AUTISMUL

A U T I S M U L -CAPTIVI IN INCHISORILE MINTII De secole omenirea se lupta cu incercarea de a cunoaste omul , atat in ceea ce priveste modul lui de viata , activitatile lui , modul lui de gandire si mai ales problemele cu care acesta se confrunta.Este important de stiut ca absolut orice activitate , orice eveniment , orice intamplare , fie ea placuta sau neplacuta , ne influenteaza viata , din punct de vedere fiziologic dar mai ales psihologic.PSIHICUL uman cel mai studiat,cel mai sensibil si totodata cel mai controversat domeniu de activitate si cercetare Omul, dupa cum stim, este fiinta suprema creata de Dumnezeu,este coroanacare troneaza asupra tuturor lucrurilor si fiintelor.El a fost creat alaturi de celelalte fiinte cu menirea de a le pastorii , de a le ingriji , si pentru aceasta el a fost inzestrat cu suflet , sentimente si constiinta. Constiinta este capacitatea de a emite judecati asupra intentiilor si actelor noastre , este intuitia pe care o are omul in legatura cu perceptiile sale si este indreptata spre ceva din afara noastra .Ea este competenta care ne permite sa atribuim atitudini,intentii si sentimente celorlalti.Aceasta capacitate este de fapt empatizarea . In mod normal oamenii empatizeaza unii cu ceilalti , isi inteleg trairile , gandirea si modul de actiune .Dar exista si fiinte carora acest lucru le este imposibil si care nu pot empatiza in nici un fel cu ceilalti .Pentru ei comunicarea , atat de vitala noua celorlalti ,nu exista .Drept urmare ei nu se pot integra in societate .Acesti oameni se numesc autisti. Autismul este o boala care se caracterizeaza prin scaderea capacitatii de interactionare pe plan social si mai ales de a comunica .Se caracterizeaza prin afectarea grava a dezvoltarii creierului,a abilitatilor maentale,emitionale si de comunicare a unei persoana.Este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologica si este considerata una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Tulburarea se manifesta inaintea varstei de 3 ani , deci nu poate fi diagnostificata la nastere .Prima descriere a autismului a fost facuta in anul 1943 de catre doctorul LEO KANNER care a descris un numar de 11 copii care s-au prezentat la clinica lui cu grave deficite de vorbire si cu comportamente stereotipe , repetitive si ritualistice .Acestia au fost primii copii diagnostificati cu autism .Kanner a observat ca trasatura comuna a acestor copii starea de izolare sociala , de aici dandu-I si numele de autism care in limba greaca inseamna sine .Autistul traieste intr-o izolare aproape totala , intr-o lume numai a lui . Ei nu pot empatiza cu ceilalti,nu pot simti durerea sau suferinta celuilalt,nu pot comunica,nu-si pot imagina trairile altora. Autistii nu au imaginatie si nu au o directionare precisa ,inainteaza greu ,sacadat ,cu stagnari si multe erori pentru obtinerea oricarui rezultat minuscul(minuscule pentru noi , enorm pentru ei).Ei nu pot explica ce se intampla in mintea lor,nu pot analiza trairile lor deci cu atat mai putin ale
1

AUTISMUL

celorlalti .Sunt un model de virtute pentru ca nu pot minti,nu pot insela, dar nici nu se pot juca ,nu se pot amuza.Dispun de mijloace de exprimare sonora nearticulata cum ar fi rasul nervos ,oftatul si alte sunete care nu au nici o denumire. Pana in prezent nu s-a descoperit nici o cauza specifica autismului .Exista insa multe dovezi care arata ca autismul are multiple cauze de natura neurobiologica , urmari ale unor disfunctii ale sistemului nervos.Nu exista nici un tratament impotriva acestei boli .Autismul este o boala pe tot parcursul vietii ,singurele elemente care se schimba fiind tipul si severitatea boli.Uneori anormalitatile comportamentale se pot observa de la cele mai fragede varste iar in unele cazuri(putine)exista o perioada de dezvoltare normala , urmata de regresie .In general simptomele se schimba odata cu dezvoltarea , unii indivizi prezentand unele imbunatatiri , iar altii inrautatirii in timp a comportamentului ritualistic-repetitiv . Dupa P.Popescu-Neveanu autismul este un sindrom de izolare psihosociala,de inchidere in sine patologica,de gandire necritica de detasare de realitate.El zice : subiectul refuza contactul cu persoanele si obiectele externe si se refugiaza in lumea sa launtrica in care isi satisface dorintele in plan imaginativ,se compenseaza afectiv prin fantasme ,care in cazuri patologice sunt duse pana la delir halucinatoriu. Problemele de comunicare apar la varste foarte mici.Se estimeaza ca 3050%dintre persoanele cu autism nu dezvolta un limbaj cu ajutorul caruia sa poata comunica,deci raman mute de-a lungul vietii,pe cand altii pot fi aproape fluenti in vorbire.Cei care prezinta limbaj incep sa vorbeasca de obicei mai tarziu si o fac intr-un mod mai ciudat,fara structuri gramaticale mature,ritmul vorbirii anormal Ajutand persoanele cu autism in problema comunicarii indifferent de modalitatea de comunicare folosita,le ajutam sa-si diminueze problemele care apar din cauza dificultatii individului de a-si exprima nevoile si dorintele.Observand suferinta lor si cercetandu-le comportamentul putem afla o mica parte din ce se afla in creierul lor,pentru ca ,comunicarea este esenta sociabilitatii si ea reprezinta actul prin care omul si celelalte vietuitoare isi fac cunoscute existenta,intentiile.De aceea autistii nu sunt parte integrate a societatii.Dificultatea lor de intelegere a celorlalte minti ii plaseaza in afara societatii,a grupurilor.Dezvoltarea mintala a unei persoane care traieste in afara unui mediu lingvistic este imposibila,deoarece intre limbaj si gandire exista o stransa legatura.Individul care traieste intr-un astfel de mediu poate evolua aproape normal chiar si atunci cand el nu vorbeste. De la prima descriere a autismului au fost observate si alte boli usor confundabile cu autismul dar diferite prin prezentare .Acestea ar fi sindromul Rett,dezvoltarea pervaziva,si cea mai cunoscuta sindromul Asperger.Aceasta din urma a fost descrisa si studiata de Hans Asperger .In anul 1944 acesta a descris un grup de baieti cu probleme sociale specifice.Aceste prime teorii vorbeau si despre anumite anomalii emotionale .Aproape toti copii care sufera de aceasta tulburare au aratat niste capacitati si deprinderi normale si chiar iesite din
2

AUTISMUL

comun.Multi dintre ei sunt adevarate genii pe care medicina nu reuseste nici acum sa-I inteleaga si sunt cu mult mai inteligenti decat oamenii normali.Unii dintre ei s-au remarcat intr-un mod deosebit reusind sa ramana adanc intipariti in filele istoriei si chiar sa schimbe cursul acesteia.Una din cele mai proeminente figure istorice cunoscuta ca a suferit de sindromul Asperger a fost Einstein care,stim cu totii ca a fost un geniu al matematicii.Universul matematicii era pentru el de fapt singura existenta,singura lume in care putea fi fericit.O alta figura istorica a fost Thomas Jefferson. In cartile de medicina ,sindromul Asperger este descris ca fiind o tulburare de dezvoltare ce se caracterizeaza printr-o afectare a comportamentului social ,prin preocupari stereotipe,specifice autismului.Dar spre deosebire de autistii,cei care sufera de sindromul Asperger sunt mai inteligenti decat majoritatea oamenilor,putan acumula si prelucra o mare cantitate de informatii.Aceasta afirmare se face doar intr-un anumit domeniu .Nu toti cei care sufera de Asperger pot atinge performante notabile. Se crede ca acest sindrom poate fi de natura ereditara,chiar multe familii raportand macar o ruda mai ciudata,mai bizara.Momentan nu exista tratament pentru acest sindrom,dar cu toate astea la maturitate multi duc o viata activa,productiva,chiar traiesc independent si au un loc de munca,isi intemeiaza familii. S-a constatat o incidenta a autismului mult mai mare la subiectii de sex masculin decat la cele de sex feminin(in raport de 4 la 1).Unele studii au indicat o frecventa mai mare a cazurilor de autism in familiile de intelectuali,mai ales atunci cand tatal se remarca prin realizari mari de tip academic.Insusi Leo Kanner a observat si a subliniat ca parintii unora dintre copii studiati prezentau o inteligenta superioara si erau preocupati de idei abstracte,erau introvertiti si cu carente empatice. Alte studii indica o relatie anormala de interactiune intre mama si copil si mai departe intre copil si ceilalti membri ai familiei.Aceleasi studii arata ca mamele copiilor autisti par a se incadra intr-un tipar caracterizat prin simt practice,tendinte dominatoare,atentie exagerata asupra detaliilor,iritabilitate crescuta.In alte serii de studii s-au intervievat mamele subiectilor care au declarat ca de mic copilul avea un supt lenes ,asociat cu perioade lungi si obositoare de hranire;cu lipsa reactiei spontane de raspuns la zambet. Sansele de obtinere a unor rezultate de success in evolutia copiilor autisti cresc considerabil daca interventia se produce la varste cat mai mici.S-a demonstrate stiintific ca interventia facuta cat mai devreme poate accelera dezvoltarea generala a copilului si reduce comportamentele problema.Metodele de interventie trebuie sa fie foarte vaste si diferite,deoarece si subiectii au diferite grade de severitate a bolii,au personalitati diferite ,deci este imposibil ca ei sa raspunda in acelasi fel si sa progreseze in aceasi masura la un singur tip de interventie.Deci este obligatoriu sa se intervina in mai multe moduri pentru a raspunde tuturor nevoilor care le poate avea un copil(adult)autist.

AUTISMUL

O buna comunicare intre parinti si psihopedagog(professor sau invatator)si o buna coordonare intre programul de la scoala si cel de acasa sunt esentiale in progresul copilului. O conditie de baza pentru ca programele de educatie sa fie cat mai eficiente este ca profesionistii sa cunoasca si sa inteleaga bine problematica autismului si a persoanei autiste cu care lucreaza;iar aceste programe sa fie adaptate la nevoile individuale ale copilului si mai ales sa fie cat mai flexibile. Suportul familial este o alta componenta esentiala si poate cea mai importanta in tratamentul autistilor si cuprinde cateva elemente de baza: -suport psiho-educational -training pentru parinti -consiliere pentru parinti pentru a-i ajuta sa faca fata impactului emotional Trebuie retinut un lucru foarte important si anume ca autismul este o boala pe viata ,adica poate avea ameliorari dar nu se vindeca definitiv niciodata.Deci NU exista medicamente care sa vindece autismul.Totusi unele tratamente medicamentoase pot avea un rol pozitiv in ameliorarea unor simptome cum ar fi:auto si heteroagresivitatea,izolarea,obsesiile,hiperactivitatea.Dar niciodata medicamentele nu pot tine locul tratamentelor de specialitate si nu trebuie prescrise daca nu putem obtine progresul necesar.Mai trebuie tinut cont de faptul ca orice medicament are pe langa efectele benefice si efecte negative care pot afecta mai mult starea generala a individului. Pronosticul depinde de severitatea simptomelor initiale si de alti factori cum ar fi aptitudinile lingvistice si nivelul intelectual general.Pronosticul cel mai promitator il au cei cu retard mental usor sau cei cu un nivel intelectual apropiat de normal.De preferat ar fi ca , copilul autist sa fie plasat intr-un program educational foarte bine structurat inca de la varste mici.Totusi autismul are o evolutie continua.La copii de varsta scolara si la adolescenti este frecventa dezvoltarea in anumite domenii. Adolescenta este reprezentata deseori de schimbari majore.La unii indivizi comportamentul se poate deteriora ,in timp ce la altii se amelioreaza .Chiar daca la aceasta ora autismul este considerat un sindrom pe viata si nu poate fi vindecat ,nu insemneaza ca trebuie sa renuntam,sa spunem ca nu se poate face nimic,ca autistii sunt irecuperabili deci sa-i lasam in lumea lor condamnati la o viata izolata . Diagnostificarea , interventia si tratarea individualizata facute din timp pot ajuta autistii sa evolueze sis a traiasca o viata demna si cat de cat satisfacatoare . La noi in tara problema autismului este in stadiu de pionierat.Au fost raportate multe cazuri de autism ,cele mai controversate fiind cazurile cu privire la sindromul Asperger,despre care am vorbit mai sus.In legatura cu acest sindrom am citit despre cazurile a doi baietei , Alexandru de 11 ani si Dragos de 6 ani jumate. Alexandru pare la prima vedere un copil ca oricare altul,poate mai linistit decat alti copii.Dar familia si cunoscutii lui stiu ca el e un copil neobisnuit,care
4

AUTISMUL

nu i-ar putea intelege niciodata,care pare sa nu aiba sentimente.Parintii lui Alexandru povestesc cum au asistat indurerati si neputinciosi la copilaria insingurata a unicului lor fiu.Cand iesea in fata blocului nu vorbea cu nimeni,nu se juca cu nici un copil ,nu alerga;la scoala nu scotea nici un cuvant si statea pur si simplu izolat si citea.Pasiunea lui pentru citit si performantele intelectuale i-au mai incurajat pe parinti care incercau sa gaseasca explicatii.Nu parea sa-l atraga nimic in afara de viata dinozaurilor care se parea ca-l fascineaza.Se arata plictisit de tot ce nu avea legatura cu acea lume disparuta de mii de ani,dar atat de vie pentru el. Vazandu-l atat de atras de acest subiect si de nimic altceva,parintii lui au hotarat sa mearga cu el la doctor.I-au fost facute multiple analize,a fost supus la diferite teste si intr-un tarziu ,dupa chinuitoare asteptari au primit raspunsul.Alexandru a fost diagnostificat cu sindromul Asperger. Pentru noi a fost un adevarat soc,povesteste mama lui Alexandru ,pentru ca nu stiam ce inseamna asta.Am crezut va cadea cerul pe noi.Dar medicul i-a rugat sa fie calmi si le-a spus Doamna fiul dumneavoastra e un geniu!! Dar acest lucru nu i-a linistit deloc pe parintii lui Alexandru,care sufereau mai departe privindu-si fiul uitandu-se in gol,cu gandul la lumea moarta a dinozaurilor.Sufar enorm,se destainuie mama ,cand il vad ca nu are nici un fel de empatie fata de nimeni ,nici chiar fata de noi ,parintii lui,care il iubim atat de mult.Sta si murmura parca hipnotic ultimele lecturi despre dinozauri. Aproape asemanatoare cu istorisirea despre Alexandru este si povestea lui Dragos. Dragos este tot un copil care sufera de elemente de autism,care traieste intr-o lume a lui,dar care la o privire mai atenta este un adevarat geniu.El a fost luat de actuala lui mama din maternitatea unde a fost abandonat si unde aceasta lucra.Aceasta pe nume ,Cristina ,spune ca inca de la inceput Dragos i s-a parut un copil mai special.Si nu s-a inselat.La 3 saptamani avea o atractie mare pentru tablourile viu colorate,care ii atrageau instantaneu privirea.La 6 luni rasfoia ravistele gasite prin casa ,iar lucrul cel mai interesant era ,spune mama lui,ca mereu le tinea corect(nu cu capul in jos cum obisnuiesc ceilalti copii),de parca ar citi cu adevarat. Dragos nu contenea sa-si uimeasca parintii.Reusea sa faca niste lucruri extraordinare,iesite din comun.La varsta de 2 ani ,la sfatul unei cumnate ,Dragos a fost dus de parintii lui la un medic in Timisoara. A fost examinat de cel mai bun neuropsihiatru care nu a avut nevoie nici de un minut pentru a le spune ca fiul lor sufera de autism.De fapt Dragos avea doar elemente de autism.Frecventand cu regularitate un centru din Timisoara specializat in astfel de cazuri,Dragos a inceput sa faca progrese si chiar a devenit mai sociabil.A fost supus unui test de inteligenta iar rezultatele au socat pe toata lumea IQ-ul lui Dragos era120-125 (IQ-ul unui om normal fiind aproximativ 100-115). De aici au inceput manifestarile lui sa socheze toata familia.A fost de ajuns o singura privire intr-un calendar si copilul a memorat toate datele.Mai apoi a invatat toate capitalele lumii dupa cateva priviri mai atente pe un glob
5

AUTISMUL

pamantesc aflat in camera lui si care culmea era scris in limba rusa.Iar lucrul cel mai socant este ca nimeni nu l-a invatat sa scrie sau sa citeasca.De fapt el citeste carti si reviste fara nici o problema si memoreaza zeci de strofe si pasaje din carti,dupa o singura lecturare.Pe langa asta stie perfect tabla inmultirii. Este un copil minune,fascinant.De fapt,de atatea decenii psihologia cerceteaza si incearca sa descifreze secretele acestei controversate boli.Timp de atatia ani s-au pus mii de intrebari unele avand raspuns,iar altele(cele mai multe)au ramas si azi fara raspuns.De ce ,un copil care poate memora o poezie de 10 strofe,care stie tabla inmultirii,care citeste fara dificultate desi nimeni nu l-a invatat,de ce acest copil nu poate raspunde zambetului mamei sale,de ce el nu poate raspunde dragostei si imbratisarilor familiei lui??De ce aceste lucruri atat de firesti si normale pentru noi sunt imposibile pentru autisti??De ce ..?Atatea intrebari fara raspuns care ne macina La inceputurile studierii bolii s-au enuntat diferite teorii.Printre ele si teoria care sustinea ca mama ar fi vinovata pentru aceasta ,deoarece nu ar fi avut o legatura emotionala puternica si stabila cu copilul sau,datorita racelii si indiferentei comportamentului ei cu acesta.Aceasta teorie a fost infirmata dar a facut atat de mult rau mamelor care pe langa suferinta bolii copilului lor,au suportat si cosmarul culpabilitatii si indoielii.Iar copii au fost supusi unor terapii indoielnice care mai mult le-a daunat. In prezent studiile se axeaza mai mult pe partea genetica,desi rezultatele nu arata ca genele ar explica aparitia autismului.Cazurile de autism au crescut ingrijorator de mult in toata lumea,lucrul acesta indicand existenta unei cauze singulare care provoaca boala. Recent ,cercetatorii au gasit dovezi care sustin ca primii pasi spre autoorganizarea personalitatii este interpatrunderea ochilor mamei,a privirii ei.Prin observarea primatelor si compararea lor putem urmari evolutia umana.Omul,care este superior acestora,a evoluat in ceea ce priveste atentia;i-a cunostinta de ganduri si sentimente reciproc. Ochiul uman poate oferi un semnal foarte bun asupra directiei privirii.Experimentele au aratat ca un individ poate identifica emotii complexe la alt individ numai privindu-l in ochi.Dar o persoana care sufera de autism evita sa se uite in ochii celorlalti. La nastere un copil are concentrarea privirii pe distante foarte mici,aceasta crescand pe parcursul timpului,cand mama isi petrece 70%din timpul alaptarii privindu-si copilul in ochi.In jurul varstei de 6 saptamani ,copilul poate mentine un contact visual continuu cu mama.Pe la 9 luni copilul incepe sa dezvolte un simt al sinelui inter-subiectiv. Se presupune ca un esec timpuriu in internalizarea ochilor mamei are ca rezultat oavalansa de esecuri in dezvoltare,acesta cosiderandu-se deficitul primar al autismului. Un copil care se naste nevazator are o probabilitate mai mare sa sufere de autism.Acelasi lucru se poate spune si despre copiii care se nasc cu paralizii ale nervilor cranieni si despre copiii institutionalizati la nastere.
6

AUTISMUL

Unii specialistii au observat ca ,daca mama unui copil nevazator,depune un efort mai mare in relatia cu bebelusul ei prin intermediul vocii blajine si al atingerii,este foarte probabil ca bebelusul sa aiba o dezvoltare normala. Termenii mama si maternalse refera la functia maternalz foarte timpurie ,care poate fi uneori indeplinita de o alta persoana decat mama naturala.Expresia ingrijire non-maternalainclude orice alta ingrijire a copilului care nu este mama copilului. Dar ,pana ce stiinta va descoperi un tratament sau cel puti o metoda de ameliorare o autismului noi nu putem decat sa luptam mai departe ca sa i putem intelege ,ajuta si sprijini pe tot parcursul suferintei lor.Nu trebuie sa cautam sa intelegem de ce s-au nascut asa ci trebuie sa incercam sa patrundem in inima si in sufletul lor oferindu-le cat mai mult sprijin si mai ales dragoste.Poate ca asa ,cu ajutorul nostru si al cercetatorilor vom reusi sa i eliberam din inchisorileproprie minti unde se pare sa au fost condamnati sa traiasca.

BIBLIOGRAFIE: Cristian B.Buica : Bazele defectologiei , Editura Aramis , ,2004 WWW.discoverychannel.com Manual de psihologie , 2001 Revista invatamantului primar , 1994 Terapii alternative , nr.7

AUTISMUL

TERAPII ALTERNATIVE TERAPIA CU AJUTORUL DELFINILOR Terapia cu ajutorul delfinilor a luat nastere pentru prima data in anul 1978 ,in urma muncii de cercetare a doctorului DAVID NATHASON,care a demonstrat ca delfinii pot ajuta persoanele cu probleme majore.In principiu ,baza acestei terapii atesta faptul ca atat copii cat si adultii autisti ,daca primesc recompense pe masura vor fi motivati indeajuns sa-si mareasca atentia.Dezvoltarea atentiei este cruciala in multe domenii de activitate. Programul poate fi adaptat sa includa obiective particulare pentru fiecare persoana in parte. Istorisirile despre delfinii care devin cei mai buni prieteni ai copiilor(si nu numai) au patruns adanc in istoria culturilor stravechi si continua si in zilele noastre.Atat delfinii solitari cat si coloniile au reusit sa stabileasca un contact benefic si permanent cu fiintele umane din intreaga lume. Exista atatea relatari cu cazuri in care delfinii din largul coastelor Australiei sau Africii ii asista si ii ajuta pe oameni in incercarile de salvare a celor care sunt pe punctul de a se inneca. Din 1988 ,delfinii din centrele unde se practica aceasta terapie au ajutat multi copii si adulti cu probleme ,intr-un mod special si inedit,sa faca progrese prin extinderea vocabularului ,dezvoltarea capacitatilor motorii,reducerea stresului si concentrarea asupra unor sarcinii in particular.Dar nu delfinii singuri realizeaza aceste lucruri ci sunt ajutati,instruiti si coordonati de personalul din aceste centre care este calificat si foarte eficient,si care realizeaza puntea de legatura dintre indivizii cu probleme si salvatoriilor din mediul acvatic. In aceste centre exista in general doua tipuri de program:programul pentru copii si pentru persoanele cu nevoi speciale.Primul program presupune terapia cu ajutorul delfinilor care are loc sub supravegherea unui personal calificat si bine antrenat ,care are anumite scopuri si sarcini de realizat .Programul pentru persoanele cu nevoi speciale este de fapt un program recreational care ,prin interactiunea cu delfinii ,aduce bucurie si relaxare persoanelor cu diferite probleme fizice sau mentale ,boli cronice sau incurabile. Pentru copii cu handicap este cu siguranta cel mai spectaculos(dar nu si singurul) exemplu de animale implicate in folosul sanatatii . Cercetarea si practica au demonstrat ca animalul potrivit (in cazul nostru delfinul),folosit la momentul potrivit poate vindeca boli chiar si acolo unde medicina clasica este limitata.Innotul impreuna cu delfinii ,care sunt cele mai inteligente mamifere ,calmeaza spasmele si atenueaza starile de agresiune.Delfinii dresati elimina frica de contact prezenta la copii bolnavi de autism .

AUTISMUL

Delfinii dau dovada de o sensibilitate neobisnuita care schimba vietile oamenilor (cu deficiente)radical si chiar definitiv.S-a observat ca delfinii incearca sa se acomodeze cu problemele si deficientele fiecarui copil in parte ,abordand in mod spontan un anumit comportament care l ajuta pe copil sa coopereze mai usor.Par sa simta nevoile speciale ale fiecaruia si sa le trateze in consecinta. Dar cum pot simti delfinii o deficienta??In apa delfinii folosesc sonarul lor biologic extrem de precis in analizarea corpului uman.Delfinii permit o acceptare neconditionata a fiecarui individ.Activitatile de grup se bazeaza pe nevoile individuale ale copilului.Aici le sunt prezentate activitati educationale si recreative ,care sunt imbunatatite cu ajutorul delfinilor care se pare ca sunt capabili sa diferentieze nevoile persoanelor si sa le trateze corespunzator. Aceasta terapie este una alternativa pentru cei care sufera de diferite boli sau au probleme emotionale si este sustinuta de un terapeut profesionist.Delfinul este folosit ca stimul pentru generarea unor comportamente pozitive dar si ca recompensa pentru efortul copilului.Familiile sunt si ele antrenate in sustinerea,intelegerea si ajutarea propriilor copii. Copii autisti(si cu multe alte deficiente si boli)innoata sau interactioneaza cu delfinii in cadrul unor activitati bine gandite si special definite pentru a-I ajuta sa-si imbunatateasca capacitatile fizice,de comunicare si cognitiveScopul final al programului este de a le micsora gradul de depresie si anxietate,de a le dezvolta increderea in sine si de a-I ajuta sa comunice mai eficient cu cei din jurul lor . Programul include si activitati cu delfinii la tarm care consta si in atingeri directe ,cum ar fi mangaierea delfinului pe spate sau diferite jocuri(cum ar fi prinderea de cercuri de catre delfin).Activitatile de acest gen sunt folosite pentru a-l ajuta pe copil sa-si dezvolte capacitatile motorii si cele de memorie pe termen scurt.In aceast terapie exista satisfactii minunate dar ea nu poate fi privita ca un tratament magic pentru orice deficienta.Este mai degraba o terapie unica care are ca scop progresul copiilor si adultilor cu diferite probleme. Sedintele se desfasoara in armonie,cu placere si fara mult efort,desi in realitate sunt atent suprevegheate de specialisti . Efectele benefice ale terapiei cu delfinii Programele din aceste centre au ca scop ajutarea copiilor cu deficiente severe,imbunatatirea conditiei lor de viata si integrarea lor in societate.Bolile precum autismul,sindromul Down dar si multe alte deficiente sunt preocuparea de baza a cadrelor din aceste centre care lucreaza cu delfinii. Expresia de bucurie de pe fetele copiilor in momentele interactiunii cu delfinii ii emotioneaza si ii uimeste pe toti cei prezenti.Toti parintii marturisesc cu lacrimi in ochi cum copii lor nu aratau inainte de aceasta terapie interes fata de nici un lucru. Aceasta terapie si nu numai, ci toate informatiile care le avem despre delfini justifica aceasta fascinatie speciala a tuturor pentru delfini si incurajeaza continuarea cercetarilor in privinta lor.
9

AUTISMUL

10