Economie: Spania are un sistem de economie capitalist mixt si este a 12-a puterea economica a lumii.

Serviciile contribuie cu 71,7% la formarea PI , industria 2!%, iar a"ricultura !,2 %. #ransporturi: $etea de cai ferate de mare vite%a a Spaniei, cu o lun"ime de &'(( )m, este cea mai mare din Europa si a doua din lume dupa cea a *+inei. Exista !7 de aeroporturi publice, dintre care cel mai mare este ara,as din -adrid. $eteaua de drumuri se remarca prin . autostra%i care fac le"atura intre -adrid si pricipale orase ale tarii. Spania are 1(' aeroporturi situate /n diferite re"iuni, dintre care && sunt internaionale, care operea%0 mai mult de 2'( de companii aeriene, cele mai importante fiind la aeroportul -adrid- ara,as. Extins0, aceasta /i propune s0 fie unul din aeroporturile cu +uburi ma,ore din lume i are o capacitate de 7( de milioane de c0l0tori 1aproape &( de milioane mai mult dec2t /n 2(('3. ara,as are un rol important de 4+ub4 cu le"0tura /ntre capitalele de provincie i din str0in0tate, /n special din Europa i 5merica 6atin0. arcelona-El Prat, dup0 inau"urarea noului terminal 1, /n 2((7, are o capacitate de '' de milioane de pasa"eri, care are scopul de a deveni al doilea cel mai mare aeroport din sudul Europei. Piesele i staiile de reea cu epartament de iberic sunt administrate de 58I9. Ei ofer0 servicii de stat feroviar companiei $enfe operator. :n plus, exist0 o varietate de reele internaionale 19;*3 i unele linii cu ecartament metric 19E<S3. Sistemul feroviar spaniol este /n primul r2nd radial /n centrul de la -adrid. =raul de arcelona conectea%0 Spania cu Paris, >uric+ i -ilano i cu alte orae europene. ?nul dintre feriboturile care rulea%a la 5l"eciras-*euta. Servicii Spaniole de mare vite%0 15<E3 furni%ate de $enfe =perator reduce la ,um0tate timpul de c0l0torie cu maina i a,un"e la peste 2'( )m @ or0. <ite%a comercial0 a trenurilor sale este de &(( )m @ + i vite%a maxim0 de &'.A7 )m @ +. $eeaua de metrou este disponibil /n ase orae: arcelona, ilbao, -adrid, Palma de -allorca, Sevilla si <alencia. Este /n construcie /n orae cum ar fi 5licante, -ala"a i ;ranada, i planificate la Santander. In >ara"o%a exist0 reea de tramvai. $eeaua de metrou cea mai extins0 cu cei mai muli pasa"eri pe an este cel de la -adrid 1&2( )m reea i .7' milioane de pasa"eri /n 2((73, urmat0 de arcelona 112& )m i !(' milioane de pasa"eri /n 2((B3. $eeaua spaniole de drumuri este format din aproximativ &7(,((( )m. 5ceast0 reea include drumuri cu tax0, autostr0%i, osele duble i drumuri. 5ceast0 cifr0 nu include

drumuri i str0%i /n drumuri a"ricole sau forestiere urbane, referindu-se la autostr0%i numai, are o reea care a,un"e la aproape 1&,2(( )m, f0c2nd Spania a treia ar0 din lume /n acest domeniu, c+iar /n spatele Statelor ?nite i *+ina. Spania are, de asemenea, numeroase comunicaii maritime, cu mai mult de '& de porturi internaionale de pe coastele atlantice i mediteraniene. :n special, portul 5l"eciras, Spania doar de clas0 mondial0 considerata de circulaia sa mare pasa"eri i m0rfuri, precum i portul de <i"o care este, de asemenea, una dintre cele mai a"lomerate din punct de vedere al traficului de marf0, captura de pete viu i con"elate. Portul din Sevilla este pe un r2u distinct unic, care exist0 /n ar0, ca i cum oraul este /n interior, este f0r0 ieire la mare peste r2ul ;uadalCuivir. Portul *adi% din apropiere este un punct strate"ic pentru transportul de m0rfuri c0tre ar+ipelea"ul din =ceanul 5tlantic Insulele *anare. Portul din arcelona, lider fiind mediteranean de trafic de croa%ier0, iar al doilea la nivel mondial. Spania dispune de o infrastructur0 extins0 Di foarte competitiv0 pe plan de circulaEie Di telecomunicaEie, o parte dintre acestea fiind /n proprietatea statului, iar celelate p2rEi /n proprietate privat0. 5utostr0%ile Di Doselele de vite%0 sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraDele, sunt bine asfaltate, dispun de mai mult de dou0 ben%i pe ambele sensuri de circulaEie - sensurile fiind separate prin bordur0 sau scoar - Di fac le"0tura /ntre cele mai mari oraDe. Pe unele dintre aceste autostr0%i se percep taxe de circulaEie. Foselele sunt Di ele bine sfaltate, au una sau dou0 ben%i de circulaEie pe sens Di fac le"0tura /ntre oraDe /ns0 pe acestea vite%a maxim0 permis0 este mai mic0. 8rumurile /n"uste de caliatea a doua sunt neasfaltate Di sunt puEin mai "reu de parcurse, pe acestea vite%a de circulaEie este mult mai redus0. S0 nu uit0m nici de drumurile oreDene, care /n "eneral sunt bine asfaltate. = tr0ime a str0inilor a,un"e /n Spania cu avionul. 5nual mai mult de '( de milioane de turiDti Di c0l0tori trec prin aeroporturile Spaniole. ImportanEa circulaEiei aeriene fiind explicat0 prin aDe%area state"ic0 a E0rii din punct de vedere "eo"rafic Di atractivit0Eile turistice. #oate oraDele mari au aeroport. *el mai important este aeroportul ara,as din -adrid, urmat de aeroportul din arcelona, le"0tura dintre ele fiind asi"urat0 de o curs0 local0 care anual transport0 mai mult de 2,' milione de pasa"eri. *ursele care duc spre insulele aleare Di insulele *anare sunt Di ele importante din punct de vedere al traficului foarte dens. -arile oraDe dispun de o reEea extins0 de metrouri, care funcEionea%0 2( de ore pe %i, de re"ul0 de la ora ..(( p2n0-n %ori la ora 1.&(. Prin reEeaua extins0 de autobuse se poate a,un"e /n orice oraD. Exist0 auto"0ri separate pentru cursele internaEionale, pentru cursele lun"i Di cele scurte interurbane. *el mai comod dar Di cel costisitor mod de transport este taxiul #renul este Di el un mi,loc de transport foarte popular /n Spania. $eEeaua c0ilor ferate, ofer0 diferite servicii Di acoper0 toat0 suprafaEa E0rii. Exist0 reEele de c0i ferate locale,

trenuri re"ionale care duc spre numeroase obiective, trenurile de vite%0 Di 5<E-ul care face le"0tura /ntre -adrid, SevillG Di 6erida. Sunt /n desf0Durare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu vite%0 cu traseele 6erida- arcelona, *ordoba--ala"a, -adrid-<alladolid Di -adrid-*omunitatea 5utonom0 <alencia. Porturile maritime din Spania sunt foarte bine speciali%ate. *ele mai active Di cele mai ec+ipate docuri se "0sesc /n re"iunile turistice. *el mai mare volum de c0l0tori /l are portul din #arifa, urmat de -allorca, <alencia, arcelona Di #enerife. Portul de la <i"o are specific pesc0resc 1defapt toate oraDele de pe malul m0rii au porturi pesc0reDti3 iar porturile din arcelona, ilbao, 6a *oruHa Di ;i,In sunt de natur0 industrial0. Exist0 multe porturi destinate sporturilor maritime Di petrecerii timpului liber. 8up0 marea creDtere economic0 de la sf2rDitul anilor 1B7(, economia spaniol0 a intrat /n recesiune /n anul 1BB2. =dat0 cu intrarea Spaniei /n *omunitatea Economic0 European0, predecesoarea ?niunii Europene, la 1 ianuarie 1B7. a devenit necesar0 desc+iderea economiei, moderni%area industriei, /mbun0t0Eirea infrastructurii Di revi%uirea le"islaEiei economice, pentru a /ndeplini cerinEele ?niunii Europene. 90c2nd acest lucru, Spania a accelerat creDterea Produsului Intern rut, a redus datoriile publice, rata Doma,ului a sc0%ut de la 2&% la 1'% /n & ani Di a redus inflaEia la mai puEin de &%J cele mai importante provoc0ri pentru economia spaniol0 sunt reducerea deficitului public, o reducere mai mare a ratei Doma,ului, reformarea le"ilor muncii, reducerea inflaEiei, creDterea randamentului productivit0Eii Di creDterea nivelului Produsului Intern rut pe cap de locuitor. Economia se redresea%0 /ncep2nd cu 1BB', datorit0 creDterii /ncrederii consumatorilor Di a consumului privat, deDi aceast0 creDtere a fost mai mic0 /n ultimii ani,Doma,ul /nc0 repre%int0 o problem0 pentru spanioli-/n 2((', rata Doma,ului era de 7,'% -cu toate acestea, cifra respectiv0 demonstrea%0 o situaEie mai bun0 faE0 de nivelele anterioare. 8evalori%area pesetei de-a lun"ul anilor 1BB( a f0cut mai competitive exporturile, dar forEa de care a dat dovad0 euro de c2nd a fost adoptat 1la sf2rDitul lui 2((&, un euro avea ca ec+ivalent 1,2' dolari3 a provocat /ndoieli /n le"0tur0 cu posibilitatea ca preEurile s0 fie prea /nalte pentru cump0r0torii str0ini. 5cest fapt s-a v0%ut compensat de c0tre facilit0Eile comerciale /ntre E0rile din %ona euro. = problem0 cronic0 /n Spania este aceea a creDteri excesive a preEurilor locuinEelor, datorat0 speculei imobiliare "enerali%ate,modei celei de a doua locuinEe, turismului re%idenEial masiv de britanici Di "ermani, sp0l0rii banilor de c0tre mafii,creDterii populaEiei datorit0 imi"ranEiei ,a m0ririi finanE0rii prim0riilor etc.

*ontribuEiile de capital de la ?E, care au a,utat /n mod semnificativ la creDterea economiei spaniole de la /ncorporarea /n *EE, au /nceput s0 scad0 considerabil,/n ultimii ani,datorit0 efectelor marii extinderi ?E. Pe de o parte,fondurile de la P5*1Politica 5"ricola *omuna3 trebuie reparti%ate /ntre mai multe E0ri 1noile /ncorporate din Europa de Est au un sector a"ricol semnificativ3, pe de alt0 parte, fondurile de coe%iune Di fondurile structurale vor sc0dea /n mod inevitabil datorit0 succesului economic spaniol 1venitul pe cap de locuitor s-a m0rit mult /n termeni absoluEi Di Spania este a opta economie a lumii3 Di a /ncorpor0rii unor E0ri cu venituri mai mici, care provoac0 sc0derea mediei comunitare Di face ca re"iuni spaniole considerate s0race s0 intre acum /n media european0. 8ac0 la sf2rDitul anilor K7( Spania era considerat0 o Ear0 a"rar-industrial0,marea proprietate funciar0 deEin2nd ponderea principal0 /n structura propriet0Eii a"ricole, dup0 moartea dictatorului 9rancisco 9ranco Di instaurarea pe tron a re"elui Luan *arlos al II-lea, Spania a intrat /ntr-o nou0 etap0 a de%volt0rii sale, parcur"2nd at2t etapele democrati%0rii vieEii politice, c2t Di pe cele ale de%volt0rii industriale,mai ales dup0 aderarea la ?niunea European0. Spania dispune al0turi de Italia,9ranEa Di S?5 de cea mai de%voltat0 industrie turistic0 din lume. 5nual Eara este MEinta vacanEelor Ma cca '( mil.persoane, veniturile din activit0ti dep0Dind &( miliarde N /n anul 2(( contribuind semnificativ la ameliorarea balanEei de pl0Ei. 1.3.Ci de Acces in Spania Avion Spania are cateva aeroporturiinternaionale(Madrid, Barcelona, Bilbao, Santiago de Compostela, Sevilla, Malaga, Alemeria, Alicante, Valencia, Palma de Mallorca, Ibiza i Mao in Insula Menorca i numeroase alte aeroporturi pentru tra!icul intern de pasageri" #renul Compania naional$ %en!e are trenuri lente, ce opresc in toate staiile, trenuri ce leag$ marile orae sau trenuri care circul$ pe distane mari" Cu e&cepia primei categori, trenurile spaniole sunt scumpe i au preuri mai ridicate decat c$l$toriile cu autocarul" %utier

Sistemul de autocare este bine organizat, legand marile orae ale Spaniei de capitalele europene apropiate" Pentru studeni i tineri sub '( de ani e&ist$ o reducere de )*+" ,in !iecare ora este dezvoltat$ o reea de autocare ce deservesc regiunile rurale incon-ur$toare" .imita de vitez$ este de /*0m12 in localit$i, 3*0m12 in a!ara acestora, )'*0m12 pe autostrad$" Vaporul Santander i Bilbao sunt porturi de pasageri in relaiile cu Marea Britanie i 4rana iar Centa, Cadiz, Malaga leag$ Spania de Maroc i Insulele Mediterane" Spania este o Ear0 cu o economie de%voltat0, o Ear0 industrial-a"rar0/nscris0 printre statele lumii cu un PI /n 1BB' de ''7,! mld ?S8 Di un PO de 1& 7!(de ?S8@cap loc. *0i de comunicaEii. 8in punct de vedere al dot0rii, Spania are c0i decomunicaEii feroviare, rutiere, fluviatile Di maritime. Exist0 o reEea feroviar0 caretraversea%0 Eara de la nord c0tre sud Di de la est c0tre vest, inclusiv /n Portu"alia, unindastfel -editerana cu =ceanul 5tlantic. :n cea mai mare parte aceste ma"istrale trec prin-adrid, important nod de comunicaEii. 8ensitate mai mare /nre"istrea%0 c0ile rutiere.*+iar Di -unEii Pirinei sunt traversaEi de dou0 ma"istrale feroviare cu ecartament lar"11.7. mm3 /ntre San Sebastian Di iarrit% /n vest Di arcelona Di Perpi"nan /n est. #ot /n%ona -unEilor Pirinei se face le"0tura /ntre Spania Di 9ranEa prin pasurile: PuPmorens /nest , Somport Di $oncesvalles /n vest. 9aE0 de ecartamentul c0ilor ferate 11.7. mm3Spania difer0 de restul E0rilor Europene, inclusiv de $usia care are 1!&' mm. 6e"0tura cu 9ranEa s-a reali%at Di prin tunele ce str0pun" Pirineii cum este cel de la <iel+a situat /ndreapta v2rfului 5neto 1& !(! m3 *omertul cu servicii in Spania Spania, ;ermania si 9ranta detin ponderi ridicate pe piata transportului aerian,respectiv 17%, 2(,1% si 1.%, %borurile internationale detinand B(% dintraficul aerian derulat de companiile nationale, iar din acestea cele extraeuropene avand, in ca%ul celor trei tari, ponderi foarte diferite, respectiv.,.%, 2!%, 1!%, sub cea inre"istrata de -area ritanie 2.%. in turism,Spania si Italia si-au re%ervat impreuna aproape ,umatate din piata 12',&% si2(,7%3 urmate de 9ranta 11!,1%3. in domeniul bancar si al asi"urarilor, patrutari concurea%a pentru primul loc: 9ranta, -area ritanie si ? 6. 9ranta cucea &.% din piata asi"urarilor, -area ritanie cu &','% din piata bancara si? 6 cu 27% din piata asi"urarilor. in ca%ul serviciilor comerciale si de afaceri,? 6 si =landa ocupa cea &.% pentru primul "rup de servicii si '(% pentru aldoilea "rup. ;ermania domina piata constructiilor 1&.%3, iar -area ritanieocupa o po%itie dominanta pe piata telecomunicatiilor 127%3, datorita mai alesmasurilor de dere"ulari%are a sectorului. 8e serviciile de distributie comerciala difera de la o tara la alta, dar depaseste1'% numai in Portu"alia 117%3, Italia 11',!%3, el"ia 11',1%3 si Spania 11',1%3. incelelalte tari indicatorul respectiv fluctuea%a intre 7-1!%. in aproape toate tarile 1exceptiefacand 8anemarca3, serviciile de distributie au o contributie mai ridicata la atra"ereafortei de munca decat la crearea de valoare adau"ata. Oumarul cel mai mare de firme dedistributie

il intalnim in Italia, urmata de Spania si ;ermania, iar cifra de afaceri cea mairidicata o obtin firmele din ;ermania, 9ranta si -area ritanie unde capitalul este puternic concentrat si productivitatea activitatii este mai ridicata decat media europeana. SPANIA Spania a redus decala,ul faE0 de restul ?E-27 /n ceea ce priveDte produsul intern brut1PI 3, se deplasea%0 de la B2% pentru a a,un"e la 1(..7% din ?niunea PI -ul mediu pe cap delocuitor /ntre 1BB' Di 2((7.*reDterea /n PI pe cap de locuitor a fost /n puncte procentuale medie (,' 5, mai maredec2t media ?E /ntre 1BB' Di anul 2((.. :ntre 2((( Di 2((', peste &77 ((( de persoane au primitspri,in pentru activit0Eile le"ate de autoocuparea forEei de munc0 Di economiei sociale, careinclude locuinEe, /n"ri,irea copiilor, formarea Di de%voltarea competenEelor.5proape 2,' milioane de oameni au primit spri,in sub forma de continu0 de formare.:ntre 1BB' Di 2((!, politica de coe%iune co-finanEate este de peste 1 2(( )m de drumuri Diautostr0%i.$eEeaua spaniol0 de trenuri de mare vite%0 a fost extins0 /n perioada 2(((-2((. cuconexiuni care lea"0 6leida- arcelona-#arra"ona, *ordoba--ala"a si -adrid-<alladolid 1 7'()m in total3. :ntre 2((( Di 2((., 2 ((( )m de conducte de apa au fost renovate Di .(( )m deconducte noi construite, care deservesc circa 2,. milioane de oameni 1/n ,ur de .% din populaEiaspaniol03. :n plus, /ntre 1BB' Di 2((', construirea sau extinderea de tratare a apei '7 plantele aucrescut de acoperire /n r2ndul populaEiei din mediul urban, a"lomer0rilor de la !1% la 77%. :ncele din urm0, nu mai t2r%iu de sf2rDitul anului 2(1(, 1& nou-construite sau /mbun0t0EiteinstalaEiile de desalini%are va oferi o suplimentare de 7'( Qm R 1S 7'( miliarde de litri3 pentruat2t umane, c2t Di a"ricole de consum.:ntre 2((( Di 2((., c+eltuielile din fondurile structurale s-au ridicat la aproximativ !miliarde de T /n Spania, pe de *ercetare U 8e%voltare 1$ U 83 Di inovaEie, /mpreun0 cusocietatea informaEional0, care acoper0: peste 21 ((( de $ U 8 Di proiecte de inovare ba%ate pe:V aproape 1( ((( de cercet0tori care particip0 la proiecteJV spri,in pentru peste '(( de te+nolo"ie Di centre de cercetareJV co-finanEarea de cele mai multe dintre cele .! de te+nolo"ie spaniol0parcuriJV spri,in pentru activit0Eile ba%ate pe te+nolo"ie /n ,ur de 1(( ((( de miciDi /ntreprinderile mici Di mi,locii 1I--uri3JV investiEii de aproape 1 miliard T /n domeniul informaEiilor Di comunicaEiilor1#I*3 de infrastructur0, reducerea /n mod semnificativ decala,ul cu media ?E.Pentru perioada 2((7-2(1&, Spania a alocat mai mult de T &' miliarde /n total: T 2..2miliarde /n cadrul obiectivului 4conver"enE04 1&,' miliarde T din 9ondul de *oe%iune3, 7.'miliarde T /n cadrul $e"ional.*ompetitivitate Di ocuparea forEei de munc0 obiectiv Di ''B milioane T /n *ooperare#eritorial0 European0 =b,ective1. Spania are !' de pro"rame /n cadrul at2t de conver"enE0 Dicompetitivitate re"ional0 Di ocuparea forEei de munc0. 8intre acestea,2& primi finanEare din9ondul European de 8e%voltare $e"ional0 19E8$3, 1inclusiv un pro"ram comun cu 9ondul de*oe%iune3, cu 22 de finanEare care primesc de la 9ondul Social European 19SE3. ?n noupro"ram multi-obiectiv 4#e+nolo"ie 9und 4 dedicat cercet0rii Di inovaEiei pentru Di de c0tre /ntreprinderi, de asemenea, a fost /nfiinEat. 5ndalu%ia, *astilla-6a -anc+a, Extremadura,5sturias, *euta, -elilla, -urcia Di ;alicia intr0 sub incidenEa obiectivului de conver"enE0.5ra"In, aleare, *antabria,*ataluHa,-adrid,Oavarra, Pais <asco *anarias,*astilla P 6eIn,' *omunidad <alenciana Di 6a $io,a intr0 sub incidenEa competitivitate re"ional0 Di ocupareaforEei de munc0. 8in 2((7 p2n0 /n 2(1&, 1.,& milioane de oameni vor tr0i /n

4re"iuni deconver"enE0 4 /n 1&7% din total, comparativ cu 'B% /n 2(((-(.3.ve 9und E? OationalPublic$e"iunile din obiectivul *onver"enEa preocup0rile caracteri%ate prin niveluri sc0%ute alePI -ului Di ocup0rii forEei de munc0, /n ca%ul /n care PI -ul pe cap de locuitor este mai mic de7'% din media ?E, ca a stat /ntre 2((( Di 2((2. 5cesta se aplic0 la BB de re"iuni, repre%ent2nd&'% din populaEia ?E-27 Di /Di propune s0 promove%e condiEii favorabile la creDterea economic0Di cele care conduc la o conver"enE0 /n timp real /n cele mai puEin de%voltate state membre Di re"iuni. ?nul dintre cele mai importante proiecte de transporturi feroviare din Spania este trenul de mare vite%0 -adrid- arcelona-france% de 9rontier0 15<E3. -adrid- >ara"o%aarcelona linia a fostinau"urat0 la 2( februarie 2((7, dup0 ce p0rEi ale liniei au fost date /n funcEiune dup0 2((&1-adrid->ara"o%a-6leida3 Di 2((. 16leida-#arra"ona3.Este /n curs de desf0Durare noua linie de mare vite%0 de la arcelona la reEeaua france%0#;< prin tunelul de sub Pert+us Pirinei. #renul de mare vite%0 -adrid- arcelona 15<E3 este inpre%ent unul dintre cele mai rapide trenuri din lume pe distanEe lun"i /n exploatare comercial0, cupro"ram non-stop, trenuri care acoper0 .21 )m 1&7. mile3 /ntre cele dou0 oraDe /n doar 2 ore Di&7 minute 1vite%e de p2n0 la &(( )m @ +3. *u aceast0 linie, Spania a facut un pas decisiv pentruinteroperabilitatea reEelei sale de mare vite%0, precum Di /mbun0t0Eirea conectivit0Eii /n cadruldiferitelor %one de pe teritoriul spaniol Di /ntre Spania Di Europa. 6e"0tura /ntre -adrid Di arcelona /nseamn0 c0 cele dou0 mari oraDe din Spania sunt le"ate /ntre ele /n dou0 ore Di ,um0tate, cu cel puEin 1( ((( de persoane estimate de a lua aceast0 linie de %i cu %i. 5cest lucrua redus drastic traficul aerian /ntre cele dou0 oraDe Di a /mbun0t0Eit modul ecolo"ic de transportde marf0 al trenurilor Di transportul de pasa"eri /n punct de vedere al consumului de ener"ie Di,ulterior, emisiile de dioxid de carbon. Spania are 2 din aeroporturile cele mai mari din Europa, -adrid Di arcelona. 2'( de companiicare operea%0 /n Eara noastr0 la !7 de aeroporturi. V Spania st0 pe locul al treilea la traficul depasa"eri /n Europa. V !. porturi la =ceanul 5tlantic Di -area -editeran0. Spania ocup0 locul trei la transportulmaritim de m0rfuri. *a un se"ment important al economiei europene, Spania este /n pre%ent cea de-acincea exportatoare, repre%ent2ndaproximativ B% din producEia ?E.Principalele exporturi si importuri aleSpaniei se reali%ea%a cu tarile din ?niuneaEuropeana: 9ranta, ;ermania, Italia,$e"atul ?nit si Portu"alia. 8ar exporta siin Iberoamerica, 5sia1Laponia, *+ina3,5frica1-aroc,E"ipt,5l"eria3, si S?5.Industriile sale cele mai importante sunt turismul, produse c+imice Di Petro-c+imice Di industria "rea , industria constructoare de maDini 1nave maritime, avioane,autove+icule, autobu%e, etc.3 la =viedo, #oledo, arcelona, Sevilla, <alladolid, etc. #$5OSP=$#?6

#ransportul presupune 12 % din productia sectorului de servicii si 7 % din forta de munca , si are o mare putere de t2r2re asupra activitatilor productive.#ransportul a fost intotdeauna influentat, in "eneral, de & aspecte :-Structura radiara a transportului terestru8eficitul in infrastructuri-#raditionalul rol al intreprinderilor publice 1$EO9E,Iberia, #ransmediterrGnea, Enatcar3.Spania contea%a cu 1(' aeropuertossituate in disticte re"iuni, dintre care && sunt internationale, unde operea%a mai mult de 2'( de linii aeriene, cel mai important esteaeroportul din -adrid- ara,as.8upa marirea aeroportului M ara,asW, acesta pretinde sa fie unul dintreaeroporturile de conexiune cele mai importante din lume, avand o capacitate de7(.(((.((( de calatori pe an 1aproximativ &( de milioane, mai mult decat in 2(('.M ara,asW reali%ea%a un important rol de M+ubW sau conexiune intre capitalele din provincie si strainatate. Oici aeroportul din arcelona, nu ramane mai pre,os, si dupa iminenta inau"urarea noului #erminal Sud 1#! sau 831anul 2((73, va fi al doilea mare aeroport din sudulEuropei, cu .(.(((.((( de calatori pe an,1cu &(.(((.((( de calatori mai mult decat in2(('3. In 2(12, se continua marirea acestuia cu #erminalul ' sau E, care va crestecapacitatea aeroportului cu pana la 7'.(((.((( de calatori, cu 1'.(((.((( mai mult.#ema aeroporturilor este una dintre problemele, care evidentia%a diferentele dintretarile ?niunii, daca in tarile de%voltate aeroporturile sunt foarte si"ure, ma,oritateastatelor din est nu dispun nici macar de un aeroport mondial.1! *aile ferate si "arile lar"ei retele iberice sunt "estionate de58I9 15dministratorul Infrastructurii 9eroviare3. Serviciile sunt oferite de compania feroviarade stat$EO9E. -ai mult, exista diverse retele de lar"ime internationala 19;*3 si unele linii de lar"ime metrica 19E<E3.Sistemul feroviar spaniol este fundamentat radiar, cu centrul in -adrid. =rasul arcelona permite conexiunea Spaniei cu Paris, >uric+ si -ilan, dar si cu alte orase europene. Serviciile M8e -are <ite%aW 15<E3, prestate de $EO9E, reduc la ,umatate timpulde deplasare cu masina si a,un" la 2'( )m@+. <ite%a maxima comerciala ale trenurilor sale este de &(( )m@+ si vite%a maxima este de &'.,7 )m@+. $eteaua de metrou este disponibila in . orase: : arcelona, ilbao, -adrid,Palma de -allorca,Sevilla P<alencia. Sunt in constructii in orasele : 5licante, -ala"a si ;ranadaJ si este planificata in Santander. *ea mai extinsa si cu cel mai marenumar de pasa"eri pe an, este cea din -adrid 1&1( )mJ .1. milioane de calatori3, urmatade arcelona 111' )mJ !7( milioane de calatori3.$eteaua de sosele spaniola este formata din &7(.((( )m. 5cesta retea cuprindeautostra%i cu plata, autostra%i libere, sosele duble pavate si sosele conventionale. Inaceasta cifra nu sunt incluse soselele si stra%ile din mediul urban, nici soselele sidrumurile a"ricole si forestiere. 8ar referindu-ne doar la autosta%i, are o retea care a,un"ela 1&.2(( )m. Planul de investitii al ;uvernului presupune ca Spania contea%a in anul2(1( cu o retea de autosta%i de maim mult de 1&.((( )m, devenind una dintre cele maiample si moderne din lume. Spania se bucura de excelente comunicatii maritime cu mai mult de '& de porturiinternationale in coastele atlantice si mediteraneene. #rebuie amintit portul 5l"eciras,unicul din Spania considerat de prim ordin mondial, datorita miscarilor elevate de calatorisi marfuri, asa cum portul <i"o, este unul dintre cele mai active, privind

traficul demarfuri, capturi vii si con"elate de peste.?nul dintre9errPscare reali%ea%a traiectul5l"eciras-*euta. 17 Portul din Sevilla este sin"urul cu caracter net fluvial care exista in tara, c+iar daca orasul este in interiorul tarii, are iesire la mare datorita raului ;uadalCuivir. Portulvecin, *adi%, este un punct strate"ic pentru imbarcarea marfurilor pana la ar+ipela"ulatlantic din *anarias.Portul din arcelona este lider al -editeranei in traficul de croa%iere si al doileain spatiul mondial #EQO=6=;II 8E IO9=$-5#II SI 8E *=-?OI*5#II 1#I*3Potrivit datelor -inisterului Industriei, #urismului si *omertului, c+eltuielile cu#I* a,un"eau in anul 2((. aproape la !,. % din PI -ul spaniol. *+iar daca acest sector creste in ritm accelerat fata de alte sectoare, ramane un punct slab in economia spaniola,acum ca utili%area #I* este unul dintre factorii cei mai importanti in productivitatea sicompetivitatea oricarei tari.*omparativ, media c+eltuielilor din ?niunea Europeana pentru acelasi an 1 date potrivit Eurostat3 era de ',. %, cu tari ca Polonia 17,. %3 si 6etonia 1 B,B%3 in frunte.8e aceea avansarea in implementarea #e+nolo"iilor de Informatii si *omunicatiiin Spania este una dintre prioritatilor MPlanului 5van%a 2W al ;uvernului, care face partedin Pro"ramul Oational de $eforme.5cest sector a fost caracteri%at de interventia statala pana in anii B(, in care apar aere de liberali%are si inovatii te+nolo"ice prevestite de 6e"ea ;enerala de *omunicatii.In partea de comunicatii mobile suntem pe piata marcata cu caracter dinamic,competitiv si inovator. *antitatea de terminale mobile in pre%ent a depasit numarul de persoane din tara. ?ltimul tip de operatori care vor sa se implice, sunt operatoriivirtuali1fara retea3 de telecomunicatii, pentru a creste competenta.17 In ceea ce priveste comunicatiile postale, s-au multiplicat intreprinderile demesa"erie, care, inclusiv pot opera la nivel mondial. 5sa cum se cuvine sa se evidentie%ecompetentele care pentru serviciul postal obisnuit este repre%entat de posta electronic cuextensia de internet.In ceea ce priveste televi%iunea, asta%i concuram pe piata canalelor publice, private, "ratuite, private de plata si operatorii de televi%iune cu oferta continuta inintre"ime sau pac+eti%ata. *ateva dintre continuturile in intre"ime se obtin direct prininternet.In ca%ul internetului, acesta a fost un adevarat succes, fiind un sursa de crestereeconomica in pre%ent, in ciuda explo%iei Mbulei de aer M te+nolo"ice in anul 2(((. ?na dintre axele de moderni%are a economiei spaniole a fost inbunatatireatransportului, ceea ce a permis imbunatatirea comunicatiilor, reducerea costurilor transportului si ieftinirea preturilor bunurilor si serviciilor. -ultumita investitiei publicesi fondurilor provenite de la ?E, numarul de )ilometrii de autostra%i s-a multiplicat cu 'in ultimii doua%eci de ani. 5 trecut de 2((()m in 1B7', la aproximativ 1( ((( )m in2((2.