Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Ielru Iruleanu
vvv.leoIogie.nel
ARHEOLOGIALITURGIC
ABI5ERICII ORTODOXE
(LITURGICA GENERAL PARTEA I)
|D||||||, R|V|ZU|T
IDITURA IAISIANA
ZRICINI, 2010
2
NOJIUNI INTRODUCTIVE
I. Nn(iunca, nbicctu! i izvnarc!c Liturgicii.
Iilurgica esle disciIina leoIogic care se ocu cu sludiuI melodic i sislemalic aI
cuIluIui divin ubIic aI isericii Creline Orlodoxe.
ObiecluI Iilurgicii esle deci cu!tu!, rin care in(eIegem lolaIilalea acleIor, a formeIor
i a rnduieIiIor inlrebuin(ale de iseric sre cinslirea Iui Dumnezeu i a sfin(iIor Iui i
rin care ni se imrlele haruI mnluilor i sfin(ilor.
Denumirea de Llturglc se lrage ins de Ia cuvnluI grecesc \.i+ouyio (Iilurghia),
rin care aslzi in(eIegem doar sIu|ba euharislic, dar care in sens Iarg inseamn Iucru
oblesc, adic serviciu ubIic. In leoIogie cuvnluI Iilurghie se oale referi i Ia loale
acleIe de cuIl i chiar Ia loal Iucrarea sfin(iloare a isericii.
1
Tocmai de aceea enlru
disciIina dal se refer anume denumirea de Iilurgic. Un aIl moliv esle faluI c Sf.
Iilurghie ocu IocuI cenlraI in cuIluI orlodox, deci ornind de Ia esen(, dezvoIlm
inlreguI.
ObiecluI Iilurgicii are mai muIle subdiviziuni care sludiaz aarle sau comaraliv
diferile asecle aIe ei. CeIe mai imorlanle sunl:
1. Liturgica gcncra!, care sludiaz no(iuniIe generaIe Iegale de cuIl, isloria i
func(ia cuIluIui, no(iuniIe generaIe desre limuriIe Iilurgice, srblori, osluri, desre
IocauriIe de cuIl, iconografie, obiecle i veminle Iilurgice, recum i anumile asecle
Iegale de cIeruI svrilor de ceIe sfinle. Aceasl arle a Iilurgicii esle inrudil cu o
disciIin mai generaI numil rncc|cgic crciina sau |iscriccasca, iar noi, enlru a fi mai
exIici(i, am numil-o Arheo|oglu |lturglc u Blserlcll Ortodoxe, care acoer o arle din
ceea ce au numil-o leoIogii romni ,Iilurgica GeneraI.
2. Tipicu!, care exune schemalic rnduieIiIe serviciuIui divin de aslzi, avnd ca
sco indeIinirea corecl i exacl a sIu|beIor.
3. Liturgica spccia!, care se ocu cu sludiuI amnun(il aI formeIor i rnduieIiIor
de cuIl, avnd o arle isloric i una exegelic (adic de inlerrelare doclrinar i
simboIic).
1
i aslzi romano-caloIicii in(eIeg rin ,Iilurgie (ei nu zic ,Iilurghie) loale sIu|beIe isericii, iar enlru Dumnezeiasca
Iuharislie ei foIosesc lermenuI de ,missa.
3
4. ImnngraIia esle un comarlimenl seciaI aI Iilurgicii care se ocu cu sludiuI
Iilurgic, isloric i dogmalic aI imneIor Iilurgice. Acesl domeniu nu esle ur Iilurgic, dar
are o vaIoare foarle mare enlru sludiuI cuIluIui orlodox.
DisciIina Iilurgicii esle una foarle imorlanl i esle inrudil in rimuI rnd cu
Dogmalica, enlru c inlreguI cuIl esle o exresie a credin(ei noaslre, dar mai esle
inrudil i cu DreluI Canonic, cu OmiIelica i cu IasloraIa.
Izvnarc!c !iturgicii se ol imr(i in dou calegorii: indirecle i direcle. IzvoareIe
indirecle sunl loale aceIe scrieri, documenle sau lexle Iilerare care con(in referin(e
inlmIloare Ia cuIluI Iilurgic: fragmenle de lexle Iilurgice (rugciuni, exresii, formuIe),
inlerrelri sau informa(ii sumare asura rnduieIiIor sau formeIor de cuIl. Aici se
numr in rimuI rnd Sf. Scrilur, ScrieriIe Sfin(iIor Irin(i, RnduieIiIe MonahaIe i
CanoaneIe SinoadeIor Icumenice i IocaIe, recum i ceIe aIe Sfin(iIor Irin(i.
IzvoareIe direcle sunl oereIe scrise care au ca sco direcl exunerea unor
informa(ii riviloare Ia rnduiaIa, isloria i exIicarea cuIluIui in diferile elae de
dezvoIlare. O arle dinlre eIe sunl !ccuncnic sursc, iar aIleIe c|a|crari criiicc sau iiinijicc
aIe aceslora. Inlre eIe se numr in rimuI rnd loale cr(iIe de cuIl, recum i loale
scrieriIe alrislice cu caracler Iilurgic dinlre care aminlim:
- Di!ania cc|cr 12 pcsic|i
2
i in mod deosebil cailoIeIe 9 i 10 sec. I,
- pc|cgia | a Sj. |usiin Mariiru| i |i|cscju|
3
- sec. II,
- Rn!uia|a |iscriccasca cgipicana a Sf. IoIil RomanuI ( 235), idenlifical de
cercellori cu Tra!iia pcsic|ica (Aoo:o.txq |ooooot,)
4
,
- ,Ccnsiiiuii|c pcsic|icc sau czaninic|c Sjini|cr pcsic|i (Aoo:o.txot Lto:ooi),
in seciaI cr(iIe a II-a i a VIII-a
5
,
- Tcsiancniun Dcnini ncsiri jcsu Cnrisii, o scriere ,aocrif in Iimba Ialin, de
lradi(ie anliohian
6
,
2
Idilal in romnele in coIec(ia IS voI.1, ucureli 1979 i 1995.
3
Idilal in romnele in coIec(ia IS voI.2, ucureli 1980.
4
TexluI in romnele cu uneIe comenlarii au fosl edilale de Ir. Ielru uburuz, Sjniu| |pc|ii Rcnanu| i Tra!iia
pcsic|ica, Chiinu 2002, 264 .
5
Iucrarea esle us de ceIe mai muIle ori e seama Sf. CIemenl RomanuI, dar in reaIilale ea daleaz de rin anuI 380.
Tolui, aceasl Iucrare esle fundamenlaI in sludiuI isloriei cuIluIui in generaI i aI Iuharisliei in seciaI. Desre
imorlan(a Iilurgic a aceslei Iucrri a se vedea arlicoIuIui diaconuIui MihaiI }eIlov, Anccnc.tcxuc |ccnancs.cnu, in
H, +ox 3, cc. 113-119.
4
- TralaleIe desre rugciune: aI Iui TerluIian, aI Sf. Cirian aI Carlaginei i aI Iui
Origen,
- ,|tnc|cgnicnu| |ui Scrapicn !c Tnus (Igil) descoeril i edilal de Dmilrevski,
- ,Caicnczc|c Sf. ChiriI aI IerusaIimuIui
7
,
- ,Dc Sacrancniis a Sf. Ambrozie aI MiIanuIui,
- ,Dcscricrca pc|crinaju|ui |a |ccuri|c sjinic (Pcrcgrinaiic a! Icca Sancia) a eIerinei
sanioIe SiIvia Igeria (e Ia 384)
8
,
- ,Dcsprc icrarnia |iscriccasca a Iui Iseudo-Dionisie AreoagiluI (sec. V),
- ,Mqsiagcgia Sf. Maxim MrlurisiloruI ( 662),
- ,Dcscricrc a |iscricii i ccnicnp|aic nisiica (xx..otoo:txq to:oio xot :.oio
jio:txq 0.oio) a Sf. Gherman I, alriarhuI ConslanlinooIuIui ( 740),
- ,|xp|icarca Iiiurgnici Daruri|cr nai inainic Sjiniic a Iui Teodor SludiluI ( 826). Tol
eI a scris i un liic enlru mnslirea e care o conducea i care esle de o vaIoare
Iilurgic ineslimabiI,
- ,T|cuirca !unnczciciii Iiiurgnii(jqv.io :q, 0.io, ..t:oiio) i ,Dcsprc tiaa
in Hrisics a Sf. NicoIae CabasiIa (sec. XIV),
- O sinlez Iilurgic in inlrebri i rsunsuri a Sf. Simeon aI TesaIonicuIui (1429)
9
cea mai imorlanl Iucrare exegelic a cuIluIui.
Ne-au mai rmas o muI(ime de Iucrri Iilurgice mai aIes cu caractcr tipicnna!, ceIe
mai imorlanle fiind:
- Tipicu| Biscricii cc|ci nari a Sjinici Scjii !in Ccnsianiincpc| (sec. IX), numil Sqnaxaricn.
- Tipicu| Manasiirii Siu!icn (sec. IX), foIosil aroae lol in ImeriuI izanlin in sec.
IX-XIII.
- Tipicu| Manasiirii Sj. Sata cc| Sjinii (eIaboral in varianl finaI in sec. XI-XII) ceI
mai imorlanl liic din Rsril inlrebuin(al i aslzi.
10
6
O Iucrare aocrif, dar de o imorlan( foarle mare. Con(inuluI ei refIecl racliciIe Iilurgice anliohiene (Siria) din sec.
III-V.
7
Idi(ia in romnele: Id. IM aI OR, ucureli 2003.
8
n 2009 s-a editat n romnete o ediie bilingv (romn latin) a acestei Descrieri.
9
Irima lraducere romneasc a fosl inliluIal Vcrcata !c inirc|ari i raspunsuri, ucureli 1765. A doua edi(ie a Iui Toma
Teodorescu a arul cu lilIuI Traciai asupra iuiurcr !cgnc|cr crc!inci ncasirc cric!cxc..., ucureli 1865-1866. UIlima
edi(ie esle arul Ia Suceava 2000-2004, in dou voIume cu lilIuI Traiai.
5
O aIl izvor foarle imorlanl, care dei nu ne ofer Ia moduI direcl informa(ii islorice
sau arheoIogice desre cuIl, dar care con(ine alrimoniuI imnografic aI isericii, iI
rerezinl chiar cr(iIe de cuIl, desre care vom lrala Ia sfriluI aceslui curs. Aslzi
aceslea sunl lraduse in ma|orilalea IimbiIor din sa(iuI orlodox i nu numai.
In uIlimeIe dou secoIe sludiuI Iilurgic a cunoscul un rogres fr recedenl, chiar
dac con(inuluI Iucrrii esle mai muIl de cercelare a documenleIor vechi i de sinlez i
mai u(in cu un con(inul originaI. InceuluI unui aslfeI de sludiu, care Ia inceul lrebuia
s se ocue in rimuI rnd de edilarea (crilic) a lexleIor Iilurgice, I-a fcul leoIoguI
francez }acob Goar, care a edilal |tnc|cgnicnu| grcccsc
11
(Id. Iaris 1647, Vene(ia 1730 i
Graz 1960). Aceasl Iucrare a slal Ia baza sludiuIui liin(ific aI Iilurgicii, all in Rsril,
cl i in Aus. CercelriIe ins nu s-au oril aici, iar cei care s-au ocual ceI mai serios de
sludiuI Iilurgicii i de edilarea lexleIor crilice au fosl leoIogii rui. Ascensiunea Iilurgicii
ruse s-a daloral in rimuI rnd sislemuI inv(mnluIui leoIogic (care unea un accenl
foarle mare e sludiuI Iimbii greceli), dar i finan(riIor din arlea monarhiIor rui.
Cci mai impnrtan(i !iturgiti din Rsrit sunt:
- La grcci: Ianaghiolis TrembeIas i Ioannis IoundouIis
- La rui: r. Ivan Mansvelov, N. KrasnoseIlsev, AIexei Dimilrevskii, Ivan
Karabinov (marlirizal de comunili), MihaiI SkabaIanovici, r. AIexandr Schmemann
12
(Ia
Iaris i Nev York), N. D. Usenski, r. MihaiI }eIlov, .a.
13
Ma|orilalea dinlre ei au
dezvoIlal mai aIes arlea isloric a cuIluIui.
- La rnmni: eiscouI MeIchisedec lefnescu, r. VasiIe Milrofanovici, r. Ielre
VinliIescu (1887-1974), care a scris Iiiurgnicru| |xp|icai, Curs !c |nncgrajic, Spctc!anic i
10
A fosl lradus enlru rima dal in romnele Ia Iai in 1816 i reliril Ia Suceava in 2002. Ixisl i o edi(ie crilic
incomIel cu inlroducere i nole arul Ia ucureli, Idilura Credin(a Noaslr, 2003 (ieromonahuI Ielru
Iruleanu).
11
|ucnc|cgicn sitc Riiua|c Gracccrun ccnp|ccicns riius ci cr!incs Ditinac Iiiurgiac, cjjicicrun, sacrancnicrun,
ccnsccraiicnun, |cnc!iciicnun, juncrun, craiicnun, cun cui|i|ci pcrscnac, siaiui, tc| icnpcri ccngruics, juxia usun cricnia|is
ccc|csiac.
12
Trebuie s men(ionm c r. AIexandr Schmemann, lrind in Occidenl, a scris mai muIl ubIicislic Iilurgic cu roI
calehizalor. Oera aceslui remarcabiI Iilurgisl nu oale fi ins Iual drel aulorilale liin(ific.
13
CeIe mai imorlanle Iucrri aIe aceslor mari Iilurgili rui ol fi gsile e sile-uI URI:
hll://vvv.mzh.mrezha.ru/books.hlm, dar i e aIle Iinkuri care ornesc de acoIo.
6
Dunctnicic cic., i r. Ine ranile (1913-1984), care a scris cursuriIe universilare de
Iiiurgica Gcncra|a i Iiiurgica Spccia|a + zeci de arlicoIe i sludii leoIogice.
n Occidcnt exisl foarle muI(i cercellori ai cuIluIui orlodox (chiar dac ei sunl
romano-caloIici, iar unii chiar roleslan(i). Cei mai imorlan(i dinlre ei sunl Anlon
aumslark (m. 1886), }uan Maleos (1917-2003)
14
, MihaiI Arranz (1930-2008)
15
, Roberl Tafl,
.a. Cei mai muI(i dinlre ei sunl iezui(i de Ia |nsiiiuiu| !c Siu!ii Oricnia|c !in Rcna, de e
Ing Unitcrsiiaica Caic|ica Grcgcriana.
II. PRINCIPII GENERALE DE5PRE CULTUL CRE$TIN ORTODOX
ObiecluI de sludiu aI Iilurgicii, aa cum am mai sus, esle cu!tu! divin pub!ic, rin
care in(eIegem in generaI, lolaIilalea acleIor i senlimenleIor reIigioase rin care noi
inlrm in reIa(ie de comunicare i comuniune cu Dumnezeu.
Irivil in sensuI Iarg i generaIizal aI cuvnluIui, cu|tu| rerezinl lolaIilalea
sIu|beIor i rnduieIiIor bisericeli, recum i orice form i acl Iilurgic svril de un
cIeric consacral (sfin(il, hirolonil), rin care iserica cinslele e Dumnezeu, rimind de
Ia II i imrlind credincioiIor haruI sfin(ilor.
CuIluI are ca baz senlimenluI reIigios aI omuIui i selea Iui du Dumnezeu
concrelizal in ceIe lrei virlu(i cailaIe: credin(a, nde|dea i dragoslea. Ia eIe se adaug
i evIavia, care in cuIl are un roI cailaI, dar numai dac nu cade inlr-un ielism exageral.
Acesl senlimenl reIigios aI omuIui oale rmne ascuns sau s se manifesle Iunlric
i aceasl form de cuIl se numele cu!t intcrn sau subicctiv. II se oale manifesla rin
ielale, fale bune, rugciune Iunlric elc.). Desigur, aceasl form de cuIl esle
consideral nedesvril i chiar insuficienl.
Ixisl ins i o form vzul a cuIluIui care se manifesl rin acle reIigioase i riluri
i acesla se numele cu!t cxtcrn. Aceasl form de cuIl nu anlreneaz doar sufIeluI, ci i
lruuI, aslfeI omuI, in inlegrilalea Iui siho-fizic, aduce Iaud Iui Dumnezeu. O form
ideaI a cuIluIui esle cea care imbin acesle dou forme de cuIl.
14
O lraducere remarcabiI in Iimba romn a uneia din cr(iIe aceslui aulor: Cc|c|rarca Cutniu|ui in Iiiurgnia Bizaniina,
Idilura Renalerea, CIu| Naoca 2007, 220 ., iar aIla a fosl edilal in 2009, cu lilIuI: Uircnia |izaniina, arul Ia aceeai
edilur i lradus de aceIai Cezar Iogin.
15
Acesl Iilurgisl occidenlaI are un sile ersonaI vvv.migueI-arranz.nel cu lilIuriIe Ia loale IucrriIe scrise de eI, uneIe
fiind accesibiIe in formal eIeclronic.
7
In func(ie de numruI ersoaneIor care raclic cuIluI reIigios, cunoalem un cu!t
pcrsnna! sau particu!ar, raclical de o singur ersoan sau de un gru reslrns de
ersoane, dar indeendenl de socielalea reIigioas in care lriele. Ixisl ins i un cu!t
cn!cctiv sau pub!ic care esle cuIluI oficiaI aI isericii Orlodoxe i care esle, de fal,
obiecluI de sludiu aI Iilurgicii. Dei acesle dou forme de cuIl nu se excIud, ci se
comIeleaz, uor ne dm seama c forma ubIic a cuIluI esle suerioar ceIei
arlicuIare, inlrucl exrim mai bine ideea de comuniune i iubire dinlre crelini.
CuIluI divin ubIic aI isericii imIic nile condi(ii i resuune anumile reguIi:
a) Trebuie s se fac rin mi|Iocirea cIericiIor, a sfin(i(iIor sIu|ilori i care au haruI
de a exercila cuIluI divin,
b) Trebuie svril Ia limuri delerminale, in ziIe i ceasuri fixe i obIigalorii
enlru loal oblea crelineasc,
c) Trebuie svril in Iocauri anumile (biserici, aracIise, caeIe) deslinale
rugciunii coIeclive i consacrale svririi }erlfei euharislice,
d) Trebuie svril du un anumil liic fix i obIigaloriu enlru lo(i.
Cea mai concrel exresie a cuIluIui esle rugciunea, care esle convorbirea lainic
cu Dumnezeu. Dar cuIluI mai resuune i anumile gesluri i acle Iilurgice care de
asemenea inlr in sludiuI Iilurgicii i au o anumil imorlan( simboIic i raclic.
Desre cuIl mai sunem c eI are un inlreil sco:
- Latrcutic, de adorare i sIvire a Iui Dumnezeu
16
. TermenuI de adorare \o+.io,
esle rezerval numai Iui Dumnezeu Treime. Sfin(ii (dar i icoaneIe i sfinleIe moale)
rimesc doar o cinslire - oou\io, iar Iecioara Maria, o reacinslire - u.oou\io.
- 5Iin(itnr sau harismalic, de rimire a haruIui divin
17
. Acesl har se imrlele in
rimuI rnd rin SfinleIe Taine, dar i rin orice Iucrare a isericii.
- Didactic sau inv(loresc i calehelic. CuIluI are scouI de a ne inv(a adevruI de
credin( i de a ne da anumile sfaluri duhovniceli, all rin lroare, imne, slihiri elc., cl
mai aIes rin ciliriIe din Sf. Scrilur care se fac in cadruI cuIluIui i rin redic.
16
Ceea ce vine de Ia om sre Dumnezeu. Aceasla resuune i recunolin(a i muI(umirea noaslr adus Iui Dumnezeu
.u_oio+io
17
Ceea ce vine de Ia Dumnezeu sre om.
8
Sre deosebire de romano-caloIici sau roleslan(i care exagereaz doar un anumil
sco sau Ialur a cuIluIui, iserica Orlodox d o imorlan( luluror aceslor asecle, fr
a accenlua in mod deosebil nici una, fcnd chiar o imIelire a Ior.
III. A$EZMANTUL DIVIN AL CULTULUI CRE$TIN ORTODOX
$I ETAPELE LUI DE DEZVOLTARE
Dumnezeu, fcnd Iumea i e om, s-a odihnil in sfril, unnd aslfeI inceul
cinslirii ziIei a alea. Du cderea in cal a slrmoiIor nolri, Dumnezeu I-a inv(al
e om s aduc |erlfe rin care se reinchiuia }erlfa rscumrloare de e GoIgola.
Urmrind relulindeni in nalur urmeIe in(eIeciunii i ulerii Iui Dumnezeu, rimii
oameni ii exrimau sonlan senlimenleIe Ior de bucurie i muI(umire rin diferile cuvinle i
micri. AslfeI aar riluaIuriIe sfinle. Du rimirea Iegii roorocuI Moise a conslruil enlru
ooruI IsraeI corluI, a sfin(il ersoane enlru svrirea cuIluIui mozaic, a aezal srbloriIe
iudaice i formeIe de aducere a |erlfeIor.
In NouI Teslamenl, DomnuI Iisus Hrislos a us inceul cuIluIui reIigios crelin, a
inlemeial iserica i a aezal Taina Iuharisliei. Ia rnduI Ior, Sf. AosloIi, redicnd Ia
ooareIe gne IvangheIia, rsndeau lolodal i melodeIe de exercilare a cuIluIui
crelin, fcnd uneIe comIelri i exIica(ii necesare. Aceasl misiune a fosl reIual de
Ia Sf. AosloIi de clre Sfin(ii Irin(i, care Iumina(i fiind de DuhuI Sfnl, au aIcluil
rugciuni, sIu|be i riluaIuri, neschimbnd esen(a cuIluIui i avnd Ia baz lradi(ia
bisericeasc aosloIic. AslfeI cuIluI crelin orlodox a a|uns Ia cea mai mare inI(ime,
bog(ie i sIendoare
18
.
Ienlru o in(eIegere mai corecl a evoIu(iei cuIluIui orlodox, lrebuie s dislingem
cinci erioade de dezvoIlare aIe acesluia, dinlre care rimuI uncl nu esle o erioad
roriu-zis (in sensuI de dural), ci doar o imIinire i desvrire a reinchiuiriIor din
VechiuI Teslamenl i inceuluI evoIu(iei in mai muIle elae a cuIluIui divin in NouI
Teslamenl.
18
Dei cuIluI esle bazal e lradi(ia aosloIic care in esen(a ei nu oale fi schimbal, iserica admile lolui un asecl
dinamic in ce rivele evoIu(ia formeIor de cuIl. AslfeI de evoIu(ii ol avea Ioc i in rezenl i vor avea Ioc (i in
conlinuare, cl va exisla iserica.
9
1. 5ccn!u! I: insliluirea de clre MnluiloruI Hrislos a cuIluIui crelin, care are Ia
baz |erlfa euharislic i rinciiuI ,inchinrii in duh i in adevr (Ioan 4,24), i
dezvoIlarea rimar a aceslui cuIl de clre Sf. AosloIi i urmaii imedia(i ai aceslora.
19
2. Epnca pcrsccu(ii!nr (scc. II- anu! 313), cnd se dezvoIl rinciaIeIe rnduieIi
de cuIl i aar rimeIe Srblori inchinale MnluiloruIui i marliriIor. SIu|beIe se oficiau
in calacombe i in case arlicuIare
3. Pcrinada 313 726, cnd incee criza iconocIasl. Acum cuIluI cunoale ceI mai
mare avnl. NoleIe secifice aIe aceslei erioade sunl:
a) Conslruirea de Iocae de cuIl i dezvoIlarea arhileclurii i arlei bisericeli
b) DezvoIlarea cicIuIui ziInic aI sIu|beIor i a sislemuIui de Iaude bisericeli i a
imnografiei
c) Consliluirea i generaIizarea lexluIui ceIor dou anaforaIe Iilurgice: Iilurghia Sf.
VasiIe ceI Mare i cea aI Sf. Ioan Gur de Aur, dar i cea a DaruriIor mai inainle Sfin(ile.
d) Aari(ia ceIor mai muIle srblori, incIusiv aIe Maicii DomnuIui du SinoduI
aI III-Iea Icumenic din 431 de Ia Ifes
e) DezvoIlarea monahismuIui care a avul un roI cailaI in dezvoIlarea cuIluIui
orlodox
4. Pcrinada scc. IX-XIII in care au arul ceIe mai muIle crea(ii imnografice i au
Iual sfril elaeIe de dezvoIlare a sIu|beIor de ril bizanlin. Tol acum au Ioc crelinriIe
ooareIor sIave. CuIluI rsrilean se generaIizeaz in lol RsriluI Orlodox inlr-o form
aroae finaIizal
5. Dup sccn!u! a! XIII-!ca, cuIluI orlodox in aceasl erioad n-a mai suferil
modificri esen(iaIe, ci doar uneIe neinsemnale ce (in de lradi(iiIe isericiIor IocaIe. Un roI
imorlanl in aceasl erioad i n acum in are SfnluI Munle Alhos.
20
Un eIemenl
19
Irin anii '70 in sec. XX s-a dezvoIlal ideea recum c, cuIluI crelin rimar ar fi fosl in mare arle deendenl de ceI
sinagogaI. Ceva mai lrziu ins, s-a demonslral c aceasl leorie esle faIs. CuIluI crelin inlr-adevr a imrumulal
uneIe eIemenle aIe cuIluIui iudaic vechi, dar nu din ceI sinagogaI, care e mai lrziu chiar decl ceI crelin (enlru c s-a
dezvoIlal incend cu sec. II d. Hr. i s-a definilival in sec. IX-XIII).
20
A se vedea mai muIle amnunle in sludiuI noslru |tc|uia rn!uic|i|cr iipiccna|c in Rasariiu| Oric!cx. Siu!iu isicricc-
|iiurgic, in revisla ,Sludii TeoIogice nr.1/2006, . 63-99. Ie sile-uI noslru (vvv.leoIogie.nel) exisl o varianl
revizuil a aceslui sludiu.
10
foarle imorlanl Iegal de aceasl erioad esle aari(ia liaruIui i, rin aceasla,
generaIizarea cr(iIor de cuIl in baza unor lexle i rnduieIi (aroae) unanim accelale.
Du SinoduI IV Icumenic (451) o arle din crelinii din Orienl (co(ii monofizi(i,
siro-iacobi(i, neslorieni, armeni, elioienii abisinieni .a.) s-a desr(il de iserica
Orlodox, raclicnd i aslzi forme de cuIl ce difer de ceIe orlodoxe.
O rulur i mai mare s-a rodus in 1054, cnd crelinii din Aus s-a rul de
iserica UniversaI. Acesl Iucru a dus Ia formarea unui cuIl ausean numil romano-
caloIic. i n Ia 1054 crelinii din Aus aveau forme secifice de cuIl, dar aceslea nu
resuuneau o doclrin erelic i riluI Ialin nu era vzul ca ceva greil, ca acum.
CuIleIe roleslanle i neoroleslanle nu rezinl nici o vaIoare enlru sludiuI
Iilurgicii mai aIes daloril caracleruIui su a-ierarhic i ur simboIic.
11
BI5ERICA LOCA$ DE NCHINARE
1. Biscrica i dcnumiri!c ci.
CIdirea sau IocauI inchinal Iui Dumnezeu in care se adun credincioii enlru
rugciune i enlru rimirea haruIui DuhuIui Sfnl, rin SfinleIe Taine, se numele
biseric
21
.
CuvnluI romnesc blserlc rovine din IalinescuI |asi|ica - poot.txq
22
, i care Ia
rnduI Iui deriv din exresia greceasc: poot.txq oixo, - casa |nparaiu|ui. IchivaIenluI
grecesc ins inseamn adunare de credincioi .xx.qoio, adunare. AIle denumiri aIe
bisericii inlrebuin(ale in vechime: xitoxov, voo,, oivooo,, oivo,t,..
iserica esle ,casa DomnuIui i icoana Imr(iei Iui Dumnezeu. Ia esle cmara de
nunl in care sunlem chema(i s ne Iogodim cu Hrislos MireIe ceI Ceresc. Ia esle MunleIe
Sinai in care ni se descoer Dumnezeu i ne inva( orunciIe Iui i IerusaIimuI ceI de Sus
(SionuI) in care sunlem chema(i s srblorim ,IaliIe ceIe venice. Sf. Maxim
MrlurisiloruI numele iserica ,CeruI e mnl, ea fiind i ,lronuI Iui Dumnezeu
fiindc aici, in chi nevzul, sl de fa( Insui MnluiloruI Hrislos, inlr-o rezen(
deosebil i Iin de sIav, ce nu se conlrazice i nici nu excIude alolrezen(a Iui, ci o face
mai reaI inlr-un anumil Ioc. Deci, biserica esle un Ioca inchinal Iui Dumnezeu, dar i
Sfin(iIor Iui, care uneori sunl aIei ca ocrolilori ai IcaeIor divine.
23
Du exlerioruI i menirea ei, biserica, oale fi de mai muIle feIuri: aracIis, biseric
(obinuil), sobor sau caledraI.
Parac!isu! esle o bisericu( ce se gsele in inlerioruI unei case sau cIdiri i se
foIosele lemorar sau enlru loldeauna, ca o inIocuire a bisericii (din I. greac ara-
ekkIesia in Ioc de biseric).
5nbnru! esle o biseric mare unde sIu|esc un sobor de reo(i (de obicei in orae).
21
Cnd acesl cuvnl aare cu Iiler mic, eI se refer Ia IocauI de inchinare, iar cnd esle cu ma|uscuI (iseric),
lermenuI se refer ,TruuI lainic aI DomnuIui sau Ia iserica ca Inslilu(ie divino-uman.
22
Isle imorlanl de accenlual c acesl lermen a fosl foIosil inc de Seluaginla, referindu-se Ia TemIuI din IerusaIim (II
IaraIiomena 4,9 i 6,13)
23
De aici a arul rin fiIier sIavon exresia de Hran a| Biscricii.
12
Catcdra!a esle soboruI in care se afI caledra eiscouIui. Irin urmare, inlr-o earhie
nu oale exisla decl o singur caledraI i anume, biserica in care a fosl inlronizal ierarhuI
IocuIui i unde eI sIu|ele ceI mai des, mai aIes Ia mariIe srblori.
2. Apari(ia biscricii ca !nca dc cu!t
In VechiuI Teslamenl de Ia Adam i n Ia Moise credincioii nu aveau Iocauri
seciaIe de cuIl. Ii svreau cuIluI sub ceruI Iiber i in diferile Iocuri: Cain i AbeI
aduceau |erlfe in cm, Noe e IocuI unde a ieil din corabie, Avraam e munleIe Moria,
Iacob in aluiI elc.
SIu|irea inlr-un anumil Ioca s-a inceul de Ia Moise, cruia Dumnezeu i-a oruncil s
fac ,CorluI Mrluriei, dndu-i msuriIe exacle aIe edificiuIui ce lrebuia conslruil (cj.
|circ XXV-XV||)
24
. CorluI a fosl rimuI Ioca sfnl inchinal AdevraluIui Dumnezeu. Du
chiuI corluIui, mai lrziu, SoIomon a conslruil e munleIe Moria, in IerusaIim, rimuI
TemIu. RegeIe Iersiei Nabucodonosor in urma invaziei a dislrus TemIuI. Dar, du
inloarcerea din calivilalea babiIonic, iudeii au zidil ceI de aI doiIea lemIu in care s-a
rugal i MnluiloruI i care a fosl dislrus de clre romani in anuI 70 du Hrislos
25
.
In TeslamenluI HaruIui, DomnuI Iisus Hrislos a lrimis e ucenicii si s binevesleasc
Ia loal Iumea, ins nu Ie-a indical un Ioc anume enlru svrirea sIu|beIor. Hrislos ia
inv(al sa sc incninc in !un i a!ctar (Ioan 4:24), iar rin aceasla nu a negIi|al nicidecum IocuI
deslinal rugciunii, ci doar a schimbal accenluI de Ia Ioc
26
i de Ia aIle formaIil(i Iegale de
cuIl, Ia slarea duhovniceasc necesar svririi cuIluIui. II ersonaI s-a rugal in diferile
Iocuri: in usliu, e munle, in grdina Ghelsimani elc., iar enlru svrirea Iuharisliei
MnluiloruI a aIes foioruI din Sion, care devine rima biseric crelin.
In rimeIe lrei veacuri crelinii se adunau enlru a svri Iuharislia in caseIe
credincioiIor mai inslri(i in anumile inceri care se numeau icoase (din I. greac oixo,
cas).
24
Aceasla inseamn c Dumnezeu a reveIal omenirea desre feIuI in care oamenii ar lrebui s zideasc IocauI Iui
Dumnezeu. Deci acesla nu oale fi conslruil oricum.
25
Acesl Iucru s-a inlmIal in mod sigur du un Ian roviden(iaI aI Iui Dumnezeu, inlrucl, odal cu aari(ia
crelinismuIui nu mai era nevoie de aceI TemIu aI Iegii Vechi i nici de |erlfeIe sngeroase aduse in eI.
26
Ia iudei, IocuI de aducere a |erlfei Iui Dumnezeu era doar TemIuI din IerusaIim. Odal cu drmarea acesluia, nu s-au
mai adus nici un feI de |erlf din arlea Ior.
13
In anii in care rigoaneIe asura creliniIor clau un caracler mai riguros,
credincioii se refugiau in aa numileIe calacombe, care, conform IegisIa(iei ImeriuIui
Roman, nu erau suuse erchezi(iiIor.
Catacnmbc!c (din Iimba Ialin caiacun|as ga|cric su|icrana) sunl nile cimilire
sublerane in care crelinii din rimeIe lrei veacuri ii inmormnlau rosa(ii. IIe Ie mai
serveau drel adosl i Ioca de rugciune in limuI ersecu(iiIor.
In |uruI Romei exislau circa 35-40 calacombe. IIe urlau (i oarl i acum) numeIe
rorielariIor crora au aar(inul Ia inceul leriloriiIe reseclive sau numeIe marliriIor mai
rinciaIi din eIe, de exemIu: calacombeIe Sf. Sebaslian, Sf. CaIisl, Sf. DomiliIIa .a.
CalacombeIe au inf(iarea unor Iungi coridoare sublerane, de obicei slrmle (rareori
deesc Irgimea de un melru), uneIe mai |oase, aIleIe mai inaIle, liale verlicaI in ere(ii
de slnc (o roc vuIcanic uor de lial dar desluI de rezislenl) Ia diferile adncimi, de Ia
4 n Ia 15 m sub mnl. Incrucindu-se i suraunndu-se acesle coridoare,
formeaz un uria i comIical Iabirinl, care ocu o surafa( de 250 ha cu o Iungime
lolaI de 100 km. CalacombeIe comunic cu surafa(a rin aa numileIe |uninarii, nile
rsufIlori slrmle care servesc enlru aerisirea i iIuminarea inlerioruIui.
De-a IunguI coridoareIor in ere(ii IaleraIi sunl sale nile inceri mici, mi|Iocii i
mai mari. IrimeIe se numesc cublcu|e nile groni(e (colIoane) enlru inmormnlare:
CeIe mi|Iocii se numesc crlpte, iar ceIe mai mari cupe|e. CrileIe i caeIeIe serveau
enlru rugciune. In eIe inceau de Ia 70 n Ia 150 credincioi.
Du ubIicarea IdicluIui de loIeran( reIigioas de Ia MiIan de Conslanlin ceI Mare,
in anuI 313, se une cal ersecu(iiIor imolriva isericii Creline i crelinismuI devine
reIigie loIeral de Slal, iar mai aoi, du anuI 380 dominanl in inlreg ImeriuI Roman
de Rsril i Aus. SIu|beIe creline ince s se svreasc neslingheril in Iocauri mre(e.
In loale cenlreIe imorlanle aIe Iumii creline din sec. IV-V se inaI( biserici, uneIe mai
frumoase decl aIleIe, rin arla conslruc(iei, rin dimensiuni, rin bog(ia i sIendoarea
Ior, dnd aslfeI nalere unei adevrale arle. IxemIuI ceI mai slrIucilor iI d insui
Conslanlin ceI Mare, care a|ulal i incura|al de maica sa Sf. IIena ini(iaz camania de
zidire a unor mre(e biserici din ConslanlinooI, Roma, IerusaIim i aIle Iocuri din |ara
Sfnl.
14
A5PECTUL EXTERIOR AL BI5ERICILOR CRE$TINE
ModuI de conslruire a SfinleIor Iocae n-a fosl aceIai loldeauna i relulindeni. Ia
inceul aceslea aveau foarle muIle eIemenle comune, dar in lim sliIuriIe de bisericii s-au
dezvoIlal in func(ie de erioada isloric, zona geografic i de menlaIilalea i erceerea
sensuIui i rosluIui IocauIui de cuIl. Incend cu sec. IV s-au formal mai muIle sliIuri de
arhileclur dinlre care rimuI, in ordine cronoIogic esle stl|u| buzl|lcu|, comun enlru
aroae loale zoneIe ImeriuIui Romano-izanlin.
Denumirea de baziIic se ddea Ia greco-romani unor sIi ubIice sau imrleli,
unde se adunau cel(enii enlru a holri uneIe robIeme imorlanle aIe sociel(ii. In
erioada in care crelinismuI se rsndele Iarg inlre greco-romani, baziIiciIe erau ceIe
mai mre(e cIdiri. Ial de ce acesl sliI de arhileclur a fosl foIosil drel modeI enlru
conslruirea sfinleIor Icauri, adic ceea ce era consideral mai frumos i mai mre(, a fosl
inchinal Iui Dumnezeu.
aziIiciIe au de obicei forma drelunghiuIar, dar i lral sau in form de cruce. O
nol secific baziIiciIor esle rezen(a coIoaneIor. In inlerior baziIiciIe se imarl, rin
rnduri de coIoane, in 3 sau 5 nave. aziIiciIe, de ceIe mai muIle ori nu au cuoI, ci un
acoeri boIlil cu boI(i semiciIindrice. Du asecluI exlerior sunl asemnloare cu o
corabie.
CeIe mai imorlanle baziIici sunl:
a) de tlp Orlentu|: aziIica Nalerii DomnuIui din elIeem sec. IV i VI, aziIica Sf.
NicoIae din Mira i comIexuI baziIicaI Sf. Simeon SlInicuI de Ing Anliohia sec. V-
VI,
b) de tlp Occldentu|: aziIica Sf. IaveI din Roma sec. IV, aziIica Sf. CIemenl din
Roma sec. V, aziIica Sf. Sabina i aziIica Sanla Maria-Ma|ore (Maggiore) sec. IV-V,
renumil enlru mozaicuriIe saIe, dou baziIici din Ravena inchinale Sf. AoIinarie sec.
IV-V.
aziIici de li OccidenlaI inlInim i in Rsril. Cea mai cunoscul aslzi esle aziIica
Sf. Dimilrie din TesaIonic. In ce rivele ComIexuI SfnluIui Mormnl cu aziIica Sfinlei
Cruci din IerusaIim, numil i Marlyrion, veche din limuI Iui Conslanlin ceI Mare, aslzi
de fal nu mai slreaz forma ei baziIicaI, ci are o arhileclur comIex i hibrid, cu
15
muIle eIemenle romane din limuI CruciadeIor. MuIle aIle din bisericiIe de li baziIicaI au
fosl dislruse sau ur i simIu Ii s-a schimbal arhileclura originaI. SluriIe arheoIogice
aral c aslfeI de baziIici au exislal i in Dobrogea i in mai muIle Iocuri de e maIuI sudic
aI Dunrii.
(iserica SfnluIui Mormnl din IerusaIim: 1 inirarca, 2 piaira ungcrii, 3 |iscrica |nticrii, 7
Mcrnniu| Dcnnu|ui, 13 Gc|gcia (|ccu| rasiignirii).
AIle sliIuri mai imorlanle sunl ce s-a dezvoIlal in decursuI limuIui (in ordinea
cronoIogic):
a) n Rsrit
1. izanlin
2. SliIuri na(ionaIe i IocaIe (moIdovenesc, romnesc medievaI, brncovenesc, rusesc,
baIcanic, elc.) sau combinale, cum esle sliIuI bisericiIor basarabene din sec. XIX-XX.
b) n Apus
1. Romanic
2. Golic
3. Renascenlisl (aI Renalerii), care a dezvoIlal lrei aIle sliIuri secundare: baroc,
rococo, elc.
5ti!u! bizantin
In secoIeIe IV-V araIeI cu sliIuI baziIicaI, ia nalere in Rsril sliIuI bizanlin, IeagnuI
cruia esle orauI izan( (ConslanlinooI).
16
Aceslui nou sliI ii sunl secifice:
conslruirea in form lral, de cerc, slea oclagonaI sau cruce cu bra(eIe egaIe,
ere(ii ce formeaz exlremeIe edificiuIui au forma absidaI (de semicerc)
acoeriuI cuImineaz cu o cuoI / lurI.
SliIuI bizanlin, incend cu sec. VI i n in sec. XV, devine dominanl in lol
ImeriuI izanlin. Cu limuI ins, s-a dezvoIlal i un sliI neo-bizanlin, care are Ia baza
vechiuI sliI bizanlin, dar imrumul i uneIe eIemenle de arhileclur modern.
Cea mai imorlanl biseric din Iume ce aar(ine sliIuIui vechi bizanlin esle
CaledraIa Sfnla Sofia din ConslanlinooI.
27
AIle biserici vechi aar(innd aceslui sliI sunl:
a) in ConslanlinooI: Sf. Irina, Sfin(ii Serghie i Vach, Haghia Theolokos, Chora, .a.
b) in aIle zone de infIuen( veche bizanlin: Sf. VilaIie din Ravena, Adormirea Maicii
DomnuIui din Niceea, Nea Moni (Noua Mnslire) din Hios i ma|orilalea bisericiIor
cenlraIe (kalhoIikon) din SfnluI Munle Alhos,
27
Aceasl CaledraI a fosl conslruil inlre ani 532-535 de clre imraluI Iuslinian, e IocuI unei biserici mai vechi din
limuI Sf. Conslanlin ceI Mare. Ia esle ceI mai mare Ioca de cuIl orlodox. Isle in form aroae lral (77 x 71,70 m.),
are o cuoI uria cu inI(imea de 54 m i diamelruI de 31 m lurI care domin inlreg inlerioruI bisericii, in inlerior
sunl 107 coIoane i numeroase gaIerii i baIcoane, locmai de aceea esle numil uneori ,iserica cea Mare. Iere(ii erau
infrumuse(a(i cu mozaic auril din care s-au slral doar u(ine fragmenle. In anuI 1453, cnd a fosl cuceril
ConslanlinooIuI, Sf. Sofia a fosl fcul moschee, iar in 1847, in urma resiuniIor inlerna(ionaIe, Sf. Sofia a fosl reslaural
i fcul muzeu inlerna(ionaI, cum esle i n aslzi. ( sc tc!ca ancxa cu Caic!ra|a Sjnia Scjia !in Ccnsianiincpc| |a
sjriiu| accsiui curs.)
17
c) muIle aIle biserici din aIcani, |riIe Romne i Rusia (incIuznd i Ucraina de
aslzi i mai aIes KievuI). Aceslea ins foarle rar slreaz sliIuI bizanlin ur. Aar foarle
muIle eIemenle de arhileclur IocaI ouIar, mai aIes in MoIdova i Rusia.
5ti!u! rnmanic
IaraIeI cu sliIuriIe baziIicaI i bizanlin din Rsril, in Iumea crelin din Aus se
formeaz un nou sliI numil romunlc. II ia nalere in eoca Iui CaroI ceI Mare (sec.
VIII-IX). IeagnuI Iui esle Iran(a i norduI IlaIiei (Iombardia), de unde se rsndele in
lol AusuI, devenind sliIuI oficiaI aI caloIicismuIui din sec.X-XIII. isericiIe de sliI romanic
se disling rin masivilalea conslruc(iei i asecluI Ior uneori greoi. Ia inlrare au dou lurIe
asemnloare cIoolni(eIor. Ioarle muIl redomin scuIlura decoraliv.
5ti!u! gntic
Acesl sliI aare in a doua |umlale a sec. XII sub infIuen(a CruciadeIor. Ialria Iui
esle Iran(a. In comara(ie cu sliIuI romanic, bisericiIe de sliI golic sunl zveIle cu lurIe i
cuoIe foarle inaIle (uneori esle 50 m) de form iramidaI, cu vrfuri ca sgeala. In
inlerioruI Ior iclura esle inIocuil de scuIlura monumenlaI: slalui giganlice i
ornamenle vegelaIe care acoer surafa(a ere(iIor i a coIoaneIor. AogeuI su, sliIuI
golic i I-a alins in sec. XV. Cea mai cunoscul biseric, dar nu i cea rerezenlaliv
enlru acesl sliI esle CaledraIa Nolre-Dame de Iaris. O Iarg rsndire a aceslui sliI a
avul Ioc in |riIe de }os, Germania, AngIia i |riIe Scandinave. Incend cu sec. XVI eI
cedeaz in fa(a unui nou sliI, aI renalerii.
sc tc!ca inagini|c !c nai jcs, carc rcj|ccia |iscrici a|c accsicr !cua sii|uri. prina sii|u| rcnanic (jranccz), iar a
!cua sii|u| gciic.
18
5ti!u! rcnasccntist
Acesl sliI aare mai inli in IIoren(a sre sfriluI IvuIui Mediu sub infIuen(a
siriluIui Renalerii, care se manifesl rinlr-o lendin( de inloarcere Ia arla Romei, a
Greciei anlice. In sliIuI Renalerii s-a ivil iclura in uIei inlrebuin(al ca rinciaI mi|Ioc
decoraliv enlru imodobirea inlerioruIui. isericiIe se deosebesc radicaI de ceIe in sliI
golic. Iredomin o singur cuoI, dar de dimensiuni mari. Ia inlrare i in inlerior
redomin coIoaneIe in sliIuI vechiIor greco-romani. Cea mai imorlanl biseric
aar(innd aceslui sliI esle CaledraIa SfnluI Ielru sec. XVI. AIluri de ea ol fi
men(ionale: DomuI din IIoren(a (Sanla Maria deI Iiore) sec. XIV, mai muIle biserici din
Vene(ia i CaledraIa Sf. Isaac din Ielersburg, sec. XIX unuI din monumenleIe de infIuen(
occidenlaI in arhileclura orlodox rus. Aceasl infIuen( a inceul mai aIes incend cu
eoca Iui Ielru ceI Mare (sec. XVIII).
nscmntatca simbn!ic a Inrmc!nr biscricii
Icnd cunolin( cu sliIuriIe de arhileclur bisericeasc, am observal c biserica
crelin are diferile forme care au clal o mare rsndire incIusiv daloril Ieglurii Ior
simboIice cu inv(lura de credin(. De exemIu,
a) forma de coruble simboIizeaz corabia care ne duce Ia IimanuI ceI Iinilil
Imr(ia Iui Dumnezeu. Iumea esle marea zbuciumal a vie(ii, iar iserica esle
corabia. Irecum corabia Iui Noe a saIval e cei credincioi de olo, aa i corabia
isericii Creline Orlodoxe ne oale saIva de focuI ceI venic,
b) forma de cruce ne aral c Ia lemeIia isericii sl Sf. Cruce rin care am
dobndil rscumrarea i mnluirea,
c) forma de steu opt-unghlu|ur (sleaua de Ia elIeem) simboIizeaz iserica ca
slea conducloare care aral oameniIor caIea sre via(a venic,
d) forma de cerc simboIizeaz venicia isericii Iui Hrislos i semnuI dragoslei
Iui nesfrile fa( de omenire. Aa recum cercuI nu are sfril, lol aa i iserica va
dinui venic. Voi zidi iserica Mea i or(iIe iaduIui nu o vor birui (Malei 16,18)
zice Insui MnluiloruI.
Du asecluI Ior exlerior, bisericiIe se mai deosebesc de aIle cIdiri rin acoeriuI
cu cuoI. CuoIa simboIizeaz ceruI. Ia rnduI ei, cuoIa esle incununal cu o Cruce.
19
Crucea de e cuoI oale fi de mai muIle feIuri. Uneori sub cruce inlInim un semicerc,
care simboIizeaz ancora simboIuI seran(ei creline, dar i semiIuna musuIman
infrnl de Sf. Cruce, in urma dezrobirii ooareIor creline de sub |uguI oloman.
NumruI lurIeIor / cuoIeIor de e biseric variaz de Ia una n Ia lreisrezece i
chiar mai muIle. Iiecare numr de cuoIe nu esle inlmIlor, ci oarl un caracler
simboIic. Aa, de exemIu, o cuoI simboIizeaz CauI isericii MnluiloruI Hrislos,
lrei cuoIe Sfnla Treime, cinci DomnuI Iisus Hrislos i cei alru evangheIili, ale
ceIe 7 daruri aIe Sf. Duh revrsale esle crelini, nou ceIe 9 cele ingereli, lreisrezece
MnluiloruI i cei 12 aosloIi.
Uneori inlInim biserici in dou ela|e. Aceasl form de arhileclur bisericeasc
refigureaz iserica cereasc lriumfloare i cea mnleasc Iulloare.
ANEXELE BI5ERICE$TI
Inc de Ia inceul, e Ing bisericiIe roriu-zise au inceul a se dezvoIla lol feIuI de
cIdiri i inceri anexe, menile aIlor Iucrri aIe isericii. Uneori aceslea fceau arle din
aceIai comIex arhileclonic, iar aIleori consliluiau cIdiri aarle. CeIe mai imorlanle
dinlre eIe sunl:
1. BAPTI5TERIUL (o+io+qiov / balislerium) incere deslinal
bolezuIui calehumeniIor sau Ioc seciaI rezerval in saleIe bisericii sau inlr-o anex
IaleraI unde se afI unuI sau mai muIle bazine, de obicei in form de cruce, unde erau
boleza(i calehumenii, indiferenl de vrsla Ior.
2. 5KEVOFYLAKION (oi.uou\oiiov, oioioviiov / diaconicum, vesliarum) -
incere in care se slrau SfinleIe Vase, cr(iIe i veminleIe bisericeli. Tol aici se
uleau slra, in cnitci sau aricjcricn, DaruriIe mai inainle Sfin(ile (SfinleIe Taine
uscale), recum i SfnluI i MareIe Mir. Din acesle molive, rnduieIiIe vechi de sIu|b
revd anumile rocesiuni ce imIicau i acesl Ioc seciaI. SkevofyIakion-uI era ceI mai
adesea aIiil ziduIui IaleraI de sud aI bisericii, in dreluI narlhexuIui, iar cu limuI a
fosl deIasal in arlea IaleraI a AIlaruIui, consliluind vemnlria de aslzi.
28
28
Iersoana insrcinal cu slrarea odoareIor din skevofyIakion se numea s|ctcjq|ax.
20
3. AGHIA5MATARUL (oyiooo+o) incere cu un mic bazin sau chiar izvor
unde se sfin(ea i se slra aa sfin(il. ArheoIogia crelin cunoale diferile
aghiasmalare dinlre care uneIe izvorau de sub biserici, iar aIleIe care devenise adevrale
bi cu ae lmduiloare. In func(ie de formeIe i deslina(ia aceslui aghiasmalar, uneori
acesla era numil i io\uq0o / Iavoarum.
Un Ioc aarle rinlre acesle Iocae adiacenle bisericii iI ocu criptc!c care sunl nile
inceri sublerane sub aIlaruI bisericii sau sub ronaosuI ei. De muIle ori, mai aIes in
bisericiIe medievaIe moIdoveneli, clilorii sau anumi(i ierarhi de vaz erau inmormnla(i
in acesle crile. MuIle dinlre eIe se afI Ia surafa(, in ronaos sau sub ziduriIe inlerioare
sau exlerioare aIe bisericiIor. Acesl obicei rivilor Ia o ingroare deosebil a mariIor
ersonaIil(i esle foarle vechi, cci i imra(ii bizanlini erau ingroa(i in biserici.
Tolui, IocuI ,cIasic de inmormnlare a credincioiIor, mai aIes a mireniIor, a fosl din
loldeauna cimitiru! (ioii+qiov ,Ioc de odihn). Monahii, in mnsliri, sunl i ei
ingroa(i in cimilire comune, dar du o rnduiaI u(in diferil.
Inv(lura crelin desre invierea mor(iIor inc de Ia inceuluri a imus
credincioiIor o gri| deosebil fa( de cei rosa(i. Insui sensuI cuvnluIui cimilir ne
vorbele desre faluI c enlru un crelin moarlea nu esle aIlceva decl un somn din care
cei adormi(i ,se vor lrezi in Ziua }udec(ii de Aoi.
Du cuvinleIe Sfinlei Scriluri (Iacere 3:19), crelinii isericii rimare inmormnlau
lruuriIe confra(iIor adormi(i in mnl, e un Ioc aIes, in grdini sau e cmii. CimilireIe
se fceau in afara oraeIor i saleIor (disciIin care se slreaz ar(iaI i in rezenl),
deoarece IegiIe civiIe din ImeriuI Roman nu ermileau inmormnlarea mor(iIor in
curinsuI IocaIil(iIor de lrai, robabiI mai muIl enlru molive sanilar-igienice.
iserica Orlodox inlerzice incinerarea (arderea) lruuriIor ceIor mor(i i condamn
racliciIe de deshumare (dezgroare) a mor(iIor du un anumil numr de ani.
Crelinii se inmormnleaz cu fa(a sre Rsril, enlru c de Ia Rsril va veni
MnluiloruI s |udece viii i mor(ii. Ia cli se une in mod obIigalor o cruce drel
mrlurie c rosaluI esle crelin. Rslignirea din mi|IocuI cimiliruIui sau de Ia inlrare
adeverele faluI c rin Cruce MnluiloruI a rscumral lol neamuI omenesc incend
21
de Ia Adam, care morl fiind, alela cu credin( e Mesia ceI fgduil. Iomii i fIoriIe din
cimilire aminlesc desre grdina RaiuIui, sunl simboIuI cinslirii ceIor rosa(i i vorbesc
desre reIigiozilalea credincioiIor i vrednicia reoluIui.
A5PECTUL INTERIOR AL BI5ERICII CRE$TINE
1. mpr(irca tradi(inna! a Biscricii
isericiIe orlodoxe, all ceIe mai vechi, cl i ceIe mai noi slreaz neschimbal, indiferenl
de sliIuI i forma Ior, imr(irea inlerioar a vechiIor biserici creline in ceIe lrei r(i: a!tar, nans
i prnnans.
Menirea sau func(ia Iilurgic a fiecrei r(i esle bine delerminal inc de Ia inceul.
AIlaruI incerea cea mai dinIunlru i cea mai sfnl a bisericii era deslinal cIeruIui
sIu|ilor. NaosuI era IocuI ceIor credincioi, iar ronaosuI era deslinal ceIor care inc nu
fceau arle din comunilalea crelin, dar se regleau s devin membrii ei rin olez,
adic calehumenii (,cei chema(i). Tol in ronaos se mai afIau i aa numi(ii enilen(i
crelinii excIui lemorar din comunilale enlru anumile cale.
DeIimilarea aceslor lrei inceri s-a fcul inc de Ia inceul in mod vizibiI rin
anumile eIemenle de arhileclur.
DeIimilarea inlre AIlar i naos se fcea Ia inceul rinlr-un griIa| (grdu( sau bar),
din care mai lrziu a evoIual iconoslasuI sau calaeleasma.
DeIimilarea inlre naos i ronaos se fcea rinlr-un erele cu lrei ui sau rin nile
iIoni foarle groi. Aceasl deIimilare a inceul s-i iard imorlan(a odal cu sIbirea
reseclrii disciIinei calehumenaluIui (sec. VI-VIII).
2. Prnnansu! mcnirca !ui n trccut i n prczcnt
IronaosuI (arlea din saleIe naosuIui narthcx, vo0qL) esle incerea de Ia
inlrarea in biseric. II se imarle in dou r(i: ronaosuI inlerior i ronaosuI exlerior sau
ridvoruI deschis, adic incerea de Ia fa(ada de aus a bisericii mrginil de coIoane
raguI bisericii, numil i cxnnarthcx. Inlre ridvoruI deschis i ronaos oale exisla i o
lind care se numele cndnnarthcx.
In lrecul ronaosuI era menil calehumeniIor i enilen(iIor, iar du surafa( se
egaIa cu naosuI.
22
Catchumcnii, e msura derinderii inv(lurii evangheIice i reglirii clre Sf.
olez se imr(eau in lrei lrele:
1. Ascu|ttorll calehumenii care abia veneau in biseric. Ior Ii se ermilea s inlre
in ronaos i s fac cunolin( cu credin(a, s ascuIle CuvnluI Iui Dumnezeu.
2. ngenunchlu(ll calehumenii care aveau dreluI s se roage in genunchi.
3. Cel ctre |umlnure calehumenii candida(i enlru Sf. olez (inscrii in Iisl).
To(i calehumenii se afIau in ronaos n Ia cuvinleIe diaconuIui C(i sunle(i
chema(i, iei(i., cnd erau nevoi(i s rseasc biserica.
Pcnitcn(ii, du greulalea caleIor fcule i niveIuI Ior de ocin( se imr(eau in
alru lrele:
1. P|ngtorll enilen(ii care in limuI sIu|bei slleau e raguI bisericii i
lnguindu-se cu Iacrimi rugau e credincioii care inlrau in biseric s se roage enlru ei.
2. Ascu|ttorll enilen(ii care aveau dreluI s slea in ronaos enlru ca s
ascuIle CuvnluI Iui Dumnezeu i inv(luriIe redicaloruIui, dar care rseau iserica
odal cu calehumenii.
3. ngenunchlu(ll (czlorii) enilen(ii care uleau s se roage in naos, dar care
rseau biserica odal cu calehumenii. Asura Ior reo(ii i eiscoii cileau rugciuni e
care ei Ie ascuIlau in genunchi.
4. Cel cure stteuu cu credlncloll enilen(ii care uleau s inlre in naos i s
arlicie Ia Iilurghia deIin imreun cu credincioii, dar fr ca s se imrleasc cu
Sf. Taine.
In lrecul, conform rnduieIii bisericeli, in ronaos se cileau CeasuriIe, se sIu|ea Iilia,
Iavecerni(a, Miezonolica, uneIe Taine i Ierurgii: se cileau IedriIe de Ia olez, se fcea
Taina Mrlurisirii, SIu|ba Inmormnlrii elc.
Odal cu disari(ia disciIinei calehumenaluIui i a enilen(ei ubIice, ronaosuI i-a
ierdul insemnlalea i menirea sa, devenind lol mai mic i mai mic, incl in bisericiIe din
ziIeIe noaslre se slreaz mai muIl simboIic. Aici reoluI cilele rugciunea femeii Iehuze,
lol aici slau femeiIe care sunl in necur(ia fireasc.
23
In uneIe biserici deasura ronaosuIui se afI caIasu!
29
un baIcon deslinal coruIui
bisericesc.
IronaosuI mai servele drel anlicamer in care se vnd Iumnri, rescuri, icoane i
aIle alribule de cuIl.
3. Nansu! mcnirca i pr(i!c !ui.
Sa(iuI dinlre AIlar i ronaos formeaz naosuI (din greac: voo, nav, corabie). In
rimeIe secoIe, naosuI avea forma unei inceri drelunghiuIare desr(ile in inlerior rin
coIoane in lrei sec(iuni, numile nave. Nava din cenlru, fiind mai incloare era deslinal
cIeruIui sIu|ilor, cea din dreala enlru brba(i, iar cea din slnga enlru femei. Tol aceasl
deslina(ie o aveau i ceIe lrei ui care duceau in naos. Ia inlrarea in naos slleau enilen(ii
din lreala a III-a i a IV-a, iar inainlea Ior credincioii brba(i i femei, fiecare in sec(iunea
sa, du reguIa slricl reseclal e alunci.
Denumirea de naos-nav vine de Ia ideea c aici se refugiaz credincioii enlru a se
saIva de vaIuriIe mrii vie(ii, recum oarecnd Noe de aeIe olouIui.
Tol in naos se gsesc: soIeea, amvonuI, slrniIe, slrana arhiereasc, anaIoageIe,
sfeniceIe, oIicandruI i iconoslasuI.
5OLEEA IocuI e care esle zidil AIlaruI i fixal iconoslasuI i esle mai inaIl decl
resluI inlerioruIui bisericii. Aceasl inI(ime avanseaz e un anumil sa(iu din fa(a
iconoslasuIui i se numele soIee (din greac: q oo\.io ridiclur). In arlea de Ia urcare,
soIeea are una sau dou lrele. In lrecul e eIe slleau iodiaconii i cile(ii. I(imea soIeii
era Ia inceul muIl mai mare decl in rezenl, deoarece aici se gseau slraneIe cnlre(iIor,
eiscouIui, slare(uIui, imraluIui i chiar aIe dregloriIor mai mari ai slaluIui. Tol aici
credincioii rimeau Sfnla Imrlanie. In rezenl, soIeea servele cIeruIui sIu|ilor i
cnlre(iIor.
30
AMVONUL (din greac oov Ioc inaIl) esle un Ioc inaIl, ,o scen Ia care se a|unge
rin urcarea unor lrele i care are i un anaIog fix, de unde se cilesc AosloIuI, IvangheIia
i se roslesc rediciIe. Aslzi aceasl form de Amvon se slreaz doar in bisericiIe de sliI
29
Termen de origine neogreac. Unii numesc acesl baIcon cajasi sau chiar cajasiru, ceea ce nu esle corecl din uncl de
vedere Iilerar.
30
Desre simboIuI soIeii afIm de Ia alriarhuI Sofronie aI IerusaIimuIui c ea esle sre inchiuirea ruIui de foc care
desarle e cei cloi de cei dre(i. Nu in(eIegem exacl sensuI aceslui simboIism. II lrebuie rivil, robabiI, cu referire
Ia vreo veche func(ie a soIeii, cci din alribu(iiIe de aslzi aIe ei nu desrindem i nici nu inluim un aslfeI de simboIism.
24
bizanlin sau neobizanlin (in Grecia, Ciru, Alhos i in uneIe din Romnia). In bisericiIe
conslruile in sliIuri arhileclonice noi, acesl Amvon Iisele. II esle inIocuil inlr-un feI de
lreleIe de form semirolund care reIungesc soIeea in fa(a SfinleIor Ui. AmvonuI esle
deslinal reo(iIor i diaconiIor enlru roslirea IcleniiIor, cilirea Sfinlei IvangheIii i enlru
redic. AmvonuI simboIizeaz ialra de Ia ua MormnluIui, de unde ingeruI a veslil
Invierea DomnuIui. TreleIe AmvonuIui sunl i o inchiuire a scrii Iui Iacov, care Ieag
ceruI cu mnluI.
AMVONUL ARHIERE5C rerezinl (mai aIes in iserica rus) o scen orlabiI, cu
una sau dou lrele, silual in mi|IocuI naosuIui, sub oIicandru. Ie eI se roag arhiereuI Ia
inceuluI Iilurghiei, Ia IoIieIeu, Ia Te-Deum-uri .a. IreoluI se foIosele de AmvonuI
arhieresc numai Ia srbloarea InI(rii Sfinlei Cruci, cnd svrele rnduiaIa InI(rii
Sfinlei Cruci. Diaconii cilesc Ia sIu|ba arhiereasc Sfnla IvangheIie, iar iodiaconii se urc
numai e lreleIe Iui alunci cnd a|ul arhiereuIui. AmvonuIui arhieresc i se mai zice i
catcdr (io0qoo scaun) enlru c uneori, mai aIes Ia Iilurghie, e acesl amvon se une
i scaunuI arhieresc.
In bisericiIe in sliI bizanlin catcdra cpiscnpa! cu AmvonuI ei are o imorlan( foarle
mare, chiar i alunci cnd nu sIu|ele ierarhuI sau nici nu esle rezenl.
31
Aceasl caledr
arhiereasc esle de obicei amIasal Ing ereleIe sudic aI bisericii, in arlea dreal, Ia
mi|IocuI naosuIui. In mnsliri, Ing aceasl caledr mai oale fi una, mai mic, deslinal
slare(uIui.
In vechime, drel Amvon servea chiar scaunuI/,lronuI de Ia IocuI InaIl. Acesl scaun
era foarle inaIl, incl arhiereuI vedea de acoIo (esle Sfnla Mas) lol ce se elrecea in
biseric. Ins, du generaIizarea iconoslasuIui, AmvonuI din AIlar nu mai ulea servi
drel Ioc de redic aI arhiereuIui, enlru c eI nu mai ulea fi vzul i auzil bine. TronuI a
rmas deci cu o imorlan( doar simboIic.
5TRNILE CANTREJILOR sunl aezale e soIee de-a dreala i de-a slnga
amvonuIui, i sunl deslinale enlru cnlarea succesiv numil cnlare anlifonic (anlifon
gIas-conlra-gIas).
31
Mai muIl decl all, in rimuI rnd ea esle rezenl in loale bisericiIe, sre ea se cdele ca i cum ar fi arhiereuI de fa(
i de Ia ea reoluI cere binecuvnlare (Iecndu-se n Ia mnl in direc(ia aceslui scaun arhieresc) inainle de fiecare sIu|b.
Irin urmare, acesl scaun esle simboIuI rezen(ei arhiereuIui.
25
In aroierea slraneIor, mai aIes in bisericiIe arohiaIe, se afI prapnrii sau sleaguriIe
bisericeli. Iraorii sunl nile buc(i de nz (100 x 60) fixale e o r|in de Iemn in
forma crucii cu bra(uI verlicaI mai Iung. Ie raori sunl iclale chiuriIe sfinle aIe
MnluiloruIui, Maicii DomnuIui i aIe sfin(iIor. Iraorii simboIizeaz sleaguI Iui Hrislos in
|uruI cruia se adun credincioii Ia Iula cu vr|mauI neamuIui omenesc. Originea Ior se
lrage de Ia sleaguI cu Sf. Cruce ce I-a cIuzil e Conslanlin ceI Mare in Iula biruiloare
imolriva Iui Maxen(iu.
ANALOGUL esle un amvon orlabiI in form de lribun, de obicei acoeril cu
nz, i servele enlru cilire. AnaIoguI fix e care se un SfinleIe Icoane sre inchinare
se numele lelraod (din gr. ,cu alru icioare). TelraoadeIe ol fi scuIlale in Iemn.
In arlea slng Ia inlrarea in naos (uneori in ronaos) se gsele lelraoduI rosa(iIor
sau masa enlru Ianahid.
32
POLICANDRUL esle un sfenic mare cu mai muIle rnduri de Iumnri ag(al cu un
Ian( de cuoIa bisericii. II simboIizeaz Iumina Iui Hrislos care in limuI sIu|beIor se
coboar din cer i Iumineaz luluror. IoIicandreIe ol avea forme diferile. In Sf. Munle
Alhos i aslzi exisl oIicandre care se rolesc i se cIalin in anumile momenle aIe
SIu|beIor, mai aIes Ia IoIieIeu.
5FE$NICELE sunl nile slalive cu icior e care se un IumnriIe arinse ca s ard.
De-a IunguI ere(iIor naosuIui se gsesc strni!c (o+ooioioo) nile scaune e care se
ol aeza credincioii (in mnsliri cIugrii) blrni i boInavi, sau chiar i cei snloi
fizic in momenleIe cnd se oale de ezul.
ICONO5TA5UL (catapctcasma)
DeIimilarea inlre naos i AIlar se face rinlr-un erele de Iemn sau mai rar din ialr,
acoeril cu icoane, care se numele iconoslas, calaeleasm sau lmI. Originea
iconoslasuIui vine din sec. IV de e limuI Sf. VasiIe ceI Mare. Ia inceul eI era foarle
simIu i se asemna mai muIl cu un grdu( in saleIe cruia se fixa o erdea. ObiceiuI de
a imodobi iconoslasuI cu icoane a inceul s se rsndeasc indeosebi du aI VII-Iea
Sinod Icumenic (anuI 787), Ia care a fosl analemizal iconocIasmuI.
32
Isle mai muIl un obicei rusesc i nu esle de fal obIigaloriu.
26
Conform rogramuIui iconografic bizanlin, iconoslasuI lrebuie s aib 5 rnduri /
ela|e (de fal, de Ia 3 Ia 9), in fiecare rnd fiind aezale anumile icoane, in func(ie de
ierarhia ersoaneIor rerezenlale e eIe.
Rndu| l iI formeaz ceIe 3 ui care duc in Sf. AIlar i icoaneIe din aroierea Ior.
Ua de Ia mi|Ioc esle formal din dou ui care se numesc 5Iintc!c Ui, deoarece
enlru c rin eIe se scol SfinleIe Daruri, dar i enlru c eIe sunl deslinale numai ceIor
sfin(i(i (eisco, reol i diacon). IIe se mai numesc i Ui!c mprtcti. Denumirea de
,imrleli vine de Ia faluI c rin acesle ui inlr, Ia Sfnla Iilurghie, Insui ImraluI
SIavei i Se |erlfele enlru mnluirea credincioiIor. Tol rin acesle ui inlrau in lrecul
binecredincioii imra(i (domnilori, (ari, regi) cnd se imrleau cu SfinleIe Taine.
33
Deschiderea SfinleIor Ui simboIizeaz (de ceIe mai muIle ori) deschiderea uiIor RaiuIui.
In saleIe SfinleIor Ui alrn pcrdcaua sau dvera
34
, care in anumile momenle aIe
sIu|bei se inchide i se deschide rin lragere. Inchiderea ei simboIizeaz umbrirea TaineIor,
cci minlea noaslr mrginil nu oale curinde TaineIe Iui Dumnezeu, iar deschiderea ei
simboIizeaz c Insui Dumnezeu ne descoer nou acesle Taine rin UnuI-Nscul IiuI
Su.
Ie SfinleIe Ui sunl zugrvile icoana unei Vesliri i icoaneIe ceIor alru evangheIili.
una Veslire esle rima vesle adus e mnl desre inlruarea IiuIui Iui Dumnezeu,
rin Care s-au deschis UiIe RaiuIui. IvangheIilii se icleaz e SfinleIe Ui, deoarece
evangheIia Ior bineveslele n Ia sfriluI veacuriIor luluror oameniIor desre caIea care
duce in Imr(ia Iui Dumnezeu.
33
Numeroase sludii aral c riluaIuI imrlirii imraluIui in izan(/(aruIui in Rusia a evoIual in lim. De exemIu,
in izan(, all Ia Sfnla Sofia, cl i Ia muIle aIle biserici, Ia inlrare (inlre endonarlhex i ronaos sau, in aIle r(i, inlre
ronaos i naos) exislau nile ui cenlraIe mari numile ,Ui Imrleli, rin care inlrau imraluI i cIericii i aIleIe
IaleraIe, rin care inlrau mirenii. CIericii mai mici inlrau i ei rin acesle Ui Imrleli, dar numai cnd erau in anumile
rocesiuni, in limuI sIu|bei.
Arhileclura bisericeasc rus a excIus acesle ui imrleli de Ia inlrare i, neavnd cu ce s Ie idenlifice in riluaIuriIe
Iegale de rezen(a (aruIui Ia sIu|b, a fcul confuzia de|a generaIizal inlre ,UiIe Imrleli i ,SfinleIe Ui, care fac
inlrarea in AIlar i rin care inlrau excIusiv cIericii. Ca urmare, (arii rui, Ia fiecare Iilurghie, inlrau rin SfinleIe Ui i se
imrleau in SfnluI AIlar, ca i cIericii Iucru e care imra(ii bizanlini iI fceau numai in ziua incoronrii. Un abuz
ce s-a imus o vreme in iserica Rus in acesl sens a fosl inlrarea rin SfinleIe Ui in AIlar a femeiIor (arine: Ana,
IIizavela i Icalerina II, in secoIuI aI XVII-Iea. (A se vedea sludiuI Iui .A. USIINSKIY, ,SlaluluI Iilurgic aI (aruIui in
iserica Rus i imrlirea Iui cu SfinleIe Taine. Sludiu islorico-Iilurgic (in I. rus) // Rev. ,`nenme 3anuciu, Mos-
cova 2/1996, . 130-170).
34
Dei Ia origine cuvnluI inseamn ,u ui, rin acesl lermen se subin(eIege erdeaua ce sl in saleIe SfinleIor
Ui. Iresuunem c acesl sens greil (,dvera) esle foIosil in sa(iuI romnesc din vremea cnd se sIu|ea sIavonele i
inainle de Crez se zicea scpu, cscpu., in lim ce se lrgea erdeaua. Romnii, nein(eIegnd ce inseamn acesl ,dveri,
au crezul c esle vorba de erdeaua care se lrage in aceI momenl. Olm enlru foIosirea cuvnluIui ,erdea (care nu ar
lrebui s ne deran|eze, chiar dac esle unuI devenil uzuaI).
27
In dreala SfinleIor Ui se icleaz icoana MnluiloruIui, iar in slnga a Ireasfinlei
Nscloare de Dumnezeu.
SfinleIe Ui au de o arle i de aIla ceIe dnu ui diacnncti: de miazzi i
miaznoale. Ie eIe sunl iclale icoaneIe Sfin(iIor ArhangheIi MihaiI i GavriiI, a Sfin(iIor
Arhidiaconi lefan i Iavrenlie sau a Sfin(iIor Iroroci Moise i Aaron. Acesle ui se numesc
,diaconeli, deoarece rin eIe ceI mai des inlr i ies diaconii, iar in rezenl i mirenii.
RnduI I se incheie in arlea dreal cu icoana hramuIui bisericii, iar in slnga cu
icoana unui sfnl mai muIl cinslil in IocaIilalea dal.
Inainlea icoaneIor din rnduI I se alrn candeIe i se un sfenice.
Sub acesl rnd de icoane se mai oale une un rnd de icoane care rerezinl diferile
scene din VechiuI Teslamenl: darea Iegii Iui Moise, |erlfa Iui Isaac, roorocuI MeIchisedec,
elc.
In rndu| ll (lll), deasura SfinleIor Ui se icleaz icoana Cina cea de Tain, iar
rin r(i icoaneIe ceIor 12 srblori mari.
In rndu| lll (ll) Ia mi|Ioc se icleaz icoana Deisis (din grecele rug), care
inf(ieaz e MnluiloruI e lronuI sIavei, iar Ia icioareIe Iui e Maica DomnuIui i Sf.
Ioan olezloruI, rugndu-se. Ie ambeIe r(i a aceslei icoane se icleaz icoaneIe Sf.
AosloIi i a urmaiIor Ior sfin(ii ierarhi.
In rndu| lV Ia cenlru se icleaz icoana Maicii DomnuIui cu miniIe ridicale sre
rugciune, iar in nleceIe ei esle iclal runcuI Hrislos. Ie de o arle i de aIla a aceslei
icoane se icleaz icoaneIe Sf. rooroci i alriarhi ai VechiuIui Teslamenl care au veslil
desre nalerea Iui Mesia din Iecioar.
In rndu| V Ia mi|Ioc se icleaz icoana Rslignirii MnluiloruIui, iar in dreala i
resecliv in slnga ei, slau icoaneIe Ireasfnlei Nscloare de Dumnezeu i a Sf. Ioan
TeoIoguI. Acesl rnd de iconoslas se imIinele cu icoaneIe sfin(iIor mucenici i a aIlor
sfin(i din Iegea HaruIui. In acesl caz iconoslasuI se incununeaz cu o crucc simI. Dac
ins acesl rnd nu se une (cum se inlmI ceI mai des), alunci o icoan in form de cruce
a Rslignirii MnluiloruIui i ceIe aIe Ireasfnlei Nscloare de Dumnezeu i Sf. Ioan
TeoIoguI se un ca o incununare a iconoslasuIui.
IconoslasuI simboIizeaz minunala scar a Iui Iacov e care se urc i se coboar
sfin(ii Iui Dumnezeu, i Ieglura dinlre iserica cereasc i cea mnleasc. Armonia
28
icoaneIor din iconoslas exrim ideea Iinl(ii isericii Iui Hrislos. Din uncl de vedere
leoIogic mai ulem considera c iconoslasuI nu esle un erele ce desarle AIlaruI de resluI
bisericii, ci esle mai degrab o fereaslr rin care rivim sre cer, all cl ne esle ingduil
s vedem i s curindem.
PICTURA BI5ERICEA5C. GENERALITJI
Iiclura bisericeasc esle slrns Iegal de IocauI de cuIl orlodox. Ia acoer, de
obicei, inlreaga surafa( inlerioar a bisericii, iar uneori chiar i surafa(a exlerioar (de
ex. Ia MnsliriIe Vorone(, MoIdovi(a, Sucevi(a, .a.). Cl rivele icoaneIe mobiIe
(orlabiIe), eIe sunl slrns Iegale nu numai de IocauI de cuIl, ci i de caseIe credincioiIor.
Orlodoxia nu oale fi conceul fr de icoane. Ienlru crelinuI orlodox icoana esle un
mi|Ioc de inlInire sau de comunicare inlre eI i Dumnezeu sau sfin(ii Si. Icoana nu e doar
o simI imagine sacr, ea ne d senlimenluI reaI aI rezen(ei Iui Dumnezeu i a sfin(iIor.
IcoaneIe se foIosesc in cuIluI orlodox inc din rimeIe veacuri aIe crelinismuIui. Din
lradi(ie se lie c Insui MnluiloruI i-a zugrvil reacuraluI Su chi e nz: rima
dal enlru regeIe Idesei Avgar, iar aIl dal, e drumuI Crucii, enlru Sf. Muceni(
Veronica. SfnluI Ioan Damaschin moliva exislen(a icoaneIor rin faluI c Hrislos CeI
Inlrual a avul un lru omenesc reaI, care a ulul i oale fi iclal, dar lolui nu un lru
obinuil, ci unuI indumnezeil, lransfigural. Tocmai de aceea adevraleIe icoane nu sunl
simIe rerezenlri aIe oameniIor Sfin(i, ci sunl redri aIe chiuriIor lransfigurale
duhovnicele. Aceasl sfin(enie i indumnezeire esle redal rin Iumin, aureoIa (nimbuI)
din |uruI cauIui unui Sfnl, iar in cazuI MnluiloruIui, in seciaI du Inviere, rinlr-o
Iumin in |uruI inlreguIui lru, nu doar in |uruI cauIui.
IeagnuI arlei bisericeli sunl calacombeIe. Irimii crelini zugrveau e ere(ii
calacombeIor, lol ce era mai sfnl enlru ei, rin aa numileIe simboIuri. IIe erau e in(eIes
numai creliniIor i aveau menirea de a zi laineIe credin(ei in Hrislos. Aa ,de exemIu,
ancora urla simboIuI seran(ei, orumbeIuI simboIuI DuhuIui Sfnl i aI bInde(ii
sufIeluIui crelinesc, asrea Ienix simboIuI Invierii, unuI simboIuI nemuririi (in
anlichilale se credea c unuI du moarle nu se descomune), cucouI simboIuI
invierii mor(iIor inainle de Infricoala }udecal, mieIuI (agne(uI) simboIuI MnluiloruIui,
crengu(a de msIin simboIuI cii, crinuI simboIuI cur(iei i aI caslil(ii, eleIe
29
simboIuI MnluiloruIui (denumirea greac de IXY`, formeaz ini(iaIeIe cuvinleIor Iisus
Hrislos IiuI Iui Dumnezeu MnluiloruI), vi(a de vie i couIe(uI cu ini simboIuI
Iuharisliei.
SemnuI Sf. Cruci (slauro|) era inchiuil de rimii crelini rin aa numileIe
monograme. Cea mai veche monogram, foIosil n Ia sfriluI sec. II, esle Iilera X sau
cum se mai numele ea crucea Sf. AosloI Andrei. In secoIuI III se adaug i Iilera , I ,
formnd semnuI de mai |os:
Mai lrziu Ia ea se adaug Iilera I, formndu-se semnuI numil nrisncn. Acesla mai
esle numil i ,semnuI Iui Conslanlin (1), iar incend cu anuI 335 acesl semn cal
form de cruce (2)
(1) (2)
Se mai scriau IilereIe de Ia inceuluI i sfriluI aIfabeluIui eIin ,A (aIfa) i ,O
(omega). Abia Ia sfriluI secoIuIui IV, inceuluI ceIui de aI V-Iea aare semnuI Crucii
roriu-zis, cu bra(eIe egaIe i care in lradi(ia Ialin avea bra(uI inferior mai Iung. Irin sec.
V se inlInesc Cruci care au e eIe rslignil un mieI, i numai du anuI 586 inlInim
Crucea cu MnluiloruI rslignil e ea.
Arla iclrii icoaneIor a cunoscul mai muIle sliIuri dinlre care ceIe mai rsndile
sunl sliIuriIe bizanlin i reaIisl. Adevrala iclur bisericeasc esle cea bizanlin i se
icleaz fie simIu, direcl e erele lehnoIogie numil lemera, sau rinlr-o lehnoIogie
mai comIical, dar mai rezislenl, numil fresc. iserica mai accel i icoaneIe in
mozaic, dar ceIe mai des inlInile sunl icoaneIe iclale e Iemn, desigur, lol du o
lehnoIogie seciaI.
30
Dei icoana esle cunoscul inc de limuriu
35
, abia erezia iconocIasmuIui (Iula
imolriva icoaneIor) a obIigal iserica s formuIeze o doclrin recis a icoaneIor, doclrin
definil Ia SinoduI aI VII-Iea ecumenic de Ia Niceea (787) i Ia SinoduI IocaI din
ConslanlinooI (842-843).
In decursuI isloriei isericii, all daloril evoIu(iei arlei bisericeli, cl mai aIes a
simboIuriIor i a inv(luriIor dogmalice desre anumile Srblori creline i desre Sfin(i,
iserica a fixal un anumil rogram iconografic numil i Cancn aI iclurii bisericeli. Irin
urmare, icoaneIe, all ceIe din inlerioruI bisericii, cl i ceIe din exlerior, nu ol fi iclale Ia
inlmIare. Ixisl o ordine reIaliv slricl de iclare a Ior. De exemIu, IanlocraloruI va fi
iclal lol limuI e lurIa din naosuI bisericii, mai |os se vor icla cei alru IvangheIili i
anumile scene raznicaIe. In aIlar se vor icla chiuri de ierarhi, in absideIe slraneIor
chiuri de mucenici, iar in saleIe naosuIui chiuri de cuvioi. In ridvor se vor icla
scene din VechiuI Teslamenl, in seciaI Izgonirea Iui Adam din Rai i }erlfa Iui Avraam, iar
e ereleIe din arlea de Aus (in cazuI bisericiIor cu inlrare IaleraI) sau e un aIl erele
din ridvor se va icla icoana Infricoloarei }udec(i.
Toale acesle icoane bizanline au o vaIoare simboIic ineslimabiI i eIe con(in uneori
idei dogmalice care nu ol fi redale in cuvinle aa de rofund cum sunl redale in icoane.
IorlreleIe renascenlisle, iclale de obicei in uIei, au ins o vaIoare leoIogic redus,
iar uneori conlravin dogmeIor i canoaneIor isericii Orlodoxe. SliIuI reaIisl nu esle
recunoscul de iseric i nu exrim corecl inv(lura desre sfin(enie in iserica
Orlodox.
IcoaneIe orlodoxe se cinslesc de clre crelini rin inchinare i srulare. Ia feI i
Crucea MnluiloruIui Hrislos, Sfnla IvangheIie i MoaleIe Sfin(iIor.
iserica Orlodox recunoale i cinslele deosebil anumile icoane numile ,fcloare
de minuni. De fal, loaleIe icoaneIe iclale canonic i sfin(ile ol i chiar sunl fcloare de
minuni. i dac o anumil icoan se deosebele de ceIeIaIle rin anumile daruri i harisme,
aceasla esle fie un semn de Ia Dumnezeu, fie o rsIal a credin(ei cuiva. iserica
recunoale i icoaneIe izvorloare de mir, de Iacrimi i chiar de snge. Trebuie lolui o
anumil alen(ie (ceea ce nu inseamn indemn Ia necredin(), enlru c in isloria isericii
au fosl i numeroase faIsuri care au sminlil i au amgil muI(imea de credincioi.
35
Dale recise desre exislen(a icoaneIor avem inc de Ia |umlalea sec. V, in erioada conlroverseIor hrisloIogice.
31
A|te slmbo|url cretlne techl.
5FANTUL ALTAR
ALTARUL (din Ialin aIlus inaIl i ara |erlfeInic / t.o:.tov, prcs|iicriun) esle
arlea rinciaI a bisericii creline, deoarece aici esle izvoruI a loal sfin(enia i lol aici se
svresc ceIe mai imorlanle sIu|be i in rimuI rnd Dumnezeiasca Iilurghie. In in(eIesuI
Ialin aI cuvnluIui, a|iar inseamn Sfnla Mas in(eIes care Ia ei i aslzi se slreaz. In
Rsril ins, lermenuI se refer Ia inlreguI sa(iu (incere) care incadreaz Sfnla Mas.
TermenuI vechi care desemna aceasla arle a bisericii sau mai exacl Ialforma mai inI(al
de Ia rsril rezerval reo(iIor esle - qo tina / |cna. Ia se mai numea i prcs|iicriu.
Inc din rimeIe veacuri crelinii ii zidesc AIlareIe sre rsril, deoarece Ia rsril a
fosl IdenuI, Ia rsril s-a svril mnluirea Iumii Hrislos fiind RsriluI CeI de Sus, i
lol de Ia rsril alelm cea de a doua venire a MnluiloruIui.
AIlaruI esle silual e Ioc mai inaIl fa( de resluI surafe(ei bisericii, devenind aslfeI
bine vzul de credincioi.
II simboIizeaz ceruI, RaiuI i IocuI unde MnluiloruI s-a nscul, a redical, a
limil, a muril, a invial i s-a inI(al Ia cer.
AIlaruI se mai numele Sfnla SfinleIor. In eI nu oale inlra nimeni afar de cei
sfin(i(i i aracIiserii care cu binecuvnlare sIu|esc Ior CanonuI 19 Iaodiceea. Calegoric
esle inlerzis inlrarea in AIlar a femeiIor CanonuI 44 Iaodiceea. Ixce(ie se face Ia
mnsliriIe de maici, unde in AIlar ol inlra Slare(a i aracIisiereIe maici vrslnice i
32
fecioreInice, care au binecuvnlare de Ia eisco, vezi CanonuI 15 aI SfnluIui Nichifor
MrlurisiloruI.
Ia mi|IocuI Sf. AIlar se afI Sfnla Mas sau Sf. IresloI. In coI(uI slng a Sf. AIlar se
afI IroscomidiaruI
36
. In arlea cea mai de Ia rsril a Sf. AIlar vis-a-vis cu Sf. Mas se afI
Locu| nu|t sau Scuunu| ce| de Sus. In lrecul acesla avea o imorlan( foarle mare, mai aIes
Ia Sfnla Sofia din ConslanlinooI, unde lronuI arhieresc, aIluri de ceIeIaIle scaune enlru
ierarhi i reo(i (numile sininrcncn) arau aezale e mai muIle niveIe, enlru a scoale in
eviden( ierarhizarea cIeruIui. Acesle lrele (care Ia Sfnla Sofia erau in numr de 7) aveau
i roIuI de a ridica scaunuI inlisllloruIui aslfeI ca eI s oale vedea e deasura Sfinlei
Mese i chiar s oal redica din aceI Ioc. Cu limuI aceasl func(ie de Ioc enlru redic
a fosl reIual de AmvonuI din biseric, de unde diaconii cileau IvangheIia.
5FANTA MA5
Sfnla Mas (q oyio +o.(o) esle o mas lral confec(ional din ialr sau Iemn
e care se aduce |erlfa cea fr de snge.
Sf. Mas simboIizeaz lronuI sIavei Iui Dumnezeu i MormnluI DomnuIui. Ia esle
IocuI rezen(ei lainice a MnluiloruIui ca }erlfilor i }erlf. Iorma ei lral simboIizeaz c
|erlfa cea fr de snge se aduce enlru credincioii din loale ceIe alru coI(uri aIe Iumii.
Sf. Mas se imbrac Ia sfin(irea ei in dou veminle. IrimuI vemnl esle cmaa sau
kalasarkia. Cmaa rmne neschimbal i esle confec(ional din maleriaI aIb de in sau
hasa. Ia simboIizeaz giuIgiuriIe de ingroare a MnluiloruIui. AI doiIea vemnl care se
imbrac esle cma esle inditinnu! sau indilia. II esle confec(ional din maleriaI
slrIucilor i de diferile cuIori (conform srbloriIor) care oale fi schimbal. IndilionuI
simboIizeaz sIava Iui Dumnezeu. In uneIe biserici se inlInesc Sf. Mese cu indilion
confec(ional din melaI re(ios i imodobil cu icoane.
Ie Sf. Mas se gsesc urmloareIe obiecle de cuIl: SfnluI Anlimis, Sfnla IvangheIie,
Sf. Cruce, ChivoluI i lrusa enlru olez.
36
TermenuI de ,|erlfeInic alribuil de Iilurgilii rui roscomidiaruIui nu esle inlru loluI corecl enlru c Sf. }erlf nu se
aduce Ia Iroscomidiar, acoIo doar se reglele, dar }erlfa nesngeroas se aduce e Sf. Mas. Anume IresloIuI lrebuie
numil ,|erlfeInic i nu IroscomidiaruI.
33
5FANTUL ANTIMI5 (ov:i in |cc !c i jivotov nasa) esle o bucal de nz de in sau
mlase de form drelunghiuIar (cu IaluriIe de 50-60 cm.), care se gsele Ia mi|IocuI Sf. Mese
i e care se sIu|ele Dumnezeiasca Iilurghie.
Ia mi|IocuI AnlimisuIui esle imrimal scena coborrii de e cruce i unerii in
mormnl a lruuIui MnluiloruIui. In coI(uri sunl iclale chiuriIe ceIor alru
evangheIili. In arlea de |os se afI inscri(ia cu men(iunea HramuIui isericii enlru care
esle dal AnlimisuI, dala i semnlura ierarhuIui care I-a dal. In saleIe AnlimisuIui, inlr-un
mic buzunra, esle cusul o rlicic din moaleIe unui sfnl mucenic.
Originea AnlimiseIor esle foarle comIex i ea esle Iegal de dou elae diferile: cea
re-icnocIasl i cea osl-iconocIasl.
Se lie c in eoca re-iconocIasl exisla obiceiuI (negeneraIizal i neobIigaloriu), de a
une in Sfnla Mas rliceIe din moaleIe marliriIor. Aceasl raclic ii are originea inc
in crelinismuI rimar i mai aIes in eoca ersecu(iiIor cnd, drel Ioc enlru Sfnla Mas
erau referale morminleIe marliriIor. Acesl obicei se refIecl in rezenl in sIu|ba de Sfin(ire
a isericii, cnd in Sfnla Mas lrebuie use rliceIe din moaleIe marliriIor.
37
Un aIl eIemenl aI isloriei anlimisuIui esl Iegal mai aIes de biserica Sfnla Sofia din
ConslanlinooI. AcoIo exisla obiceiuI de a imrli cu SfinleIe Taine in mai muIle Iocuri
(daloril numruIui mare de crelini), de aceea, in aceIe Iocuri se uneau nile msu(e de
Iemn sfin(ile care se numeau aniininscs. Denumirea aral cIar faluI c eIe aveau roIuI de a
inIocui Sfnla Mas (cenlraI). Acesl obicei a fosl imrumulal i de aIle biserici.
37
Nu se un rliceIe din moaleIe aIlor calegorii de Sfin(i, ci anume de Ia marliri, enlru c ei inii s-au |erlfil enlru
Hrislos i consliluie deci modeIuI suremei |erlfe.
34
Nu muIl du aceea, meseIe reseclive nu se mai sfin(eau, ci e eIe se unea o
mahram sfin(il care a rimil aceeai denumile de aniinis. Tol in acesl mahrame au
inceul s fie use i rliceIe cu SfinleIe Moale mai aIes enlru a arla credin(a in
SfinleIe Moale (Iucru desluI de imorlanl mai aIes du anuI 787 / 843), dar i aceasl
reguI nu era obIigalorie, mai aIes dac in Sfnla Mas de|a exislau Sfinle Moale.
38
InmuI(irea bisericiIor clilorile de diferi(i dreglori ai izan(uIui a dus Ia acordarea
slaluIui de aracIis arlicuIar. In acesl caz SfinleIe Mese nu se mai sfin(eau du ,loal
rnduiaIa, ci e eIe se uneau acesle mahrame care aveau i semnlura ierarhuIui, rin
aceasla dnd o aulorilale canonic aceslui anlimis.
39
Irin urmare, Ia inceul anlimiseIe se foIoseau doar in aracIiseIe arlicuIare
40
i in
bisericiIe cu Sf. Mas nesfin(il (fr Sf. Moale), iar incend cu sec. XVII inlrebuin(area
AnlimiseIor s-a exlins i Ia bisericiIe cu Sf. Mas sfin(il, robabiI mai muIl din molive
raclice, de a ulea uor aduna mirideIe, dar i din molive canonic-adminislralive, cci
AnlimisuI lrebuie obIigaloriu s fie semnal de eiscouI IocuIui, iar relragerea AnlimisuIui
inseamn Iisa dreluIui de a sIu|i Sf. Iilurghie in iserica resecliv.
41
SfnluI Anlimis esle inloldeauna inveIil inlr-o bucal de nz roie, care se numele
i!itnn. IIilonuI (din greac, inseamn ,a inveIi) esle u(in mai mare decl SfnluI Anlimis
i servele drel inveIiloare enlru eI. In rezenl, Ia sIu|ba Dumnezeielii Iilurghii, iIilonuI
i AnlimisuI se desfac Ia |cicnia pcniru cci cncnai, dar in vechime se desfcea doar iIilonuI,
abia inainle de Heruvic enlru aceIeai scouri raclice ca i ceIe de azi, iar AnlimisuI
(n in secoIuI aI XVII-Iea) sllea ermanenl deschis sub acoermnluI (indilia) Sfinlei
Mese, deci nu Ia vedere, ca aslzi.
Sf. Anlimis simboIizeaz giuIgiuriIe de ingroare, iar iIilonuI mahrama cu care a
fosl infural cauI MnluiloruIui.
38
i aslzi grecii un moale doar in Sfnla Mas, Ia Sfin(irea bisericii, nu i in anlimise.
39
Acesl subiecl esle dezblul e Iarg in Siniagna incniana, cap. V. Tol acoIo gsim men(iunea Iui ManuiI aI II-Iea,
alriarhuI ConslanlinooIuIui (1243-1255) care zice c ,anlimiseIe nu lrebuie use e fiecare Sf. Mas, ci numai e aceIea
desre care nu se lie dac au fosl sfin(ile, i eIe nu sunl necesare acoIo unde se lie c masa esle sfin(il. AceIai lez o
sus(ine i canonisluI Malei VIaslaris care sune c ,anlimiseIe se un e aceIe mese care nu au fosl consacrale rin acluI
sfin(irii, (Vezi Ir. Ielre VinliIescu, cp. cii., nola 399, .156). Isle cIar c acesle considera(ii nu iau in caIcuI vaIoare
canonic-|uridic a anlimisuIui, care robabiI nici nu era in vigoare, iar dac aulorii au (inul conl i de aceasla, inseamn c
ei s-au referil Ia cazuI in care Iilurghia esle sIu|il chiar de arhiereu care nu are nevoie s-i dea singur dreluI de a oficia
Iilurghia.
40
CanonisluI bizanlin Theodor aIsamon consider c anume aari(ia numeroaseIor aracIise a i fosl molivuI enlru
care anlimiseIe au devenil obIigalorii, (Vezi Ir. Ielre VinliIescu, Iiiurgnicru| |xp|icai, Id. 1998, .156).
41
Acesle informa(ii desre anlimis au fosl reIuale din sludiuI "An1nmnnc" aI rofesoriIor: c.ncs Muxau. (M.C.),
H.O. |cncs, A.B. Cu.xun, hll://vedomosli.mearh.ru/2005_3_4/11.hlm
35
Asemnlor iIilonuIui esle p!atu!
42
o bucal de nz roie care se foIosele Ia
imrlirea sIu|iloriIor i a credincioiIor.
In Sf. Anlimis se slreaz i un burele seciaI. Burctc!c esle confec(ional dinlr-o
Ianl acvalic numil musu, care, fiind uscal i resal, se sfin(ele i se foIosele Ia
slrngerea rliceIeIor de e disc i de e SfnluI Anlimis. II simboIizeaz aceI burele e
care oslaii I-au imbibal cu o(el i I-au alins de buzeIe MnluiloruIui Rslignil (Ioan 19,29).
5FANTA EVANGHELIE (din greac .uoyy.\iov vesle bun, imbucurloare) esle
carlea care curinde in sine inv(lura dumnezeiasc a MnluiloruIui Hrislos redal de cei
4 evangheIili: Malei, Marcu, Iuca i Ioan.
Ia se afI inloldeauna e Sfnla Mas deasura SfnluI Anlimis i simboIizeaz e
Insui MnluiloruI, Care a Iuminal Iumea cu Iumina inv(lurii Sfinlei IvangheIii.
IvangheIia esle inveIil inlr-o coerl arginlal sau auril i imodobil cu icoane: in
cenlru icoana Invierii, in coI(uri icoaneIe evangheIiliIor, iar in sale icoana
Rslignirii
43
.
Inlrucl Sf. Mas esle aIlaruI e care se |erlfele |erlfa de e GoIgola, aIluri de Sf.
IvangheIie se afI inloldeauna Sfnla Cruce.
Ie Sf. Mas Ia marginea ous se afI o culie in form de bisericu(, care se numele
CHIVOT ( iio+o,).
44
In eI se slreaz rliceIe uscale din Sf. Tru inmuiale in Sf.
Snge, deslinale imrlirii boInaviIor i oslaiIor e cmuI de Iul. Ienlru a fi zil de
raf, chivoluI esle acoeril cu un caac de slicI.
42
Termen sIavonesc care s-ar ulea lraduce cu cuvnluI ,balisl. Acesl esle de fal i rosluI IaluIui. In lrecul, du
imrlirea cu SfinleIe Taine, fiecare se lergea cu balisla sa, dar cu limuI s-a inlrodus un singur Ial (sau mai muIle)
care esle slral in biseric. Dac acesla a fosl lal cu Sfnl Snge, fie i din inlmIare, reoluI lrebuie s ia aIluI nou,
iar ceIui lal s-i dea foc i s sun ierarhuIui IocuIui inlmIarea.
43
Ia greci acesle icoane sunl use invers, iar uneIe IvangheIiare ruseli au in Ioc de icoana Rslignirii e cea a Sf. Treimi.
44
In Iimba rus ea se numele capcxpanunc.tnua, iar in lerminoIogie greco-Ialin, chivoluI se mai numele ci|criu.
36
ChivoluI simboIizeaz MormnluI DomnuIui, iar caacuI cuslodia, slra|a de Ia ua
MormnluIui. Iegal de chivol i de imrlirea boInaviIor, mai esle un obiecl Iilurgic
numil artnInr (o+ooiov / ,aoncua a duce ,Sfnla Iine, SfinleIe Daruri) o
culiu( in care se slreaz un micu( olir, o Iinguri(, o culiu( enlru sfnla Irlicic i o
slicIu( enlru vin simIu cu care se umezele rlicica de Sfinle Taine inainle de a fi
imrlil.
AIluri de chivol se afI trusa pcntru Bntcz o Idi( in care se slreaz SfnluI i
MareIe Mir enlru Taina Mirungerii, miruiloareIe i foarfeceIe enlru olez.
Un aIl obiecl Iegal de Sf. Mas esle scmisIcnicu! un sfenic mare cu ale candeIe.
II se afI in saleIe Sf. Mese i simboIizeaz ceIe 7 daruri aIe DuhuIui Sfnl. II imil
sfenicuI cu ale bra(e din VechiuI Teslamenl.
De Sfnla Mas au dreluI s se aroie i s se aling numai cei sfin(i(i.
PRO5COMIDIARUL $I ATRIBUTELE LUI
IroscomidiaruI esle o mas asemnloare Sfinlei Mese e care se reglesc in limuI
Iroscomidiei CinslileIe Daruri inea i vinuI enlru Iuharislie.
IroscomidiaruI du dimensiuni esle mai mic decl Sf. Mas. II nu se sfin(ele
recum Sf. Mas i are un sigur vemnl indilionuI.
IroscomidiaruI simboIizeaz all elera din elIeem cl i GoIgola.
VaseIe Iilurgice ce se slreaz Ia Iroscomidiar sunl urmloareIe: discuI, oliruI,
sleIu(a, coia, Iinguri(a i ocrove(eIe.
37
DI5CUL/Discnsu! (din greac oioio, laIger adnc) esle un laIger de melaI auril
sau arginlal, cu icior, e care se aaz Agne(uI i resluI rliceIeIor/mirideIor. DiscuI a
inlral in uzuI Iilurgic inc din veacuI aosloIic. Ia inceul eI era confec(ional din maleriaI
simIu: Iul, Iemn sau melaI obinuil i era foIosil adeseori fr icior, ca o farfurie sau co
mic, ca paicna de Ia romano-caloIici. Cu limuI, mai aIes du incelarea rigoaneIor, Ia
confec(ionarea Iui se inlrebuin(eaz maleriaIe re(ioase: aur, arginl elc.
Ie discos esle incruslal icoana Nalerii MnluiloruIui sau o Cruce simI (Ia greci).
II simboIizeaz iesIea in care S-a nscul Hrislos (Scjrcnic a| |crusa|inu|ui), dar i ialra e
care a fosl aezal TruuI Iui Hrislos du ogorrea de e Cruce (Sjniu| Gncrnan a|
Ccnsianiincpc|u|ui).
In afar de disc se mai foIosesc dou laIgere mai mici, unuI cu chiuI Sfinlei Cruci
e eI se reglele Agne(uI , i aIluI cu chiuI Maicii DomnuIui, care se foIosele Ia
scoalerea resluIui rliceIeIor.
POTIRUL (din greac: o+qiov ahar, io\uL cu) esle un ahar din melaI
auril sau arginlal, de forma unei cue, in care se reglele vinuI ameslecal cu a enlru
Sfnla Iuharislie. De aceea, cuvnluI ,olir se refer uneori Ia con(inuluI IoliruIui (I
Corinleni 10:16, 21), i nu Ia vasuI roriu-zis. IrololiuI IoliruIui esle aharuI foIosil de
MnluiloruI Ia Cina cea de Tain. SimboIic, IoliruI oale fi asocial cu coasla imuns a
MnluiloruIui, din care a curs snge i a.
In exlerior, IoliruI esle imodobil cu icoana MnluiloruIui, a Maicii DomnuIui, a
SfnluIui Ioan olezloruI, cu chiuI Sfinlei Cruci i a ceIor alru evangheIili. Ca i
DiscuI, IoliruI Ia inceul era foarle simIu, iar cu limuI s-a modifical n Ia asecluI din
rezenl. O bun erioad de lim s-au foIosil olireIe de Iemn
45
, iar aslzi exisl o lendin(
de a foIosi IolireIe cu ahare de slicI, care sunl desluI de comode, dar care rezinl i un
anumil ericoI.
Tol desre Iolir lrebuie s mai men(ionm urmloareIe:
45
Mai muIle sinoade ausene i unii ai, ca de exemIu Ieon aI IV-Iea (secoIuI aI X-Iea), au inlerzis uzuI olireIor de
Iemn. Aceasla aral c eIe inc se foIoseau, dar mai rar. Isle imorlanl all din uncl de vedere isloric, cl mai aIes
duhovnicesc o senlin(, alribuil de unii SfnluIui onifaciu, eisco de Mogunl (1 755), iar de aI(ii chiar SfnluIui Alha-
nasie ceI Mare (1 372), care sune c ,Odinioar reo(i de aur sIu|eau cu olire de Iemn, acum, dimolriv, reo(i de
Iemn sIu|esc in olire de aur (cf. IG, 1993, . 591).
38
Imrlirea dinlr-un singur Iolir a creliniIor unei comunil(i euharislice a fosl
vzul dinloldeauna ca un simboI aI unil(ii i comuniunii in Hrislos a luluror membriIor
aceIei comunil(i. In rimeIe veacuri creline, cnd numruI credincioiIor era desluI de
mic, nu se conceea ca inlr-o singur comunilale s fie mai muIle iserici/biserici, iar
aceasla, locmai din dorin(a de a subIinia aceasl unilale a luluror in |uruI aceIuiai Iolir
euharislic, avndu-se in vedere i vasuI, nu doar con(inuluI acesluia. Dar du crelerea
subslan(iaI a numruIui de credincioi, mai aIes in mariIe cel(i aIe izan(uIui, nu mai era
osibiI ca in eIe s fie o singur biseric, i alunci simboIismuI imrlirii dinlr-un singur
Iolir s-a redus Ia ideea imrlirii din aceIai con(inul aI IoliruIui, adic AceIai Hrislos
mrlurisil i rimil de clre lo(i, nu i Ia IoliruI ca vas Iilurgic.
i mai lrziu, in mariIe caledraIe bizanline, dar mai aIes Ia Sfnla Sofia, enlru a
imrli mai organizal muI(imea de credincioi, in aceeai biseric se foIoseau mai muIle
Iolire, raclica fiind inlInil i aslzi in uneIe iserici de Iimb greac i mai aIes in
iserica Orlodox Rus, fiind in aceIai lim aroae necunoscul in iserica Orlodox
Romn.
46
Se lie c rin secoIeIe aI VII-IeaaI XI-Iea, Ia Sfnla Sofia, unde de ceIe mai muIle ori
erau foarle muI(i credincioi Ia imrlire, se regleau mai muIle Agne(e (e mai muIle
Discuri) i resecliv mai muIle Iolire din care, Ia momenluI olrivil, mai muI(i cIerici
ieeau i imrleau in mai muIle Iocuri din biseric, incIusiv in imenseIe baIcoane aIe
Sfinlei Sofii.
47
De alunci incoace ins, in loale isericiIe, mai aIes daloril dezvoIlrii
riluaIuIui Iroscomidiei, chiar i alunci cnd esle nevoie de a imrli sule i chiar mii de
credincioi, se reglele un singur Agne(, uneori foarle mare, i se binecuvnleaz un
singur Iolir, de asemenea foarle mare, iar inainle de imrlirea credincioiIor, SfnluI
Tru i Snge sunl imr(ile i in aIle Iolire mai mici, din care ol imrli mai muI(i
reo(i simuIlan.
Desigur, o aslfeI de raclic se imune doar in anumile comunil(i i doar in osluri
sau Ia srbloriIe mai mari. Am doril ins ca acesle eIemenle s fie cunoscule, arlnd
46
Aceasla robabiI i enlru faluI c, du observa(iiIe noaslre, dinlre lo(i orlodocii, romnii sunl cei care se
imrlesc ceI mai rar. In aceasl silua(ie (deIoc IudabiI) de Ia noi, bineine(eIes, rareori se une robIema dea a foIosi
mai muIle Iolire enlru a-i imrli e credincioi. In asarabia ins, ca i in Rusia i in aIle r(i, aceasl raclic
exisl. Cunoalem de asemenea c anumile lendin(e de a o inlroduce exisl i in Romnia i aceslea nu lrebuie caIificale
ca abaleri de Ia vreo norm sau ca e nile inova(ii ericuIoase.
47
Cf. ,uaion Muxaua 2ITO (i aI(ii), Inxauc+un, in |, +ox 17, . 634, Idem, ,An+uxunc, in |, +ox 2, .
489.
39
lolodal c, chiar i in aceasl silua(ie, ideea imrlirii dinlr-un singur Iolir nu disare,
ci lrece de Ia form Ia esen(.
5TELUJA (oo:q / sic||a / sccua
48
) esle formal din dou arcuri unile Ia mi|Ioc in
aa feI, incl ea se deschide i se inchide uor. SleIu(a se a.az e Disc deasura Agne(uIui
i a rliceIeIor, fiind us deoarle du cuvinleIe: Cniarc !c |iruina cnin!, sirign!, g|as
ina|n! i grain!, din limuI Iuharisliei.
Unii sun c ea a fosl inlrodus in uzuI Iilurgic de clre SfnluI Ioan Gur de Aur
Iucru care ins e u(in robabiI. SleIu(a a arul ceI mai robabiI rin secoIeIe aI VII-IeaaI
VIII-Iea, cnd se inlroduce riluaIuI scoalerii SfnluIui Agne( din rescur i aar i
AcoerminleIe (sfinleIor vase). Nici mcar documenleIe Iilurgice din secoIeIe aI VIII-Iea
aI IX-Iea nu aminlesc de SleIu(. Aceasla i-a fcul e unii leoIogi s cread c ea a fosl
inlrodus rin secoIeIe aI X-IeaaI XI-Iea, cnd aare riluaIuI scoalerii mirideIor. Irima
mrlurie cIar desre inlrebuin(area ei o avem abia in secoIuI aI XII-Iea, in lIcuirea Iui
Iseudo-Sofronie aI IerusaIimuIui
49
.
RoIuI raclic aI SleIu(ei esle deci de a role|a ca AcoerminleIe s nu se aling de
Agne( i rliceIe.
Ia Iroscomidie, SleIu(a simboIizeaz sleaua din elIeem, iar du VohoduI Mare
ecelea de Ia ua MormnluIui DomnuIui.
COPIA (oyio \oy_q / ionie suIi(, Iance) esle un cu(il de forma unei suIi(e care se
foIosele Ia scoalerea (reglirea) Agne(uIui i rliceIeIor.
Ia Cina cea de Tain MnluiloruI a frnl Iinea, din care moliv Ia inceul riluaIuI
euharislic se svrea rin frngere (aric||asia. q x.oot, :oi o:oi / jraciic panis, Iale II,
42-46). Inlrebuin(area coiei a devenil necesar odal cu inlroducerea raclicii scoalerii
Agne(uIui din rescur (sec. VII-VIII).
Coia simboIizeaz suIi(a cu care a fosl imuns MnluiloruI in coasl (Ioan 19,34).
LINGURIJA (\oi, cIele, axua) esle confec(ional, ca i loale SfinleIe Vase, din
maleriaI re(ios. Isle asemnloare cu o Iinguri( simI, numai c Ia caluI mneruIui
48
Zvezdi(a veche denumire de origine sIavon inlrebuin(al in cr(iIe vechi.
49
Dac admilem c exIica(iiIe Iilurgice din IG voI. 87 aar(in chiar Iui Sofronie aI IerusaIimuIui (secoIuI aI VII-Iea),
alunci ulem inlr-adevr admile c SleIu(a a arul rin secoIuI aI V-Iea. Cercellorii ins neag cu desvrire alernilalea
sofronian a aceslui documenl, dei lradi(ia Iilurgic, in generaI, o accel. (A se vedea mai muIle informa(ii: IG, 1993, .
593-594.)
40
are o cruciuIi(. Se inlrebuin(eaz Ia imrlirea mireniIor cu SfnluI Tru i Snge
(deodal). Ia simboIizeaz cIeleIe cu crbuneIe de foc rin care a fosl cur(il rorocuI
Isaia (6: 6-8). Du aI(i lIcuilori, Iinguri(a mai simboIizeaz e SfnluI Duh rin Care
rimim e IiuI, sau Mna Iui Dumnezeu care creeaz / recreeaz Iumea.
Avem mrlurii islorico-Iilurgice i arheoIogice cIare care aral c in rimeIe veacuri
creline Iinguri(a nu era inlrebuin(al in cuIl, cci imrlirea mireniIor se fcea inlr-un
mod asemnlor cu aI cIericiIor: reoluI ddea SfnluI Tru in mna fiecrui credincios i
acesla se imrlea singur, iar diaconuI (inea SfnluI Iolir i fiecare se aroia i sorbea
din Iolir, cum fac i aslzi cIericii
50
. In aIle r(i, SfnluI Tru de|a imbibal in SfnluI Snge
se ddea credincioiIor direcl in gur i mai rar in aIm, incl IoliruI nu mai era oferil
IaiciIor, aa cum se rocedeaz i aslzi Ia armeni. Nu se lie ins cl a dural aceasl raclic,
cci informa(iiIe sunl confuze i uneori conlroversale.
IaluI c Iinguri(a esle inlrebuin(al cu aceIai sco i in uneIe riluri necaIcedoniene
Ia co(i, elioieni i siro-iacovi(i, care s-au rul de iserica Orlodox du anuI 451 i-a
fcul e unii s cread c aceasla a fosl inlrodus rin secoIuI aI IV-Iea in Siria, iar SfnluI
Ioan Gur de Aur a inlrodus-o Ia ConslanlinooI
51
, de unde s-ar fi generaIizal esle lol, in
secoIuI aI V-Iea. Acesl argumenl nu esle ins unanim accelal, fiind in conlradic(ie chiar cu
mrluriiIe dale de SfnluI Ioan Gur de Aur i de aI(i rin(i in scrieriIe Ior
52
.
In rimuI rnd lrebuie s men(ionm c ceIe mai conservaloare riluri necaIcedoniene:
armenii, neslorienii i maroni(ii nu foIosesc nici aslzi Iinguri(a. Nu-i excIus ca rima
gru de riluri necaIcedoniene s fi imrumulal Iinguri(a chiar i du 451, cum s-a
inlmIal i in aIle rivin(e.
Irima mrlurie indirecl, dar deIoc cIar, rivind foIosirea Iinguri(ei o avem abia in
secoIuI aI VII-Iea, Ia SfnluI Sofronie aI IerusaIimuIui (1 638). Acesla, in Dcscricrca ninuni|cr
Sjini|cr Kir i |can, vorbele desre SfnluI Tru inmuial in SfnluI Snge, ceea ce
resuune c aceslea ar fi lrebuil s fie imrlile cu Iinguri(a. Ia feI, i in Viaa Sjinici
Maria |gipicanca se d de in(eIes c reoluI Zosima a mers s o imrleasc e cuvioas
cu SfinleIe Taine ameslecale, iar iconografia aral i Iinguri(a, Iucru care nu oale fi ins
50
A se vedea Ccnsiiiuii|c pcsic|icc VIII, 13, SfnluI ChiriI aI IerusaIimuIui, Caicncza XX|||, SfnluI VasiIe ceI Mare, |pisic|a 93
.a. (IG 1993, . 595).
51
Nichifor CAIIST, |sicria |iscriccasca, carlea XIII, 7. Vom vedea c informa(ia nu oale fi credibiI.
52
A se vedea Caicncza || cairc can!i!aii |a Bcicz, 2, aud IG 1993, . 596. IaluI c SfnluI Ioan vorbele de |a|is nu
inseamn c esle vorba de Iinguri(, ci, ceI mai robabiI, esle vorba de degeleIe reoluIui, care se fac ca nile cIeli alunci
cnd acesla ia SfnluI Tru enlru a-I une in mna ceIui care se imrlele.
41
confirmal isloric, dei muI(i ar fi vrul s vad Ia SfnluI Sofronie o mrlurie enlru
foIosirea Iinguri(ei. Alragem alen(ia asura faluIui c simIeIe mrlurii desre inmuierea
SfnluIui Tru in SfnluI Snge nu inseamn i foIosirea Iinguri(ei. De muIle ori SfnluI
Tru se inmuia foarle u(in in Iolir i era us de reol direcl e Iimba rimiloruIui.
O dovad cIar c in secoIuI aI VII-Iea nu era foIosil inc Iinguri(a o rerezinl lexluI
CanonuIui 101 aI SinoduIui TruIan (690-691), care sune urmloareIe: ... !aca ar trca cincta sa
sc inpariacasca cu Prcacuraiu| Trup..., jaiunci,} jacn!u-i nini|c in jcrna crucii, aa sa sc aprcpic
i sa princasca inpariairca naru|ui. Caci pc cci cc, in |cc !c nna, prcgaicsc carccarc tasc !in aur
sau !in a|ic naicrii pcniru prinirca !unnczcicscu|ui Dar, i prin accasia sc scccicsc trc!nici prca-
curaici inpariairi, cu nici un gn! nu-i aprc|an, ca unii carc cinsicsc nai nu|i naicria cca
ncinsuj|ciia i supusa ninii cnu|ui !cci cnipu| |ui Dunnczcu...
53
Desigur, acesl Canon nu face
referire Ia Iinguri(, ci Ia nile vase seciaIe cu care obinuiau s ia imrlania unii oameni,
i in seciaI cei boga(i. Tolui CanonuI condamn e cei ce slric vechiuI obicei de a rimi
imrlania direcl in mini. AceIai Iucru iI observm ceva mai lrziu i Ia SfnluI Ioan
Damaschin (1 749)
54
, care, de asemenea, vorbele desre rimirea SfnluIui Tru direcl in
mn, arlnd lolodal obiceiuI uzuaI in Siria i IaIeslina in secoIuI aI VIII-Iea.
Se are lolui c in secoIuI aI VIII-Iea, rin zona Anliohiei, s-a consideral de cuviin( a
se inlroduce Iinguri(a, enlru a evila o osibiI rofanare a SfinleIor Taine, care ulea s se
inlmIe all din negIi|en(a mireniIor, cl i a sIu|iloriIor. Irau cazuri cnd unii dinlre
credincioii mireni duceau e ascuns SfnluI Tru rieleniIor sau rudeniiIor Ior ori(i de Ia
Sfnla Imrlanie sau, ceea ce era i mai grav, foIoseau SfnluI Tru in scouri mes-
chine. IoIosirea aceslui obiecl Iilurgic, aa cum se are, nu s-a generaIizal desluI de reede
in lol RsriluI, i chiar dac SinoduI IocaI Irolo-Deflera (I-II) din ConslanlinooI (anuI
861) enumr enlru rima dal Iinguri(a inlre vaseIe Iilurgice, asla nu inseamn c
Iinguri(a se foIosea anume enlru imrlirea mireniIor. Ixislau i aIle inlrebuin(ri aIe
Iinguri(eIor Iilurgice recum: Iuarea gunoaieIor i insecleIor din vin (aa cum se inlmIa
adesea in vechime, du descrieriIe islorice e care Ie avem), lurnarea miruIui dinlr-un vas
in aIluI elc.
55
53
Cancanc|c Biscricii Oric!cxc, ucureli, 1992, . 160.
54
Dcgnaiica, carlea IV, 13, lrad. D. Iecioru, Idilura Scrila, ucureli, 1993, . 167.
55
Roberl TAIT, S.}. ,yzanline Communion Soons: A Reviev of lhe Ividence, Dumbarlon Oaks Iaers 50 (1996),
209-238. Heeno, o. Ceiun Ioaonanona, Ioe+ Taq+ S}, Buannuucxa npu+acnna ..ua. cccp axncs,
hll://vvv.krolov.info.
42
O rim mrlurie cIar desre foIosirea Iinguri(ei enlru imrlirea mireniIor a
avem de Ia Anaslasie SinailuI (1 du anuI 700), dar aceasla rerezinl o lradi(ie IocaI care
nu se lie in ce msur era generaIizal, aa cum ulem observa i din ceIe exuse mai sus. O
aIl mrlurie o avem din comenlariuI Iilurgic aI Iui Iseudo-Sofronie aI IerusaIimuIui
(secoIeIe aI XI-IeaaI XII-Iea). Dac admilem ins c aceasl scriere aar(ine SfnluIui Sofro-
nie insui (secoIuI aI VII-Iea), aceasla ar insemna s negIi|m revederiIe CanonuIui 101
TruIan, recum i mrluria SfnluIui Ioan Damaschin, care era din aceeai regiune cu SfnluI
Sofronie, dar Ia o diferen( de esle 100 de ani.
In concIuzie ulem sune c Iinguri(a a arul in secoIeIe aI VIII-IeaaI IX-Iea, mai
inli in Anliohia i IerusaIim, iar mai aoi s-a generaIizal, in secoIeIe aI XI-IeaaI XII-Iea, in
lol RsriluI Orlodox, fiind imrumulal chiar i de uneIe riluri necaIcedoniene. Chiar i in
anuI 1053 cardinaIuI Humberl ii invinuia e bizanlini de inlroducerea Iinguri(ei (ca e o
inova(ie) i aducea ca mrlurie, Ia vremea aceea (mi|IocuI secoIuIui aI XI-Iea), faluI c nu
lo(i orlodocii o foIoseau. Abia din secoIuI aI XII-Iea i mai lrziu loale izvoareIe vorbesc
desre foIosirea Iinguri(ei enlru imrlirea mireniIor i a cIeruIui inferior. Singura
exce(ie in Rsril o rerezenlau inparaii/ !cnniicrii/arii/rcgii (uni), care nu se
imrleau cu Iinguri(a, ci ca i cIericii, Iund SfnluI Tru in mn i sorbind din Iolir.
In Aus, in ciuda unor ioleze, Iinguri(a nu a fosl foIosil niciodal enlru
imrlirea mireniIor, mai aIes c romano-caloIicii de|a de muIl lim nu imrlesc
mirenii cu SfnluI Snge, ci numai cu SfnluI Tru sub form de azim.
Mai nou, in uneIe Iocuri se simle lendin(a de a inlroduce Ia imrlirea mireniIor
foIosirea Iinguri(eIor sleriIizale, din ricina refuzuIui unora de a se imrli cu Iinguri(a
comun, fal nicidecum |uslifical, care vorbele negreil desre imu(inarea i rcirea
credin(ei. Niciodal in isloria isericii nu se cunoale vreun caz de imboInvire rin
imrlirea cu aceeai Iinguri(.
ACOPERMINTELE sau pncrnvc(c!c (din sIavon) sunl confec(ionale din aceIai
maleriaI ca i veminleIe cIericiIor i se foIosesc Ia acoerirea SfinleIor Vase.
Se cunosc lrei feIuri de Acoerminle: dou mici, in forma unei cruci cu bra(eIe egaIe,
foIosile enlru Disc i enlru Iolir, i aIluI mai mare, in forma unui drelunghi, numil acr
(sau tcz!un, denumirea sIavon) cu care se acoer ambeIe Sfinle Vase.
43
AcoermnluI enlru Iolir a fosl inlrodus in uzuI Iilurgic robabiI de clre SfnluI
Ioan Gur de Aur, enlru a feri SfinleIe Daruri de raf i insecle, iar ceIeIaIle
Acoerminle, ceva mai lrziu.
AcoerminleIe simboIizeaz sculeceIe cu care a fosl infal MnluiloruI Ia Nalerea
Sa. AeruI simboIizeaz boIla cereasc, ialra de Ia ua MormnluIui i HaruI DuhuIui
Sfnl.
ALTE OBIECTE DE CULT
Cdc!ni(a (0uio+qiov) esle un obiecl de melaI comus dinlr-un cu alrnal de
In(ioare, care se unesc sus inlr-un mner cu care se mnuiele cdeIni(a. In cuuI ei se
un crbuni arini, iar esle crbuni se une lmia. AslfeI se roduce fumuI de lmie
care inmiresmeaz loal biserica i care simboIizeaz daruI DuhuIui Sfnl. CuuI
cdeIni(ei simboIizeaz nleceIe Maicii DomnuIui, care a urlal in eI CrbuneIe
dumnezeiesc Hrislos IiuI Iui Dumnezeu.
CdeIni(a se foIosele Ia cdiriIe (lmieriIe) revzule de
liic.
Desre inlrebuin(area cdeIni(ei gsim mrlurii inc in sec.
IV Ia Sf. Ifrem SiruI, Ambrozie aI MedioIanuIui, .a. CeIe dinli
cdeIni(e erau foarle simIe, avnd forma unor cue cu mner. In
rezenl aslfeI de cdeIni(e sau slral rin mnsliri i se numesc
c(ui. Aslzi cu eIe uneori lmiaz cIugrii i maiciIe alunci
cnd fac anumile sIu|be arlicuIare fr reol. Incend cu sec.
XII cdeIni(a rimele forma ei din rezenl.
Ia binecuvnlarea cdeIni(ei, reoluI sau eiscouI roslele rugciunea seciaI de
binecuvnlare a lmiei / lmierii (vezi IilurghieruI).
EpitaIu! sau SfnluI Aer esle o bucal de nz (o muama) e care esle iclal sau
brodal Iunerea DomnuIui in mormnl. IilafuI se foIosele Ia sIu|ba IrohoduIui
DomnuIui in Vinerea Mare, aoi se aeaz e Sf. Mas unde se afI n Ia incheierea
srblorii Invierii DomnuIui, cnd se ridic de e Sf. Mas i se aeaz in IocuI unde se
slreaz in limuI anuIui.
44
Ia Adormirea Maicii DomnuIui se foIosele un eilaf asemnlor e care esle
zugrvil icoana Adormirii.
Liticru! esle o lava din melaI, e care se une inea, gruI, vinuI i unldeIemnuI
cnd se svrele sIu|ba Iiliei. Denumirea obiecluIui esle u(in imrorie avndu-se in
vedere confuzia sau mai degrab idenlificarea dinlre SIu|ba Iiliei i cea a binecuvnlrii
iniIor.
Aghiasmataru! esle un vas din melaI de forma unei cue sau gIelue, foIosil enlru
slrarea aei sfin(ile i Ia sIu|beIe de slroire cu aghiasm. Ca slroilor Ia noi se foIosele
ceI mai des busuiocuI, dar se ol foIosi i mnunchiuri din aIle Ianle i chiar slroiloareIe
,arlificiaIe.
Miruitnru! esle formal dinlr-un hru( in care se loarn uIei sfin(il i o eriu( cu
care se ung credincioii e frunle in semnuI Crucii Ia srbloriIe cu riveghere i IoIieIeu.
Cn!imvitra esle vasuI adnc in care se boleaz runcii. CoIimvilra se mai numele i
cristc!ni(. Ia esle o imila(ie a balisleriuIui din vechime, dar de roor(ii muIl mai mici,
avnd in vedere c cei mai muI(i din cei ce rimesc olezuI sunl coii. i aslzi, dac se
boleaz cineva malur, lrebuie imrovizal un balisleriu care s ermil deIina afundare a
ceIui ce de boleaz.
Cununi!c (cununiiIe) sunl dou obiecle din melaI, in form de cununi (coroane)
imrleli, cu care sunl incununa(i mirii Ia svrirea lainei Cununiei. In lrecul aceslea, in
cazuI oameniIor simIi, se imIeleau din fIori. De aici vine i exresia de ,dezIegare a
cununiiIor, cci du ol ziIe reoluI insui dezIega acesle cununii. IIe simboIizeaz
unirea miriIor i cinslea ce Ii s-a acordal rin binecuvnlarea isericii de a inlemeia o noua
famiIia.
METODELE DE CHEMARE
A CREDINCIO$ILOR LA RUGCIUNE
In iserica Orlodox credincioii sunl chema(i Ia rugciunea comun rin inlermediuI
cIooleIor i a loacei.
SuneluI meIodios aI cIooleIor i loacei nu numai c dau de vesle desre inceuluI
sIu|bei, ci roduc asura sufIeluIui crelinesc o ac(iune haric, iI umiIesc, dar i iI
45
incura|eaz. De aceea, mai aIes cIooleIe, se mai numesc gIasuI DomnuIui. Ixisl in
iserica Orlodox chiar i rugciuni de sfin(ire a cIooleIor.
In aceIai sco, lradi(ia orlodox, mai aIes cea bizanlin foIosele aa-numila tnac o
scndur de Iemn in care se Iovele rilmic cu un ciocna confec(ional din aceIai maleriaI.
Ia a arul enlru rima dal in usliuI IgiluIui (sec. IV) i s-a rsndil de aici in lol
RsriluI. Ia se inlrebuin(eaz i in rezenl numai rin mnsliri. Toaca simboIizeaz,
du SfnluI Teodor SludiluI, chemarea ingeruIui Iui Dumnezeu, iar du Sofronie aI
IerusaIimuIui i Gherman aI ConslanlinooIuIui ea rerezinl lrmbi(a eshaloIogic sau
aIarma care cheam Ia rzboi imolriva dumaniIor nevzu(i. O lradi(ie alhonil sune
ins c loaca rerezinl IemnuI Iovil de Noe enlru a aduna in corabie (simboI aI isericii)
loale viel(iIe Iumii inainle de olo.
56
Unii mai sun c loaca are menirea de a ne aduce
aminle de balerea cuieIor in miniIe i icioareIe DomnuIui alunci cnd a fosl Rslignil.
Deosebim dou liuri de tnac: marc - care esle susendal inlr-un Ioc fix i in care se
Iovele cu dou ciocnae inainle de sIu|beIe cu Iriveghere, i mic - care esle urlal de
aracIisier in |uruI bisericii, inainle de sIu|beIe din ziIeIe de rnd i in care se Iovele cu un
singur ciocna.
In lradi(ia bizanlin, mai aIes Ia greci i romni mai inlInim i o loac mic din melaI
care se numele i tnchi(.
56
TL, n. 12, p.462
46
C!npntc!c au inceul s se foIoseasc in iseric incend cu sec. VIII, IeagnuI Ior
fiind rovincia Camania din IlaIia. De aici eIe s-au rsndil in loal Iumea crelin.
CIooleIe se slreaz in aa-numileIe cIoolni(e. CIoolni(eIe sunl nile lurIe cu
cleva rnduri (uneori foarle inaIle, recum cea a Iui Ioan ceI Groaznic din Moscova 90
melri) conslruil deasura ronaosuIui sau searal de biseric.
Sunarea cIooleIor esle de mai muIle feIuri: pruznlcu|, cnd se sun in loale cIooleIe
in 3 slri, oblnult, cnd se sun inlr-un singur cIool, de obicei de 12 ori, i funerur
(mor(esc), cnd se sun e rnd in fiecare cIool (de Ia mic Ia mare).
Se mai sun cIooleIe i in caz de aIarm, incendiu i aIle nenorociri.
Ia auzuI cIooleIor, crelinii se insemneaz cu semnuI sfinlei Cruci i se roag in sine
zicnd: SIav |ie, DumnezeuI noslru, sIav |ie sau Doamne miIuiele.
In Tyikon, mai aIes in ceI aI Mnslirii Sf. Sava avem indica(ii cIare cnd i cum
lrebuie blul loaca i cIooleIe.