Tip: Sentin civil Nr./Dat: 881 (21.05.2007) Autor: JUDECATORIA TG.

NEAMT Domenii asociate: Fondul funciar

Constatare nulitate absoluta titlu proprietate Constatare nulitate absoluta titlu proprietate SENTINTA CIVILA NR.881

Se examineaz cauza civil formulat de reclamantul C. T. mpotriva prtului N. P. I. i n contradictoriu cu intimatele COMISIA COMUNEI PSTRAVENI DE APLICARE A LEGILOR DE FOND FUNCIAR, COMISIA JUDETEAN NEAM PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT ASUPRA TERENURILOR , avnd ca obiect - CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA T.P La apelul nominal fcut n edinta public au raspuns: reclamantul C. T., lips fiind prtul N.P.I. ,motenitorii acestuia, cons.j. S.A. pentru Comisia Local Pstraveni pentru aplicarea legilor de fond funciar; lips reprezentanii legali ai Comisiei Judetene Neam pentru stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor,.Prezeni martorii propui de reclamant,G.P.,N.P.. Procedura de citare,legal ndeplinit. S-a facut referatul cauzei de ctre grefier dupa care s-a procedat la audierea martorilor propui de reclamant,N. P.,G. P.,sub prestare de juramnt,depoziiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei. Nemaifiind alte cereri sau probe de formulat la dosarul cauzei,se constat cauza n stare de judecat i se acord cuvntul la fond. Reclamantul C. T. solicit admiterea aciunii aa cum a fost formulat n sensul radierii din TP nr.43/1135/1997 suprafata de 0,22 ha teren i obligarea preedintelui comisiei locale la plata daunelor cominatorii de 100 lei/zi pentru fiecare zi de ntrziere. S-au declarat dezbaterile nchise,dupa care: I N S T A N T A: Dup deliberare asupra cauzei civile de fa. Prin cererea nregistrat la aceast instan sub nr.821/321/2007, reclamantul C. T., a chemat n judecata pe prtul N. I., Comisia local Pstrveni de aplicare a Legii nr. 18/1991 i Comisia judeean Neam pentru stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor, solicitnd ca prin hotarrea ce se va pronuna s se dispun radierea din titlului de proprietate nr.43/1135/02.05.1997, eliberat pe numele N. I. a unei suprafee de teren i obligarea comisiei locale s nainteze documentaia prealabil pentru eliberarea titlului de proprietate cu daune cominatorii. n motivarea aciunii sale, reclamantul solicit s se constate nulitatea absolut parial a titlului de proprietatea nr.43/1135/02.05.1997, eliberat pe numele N. I., n sensul radierii suprafetei de 2200 mp. teren situat n com. Pstrveni, punctul numit Curtur, sola 57, parcela 475/24. Reclamantul mai solicit obligarea comisie locale s-i ntocmeasca documentaia necesar eliberrii titlului de proprietate pentru suprafaa de 2 ha pe care a avut-o n proprietate anterior colectivizrii, iar Comisia judeean Neam pentru stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor s-i emit titlu de proprietate solicitat, cu obligarea la plata de daune cominatorii n sarcina preedintelui Comisiei locale Pstrveni de aplicare a Legii nr. 18/1991. Se arat c dup adoptarea Legii nr. 18/1991, a fost pus n posesie cu suprafata de 2 ha teren situat pe raza comunei Pstrveni cu respectarea vechiului amplasament, dar ca n anul 1997, din suprafaa sa de

0,38 ha teren din punctul Curtur, Comisia locala Pstrveni de aplicare a Legii nr. 18/1991 a atribuit 0,22 ha teren prtului fr ca acesta s dein acte de proprietate. A facut numeroase demersuri pentru obinerea titlului de proprietate pentru terenurile ce i-au fost restituite n baza legilor fondului funciar, inclusiv pentru suprafaa de 0,22 ha teren din punctul Curtur, ns Comisia locala Pstrveni de aplicare a Legii nr. 18/1991 a tergiversat nejustificat soluionarea cererilor sale. n dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar urmtoarele nscrisuri: TP nr. 43/804/2002 emis pe numele G. P.; TP nr. 43/1192/2006,declaraiile martorilor G. M., G. P. si N. G, P., adeverin de proprietate nr. 897/10.08.1991, cererea de nscriere n CAP i registrul agricol a reclamantului. Prtul N. P. I. legal citat nu s-a prezentat n instan i nu a depus ntmpinare. Comisia judeean prin ntmpinare a aratat c cererea reclamantului este ndreptit ntruct, aa cum rezult din cererea de nscriere n CAP sus-numitul a avut n proprietate teren n punctul Curtur. Comisia local prin ntmpinare a lasat la latitudinea instanei modul de soluionare a cererii Din actele i lucrrile dosarului instana reine urmtoarele: Reclamantul a solicitat comisiei locale n baza legilor fondului funciar reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaa de 2 ha teren situat pe raza comunei Pstrveni, cerere care a fost admis i sa eliberat adeverin de proprietate nr. 897/10.08.1991 n care era inclus i suprafaa de 3800 mp teren n punctul Curtur, terenurile fiind stpnite de acesta pna n anul 1997 cnd s-a emis titlu de proprietate al prtului n care a fost inclus i suprafaa de 2200 mp teren din cei 3800. Mai mult comisia local a tergiversat naintarea documentaiei prealabile comisiei judeene n vederea emiterii titlului de proprietate situaie confirmat i de aceasta din urm. Fa de cele reinute, n baza art. 58 din Legea nr.18/1991 i art. 64 va admite aciunea i n consecin va dispune anularea parial a TP nr. titlului de proprietate nr. 43/1135/02.05.1997, eliberat pe numele N. I., n sensul radierii suprafeei de 2200 mp. teren situat n com. Pstrveni, punctul numit Curtur, sola 57, parcela 475/24 i nscrierea acestei suprafee n TP al reclamantului. V oblig primarul I. Onisei la plata de daune cominatorii n calitate de preedinte al Comisiei locale Pstrveni de aplicare a Legii nr. 18/1991 la plata daunelor cominatorii pentru fiecare zi de ntrziere n naintarea ctre Comisia judeean a documentaiei prealabile pentru eliberarea TP reclamantului. Ia act c nu s-au efectuat cheltuieli de judecat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII HOTARASTE Admite aciunea n constatare nulitate absolut parial a titlului de proprietate nr. 43 / 1135 / 02.05.1997 emis pe numele N. P. I., formulat de reclamantul C. T. dom. n sat Rdeni, com. Pstrveni, jud. Neam, n contradictoriu cu prtul N. I. cu acelai dom., Comisia local Pstrveni pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 i Comisia judeean Neam pentru stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor i n consecint: Radiaz din titlu de proprietate nr. 43/1135/02.05. 1997 suprafata de 2200 mp teren sola 57/475/24 pct. Curatura. Obliga Comisia locala Pastraveni pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, s nainteze Comisiei judeene documentaia prealabil pentru emiterea titlului de proprietate a reclamantului. Obliga presedintele Comisie locale Pastraveni la plata daunelor cominatorii n cuantum de 100 lei/zi pentru fiecare zi de ntrziere ncepnd cu a 30 zi de la data ramnerii definitive a prezentei hotarri. Cu drept de recurs n termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata n sedinta publica din 21.05.2007.

ROMNIA CURTEA DE APEL CRAIOVA SECIA CONTENCIOS administrativ SI FISCAL DECIZIE Nr. 1742 edina public de la 04 2008 Completul compus din: PREEDINTE: Magdalena Fnu Judector - - JUDECTOR 2: Teodora Bnescu - - JUDECTOR 3: Doina Ungureanu Grefier: ******* S-a lua n examinare recursul declarat de reclamanta AGENIA JUDEEAN PENTRU OCUPAREA FOREI DE MUNC O mpotriva sentinei nr. 132 din 22 februarie 2008 pronunat de Tribunalul Olt n dosarul nr- n contradictoriu cu intimata prt Primria oraului La apelul nominal fcut n edina public a rspuns consilier juridic, pentru recurenta reclamant AGENIA JUDEEAN PENTRU OCUPAREA FOREI DE MUNC O, lipsind intimata prt Primria oraului Procedura de citare este legal ndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier ul de edin care nvedereaz instanei c, prin Serviciul arhiv, intimata prt Primria oraului Oad epus ntmpinare solicitnd i judecarea cauzei n lips potrivit dispoziiilor art. 242 alin. Apreciindu-se ndeplinite dispoziiile art. 150 Cod procedur civil, instana acord cuvntul asupra recursului. Consilier juridic, pentru recurenta reclamant AGENIA JUDEEAN PENTRU OCUPAREA FOREI DE MUNC O, solicit admiterea recursului conform motivelor de recurs, casarea sentinei pronunat de Tribunalul O l t, iar pe fond rejudecarea cauzei n sensul admiterii n ntregime a aciunii formulate. Apreciaz c suma solicitat nu se cuvenea Primriei O care a concesionat spaiul fr a avea calitatea de proprietar. CURTEA Asupra recursului de fa; Prin cererea depus la Tribunalul O l t, reclamanta Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Oac hemat n judecat pe prta Primria Oraului -O, solicitnd ca prin sentina ce se va pronuna s se constate nulitatea absolut a contractului de concesiune nr.4652/27.06.2006, ncheiat ntre Primria Oraului -O n calitate de concedent i AJOFM O n calitate de concesionar, avnd ca obiect preluarea n concesiune a imobilului situat n -O, str.-. nr.211 i a terenului aferent n suprafa de 150.

A artat reclamanta c n imobilul ce face obiectul contractului de concesiune a funcionat, pn n data de 1.09.2007, punctul de lucru -O al AJOFM, ce aparine din punct de vedere teritorial d e Agenia Local S-a mai artat c ulterior datei de 27.06.2006, n mod neoficial, AJOFM a intrat n posesia unei copii a sentinei civile nr.150/20.01.2000, definitiv i irevocabil, pronunat de Judectoria Caracal n dosarul nr.2476/1999 al crui obiect l reprezint anularea hotrrii nr.171/24.10.1996 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.112/1995, care viza restituirea imobilului compus din cas i teren n suprafa de 1925. situate n -O, str.-, nr.184(213). Neconcordana dintre numrul imobilului ce face obiectul retrocedrii conform Legii nr.112/1995 i imobilul ce face obiectul contractului de concesiune nr.4652/27.06.2006, respectiv, ntre nr.211 i nr.184(213) este dat de renumerotarea imobilelor efectuat chiar de Primria O, ca autoritate a administraiei publice locale. Prin urmare este vorba de acelai imobil din coninutul sentinei nr.150/20.01.2000, unde ca parte este conceptat i Oficiul de omaj din cadrul O, pentru c, la data formulrii plngerii de ctre mpotriva Hotrrii nr.171/24.10.1996 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.112/1995, respectiv data de 17.02.1997, imobilul era deinut n baza unui contract de nchiriere de ctre Oficiul de omaj din cadrul. A mai susinut reclamanta c AJOFM O nu a avut cunotin de existena acestei sentine dect n noiembrie 2006, ulterior ncheierii contractului de concesiune nr.4652/27.06.2006, deoarece, Oficiul pentru omaj s-a desprins din cadrul Direciei Judeene de Munc i Protecie Social O ncepnd cu anul 1999 i a devenit instituie judeean cu personalitate juridic n subordinea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, fapt ce a fcut ca acea hotrre s nu intre n posesia lor. Cum la data ncheierii contractului de concesiune nr.4652/27.06.2006 imobilul a fost restituit reclamantului domiciliat n Trgu M,-/93 Judeul M, este evident faptul c Primria O nu mai avea calitatea de proprietar al acestuia neputnd astfel s dispun concesionarea lui, i, neavnd capacitatea juridic de a contracta nu este ndeplinit una din condiiile de fond care s fi fost avute n vedere la ncheierea acestui contract. Prin ntmpinarea depus la termenul din 14.12.2007 prta Primria Oraului -O a solicitat respingerea cererii reclamantei. Prin sentina nr.132 din 22 februarie 2008, Tribunalul Olta admis n parte aciunea reclamantei, a constatat nulitatea contractului de concesiune nr.4652/27.06.2006 privind imobilul - construcie situat n oraul O, strada - nr.211, Judeul O i s-a respins captul de cerere al reclamantei privind restituirea sumei de 7500 lei, ca nentemeiat. Pentru a pronuna aceast sentin, tribunalul a reinut c proprietar al cldirii concesionate de ctre reclamant este numitul din Tg M, i nu Primria oraului O, fiind ntemeiat cererea privind constatarea nulitii absolute pariale a contractului de concesiune privind aceast cldire. Referitor la cererea privind repunerea n situaia anterioar a prilor i obligarea prtei la restituirea sumei achitat cu titlu de redeven n baza acestui contract, tribunalul a apreciat c este nefondat, n condiiile n care a utilizat efectiv acest imobil pentru realizarea activitilor sale sociale. mpotriva acestei sentine a declarat recurs reclamanta, considernd-o nelegal i netemeinic. A susinut n acest sens c, dei tribunalul a constatat c proprietar al imobilului este numitul din Tg M, n mod eronat a reinut c cererea privind restituirea sumei achitate cu titlu de redeven unei persoane juridice "aa zis proprietar", este nentemeiat, avnd n vedere folosirea acestui spaiu n perioada la care se face referire. A mai artat c sumele de bani pltite cu acest titlu reprezint bani publici, iar prin activitatea de protecie social pe care o desfoar, a apreciat c nu poate plti din veniturile publice chiria pentru folosina spaiului, ctre o persoan care i declin calitatea n aa zii proprietari de imobile. Intimata prt Primria Oraului Oad epus ntmpinare, solicitnd respingerea recursului ca nefondat, reiternd aprrile invocate la fond.

Recursul este nefondat. Aciunea introductiv vizeaz nelegalitatea contractului de concesiune nr.4652 din27 iunie 2006, ncheiat ntre Primria Oraului O, n calitate de concedent i AJOFM O, n calitate de concesionar, pe o perioad de 49 de ani, obiectul acestuia fiind imobilul situat n O, strada nr.211, n suprafa de 150 mp i a cldirii situate pe acest teren, preul concesiunii fiind 37.500 RON, pltibili n 4 ani, din care n primul an trebuia achitat suma de 10.000 lei RON. Din actele depuse la dosar rezult c imobilul n cauz fusese deinut anterior de ctre fosta O, n baza contractului de nchiriere nr.14300/01.09.2005, ncheiat cu Consiliul Local O pe o perioad de 10 ani, iar ncepnd cu data de 27 iunie 2006 (n urma reorganizrii i a contractului de concesiune a crui anulare s-a cerut), imobilul a trecut n folosin AJOFM ntruct prin sentina civil nr.150 din 20 ianuarie 2000, pronunat de Judectoria Caracal, imobilul concesionat a fost restituit fostului proprietar, se constat c la data ncheierii contractului de concesiune (care este ulterioar sentinei pronunate), Primria oraului O nu mai avea calitatea de proprietar al acestui imobil. Faptul c primria a ncasat totui o parte din preul concesiunii stabilite pentru primul an, respectiv suma de 7500 RON, nu-i poate fi imputat, deoarece recurenta reclamant avea cunotin de existena procesului civil, n condiiile n care parte n acest proces fost i O, care deinea imobilul respectiv la acea dat, unitate din care s-a desprins ulterior AJOFM Prin urmare, la data ncheierii contractului de concesiune, recurenta avea cunotin c Primria O nu mai deine n proprietate privat imobilul concesionat, iar pentru faptul c a utilizat efectiv acest imobil i terenul aferent acestuia, pentru desfurarea activitilor sale sociale, datoreaz redevena/chiria cuvenit, persoana ndreptit s cear restituirea sumei ncasate de primrie cu acest titlu fiind doar proprietarul imobilului. Aprarea potrivit creia suma achitat reprezint bani publici este lipsit de relevan juridic, n condiiile n care folosina unui spaiu nchiriat implic plata unei chirii corespunztoare. Pentru considerentele artate,se apreciaz c toate motivele invocate sunt nefondate, astfel c n baza art.312 Cod pr.civil se va respinge recursul declarat. PENTRU ACESTE MOTIVE, N NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta AGENIA JUDEEAN PENTRU OCUPAREA FOREI DE MUNC O mpotriva sentinei nr. 132 din 22 februarie 2008 pronunat de Tribunalul Olt n dosarul nr-. Decizie irevocabil. Pronunat n edina public de la 04 2008. Preedinte, -Judector, -Judector, --

Grefier, Red.jud.LF/ 2 ex/03.10.2008

Preedinte: Magdalena Fnu Judectori: Magdalena Fnu, Teodora Bnescu, Doina Ungureanu

Sursa: Jurindex
Cauzele de nulitate absoluta - Asemenea incapaciti sunt prevzute att n Codul civil ct i n alte acte normative. Astfel, art. 806 Cod civil stabilete minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici ntr -un fel, prin donaie sau testament, de bunurile sale, iar art. 807 Cod civil prevede c minorul de 16 ani poate dispune prin testament i numai pentru jumtate de care dup lege poate dispune majorele. Cauzele de nulitate absoluta - Alte incapaciti speciale sunt prevzute i n art. 1308 i art. 1309 Cod civil. De asemenea, n art. 68 din Legea nr. 18/1991, la aliniatul 1 se spune c personele fizice care nu au cetenia romn i domiciliul n Romnia, precum i persoanele juridice care nu au cetenia romn i sediul n Romnia, nu pot dobndi n proprietate terenuri de orice fel prin acte ntre vii. b). lipsa capacitii de folosin a persoanei juridice. Una din condiiile de validitate a actului juridic civil este capacitatea de a ncheia actul. Nendeplinirea acestei condiii, adic ncheierea actului juridic civil de ctre o unitate care se gsete n faza dobndirii personalitii juridice sau a lichidrii, acte care nu se ncadreaz n dispoziiile art. 33, alin. 3 din Decretul 31/1954 (depesc cerina ca persoana juridic s ia fiin n mod valabil), va atrage nulitatea absolut a actului juridic respectiv . c).nerespectarea principiului specialitii capacitii de folosin a persoanei juridice. Principiul specialitii capacitii de folosin a persoanei juridice se definete ca fiind regula de drept civ il potrivit creia, persoana juridic nu poate dobndi, prin acte juridice, dect acele drepturi i obligaii care sunt n concordan cu scopul ei. Aceast regul este consacrat n art. 34 din Decretul 31/1954 unde se spune, la alineatul 1 c persoana juridic nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de nfinare sau statut, iar n alineatul 2 c orice act juridic care nu este fcut n vederea realizrii acestui scop este nul. Prin urmare principiul specializrii capacitii de folosin limiteaz aceast capacitate, restrnge coninutul ei la concordana dintre capacitatea persoanei juridice i scopul ei, depirea acestei sfere fiind sancionat cu nulitatea absolut a actelor juridice ncheiate . 2. lipsa total a consimmntului, cum este cazul erorii-obstacol(error in negotio i error in corpore). Potrivit art. 953 Cod civil consimmntul nu este valabil cnd este dat prin eroare. Eroarea este falsa reprezentare a realitii la ncheierea unui act juridic. Eroarea obstacol (numit i distructiv de voin) este cea mai grav form a erorii, mpiedicnd formarea actului juridic i mbrac, n funcie de natura realitii asupra creia cade, dou forme: eroarea asupra naturii actului ce se nc heie (error in negotio) constnd n faptul c una dintre pri crede c ncheie un anumit act juridic, iar cealalt parte crede, greit, c ncheie un alt act juridic, i eroarea asupra indentitii fizice a obiectului actului juridic (error in corpore) constnd n faptul c una dintre pri crede c obiectul actului juridic l constituie un anumit bun, pe cnd cealalt parte are n vedere alt bun. Pentru c nu s-a format acordul de voin al prilor, sanciunea care intervine este nulitatea absolut a a ctului juridic, aceasta fiind soluia acceptat, n general, n practic i doctrin .

Cauzele de nulitate absoluta - Aceste incapaciti constau fie n interdicia de a ncheia anumite acte juridice civile, fie n interdicia de a dobndi anumite drepturi sau obligaii i sunt instituite de legiuitor din considerente de ocrotire a intereselor anumitor categorii de persoane, dat fiind situaia special n care se afl.Cauzele de nulitate absoluta

Cauzele care atrag nulitatea absoluta sunt urmatoarele: 1. incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in cazurile: a). nerespectarea unei incapacitati speciale, impuse pentru ocrotirea unui interes obstesc. Aceste incapacitati constau fie in interdictia de a incheia anumite acte juridice civile, fie in interdictia de a dobandi anumite drepturi sau obligatii si sunt instituite de legiuitor din considerente de ocrotire a intereselor anumitor categorii de persoane, data fiind situatia speciala in care se afla

[1].

Asemenea incapacitati sunt prevazute atat in Codul civil cat si in alte acte normative. Astfel, art. 806 Cod civil stabileste minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel, prin donatie sau testament, de bunurile sale, iar art. 807 Cod civil prevede ca minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate de care dupa lege poate dispune majorele. Alte incapacitati speciale sunt prevazute si in art. 1308 si art. 1309 Cod civil. De asemenea, in art. 68 din Legea nr. 18/1991, la aliniatul 1 se spune ca personele fizice care nu au cetatenia romana si domiciliul in Romania, precum si persoanele juridice care nu au cetatenia romana si sediul in Romania, nu pot dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii. b). lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice. Una din conditiile de validitate a actului juridic civil este capacitatea de a incheia actul. Neindeplinirea acestei conditii, adica incheierea actului juridic civil de catre o unitate care se gaseste in faza dobandirii personalitatii juridice sau a lichidarii, acte care nu se incadreaza in dispozitiile art. 33, alin. 3 din Decretul 31/1954 (depasesc cerinta ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil), va atrage nulitatea absoluta a actului juridic respectiv c).nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice se defineste ca fiind regula de drept civil potrivit careia, persoana juridica nu poate dobandi, prin acte juridice, decat acele drepturi si obligatii care sunt in concordanta cu scopul ei. Aceasta regula este consacrata in art. 34 din Decretul 31/1954 unde se spune, la alineatul 1 ca persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infintare sau statut, iar in alineatul 2 ca orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul. Prin urmare principiul specializarii capacitatii de folosinta limiteaza aceasta capacitate, restrange continutul ei la concordanta dintre capacitatea persoanei juridice si scopul ei, depasirea acestei sfere fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a actelor juridice incheiate

[2].

[3].

2. lipsa totala a consimtamantului, cum este cazul erorii-obstacol(error in negotio si error in corpore). Potrivit art. 953 Cod civil consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare. Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic. Eroarea obstacol (numita si distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii, impiedicand formarea actului juridic si imbraca, in functie de natura realitatii asupra careia cade, doua forme: eroarea asupra naturii actului ce se incheie (error in negotio) constand in faptul ca una dintre parti crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte crede, gresit, ca incheie un alt act juridic, si eroarea asupra indentitatii fizice a obiectului actului juridic ( error in corpore) constand in faptul ca una dintre parti crede ca obiectul actului juridic il constituie un anumit bun, pe cand cealalta parte are in vedere alt bun. Pentru ca nu s-a format acordul de vointa al partilor, sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta a actului juridic, aceasta fiind solutia acceptata, in general, in practica si doctrina

[4].

Cu toate acestea se considera ca in caz de eroare-obstacol ar trebui sa intervina nulitatea relativa, cei in cauza putand sa ceara anularea actului, dar putand sa o si confirme, prin executarea actului juridic, in functie de interesele fiecaruia.

[5]

3. nevalabilitatea obiectului actului juridic Referindu-se la conventii, art. 962 Cod civil stabileste ca obiectul conventiei este acela la care partile sau numai una dintre ele se obliga. Prin urmare, obiectul actului juridic civil se defineste ca fiind conduita partilor stabilita prin ace l act juridic, respectiv actiunile sau inactiunile la care partile sunt indreptatite sau la care sunt tinute. Pentu a fi valabil, obiectul actului juridic trebuie sa indeplineasca mai multe conditii. Astfel, obiectul actului juridic trebuie sa existe, trebuie sa se afle in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil si sa fie licit si moral. Aceste sunt conditii generale pentru valabilitatea obiectului actului juridic. Exista si conditii speciale, cerute doar pentru anumite categorii de acte, astfel: in actele constitutive ori translative de drepturi, se cere ca cel ce se obliga sa fie titularul dreptului; in actele intuitu personae obiectul trebuie sa constea intr-un fapt personal al debitorului,iar cand legea prevede, este necesara si autorizatia administrativa. In consecinta, ori de cate ori sunt nerespectate conditiile de validitate ale obiectului actului juridic acesta este lovit de nulitate absoluta. 4. cand lipseste cauza ori este ilicita sau morala Cauza sau scopul actului juridic este acel element care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act. Potrivit art. 966 Cod civl obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect. Prin urmare, pentru a fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala si sa fie licita si morala. Neindeplinirea acestor conditii va antrena nulitatea absoluta a actului juridic 5. nerespectarea formei ad validatem Numeroase dispozitii legale prevad pentru valabilitatea unui act juridic forma ad validitatem (ad solemnitatem): donatia (art. 813 Cod civil), testamentul (art. 858 Cod civil), ipoteca conventionala (art. 1772 Cod civil), actele intre vii avand ca obiect terenuri (art. 67, alin. 1 din Legea 18/1991), etc. Instituirea de catre lege a formei autentice este determinata de anumite motive:se atentioneaza partile asupra importantei pe care o au anumite acte juridice, pentru patrimoniul celor care le fac, se asigura libertatea si certitudinea consimtamantului si se exercita un control al societatii prin organele statului, asupra actelor ce prezinta importanta juridica ce depaseste interesele partilor. Forma autentica prezinta unele trasaturi. Astfel, ea este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa (aceasta trebuind sa fie, deci expresa), este exclusiva, in sensul ca pentru anumit act juridic solemn, trebuie indeplinita o anumita forma. De asemenea, este un element constitutiv esential al actului juridic si, in consecinta, nerespectarea lui atrage nulitatea absoluta a actului juridic respectiv

[6].

[7].

6. lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative Astfel, potrivit art. 35 din Legea 64/1995 in afara de cazurile prevazute de prezenta lege sau de cele autorizate de tribunal, orice constituire de garantii personale sau reale, efectuate dupa inregistrarea cererii debitorului sau dupa expirarea termenului pentru contestarea cererilor creditorilor de catre debitor ori dupa respingerea contestatiei debitorului impotriva acestor cereri,va fi nula. De asemenea, in alineatul 1 din art. 37 al aceleiasi legi se spune ca dupa deschiderea procedurii de reorganizare este interzis conducatorilor debitorului, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul tribunalului, actiunile sau partile lor sociale detinute la debitorul care face obiectul acestei proceduri. 7. incalcarea ordinii publice In art. 5 Cod civil, se precizeaza nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri. De asemenea, art. 966 dispune ca obligatia fondata pe o cauza nelicita nu poate avea nici un efect iar art. 968 prevede ca o cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Asadar, vointa juridica trebuie sa resp ecte legile care intereseaza ordinea publica. Dispozitiile legale care intereseaza ordinea publica sunt, in totalitatea lor, norme imperative, de la care nu se poate deroga prin act juridic, sub sanctiunea nulitatii absolute

[8].

8. frauda legii

[9]

Un act juridic se socoteste savarsit in frauda legii cand anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative. Fiind o incercare de abatere legii de la finalitatea ei, fraudarea legii constituie un abuz de drept, sanctionat (explicit sau implicit) printr-o serie de dispozitii legale (art. 1 si 3 din Decretul 31/1954, art. 1203 Cod civil, art. 723 Cod proc. civila). Aplicarea legii, in litera si spiritul ei, este o necesitate de interes obstesc si de aceea actele juridice savarsite in frauda legii sunt sanctionate cu nulitate absoluta. Frauda se seosebeste de dol,desi are un element comun cu acesta: reaua credinta a autorului ei. In timp ce dolul se exercita asupra uneia din partile actului juridic, al carui consimtamant il viciaza, frauda se savarseste de parti in dauna tertilor, lasand nealterat consimtamantul partilor, in vederea realizarii unui folos injust pentru cei ce fraudeaza. Interesul distinctiei dintre frauda si dol consta in faptul ca cea dintai este sanctinata cu nulitatea absoluta a actului juridic, iar cea din urma atrage nulitatea relativa.

[1] E. Lupan, Drept civil, Persoana fizica, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 42 si urm. [2] E. Lupan, Drept civil. Persoana juridica, de. Lumina Lex, Bucuresti, 1994, p. 113 [3] Idem, p 109 si urm [4] E. Poenaru, op. cit., p. 230; Trib. Supr., s. civ., dec. nr. 1998/1989, Dreptul nr. 7/1990, p. 66 [5] Gh. Beleiu, op. cit., p.135-136 [6] Trib. Supr., s. civ. dec. nr. 1815/1988, Dreptul nr. 7/1990. P, 66 [7] Gh. Beleiu, op. cit., p. 150-151 [8] C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p. 19 [9] D. Cosma, op. cit., p. 306-307; A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 365; Trib. Supr., s. civ., dec. nr. 1732/1970, Culegere
de decizii 1970, p. 171

http://www.referatele.com/referate/economie/online13/NULITATE---CAUZELE-DENULITATE-ABSOLUTA-referatele-com.php