Garantarea vindecarii 7 implicatii de evitat!

Medicul nu va garanta vindecarea afectiunii pentru care pacientul i s-a adresat. Asa statueaza art. 10 din Codul de deontologice medicala. Din acest text lapidar rezulta cateva semnificatii foarte importante, demne de a fi retinute de catre medici si aplicate in activitatea lor. 1. Obligatia medicului de a nu garanta vindecarea afectiunii; Avand in vedere caracterul profesiei sale in care pot aparea la tot pasul si in oricare imprejurari complicatii in tratarea unei afectiuni, complicatii care pot sa fie previzibile sau total imprevizibile, atunci s-a impus medicului obligatia de a nu garanta vindecarea afectiunii pe care o trateaza. Se protejeaza astfel profesia si arta medicala in sine. 2. Practicarea profesiei cu prudenta; edicii sunt acei profesionisti practicanti ai artei medicale care trebuie sa actioneze cu mare prudenta, totdeauna in folosul pacientilor. Aceasta obligatie de prudenta se transcrie in abtinerea de a efectua oricare dintre manevrele sau actiunile care ar vatama pe pacient sau ale caror beneficii sunt necunoscute sau inferioare riscurilor medicale pe care le implica. 3. Apararea si promovarea spiritului de colegialitate !ste imoral si nu este de acceptat ca unii dintre profesionisti sa isi faca o reclama prin care sa garanteze rezultatul tratamentului, respectiv vindecarea, in dauna confratilor din acelasi domeniu de competenta care, din modestie sau constienti permanent de faptul real al posibilitatii de a esua, sunt retinuti si nu dau pacientilor garantii iluzorii. !ste unanim acceptat de catre toti medicii ca nu se poate garanta vindecarea deoarece niciun medic nu detine puteri divine astfel incat sa justifice o asemenea atitutdine. 4. Medicul este supus unei obligatii medicale de mijloace ceea ce inseamna ca el este dator sa depuna toate eforturile pentru vindecarea pacientilor sai. Daca medicul esueaza in vindecarea pacientilor acesta nu este, in mod automat, vinovat pentru esecul sau. El va fi tinut sa raspunda pentru malpra is medical numai daca se va dovedi ca nu si!a respectat obligatia de diligenta, cu alte cuvinte nu a depus eforturile cerute de lege pentru a evita vatamarea pacientului sau. !xistenta acestei obligatii de diligenta are implicatii in cazul unui proces de malpraxis asupra aspectului probatoriu. Astfel, sarcina probei va reveni pacientului care va trebui sa dovedeasca faptul ca medicul s-a abatut de la diligentele legale necesare pentru a-l vindeca. "acientul va trebui sa dovedeasca prin mijloacele de

proba legal acceptate ca medicul a gresit, nu a actionat cu diligenta si profesionalism in exercitarea actului medical. Avocatul pacientului va fi pus intr-o situatie dificila. #eoretic, este mai greu sa dovedesti o acuzatie de malpraxis medical decat sa te aperi impotriva ei asa cum este dator sa faca de data aceasta avocatul medicului. Se pune problema cine stabileste standardele $regulile certe% pe care medicii trebuie sa le respecte. &n acest sens au fost si vor fi elaborate '(idurile de practica medicala care contin, in mod specific si caracteristic fiecarei boli in parte, metodele si manevrele pe care un medic cu diligenta medie trebuie sa le urmeze. )edepunerea acestor diligente atrage raspunderea pentru malpraxis medical. *. &n cazul in care medicul garantea"a pacientului vindecarea afectiunii atunci situatia se rastoarna radical in defavoarea sa+ ,bligatia medicului se transforma din una de diligenta intr-o obligatie de rezultat. ,bligatia de rezultat este cea prin care obligatia medicului se considera realizata numai daca s-a produs vindecarea. #n situatia in care vindecarea a esuat atunci$ in mod automat$ medicul se face vinovat si trebuie sa raspunda. Avocatul medicului este pus intr-o situatie foarte dificila. 'arantarea de catre medic a rezultatului actului medical si neatingerea vindecarii da posibilitatea pacientului la actionarea medicului in judecata cu sanse extrem de mari de reusita. -. Sunt anumite domenii medicale . transfuziile, analizele de laborator, etc . in care, prin exceptie de la regula generala a obligatiei de diligenta, s-a instituit in sarcina medicului obligatia de rezultat. #endinta generala, avand in vedere necesitatea protectiei tot mai mare a pacientului, este de a transforma cat mai mult obligatia de diligenta in obligatie de rezultat cu implicatii periculoase pentru medic privind prin prisma malpraxisului. /. )u in ultimul rand, incalcarea de catre medic a unei prevederi din %odul de deontologie medicala ar putea atrage sanctionarea sa disciplinara de catre %olegiul Medicilor. Asadar$ medici$ nu garantati pacientului vindecarea afectiunii pe care o tratati& Pentru linistea si siguranta dumneavoastra&

Limitarile independentei medicului

Cat de independent si liber este medicul in exercitarea profesiei Independenta si libertatea profesionala a medicului sunt stabilite in mod foarte clar de dispozitiile art. 375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si de catre odul de deontologie medicala.

Art. 0/*. $1% &n scopul asigurarii in orice imprejurare a intereselor pacientului, profesia de medic are la baza exercitarii sale independenta si libertatea profesionala a medicului, precum si dreptul de decizie asupra (otararilor cu caracter medical. $1% Avand in vedere natura profesiei de medic si obligatiile fundamentale ale medicului fata de pacientul sau, medicul nu este functionar public. $0% &n legatura cu exercitarea profesiei si in limita competentelor profesionale, medicului nu ii pot fi impuse ingradiri privind prescriptia si recomandarile cu caracter medical, avandu-se in vedere caracterul umanitar al profesiei de medic, obligatia medicului de deosebit respect fata de fiinta umana si de loialitate fata de pacientul sau, precum si dreptul medicului de a prescrie si de a recomanda tot ceea ce este necesar din punct de vedere medical pacientului. Independenta si libertatea profesionala a medicului se refera in principal asupra conduitei sale in ceea ce priveste prescriptiile si recomandarile cu caracter medical pe care acesta le face. !ceasta inseamna ca medicului nu i se poate impune de catre nimeni " pacient# rudele pacientului# managerul spitalului# seful de sectie# etc. " prescrierea unei anumite retete sau recomandarile cu caracter medical cu referire la un caz dat. $edicul este liber sa se conduca dupa propriile convingeri si sa apeleze la propria pricepere in elaborarea unui tratament# in alegerea medicamentatiei# a metodelor si a mi%loacelor curative. $ai mult decat atat medicul este liber sa&si aleaga propria ec'ipa cu care colaboreaza si pe care o coordoneaza. ()emplu* medicul c'irurg isi va alege medicul anestezist. !ceasta libertate nu este absoluta. ". Limitarea stiintifica.Libertatea si independenta medicului se manifesta numai in limitele si in cadrul stiintei medicale. u alte cuvinte# in e)ercitarea profesiei sale medicul trebuie sa tina seama de datele stiintei# respectiv de recomandarile si g'idurile de practica medicala pentru specialitatea din care face parte. !ceste g'iduri +sau protocoale, au inceput a fi realizate si publicate in $onitorul -ficial al .omaniei partea I si pe site&ul $inisterul /anatatii 0ublice. $edicii le pot accesa si au obligatia de a le respecta# ele instituind atitudinea si comportamentul de referinta in e)ercitarea profesiei. 1e asemenea nu trebuie ignorata limitarea la propria specialitate. $edicul poate e)ecuta o activitate medicala doar daca are pregatire si practica suficienta pentru aceasta. !ceasta prevedere nu se aplica in cazuri de urgenta vitala# care nu poate fi rezolvata altfel. 1aca in urma e)aminarii sau in cursul tratamentului medicul considera ca nu are suficiente cunostinte ori e)perienta pentru a asigura o asistenta corespunzatoare# va solicita un consult# prin orice mi%loace# cu alti specialisti sau va indruma bolnavul catre acestia. #. Limitarea prudentiala. 1in formularea te)tului de lege rezulta ca in permanenta si in orice impre%urare medicul trebuie sa aibe in vedere interesele pacientului si ameliorarea starii de sanatatie. !ctele medicale trebuie sa fie alese astfel incat sa conduca la prevenire si la vindecare . onform acestei limitari este inter$is medicului de a supune pacientul vreunui risc ne%ustificat.

()ista o obligatie de prudenta care se manifesta in sarcina medicului. In folosirea unor metode terapeutice noi trebuie sa primeze interesul pacientului# iar acestea nu pot fi utili$ate decat dupa evaluarea raportului risc-beneficiu. $edicul nu poate aplica o terapie c'iar de ultima ora dar care# fata de impre%urarile cazului dat# prezinta riscuri disproportionate. (l nu poate recurge nici la remedii si procedee care sunt iluzorii sau sunt in mod vadit neadecvate# fara eficienta asupra pacientilor aflati sub tratament. &. Limitarea administrativa. In mod e)ceptional# se poate limita printr&un act de natura administrativa prescrierea anumitor medicamente# efectuarea anumitor tratamente. In acest caz medicului trebuie sa se supuna cadrului %uridic legislativ care reglementeaza la acel moment e)ercitarea specifica a profesiei sale. In cazul e)istentei unei limitarii prin constrangeri administrative sau economice a independentei sale# medicul nu este raspunzator pentru consecintele faptelor sale. Independenta si libertatea medicului nu se refera si la aspectele organi$atorice cum ar fi * programul de lucru in cadrul unei unitati spitalicesti# programarea garzilor# obligatia de respectare a regulamentului intern al unitatii dein care face parte# etc. In aceste domenii functioneaza raporturile de dreptul muncii care stabilesc ierar'ii si reguli specifice. 2. !tunci cand intre solicitarile pacientului si convingerile medicului apar conflicte generate# de e)emplu# cu ocazia solicitarii pacientului de prescriere a unui medicament in detrimentul altuia# atunci medicul are obligatia de a informa pacientul cu privire la beneficiile scontate si riscurile asumate prin administrarea acelui medicament. 5. 1aca e)ista un de$ec'ilibru intre beneficiile scontate si riscurile asumate atunci medicul nu poate fi obligat de catre pacient sa ii prescrie medicamentul solicitat. 1e asemenea# daca metoda sau terapia propusa de medic prezinta o astfel de disproportionalitate atunci medicul trebuie sa se orienteze catre o solutie alternativa care sa diminueze riscurile avand in vedere principiul non&vatamarii. 3rebuie observat si respectat de catre medic dreptul pacientului de a&si alege modalitatea terapeutica careia sa fie supus. In situatii de neconciliat# medicul trebuie sa se abtina de la orice act care ar vatama pe pacient si poate sa recomande consultul la un alt medic de aceeasi specialitate. 44444444444444444444444444444 (n conclu$ie) desi medicul este liber si independent in exercitarea stiintifica a profesiei sale, exista limitari de care acesta trebuie sa tina cont. &ncalcarea regulilor sau depasirea limitelor pot constitui motive de malpraxis. Ca avocat specializat in malpraxis va recomand sa aveti o practica in limitele specialitatii medicale, sa faceti totdeauna o evaluare realista a situatiei apreciind daca pregatirea si experienta dumneavoastra va permit sa duceti cazul la bun sfarsit.

'u e"itati sa cereti sfatul$ opinia$ ajutorul confratilor+ 2a veti verifica rationamentele si procedeele pe care le veti folosi si poate c(iar veti invata ceva nou care elimina riscul. "oate ca veti simti o oarecare jena, dar este de preferat unei acuzatii de malpraxis. Credeti-ma+ 3aceti totdeauna evaluarea metodei sau sc(emei de tratament prin raportul risc ( beneficiu+ )u in ultimul rand, si poate cel mai mai important, informati in mod permanent pacientul cu privire la boala, manifestari, posibile complicatii, metoda sau sc(ema de tratament, evolutia viitoare, prognostic si lasati!l pe el sa decida. )u are cum sa va dauneze, ci dimpotriva, totdeauna pacientul va fi avizat si va fi multumit pentru atentia care i-a fost acordata. "rin faptul ca a fost informat si a decis asupra sa in mod avizat, riscul unei acu"atii de mapra is este considerabil diminuat.

*reptul pacientului obligatia medicului!

Cunoasterea drepturilor pacientilor mi%loc de prevenire a acu$atiilor de malpraxis !m convenit din capul locului ca obiectivul principal al acestui site este prote%area medicului si a profesiei acestuia impotriva posibilelor acuzatii de malpra)is formulate de catre pacientii# apartinatori sau de alte persoane care ar putea avea un interes. !ceste acuzatii de malpra)is nu pot sa e)iste in afara unui temei %uridic# cu alte cuvinte# medicul nu poate fi obligat la reparatii sau condamnat in absenta unui temei %uridic. !vocatul care asista si apara medicul in cazul unei acuzatii de malpra)is va verifica e)istenta temeiului %uridic al cererii indreptate impotriva medicului. In absenta acestuia# va solicita instantei de %udecata respingerea actiunii ca nefondata. 3emeiul %uridic se regaseste in dispozitiile acelor te)te de lege care instituie drepturi in favoarea pacientilor si respectiv obligatii corelative in sarcina medicilor. !ceasta inseamna ca atunci cand legea spune de e)emplu ca pacientul are dreptul de a&i fi respectata intimitatea persoanei atunci medicul are obligatia corelativa de a nu dezvalui nimanui aspecte referitoare la boala# tratamentul sau alte aspecte ale vietii pacientului sau. 0entru prevenirea acuzatiilor de malpra)is " cea mai eficienta forma de lupta impotriva malpra)isului# stiut fiind ca este mai usor sa previi decat sa repari " se impune in mod necesar ca medicul sa cunoasca legile care stabilesc aceste drepturi ale pacientului si sa le si respecte. 5ici in facultati si nici ulterior in cadrul cursurilor de educatie medicala continua nu e)ista ore de legislatie medicala care sa puna medicul in garda cu privire la aceste drepturi ale pacientului pe care trebuie sa le respecte si a caror incalcare poate duce la formularea unei acuzatii de malpra)is impotriva medicului cu consecinte pentru sine si pentru familia sa.

1repturile pacientului sunt stabilite de conventiile internationale si tratatele la care .omania este parte# legile# ordinele $inistrului /anatatii# codurile etice# etc. !ceste drepturi ale pacientilor sunt# in principal# urmatoarele* ". dreptul pacientului la tratament si ingri%iri medicale + #. dreptul pacientului la informarea sa prealabila+ &. dreptul pacientului la consimtamantul liber si informat asupra asistentei medicale ,autodeterminare) libertatea alegerii-+ .. dreptul pacientului la confidentialitatea informatiilor si a vietii sale private ,confidentialitatea si secretul medical-+ /. drepturile speciale ale unor categorii de pacienti copii) varstnici) pacienti cu boli psi'ice) 'andicapati) detinuti. unoasterea acestor drepturi ale pacientilor in detaliu va vor da posibilitatea de a sti sa va adaptati comportamentul si practica astfel incat sa puteti evita orice acuzatie de malpra)is# iar in situatia in care o astfel de acuzatie a fost formulata impotriva dumneavoastra avocatul care va reprezinta interesele va reusi sa o paralizeze prote%andu&va astfel cariera si viata personala. !ctele normative care prevad drepturile pacientilor au aparut ca o urmare a manifestarii nevoii de reglementare si instituire a unor mi%loace de aparare si prote%are pentru cei slabi " persoanele bolnave " pentru instituirea unei etici a atentiei# a profesionalismului si a competentei profesionale. .elatia dintre medic si pacientul sau bolnav este una dezec'ilibrata deoarece medicul este persoana care poate detine c'eia insanatosirii pacientului sau bolnav care vine in fata sa dintr&o postura slaba# aceea a unei persoane care nu mai are toate functiile naturale# este imperfecta si# asteptand de la medic vindecarea# ii ofera acestuia informatiile despre persoana sa dezvaluind aspecte intime care nu ar fi a%uns altfel la cunostinta medicului. 0entru a prote%a aceasta persoana slaba si pentru a se restabili ec'ilibrul relatiei medic " pacient# legea a consacrat pacientului o serie de drepturi fata de medic prin care i se apara autonomia si libertatea de auto&determinare. !sadar# drepturile pacientului sunt o e)presie a drepturilor fiecarei persoane de a avea o demnitate si se impune ca demnitatea fiecaruia dintre noi sa fie respectata de catre cei din %ur# iar atunci cand aceasta nu se intampla# cel vinovat va fi tinut sa raspunda. 444444444444444444444444444444 ateva acte normative de importanta care consacra drepturile pacientilor* & onventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale & Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii & Legea nr.26/2003 privind drepturile pacientului6

!sigurarea de malpraxis. / greseli de evitat!

/ greseli de evitat cand inc'eiati ca medic polita de asigurare pentru malpraxis Greseala "0 (nc'eiati polita de malpraxis pentru o alta categoria decat cea din care faceti parte sau pentru o valoare sub limita minima. !sigurarea de r7spundere civil7 8n domeniul medical este obligatorie pentru personalul medico&sanitar. ()ercitarea profesiei de medic nu poate fi facuta daca respectiva persoana nu are inc'eiata in mod valabil o asigurare de raspundere civila in domeniul medical. Limitele minime ale asigur7rii personalului medico&sanitar determinate pentru o perioada de un an calendaristic sunt urmatoarele* a, medici de familie 9i medici de medicin7 general7* ec'ivalentul 8n lei al sumei de :2.000 euro6 b, medici speciali9ti " specialit7;i medicale* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 37.000 euro6 c, medici speciali9ti " specialit7;i c'irurgicale* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 62.000 euro6 d, medici denti9ti* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 37.000 euro6 e, farmaci9ti care lucreaz7 8n farmacii cu circuit desc'is* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 5.000 euro6 f, farmaci9ti care lucreaz7 8n farmacii cu circuit 8nc'is* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 5.000 euro6 g, bioc'imi9ti# biologi 9i medici speciali9ti " specialit7;i paraclinice* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 20.000 euro6 ', asisten;i medicali 9i moa9e care 89i desf79or7 activitatea 8n unit7;i sanitare cu paturi* ec'ivalentul 8n lei al sumei de :0.000 euro6 i, asisten;i medicali 9i moa9e care 89i desf79oar7 activitatea 8n medicina primar7# ambulatorii# cabinete medicale individuale* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 2.000 euro6 %, asisten;i de farmacie* ec'ivalentul 8n lei al sumei de 2.000 euro. Greseala #0 1ecitirea conditiilor generale si speciale de asigurare e sunt acelea conditii de asigurare< Conditiile de asigurare sunt acele pagini cu scris mic si foarte mic peste care societatea de asigurare trece foarte repede sau nu vi le arata deloc deoarece este interesata sa inc'eie cat mai repede polita si sa incaseze prima de asigurare. 1e altfel# nici dumneavoastra nu acordati atentie deoarece# fiind de buna credinta# spuneti ca o data cu inc'eierea politei de asigurare +ca de obicei in ultimul moment, si plata primei de asigurare# gata# ati scapat si de aceasta c'estiune birocratica ceruta anual de olegiul $edicilor pentru a pentru a va viza anual ertificatul de $embru. .evenind la conditiile de asigurare# acestea stabilesc de fapt modul in care functioneaza asigurarea dumneavoastra si prevad in ce consta riscul asigurat adica evenimentul de malpra)is pentru care inc'eiati asigurarea# cauzele de e)cludere a acordarii de despagubiri# obligatiile asiguratului in cazul producerii unui eveniment asigurat# obligatiile societatii de asigurare# fransiza.

itirea acestor conditii generale si/sau special de asigurare este foarte importanta pentru practica dumneavoastra. 1aca nu cititi aceste conditii +pe care fie vorba intre noi# aproape nimeni nu le citeste, veti trai cu impresia ca in cazul unei acuzatii de malpra)is dumneavoastra sunteti la adapost prin invocarea acestei asigurari# fapt total eronat deoarece aceste conditii contin o multitudine de cau$e de excludere a functionarii asigurarii care nu v&au fost aduse la cunostinta la inc'eierea politei. !stfel# veti fi pusi in situatia dificila de a afla ca societatea de asigurare refuza plata despagubirii invocand cine stie ce cauza de e)cludere scrisa cu litere de abia le vezi. !tunci# intrat in panica situatiei de a fi obligati sa ac'itati numai dumneavoastra despagubirile# nu veti mai avea prea multe scapari. 5umai un avocat foarte bun specializat in malpra)is medical si asigurari de malpra)is va mai putea gasi solutii la aceasta problema# invocand de asemenea la randul lor c'ic'ite avocatesti numai de el stiute. 1ar aceasta se poate intampla dupa ce linistea dumneavoastra si a familiei dumneavoastra de%a a fost distrusa. Greseala &0 1eincluderea daunelor morale in daunele acoperite de asigurare /uma asigurata pe care societatea de asigurare trebuie sa o plateasca in situatia nefericita a producerii cazului de malpra)is cuprinde in mod limitativ superior acele sume de bani pe care asiguratul este obligat s7 le plateasc7 cu titlu de despagubire precum si c'eltuieli de %udecata# persoanei sau persoanelor pagubite prin actul medical neadecvat. 1espagubirile sunt de doua feluri* despagubiri materiale si despagubiri morale. 2agubele materiale reprezint7 contravaloarea medicamentelor# transportului 9i a spitalizarii# costul tratamentelor pentru repararea pre%udiciului. !cestea au au valori relativ mici. *aunele morale reprezint7 desp7gubirile cerute pentru compensarea durerilor fizice si/sau psi'ice 8ntruc=t boala s&a prelungit ori bolnavul nu 9i&a mai putut desf79ura activit7;ile 8n mod normal ori i&a produs invaliditate temporar7 sau definitiv7. $ai mult decat atat# in cazul decesului e)ista si suferintele psi'ice cauzate familiei care la randul lor trebuie reparate. In comparatie cu valoarea daunelor materiale# cuantumul daunelor morale este de regula foarte mare. 0entru acest considerent este foarte important) esential am putea spune) ca asigurarea de raspundere civila medicala sa acopere daunele materiale) dar mai ales daunele morale. In ce priveste aceasta greseala# in cazul nefericit al unui litigiu# avocatul dumneavoastra# oricat de priceput ar fi# nu prea mai are multe de facut. $ai poate specula anumite aspecte# dar sansele sunt reduse. Greseala .0 (nc'eierea asigurarii pentru suma minima obligatorie. 1eprevederea unei suma asigurata care sa acopere in mod efectiv riscurile >iind o asigurare obligatorie# de regula medicii inc'eie asigurarea de malpra)is pentru valoarea minima ceruta de normele specifice.

!ceasta se intampla# in principal# din doua motive* este cea mai ieftina# stiut fiind faptul ca daca va creste suma asigurata# va creste corelativ si prima de asigurare si# al doilea motiv# necunoasterea. !sa cum spuneam mai sus# daunele materiale au o valoare relativ scazuta care poate sa fie acoperita de catre asigurare. 5u acelasi lucru se poate vorbi si despre daunele morale al caror cuantum creste covarsitor si care# nu o data# depasesc cu mult valoarea sumei asigurate +valoarea ma)ima a despagubirii pe care o plateste societatea de asigurare,. /e ignora astfel riscul imens la care medicii si celelate cadre medicale se supun in practica medical sens in care# recomand ca fiecare medic sa ia in considerare cu ocazia inc'eierea politei de asigurare posibilitatea unei valori cat mai mare a sumei asigurate astfel incat sa se reduca riscurile de neacoperire prin depasirea valorii. 1ici in aceasta situatie un avocat nu poate ma%ora limita respectiva stabilita contractual. Greseala /0 1ecunoasterea de catre medic a cau$elor de excludere a asigurarii Cau$ele de excludere sunt acele situatii in care c'iar daca evenimentul asigurat a intervenit# respectiv actul medical neadecvat care a generat pre%udicii pacientului s&a produs# societatea de asigurare este exonerata ,scutita- de la plata despagubirilor. 1e cele mai multe ori aceste cauze de e)cludere sunt de asemenea inserate in conditiile de asigurare cu litere foarte mici pentru a caror citire iti trebuie oc'elari pentru aproapiere si multa# multa rabdare. In acest sens societatile de asigurare insereaza si invoca in mod foarte des urmatoarele tipuri de e)cluderi* & nerespectarea de catre medic a prevederilor legale +e). neobtinea consimtamantului informat al pacientului# nepastrarea secretului profesional# etc, 6 & pre%udicii produse de medic ca urmare a serviciilor medicale care nu fac obiectul specialit7;ii medicale a acestuia +depasirea competentei medicale,6 & pre%udicii produse ca urmare a efectu7rii a opera;iilor de c'irurgie plastic in scop e)clusiv estetic6 & pre%udicii provocate de contaminarea cu virusul ?I@# 'epatit7 sau cu al;i viru9i indetectabili p=n7 8n prezent6 & pre%udicii provocate ca urmare a e)ercit7rii profesiei de medic sub influen;a b7uturilor alcoolice# a narcoticelor sau a e)citantelor6 & pre%udicii rezult=nd din daune morale + e)act situatia despre care vorbeam mai sus,. (ste de retinut in mod esential faptul ca dumneavoastra trebuie sa dati dovada de vigilenta si rigurozitate si sa verificati la semnarea politei daca aveti acoperite daunele morale in cadrul asigurarii pe care o inc'eiati. In ceea ce priveste e)ercitarea profesiei# aceasta trebuie sa fie facuta numai in limitele stabilite de prevederile legale pe care aveti datoria sa le cunoasteti.

!sigurarea de malpraxis medical. 1otiuni.

!sigurarea de malpraxis medical. 1otiuni. Ca$uri de nefunctionare. :. 0entru e)ercitarea activitatii sale medicul trebuie sa aibe inc'eiata valabil o asigurare de raspundere civila profesionala medicala. 2. !sigurarea de raspundere civila profesionala medicala este un contract de asigurare inc'eiat intre un medic si o societate de asigurare in baza caruia medicul plateste asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare# iar societatea de asigurare se obliga ca in eventualitatea producerii riscului asigurat sa acopere eventualele pre%udicii produse de catre medic printr&un act de malpra)is medical. 3. In acceptiunea legii# asa cum am mai aratat# malpra)isul medical# in sensul sau larg# poate sa ia forma fie a acordarii de catre un medic a asistentei medicale neadecvate unui pacient fie a neacordarii asistentei medicale) desi aceasta a fost solicitata sau se impunea de la sine. 2. !sigurarea de raspundere civila profesionala medicala este o asigurare profesionala obligatorie# deoarece in lipsa acesteia medicii nu pot practica profesia# nedobandind calitatea de membri ai olegiului $edicilor. 5. 1in ratiuni de usurinta in e)primare am facut referire numai la medici# dar in realitate# legea obliga intreg personalul medical sa inc'eie o asigurare de malpraxis. .eamintesc ca# potrivit legii# prin personal medical trebuie sa se inteleaga medicul# medicul dentist# farmacistul# asistentul medical si moasa care acorda ingri%iri medicale. 6. 3atiunea obligativitatii inc'eierii de catre personalul medical a asigurarii de malpra)is a fost aceea a prote%arii intereselor pacientului. 1esi la prima vedere inc'eierea asigurarii apara interesele materiale ale medicului# legea a prevazut aceasta obligativitate in primul rand pentru ca pacientul vatamat cu ocazia acordarii serviciilor medicale de catre medic sa poata sa fi despagubit intr&un mod efectiv. 0e de alta parte# este evident si faptul ca functionarea asigurarii de malpra)is asigura in acelasi timp si prote%area patrimoniului medicului deoarece acopera pierderile banesti pe care acesta este obligat sa le suporte in situatia in care# cu ocazia e)ercitarii profesiei sale# a cauzat unui pacient un pre%udiciu pe care este obligat sa il repare. 7. u toate acestea# societatile de asigurare# cu ocazia sesizarii lor a producerii riscului asigurat# adica a cazului de malpra)is medical cauzator de pre%udicii pentru pacient# incearca sa se prevaleze de cau$ele contractuale de excludere a obligatiei lor de plata a sumei asigurate# de reparatie a pre%udiciului. In acest sens societatile de asigurare invoca in mod foarte des urmatoarele tipuri de excluderi* & nerespectarea de catre medic a prevederilor legale6 & pre%udicii produse de medic ca urmare a serviciilor medicale care nu fac obiectul specialitatii medicale a acestuia6 & pre%udicii produse ca urmare a efectuarii a operatiilor de c'irurgie plastica in scop e)clusiv estetic6

& pre%udicii provocate de contaminarea cu virusul ?I@# 'epatita sau cu alti virusi indetectabili pana in prezent6 & pre%udicii provocate ca urmare a e)ercitarii a profesiei de medic sub influenta bauturilor alcoolice# a narcoticelor sau a e)citantelor6 & pre%udicii produse de servicii medicale de care bolnavul sau rudele acestuia nu au fost informati si pentru care nu si&au dat consimtamantul# in afara cazurilor de ma)ima urgenta# cand in lipsa unei interventii imediate s&ar periclita viata pacientului6 & pre%udicii rezult=nd din daune morale. A. /ocietatile de asigurare va vor cauta cu insistenta atunci cand este rost de incasat bani# respectiv la inc'eierea politei de asigurare de malpra)is# dar atunci cand e)ista situatia unui caz de malpra)is vor gasi imediat o c'ic'ita avocateasca prin care sa se spele pe maini si sa nu plateasca suma ce repre$inta despagubireaB 5u credeti< !vocatii societatilor de asigurare vor cauta cu multa rigurozitate orice amanunt pe baza caruia si&ar putea construi un caz de e)cludere. 9. !sadar# asigurarea de malpraxis nu functionea$a in situatia in care intervine cel putin una dintre aceste situatii# fapt care pune medicul in situatia de a repara el insusi intreg pre%udiciul cauzat pacientului# societatea de asigurare fiind e)onerata# scutita de plata sumei la care s&a obligat initial prin contractul de asigurare. !cest lucru este foarte grav deoarece pericliteaza situatia profesionala si materiala a medicului in cauza. :0. eea ce este mai grav este faptul ca# in general# medicii au impresia ca orice act de malpra)is ar savarsi# au totusi acoperirea asigurarii pe care au inc'eiat&oB !ceasta impresie este cat se poate de falsa!! !sigurarea functioneaza numai daca nu intervin cauzele de e)cludere# care am vazut si vom vedea si in articolele viitoare ca nu sunt deloc putineB In aceste conditii# medicii sunt e)trem de vulnerabili in fata riscului de a ac'ita pre%udiciul. Imaginati&va ce ar insemna ca instanta de %udecata sa va oblige sa ac'itati de e)emplu suma de 20.000 euro cu titlu de daune materiale si daune moraleBBB !r putea insemna ca economiile# bunurile dumneavoastra poate c'iar locuinta sa fie periclitateB In articolele viitoare vom vedea si ce trebuie sa faca medicii pentru a avea o asigurare de malpra)is functionala# apta sa fie scutiti de toate aceste neplaceri.

Malpraxis medical. *efinitie. 1otiuni.

Malpraxis medical. *efinitie. 1otiuni. Cau$e de excludere. :. 4timologic# cuvantul malpraxis este un cuvant alcatuit din latinescul CmalD# CmalusD " Crau4 si cuvantul de origine greaca 5pra is4 . 5practicaD. /ensul cuvantului malpraxis este acela de practica rea, practica inadecvata, a practica profesia in mod gresit.

1. Malpra isul medical este definit de catre art. -61 alin. 1 lit. b% din 7egea nr. 8*9100- privind reforma in domeniul sanatatii ca fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. 0. Eroarea profesionala include, potrivit art.-61 alin. 1 din 7egea nr. 8*9100privind reforma in domeniul sanatatii, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii. Asadar, eroarea profesionala este acea fapta savarsita cu ocazia exercitarii profesiei care cauzeaza un prejudiciu pacientului si este legata de actul stiintific medical individual in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament. 6. #ot de natura a atrage raspunderea civila a personalului medical este si nerespectarea de catre personalul medical a reglementarilor legale referitoare la confidentialitate, consimtamant informat, obligativitatea acordarii asistentei medicale, depasirea limitelor competentelor medicale cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal medical care are competenta necesara. :aspunderea civila a personalului medical poate fi in angajata si pentru savarsirea de fapte de nerespectare a reglementarilor legale referitoare la etica si deontologia profesionala. *. #ntr!o prima conclu"ie, sfera malpraxisului include atat eroarea medicala legata de actul stiintific medical, dar si greseala medicala legata de etica si deontologia profesiei de medic. -. )elatia dintre raspunderea civila si raspunderea penala pentru malpraxis "otrivit potrivit art. -61 alin. * din 7egea nr. 8*9100- privind reforma in domeniul sanatatii, in situatia in care fapta care a cauzat prejudiciul constituie o infractiune conform legii, atunci va fi angajata raspunderea penala a faptuitorului. Aceasta inseamna ca angajarea raspunderii civile pentru una dintre faptele mai sus descrise cauzatoare de prejudicii nu exclude si angajarea raspunderii penale. /. %ine raspunde pentru malpra is. Din analiza art. -61 alin. 1 lit. b% din 7egea nr. 8*9100- privind reforma in domeniul sanatatii rezulta ca raspund civil pentru malpraxis personalul medical si furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. :ezulta ca exista 1 categorii de persoane care raspund pentru malpraxis; - personalul medical, respective, medical, medical dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale $malpraxis individual% - furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice $malpraxis institutional% <. :aspunderea persoanelor implicate in actul medical cauzator de prejudicii va fi proportionala cu gradul de vinovatie al fiecareia. 8. %au"e de e cludere a raspunderii civile a personalului medical.

"ersonalul medical nu va fi raspunzator pentru prejudiciile cauzate pacientilor cand acestea se datoreaza; - conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu ec(ipament de diagnostic si tratament= - infectiilor nosocomiale= - efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament= - viciilor ascunse ale materialelor sanitare, sc(ipamentelor si dispozitivelor medicalesubstantelor medicale si sanitare folosite= #otodata, personalul medical nu va fi raspunzator pentru prejudiciile cauzate pacientilor atunci cand actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei acordate.

Medic vs. pacient recalcitrant

Cum procedati ca medic fata de un pacient cu o atitudine ostila sau ireverentioasa ()ista o obligatie legala din partea medicului de a acorda asistenta medicala unei persoane doar daca l&a acceptat in prealabil ca pacient. /e pune problema daca medicul poate sa intrerupa relatia cu o pacientul dupa momentul in care l&a acceptat in situatia in care pacientul are o atitudine ostila sau ireverentioasa. 0otrivit art. 653 din Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii Ccand medicul, medicul dentist, asistentul medical sau moasa au acceptat pacientul, relatia poate fi intrerupta; a% odata cu vindecarea bolii= b% de catre pacient= c% de catre medic, in urmatoarele situatii; $i% atunci cand pacientul este trimis altui medic, furnizand toate datele medicale obtinute, care justifica asistenta altui medic cu competente sporite= $ii% pacientul manifesta o atitudine ostila si9sau ireverentioasa fata de medic.D 1in analiza acestui te)t de lege se desprind urmatoarele concluzii* :. 0entru persoanele de%a acceptate ca pacienti e)ista o obligatie legala din partea medicului de a acorda asistenta medicala. In cazul neacordarii asistentei medicale medicul poate fi tras la raspundere disciplinara si c'iar civila sau penala daca neacordarea asistentei a produs pre%udicii grave. 2. 0entru persoanele de%a acceptate ca pacienti intreruperea relatiei de catre medic se face numai in cazurile strict determinate de catre lege si anume atunci cand pacientul are o atitudine ostila sau ireverentioasa fata de medic sau atunci cand pacientul este trimis altui medic cu competente sporite. 0otrivit art. 2:9 din Legea nr 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii pentru a beneficia de serviciile medicale acestia au obligatia sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului si sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico& sanitar. 3. -ri de cate ori un pacient nu respecta cu strictete tratamentul si indicatiile

medicului dovedeste o atitudine ostila fata de acesta si in consecinta medicul are posibilitatea de a intrerupe relatia cu pacientul ostil. 2. -ri de cate ori un pacient dovedeste un comportament# o conduita necivilizata fata de personalul medico&sanitar atunci medicul are posibilitatea de a intrerupe relatia cu pacientul ireventios. 5. In ambele situatii intreruperea relatiei va fi initiata de catre medic printr&o notificare adresata pacientului ostil sau ireventios si in care isi e)prima dorin;a termin7rii rela;iei. 5otificarea va fi trimisa cu cel putin 5 zile 8nainte# pentru ca pacientul s7 g7seasc7 o alternativ7 si aceasta doar 8n m7sura 8n care acest fapt nu pune 8n pericol starea s7n7t7;ii pacientului. 6. In situatia in care intreruperea relatiei pune in pericol starea sanatatii pacientului# medicul are obligatia asigurarii asistentei medicale pana la gasirea unei alternative spre e)emplu un alt medic care sa ofere ingri%ire medicala sau pana can starea sanatatii pacientului se amelioreaza. +7. Ingrosi din obraz si trimiti pacientul unui alt medic sa scapi de el., EEEEEEEEEEEEEE 0ana aici totul este clar desi consider ca legea produce o nedreptate clara# si nu este singura# in situatia in care pacientul se comporta ireverentios fata de medic si acesta# avand in vedere starea de pericol in care se gaseste starea de sanatate a pacientului# ignora in%uriile si alte cuvinte defaimatoare si se preocupa in continuare pentru vindecarea pacientului# 1ar ce se intampla atunci cand apartinatorii se strang in numar mai mare sau mai mic la usa cabinetului si creeaza o atmosfera din care nu crezi ca mai poti iesi viu< (ste o situatie cu care se confrunta de multe ori medicii care fac garzi si nu numai. /a te prevalezi ca medic de acest articol de lege si sa refuzi acordarea de ingri%iri medicale< 5u prea poti deoarece nu mai iesi viu B 5u poti face asta si pentru ca legea " + cine oare face legea< 5u de alta# dar se CpricepeD foarte bineBBB, " spune ca poti face asta numai daca pacientul este ireverentios. -r# in aceasta situatie# ireverentios este apartinatorulBBB /olutia prealabila acordarii asistentei medicale* sunati la ::2 si anuntati 0olitia# atentionati apartinatorul ireverentios ca face un rau pacientului si# nu in ultimul rand# faceti o rugaciuneB 0entru un trai mai bun ca medic si pentru un loc in raiB

(nfectarea cu 5(6 si 'epatita C ca$ de malpraxis

nfectarea cu 5(6 si 'epatita C pe masa C4*7! !m avut ocazia zilele acestea sa citesc un titlu alarmant al unui articol* *aune materiale pentru contaminarea cu 5(6 si 'epatita C. *aune in cuantum de #.888.888 4uro!!

(i# mi&am zis# c'iar asa F<B /tiam ca# in general# urtea (uropeana a 1repturilor -mului + (1-, este destul de retinuta# destul de CzgarcitaD cu acordarea de daune materiale si morale. !poi am citit si articolul in sine si m&am mai linistit. /i nu preaB (ste vorba despre un grup de 7 cetateni italieni care s&au adresat (1- cu o plangere referitoare la incalcarea de catre Italia a art. 2 din onventia (uropeana a 1repturilor -mului referitor la prote%area dreptului la viata. + auza G.5. si altii contra Italia, 6 dintre aplicanti sunt rudele unor persoane care au decedat in urma infectarii cu virusurile ?I@ si al 'epatitei . Infectarea s&a produs dupa ce persoanele decedate au efectuat transfuzii de sange in scopul tratarii talasemiei intr&un spital de stat din Italia. ea de&a 7&a persoana aplicanta in fata (1- a fost la randul ei infectata in urma transfuziilor# dar a supravietuit. 3ransfuziile si# respectiv# infectarile cu virusurile sus&mentionate s&au produs in anul :9A0# iar descoperirea virusurilor ?I@ si al 'epatitei a fost facuta in :9A2 si respectiv :99:# ulterior transfuziilor. 1upa ce au epuizat toate caile de atac impotriva deciziilor pronuntate de instantele din Italia# cei 7 cetateni nemultumiti s&au adresat (1-. (1- a analizat cererea si au gasit&o ca nefondata in ceea ce priveste incalcarea obligatiei de a prote%a viata# dar a gasit ca drepturile aplicantilor au fost incalcate fata de durata e)cesiva a duratei proceselor fata de obiectul lor si ca aplicantii au suferit daune morale cu privire la tratamentul discriminatoriu. urtea a stabilit ca pentru cele doua incalcari ale drepturile aparate prin onventia (uropeana a 1repturilor -mului aplicantii " victime sunt indreptatiti sa primeasca 39.000 (uro ca daune morale. !cum# revenind la suma de 2.000.000 euro despre care vorbeam la inceput# trebuie spus ca in cursul procedurii in fata (1- intre cetatenii aplicanti si statul italian a intervenit o intelegere amiabila prin care statul italian va plati in total suma de 2.322.056#05 (uro cu titlu de daune materiale. Intelegerea dintre cele doua parti prevede si cuantumul daunele materiale catre fiecare dintre persoane. urtea a luat act de aceasta intelegere pe care a considerat&o ec'itabila si a confirmat acordul partilor. a o conclu$ie# trebuie retinut ca orice contaminare cu virusuri reali$ata cu oca$ia efectuarii unui act medical poate aduce medicului o acu$atie de malpraxis si ca sumele acordate pentru repararea consecintelor acestor contaminari se pot ridica la cuantumuri exorbitante. HHHH" urtea (uropeana a 1repturilor -mului este un tribunal international care isi are sediul in >ranta la /trasbourg. (a verifica respectarea de catre statele semnatare a onventiei (uropene a 1repturilor -mului respectiv a drepturilor si garantiilor prevazute in onventie. urtea este formata dintr&un numar de 26 de %udecatori# cate unul din fiecare tara

semnatara a onventiei. urtea %udeca cererile adresate ei numai dupa epuizarea tuturor cailor %udiciare nationale. 1aca gaseste ca un /tat semnatar al onventiei a incalcat prevederile onventiei atunci urte adopta o 'otarare obligatorie pentru statul semnatar vizat.