You are on page 1of 6

Termenul de fotografie vine din grecescul photos lumina si graphein a desena.

. Tehnica fotografica cuprinde modalitati variate de producere a unor imagini permanente pe suprafete sensibile prin actiunea fotochimica a luminii sau a unei alte forme de radiatie sau prin tehnici mult mai recente de captare a imaginilor prin mijloace electronice. In societatea de azi fotografia joaca un rol foarte important ca mediu informational, ca o unealta in slujba stiintei si industriei, ca o forma de arta sau ca un hobby foarte raspandit. Este esentiala in afaceri si industrie, fiind folosita in publicitate, documentare, fotojurnalism si in multe alte domenii.
umina este esentiala in fotografie. !proape toate formele de fotografie se bazeaza pe proprietatile unor cristale de argint, compusi chimici ai argintului si a unor halogeni "bromina, clorina sau iodina#, sensibile la lumina. !ceste cristale se gasesc sub forma de emulsie "o pelicula fina gelatinoasa# care se afla in filmul fotografic. $otografia se bazeaza asadar pe principii fizice si chimice. %ensibilitatea la lumina a compusilor argintului este principalul principiu chimic utilizat. &rincipiile fizice care guverneaza sunt cele ale opticii si ale fizicii luminii. Termenul generic de lumina se refera la portiunea vizibila din spectrul radiatiilor electromagnetice, care includ unde radio, raze gamma, raze ', infra(rosii si ultra(violete. &entru ochi unda cea mai lunga este rosu, iar cea mai scurta albastru. )el mai simplu aparat de fotografiat este o cutie opaca "camera obscura#, cu un orificiu minuscul pe una din fete, pe fata opusa formandu(se imaginea. *esi foarte rudimentar, acest procedeu de fotografiere inca se mai utilizeaza si poarta denumirea de +pinhole photography+. &artile componente ale aparatului de fotografiat ,ricat a avansat tehnica in ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleasi componente de baza- corpul aparatului "camera obscura# este o cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi e.pus. obiectivul este un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film diafragma este un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film/obturatorul este un dispozitiv care controleaza cat timp este filmul e.pus la lumina/vizorul este un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imaginea care va fi inregistrata pe film.sistemul de transport este un dispozitiv folosit pentru fi.area si transportul filmului ,biectivul.,biectivul aparatului foto reprezint0 un grup de lentile convergente 1i divergente, grupate 2n diferite moduri, 2n a1a fel 2nc3t imaginea rezultat0 s0 fie una de calitate c3t mai bun0. &rincipalii parametrii ai unui obiect sunt- distan4a focal0 "f# 1i deschiderea relativ0. *istan4a focal0 reprezint0 distan4a dintre focar "punct 2n care se 2nt3lnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic# 1i planul lentilei. *istan4a focal0 se m0soar0 2n milimetri. )u c3t este mai mic0, cu at3t aria vizual0 de cuprindere a obiectivului este mai mare. *eschiderea relativ0 este raportul dintre distan4a focal0 1i diametrul deschiderii ma.ime a obiectivului, f- 5 f6* 7 8. )u c3t deschiderea relativ0 este mai apropiat0 de 8, cu at3t luminozitatea obiectivului este mai bun0. a obiectivele clasice e.ist0 doi parametri ajustabili- inelul distan4elor ( pentru controlul calit04ii imaginii 1i inelul diafragmei ( pentru controlul diametrului fantei de lumin0 ce trece prin obiectiv. a obiectivele care permit zoom(ul, e.ist0 1i un inel de modificare a distan4ei focale. a aparatele foto digitale to4i ace1ti parametri sunt regla4i automat de c0tre softul aparatului, a1a c0 utilizatorul nu trebuie s0(1i mai bat0 capul cu reglaje. $otografii profesioni1ti 2ns0 cunosc aceste detalii 1i le folosesc 2n avantajul lor, reu1ind s0 realizeze imagini de mare impact vizual. *iafragma )ontrolul deschiderii diafragmei 2nseamn0 controlul cantit04ii de lumin0 ce va +impresiona+ filmul ori senzorul de imagine. $olosind aparatul de fotografiat, probabil c0 a4i observat urm0toarele inscrip4ii- f-9, f-9,:, f-;, f-<,=, f-:, f-88/ f-8= ori f-99. )e 2nseamn0 aceste valori> *eschiderile relative ale diafragmei. f-9 corespunde deschiderii ma.ime a diafragmei, iar f-99 indic0 faptul c0 diafragma este 2nchis0. Trecerea la o indica4ie la alta, de e.emplu de la f-9 la f-9,:, arat0 2njum0t04irea suprafe4ei deschiderii diafragmei. &rofunzimea de c3mp a obiectivelor &rofunzimea de c3mp a obiectivului reprezint0 zona din fa4a 1i din spatele obiectului care este 4inta fotografiei 2n care elementele de fundal au o claritate acceptabil0. &rofunzimea de c3mp a. cre1te odat0 cu 2nchiderea diafragmei 1i b. scade odat0 cu apropierea obiectului fotografiei fa40 de aparat 1i cu cre1terea distan4ei focale a obiectivului.

Aparatul fotografic este dipozitivul cu care se poate 2nregistra o imagine static0 din mediul 2nconjur0tor, imaginea obinut0 numindu(se fotografie.

!parat fotografic ?asselblad cu rolfilm cu l04imea de =@ mm

!parate foto cu film perforat- Aenit "l04ime B< mm# 1i Ceopta(CiDroma II "l04ime 8= mm#

%e compune dintr(o carcas0 2nchis0 camera obscur propriu(zis0 , pe care se afl0 montate elementele principale ale aparatului fotografic. Elementele principale ale aparatului fotografic sunt8.obiectivul, care este un ansamblu de lentile cu ajutorul c0rora se ob ine o imagine realf0r0 aberaie pe o plac0 fotografic0, pelicul0 sau h3rtie, toate cu o emulsie fotosensibil0. In interiorul aparatului fotografic se afl0 9.culoarul peliculei"rama de fi.are a pl0cii# aflat 2ntr(un plan perpendicular pe a.ul optic, B.fereastra de expunere, ;.materialul fotosensibil pe suportul s0u 2n funcie de tipul aparatului, <.bobine debitoare sau receptoare 2n cazul peliculei fotosensibile, =.diafragma variabil sau irisul necesar modific0rii diametrului util al obiectivului, E.sistemul de obturare care face reglarea timpului de e.punere, :.sistemul de reglaj al aducerii imaginii n planul materialului fotografic " pelicul0, plac0 fotografic0 sau h3rtie fotografic0.

F.sistemul de antrenare al peliculei dup fiecare expunere i totodat de armare pentru a declaa urmtoarea expunere, 8@.sistemul de vizare.

Din timpuri stravechi si pana astazi, la baza tuturor stiintelor, a tuturor descoperirilor mai mari sau mai mici se afla observarea fenomenelor naturale, urmata de o imitatie inteligenta a acestora. Nevoia, spiritul practice, curiozitatea l-au indemnat pe om sa imite, sa repete, sa reproduca fenomenele observate in alte conditii cu mijloace la indemana lui. Nu se stie cand si unde s-au observat s-au zarit pentru prima data jocul unor forme curioase pe perete. Desigur trebuie sa fi fost intr-o tara calda, scaldata in lumina puternica a soarelui. Pentru a se feri de arsita, oamenii acopereau ferestrele si usile cu ceea ce astazi s-ar numi perdele groase, pentru ca inauntrul incaperilor sa domneasca umbra deasa si racoroasa. Dar iata ca se intampla sa fi ramas o mica crapatura intre perdele si se mai intampla ca cineva sa treaca pe ulita. Stupoare! Pe peretele opus crapaturii se vede omul trecand, dar cu capul in jos! Prima mentiune scrisa despre acest fenomen cunoscuta pana in zilele de astazi, se gaseste in lucrarile carturarului arab Ibn l !aitan. Dupa aceatsa data, referirile si scrierile

despre ceea ce se numea "camera obscura# au devenit din ce in ce mai frecvente. $izicianul si profesorul de matematica din %ilano, &irolamo 'ardano, introduce in gaura "o rotunjime facuta din sticla# , o lentila conve(a, obtinand o imagine mult mai luminoasa si mai clara. )rmeaza alte ameliorari, cum ar fi cea a lui Daniel *arbaro care propune in +,-. acoperirea marginilor lentilei, lasand numai o gaura mica la mijloc - diafragma de azi - pentru obtinerea unor imagini mai clare. Igantio Danti recomanda la randul lui utilizarea unei oglinzi concave pentru redresarea imaginii si in +,., &iovani *attista *enedetti sugereaza adoptarea unei lentile biconve(e. Din descrierile facute pana acum, reiese faptul ca intr-adevar "camera obscura# era o camera, o odaie intr-o cladire si ca imaginea putea fi vazuta numa de cei care se aflau in incapere.'u timpul camera obscura devine mai mica, portabila, putand fi instalata chiar si intr-un cort. Dar micsorarea si portabilitatea camerei obscure merg si mai departe. /aspar Schott publica in "%agia optica# prima descriere a unei mici camere obscure, formata din doua cutii din care una putin mai mica putea sa culiseze in cealalta pentru obtinerea claritatii. Imaginea formata de un tub ajustabil care continea doua lentile conve(e, putea fi vazuta din e(terior printr-o gaura, astfel ca nu mai era nevoie ca cineva sa intre in camera obscura. stfel de camere din ce in ce

mai mici, la care imaginea era vazuta din afara, sunt semnalate din ce in ce mai des in diferite parti.0ohann 1ahn prezinta desene si schite de tipuri diferite si este primul care propune utilizarea geamului mat in formarea imaginii. In +-., aparatul a fost gata si astepta 2aparitia3 fotografiei.

'amerele obscure de cele mai diferite constructii si marimi, chiar si in stil rococo erau foarte raspandite si utilizate in topografie in scopuri civile si militare, in reproduceri e(acte de desene, harti si gravuri la scari diferite, chiar si in medicina pentru desene anatomice cat mai precise. Iata ca la mijlocul secolului 45III "aparatul# era foarte cunoscut si raspandit. 6l avea aproape toate componentele esentiale7 obiective din ce in ce mai evoluate si cu distante focale diferite, oglinda montata la 8, pentru refle(, posibilitatea de reglare a claritatii, geam mat din sticla fina pentru redarea cat mai acurata a imaginii. Principalele parti componente Schematic, orice aparat fotografic este alcatuit din urmatoarele componente7'orpul aparatului, magazia cu sistemul de antrenare a peliculei fotosensibile, obiectivul, sistemul de obturare si vizorul. 'orpul aparatului fotografic este format din camera obscura pe care sunt fi(ate obiectivul, vizorul si alte accesorii. 'amera obscura poate fi de tip rigid sau e(tensibil, cu burduf. $iecare model constructiv a fost impus de formatul imaginii negative, sau de cel al dimensiunii aparatului fotografic. %agazia cuprinde sistemul de inmagazinare si de transport al materialului fotosensibil, format dintr-o serie de piese si dispozitive de mare importanta pentru buna functionare a aparatului. %gazia poate fi solidara cu carcasa aparatului sau atasabila cand este denumita caseta. 'asetele au rolul de a proteja emulsia materialului fotosensibil impotriva luminii si sunt realizate in doua variante7 pentru placi fotografice si pentru planfilme, rolfilme,etc. 'asetele pentru placi nu se pot incarca decat la intuneric, pe cand acelea pentru planfilme, rolfilme sau filme inguste de cinematograf, se pot incarca si la lumina zilei, ele avand ambalaje protectoare. Pentru unele tipuri de aparate fotografice se furnizeaza casete speciale, etanse, care se pot schimba intre ele in orice moment, chiar la lumina zilei. Dispozitivul de transport, asociat la aparatele moderne si cu armarea orburatorului, cuprinde canalul filmului, placa presoare si rolele dintate, care asigura avansarea filmului. paratele de fotografiat la care magazia este solidara cu carcasa, au fie o fereastra contor, fie un disc numerotat care indica numarul imaginii trase precum si felul materialului fotosensibil. 9biectivul este un sistem optic deosebit de comple(, construit de mai multe elemente de baza numite lentile. 9 lentila este un corp de sticla optica, limitata de doua suprafete sferice. Intrucat cu o singura lentila nu se poate obtine o imagine de calitate, datorita unor defecte ale acestora numite aberatii 2aberatie cromatica, aberatie de sfericitate, distorsionare3 s-a ajuns la concluzia ca un obiectiv trebuie sa fie format din mai multe lentile, care sa reprezinte in final echivalentul unei lentile convergente mai groase. In scopul imbunatatirii imaginii, majoritatea obiectivelor sunt formate din 8-+: lentile, dintre care unele dintre ele sunt lipite cu o rasina transparenta numita "balsam de 'anada#. 9biectivele moderne sunt acoperite cu unul sau mai multe straturi antireflectante, ceea ce le

confera o culoare albastrui-rosiatica.

cest tratament impiedica producerea refle(elor pe

interfata lentilelor, fara a dauna in cazul in care se fotografiaza pe material sensibil in culori.

6(ista o mare varietate de obiective. Important este gradul de corectare al aberatiilor lor. In functie de caracteristicile lor specifice, putem mentiona7 obiectivul aplanat, acromat, anastigmat, etc., fiecare creat pentru anumite scopuri 2portrete, peisaje3.de multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea si distanta focala. ;uminozitatea, indicata de primul grup de cifre, arata capacitatea ma(ima a unui obiectiv de a lumina materialul fotosensibil. ceasta depinde in principal de marimea deschiderii utile diafragmei si de distanta focala $. Distanta focala reprezinta cea mai mica distanta intre lentila si planul emulsiei fotosensibile la care se obtine clar imaginea unui obiect situat la infinit. 6a este apro(imativ egala cu lungimea diagonalei imaginii pentru cazul obiectivului normal. De distanta focala a obiectivului depinde marimea elementelor din imagine.'u cat distanta focala este mai lunga cu atat scade unghiul vizual al imaginii cat si profunzimea adica intervalul in care apare clar imaginea obicetelor aflate de o parte si de alta a distantei pentru care a fost reglat obiectivul. Sistemul de obturare are rolul de a doza durata iluminarii stratului fotosensibil in timpul fotografierii. Diafragma este dispozitivul destinat dozarii cantitatii de lumina care intra in aparat, intocmai ca robinetul unei conducte de apa.6a limiteaza deschiderea relativa a obicetivului,aceasta fiind indicata pe montura lui sub forma unui sir de numere. <recerea de la o treapta la alta se face prin multiplicarea cu +,8+. 9 treapta admite de doua ori mai multa lumina decat treapta precedenta. Prin inchiderea si deschiderea diafragmei se realizeaza = operatii de o importanta esentiala in fotografie7 a3 se adapteaza luminozitatea obiectivului la conditiile de e(punere impuse de iluminarea subiectului fotografiat b3 se mareste profunzimea campului de claritate al obiectivului cu cat diafragma este mai inchisa, si invers. <ipurile de difragme obisnuite pot fi7 o placuta cu orificii circulare, intalnita la aparatele fotografice mai vechi, un disc cu orificii cu care sunt echipate aparatele simple si diafragma iris, construita din mai multe subtiri metalice, sau din material plastic, astfel incat prin inchidere sa formeze un orificiu de diametru variabil.9biectivele moderne sunt dotate cu diafragme perfectionate care regleaza automat deschiderea in raport cu sensibilitatea filmului si iluminarea subiectului fotografiat. ne(ele optice ale obiectivelor au fost create pentru a e(tinde aplicarea procedeelor fotografice in diferite cazuri de fotografiere. Din categoria acestora fac parte7

>;entilele aditionale care sunt montate in partea frontala a unui obiectiv in scopul modificarii distantei focale a acestuia. 6le pot fi de mai multe feluri7 convergente, care scurteaza distanta focala a obiectivului fiind folosite la marirea imaginii obiectelor? divergente, care maresc distanta focala a obiectivului, permitand folosirea lui ca superangular, cu unghiul de camp marit. ><uburile si inelele de prelungire, confectionate de obicei din material usor, permit de asemenea marirea distantei focale a unui obiectiv normal. 6le se monteaza prin insurubare, intre aparatul de fotografiat si obiectiv, punerea la punct a imaginii facandu-se fie pe baza de tabele oarbe, fie pe geamul mat la aparatele de tip refle(. In locul tuburilor de prelungire si a inelelor intermediare se poate procura in acelasi scop un burduf e(tensibil. >$iltrele de lumina sau cele fotografice colorate au rolul de a corecta prin unele deficiente a culorilor pe filmele alb-negru si de a obtine anumite efecte speciale. sezate in calea razelor de lumina incidente, lasa sa treaca radiatiile culorilor complementare.$iltrele acestea sunt formate din lamele de sticla colorate in masa lor, sau dintr-o pelicula de gelatina colorata montata intro rama metalica adaptata obiectivului. >6cranele de difuzare permit obtinerea la fotografiere, a unei imagini semidifuze, formata in realitate din = imagini usor suprapuse, una din ele avand contururile absolut clare, iar cea dea doua usor estompate. 6cranele de difuzare pot fi constituite din lentile de sticla, circulare sau patrate, cu suprafete gravate cu cercuri concentrice sau alte figuri geometrice regulate. In lipsa lentilelor de sticla se pot folosi tesaturi de voal si matase. >Parasolarul este o piesa cu aspect de palnie, care se monteaza in fata obiectivului pentru a schimba directia razelor luminoase ce cad oblic, impiedicand refle(ia lor care ar strica claritatea imaginii.