Obiectiv-Metode de diagnosticare prevenire si treatment Logopedia-domeniu integrat de cunostinte privind activitatea umna-psihica,general si cea verbal,in special

ETIOLOGIA SI CLASIFICAREA PROBLEMELOR DE LIMBAJ Handicapurile de limbaj apar prin actiunea unor procese complexe in perioada intrauterine,a dezvoltarii fatului in timpul nasterii,sau dupa nastere sau in situatiile mai dificile,in toate cele trei etape.Chestionarea parintilor -Cauze care pot actiona n timpul sarciniitea -intoxicatii si infectii -boli infectioase ale gravidei -incompatibilita factorilor Carentele nutritive -traume psihice suferite de gravida -stresurile -framintari interioare -spaimele ,care-si pun pecetea asupra dezvoltarii normale a fatului -nasteri grele si prelungite care duc la leziuni ale sistemului nervos central -asfixii ce pot cauza hemoragii la nivelul scoartei cerebrale -diferite trauma fizice CAUZELE POT FI IMPARTITE IN PATRU CATEGORII

1.ORGANICE 2.FUNCTIONALE 3.PSIHONEUROLOGICE 4.FUNCTIONALE 5.PSIHOSOCIALE-metode gresite in educatie,slaba stimulare a vorbirii in ontogeneza timpurie,incurajarea c-lui mic in folosirea vorbirii incorecte p-u amuzamentul parintilor -conducind la formarea unor obisnuinte dificile la imitarea unor modele cu o vorbire incorecta in perioada constituirii limbajului,la trairea unor stari conflictuale,stresante, la suprasolicitarile care favorizeaza oboseala excesiva ce duce la disfunctii verbale,blocaje un nivel scazut al antrenamentului verbal.

Clasificari ale deficientelor de limbaj si stabilirea diagnozei deficientelor de limbaj Orce examen logopedic se coreleaza cu alte investigatii, de tip psihologic,medical etc

PERSPECTIVA ASUPRA SIMPTOMOLOGIEI DEFICIENTELOR DE LIMBAJ

de pronuntie sau de articulatie (dislalie,rinolalie,dizartrie ); de ritm si fuenta a vorbirii (bilbiiala,logonevroza,tumultus sermons,tahilalie,bradilalie,aftongie,tul burari pe baza de coree); deficienta de voce (afonie,disfonie,fon astenie); limbaj citit-scris (dizlexie -alexie, dizgrafie-agrafie); -adeseori prezinta
tulburari instrumentale, Majoritatea au hiperactivitate motorie,instabili,timizi,e motivi,inhibati(p.99)

limbaj citit-scris (dizlexie -alexie, dizgrafie-agrafie); -adeseori prezinta

tulburari instrumentale, Majoritatea au hiperactivitate motorie,instabili,timizi ,emotivi,inhibati(p.99)

deficiente de dezvoltare a limbajului (mutism psihogrn elective sau voluntary,retard sau intirziere in dezvoltarea generala a vorbirii

-apare atit la copii cu intelect normal cit si la cei cu deficient mintale

Tulburari ale vorbirii orale(mai grave decit tulb de pronuntie): -bilbiiala

Apare -transf nivelului endocrin

sau senzoriale,mai profunde si mai fregvente -dificultati de recuperare si adaptare -fregventa mare,la prescolari si scolarii mici -dificultati in emiterea sunetelor,cuvintelor,pro pozitiilor si intelegerea calor enuntate -deseor se transpun in limbajul scris-citit -ceea ce ingreuneaza formarea, -deficientele de articulatie se limiteaza la nivelul numai la nivelul unor sunete isolate si in general ,se manifesta sub o forma usoara, ea se numeste dislalie simpla sau monomorfa Atunci cind sunt afectate majoritatea sunetelor si chiar grupe de silabe ea poarta denumirea de dislalie polimorfa,iar prin alterarea tuturor sunetelor a majoritatii silabelor si a cuvintelor se ajunge la asanumita dislalie generala sao totala

-logonevroza -tahilalia -bradilalia -aftongia -tulb d baza de coree Se manifesta prin: 1-repetarea unor sunete,silabe,repetarea cuvintelor(clonica) 2-aparitia spasmelor la nivelul fonoarticulator care impiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive(tonica) Repetarea silabelor se produce: -necesita un effort mai mare in emisie,(pl,bl,cr,s)(r,s,,z) Silabele pot aparea n vorbire parazitar intercalate producnd un effect dezagreabil Reactii secundare: 1.NEUROVEGETATIVE-schimbarea culorii fetei -tulburarile de somn -creste agitatia si nervozitatea -respiratia scurta,intrerupta -vorbeste-n timpul inspirului Apare intre2-5ani Logonevroza strins legata e strins legata de bilbiiala Bilbiiala se transforma in logonevroza atunci cind atunci cind apare un fon nevrotic ca urmare a constientizarii handicapului ca pe o drama E un fenomen de repetare a sunetelor

-schimbarea functiei hipofizare si prin Modificarea xormonilor sexuali

Influenteaza structura anatomofiziolo gica a laringelui

Dar si modalitatile de reactionare a SNC ce determina o adaptare lenta de conditii biomecanice. ACROMEGALIAcopilul capata o voce barbateasca DEZVOLTAREA INSUFICIENTA a aparatului de nastere apare mutatia vocii innainte de virsta obisnuita de (811ani) RAGUSEALA FUNCTIONALA apare in starile emotionale puternice,si in folosirea excesiva a vocii ceea ce conduce la oboseala

sunetele afectate -vibranta ,,r, -africatele ,,ce,ge,t -siflantele,,s,z, -sueratoarele,,s,j -vocalele in primul rind ,,a,e,u -consoanele,,b,d,t,m,n Sunt sporadic tulburate.-existent asanumitor cuvinte,, critice,care la handicapati de limbaj,prin tensionarea psihica ce o provoaca,creaza dificultati mari in planul expresiei verbale

Dislalia provocata de: -imitarea persoanei cu o pronuntie dificila, existent mediului educative nefavorabil, care nu asigura stimularea vorbirii, -incurajarea c-lui de catre adult in pronuntarea peltica (pentru amuzament) -implantarea defectuasa a dintilor -anomalii a aparatului

,silabelor, cuvintelor Logonevroza,presupune modificarea atitudinii fata de vorbire ,si a modului cum este traita dificultatea respectiva,prin prezenta spasmelor,grimaselor,incordarii si a anxietatii,determinata de teama ca va gresi in timpul vorbirii La ei traumele( psihice,stresul) pot provoca logonevroza, ceea ce accentuaza starea generalade nevrotism. Cauze -imitarea pers, ce au xandicap -invatarea unei limbi sraine iinaintea limbii materne -traume psihice -stresuri determinate de emotii -sperieturi -impresia de frustrare -de nedreptate -factori de natura ereditara -stingacia AFTONGIA ia nastere cind in muschii limbii se produce un spasm tonic,de lunga durata si insoteste bilbiala, TULB DE VORB PE BAZADE COREE (Tic,boli ale creerului mic,)determinate de ticuri nervoase sau coreice ale muschiului sau aparatului fonoarticulator,ale fizionomei ce se manifesta concomitent odata cu producerea vorbirii TAHILALIA ,caracterizata

componentelor articulatorii. FONASTENIAfolosirea incorecta (la muzicanti)si abuziva a vocii. Ete insotita de o serie de dereglari de ordin psihic -frustrare -nesiguranta -teama Starile de fonastenie duc la scaderea intensitatii vocii AFONIA cea ma grava tulburae Apare in urma imbolnavirii laringelui

bucal: cum sunt despicaturile de buza si val -anomalii ale aparatului bucal, despicaturile de buza si val,despicaturile maxilove lopalatine(buza-de iepure, gura de lup) -deficiente cerebrale -nsuficienta dezvoltarii psihice, -deficient ale auzului, -nedezvoltarea auzului fonematic,progenia,prog natismul. Unii autori sunt de parerea ca ereditatea poate constitui un factor important pentru explicarea handicapului Forme de dislalii; -au loc deformari ,substituiri,ale sunetelor siflante si sueraroare: s ,s,z,t,cege,gi, La scolari des se manifesta omisiuni si deformari, la logopati mai mari apar deseori si inlocuirile.Sunt m.m. forme de stigmatism: 1.interdental-

-vorbire exagerat de rapida ,apare mai fregvent la persoanele cu instabilitate nervosoase, cu xiperexcitabilitatea, cu xiperexcitabilitatea BRADILALIA opusa taxilaliei se manifesta -vorbire rara -incetinita -exagerari maxime caracteristic handica-lor de intelect sau cazurilede dominare excesiva a inxibitiei.

pron.sunetelor cu limba plasata intre dinti. 2.lateral-cind iesirea aerului se face prin coltul drept al comisurilor labiale, lateral sinister-prin stinga, bilateral-prin ambele parti(e afectata m.m sintagma ,,s comparative cu sueratoarele 3.addental,produs prin sprijinirea virfului limbii pe dinti nepermitind astfel aerul sa iasa prin spatial interdentar,cum este normal(e la HIPOACUZI,datorita perceperii deficitare a pronuntiei. 4palatal-produs prin pronuntarea sunetelor siflante si sueratoare in virfulimbii . 5.strident-sonoritate exagerata a siflantelor. 6.nazal determinat de deficient ale palatului moale care nu-si poate indeplini functia normal,imprimind ,astfel ,scurgerea aerului partial

sau total,prin intermediul cailor dazale 7.rotacismul si parotacismul ce consta in deformarea,omisiunea,in versiunea si inlocuirea sunetului,,r Sau acesta se inlocueste cu,,l,d,h,v La baza rotacismului stau anomaliile limbii: -micro si macroglosia li -frenu scur-lung al limb -leziunile nervului hipoglos -deficientele auzului fizic si fonematic s.a Vocale sunt mai rar afectate,in caz contrar,a.poate fi un indiciu al unei dislalii grave si a altor handicapuri de limbaj: -dizartriile -afaziile -alaliile -tulburari de ritm In unele cazuru emisia sunetelor isolate se pot produce correct dar apar tulburari la nivelul silabelor si al cuvintelor. Dislaliile se impart in

organice provovate de deficientele anatomofiziologice la nivelul aparatului fonoarticulator si asa numite audiogene determinate de lezarea aparatului auditiv Dizartria cea mai grava cauzeazata de afectiunea cailor central si ale nucleilor nervilor care participa la articulare -vorbire confuza -dizritmica -dizfonica cu rezonanta nazala si pronuntie neclara. -apar o serie complicatii psihice ce se produc in sfera afectiva,senzoriala,mintal a,psihosociala si motrice Unele din forme sunt asemanatoare cu dislalia obisnuita -e fregventa la subiectii cu handicap de intelect RINOLALIA -malformatii localizate la nivelul valului palatin sau al insuficientei dezvoltatii

acestuia,determinat de unele boli infectioase De vegetatiile adenoide,de polipi, de atonia sau paralizia valului palatin de dispicaturile labiomaxilopalatine, de hipoacuzie, de functionarea defectuasa a muschilor sau a valului palatin,care nu pot deschide traectul nazal in timpul pronuntarii sunetelor nazale. Aspectul general al vorbirii este dezagriabil ,prin manifestarea fonlaelii. Se clasifica in aperta sau deschisa cind sunetul aerului necesar pronuntarii sunetelor parcurge,predominant,ca lea nazala, Inchisa cind unda expiratorie necesara pronuntarii sunetelor nazale(m,n) se scurge pe traectul bucal si mixa sau mixta in care unda expiratorie trece,alternative atit pe

calea nazala,cit sip e traectul bucal,indifferent de caracteristicile articulatorii al sunetelor.