DESTINUL COLII ROMNETI

Motto: De la natur copilul este bun i liber; societatea l corupe. Jean-Jaques Rousseau 1712-1778

La vrste mici, muli copii au potenialul de a deveni foarte inteligen i. Care sunt greelile sistemului de educaie i ce se poate face pentru a avea mai mul i aduli creativi i capabili s raspund provocrilor societ ii? Abilitile copiilor sunt cel mai adesea descoperite de printii sau de profesorii lor la varste destul de mici. De atunci ar trebui sa inceapa si programul de cultivare a acestora. Dar cum sistemul educa ional romnesc nu incurajeaz o dezvoltare care sa puna accent pe pasiunile lor, printii trebuie sa-i indrume pe micuti catre programe educationale speciale. Pentru ca nu sunt incurajati sa-si descopere abilitatile si sa le dezvolte, talentul lor se pierde. O parte din vina pentru aceste lucruri apartine sistemului educa ional romanesc, care nu incurajeaza creativitatea si abilitatile practice ale elevilor, care ofera aceleasi materii pentru toti copiii si care nu le permite acestora s- i dezvolte pasiunile i creativitatea. Cateva greeli ale sistemului educational romanesc: Educaia este centrata pe curricula si pe profesor, nu pe dezvoltarea abilitatilor naturale ale elevilor. Este utilizat cu predilectie un stil de predare bazat pe reproducere, iar elevii care au gandire creativa si nu reproductiva sunt demotivati.

Evalurile se realizeaz inexact, nu sunt structurate pe dezvoltarea abilitatilor elevului si pe progresul sau academic. Confuzia asupra propriilor performane duce la lipsa de interes fata de scoala si in consecinta la scaderea calitatii in educatie.

Cariera didactica a profesorilor este plata, fara perspective de viitor. Educatia nu mai este un domeniu atractiv pentru majoritatea profesorilor cu initiativa si dinamism, cu spirit antreprenorial si reformist.

Curricula este orientata spre trecut. Ea este elaborata fara norme precise, orientate spre dezvoltarea potentialului elevilor, deseori fara aplicabilitate practica directa si fara mijloace corespunzatoare de ridicare a interesului elevilor.

Concentrarea pe acelasi tip de curricula, fara deschiderea de noi domenii la alegerea elevilor, lipsa de transferabilitate a creditelor de pe alte curicule, lipsa de trasee individualizate de educare a elevilor duc la o cultura generala slaba si o aplicabilitate practica a acestei culturi aproape nula.

Dezvoltarea paralela a unui sistem de meditatii acasa, pe banii familiilor si nu pe cheltuiala bugetata de stat. Astfel, interesul in clasa scade si creste stresul elevilor care nu sunt meditati. Meditatiile consuma timpul liber al copiilor, lucru care poate avea consecinte asupra sanatatii fizice a acestuia. De asemenea, meditatiile consuma nejustificat resursele financiare ale familiilor, cu scaderea deseori a nivelului de trai a acestora.

Inexistenta cluburilor si a cercurilor de elevi in care acestia sa-si dezvolte pasiunile de cunoastere. In acest fel apare autoeducatia prin alte mijloace decat scoala, prin mass-media si internet, prin scoala strazii sau a stadionului, prin experienta directa. Din aceasta cauza exista o tendinta ca tinerii sa paraseasca tara si de a pleca in locuri in care spera la un mediu de cultivare a personalitatii mai bine definit.

Slaba insertie pe piata muncii in domeniile pregatite in scoala. Acest lucru duce la slabirea prestigiului si performantelor scolilor care nu pot sa se faca cunoscute. Una dintre consecinte este orientarea tinerilor capabili catre scoli straine care sunt cunoscute si a caror diplome au valoare de piata. ( sursa: IRSCA Gifted Education)

Un alt neajuns al invatamntului n Romnia o constituie scoala incluziv care are o dezvoltare timid, aproape insesizabil cu toate ca, experiena rilor europene demonstreaz cu rezultate concrete c acest deziderat este realizabil si ca aceasta reprezinta scoala viitorului. O coal care confer dreptul tuturor copiilor la nvatura mpreun oriunde este posibil, indiferent de starea lor fizic, intelectual, emoional sau de diferenele de origine etnic, religioas, cultural. Trebuie eliminate principiul de discriminare i izolare a copiilor cu nevoi speciale. Cred ca destinul colii romnesti poate arta n viitor, chiar dac n anul 2011 n Romnia pare idealistic, astfel: O coal deschis tuturor, o coal prietenoas, flexibil, o coal care abordeaz procesul de predare nvare evaluare ntr-un mod dinamic i atractiv, o coal care, prin sprijinul pe care l ofer tuturor copiilor, se constituie ntr-un factor de baz al incluziunii sociale, contribuind la eliminarea prejudecilor legate de apartenena la un anumit mediu i la spargerea barierelor existente ntre diferitele grupuri din interiorul unei comuniti O coal care s se impun ca un nou tip de educaie , flexibil , adaptabil la nevoile speciale ale tuturor educabililor n general i la cele ale celor disabili n special , educaia integrat se detaeaz de normativitatea educaiei tradiionale . Acest aspect se reflect n maniera de abordare metodologico-procedural a educabililor . Strategiile specifice integrrii educative sunt la rndul lor flexibile, caracterizate prin diversitate Conceptul de strategie n educaia integrat se distaneaz de accepia din pedagogia european-continental, apropiindu-se de cea anglo-saxon. Aceasta nu pune accent pe combinarea inspirat a metodelor i mijloacelor clasice, ci pe aplicarea inspirat, original, creativ, n orice caz, ntr-o nou manier, a unor metode i mijloace vechi, preexistente , acceptndu-se chiar modificarea acestora .

n esena lor, strategiile educaiei s fie strategii de micro-grup, activparticipative cooperative, colaborative, parteneriale, implicante , organizative i socializante . Acestea, datorit atributelor lor, sunt adaptabile, putnd fi cu uurin multiplicate sau diversificate pentru a acoperi situaiile noi. Aceste atribute caracterizeaz i nvarea, care trebuie s se realizeze n grupuri mici, s fie cooperativ, partenerial, activ-participativ, s se desfoare ntr-un mediu relaxant , plcut .

O coal n care, datorit strategiilor cooperative toi elevii nva s asculte activ, s fie tolerani, s ia decizii i s-i asume responsabiliti n cadrul grupului. nvarea n grupuri mici, activ i colaborativ asigur o real interaciune i intercomunicare; o redistribuire corect de recompense sociale ( apreciere considerare, respect); o distribuie eficient a sarcinilor de lucru; un sim al disponibilitii i al artei solicitrii sau acordrii ajutorului mult sporite.

Lecii bazate pe nvarea prin cooperare care influeneaz n mod pozitiv formarea rspunderii individuale (elevii trebuie s comunice rezultate n nume personal sau n numele grupului), interaciunea direct i formarea deprinderilor interpersonale i de grup mic. De asemenea, ele creeaz ntre elevi o interdependen pozitiv (acetia realizeaz c au nevoie unii de alii pentru a realiza obiectivele i sarcinile grupului, c au resurse pe care trebuie s le administreze n comun, c recompensele vor fi comune ). La limit, n Romnia de azi, un copil care nu tie sa scrie sau sa citeasca,

dar a facut sport, sa zicem fotbal, vreme de 16 ani, are mai multe sanse de reusita in viata decat unul care a invatat de-a rupt aceeasi perioada de timp. Ca sa nu luam in calcul si faptul ca primul mai are si o sanatate de fier. Nu e normal. Nu asta inseamna o educatie armonioasa. Felul n care va arta societatea viitorului depinde n mare msur de eficiena i calitatea aciunii educaionale desf urate la momentul prezent.

Caracterul prospectiv al fenomenului educa ional presupune existen a unei duble aciuni de modelare: a educaiei de ctre societate i a societ ii prin educa ie. n fapt, anticiparea producerii unor schimbri i pregtirea n raport cu acestea echivaleaz adeseori cu favorizarea mai mult sau mai pu in voluntar a apariiei lor. Concomitent cu adecvarea ac iunii educa ionale prezente la ni te condiii nc nemanifestate, presupuse a caracteriza tendin a de evolu ie a societii, are loc i orientarea implicit a acesteia nspre direc ia respectiv. Datorit caracterului su prospectiv, educa ia nu numai c se adapteaz la specificul schimbrilor anticipate a se produce ci i pregte te condi iile de apari ie a acestor schimbri i modeleaz prin aciunile prezente ns i specificul societ ii viitoare. n ceea ce privete cadrele didactice, acestea ar trebui s se ncadreze n descrierea lui Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827): Educatorul trebuie s posede caliti precum: pregtire de specialitate i didactic, iubire i druire sincer fa de copii, bun conductor i organizator.