Arbustul de catina este un pomisor fructifer, cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva

in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta ornamentala. In Romania se cultiva pe suprafete insemnate in judetul Bacau. In Arad a fost introdus recent de familia Corina si Lucian Uncu, doi tineri de 32 si 34 de ani din Nadab. "Am auzit de la televizor de acest arbust si ne-am gandit sa plantam si noi. Asta era acum 5 ani. Acum 3 ani am reusit sa facem primii pasi si am infiintat firma Dano Plant SRL" ne spun tinerii fermieri. In Romania sunt multe plantatii, insa niciuna nu este pe rod, pentruca intra pe rod abia peste 5 ani. Plantatia de la Nadab este destul de mica, pe 4,15 ha, insa familia Uncu mai doreste sa puna catina pe alte 7 ha. "Este o planta foarte cautata, cu mare cerinta la export, exista piata pentru asta. Dar costa mult. Infiintarea culturii a costat 25000 de euro, inclusiv pentru sistemul de irigare si imprejmuiri, care nu se pot face decat cu gard viu pentru a primii certificarea. Plantele au costat 1 euro/bucata. Si intretinerea este destul de anevoioasa si de costisitoare pentruca necesita irigare si utilaje performante" ne dezvaluie fermierii. Teoretic, catina se adapteaza la orice fel de sol, dar familia Uncu spune ca nu le-a fost simplu. "Am invatat pe pielea noastra si am ingrijit plantatia doar cu familia noastra. Pe viitor, insa, vom face angajari." Sistemul ecologic de certificare presupune ca arbustii de catina sa fie sapati din 3 in 3 saptamani, cea ce presupune serioase costuri lunare. Recoltarea se face manual, prin tunderea de lastari. Dupa taiere, lastarii se introduc intr-un tunel de congelare, care costa 30 000 de euro. Acolo bobitele cad de pe lastari. Pe urma bobitele sunt mutate in camera de frig. Si abia dupa aceea sunt gata de a fi valorificate pe piata. Rezultatele muncii? Ei bine, acestea vin doar dupa cativa ani. Plantatia de la Nadab este in anul trei si se preconizeaza o recolta de o tona/ha. Din anul 5, plantatia va produce 20 de tone/ha. Care se vinde cu 1000 euro/tona. Deci bani frumosi, dar greu de obtinut. Rentabilitatea apare doar la cultivarea a minim 10 ha de teren. Catina (Hippophae rhamnoides) este este un miracol al naturii. Fructele contin multa vitamina C, dar si vitaminele A, B, E, F, P, K, saruri minerale, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, hidrati de carbon si acizi organici, precum si ulei de exceptionala valoare terapeutica. Toate aceste fac din catina o adevarata farmacie a naturii, contribuind la vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului prin dublarea efectului medicamentelor folosite. Cel mai valoros insa este uleiul care se obtine din fruct. Din fructele de pe un hectar se poate obtine ulei in valoare de 150.000 de euro. Este indiscutabil cea mai profitabila cultura. Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa. Introdusa recent in cultura ecologica din Romania, catina alba se cultiva in prezent pe mai bine de 100.000 de hectare. Una din cele mai mari plantatii din tara se gaseste in judetul Bacau. O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului intocmai ca la orice livada de pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prima productie este intr-al cincilea an de la plantare. Zonare Zona foarte favorabila: Dealurile Munteniei si Moldovei; Valea raului Siret; Valea raului Buzau; Delta Dunarii; Zona favorabila: Toate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite si aerisite. Soiurile apartin subspeciei carpatica: Bogdanesti (extratimpuriu - 8 t/ha);Ciumasi (tardiv - 19 t/ha); Dospinesti (extratimpuriu - 16 t/ha); Delta PR(mijlocie - 9 t/ha); Delta 60 M (tardiv - 15 t/ha); Delta fara spini (tardiv - 13 t/ha); Oniscani (extratimpuriu - 13 t/ha); Sfantu Gheorghe 3 (timpuriu - 13 t/ha); Sfantu Gheorghe 4 (tardiv - 20 t/ha); Serpeni (extratimpuriu - 23 t/ha); Serbanesti (timpuriu -12 t/ha); Vibratina (extratimpuriu - 12 t/ha)

Amplasarea se face pe solurile aerisite si insorite; valorifica solurile slab productive, degradate si chiar saraturate; nu sunt favorbile solurile umbrite Sisteme de conducere: In plantatii intensive - sunt indicate formele aplatizate cu si fara trunchi. in plantatiile extensive sunt indicate formele globuloase. Infiintarea plantatiei In perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa perena furajera (trifoi sau lucerna). Apoi se va trasa drumurile principale si se face parcelarea. Terenul se fertilizeaza cu 30 tone ingrasamant organic obtinut intr-o ferma ecologica de animale sicare este livrat pe baza de contact. Si se executa aratura la 25-30 cm. Producere material saditor: Se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie. Butasii lemnificati trebuie sa aibe lungimea de 20-22 cm pentru teren neirigat si 16-17 cm pe teren irigat. Plantarea: epoca de plantarea este ori toamna ori primavara devreme; se asigura o planta mascula la 8 plante femele; se planteaza in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti; la plantare se adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din pamantul din groapa. Taierile de formare si rodire. Imediat dupa plantare se va executa taierea de formare in functie de tipul de coroana; taierile de rodire se executa toamna sau primavara, la cep (de pe jumatate din numarul de ramuri de schelet). Irigarea Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta prelungita cat si la excesul de umiditate; Tratamentele bolilor si daunatorilor Pentru protectia plantelor sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru. Recoltare Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe ramura; un muncitor poate recolta intr-o zi intre 5 si 10 kg; culegerea fructelor incepe in luna august si se cotinua pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie); la inceputul maturizarii ele au cantitatea cea mai mare de vitamina C. Congelarea: Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se gongeleaza la -35 grade C. Rezultate economice Suprafetele pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de mare. In primul an de plantatie, cheltuielile pentru un hectar sunt de 1.700-2.000 euro reprezentand pretul butasilor, circa 1.700 bucati/ha. In fiecare an se mai cheltuiesc inca 200-300 euro la hectar pentru a acoperi lucrarile de intretinere. Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu o perioada de crestere in al 10lea an, dupa care urmeaza o perioada de descrestere pana la 25 de ani. Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net superioare daca sunt transformate in pulbere (foarte ceruta de japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage uleiul, foarte cautat pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica, farmaceutica. Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta de minim 4-5 tone de fructe la hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg, circa 1.500 euro/ha. Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de ulei extras din fructele de catina se vinde cu un pret cuprins intre 150 euro si 500 euro. In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de 20.000 tone de fructe proaspete la hectar. Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200 litri, pretul variind intre 150 si 500 euro pe litru. La un pret mediu rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice alta cultura. La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in sistem ecologic.