CTB financiara fundamentala -curs 4-

Clasificarea activelor in bilant active curente active necurente Conform IAS1 un activ trebuie clasificat in categoria active curente atunci cand: a) se asteapta sa fie realizat ( incasat ), vandut sau utilizat in productie in cursul normal al ciclului de exploatare. b) este detinut pentru tranzactionare cazul titlurilor de plasament detinute pentru tranzactionare. c) se asteapta sa fie realizat in decursul a 12 luni de la sfarsitul de raportare financiara. sau d) atunci cand reprezinta un activ de trezorerie sau un echivalent de lichiditati cu exceptia cazului cand nu exista restrictii privind utilizarea activului pentru plata datoriilor pentru o perioada de cel putin 12 luni. IAS1 prevede practic ca clasificarea unui element ca un activ curent sa fie facuta fie pe seama criteriului ciclului de exploatare fie pe seama criteriului lichiditatii ( activul este realizat intro perioada mai mica de 12 luni ). Alegerea intre cele 2 criterii se face pe seama ideii de relevanta, alegandu-se criteriul care conduce la informatii relevante. Ca regula generala intreprinderile cu ciclu lung de exploatare ( inrteprinderile producatoare de aeronave ) vor folosi criteriul ciclului de exploatare. Intreprinderile cu ciclul scurt de exploatare vor folosi criteriul lichiditatii. Pentru activele care nu pot fi direct legate de ciclul de exploatare se foloseste criteriul lichiditatii. Chiar si in cazul in care intreprinderea foloseste criteriul ciclului de exploatare pentru clasificarea activelor, ea trebuie sa divulge informatii cu privire la lichiditatea activelor ( eventual notele explicative ). Exemple:

1.

La 31.12. N stocurile intreprinderii X. S.A au o valoare de 400 mii din care 50 mii reprezinta

un stoc de sampanie care isi va incheia procesul de maturare dupa 24 de luni de la sfarsitul perioadei de raportare. Criteriul relevant in accest caz este criteriul ciclului de exploatare ( intreprinderea avand un ciclu lung de exploatare ). In concluzie activele curente vor include si stocul de sampanie de 50 mii intrucat acesta urmeaza a fi vandut in cursul normal al ciclului de exploatare. Totusi intreprinderea va divulga in anexe faptul ca activul de 50 mii din 400 mii va fi realizat in mai multe de 12 luni. 2. O intreprindere fabrica o mie de calculatoare la un cost de productie unitar la 2 mii. 10 din aceste calculatoare sunt folosite pentru nevoi proprii restul de 990 fiind destinate vanzarii catre clienti. La 31.12 intreprinderea va reprezenta valoarea de 2 milioane astfel: Active curente ( stocuri de produse finite ) 990 * 200 = 1 980 000 Active necurente ( imobilizari corporale ) 10 * 2000 = 20 000 3. La 31.12.N o intreprindere are creante fata de clientii sai in valoare de 35 mii unitati monetare. La 20.12 intreprinderea a extins pana la 15 luni termenul de decontare al creantei unui client. Creanta este in valoare de 9000. IAS1 prevede ca creantele care vor fi decontate ca parte a ciclului normal al exploatarii sa fie prezentate ca active curente chiar si atunci cand decontarea creantelor este estimata sa se realizeze dupa mai mult de 12 luni. Totusi intreprinderea va trebui sa divulge informatii referitoare la lichiditatea creantei (faptul ca creanta de 9000 urmeaza sa fie incasata dupa mai mult de 12 luni ).

In bilant ( conform IAS1) : ACTIVE CURENTE Creante ( Note explicative: 10 ) (10 ) Creante < 12 luni Creante > 12 luni 35 mii

26 000 9 000

4. La data de 20.10. N intreprinderea X S.A a cumparat 300 de actiuni ale intreprinderii Y S.A. la un curs de 200 u.m/actiune. Actiunile sunt detinute pentru tranzactionare. La 31.12.N cursul actiunilor Y era de: a) 230 u.m/actiune si b) 180 u.m/ actiune.

Titlurile de plasament detinute pentru tranzactionare satisfac definitia activelor curente si vor fi prezentate ca atare. Practic vom avea: ACTIVE CURENTE Titluri de plasament ? ( la ce valoare ? )

(detinute pentru tranzactionare) Aceste titluri de plasament vor fi prezentate in bilant la valoarea justa. Valoare justa se poate determina: ca pret de piata atunci cand exista o piata lichida; sau pe seama unei formule ( de exemplu: suma valorii actualizate a fluxurilor viitoare de trezorerie ); Rezulta: ACTIVE CURENTE Titluri de plasament 300 * 230 = 69 000 ( caz a) 300 * 180 = 54 000 ( caz b) Diferenta de curs ( de exemplu : 200-230 sau 180-200 ) este inregistrata ca un castig respectiv pierdere in contul de profit si pierdere ( specific IAS39 Instrumente financiare). Deci avem: La achizitie (20.10. N ) Actiuni ( +A, debit ) = Disponibilitati bancare (-A, credit) 300 * 200 = 60 000

La 31.12.N( inregistrarea plusului de valoare ( caz a) / minus de valoare ( caz b ) pentru actiuni ). a) 9000 Actiuni ( +A, debit) = Castiguri din variatia valorii juste (+V, credit) 300*(230-200) =

D Actiuni

60 000 9 000 SFD 69 000 b) Pierderi din variatia valorii juste = Actiuni D Actiiuni ( caz b ) 300* ( 200-180) = 6 000

5. La 1.1.N achizitioneaza 100 de actiuni in urmatoarele conditii: 110 u.m/actiune; rata anuala a dobanzii 10%; dobanda incasabila la sfarsitul fiecarui an; pret rascuparare peste 4 ani 105 u.m/actiuni; ->intreprinderea intentioneaza sa detina obligatiunile pana la scadenta; valoare nominala a actiunii 100.

EXEMPLU AXA (ROXANA ) Dobanda incasata = VN * numar obligatiuni * rata anuala a dobanzii = 100 * 100 * 10% = 1000 In abordarea internationala tilurile de plasament detinute pana la scadenta se inregistreaza la costul amortizat al titlului de plasament. Dobanda incasabila se calculculeaza pe baza valorii nominale si a ratei nominale a dobanzii ( in cazul nostru 10% ), in schimb venitul din dobanzi se determina pe seama ratei efective a dobanzii. Rata efectiva a dobanzii reprezinta rata dobanzii la care fluxurile viitoare de trezorerie trebuiesc actualizate pentru ca suma valorilor actualizate sa fie egala cu valoare justa a titlurilor de plasament la data achizitiei. Rata efectiva a dobanzii ( randamentul implicit al obligatiunilor in cazul nostru ) rezolva urmatoarea ecuatie: 11 000 = [(1000) / (1+r)] + [(1000)/(1+r)^2)] + [(1000)/(1+r)^3] + [(1000)/(1+r)^4] + [(1000)/(1+r)^4] ultima [] - rambursarea principalului;

restul ecuatiilor [ ] - dobanzi Din rezolvarea ecuatilor rezulta un r = 8,08342 % Venitul din dobanzi va fi determinat prin aplicarea acestei rate a dobanzii la costul ramas neamortizat. Diferenta dintre dobanda incasata si venitul din dobanzi calculat astfel, reprezinta o rambursare de capital: Data Cost (1) amortizat la inceputul anului (2) Anul 11 000 N Anul 10 890 N+1 Dobanda Venit din dobanzi Rambursare de incasata (3) (4) = valoarea capital (5) = (3) neamorizata adica (4) (2) * 8,08342% Cost amortizat la sfarsiitul anului (6) = (2) - (5)

1 000

11 000* 8,08342% 110 = 890 10 890*8,08342% =880 120

11000 -110 = 10890

1 000

10 890 120 = 10 770

La sfarsitul anului N valoarea obligatiunilor (ia forma costului amortizat) 10 890 din care partea curenta ( incasabila in mai putin de 12 luni ) este de 120, iar partea necurenta 10 770. TEMA restul rubricilor tabelului completat precizati partea curenta si partea necurenta la sfarsitul anului N+2 6. La 31.12. N o intreprindere are constituita depozite bancare de 300 mii. Printre aceste si un depozit bancar de 10 000 constituit drept garantie pentru un imprumut bancar pe termen lung ( 6 ani). Acest depozit trebuie sa ramana constituit pe toata perioada creditului. In general depozitele bancare sunt caracterizate de o lichiditate mare fapt pentru care ele apar in categoria activelor curente insa, in acest caz, pentru depozitul de 10 000 intreprinderea are o restrictie privind utilizarea acelor lichiditati fapt pentru care depozitul de 10 mii va fi

reprezentat in categoria activelor necurente.