EFECTELE ADVERSE LA ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR

Cu toata toxicitatea lor redusa fata de organismul gazda, numarul mare de tratamente cu ATB face ca si incidenta accidentelor sa fie crescuta, comparativ cu utilizarea altor medicamente 4 categorii de efecte adverse: a. Reactii alergice b. Reactii toxice c. Reactii idiosincrazice d. Reactii adverse de ordin biologic

Reactii de exacerbare (HERXHEIMER) Rezistenta microbiana Fenomene de dismicrobism

1. Reactii alergice
Comune ptr majoritatea ATB Mai frecvente ptr unele antibiotice penicilinele Favorizate de contactul repetat, prelungit, cu concentratii mari, pe suprafete intinse, terenul alergic Sunt de obicei incrucisate in cadrul aceleeasi grupe de antibiotice sau intre antibiotice aprobiate ca structura Manifestari clinice variate de la eruptii cutanate pana la soc anafilactic

2. Reactii toxice
Intereseaza un anumit organ sau tesut Aminoglicozidele sunt oto si nefrotoxice Tetraciclina si eritromicina sunt hepatotoxice Penicilinele in doze mari si polimixinele sunt neurotoxice Cloramfenicolul toxic ptr hematopoieza

3. Reactii idiosincrazice
Sunt manifestari ale unor enzimopatii genetice - efecte adverse care nu sunt legate nici de un raspuns imun, nici de o proprietate farmacologica cunoscuta a agentului microbian Sulfonamidele pot produce hemoliza acuta la pacientii cu deficienta de G-6PDH Izoniazida determina manifestari polinevritice la acetilatorii lenti

4. Reactii adverse de ordin biologic

Sunt dependente de actiunea antimicrobiana Rezulta din: distrugerea masiva a germenilor Modificarea sensibilitatii germenilor la ATB Perturbarea echilibrului biologic al germenilor din organism

a. Reactii de exacerbare (HERXHEIMER) - Sunt rezultatul distrugerii masive a germenilor, cu eliberarea de endotoxine - Se manifesta printr-o simptomatologie foarte variata: tulburari digestive, circulatorii, nervoase - Apar In cazul: - Tratamentul cu penicilina al luesului - Tratamentul cu cloramfenicol al febrei tifoide - Evitare: doze mici de tratament la inceputul tratamentului

b. Rezistenta microbiana
- Reprezinta dezavantajul principal al
antibioterapiei

c. Fenomenele de dismicrobism
- Apar ca urmare a actiunii selective a ATB - Membrii sensibili ai florei normale dispar si se inmultesc cei rezistenti, care pot fi sau pot deveni patogeni si pot produce suprainfectii - Ele sunt mai frecvente dupa ATB cu spectru larg, ca ampicilina sau tetracicline si dupa tratamente prelungite, la copii sub 2 ani si la batrani

PENICILINELE
Sunt un grup de ATB BACTERICIDE cu structura comuna derivati ai acidului 6-aminopenicilanic Fac parte din grupul BETALACTAMINELOR alaturi de cefalosporine - au proprietati bactericide - Influenteaza DOAR bacteriile care se multiplica activ, actiunea antimicrobiana datorindu-se inhibarii formarii peretelui bacterian prin blocarea transpeptidazei - Au toxicitate mica, principalele reactii adverse sunt de natura alergica - Absorbtia din tractul intestinal este incompleta si se produce mai ales in duoden; - Se distribuie rapid in majoritatea lichidelor organismului si tesuturi dupa administrarea im sau iv si lent dupa administrarea po - Concentratiile sunt joase in cavitatea pleurala, peritoneu, pericard, articulatii, LCR dar prin seroasele inflamate penicilinele patrund mai bine, realizand nivele terapeutice - Se leaga reversibil de proteinele plaasmatice - Se excreta in cea mai mare parte nemodificate, prin rinichi, in principal prin secretie tubulara si in masura mai mica prin bila - Acidul peniciloic metabolit al penicilinelor are actiune antigenica

I. PENICILINELE
Clasificarea penicilinelor dupa spectrul activitatii antibacteriene
- Peniciline cu spectru ingust - Penicilina G - Benzatinpenicilina G - fenoximetilpenicilina - Peniciline rezistente la penicilinaza, active fata de stafilococi - Oxacilina - Meticilina etc - Peniciline cu spectru larg caracteristice fiind efectele pe bacilii gram-negativi - Ampicilina - Amoxicilina - Carbenicilina; - ticarcilina

BENZILPENICILINA (PENICILINA G)

Primul antibiotic introdus in terapeutica

- Spectru de actiune ingust, cuprinde germenii frecvent intalniti in infectiile curente - Coci gram pozitivi si gram negativi - Bacili gram-pozitivi - ATB de electie in infectiile provocate de: - Pneumococ - Meningococ - Streptococi aerobi si anaerobi - sifilis

BENZILPENICILINA (PENICILINA G)
Este distrusa in cea mai mare parte de aciditatea gastrica sau inactivata de flora intestinala Dupa admin im absorbtia este rapida si completa, obtinandu-se concentratii maxime in 15-30 minute Transportul se face in procent de 45-50% sub forma legata de proteinele plasmatice Difuzeaza bine in tesuturi, cu exceptia SNC, globi oculari. Difuziunea in seroase este crescuta in caz de inflamatie Traverseaza usor placenta Eliminarea se face pe cale renala, 90% in forma activa, prin secretie tubulara, realizand concentratii urinare superioare celor plasmatice. Eliminarea rapida impune administrarea la intervale scurte. Rata de eliminare este redusa in insuficienta renala si la nou nascuti Nivelul plasmatic depinde de doza, cale si ritmul de administrare, ca si rata de epurare. Durata nivelelor plasmatice poate fi crescuta prin administrarea de doze mari sau perfuzie.

REZISTENTA
prin selectionarea unor mutatii capabile sa inactiveze ATB secretand o lactamaza penicilinaza care desface inelul responsabil de activitatea antimicrobiana - Se inastaleaza lent - Diferita in functie de bacterie: foarte frecventa la stafilococ si foarte rara la streptococ sau treponeme - Este favorizata de concentratii subinhibitorii de ATB

BENZILPENICILINA (PENICILINA G)

BENZILPENICILINA (PENICILINA G) Efecte adverse

- Manifestari alergice principalul inconvenient al penicilinelor si include:
- Eruptii cutanate, febra, dureri articulare, anemie hemolitica care apar la 7-10 zile de la inceputul tratamentului si pot persista una sau mai multe saptamani dupa incetarea tratamentului - Boala serului - Soc anafilactic

- Reactii de exacerbare de tip Herxheimer poate apare in primele zile de tratament cu penicilina al sifilisului florid - Fenomene neurotoxice apar la:
- doze mari de penicilina; - functia renala este deficitara; - administrarea intrarahidiana de doze mari

- Fenomene de intoleranta locala: durere locala la administrarea im si tromboflebite la administrarea repetata in aceeasi vena

PENICILINE DE DEPOZIT (MOLDAMIN)

- Sunt preparate greu solubile; - Sub forma de suspensie apoasa, injectata EXCLUSIV im elibereaza lent benzilpenicilina, realizand concentratii serice si tisulare joase, pentru o perioada variabila de timp, in functie de preparat si doza - Are acelasi spectru ca si benzilpenicilina, dar datorita nivelelor serice scazute sunt active numai pe germeni foarte sensibili: streptococ hemolitic, treponema pallidum - Indicatii: profilaxia infectiilor streptococice si a reumatismului articular acut; tratamentul sifilisului - Actiunea prelungita face ca pericolul reactiilor alergice sa fie mai mare

PENICILINE ORALE

Sunt derivati stabili in mediu acid, fiind activi pe cale orala Spectrul microbian este identic cu al penicilinei G, dar din cauza concentratiilor serice relativ mici sunt indicate in - infectii usoare si medii, cu germeni sensibili - in scop profilactic Reactii adverse: tulburari gastrointestinale (greata, diaree) comune tuturor penicilinelor administrate oral reactiile de sensibilizare sunt mai rare decat la preparatele injectabile Reprezentant fenoximetilpenicilina (penicilina V, Ospen)

PENICILINE REZISTENTE LA PENICILINAZA

- Sunt peniciline de semisinteza, cu spectrul asemanator penicilinei G, dar mai putin active decat aceasta pe germenii sensibili - AVANTAJ: sunt rezistente la PENICILINAZA, fiind indicate in infectiile cu stafilococi penicilinazosecretori - Reactii adverse de natura alergica
- Reprezentanti: METILCILINA = nefrotoxica si poate produce deprimarea maduvei hematopoietice prin mecanism imunoalergic. Admin: im sau iv, 1g la 6 ore OXACILINA = Toleranta mai buna decat metilcilina; Administrare po sau parenteral, 0.25 0.5 g la 4-6 ore

PENICILINE CU SPECTRU LARG - Ampicilina este eficace pe germenii sensibili la Penicilina G (pe care activitate mai redusa) +bacili gramnegativi:
Hemophilus influenzae, Salmonele, Shigele, E.Coli, Proteus mirabilis

Reprezentanti - ampicilina - carbencilina

- Nu influenteaza stafilococii penicilinazosecretori si majoritatea tulpinilor de Klebsiela, Enterobacter, Pseudomonas - Produc rezistenta incrucisata cu alte peniciline si uneori cu cefalosporinele

Ampicilina
Rezistenta in mediul acid, absorbtia intestinala fiind foarte buna; Se fixeaza pe proteinele plasmatice; Difuzeaza bine in tesuturi Se elimina preponderent prin urina si bila (unde realizeaza concentratii superioare celor sanguine) Toxicitatea este redusa Reactiile adverse: - Reactiile alergice sunt mai frecvente, dar mai usoare decat cele produse de penicilina G - Frecvent tulb digestive: inapetenta, greata, varsaturi prin actiune directa sau prin perturbarea florei microbiene intestinale INDICATII: - Infectii cu Hemophilus influenzae meningite, osteomielite - Infectii urinare acute sau cronice cu germeni sensibili - Infectii biliare

Amoxicilina
Proprietati asemanatoare Ampicilinei, dar realizeaza concentratii serice mai mari, datorita unei absorbtii digestive superioare

INHIBITORII DE BETALACTAMAZE (IBL)

ACIDUL CLAVULINIC SULBACTAM TAZOBACTAM

- Acidul clavulanic - Este un antibiotic betalactamic slab activ ca

antibacterian, dar avand actiune importanta inhibitoare asupra beta-lactamazelor secretate de stafilococi si unele bacterii gramnegative Combinatia amoxicilina-acid clavulanic - Avantaje: largeste spectru de actiune, incluzand stafilococul auriu penicilinazo-secretor si alti germeni secretori de batalactamaze precum si posibilitatea administrarii orale

Principalele prod. comerciale IBL + BETALACTAMINE 1. ACID CLAVULANIC + AMOXICILINA = AUGMENTIN, AMOXIKLAV susp., caps., fl., la 8 ore 2. ACID CLAVULANIC + TICARCILINA = TIMETIN fl. (i.m., i.v.) la 6 ore 3. SULBACTAM + AMPICILINA SULTAMICILINA = UNASYN susp, caps, fl.(i.m., i.v.) la 8 ore

Principalele prod. comerciale

IBL + BETALACTAMINE

1. ACID CLAVULANIC + AMOXICILINA = AUGMENTIN, AMOXIKLAV susp., caps., fl., la 8 ore 2. ACID CLAVULANIC + TICARCILINA = TIMETIN fl. (i.m., i.v.) la 6 ore 3. SULBACTAM + AMPICILINA SULTAMICILINA = UNASYN susp, caps, fl.(i.m., i.v.) la 8 ore

PENICILINE CU SPECTRU LARG active fata de PSEUDOMONAS

Reprezentanti - carbenicilina - ticarcilina

Sunt mai putin active decat Penicilina G pe cele mai multe bacterii grampozitive, iar pe bacilii gram-negativi (E Coli, Pr. Mirabilis,vulgaris, Enterobacter, Salmonella) sunt active la concentratii relativ mari Importanta au capacitatea de a inhiba majoritatea tulpinilor de Pseudomonas aeruginoasa la concentratii mari (250 mcg/ml), dar in general bine suportate Rezistenta se instaleaza prin secretia de beta-lactamaze. Actiune antimicrobiana SINERGICA cu AMINOGLICOZIDELE (gentamicina, amikacina) asociere utila in clinica Nu sunt active in administrarea orala Absorbtia este buna dupa administrarea i.m, realizand concentratii serice maxime la 30-60 min de la injectare; iv/im 20-40 g/zi fractionat la 4-8 oree Eliminare renala 95% din doza administrata Indicatii : tratamentul infectiilor cu pseudomonas aeruginosa: infectii respiratorii, urinare, osoase, cutanate, arsuri infectate, infectii mixte cu anaerobi Reactii adverse:
- Reactii alergice ca si celelalte peniciline, indeosebi eruptii cutanate - Hematologice: neutropenie, eozinofilie reversibile la intreruperea tratamentului. In doze mari, carbenicilina si ticarcilina au actiune antiagreganta plachetara, putand provoca accidente hemoragice, mai

II. CEFALOSPORINELE
ATB cu structura beta-lactamica derivati ai acidului 7-amino-cefalosporanic Grupul de ATB care se extinde foarte rapid, prin adaugarea de diferite catene laterale in pozitia 7 a inelului betalactamic si in pozitia 3 a inelului dihidrotiazinic, ceea ce a permis obtinerea unor compusi mai activi, mai stabili metabolic si mai rezistenti la inactivarea prin betalactamazele secretate mai ales de bacteriile gram-negativ Sunt ATB bactericide actionand prin inhibarea peretelui bacterian Rezistenta la cefalosporine - secretia de betalactamaze, care desfac si inactiveaza ATB. Penicilinaza secretata de stafilococi nu inactiveaza cefalosporinele, ceea ce explica eficacitatea lor in infectiile cu stafilococi penicilinazo-pozitivi - Incapacitatea cefalosporinelor de a patrunde pana la locul de actiune sau de a interactiona cu receptori specifici de la nivelul celulei bacteriene BACTERIA

BL Leg. betalactam N O

CEFALOSPORINELE
SA: difera de la o generatie la alta

GENERATIA I CEFAZOLINA (KEFAZOL) CEFAZEDONA CEFALOTINA (KEFLIN) CEFAPIRINA Spectru largit ca si spectrul Penicilinei G Oxacilinei Ampicilinei GENERATIA II CEFUROXIMA (ZINNAT) CEFOTIAM CEFAMANDOL (MANDOL) CEFOTEM Spectru larg ca si spectrul Penicilinei G Oxacilinei Ampicilinei Gentamicinei Metronidazol

GENERATIA III CEFOTAXIMA (CLAFORAN) CEFTAZIDIMA CEFTRIAXONA (ROCEPHIN) CEFOPERAZONA (CEFOBID) Spectru ultralarg ca si spectrul Penicilinei G Oxacilinei Ampicilinei Gentamicinei Metronidazol Ticarcilina

GENERATIA IV
CEFPIROMA CEFEPIMA Spectrul foarte larg ce include si enterococul

CEFALOSPORINELE (CFS)
CFS difera intre ele prin proprietatile farmacocinetice:
- Multe CFS, desi stabile la HCl din stomac, se absorb putin din intestin, fiind

ineficiente in administrarea po EXCEPTIE CFS gen I (cefradina, cefalexina) si gen II (cefaclorul) care sunt active pe cale orala. Celelalte se admin parenteral Se leaga in proportie variabila de proteinele plasmatice; Difuziunea in celule si tesuturi este foarte buna patrund bine in miocard, lichid pericardic, in secretiile bronsice, oase si lichidul sinovial, in miometru, realizeaza concentratii mari in bila; CFS gen I si II NU trec prin meninge, cele de gen III realizeaza concentratii mari in LCR, fiind eficiente in trata,mentul meningitelor cu germeni sensibili; Toate CFS se elimina urinar, prin filtrare si secretie tubulara, realizand in urina concentratii mari Reactiile adverse: - de natura alergica eruptii cutanate, febra, bronhospasm CFS = evitate la pacientii cu APP de accidente grave la penicilina (soc anafilactic) pot apare reactii incrucisate cu penicilinele la 10% dintre persoanele alergice la penicilina - Semnalate cresteri ale activitatii transaminazelor si fosfatazei alcaline, dar nu au fost semnalate afectari semnificative ale ficatului - Potential nefrotoxic

CEFALOSPORINELE (CFS)
Indicatii ptr CFS gen I si II - Tratamentul infectiilor respiratorii, mai ales daca agentul cauzal este necunoscut sau la pacientii cu afectiuni debilitante - Tratamentul infectiilor stafilococice profunde ale oaselor si profilaxia infectiilor dupa interventii ortopedice - Profilaxia infectiilor dupa chirurgia cardiaca plastica - Profilaxia si tratamentul infectiilor ginecologice cu germeni sensibili, in care se prefera Cefoxitina, activa fata de bacteroides fragilis, agentul patogen cel mai raspandit in aceste infectii - In infectiile intraspitalicesti (la care participa de obicei P aeroginoasa) se recomanda asocierea CFS-aminoglicozid Indicatii CFS gen III - Cazuri selectionate de septicemie, meningite cu bacterii gram-negativ, infectii urinare, ginecologice, infectii osteoarticulare, ale pielii

III. MACROLIDELE
CARACTERISTICI COMUNE: OBTINUTE DIN DIFERITE SPECII DE STREPTOMYCES INEL LACTONIC, DE DIMENSIUNI MARI SPECTRU ANTIMICROBIAN LARG DIFUZIE TISULARA BUNA (utile in infectii cu germeni intracelulari: chlamidia, mycoplasma, legionella) TOXICITATE , TOLERANTA COMPLIANTA TERAPEUTICA BUNA MAI ALES NOILE MACROLIDE

 Macrolide "vechi": - ERITROMICINA - OLEANDOMICINA - JOSAMICINA - SPIRAMICINA Macrolide "noi": - ROXITROMICINA - CLARITROMICINA - DIRITROMICINA - AZITROMICINA - ROKITAMICINA

ERITROMICINA

Mecanism de actiune: inhiba sinteza ribozomiala a proteinelor bacteriene prin fixarea pe subunitatea 50 S ribozomial => bacteriostatic la doze ; bactericid la doze . Obs.: NU se asociaz cu Cloramfenicolul pentru c au acelai loc de aciune. Spectru de actiune: CG+; CG-; BG+; Actinomicete, Mycoplasma, Chlamidia, Ricketzia. !!!!!! ERITROMICINA ESTE ATB DE NLOCUIRE LA BOLNAVII CU ALERGIE LA PENICILINE !!!

- Adm. oral stabila la pH acid, se absorbe bine din intestin. Distributie buna n esuturi (cu excepia LCR). - Metabolizare la nivelul fiului si se elimina prin bila, urina si secretie lactata. Realizeaza concentratii mari in bila si laptele matern (50% din concentratia plasmatica INDICATII: boli cu germeni sensibili: angine streptococice pneumonie interstiial cu Mycoplasme, Legionella, Chlamidii, profilaxia RAA sifilis erizipel boli sexuale cu chlamidii (cervicite, uretrite). Administrare: - oral la 6 ore

MACROLIDE NOI
Bd% crescuta fata de macrolidele vechi Spectru de actiune: larg asemanator macrolidelor vechi + Toxoplasmoza gondi, H.Py., C. Jejuni, Mycobacterium avium (SIDA); BG (Salmonela, Shigella, Jersinia) Complianta terapeutica buna (1-2 prize/zi) Reactii adverse: - rare Administrare orala distributie buna in tesuturi si celule; se c% in pulmon; renal efect postantibiotic (72 ore) INDICATII: infectii cu germeni sensibili

 REPREZENTANTI: ROXITROMICINA Rulid cp. CLARITROMICINA Klacid cp.; fl.; sirop

AZITROMICINA Zitaromax cp.

SPIRAMICINA Rovamycine cp; fl.; sirop

IV. LINCOSAMIDE
- LINCOMICINA - CLINDAMICINA derivat al lincomicinei LINCOMICINA ATB elaborat de streptomices lincolnensis, deosebit structural de eritromicina, dar cu proprietati asemanatoare. Spectrul de actiune: - ingust si asemanator cu cel al eritromicinei: streptococi; stafilococi; anaerobi (Bacterioides fragilis) Indicatii : infectii osteoarticulare cu stafilococ; profilaxia endocarditei infectioase Administrare: oral si parenteral (i.m., i.v. perfuzie) CLINDAMICINA - Este mai activa decat lincomicina si realizeaza nivele serice superioare dupa administrarea orala este preferata in locul lincomicinei

V. AMINOGLICOZIDELE (AGZ)
REPREZENTANTI GENERATIA I STREPTOMICINA activa pe BK KANAMICINA NEOMICINA SPECTINOMICINA GENERATIA II GENTAMICINA TOBRAMICINA GENERATIA III AMIKACINA

Au structura chimica asemanatoare, ceea ce explica proprietatile farmacocinetice comune tuturor membrilor grupului - Nu se absorb dupa administrarea orala administrare numai parenterala - Nu patrund cu usurinta in LCR - Sunt relativ rapid excretate prin urina - Au potential toxic ridicat tropism particular fata de NnVIII si rinichi MECANISM DE ACTIUNE sunt ATB BACTERICIDE care actioneaza prin fixarea pe subunitatile ribozomale 30S ale celulei bacteriene, producand perturbarea activitatii ARN-mesager, ceea ce are ca rezultat sinteza unor polipeptide atipice, toxice sau inadecvate metabolismului bacterian Sunt active atat in faza de multiplicare cat si in cea de repaus a germenilor. asocierea cu ATB care actioneaza la nivelul peretelui bacterian (penicilina, cefalosporine) este avantajoasa favorizeaza patrunderea intracelulara a AGZ Spectru de actiune: coci G+, G-; bacili G- (Pseudomonas); enterobacteriacee (E. Coli, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Serratia); Mycobacterium tuberculosis, Mycoplasma pneumonie Rezistenta naturala germenii anaerobi din speciile Bacteroides, Fusobacterium, streptocii grup A, pneumococii

V. AMINOGLICOZIDELE (AGZ)
REACTII ADVERSE

Cele mai importante RA sunt legate de toxicitatea fata de Nn VIII si rinichi AGZ se acumuleaza in perilimfa din urechea interna unde realizeaza concentratii superioare celor plasmatice, care exercita o agresiune toxica asupra epiteliului senzorial cohlear si vestibular Nefrotoxicitatea AGZ se manifesta prin proteinurie tranzitorie, cilindrurie si retentie azotata

VI. ATB CU SPECTRU LARG

Reprezentanti: - TETRACICLINE - CLORAMFENICOL TETRACICLINELE - Tetracicline vechi - TETRACICLINA - CLORTETRACICLINA - OXITETRACICLINA Tetracicline noi - DOXICICLINA - MINOCICLINA

TETRACICLINA (Tetraciclina caps) abs. influentata de alimentatie c% biliara modesta NU patrunde in LCR complianta terapeutica (T1/2 6 ore)

DOXICICLINA (Vibramicin caps; fl) abs. neinfluentata de alimentatie c% biliara buna patrunde modest in LCR complianta terapeutica buna (T1/2 = 18 20 ore)

TETRACICLINELE
Mecanism de actiune: sunt ATB BACTERIOSTATICE ce actioneaza prin legarea specifica de subunitatile ribozomale 30Scu inhibarea consecutiva a sintezei proteice si replicarii bacteriene

Spectrul de actiune: coci si bacili gram-pozitiv si gram-negativ; Richettzia; Leptospira; Chlamidia; mycoplasme; unele protozoare (trichomonas, amoebe) Reactii adverse: dismicrobisme: candidoze, tulburari dentare (contraindicate la copii sub 7 ani) si osoase Adm.: Tetraciclina caps 0,250 g oral la 6 ore Doxiciclina caps 0,100 g oral monodoza (in prima zi 100 mg la 12 ore, apoi 100 mg/zi)

CLORAMFENICOL
ATB bacteriostatic cu spectru larg, obtinut prin sinteza MA: idem Macrolide se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50S ale bacteriilor, oprind formarea lanturilor peptidice, deci inhiba sinteza proteica bacteriana Spectru de actiune: majoritatea bacteriilor G+ si G-, Richettzi, Clamidia, Mycoplasma, spirochete, majoritatea germenilor anaerobi (Clostridii bacteroides) Caracteristici farmacocinetice: - stabil intr-o - gama larga de pH=2-9 - absorbtie intestinala 80-90%, realizand niveluri plasmatice maxime la 2-4 ore de la administrare - se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 50%; T1/2 = 3 ore; - difuzie buna in tesuturi si organe: pleura, peritoneu, glob ocular, lichid sinovial, ajungand in cazul inflamatiilor meningeale la concentratii in LCR egale cu cele plasmatice; - metabolizare hepatica (inutilizabil in insuf. hepatobiliare) - eliminare renala, partial sub forma activa, prin filtrare glomerulara si in majoritate (90%) prin secretie tubulara, sub forma inactiva

Indicatii: ATB de rezerva datorita toxicitatii sale mari febra tifoida si paratifoida A (alternativa la trat. cu Ceftriaxona si Ciprofloxacina) Meningita cu pneumococ sau bacili Gram negativi (scheme de tratament) encefalite, abcese cerebrale cu anaerobi infectii genito-urinare si abdominale cu anaerobi Reactii adverse: Toxicitate hematopoetica (inhibitia hematopoetica sau aplazie medulara ireversibila) sindromul cenusiu al n-n prin deficit de glucuronoconjugaza, hepatica; dismicrobisme: suprainfectii cu Candida

VII. CHINOLONE
GENERATIA I
ACID NALIDIXIC

GENERATIA II
ACID OXALINIC ACID PIPEMIDIC CINOXACINA ROXACINA

! GENERATIA III - FLUOROCHINOLONELE

NORFLOXACINA (NOLICIN) DIFLOXACINA ENOXACINA (ENOXOR) LOMEXACINA OFLOXACINA (TARIVID) FLEROXACINA PEFLOXACINA (PEFLOX) TEMAFLOXACINA CIPROFLOXACINA (CIPRINOL)

Mecanism de actiune: inhiba sinteza microbiana a ADN

ADN
Absorbtie orala 50-95% Bd % mare Complianta terapeutica buna (T1/2) = 11 ore) Vd mare Concentratii plasmatice mari in LCR, plamani, oase, bila,, prostata Spectru de actiune: ultralarg

BACTERIE

(necesara in spiralarea cromozomului de AND bacterian)

CHINOLONELE BLOCHEAZA AND-GIRAZA

bacteria plesneste ca o fasole coapta

Spectru de actiune: ultralarg - CG+; CG-; BG- aerobi si anaerobi;Mycoplasma, Chlamydia, Rickettsia Indicatii: - infectii urinare joase; - infectii de prostatita (prostatitele acute si cronice); - infectii cu transmitere sexuala (uretrite acute, cervicite acute, rectite acute, faringite acute gonococi); - infectii gastrointestinale; - infectii osteoarticulare; - osteomielite acute si cronice cu BG-; - infectii respiratorii: bronsite cronice (levofloxacina, moxifloxacina) Administrare: orala 2 prize; 1 priza i.v. perfuzie

VIII. Metronidazolul (Flagyl)

Chimioterapic derivat din nitroimidazol Spectru de actiune: - tricomonas, giardia lamblia, entamoeba histolytica (antiparazitar) - anaerobi: G +: clostridium perfringes si difficile; gardnerella vaginalis G -: bacteroides fragilis, fusobacterium, veilonella Farmacocinetica: Se absoarbe repede si complet din tractul digestiv; Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 5-20% Se distribuie larg in tesuturi Realizeaza nivele active in LCR, bila, abcese, trece in lapte; Se metabolizeaza in mare parte si se elimina prin urina, 20% sub forma neschimbata Indicatii: boli parazitare; infectii cu anaerobi (colono-rectale, gineco-obstetricale)

!!!!!! REPREZINTA MEDICAMENTUL DE PRIMA ALEGERE IN INFECTIILE CU GERMENI ANAEROBI (500 mg x3/zi, in infectiile mai putin grave) !!!!!!
Reactii adverse:

bine suportat; relativ frecvent survin tulb digestive (anorexie, greata, gust metalic, voma, diaree), cefalee, eruptii cutanate. Ocazional neutropenie Dozele mari, timp indelungat pot provoca tulburari neurologice de natura toxica: fatigabilitate, vertij, ataxie, nevrite periferice, crize epileptice reversibile la intreruperea tratamentului Prezentare: Metronidazol Flagyl comp. orale, vaginale; fiole Ornidazol Tiberal comp.; fiole Tinidazol Fasigyn comp.; suspensie orala; fiole.

IX. ANTIMICOTICELE (ANTIFUNGICELE)

Sunt substante active fata de diferite ciuperci patogene Spectru de actiune: ingust sau larg Au toxicitate mare utilizare DOAR locala

NISTATIN
Structura polienica Spectru de activitate cuprinde levuri si fungi care produc micoze superficiale. Este foarte activ fata de CANDIDA ALBICANS, actionand fungistatic sau fungicid in functie de concentratie Mecanism de actiune se leaga de sterolii din constitutia membranei citoplasmatice a fungilor sensibili, cu alterarea permeabilitatii sale si pierderea de ioni si molecule mici in spatiul extracelular Nu dezvolta rezistenta in timpul tratamentului Indicatii: infectii cu candida cu localizare cutaneo-mucoasa: bucofaringiana, vulvo-vaginala, digestive Administrare: 500.000 1.000.000 UI X3-4 ori/zi minim 7 zile sau local pe mucoase sau tegumente sub forma de unguente, suspensii sau ovule si supozitoare cu 100.000 UI/gram sau ml