DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA

Arh. Cleopa Ilie - "Calauza in credinta ortodoxa"

Sectarul: Dar pe Maria, Maica lui Iisus Hristos, de ce voi, ortodocsii, o cinstiti att de mult si v nchinati la ea ca la Dumnezeu? Preotul: Noi pe Preasfnta Fecioar Maria si Nsctoarea de Dumnezeu o cinstim mai mult dect pe toti sfintii si ngerii, dar totusi nu-i aducem slujire ca lui Dumnezeu. Cinstirea ce i se d ei se numeste preacinstire (supravenerare), si ei i se cuvine aceast preacinstire pentru c ea este Maica lui Dumnezeu, nu numai o ''prieten'' a Lui, asemenea celorlalti sfinti. De aceea se spune n cntarea bisericeasc (axionul): ''Ceea ce esti mai cinstit dect heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimii''. Ea este mai presus dect sfintii si ngerii, deoarece si ngerii si oamenii i se nchin. Astfel, i s-a nchinat ei arhanghelul Gavriil, la Buna Vestire (Luca 1, 28-29), si n acelasi chip i s-a nchinat ei si Sfnta Elisabeta, maica Sfntului Ioan Boteztorul (Luca 1, 40-43). nssi Sfnta Fecioar, prin Duhul Sfnt, prooroceste c pe ea o vor ferici toate neamurile: C, iat, de acum m vor ferici toate neamurile, c mi-a fcut mie mrire Cel Putemic... (Luca 1, 48-49), adic cinstirea ei este voit de Dumnezeu. Sectarul: Nu trebuie s dm prea mult cinstire Fecioarei Maria, pentru c nici nsusi Fiul ei, Iisus Hristos, n-a cinstit-o. Aceasta se vede din cuvintele Mntuitorului, redate de Sfntul Evanghelist Matei n textul urmtor: Cineva I-a zis: lat, mama Ta si fratii Ti stau afar, cutnd s-ti vorbeasc. Iar El i-a zis: Cine este mama Mea si cine sunt fratii Mei? Si, ntinznd mna ctre ucenicii Si, a zis: lat mama Mea si fratii Mei. C oricine va face voia Tatlui Meu Celui din ceruri, acela mi este frate si sor si mam (Matei 12, 47-50). Deci faptul c Fecioara Maria I-a fost mam nu are nici o important. In fata Lui, legturile Sale de snge sau de rudenie trupeasc n-au nici un pret si nici o precdere fat de legturile Sale spirituale cu cei ce fac voia Tatlui, oricine ar fi acestia. Preotul: Aici este vorba de altceva si anume c, n afar de nrudirea trupeasc, mai exist si o alt nrudire cu Hristos, mult mai mare si mai important, nrudirea sufleteasc, ce const n a face voia lui Dumnezeu. Aceast nrudire ns nu desfiinteaz si nu micsoreaz pe cea trupeasc. Deosebirea st numai n aceea c nrudirea sufleteasc si-o poate cstiga oricine, mplinmd voia Tatlui. nrudire nseamn nu numai o legtur de snge, trupeasc, ci si o legtur de dragoste si de unitate sufleteasc. Cel ce face voia lui Dumnezeu, acela devine sufleteste nrudit cu Dumnezeu, deoarece i este cu totul atasat lui Dumnezeu. Astfel, prin cuvintele de mai sus, Mntuitorul nici n-a nlturat nrudirea Sa cea trupeasc cu Maica Sa, nici n-a micsorat cinstirea ce i se cuvenea unei mame de la fiul ei, ci numai a cutat s accentueze c cealalt nrudire cu El, cea sufleteasc, desi este de mai mare pret, o poate realiza totusi orice credincios ( Maica Domnului a fost si singura care a mplinit desvrsit voia lui Dumnezeu ). Asadar, a fost un cuvnt de ndemn si de ncurajare la adresa multimii, iar nu unul de dispret la adresa Maicii Sale. Mntuitorul nostru Iisus Hristos, ct a fost cu Maica Sa pe pmnt, pururea o asculta si o iubea si era supus fat de ea (Luca 2, 51) si oricnd i cerea ceva, nu se arta neasculttor fat de ea. Astfel, vedem c la nunta din Cana Galileii, la cererea Mamei Sale, El a fcut prima minune, prefcnd apa n vin (Ioan 2, 3-10).

Apoi a avut mare grij de Maica Sa, chiar si cnd era rstignit pe Cruce; purtndu-i de grij, a dat-o spre ngrijire celui mai iubit dintre toti ucenicii Si, Sfantului Ioan Evan- ghelistul, dup cum este scris: Deci Iisus, vznd pe Maica Sa si pe ucenicul pe care l iubea stnd alturi, a zis mamei Sale: ''Femeie, iat fiul tu!'' Apoi a zis ucenicului: ''Iat mama ta!'' Si din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine (Ioan 19, 26-27). Vezi c Mntuitorul, nici n vremea cea grea a suferintelor Sale de pe Cruce, nu a neglijat purtarea de grij fat de Maica Sa, care L-a nscut si L-a crescut? Si cum oare ar fi putut s dispretuiasc pe Mama Sa, cnd nsusi Dumnezeu a dat porunc s cinstim pe tat si pe mam, dup cum s-a scris: Cinsteste pe tatl tu si pe mama ta (Deut. 5, 16)? Sectarul: Dar de ce voi o numiti pe Maria pururea Fecioar, de vreme ce nsusi Fiul su a numit-o femeie, ceea ce nseamn c a fost cstorit, iar nu fecioar, cci asa se adevereste din cuvntul Scripturii: Deci Iisus, vznd pe mama Sa si pe ucenicul pe care l iubea stnd alturi, a zis mamei Sale: Femeie, iat fiul tu! (Ioan 19, 26). Tot asa o numeste, dispretuitor, si la nunta din Cana Galileii: A zis ei Iisus: Ce ne priveste pe mine si pe tine, femeie? (Ioan 2, 4). n acest caz, nici nu o putem socoti mai de cinste si nu i putem aduce un cult deosebit. Preotul: n primul citat, nicidecum nu este vorba de dispret, ci, dimpotriv, se vede cum Mntuitorul s-a ngrijit de soarta ei, ncredintnd-o spre purtare de grij Apostolului Ioan, stiind c El se va nlta la cer, pentru ca s o ngrijeasc la btrnetile ei. Acest lucru nu este o necinstire, ci, cu adevrat, o mare cinstire si respect fat de Mama Sa, creia nici n chinurile de pe Cruce nu uit s-i poarte de grij, datorit dragostei celei mari pe care o avea fat de ea, ca mam. Iar dac o numeste ''femeie'', nicidecum nu o face n nteles de femeie cstorit sau n semn de dispret, ci numai n nteles de gen. Cci tot asa s-au adresat si cei doi ngeri Mariei Magdalena la mormnt: Femeie, de ce plngi? (Ioan 20, 12- 13). Iar cei doi brbati, care s-au artat la Inltarea la cer a Domnului, au zis ctre apostoli: Brbati galileieni, de ce stati privind la cer? (Fapte 1, 11). Nici ngerii, nici cei doi brbati n-au adresat dispretuitor cuvintele ''femeie'' sau ''brbati'', ci dimpotriv, n chip mngietor. Sectarul: Dar unde spune n Sfnta Scriptur c Maria, mama lui Iisus, a fost fecioar si pururea fecioar, asa cum o numiti voi, ortodocsii, pe ea? Preotul: C a nscut fiind fecioar, Sfnta Scriptur ne arat n acest fel: Cnd arhanghelul Gavriil a venit n Nazaret si i-a binevestit ei c va naste pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 35), intrnd la ea, a numit-o: plin de har si binecuvntat ntre femei (Luca 1, 28). Iar ea, vzndu-l, s-a tulburat de cuvntul lui si cugeta n sine: Ce fel de nchinciune poate s fie aceasta? Si ngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, cci ai aflat har la Dumnezeu. Si iat, vei lua n pntece si vei naste Fiu, si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preanalt se va chema si Domnul Dumnezeu i va da Lui tronul lui David, printele Su. Si va mprti peste casa lui Iacov n veci si mprtia Lui nu va avea sfrsit. Si a zis Maria ctre nger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de brbat? Si rspunznd, ngerul i-a zis: Duhul Sfnt se va pogor peste tine si puterea Celui Preanalt te va umbri; pentru aceea si Sfntul Care se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema (Luca 1, 29-35). Ai auzit, omule rtcit, cum arhanghelul s-a nchinat Fecioarei Maria numind-o pe ea plin de har si binecuvntat ntre femei si c ea a aflat mare har de la Dumnezeu, c n-a cunoscut brbat, c a fost umbrit de puterea Celui Preanalt si c a zmislit si a nscut din Duhul Sfnt pe Fiul lui Dumnezeu? Apoi ai mai auzit c, desi era fecioar nestiind de brbat, ngerul

Domnului nu i-a zis ''binecuvntat esti tu ntre fecioare'', ci ntre femei, prin aceasta neartnd dispret fat de Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu, cea ''plin de har'', ci descoperind o veche tain: ''zdrobirea capului sarpelui prin femeie" (Fac. 3, 15) si c ea va fi acea tainic si duhovniceasc Ev care va naste pe Noul Adam, Hristos, Care va aduce viata n lume? Dumnezeiestii Printi ai Bisericii zic c Hristos S-a tiumit smnt a femeii (Fac. 3, 15), ca Cel ce nu S-a nscut din smnt de brbat, ci de la Duhul Sfnt si din Preacuratele sngiuri ale Preasfintei Fecioare i-a luat trup. Asadar, ct nebunie si rtcire este n capul sectarilor care hulesc pe Preasfnta si Preacurata Fecioar Maria, cea neispitit de brbat, punnd-o pe ea n rndul femeilor celor mritate, pe cea plin de dar, pe cea care a aflat har de la Dumnezeu si este binecuvntat ntre femei (Luca 1, 28)! Vor vedea acesti hulitori si stricati la minte si la ntelegere sectari n ziua cea mare a Judectii de apoi, cnd aceast Imprteas si Fecioar Maria va sta de-a dreapta tronului Fiului su cu mare si negrit slav, dup cum Psalmistul a artat, zicnd: Sezut-a tmprteasa de-a dreapta Ta, mbrcat n hain aurit si prea nfrumusetat... Pomeni-vor numele tu n tot neamul... (Ps. 44, 11, 20-21). Si ce zici tu, ereticule, oare pentru c arhanghelul Gavriil a numit-o pe ea femeie, zicnd: binecuvntat esti tu ntre femei, apoi pentru aceasta zici c Fecioara Maria era femeie cstorit, asa cum o numiti voi cu hul si nebunie ereticeasc? Oare n-a zis ea la nchinarea ngerului c ''nu stiu de brbat'' (adic este fecioar)? Sau cnd Dumnezeu a zidit-o pe Eva din coasta lui Adam (Fac. 2, 21-22) si a adus-o la el, iar el a numit-o pe ea ''femeie'' - oare si atunci Eva era femeie cstont, fiindc o numise Adam ''femeie''? Oare nu era atunci Eva fecioar zidit din trupul cel feciorelnic al lui Adam, fr de mpreunare de femeie? Asadar, dac Eva a fost zidit de Dumnezeu fecioar, iar Insusi Dumnezeu si Adam pe aceast fecioar, Eva, o numesc ''femeie'' (Fac. 2, 22-23), apoi nu o numeste pe ea ''femeie'', n nteles c era femeie cstorit, cum ru si nebuneste ntelegeti voi, sectarii, cuvntul ''femeie''. Ci att Dumnezeu, ct si Adam, au zis Evei ''femeie'' - atunci cnd ea era fecioar -, ca s arate prin acest cuvnt c ea era parte femeiasc, nu brbteasc, si prin cuvntul femeie a artat genul ei feminin. Deci nicidecum nu se ntelege c Dumnezeu si Adam, pe cea luat din coasta lui Adam - si care atunci era fecioar - au numit-o femeie n nteles de femeie mritat (cstorit), asa cum voi rtcit si ru ntelegeti cuvntul femeie n Sfnta Scriptur. Cci precum Eva era fecioar, atunci cnd i s-a zis ''femeie'', tot astfel Eva cea tainic si duhovniceasc, Preacurata Fecioar Maria, care a nscut pe Noul Adam, Hristos, fecioar este n vecii vecilor, cu toate c Sfnta Scriptur o numeste pe ea ''femeie'', artnd prin aceasta genul ei feminin. Atunci Adam, prin lucrarea lui Dumnezeu, a nscut ntru feciorie din trupul su femeie fr de femeie (adic fr a se mpreuna cu femeie), iar la plinirea vremii, firea femeiasc, prin lucrarea Sfntului Duh, a nscut brbat fr de brbat, n feciorie nscnd Fecioara si rmnnd fecioar, precum si la nceput a nscut Adam ntru feciorie femeie fr de femeie, rmnnd ntru feciorie. Cci asa a binevoit Dumnezeu, ca ntru Fecioara Maria s dea mprumut firii lui Adam celui vechi prin Noul Adam Cel nscut din Fecioar, Care a venit n

lume si S-a mbrcat n firea noastr din negrita Sa mil si buntate, pentru ca s izbveasc pe vechiul Adam, cu tot neamul lui, din osnd si din moarte. Cci precum ntru Adam toti mor, asa ntru Hristos toti vor nvia (I Cor. 15, 22; Rom. 5, 8; Ioan 3, 16; 5, 24). Deci ia aminte, omule rtcit - tu si cei asemenea tie -, c Sfnta Scriptur nu numeste pe Maica Domnului ''femeie'' (Luca 1, 43) n sensul de femeie cstorit, cum ru si sucit ntelegeti voi, ci, prin cuvntul ''femeie'', Sfnta Scriptur arat numai genul feminin al Sfintei Fecioare Maria si totodat arat n chip umbros si tainic c ea este femeia aceea prin care se va zdrobi capul sarpelui (Fac. 3, 15) si prin care va veni mntuirea neamului omenesc. La cele de mai sus trebuie adugate si urmtoarele: 1. Fiind Maic a Mntuitorului, Fecioara Maria a fost si este mijlocitoare a mntuirii. 2. Zmislind de la Duhul Sfnt pe Mntuitorul n pn- tecele ei, a fost cu totul curtit de pcate, ca nici un alt om, orict de sfnt ar fi fost. 3. Fiindu-i prezis de Dumnezeu cinstirea ei - ca nici o alt cinstire a vreunui om -, Sfnta Fecioar Maria trebuie socotit ca cea dinti dintre sfinti, asa cum Ioan Boteztorul este cel mai mare ntre prooroci (Luca 7, 28), deoarece venirea lui a fost profetit de alti profeti (Mal. 3, 1; Isaia 40, 3). Pentru toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire mai mare dect altor sfinti, o preacinstire, ea fiind mprteasa si cununa tuturor sfintilor. Iar cum c si dup nastere a rmas fecioar, citeste si vezi cele proorocite despre ea de Proorocul lezechiel (44, 1-3). Sectarul: Nu trebuie s dm prea mult cinstire Fecioarei Maria, si nici nu poate fi preavenerat ca fecioar, pentru c a mai avut si alti copii, care sunt numiti de Sfnta Scriptur ''frati si surori'' ai lui Iisus, iar Iisus este numit ''ntiul nscut'' (Matei 1, 25), de unde urmeaz c Maria a mai avut ulterior si alti fii. Si ntr-adevr Biblia ne vorbeste de niste ''frati'' ai Domnului si, de asemenea, despre ''surorile'' Lui, cnd red cuvintele iudeilor, nedumeriti de persoana minunat a Domnului: Au nu este Acesta fiul teslarului? Au nu se numeste mama Lui Maria si fratii Lui: Iacov si Iosi si Simon si Iuda? Si surorile Lui au nu sunt toate la noi? (Matei 13, 55-56; Marcu 6, 3). Atunci de ce s falsificm adevrul numind-o pe Maica Domnului ''Pururea Fecioar'' si venernd-o ca atare? Preotul: n citatul prim, expresia ''ntiul nscut'' nu nseamn numaidect c trebuie s presupunem si existenta altora nscuti ulterior (al doilea, al treilea etc.). Acesta este un fel de a vorbi al Vechiului Testament, unde ''ntiul nscut'' se numeste cel ce deschide nti pntecele, indiferent dac va mai avea si alti frati sau nu (les. 13, 2) si unde adeseori numeralul cardinal (1, 2, 3 etc.) este nlocuit ori ntrebuintat amestecat cu cel ordinal (ntiul, al doilea, al treilea). Ebraismul acesta a intrat si n felul de vorbire al Noului Testament. n cazul de fat ''ntiul nscut'' nseamn ''unul nscut'', n sens de ''unicul nscut''. Alt nteles este exclus, deoarece, dac ntr-adevr Iisus ar mai fi avut si alti frati naturali (fii ai Mariei) n-ar fi lsat-o pe Maica Sa n grija unui apostol, ci n grija vreunui frate al Su. In citatul al doilea, se spune de ''frati'' si de ''surori" ai Domnului. ''Frati" sunt chiar amintiti cu numele si sunt n numr de patru, iar ''surorile" (la plural) trebuie s fi fost cel putin dou. In Sfnta Scriptur sunt amintiti de mai multe ori (vezi Matei 12, 47-50, Marcu 3, 31; Luca 8,

19; Ioan 2, 12; 7, 3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; GaL 1, 19). Ei ns n nici un caz nu au putut fi frati naturali ai lui Iisus Hristos si fii ai Mariei, mama lui Iisus, pentru c: 1. Dup o veche si unanim traditie, Maria, mama lui Iisus, a rmas dup nastere fecioar, asa cum a fost prefigurat n vedenia Proorocului lezechiel (44, 1-3). 2. Mama acestor asa-zisi frati ai Domnului este o alt persoan dect Fecioara Maria, cci este numit n Sfnta Scriptur Maria sau cealalt Marie (adic deosebit de Maria Maica Domnului, si de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui Maria lui Cleopa, fiind amintit chiar alturi de Maica Domnului si n apropierea ei. Iat textele biblice lmuritoare: Si erau acolo multe femei, privind de departe... ntre care era Maria Magdalena si Maria, mama lui Iacov si a lui Iosi, si mama fiilor lui Zevedeu (Matei 27, 55-56). Iacov si Iosi sunt doi din cei patru ''frati" ai Domnului (Matei 13, 55). Mama lor asadar este o alt persoan dect Maria, mama lui Iisus. Evanghelistul continu apoi: Dup ce a trecut smbta..., au venit Maria Magdalena si cealalt Marie, ca s vad mormntul (Matei 28, 1). Aici iarsi este vorba de ''cealalt Marie'', care nu poate fi alta dect mama ''fratilor" Domnului si despre care a fost vorba si n textul precedent. n chip asemntor scriu si ceilalti evanghelisti: Si erau si femei care priveau de departe; ntre ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic si a lui losi si Salomeea (Marcu 15, 40). Iar Maria Magdalena si Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus (Marcu 15, 47). Acelasi evanghelist scrie apoi: Si dup ce a trecut ziua smbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, si Salomeea au cumprat miresme, ca s vin s-L ung (Marcu 16, 1). Apoi, n alt text: Iar ele erau: Maria Magdalena si Ioana si Maria lui Iacov si celelalte mpreun cu ele, care ziceau ctre apostoli acestea (Luca 24, 10). Si, n sfrsit, altul: Si stteau lng crucea lui Iisus, mama Lui si sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, si Maria Magdalena (Ioan 19, 25). n toate textele de mai sus este vorba de aceleasi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor si ale nvierii Domnului. Toate sunt pomenite cu numele, numai Maria, mama lui Iacov si a lui Iosi (doi din ''fratii" Domnului - Matei 13, 55) este numit n ambele locuri Maria, mama lui Iacov apoi alteori mama lui Iosi, sau cealalt Marie, iar n alte locuri, sora mamei Lui, Maria lui Cleopa. Dar dup adevr este vorba de aceeasi persoan, cci totdeauna este numit ''Maria''. Deci ''fratii Domnului", avnd alt mam dect pe Maria, mama lui Iisus, nu pot fi fii ai Fecioarei Maria si frati naturali ai lui Iisus. 3. ''Fratii Domnului" nici ei nsisi nu se numesc ''frati'', ci ''robi'' si ''slujitori ai lui Iisus'', anume dup toat probabilitatea - cci certitudine deplin nu exist - doi dintre ei, Iacov si Iuda, sunt autorii celor dou epistole sobornicesti, numite ''a lui Iacov'' si respectiv ''a lui Iuda''. Or, acolo ei se numesc fiecare ''rob'' (Iacov 1, 1) si ''slujitor'' (Iuda 1, 1) ai Domnului Iisus, iar nu ''frati''. 4. Dac ar fi fost frati naturali ai Si, Hristos i-ar fi fcut apostoli; ori ei n-au fost dintre cei doisprezece apostoli. Desi multi presupun c acestia doi dintre ''fratii Domnului", anume Iacov si Iuda, ar fi identici cu cei doi apostoli dintre cei doisprezece care poart acest nume (Apostolul Iacov, connumit la fel cu ''fratele Domnului" cel Mic, n toate listele apostolilor, iar Iuda ''fratele Domnului" ar fi fost Apostolul Iuda Tadeul), totusi, aceasta este o simpl presupunere, nendestultor de ntemeiat, mai ales c ei nsisi nu se numesc ''apostoli'', dup cum nu se numesc nici ''frati ai Domnului''; iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia (Iuda 1, 17). Despre Iacov, ''fratele Domnului", se stie numai c a fost dintre cei saptezeci de

apostoli si cel dinti episcop al Ierusalimului si c se bucura de cea mai mare autoritate, att n fata credinciosilor, ct si n fata apostolilor (Fapte 12, 17; 15, 13), n timp ce Apostolul Iacov al lui Zevedeu fusese ucis (Fapte 12, 2); iar despre cellalt Iacov nu mai putem sti nimic. 5. Hristos ar fi ncredintat n grija lor pe Fecioara Maria, iar nu n grija Apostolului Ioan, care, oricum, era mai strin acesteia dect un fiu al ei. 6. ''Fratii Domnului" nu pot fi nici mcar frati vitregi ai lui Iisus sau fii ai lui Iosif dintr-o cstorie anterioar a acestuia, deoarece: a) Nicieri nu se spune si nicieri nu se poate presupune c Iosif ar mai fi fost cstorit si nainte si c ar fi devenit vduv prin divort. Stim din Traditie doar att, c era ''drept''. b) Mama ''fratilor Domnului", dup cum s-a vzut mai sus, tria si era n apropierea intim a Maicii Domnului, ceea ce ar fi fost exclus - pentru motive lesne de nteles - dac ea ar fi fost cndva sotia lui Iosif, acum divortat. 7. Tinnd seama de faptul c peste tot n Orient, dar n special la iudei, cuvntul ''frate'' se ntrebuinta si n nteles mai larg, de ''vr'' sau de alte rudenii mai apropiate sau mai ndeprtate, ca de exemplu la Facere (13, 8), unde Avraam l numeste pe Lot ''frate'', desi i era numai nepot de frate (Fac. 11, 27), trebuie s admitem c si ''fratii Domnului" au fost probabil - veri ai lui Iisus, dar nu veri primari, pentru c desi mama lor este numit ''sor'' a Maicii Domnului (Ioan 19, 25), ea nu putea s fi fost sor bun a acesteia, deoarece purta acelasi nume cu Maria, si foarte rar se obisnuia n vechime ca dou surori sau doi frati s poarte acelasi nume. Ci cuvntul ''sor'' trebuie s aib aici, de asemenea, ntelesul de var, probabil var primar. n acest caz, fiii ei, numiti ''fratii Domnului", ar putea fi cel mult veri secundari ai lui Iisus Hristos. Sectarul: Din cele artate pn aici, s-ar putea crede c Fecioara Maria, Maica lui Iisus Hristos, a rmas pururea fecioar si nu a mai avut alti copii n afar de Iisus, dac nu ar fi scris n Sfnta Scriptur c Iosif n-a cunoscut-o pe ea, numai pn ce a nscut pe Cel nti Nscut, pe Iisus Hristos, lsnd astfel a se ntelege c apoi ea ar fi putut avea si alti copii. Preotul: Sfnta Scriptur zice ntr-adevr: Si n-a cunos- cut-o pe ea pn ce a nscut pe Fiul su Cel Unul Nscut, Cruia I-a pus numele Iisus (Matei 1, 25); dar luati aminte si ntelegeti c, n Sfnta Scriptur, expresia pn cnd nseamn vesnicie. Cci zice Domnul: lat, Eu sunt cu voi n toate zilele, pn la sfrsitul veacului (Matei 28, 20). Oare aceasta n- seanm c se va desprti de noi dup sfrsitul veacului acestuia? Oare nu zice dumnezeiescul Apostol Pavel: Si astfel (dup obsteasca nviere) pururea vom fi cu Domnul (I Tes. 4, 17)? Iar n alt loc al Sfintei Scripturi este scris: Zis-a Domnul Domnului meu: sezi de-a dreapta Mea pn ce voi pune pe vrjmasii Ti astemut picioarelor Tale (Ps. 109, 1). Oare aceasta nseamn c dup aceea Mntuitorul nostru Iisus Hristos nu va sedea de-a dreapta Tatlui spre a mprti cu El peste toate veacurile, stiind bine c mprtia Lui nu va avea sfrsit (Luca 1, 35)? Iar dac n alt loc al Sfintei Scripturi se zice c Noe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dac a sczut apa, si zburnd corbul nu s-a mai ntors pn cnd s-a uscat apa pe pmnt (Fac. 8, 7), aceasta nseamn c s-a mai ntors la corabie vreodat?

Iarsi se arat n dumnezeiasca Scriptur c Micol, fata lui Saul (sotia lui David), nu a nscut fiu pn n ziua n care a murit (II Regi 6, 23). Oare nseamn c a mai nscut fii dup ce a murit, pentru c se zice ''pn cnd''? Asadar deschide ochii mintii asupra acestor mrturii, alese din multe altele ale Sfmtei Scripturi, si ntelege c cuvntul pn cnd n Sfnta Scriptur nseamn vesnicie si, dup cum Mntuitorul Hristos vesnic va fi cu apostolii Si si cu toti cei ce mplinesc poruncile Lui, dup cum El vesnic va sta de-a dreapta Tatlui mprtind n mprtia Sa cea fr de sfrsit, dup cum corbul n veci nu s-a mai ntors pe corabia lui Noe si dup cum n veci Micol, fiica lui Saul, nu a mai nscut fii dup ziua n care a murit, tot astfel Iosif cel drept si temtor de Dumnezeu, vesnic (n veac) nu a cunoscut-o pe aceea care a fost fecioar nainte de nastere, a fost fecioar n nastere si a rmas pururea fecioar, Preasfnta si Preacurata Fecioara Maria, Nsctoarea de Dumnezeu si Maica Luminii, mprteasa ngerilor si a oamenilor. La acestea s mai adugm si observatia c expresia ''pn cnd'' nu limiteaz nicidecum durata strii de feciorie a Mariei, ci, dimpotriv, este folosit tocmai s accentueze faptul c Iisus Hristos S-a nscut din fecioar fr de brbat. De aceea unele editii ale Noului Testament folosesc si traducerea: fr s fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nscut pe Fiul su Cel Unul Nscut,.., ceea ce nseamn acelasi lucru, asa cum am artat mai sus. Sectarul: n Sfnta Scriptur ni se spune, n mai multe locuri, c noi crestinii nu avem dect un singur Mijlocitor al mntuirii, pe Iisus Hristos. Or voi, ortodocsii, v adresati Maicii Domnului, zicnd: ''N-avem alt ajutor afar de tine''; si ziceti: ''Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, mntuieste-ne pe noi'', ceea ce este o mare greseal, c puneti pe Maica Domnului ca si pe Mntuitorul, mijlocitoare a mntuirii voastre. Preotul: n aceast privint ti-am dat lmuriri pe larg, cnd am vorbit despre cultul sfmtilor. Iar n ce priveste adresarea noastr ctre Maica Domnului n acest chip: ''Nu avem alt ajutor n afar de tine'', prin aceasta noi nu tgduim unicitatea lui Hristos ca Mijlocitor al mntuirii noastre obiective, dar nu neglijm nici folosul oricrui alt ajutor n legtur cu mntuirea noastr subiectiv . ntelesul acestei adresri este urmtorul: ''Tu ne poti da cel mai mare ajutor la mntuirea noastr subiectiv; un alt ajutor mai mare nu gsim la nici un alt sfnt". Sau: ''Nu avem pe altcineva care s ne poat ajuta att de mult ct ne poti ajuta tu, ca Maic a Mntuitorului nostru". Iar cuvintele de rugciune adresate ei: ''Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, mntuieste-ne pe noi'' nseamn: ''nduplec pe Fiul Tu s ne mntuiasc'', sau ''Izbveste-ne pe noi''. n limba greac, limba n care au fost scrise toate crtile Noului Testament, ca si crtile de cult ortodox, verbul ''a mntui'' nseamn si a izbvi de ru, de necaz, de ispit, de strmtorare. Deci, ''Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, mntuieste- ne pe noi'' nseamn: ''ajut-ne cu rugciunile tale s ne izbvim de rele, de necaz, de lucrrile diavolului, de patimi''. Asadar, prin ''mntuieste-ne pe noi'' nu ntelegem ''iart-ne pcatele'', ci ''roag-te Fiului tu pentru mntuirea noastr''. Cu neputint este ca preacinstirea Maicii Domnului s supere pe Fiul ei, Cruia prin aceasta nu-I scdem nimic din adorarea ce I se cuvine, ci, dimpotriv, toat preacinstirea Maicii Domnului trece de partea Fiului su, Care a ales-o si a sfintit-o pe ea spre a-I fi Lui Maic.

Deci ia aminte, omule ncurcat la ntelegere si rtcit de la adevr, cele ce am a-ti spune. n cele de pn aici ti-am artat, cu mrturii din Sfnta Scriptur, cinstea, slava si darurile date de Dumnezeu Preasfintei Sale Maici si ai auzit c Dumnezeu, nc ndat dup cderea lui Adam si a Evei, a prevestit c Maica Domnului va fi acea ''femeie-fecioar'' care va zdrobi capul sarpelui (Fac. 3, 15). Apoi, despre ea s-a proorocit c va fi acea fecioar care va naste pe Emanuel- Dumnezeu (Isaia 7, 14); ea va fi mijlocitoare a intrrii n lume a Mntuitorului nostru Iisus Hristos (ler. 31, 21-23); ei i s-a nchinat arhanghelul Gavriil si a numit-o pe ea ''plin de har'' si ''binecuvntat ntre femei'' (Luca 1, 28); ei i s-a nchinat Elisabeta, maica Sfntului Ioan Boteztoml, numind-o ''cea binecuvntat ntre femei'' si ''Maica Domnului meu'' (Luca 1, 40-43); fericit este pntecele si snul ei, c a purtat si a alptat pe Mntuitorul lumii, Hristos (Luca 11, 27-28); Mntuitorul, ca Fiu al ei, o asculta si-i era supus (Luca 2, 51); prima minune a fcut-o Mntuitorul la nunta din Cana Galileii, la rugmintea ei (Ioan 2, 310); Mntuitorul S-a ngrijit de soarta ei, chiar si atunci cnd El suferea nfricosatele chinuri pe Cruce, ncredintnd-o spre purtare de grij celui mai iubit dintre toti apostolii Si (Ioan 19, 26-27); ea nssi, prin Duhul Sfnt, a proorocit c toate neamurile o vor ferici si-i vor aduce cult pentru mrirea cu care a nvrednicit-o Dumnezeu pentru smerenia ei (Luca 1, 48-49); nsusi numele ei nseamn ''Doamn, Stpn'' n limba ebraic. Aceast Doamn si mprteas-Fecioar va sta de-a dreapta tronului Fiului su n ziua Judectii de apoi (Ps. 44, 11); ea a zmislit si a nscut din Duhul Sfnt pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 35), fiind umbrit de puterea Celui Preanalt (Luca 1, 35) si rmnnd fecioar si dup nastere (lez. 44, 1-3); ea este ''mai cinstit dect heruvimii si mai slvit fr de asemnare dect serafimii'' (Axionul). Ea n-a mai avut si alti fii n afar de Iisus Hristos, Mntuitorul lumii (Ioan 20, 12-13; Fapte 1, 11), iar mama asa-zisilor ''frati si surori ai Domnului'' nu este Maica Domnului, ci Maria lui Cleopa (Matei 27, 55-56; Marcu 15, 40, 47; 16, 1; Ioan 19, 25 s.a.); ''fratii Domnului sunt numai rudenii cu El, iar nu frati naturali ai Lui, cci n vechime la iudei, rudeniile de aproape se ziceau frati (Fac. 13, 8). Mama ''fratilor Domnului", Maria lui Cleopa, se numeste sor cu Maica Domnului, tot n acest sens de rudenie apropiat (Ioan 19, 25 s.a.). Asadar, dup ce ai vzut mrturiile Sfintei Scripturi despre aceste adevruri privitoare la Maica Domnului, dac ai avea mintea ta curtit de ntunericul ereziei si de pcate, ai putea ntelege prealuminat, pentru care pricin noi, crestinii ortodocsi din Biserica lui Hristos cea dreptmritoare, aducem preacinstire Preasfintei Fecioare Maria. Rugndu-ne ei, o punem pe ea mijlocitoare ctre Fiul su si Dumnezeul nostru, spre a ne ajuta prin mijlocirea preaputernicelor sale rugciuni, pe care le face pururea ctre Dumnezeu pentru tot neamul omenesc si mai ales pentru toti cei binecredinciosi. Dar fiindc ochii mintii voastre, a sectarilor, de mult i-a nchis satana ca s nu vad lumina adevrului si v-ati fcut asemenea psrilor si corbilor de noapte, care la ntuneric vd, iar la lumin orbesc, asa si voi, avnd ntunecate mintile voastre de duhurile nselciunii, ntunericul l socotiti lumin, iar lumina ntuneric. Iar c adevrul acesta este, ascult ce-ti zic: De ce nu cinstiti voi, sectarilor, pe Maica Domnului, cnd nssi dumnezeiasca Scriptur v arat c si Arhanghelul Gavriil a cinstit-o pe ea cu nchinciune (Luca 1, 29)? De ce n-o cinstiti voi, sectarilor, pe Maica Domnului, care este Biserica mpratului slavei, cea mai desfatat dect cerurile, cci ea pe Dumnezeu, a Crui slav nu o cuprinde nici cerul, nici pmntul, L-a purtat n pntece? (II Paral. 2, 6). Pentru care pricin voi, sectarilor, nu cinstiti pe Maica Domnului care, dup mrturia Sfintei Scripturi si a arhanghelului binevestitor, este ''plin de har'' (Luca 1, 28)?

Pentru care pricin voi, rtcitilor cu mintea, socotiti pe Maica Domnului ca pe o femeie de rnd, pe aceea care a aflat ''har de la Dumnezeu'' si care este ''binecuvntat ntre femei'' (Luca 1, 28-30)? Pentru care pricin voi, sectarilor, sunteti att de mpietriti si orbi la ntelegere si nu cinstiti pe Maica Domnului, pe care, prin Sfntul Duh, a mrturisit-o Elisabeta c este Maica Domnului si binecuvntat ntre femei (Luca 1, 40-43)? Dac voi ziceti c credeti cele scrise n Sfnta Scriptur, apoi de ce nu preacinstiti pe Maica Domnului, cnd Scriptura v arat c pe ea ''o vor ferici toate neamurile", pentru mrirea pe care a facut-o Dumnezeu ei (Luca 1, 48-49)? Pentru care pricin voi, sectarilor, si cei asemenea vou eretici, ati ajuns la atta ntuneric de nentelegere, c n loc de a cinsti si a venera pe Maica Dumnezeului Celui viu, voi o huliti, si n nebunia voastr o socotiti ca pe o femeie de rnd? Sfntul Duh o arat pe ea n psalmi ca pe o mprteas a ngerilor si a toat fptura, stnd de-a dreapta scaunului Fiului ei n hain aurit si prea nfrumusetat (Ps. 44, 10), iar voi, sectarilor, o numiti c este o femeie oarecare de rnd, ca toate femeile. Duhul Sfnt arat n Sfnta Scriptur c Maica Domnului va fi pomenit din neam n neam si popoarele o vor luda pe ea n veacul veacului (Ps. 44, 20-21), iar voi, blestematilor sectari si prooroci mincinosi, pe care v-a orbit satana, nu voiti s o ludati si s o preacinstiti pe Maica Domnului. Duhul Sfnt arat c toat slava fiicei mpratului (a Maicii Domnului) este nluntru, mbrcat cu testuri de aur si prea nfrumusetat (Ps. 44, 15). Prin slava dinluntru arat c ea este cmara Duhului Sfnt, Preacurat, iar voi, sectarilor nebuni, o huliti pe Maica Domnului si o necinstiti. Maica Domnului este acea fecioar care a nscut pe Emanuel-Dumnezeu (Isaia 7, 13) si voi, ntunecatilor, ziceti c este o femeie oarecare ca toate femeile. Duhul Sfnt prin gura Proorocului lezechiel o arat pe Maica Domnului ca ''us ncuiat", prin care nimeni nu va trece dect Dumnezeul lui Israel, si dup trecere, ncuiat va rmne (lez. 44, 1-3), adic Fecioar va f nainte de nastere, Fecioar n nastere si dup nastere pururea va rmne fecioar, iar voi, ntunecatilor la minte si la ntelegere, orbiti de satana, ziceti c Maica Domnului a mai avut si alti fii n afar de Fiul lui Dumnezeu, pe Care L-a nscut. Mai bine ar fi ca voi, toti ereticii si sectarii, s v legati cte o piatr de moar de grumaji si s v aruncati n mare (Matei 18, 6-7; Marcu 9, 42; Luca 17, 1-2), dect s se sminteasc sufletele bunilor crestini cu minciunile si hulele voastre cele drcesti si blestemate. Cum ar fi putut oare Iosif cel drept si temtor de Dumnezeu (Matei 1, 19) s ndrzneasc a se atinge de Preasfnta Fecioar dup nasterea lui Hristos, mai ales dup ce el a primit descoperirea de la nsusi Dumnezeu, prin ngerul Su, c Cel ce S-a zmislit n pntecele Fecioarei este de la Duhul Sfnt (Matei 1, 19-21) si c Cel zmislit din Duhul Sfnt va fi Mntuitorul lumii, Hristos (Matei 1, 21)? Oare dreptul si temtorul de Dumnezeu Iosif - cruia i se descoperise de la Dumnezeu c Fecioara Maria, logodnica sa, a zmislit de la Duhul Sfnt si a nteles c prin ea Dumnezeu va lucra la mntuirea neamului omenesc, la zdrobirea capului sarpelui (Fac. 3, 15) si c ea este Fecioara cea proorocit de Duhul Sfnt prin Sfntul Prooroc Isaia, care va naste pe Emanuel, Dumnezeul si Mntuitorul lumii (Isaia 7, 14) - mai putea el cugeta ceva din cele omenesti asupra ei? Tocmai de aceea Iosif cel drept si temtor de Dumnezeu (Matei 1, 19) s-a artat att de osrduitor si asculttor si a slujit cu atta osteneal att Pruncului Dumnezeu, de la nastere la fuga n Egipt si la ntoarcerea de acolo (Luca 2, 1, 4-6; Matei 2, 13-23), precum si n ceilalti ani ai vietii sale, ct si Maicii Domnului, pentru c si ddea desvrsit seama de

chemarea ce o avea el de a sluji Preasfintei Fecioare, prin care Dumnezeu a venit n lume cu trup, s mntuiasc neamul omenesc. Deci, mute s fie gurile tuturor ereticilor si ale sectarilor care aduc hule asupra mprtesei ngerilor si a Maicii lui Dumnezeu si asupra dreptului si temtorului de Dumnezeu Iosif, n cele ce ru si nebuneste socotesc c a mai avut si alti fii Preasfnta si Preacurata Fecioar Maria, Nsctoarea de Dumnezeu, cea ''plin de har'' (Luca 1, 28-29).