CULORILE Una dintre cele mai dificile situatii care ne enerveaza in fiecare dimineata cand cotrobaim in sifonier este

definita de asortarea culorilor. Oare bluza mea violet se potriveste cu fusta portocalie? Oare pantalonii maron pot fi asortati cu un top verde si sacou negru? Daca nu stiai ca raspunsul acestor intrebari este NU atunci este momentul sa citesti mai departe si sa descoperi regulile de asortare a culorilor care iti vor face viata mai usoara. Intr!adevar e"ista persoane care par sa posede un simt in plus insa unii dintre noi au nevoie de putin a#utor. Conceptul din spatele coordonarii culorilor este simplu$ culorile au asocieri naturale care le consolideaza sau le atenueaza forta nuantei. %ceasta regula are la baza roata culorilor ! reprezentarea grafica a modului in care culorile sunt formate ! astfel ca o data ce ai inteles!o combinarea si asortarea culorilor va deveni o activitate simpla. &ine poate nu c'iar atat de simpla dar cu siguranta mai putin misterioasa. ROATA CULORILOR ( Culorile primare$ ROSU ALBASTRU GALBEN ( Culorile secundare$ Rosu ) %lbastru * VIOLET %lbastru ) +alben * VERDE Rosu ) +alben * PORTOCALIU ( Culorile tertiare se formeaza din amestecul unei culori secundare cu o culoare primara adiacenta ei. ,ot rezulta culori diferite in functie de cantitatile folosite din fiecare culoare. De e"emplu$ -erde ) %lbastru * .URCO%/ -erde ) %lbastru * %C-%0%RIN -erde ) %lbastru * %/URIU ,ortocaliu ) +alben * C1I1LI0&%R -erde ) +alben * 20%R%LD -erde ) +alben * LI0E -iolet ) %lbastru * INDI+O -iolet ) %lbastru * 0O- -iolet ) Rosu * 3UC2I% -iolet ) Rosu * ,UR,URIU REGULI 4. Culorile primare si secundare care stau una langa cealalta in roata culorilor se considera similare una cu cealalata.5e"$ albastru este similar cu verde si violet portocaliu este similar cu rosu si galben6. %ceste culori se pot asorta una cu cealalata si au adesea efect de atenuare reciproca. 7. Culorile primare si secundare care se afla in parti opuse ale rotii culorilor se considera culori complementare. 5e"$ albastru este complementar cu portocaliu violet cu galben iar rosu cu verde6. 2e numesc asa deoarece culorile pe care le complementeaza se evidentieaza si par mai puternice una langa cealalta decat luate separate.

8. Daca ai o piesa vestimentara care contine mai multe culori regula este sa asortezi numai una dintre culorile acesteia de obicei cea care este ma#oritara. 9. Nu este recomandat sa incerci sa asortezi tipare de culori diferite. O bluza in dungi de mai multe culori nu va arata prea estetic asortata la o fusta cu buline rosii. C'iar daca sunt multi designeri care incalca aceasta regula o astfel de combinatie nu arata prea bine nici macar pe siluetele subtiri ale modelelor. ALB SI NEGRU Poti asorta cu: orice culoare Aceste doua "culori", te !ic "or#i!d, !u su!t culori$ Al#ul este, de %a&t, a#se!ta totala de culoare co'#i!ata cu u! 'a(i'u' de lu'i!o)itate$ Pe de alta &arte, !e*rul, este %or'at di! a'estecul tuturor culorilor cu u! 'a(i'u' de i!tu!eci'e$ Aceste doua !ua!te su!t si!*urele care se &ot asorta oricarie alte culori si c iar u!a cu cealalta, %ii!d e(ce&tiile care co!%ir'a re*ula$ Al#ul are te!di!ta de a scoate i! e"ide!ta culorile asortate, i! ti'& ce !e*rul le ia di! stride!ta$ ROSU Poti asorta cu: alb negru rosu violet portocaliu verde Cand vrei sa asortezi rosu este mai usor sa potrivesti tot nuante de rosu dar mai inc'ise precum caramiziu. Rosu are ca si culori similare violet si portocaliu prin urmare poti asorta rosu cu nuante ale acestor culori dar care sa nu fie prea inc'ise sau prea desc'ise. Culoarea complimentara pentru rosu este verde le poti asorta atat timp cat alegi nuante mai atenuate nu intense altfel vei scoate in evidenta cele doua culori intr!un mod inestetic. 3ereste!te sa asortezi rosu cu albastru si galben acestea pot fi asortate numai cand nuantele de albastru sunt indreptate spre violet iar nuantele de galben spre portocaliu. ALBASTRU Poti asorta cu: alb negru albastru verde violet portocaliu Ca si in cazul rosului este bine sa combini albastrul cu nuante de albastru mai inc'ise. -erde si violet sunt culori similare si poti asorta de minune nuante desc'ise de verde si violet cu nuante mai inc'ise de albastru. ,ortocaliu este culoarea complimentara pentru albastru iar combinandu!le vei intensifica nuanta de portocaliu. 3ereste!te sa asortezi albastru cu rosu si galben acestea pot fi asortate numai cand nuantele de rosu sunt indreptate spre violet iar nuantele de galben spre verde. GALBEN Poti asorta cu: alb negru galben verde portocaliu violet +albenul este o culoare foarte dificila deoarece tinde sa fie mult prea intensa. De aceea este recomandat sa folosesti nuante de galben mai pale sau pastel 5cele neon sunt foarte dificile6. Culorile similare galbenului sunt verde si portocaliu iar pentru efect estetic este bine sa alegi nuante mai desc'ise o nuanta

foarte inc'isa va evidentia si mai mult intensitatea galbenului. Culoarea complimentara galbenului este violetul insa trebuie sa ai gri#a cand le asortezi sa nu fie una mai intensa decat cealalta deoarece poata acapara si produce un efect inestetic. Le alegi la fel de intense sau desc'ise pe amandoua. 3ereste!te sa asortezi galben cu rosu si albastru acestea pot fi asortate numai cand nuantele de rosu sunt indreptate spre portocaliu iar nuantele de albastru spre verde. VERDE Poti asorta cu: alb negru verde albastru galben rosu 2ecretul asortarii culorii verde este in a alege nuanta potrivita de verde. Daca alegi o nuanta de verde care se regaseste in natura 5:a:i oliv smarald etc.6 poti sa o asortezi cu aproape orice culoare. Culorile similare verdelui sunt albastru si galben si se potrivesc de minune cu verde daca nuantele nu sunt foarte intense. Culoarea complementara verdelui este rosu si se potrivesc foarte bine daca te mentii in spectrul normal si nu alegi nuante prea intense. 3ereste!te sa asortezi verde cu violet si portocaliu acestea pot fi asortate numai cand nuantele de violet sunt indreptate spre albastru iar nuantele de portocaliu spre galben. VIOLET Poti asorta cu: alb negru violet albastru rosu galben %sortarea culorii violet are cam aceleasi reguli ca si asortarea albastrului. %sorteaza nuante de violet mai inc'ise e mai simplu. Nuantele de albastru si rosu sunt similare cu violetul si se potrivesc cel mai bine cand sunt mentinute la acelasi nivel de intensitate mai ales cand violetul este cea mia inc'isa nuanta din vestimentatie. Culoarea complementara violetului este galbenul insa trebuie sa le asortezi la aceeasi intensitate deoarece daca una dintre culori este mai intensa poata acapara si produce un efect inestetic. Le alegi la fel de intense sau desc'ise pe amandoua. 3ereste!te sa asortezi violet cu verde si portocaliu acestea pot fi asortate numai cand nuantele de verde sunt indreptate spre albastru iar nuantele de portocaliu spre rosu. PORTOCALIU Poti asorta cu: alb negru portocaliu rosu galben albastru ,ortocaliul este o alta culoare ;periculoasa; in ceea ce priveste asortarea deoarece are tendinta sa fie mult prea intensa si tipatoare. De aceea este recomandat sa alegi nuante de portocaliu mai desc'ise sau mai inc'ise pe care sa le asortezi cu nuantele similare acesteia$ rosu si galben. 0aronul este nascut din portocaliu si este o culoare care se poate asorta foarte usor. Culoarea complementara portocaliului este albastru dar trebuie tinut cat mai in umbra pentru a nu transforma portocaliul in ceva mult prea tipator. 3ereste!te sa asortezi portocaliu cu verde si violet acestea pot fi asortate numai cand nuantele de verde sunt indreptate spre galben iar nuantele de violet spre rosu.

Vita'i!a A O regasim in natura sub doua forme$ retinolul si betacarotenul. %duce beneficii nenumarate$ a#uta vederea previne infectiile respiratorii mentine sanatoase parul oasele pielea dintii gingiile. Necesarul zilnic este de <== mcg. Nivelul de vitamina % este reglat cu a#utorul zincului din organism. 2imptomele lipsei de vitamina %$ acnee uscarea pielii aparitia precoce a firelor de par albe afectiuni oculare vedere slaba pe timpul noptii infectii respiratorii si ale tractului urinar. De unde o iei$ morcovi galbenus ulei de peste lactate legume si fructe galbene sau portocalii. Retinolul este continut numai de produsele de origine animala in timp ce betacarotenul se afla in compozitia produselor vegetale si animale deopotriva fiind transformat in vitamina % de catre ficat. Vita'i!a B &4 &7 &8 &> &47 si acidul folic sunt cele mai importante componente ale comple"ului vitaminic &. 3iecare are propria functie bine determinata dar per ansamblu a#uta memoria si capacitatea de concentrare reduc an"ietatea riscul de depresie oboseala. De unde le iei$ oua carne ficat lapte branza fructe uscate ton somon cereale si paine integrala. -itaminele & fiind solubile in apa organismul nu!si poate face rezerve din ele ! e"ceptie fac acidul folic si vitamina &47. De aceea este important sa ne asiguram zi de zi o doza din aceste vitamine. Citeste si: Vita'i!e si 'i!erale &e!tru %iecare "arsta Vita'i!a C Este un antio"idant puternic intareste sistemul de aparare al organismului lupta impotriva infectiilor a#uta dintii gingiile vasele de sange contribuie la productia de colagen si la vindecarea ranilor dar si la asimilarea fierului si a vitaminei E. Necesarul zilnic este de 9? mg. 2imptomele lipsei de vitamina C$ irascibilitate oboseala ten palid si uscat sangerari gingivale caderea dintilor dureri osoase. De unde o iei$ :i@i citrice cirese capsune zmeura afine legume cu frunze verzi varza broccoli rosii cartofi. Un singur fruct de :i@i sau o portocala acopera necesarul zilnic de vitamina C. Vita'i!a D Este vitala pentru absorbtia calciului are rol important in crestere si dezvoltare intareste oasele si dintii imbunatateste activitatea creierului reduce simptomele de alergie previne imbolnavirea inimii si c'iar cancerul. Necesarul zilnic este de ? mcg pe zi respectiv 4= dupa varsta de ?= de ani si 4? mcg dupa <=. Capacitatea organismului de a produce vitamina D scade odata cu varsta. 2imptomele lipsei de vitamina D$ ra'itism pierderea dintilor osteoporoza. De unde o iei$ oua peste gras 5ton 'ering sardine6 ficat. 2ingura alimentatia nu acopera necesarul zilnic. Cea mai buna ! si indispensabila ! sursa de vitamina D este soarele. 4== g de somon la conserva contin 48 mcg de vitamina D. Citeste si: Le*u'e &e!tru "ara: Cele 'ai #u!e surse de "ita'i!e Vita'i!a E Este vitamina pielii sanatoase dar aduce si multe alte beneficii. Un bun antio"idant prote#eaza impotriva radicalilor liberi intarzie imbatranirea celulara mentine inima sanatoasa prevenind formarea colesterolului rau si prote#and arterele. Necesarul zilnic este de < mg. De unde o iei$ seminte nuci uleiuri

naturale fructe de mare avocado mango. O lingurita cu ulei de floarea soarelui si un fruct de mango acopera necesarul zilnic. 2imptomele lipsei de vitamina E$ pete maronii pe piele varice vindecare incetinita a ranilor tonus muscular scazut. Vita'i!a + Intervine in procesul de coagulare a sangelui influenteaza metabolismul calciului fi"andu!l in oase dar impiedicand calcifierea vaselor de sange. ,revine osteoporoza si fracturile scade riscul de cancer. Necesarul zilnic este de >= mcg. 4== g de spanac contin peste 7== mcg de vitamina A. -itamina E a#uta organismul sa foloseasca la ma"imum rezervele de vitamina A. 2imptomele lipsei de vitamina A$ sangerezi si te invinetesti usor. De unde o iei$ spanac mazare urzica varza fasole verde sparang'el broccoli gulie produse lactate carne soia. Citeste si: Le*u'ele "er)i, 'i!u!i ale !aturii Calciu %i nevoie de el pentru oase si dinti puternici dar si ca sa!ti pastrezi sanatatea musculaturii si a nervilor. Inima si vasele de sange au si ele nevoie de calciu ca sa functioneze la cote ma"ime. Necesarul zilnic este de 4.=== mg respectiv 4.7== mg dupa varsta de ?= de ani. Creste portia de calciu concomitent cu cele de magneziu si vitamina DB 2imptomele lipsei de calciu$ spasme musculare carcei zbateri ale fetei palpitatii ung'ii fragile. De unde il iei$ lapte iaurt branza migdale smoc'ine seminte de susan broccoli somon cereale imbogatite cu calciu. O cana cu lapte ) 7== g iaurt ) doua felii de branza iti asigura necesarul de calciu pentru o zi. ,a*!e)iu Organismul are nevoie de acest element pentru producerea de energie sanatatea sistemului osos rela"are musculara si nervoasa. Este un mineral cu rol in metabolismul calciului si potasiului are efect antidepresiv si este cunoscut ca tranc'ilizant natural. Necesarul zilnic dupa varsta de 8= de ani este de 84= mg. 2imptomele lipsei de magneziu$ esti mereu stresata ai frecvent palpitatii suferi de tensiune musculara si crampe in perioada premenstruala. De unde il iei$ orez brun migdale nuci braziliene linte fasole peste produse lactate spanac patrun#el paine si cereale integrale. Citeste si: Cele 'ai #u!e le*u'e &e!tru sla#it -ier Cea mai importanta functie a lui este de a transporta o"igenul in organism C indispensabil in formarea 'emoglobinei din globulele rosii. In lipsa unui nivel optim de fier organele nu sunt o"igenate suficient. .ot fierul a#uta la mentinerea imunitatii organismului si la reglarea temperaturii corporale. Necesarul zilnic este de 4D mg respectiv D mg daca ai peste ?= de ani. -itamina C creste absorbtia fierului. 2imptomele lipsei de fier$ oboseala ameteli ten palid slabiciune. De unde il iei$ galbenus carne rosie ficat peste spanac nuci cereale integrale. .i!c Este important pentru sistemul nervos sanatatea pielii si stimularea imunitatii. %re rol in crestere grabeste vindecarea ranilor si in plus a#uta la reglarea nivelului de za'ar din sange fiind necesar bunei

functionari a pancreasului. Necesarul zilnic este de D!4= mg. /incul nu face casa buna cu fierul si calciul pentru ca incetineste absorbtia acestora. 2imptomele lipsei de zinc$ inflamatii la nivelul pielii rani care se vindeca greu scaderea poftei de mancare. De unde il iei$ stridii peste carne de pasare paine sau cereale integrale produse lactate. Citeste si: Secretele &re&ararii le*u'elor

www.mami.ro Salvia
Este foarte buna pentru reducerea sangerarii si durerilor menstruale, dar si in tratarea infectiilor gonococice si candida.

Se foloseste sub forma de infuzie, pentru spalaturi (50 g salvie la 1 litru apa clocotita). Pentru anexite, se bea ceai de salvie de !" ori pe zi.

P#E$%&'(E) *!o folosi mai mult de o saptamana consecutiv+

Coada-soricelului
Este un bun cicatrizant, antiseptic si anti!inflamator, se foloseste pentru diverse infectii genitale, dar si la instalarea menopauzei sau in caz de ciclu neregulat.

(rigatiile vaginale si baile de sezut cu "!, lingurite la 00 ml apa sunt eficiente in tratarea infectiilor, daca se practica timp de doua saptamani. Pentru menopauza, -ipermenoree si dismenoree, se beau cani de ceai zilnic.

Galbenele
$almeaza durerile menstruale, regleaza ciclul si amelioreaza infectiile bacteriene si micotice.

$eaiul de galbenele este eficient in tratarea infectiilor urinare. Pentru reglarea ciclului, ia "0 picaturi de tinctura de galbenele de trei ori pe zi, timp de o saptamana, inainte de instalarea menstruatiei. Pentru infectii vaginale, se recomanda spalaturi cu 10 ml de tinctura la .umatate de litru de apa sau cu 0 g de flori la 00 ml apa.

Cistita se trateaza
/(n ultima vreme, am probleme la urinat. Simt nevoia sa merg la baie des si am usturimi infioratoare in aceste momente. Sa fie vorba de pietre la rinic-i0/ (#odica S., $alarasi) /Simptomele duc cu gandul catre cistita, o inflamatie a vezicii urinare. %lte simptome sunt senzatie de inflamatie pelviana, urina cu miros sc-imbat, dureri. $auzele sunt umezeala sau frigul. 1iagnosticarea se face prin analiza sumarului de urina sau urocultura, iar tratamentul presupune antiinflamatorii si antiseptice urinare. %ntibioticele se prescriu de medic./ (1r. 2eta #aducanu ! 3edic specialist, medicina de familie) (ti recomandam produsul /&ronat/ de la 4drovit. 1atorita ingredientilor sai naturali ! splinuta, mesteacan, urzica ! si compozitiei complexe are efecte benefice asupra sanatatii tractului urinar. 1isponibil numai in farmacii.

Reteta naturista:
5ai cu fiertura din seminte de in. Se fac in fiecare seara, pana la incetarea simptomelor.

(nfuzie de ciubotica cucului ! se beau

cani pe zi.

'inctura de ienupar ! se iau cate 5!10 picaturi, de " ori pe zi.

Bacteriile sunt de vina

/(n urma cu , luni am fost diagnosticata cu infectie urinara. 3edicul mi!a recomandat sa fac tratament cu antibiotice, dar nu am scapat de usturimi si stari neplacute. $e mai e de facut0/ ( 1oinita $., 'ulcea) /(nfectia urinara este la randul ei o inflamare a vezicii, provocata de bacterii. 1iagnosticarea se face prin urocultura sau sumar de urina, iar simptomele sunt) dificultati de mictiune, usturime, balonare, tulburari de tranzit intestinal. 'ratamentul include antiseptice urinare si inflamatorii. %ntibioticul se alege de catre medic. 6bligatoriu s eva creste aportul de lic-ide./ (1r. 2eta #aducanu ! 3edic specialist, medicina de familie) (ti recomandam produsul /&ronat/ de la 4drovit. 1atorita ingredientilor sai naturali ! splinuta, mesteacan, urzica ! si compozitiei complexe are efecte benefice asupra sanatatii tractului urinar. 1isponibil numai in farmacii.

Reteta naturista:
'inctura de coada calului ! se iau "0 de picaturi, de " ori pe zi. 'inctura de strugurii ursului ! se iau cate 15 picaturi, de " ori pe zi, tratamentul fiind interzis gravidelor. 'raista ciobanului ! se beau zilnic cani cu infuzie.

Anexita nu e o raceala
/(n timpul actului sexual simt o durere in partea de .os a bazinului. %m crezut ca este vorba de apendice si am fost la un medic sa ma palpeze, dar nu s!a dovedit a fi acest organ de vina. (n plus, am dureri groaznice de burta in timpul menstruatiei./ (Sanda 5., 'argu!3ures). %nexita este o infectie a anexelor, mai pe intelesul tuturor a unei trompe sau c-iar ovar, care se manifesta prin tensiuni, dureri persistente pe o parte sau bilateral, accentuate la frig, menstruatie si uneori c-iar in timpul actului sexual. %ceasta boala nu este o simpla raceala, ci o infectie dobandita, de multe ori prin contact sexual. 1iagnosticarea se face de catre medic, iar tratamentul consta in antibiotice si este dificil. 1ureaza mult, iar partenerul trebuie sa!l urmeze si el pentru a se evita reinfectarea+/ (3onica $irstoiu, medic primar obstetrica!ginecologie)

Reteta naturista:
$oada calului ! se prepara infuzie si apoi o cataplasma care se pune pe abdomen calduta. $oada soricelului ! se beau cani cu infuzie zilnic. Papadie ! in fiecare zi, dimineata si seara, se bea cate o cana cu infuzie, fierbinte.

Galbenele pentru candida

/%m citit de curand ca poti avea candidoza din cauza antibioticelor. Eu am facut un tratament prelungit cu antibiotice, ce!i drept, si de atunci nu mai scap de scurgerile vaginale care imi creeaza numai neplaceri./ (7aura 7., 5acau) /$andida este o ciuperca prezenta in mod natural in organismul nostru. Se inmulteste doar cand la nivelul mucoasei intervine un dezec-ilibru al florei bacteriene, de obicei la tratamentul cu antibiotice fara protectie+ Se manifesta ca o scurgere vaginala de culoare alba, urat mirositoare, abundenta, care irita mucoasele si pateaza len.eria. &neori exista si mancarimi, iritarea si inrosirea organelor genitale. 'ratamentul nu se face in cuplu si consta din medicamente 8ovule vaginale) si spalaturi, prescrise de medic./ (3onica $irstoiu, medic primar obstetrica!ginecologie)

Reteta naturista:
2albenele ! se fac spalaturi vaginale cu infuzie de galbenele.

Salvie ! se fac bai de sezut cu infuzie de salvie seara, pana la vindecare. &rzica moarta alba ! se prepara infuzie din planta si se beau cani pe zi sau se fac spalaturi vaginale seara.

dupa mai multe tratamente pt cistita am descoperit unul de plante foarte bun (mie mi!a fost de mare a.utor)) $9stinol a:ut se iau cate pastile de " ori pe zi. este facut dintr!un extract uscat de strugurii ursului. pt probleme ce tin de reglarea ciclului menstrual si P3S fac o cura cu ;emicur (tot din plante, se ia o singura pastila pe zi)