Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

cap.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Introducere
1.1.1. Clasificarea constructiilor Constructiile sunt produse complexe imobile ale activitatii umane, destinate a adaposti si deservi multiple procese ale vietii sociale si materiale. Constructiile au un rol esential n asigurarea calitatii vietii si datorita acestui fapt activitatea de constructii reprezinta unul dintre domeniile cele mai importante ale actrivitatii umane. Clasificarea constructiilor cea mai des ntlnita are la baza criteriul destinatiei pentru care acestea au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii: cladirile si constructiile ingineresti. Cladirile sunt constructii nchise, cu o anumita compartimantare interioara si dotate cu echipamente si instalatii, destinate prin conceptie sa adaposteasca si deserveasca o anumita activitate umana. n functie de destinatia lor cladirile de mpart n: Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese functionale, cum ar fi cele legate de: locuire, sanatate, ocrotire sociala, sport, nvatamnt, cultura, administratie, comert, s.a.; Cladirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe care trebuie sa le adpaosteasca si sa le deserveasca. Ele cuprind doua categorii de cladiri: cladirile de productie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare si dimensiunile spatiilor sunt determinate de utilaje, instalatii, fluxuri tehnologice, circulatia interioara etc. si cladiri auxiliare destinate servirii procesului de productie si depozitarii (depozite de materii prime, depozite de produse finite, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc.). Cladiri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de productie din sectoarele agrovegetal (rasadnite, sere, fabrici de nutreturi, crame, sectii de vinificatie etc.) si zootehnic (grajduri, adaposturi pentru animale si pasari). Alaturi de acestea exista si o serie de cladiri auxiliare productiei (magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole, ateliere de reparatii pentru utilaje etc.). Constructiile ingineresti grupeaza toate celelelte categorii de constructii care nu au caracteristicile cladirilor si cuprind: Constructii industriale speciale: cosuri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, turnuri de racire, estacade, etc.; Constructii hidrotehnice si energetice; Cai de comunicatie: drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc.; Linii de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnologice; Constructii pentru alimentari cu apa si canalizari; Constructii pentru telecomunicatii: relee, turnuri de televiziune. 1

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1.1.2. Sistemul cladire si subsistemele lui O cladire se constituie dintr-un ansamblu de elemente interconectete ntre ele printr-o multime de relatii reciproce, precum si cu mediul nconjurator, care actioneaza n comun pentru realizarea functiilor pentru care sunt destinate, alcatuind un sistem unitar. Sistemul-cladire poate fi descompus n subsisteme, mai mult sau mai putin complexe. Criteriul ce sta la baza descompunerii este cel functional, fiecare subsistem fiind caracterizat printr-o functiune specifica, dar existnd posibilitatea ca un subsistem sa ndeplineasca simultan mai multe functiuni. Pentru o cladire obisnuita se pot lua n consideratie urmatoarele subsisteme: - structura acea parte a sistemului-cladire care asigura rezistenta si stabilitatea ansamblului la actiunile mediului nconjurator sau a celor rezultate din procesul de exploatare; pot fi incluse n acest subsistem fundatiile, peretii de rezistenta, stlpii si grinzile, planseele, elementele structurale ale acoperisului, scarile; - anvelopa sau ansamblul elementelor de nchidere portiunile de cladire care separa spatiul interior de mediul exterior; - compartimentarea ansamblul elementelor care delimiteaza spatiile interioare ale cladirii pe functiuni; - echipamente instalatii sanitare, electrice, de ncalzire, de ventilare si conditionare, de gaze, de telecomunicatii, electromecanice, utilaje s.a., elemente indispensabile functionarii cladirii. Fiecare dintre aceste subsisteme poate fi descompus n subansambluri, care la rndul lor se fractioneaza n elemente, iar elementele n componente. De mentionat ca unele subansambluri si elemente de constructie pot face parte simultan din mai multe sisteme, respectiv subansambluri; astfel, planseul curent al unei cladiri apartine si subsistemului-structura si celui de compartimentare. 1.1.3. Compartimentarea cladirilor

Fig.1.1. Alcatuirea generala a unei cladiri A infrastructura; B - suprastructura; 1 fundatie; 2 perete interior; 3 perete exterior; 4 planseu; 5 sarpanta; 6 nvelitoare; 7 fereastra; 8 balcon; 9 soclu; 10 trotuar; 11 subsol; 12 parter; 13 etaj (nivel curent). 2

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Cladirile se compartimenteaza pe naltime (compartimentare verticala) si pe acelasi nivel (compartimentare orizontala sau n plan). a) Compartimentarea verticala se realizeaza prin subansambluri orizontale (plansee) asezate la diferite cote, n functie de destinatia cladirii. Spatiul dintre doua plansee consecutive se numeste nivel. n functie de pozitia pe care o au n constructie, nivelele pot capata diferite denumiri: - subsolul este nivelul situat sub cota 0.00 a constructiei (cota 0.00 reprezinta cota de referinta ntr-o constructie si se identifica cu cota la care se afla pardoseala finita a parterului acelei constructii); situarea sa n raport cu cota terenului se poate face n totalitate sau partial sub aceasta; daca subsolul se afla partial sub cota terenului natural, este destinat locuirii, fiind prevazut cu ferestre situate peste aceasta cota, astfel nct sa permita iluminarea si aerisirea naturala a ncaperilor de la acest nivel, poarta denumirea de demisol; un subsol se poate desfasura n plan sub intreaga constructie numindu-se n acest caz subsol general sau numai ntr-o anumita zona a ei, caz n care poarta numele de subsol partial; daca spatiile din subsol sunt destinate n exclusivitate adapostirii instalatiilor aferente cladirii se numeste subsol tehnic; - parterul reprezinta primul nivel situat n totalitate peste cota terenului natural; - etajele sunt nivelurile situate deasupra parterului. - Atunci cnd sunt mai multe subsoluri, acestea se noteaza de sus n jos. - Cota notata CTS este "cota terenului sistematizat" din jurul cIadirii (uneori este denumita "cota terenului amenajat" si este notata CTA). - Cota (0.00 este o cota relativa, de referinta, cu un corespondent precis n cote absolute (de ex. 0.00 = +572.50 m ).Toate cotele relative de deasupra cotei 0.00 sunt nsotite de semnul +: cele de dedesubtul cotei 0.00 sunt nsotite de semnul -. - Ca regula generala, CTS este sub cota 0.00 : valoarea absoluta a lui CTS este n corelatie cu numarul de trepte de acces n cladire (la nivelul parterului); la cladirile fara subsol, exista uzanta prevederii a cel putin trei trepte de acces (cu naltimea de cca 15 cm fiecare).

Fig. 1.2 - La cIadirile la care exista subsol, numarul de trepte de acces trebuie sa fie mai mare, pentru ca acesta sa iasa suficient de mult deasupra CTS nct sa i se poata asigura iluminarea si ventilarea naturala.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 1.3

Daca ntre parter si etajul 1 se afla un nivel cu naltime mai mica dect fiecare dintre acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numeste mezanin. Peste ultimul etaj se executa acoperisul. n cazul n care acoperisul este realizat cu pante mari, spatiul dintre acesta si ultimul planseu al cladirii este denumit pod. Daca podul este amenajat ca locuinta cu luarea masurilor corespunzatoare de protectie termica, fonica etc. el poarta numele de mansarda. ntr-o cladire se identifica pe verticala doua mari zone: infrastructura ca fiind ansamblul tuturor elementelor constructiei care se gasesc sub cota 0.00 si suprastructura reprezentnd totalitatea elementelor de peste aceasta cota. b) Compartimentarea n cadrul aceluiasi nivel cu pereti n care se prevad goluri pentru circulatie, cu sau fara usi. Compartimentarea poate fi realizata att cu ajutorul peretilor structurali (daca structura de rezistenta verticala este pe diafragme de beton sau zidarie), ct si cu pereti despartitori. ncaperile unui nivel pot avea destinatii diferite: de locuit sau de lucru (dormitoare, camere de zi, sali de clasa, sali de operatie, ateliere etc.); ncaperi de serviciu (bai, bucatarii, vestiare, spatii tehnice pentru instalatii, etc.); spatii pentru circulatie (holuri, vestibule, coridoare, case ale scarilor etc.).

1.2. Programe de arhitectura. Tipuri fundamentale de spatii functionale.

1.2.1 Ansamblul sistematizat al functiunilor pe care trebuie sa le ndeplineasca o categorie de cladiri poarta n mod curent denumirea generica de "program de arhitectura". El se refera n special la conceptia subsistemului "spatii nchise" al cIadirilor ce fac parte din categoria functionala n discutie, respectiv la toate ncaperile ce alcatuiesc acest subsistem functional-constructiv. Fiecare spatiu si are propria destinatie, propria utilitate n cadrul sistemului si pentru a o satisface conform cu cerintele utilizatorilor trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii tehnice specifice. Aproape la toate tipurile de cIadiri civile poate fi avuta n vedere urmatoarea grupare a spatiilor: - spatii utile; - spatii anexe; - spatii de circulatie. 4

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1.2.2 Spatiile UTILE sunt spatiile nchise n care urmeaza sa se desfasoare activitatea principala, specifica a cIadirii. Ca exemple pot fi mentionate: - camerele de locuit ale cIadirilor de locuit; - camerele de cazare ale hotelurilor; - camerele de spitalizare ale spitalelor; - salile de vnzare ale magazinelor; - salile de spectacol ale teatrelor, cinematografelor. Aceste spatii se dimensioneaza functie de numarul de persoane pe care urmeaza sa le deserveasca si de mobilierul minim necesar utilizarii. Spatiile ANEXE sunt spatiile (ncaperile) n care urmeaza sa aiba loc activitati auxiliare celei principale: ele deservesc si completeaza functional spatiile utile. Aceste spatii sunt n principal: - bucataria, camara, baia, camera WC la locuinte; - receptia, barul, grupurile sanitare - la hoteluri; - salile de operatie si tratament, laboratoarele, grupurile sanitare, bucataria, salile de mese, spalatoriile - la spitale; - spatiile de deservire, spatiile de depozitare vestiarele si grupurile sanitare ale personalului la magazine; - bucataria, oficiul, depozitele, vestiarele si grupurile sanitare la restaurante si cantine; - foyerul, casele de bilete, scena, cabine actori, cabina de proiectie, grupuri sanitare si vestiare la teatre si cinematografe. Si aceste spatii se dimensioneaza dupa numarul de persoane ce trebuie deservite, dupa mobilierul pe care sa-I adaposteasca, etc. SPATIILE DE CIRCULATIE sunt spatiile care asigura legatura ntre spatiile utile si anexe ale unui nivel (circulatia pe orizontala) si ntre nivele (circulatie pe verticala). Circulatia verticala ntr-o cladire este de obicei concentrata ntr-un spatiu nchis denumit n mod curent casa scarii. Acesta adaposteste una sau mai multe scari si unul sau mai multe ascensoare (fig. 1.4) Principalele spatii pentru circulatia pe orizontala sunt: - coridoare si holuri; - vestibul (antreul); - degajamentul; - windfangul.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 1.4 Reprezentarea schematica a casei scarii

a) Coridorul este un spatiu nchis cu lungime mare si cu latimea de minim 1.20 m care deserveste ncaperi dispuse pe una sau ambele laturi. Usile acestor ncaperi se prevad cu deschiderea spre interior (fig. 1.5).

Fig. 1.5 Reprezentarea schematica a unui coridor

b) Vestibulul este ncaperea care separa un apartament (locuinta) de casa scarii (fig.1.6). El asigura legatura locuintei - spatiu privat - cu spatiul comun al casei scarii si accesul n toate ncaperile adiacente. Este o ncapere cu multe usi si trebuie sa aiba dimensiunile astfel nct sa permita amplasarea unui mobilier de tip cuier si o circulatie comoda. Deschiderile usilor vestibului trebuie prevazute nspre ncaperi. Cnd are dimensiuni mai mari este denumit HOL.

Fig. 1.6

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

c) Degajamentul este un spatiu de mici dimensiuni care are rolul de a decomanda circulatoriu doua sau mai multe ncaperi sau/si de a crea un spatiu tampon ntre ncaperi cu functiuni diferite (fig. 1.6). n general are forma n plan foarte apropiata de un patrat cu latura de cel putin 1.20 m. d) Windfangul este un spatiu tampon ntre accesul n cladire si casa scarii sau holul de stationare al cladirilor social-culturale. Rolul sau este acela de a mpiedica patrunderea directa a aerului rece exterior (n momentul deschiderii usii de acces) n spatiile ncalzite ale cladiri (fig. 1.7).

Fig. 1.7

1.2.3 Principalele programe de arhitectura din zona cIadirilor civile sunt cele care se refera la: - cIadiri de locuit (locuinte); - cIadiri holeliere; - cladiri scolare; - cladiri spitalicesti; - cladiri pentru alimentatie publica; - cladiri pentru birouri. Pentru fiecare exista scheme functionale si rezolvari concrete - de ansamblu si de detaliu - verificate de-a lungul anilor, precum si reguli de proiectare specifice. Proiectarea functionala trebuie sa fie intercorelata cu cea a structurii, a elementelor de anvelopa si a celor de compartimentare.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1.3. Tipuri clasice de sisteme structurale

1.3.1. Cladiri cu pereti Cel mai cunoscut tip de cladire, din punctul de vedere al modului concret n care sunt realizate elementele structurale verticale, este cel denumit "cladire cu pereti portanti". Este vorba de cladiri la care subsistemul structura are ca elemente verticale pereti structurali, interiori si exteriori, formnd subansambluri structurale de tip diafragme dispuse, de regula, dupa doua directii ortogonale. (fig.1.1)

Fig. 1.8 Cladire cu pereti structurali

Observatii si comentarii: a) Distantele dintre doua diafragme succesive sunt relativ mici (3.00-6.00m), ceea ce face ca fiecare "ochi" de planseu sa poata fi rezolvat fara grinzi intermediare. b) Acest sistem de dispunere a diafragmelor este cunoscut sub denumirea de "sistem FAGURE"; el confera structurii cladirii o mare rigiditale la forte orizontale si o buna capacitate de rezistenta, dar are marele dezavantaj ca "ngheata" partiul de arhitectura (compartimentarea este realizata aproape exclusiv cu pereti structurali, fiind obligatoriu aceeasi la toate nivelurile si neputnd sa fie modificata n timp). c) Peretii structurali pot fi realizati dintr-o zidarie groasa "de rezistenta" (de regula din caramida plina arsa) sau din beton armat turnat pe santier (monolit) sau sub forma de panouri mari prefabricate. d) Deoarece diafragmele exterioare - n special cele lungi sunt puternic perforate de goluri "de lumina" (pentru ferestre si usi exterioare) si trebuie sa aiba o alcatuire puternic termoizolanla, la sistemele cu diafragme din beton armat monolit s-a utilizal mult solutia reprezentata schematic n fig.1.9

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 1.9. Rprezentarea schematica a unei cladiri cu structura din pereti portanti din beton armat

Evazari!e de la capelele diafragmelor transversale (bulbii) formeaza mpreuna cu grinzile de fatada doua cadre nestructurale longitudinale purtatoare ale peretilor exteriori. Din punctul de vedere al partiului de arhitectura, aceasta varianta structurala nu ofera nici un avanlaj. O reprezentare explicita a unei cladiri cu pereti din zidarie si din beton armat, sunt prezentate n continuare:

Fig. 1.10 Cladire cu structura de rezistenta din zidarie portanta 1 perete structural exterior; 2 perete structural interior.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig.1.11. Cladire cu structura din diafragme de beton armat monolit 1 perete structural exterior; 2 perete structural interior.

e) O alta varianta a sistemului structural "cu diafragme " este cea n care acestea sunt dispuse n "sistem celular" , adica la distante mai mari astfel nct sa nchida ntre ele nu o ncapere ci un ansamblu de ncaperi (de exemplu un apartament). Acest sistem ncearca sa realizeze un anumit compromis ntre exigentele de rezistenta-stabilitate si cele de ordin functional-arhitectural; mai precis ncearca sa diminueze efectul de nghetare al partiului.

Fig. 1.12. Reprezentarea schematica a unui sistem celular

10

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1.3.2. Cladiri n cadre Un al doilea tip de cladire, din punctul de vedere al modului doncret n care sunt realizate elementele structurale verticale este cunoscut sub denumirea de "cladiri cu schelet" sau "cladiri n cadre" (fig.1.13). Dimensiunile elementelor structurale ale cadrului se pot estima cu ajutorul urmatoarelor relatii: pentru grinzi 1 1 1 1 si (1.1) h gr = ... l b gr ... h gr 10 12 2 3 unde l: valoarea deschiderii grinzii pentru stlpi
Ab = N n R c

(1.2)

unde: N valoarea ncarcarii, preluata de stlp, provenita din gruparea fundamentala; Ab - aria sectiunii de beton; Rc valoarea rezistentei la compresiune a betonului; n coeficient de corectie ce tine cont de pozitia stlpului n cadrul structurii (spre exemplu are valori de 0.20, 0.25, 0.30 daca stlpul este pozitionat la colt, la fatada, la interior);

Fig. 1.13 Reprezentare schematica a unui sistem cadre

11

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a)

b) Fig. 1.14. Cladiri cu structura cu schelet n cadre din beton armat a) plan de arhitectura pentru o cladire de locuit cu structura n cadre; b) sectiunea transversala a unei cladiri n cadre; 1 fundatie cu bloc si cuzinet; 2 cuzinet din beton armat; 3 bloc din beton simplu; 4 placa suport a pardoselii parterului; 5 stlp marginal; 6 stlp central; 7 grinda principala (rigla cadrului transversal); 8 grinzi secundare curente (nervuri); 9 si 10 grinzi principale longitudinale (riglele cadrelor longitudinale); 11 placa planseului nivelului curent; 12 pardoseala; 13 placa planseului peste ultimul nivel; 14 nvelitoare

12

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1.3.3. Cladiri duale O solutie care mbina avantajul flexibilitatii de organizare a spatiilor (oferit de structurile n cadre) cu avantajul unei flexibilitati moderate la forte orizontale (oferit de structurile cu diafragme) este cea de tip "dual". Un astfel de sistem structural asociaza unui ansamblu de cadre plane un numar de diafragme dispuse izolat sau grupat.

Fig.1.15 a Structura duala cu diafragme izolate

a) b) Fig.1.16 b Structura duala cu diafragme grupate cu nucleu a) nuclee rigide Iaterale; b) rigid central; care nglobeaza spatiile destinate scarilor, lifturilor, traseelor de instalatii, etc. 1 stlpi; 2 diafragma independenta; 3 nucleu central rigid.

13