. Exista o comisie care are un mandat de expropriere numai a terenurilor pe care urmeaza a fi amplasata constructia, doar cu mici parcele adiacente. Principiul este c re-organizarea terenurilor dincolo de acest domeniu poate avea loc doar pe baz de voluntariat. Autoritatea de expropriere / Comisia de expropriere aplic, prin urmare, consolidarea terenurilor pentru a explora domeniul de aplicare de consolidare a terenului de voluntariat n apropierea drumului n scopul de a uura daunele
structurale n exploataile n cauz. Toate aceste modificri de
proprietate sunt eficiente din punct de vedere de hotrrea comisiei de expropriere. Costul de consolidare a terenurilor este parte a proiectului.

Activitatile bancare legate de teren

Toate terenurile n Danemarca sunt n proprietate privat, este necesar de a cumpra terenuri n mod activ n condiii de pia cu scopul de a avea astfel de terenuri n magazin pentru despgubiri ulterioare. Legea cu privire la achizitia terenului imputerniceste Consolidarea ,divizarea terenului pentru cumpararea terenului agricol in arii invecinate asezarilor unde terenurile inrudite cu sau prin interventii publice sunt contemplate. Vinzarea astfel de terenuri aflate in proprietatea statului are loc in proiectul de consolidare a terenului care implementeaza proiectul propriuzis. Aceasta ofera terenuri pentru productia fermelor. Disponibilitatea de terenuri pentru compensare reduce elementul de conflict.

Consolidarea traditionala a terenurilor

O consolidare tradiionala a terenurilor este iniiat la cererea unui grup de proprietari. Principiile de baz sunt c participarea este voluntar i c planificarea se bazeaz pe negociere. Acest lucru nseamn c nu-i necesar ca toi proprietarii s participe. Proprietarii aleg un comitet reprezentativ la inceputul procesului. Acest comitet particip activ n cadrul negocierilor. Modificrile n proprietate pentru fiecare proprietar ca o combinaie de vnzare i cumprare, cu diferene n valoare sunt compensate de pli n bani. Tranzaciile pentru fiecare proprietate sunt enumerate pe formularul de acord pentru fiecare proprietate in parte. Odat semnat de catre proprietar acest formular devine un document de transfer. Planul de consolidare a terenurilor agricole consta din toate formularele de acord semnate i devin eficiente ntr-o singur hotrre de ctre o comisie speciala. Costurile de asisten pentru planificarea i negociere i nregistrarea modificrilor de proprietate sunt pltite de ctre stat sau, ncepnd cu 2004, co-finanat de UE prin programul de dezvoltare rural. In multe sate consolidarea terenurilor sunt puse n aplicare de ctre un inspector teren privat. Proiectele iniiate de intervenia public sunt, de obicei puse n aplicare de ctre planificatorii de consolidare a terenurilor de la Divizia de consolidare a terenurilor.

Concluzii

Comasarea terenurilor analizata in detaliu in lucrarea data reprezinta in sine un proces complex si avantajos din mai multe viziuni:comerciala,economica,manageriala, a mediului ambiant si cunoaste o dezvoltare inalta in tarile europene si o practica bogata in tarile scandinavice. Caracteristicile comune: un set de procese de adoptare a deciziilor,ce integreaza atit interesele guvernului cit si cele ale fermierelor de rind; procedura de redistribuire a drepturilor asupra terenurilor ce rezulta din reimpartirea parcelelor; procedura de furnizare a lucrarilor ingineresti in agricultura pentru imbunatatirea transportului si a aprovizionarii cu apa; un sistem de finantare prin intermediul caruia costurile sunt impartite intre guvern si fermieri; organizarea sub forma de proiect.

Specificul procesului in fiecare tara:

Finlanda - proprietarii de terenuri sunt cei mai importanti clienti ale proiectelor date; Norvegia - procesul este ghidat de o legislatie complexa si bine pusa la punct(aceasta stipuleaza pina si normele referitoare la folosirea in comun a terenurilor); Suedia - sunt cointeresate ambele parti in obtinerea unui beneficiu cit mai mare in urma consolidarii corecte si eficiente. Procesul de consolidare a terenurilor include in sine simplificarea drepturilor de proprietate. Danemarca participarea la consolidare este voluntar i c planificarea se bazeaz pe negociere.

Indiferent de metodologia selectata de fiecare tara in parte, consolidarea terenurilor a cunoscut o dezvoltare puternica in tarile scandinavice si un exemplu impunator pentru celelalte tari europene.