Despre SFNTA SCRIPTUR

Arh. Cleopa Ilie - "Calauza in credinta ortodoxa"

Sectarul: Ce ntelegeti voi si ce ntelegere aveti despre Sfnta Scriptura? Preotul: Noi prin Sfnta Scriptur ntelegem colectia crtilor sfinte ale Vechiului si Noului Testament, care au fost scrise sub insuflarea Duhului Sfnt, ntr-un rstimp de aproape 1800 de ani, adic de la Moise (circa 1700 de ani nainte de Hristos) pn la autorul Apocalipsei (circa 100 de ani dup Hristos). nc s se stie c Sfnta Scriptur este primul izvor al descoperirii dumnezeiesti. Sectarul: Dar de ce voi, arhiereii si preotii, nu dati voie crestinilor - care sunt membri ai Bisericii ca si voi - s citeasc sau s predice n public cuvntul lui Dumnezeu din Scripturi? Preotul: Orice crestin are voie s citeasc Sfnta Scriptur, dar nu oricine are dreptul de a nvta si de a tlmci cuvntul Scripturii. Dreptul acesta l are numai Biserica, care este stlp si temelie a adevrului (I Tim. 3, 15). Deci oricine nvat n Biseric trebuie s nvete asa cum a nvtat Biserica dintotdeauna. Pentru aceasta trebuie oameni bine pregtiti, cunosctori ai dreptei credinte. De ce dreptul de a nvta l au numai episcopii, preotii si diaconii, este usor de nteles, cnd ne gndim c Mntuitorul a dat puterea de a nvta sfintilor si pstorilor (Matei 28, 20). Nu multimilor, ci numai apostolilor. Apostolii erau trimisi de Hristos s nvete. lar Sfntul Apostol Pavel spunea: Si cum vor propovdui, de nu vor fi trimisi? (Rom. 10, 15). Deci dreptul la propovduire l are numai cel trimis. Or, episcopii sunt urmasii legitimi ai apostolilor. Sfntul Pavel i ncredinteaz Episcopului Timotei din Efes sarcina de a nvta n Biseric, si nu tuturor credinciosilor din Efes. Acelasi apostol spune corintenilor: Oare toti sunt apostoli? ...Oare toti nvttori? (I Cor. 12, 29). Tot Apostolul Pavel spune despre episcop, preot si diacon, c trebuie s fie destoinic a nvta pe altii (I Tim. 3, 2; Tit 1, 9). Nu spune ns acelasi lucru despre toti credinciosii. El face distinctie ntre pstor si turm, ntre cei care nvat si cei care ascult. Episcopul, preotul si diaconul, nu pot nvta ce vor, ci ceea ce a nvtat Biserica ntotdeauna. Ei nvat n numele Bisericii. Fiindc nu oricine are destul pricepere si ntelegere ca s tlcuiasc Scriptura. Acest lucru l arat luminat marele Apostol Petru n epistola sa, cnd vorbeste de epistolele marelui Apostol Pavel si zice c: n ele sunt unele lucruri cu anevoie de nteles, pe care cei nestiutori si nentriti le rstlmcesc, ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare (II Petru 3, 16). Sectarul: Nu este adevrat c crestinii - ca membri ai Bisericii - nu au voie s predice si s tlcuiasc Scripturile. Orice crestin stie s tlcuiasc Sfnta Scriptur, fiind luminat de Duhul Sfnt; si acest lucru se poate ntelege limpede din cele scrise: lar voi, ungere aveti de la Cel Sfnt si stiti toate. ...Ct despre voi, ungerea pe care ati luat-o de la El rmne ntru voi si naveti trebuint ca s v nvete cineva... (I loan 2, 20, 27).

Preotul: Ascult, omule, Sfnta Scriptur este ca o fntn cu adncime far fund, fiindc n ea este cuprins ntelepciunea lui Dumnezeu care nu are margini. Dac cineva nsetat ar veni la o fntn si ar vrea s bea toat apa, s-ar neca n ea; dar dac va scoate din ea cu ciutura si apoi de acolo va bea cu paharul, se va rcori fr de primejdie. Cine este omul acela nebun care ar voi s se bage ntr-o ap adnc, fr s stie s noate? Sfnta Scriptur are ''oase'', dup cum spun Sfintii Printi ai Bisericii, si nimeni, avnd dintii ntelegerii sale de lapte, s nu ndrzneasc a sparge cu ei oasele cele tari ale Scripturilor dumnezeiesti, cci se vatm pe sine si se pierde. Dumneata nu ai citit n Sfnta Scriptur cele despre famenul etiopian? Acesta citea pe Proorocul Isaia si cnd l-a ntrebat Apostolul Filip dac ntelege cele ce citeste, el a zis: ...Cum as putea s nteleg, dac nu m va cluzi cineva? (Fapte 8, 31). Ia seama, cci si cuvntul ''ungere'', despre care ai amintit dumneata, nseamn vrsarea Sfntului Duh n Sfnta Tain a Mirungerii, ndat dup primirea Botezului (Fapte 4, 27; II Cor. 1, 21; loan 16, 13; Rom. 8, 9 etc.), iar cuvintele ''stiti toate'' nseamn tot ceea ce tine de adevrul crestin si de mntuire, precum si tot ceea ce este n legtur cu antihrist si cu rspnditorii lui, despre care este vorba n versetele urmtoare: 1 loan 2, 22; 4, 2-3. Asadar, nu trebuie a o lua fiecare dup capul su n tlcuirea Scripturilor, cci v rtciti, mergnd din rtcire n rtcire. Sectarul: Orice crestin are dreptul si chiar datoria s tlcuiasc singur Sfnta Scriptur, cci asa ne-a poruncit nou Mntuitorul, zicnd: Cercetati Scripturile, c socotiti c n ele aveti viat vesnic. Si acelea sunt care mrturisesc despre Mine (loan 5, 39). Preotul: la seama, omule, c multi nceptori de erezii din vechime - Arie, Nestor, Eutihie, Apolinarie, Origen s.a. - au ndrznit a se afunda n marea Scripturii cea fr de fund si s-au necat duhovniceste, pierzndu-se pe sine si pe toti cei care i-au urmat. Nu toti au vrsta duhovniceasc la fel si, de aceea, nu toti pot ntelege Sfnta Scriptur la fel. Sfnta Scriptur cuprinde trei ntelesuri: 1) ntelesul trupesc, dup liter (gramatical), obstesc sau istoric; 2) ntelesul sufletesc, alegoric, metaforic; 3) ntelesul spiritual (duhovnicesc), anagogic sau mistic. Asadar, dup cum spun Sfintii Printi cei vechi ai Bisericii, cei simpli la cunostint s se multumeasc cu ntelesul cel obstesc si istoric (dup litera Scripturii), cei mai naintati s ptrund cu ntelegerea si n sufletul Scripturii, iar cei desvrsiti cu fapta si ntelegerea pot cuprinde ntelesurile cele mai adnci ale Sfintei Scripturi. Pentru aceasta si marele Pavel, artnd c ntelepciunea cea desvrsit a Scripturilor se cuvine celor desvrsiti, zicea: ...si ntelepciunea o propovduim la cei desvrsiti, dar nu ntelepciunea acestui veac, nici a stpnitorilor acestui veac, care sunt pieritori. Ci propovduim ntelepciunea de tain a lui Dumnezeu, ascuns, pe care Dumnezeu a rnduit-o mai nainte de veci, spre slava noastr (I Cor. 2, 6-7). Sectarul: Nu este nevoie ca cineva s aib mult stiint spre a putea pricepe nvtturile Sfintei Scripturi, cci si celor nenvtati li se descoper ntelepciunea acestor nvtturi, dup cum arat Mntuitorul prin cuvintele: Te slvesc pe Tine, Printe,... cci ai ascuns acestea de cei ntelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor (Matei 11, 25).

Preotul: Da, le-a descoperit Dumnezeu ntelepciunea Sa acelora pe care i-a cunoscut c sunt prunci cu rutatea, dar nu cu mintea si cu ntelegerea - adic celor desvrsiti n toat fapta bun si care ajunseser la nerutatea pruncilor. La acest lucru ndeamn si marele Pavel pe crestinii din Corint, zicnd: Fratilor, nu fiti copii la minte. Fiti copii cnd e vorba de rutate. La minte ns, fiti desvrsiti (I Cor. 14, 20). Sectarul: Dumnezeu a osandit ntelepciunea si stiinta oamenilor, dup cuvntul scris: ntelepciunea celor ntelepti se va pierde si istetimea celor isteti va pieri (Isaia 29, 14). Si apostolul zice: ...Unde este nteleptul? Unde este crturarul? Unde este cercettorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebun ntelepciunea lumii acesteia? (I Cor. 1, 19-20). Deci nu este posibil ca Dumnezeu s fi rezervat tlcuirea Sfintei Scripturi numai unor oameni cu stiint de carte, asa cum sustineti voi, preotii ortodocsi. Preotul: Aici, la cele ce arti dumneata spre a dovedi c Dumnezeu a osndit ntelepciunea si stiinta omeneasc, trebuie s stii c nu toat stiinta si ntelepciunea a osndit-o Dumnezeu, ci numai ntelepciunea cea desart a veacului acestuia si nicidecum ntelepciunea cea duhovniceasc. Dac ar fi dup afirmatia dumitale si a tuturor sectarilor care cuget cele asemenea cu dumneata, atunci ar nsemna s fie osndit si ntelepciunea lui Solomon, a lui Isus, fiul lui Sirah, a Mntuitorului, a Sfintilor Prooroci si Apostoli, crora li s-a poruncit s fie ntelepti ca Serpii si nevinovati ca porumbeii (Matei 10, 16). Dar nu este deloc asa. Ci voi, sectarii, dup cuvntul Domnului, mult v rtciti, nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu (Matei 22, 29). Credinciosul: De ce Sfnta Scriptur se mai numeste si Biblie? Preotul: Cuvntul ''Biblie" este de origine greceasc si nseamn ''crti" sau ''carte". ''Crtile" sau ''cartea" Sfintei Scripturi si-au pstrat de-a lungul veacurilor numele grecesc de Biblie, att pentru c Sfnta Scriptur a fost scris o bun parte in limba greac, ct si pentru c, la nceput, n primele veacuri ale crestinismului, nvttura cuprins n ea a fost propovduit mai ales n graiul grecesc, asa cum arat documentele timpului, ndeosebi Sfnta Traditie. Acest cuvnt, Biblie, care e cel mai ntrebuintat att de crestini, ct si de necrestini, nftiseaz deci Sfnta Scriptur ca pe o carte n sine, singura care de-a lungul istoriei si-a pstrat acest nume fr alt adaos si pe care noi credinciosii o socotim cartea cea mai presus de toate celelalte crti sau cartea crtilor, cartea pe care, dac n-o putem numi cea mai mare ca ntindere, o putem numi cea mai pretioas, pentru cuprinsul si roadele ei n sufletele noastre. Credinciosul: Prin ce se deosebeste Sfnta Scriptur de celelalte crti? Preotul: lat prin ce: 1. Mai nti Sfnta Scriptur, pe care o poate citi oricine, cuprinde n sine nvtturi folositoare si mntuitoare de suflete. Sfnta Scriptur niciodat nu poate minti, deoarece Duhul Sfnt n-a nselat pe slujitorii Si, proorocii. Oamenii nu puteau cunoaste prin firea si prin mintea lor lucruri asa de mari si de dumnezeiesti, ci numai printr-un dar cobort de sus asupra oamenilor sfinti. 2. Sfnta Scriptur are o unitate desvrsit. Acelasi suflu dumnezeiesc se simte la citirea tuturor crtilor ei, desi acestea sunt asa de deosebite ntre ele prin lucrurile despre care vorbesc. Fiind dat prin Sfntul Duh, Sfnta Scriptur cuprinde adevrul. Nimic nedrept sau prefcut nu se afl ntr-nsa.

Sfnta Scriptur nu se contrazice, cum se contrazic nvttorii si scrierile pgne. Dac scrierile proorocilor sunt de acord cu Evangheliile, este pentru c toti au vorbit insuflati de un singur Duh, al lui Dumnezeu. 3. Sfnta Scriptur are o putere covrsitoare, prin care a prefcut si preface nenumrate suflete pctoase n sfinti. Sfntul Apostol Pavel zice despre deosebita putere a Sfintei Scripturi: Cci cuvntul lui Dumnezeu este viu si lucrtor si mai ascutit dect orice sabie cu dou tisuri, si strbate pn la desprtirea sufletului si a duhului si a mdularelor si a mduvei, si este judector cugetelor si gndurilor inimii (Evrei 4, 12). Fericitul leronim, mare traductor si tlcuitor al Sfintei Scripturi, se pronunt astfel: ''Te rog, spune-mi ce e mai sfnt ca acest cuvnt (al lui Dumnezeu)? Ce e mai plcut ca aceast plcere? Ce mncri, ce feluri de miere sunt mai dulci dect cunoasterea ntelepciunii lui Dumnezeu, dect ptrunderea n locurile Sale ascunse, dect privirea la ideea Ziditorului si la cuvintele Stpnului tu... dect ca aceste cuvinte ale Stpnu- lui, pline de ntelepciune duhovniceasc, s nvete pe oameni! Aib ceilalti averile lor, beie din cupe mpodobite cu pietre pretioase, strluceasc n stofe de mtase..., fie neputinciosi n a-si rpune bogtiile prin felurite plceri! Desftarea noastr s stea n a medita la Legea Domnului ziua si noaptea, a bate la usa care ni-i deschis, a primi pinile Sfintei Treimi si a merge pe valurile vietii, avnd pe Domnul cluz". Credinciosul: Oare Sfnta Scriptur ne poate cluzi ea singur pe calea mntuirii? Preotul: Sfnta Scriptur nu ne poate cluzi ea singur pe calea mntuirii, att pentru c ea n-a fost dat omenirii de la nceput, ct si pentru c, atunci cnd a fost dat, ea n-a fost singura autoritate n aceast privint, ci a avut naintea ei si apoi odat cu ea Sfnta Traditie, n vatra mereu cald a obstii religioase, sau a Bisericii. Cu mult nainte de a ncepe Moise s scrie primele crti ale Vechiului Testament, a existat o evlavie a obstii religioase, chiar mai veche dect aceea a patriarhilor. Crtile Noului Testament ncep s apar dup mai bine de zece ani de la ntemeierea Bisericii. Ele apar n snul acesteia. Biserica alege crtile insuflate nc din veacul 1 dup Hristos. Biserica este autoritatea superioar si hotrtoare n aceast privint, precum si n tlcuirea textului biblic. Ea este stlpul si temelia adevrului (I Tim. 3, 15), ea tine ''canonul neclintit al adevrului". n ea lucreaz Duhul Sfnt pentru pstrarea nentinat a adevrului mntuitor. ''Unde este Biserica, zice Sfntul Irineu, acolo este si Duhul lui Dumnezeu si unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este Biserica si tot harul, iar Duhul este adevrul". lat de ce Sfnta Scriptur nu poate, ea singur, s ne cluzeasc pe calea mntuirii, ci numai n Biseric, mpreun cu Sfnta Traditie. Credinciosul: Ce ntelegem prin ''canonul" crtilor Sfintei Scripturi? Preotul: Prin ''canonul" crtilor Sfintei Scripturi, ntele- gem totalitatea crtilor sfinte insuflate de Dumnezeu, mai precis lista acestor crti. Cuvntul ''canon" n-a avut acest nteles de la nceput. El e mprumutat din limba ebraic, prin mijlocirea celei grecesti, si nsemna, printre altele, ''dreptar" sau ''regul". Cu aceste dou ntelesuri l gsim ntrebuintat si n Noul Testament. Sfntul Apostol Pavel, dup ce d anumite sfaturi duhovnicesti galatenilor, adaug: Si cti vor umbla dup dreptarul acesta, pace si mil asupra lor si asupra Israelului lui Dumnezeu (Gal. 6, 16). Se numesc, apoi, ''canoane", cu nteles de ''rnduial", hotrrile

privitoare la disciplina bisericeasc si anumite crti care intr n rnduiala slujbelor bisericesti. Crtile Sfintei Scripturi cuprinznd ''canonul", adic regula de credint si de viat, au fost numite ''canoane" cu acest nteles, dar si cu ntelesul de totalitate sau de list a scrierilor care contin aceste rnduieli. Cuvntul ''canon" are acest nteles att la vechii iudei, ct si la primii crestini. Exist un canon al crtilor Vechiului Testament si un canon al crtilor Noului Testament11. Credinciosul: Ce cuprinde canonul crtilor Vechiului Testament? Preotul: Crtile care intr n canonul Vechiului Testament sunt 39 si anume: 1. Facerea; 2. Iesirea; 3. Leviticul; 4. Numerii; 5. Deuteronomul (a doua lege); 6. Cartea lui Iosua (Isus Navi); 7. Cartea Judectorilor; 8. Cartea Rut; 9. Cartea nti a Regilor (sau ntia a lui Samuil); 10. Cartea a doua a Regilor (sau a doua a lui Samuil); 11. Cartea a treia a Regilor (sau ntia a Regilor); 12. Cartea a patra a Regilor (sau a doua a Regilor); 13. Cartea ntia Paralipomena (a Cronicilor); 14. Cartea a doua Paralipomena (a Cronicilor); 15. Cartea nti a lui Ezdra; 16. Cartea lui Neemia (a doua Ezdra); 17. Cartea Esterei; 18. Cartea lui lov; 19. Psalmii; 20. Pildele lui Solomon; 21. Ecclesiastul; 22. Cntarea Cntrilor; 23. Isaia; 24. leremia; 25. Plngerile lui leremia; 26. lezechiel; 27. Daniel; 28. Osea; 29. Amos; 30. Miheia; 31. Ioil; 32. Avdie; 33. Iona; 34. Naum; 35. Avacum; 36. Sofonie; 37. Agheu; 38. Zaharia; 39. Maleahi. lar crtile canonice ale Noului Testament sunt n numr de 27 si anume: 1. Sfnta Evanghelie dup Matei; 2. Sfnta Evanghelie dup Marcu; 3. Sfnta Evanghelie dup Luca; 4. Sfnta Evanghelie dup Ioan; 5. Faptele Sfintilor Apostoli; 6. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Romani; 7. Epistola I a Sfntului Apostol Pavel ctre Corinteni; 8. Epistola a II-a Sfntului Apostol Pavel ctre Corinteni; 9. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Galateni; 10. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Efeseni; 11. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Filipeni; 12. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Coloseni; 13. Epistola I a Sfntului Apostol Pavel ctre Tesaloniceni;

14. Epistola a II-a a Sfntului Apostol Pavel ctre Tesaloniceni; 15. Epistola I a Sfntului Apostol Pavel ctre Timotei; 16. Epistola a II-a a Sfntului Apostol Pavel ctre Timotei; 17. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Tit; 18. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Filimon; 19. Epistola Sfntului Apostol Pavel ctre Evrei; 20. Epistola Soborniceasc a Sfntului Apostol Iacov; 21. Epistola I Soborniceasc a Sfntului Apostol Petru; 22. Epistola a II-a Soborniceasc a Sfntului Apostol Petru; 23. Epistola I Soborniceasc a Sfntului Apostol Ioan; 24. Epistola a II-a Soborniceasc a Sfntului Apostol Ioan; 25. Epistola a III-a Soborniceasc a Sfntului Apostol Ioan; 26. Epistola Soborniceasc a Sfntului Apostol Iuda; 27. Apocalipsa Sfntului Ioan Teologul. Credinciosul: n afar de crtile canonice ale Sfintei Scripturi, mai sunt si alte crti? Preotul: n afar de cele 39 de crti canonice ale Vechiului Testament, mai sunt si alte crti necanonice, pe care Biserica, socotindu-le folositoare si ziditoare de suflet, le-a recomandat spre citire catehumenilor, adic celor care se pregteau s primeasc credinta crestin. De aceea ele au fost pstrate n Sfnta Scriptur dup crtile canonice. Ele sunt pline de ntelepciune duhovniceasc si de aceea Biserica le foloseste pe unele din ele chiar la sfmtele slujbe. Aceste crti sunt: 1. Cartea lui Tobit; 2. Cartea Iuditei; 3. Cartea lui Baruh; 4. Epistola lui Ieremia; 5. Cntarea celor trei tineri; 6. Cartea a treia a lui Ezdra; 7. Cartea ntelepciunii lui Solomon; 8. Cartea ntelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiastul); 9. Istoria Susanei; 10. Istoria omorrii balaurului si a sfrmrii lui Bel; 11. Cartea nti a Macabeilor; 12. Cartea a doua a Macabeilor; 13. Cartea a treia a Macabeilor; 14. Rugciunea Regelui Manase. Dintre toate acestea, sunt suplimente sau adaosuri la crtile canonice: Cntarea celor trei tineri (din cartea lui Daniel); Rugciunea Regelui Manase (la sfrsitul crtii a doua Paralipomena sau Cronici); Psalmul 151 (necanonic, la Cartea Psalmii); Istoria Susanei si Istoria idolului Bel si a balaurului (suplimente sau adaosuri necanonice la cartea

Daniel). lar la cartea Esterei: Visul lui Mardoheu; Decretul lui Artaxerxes si Rugciunea lui Mardoheu si a Esterei. Acestea sunt toate crtile necanonice din Sfnta Scriptur.