Metodologia cercetarilor sociologice. Metode, tehnici, procedee si instrumente de lucru. Etapele cercetarii sociologice. Strategii de cercetare. 3.1.

Metodologia cercetarilor socio-umane. Metodologia (grec. methodos = drum si logos = stiinta) desemneaza stiinta efectuarii cercetarii. Este vor a despre ! o disciplina generala "n care se dezvolta modalitatile de realizare a cunoasterii stiintifice si priveste ansam lul elementelor care intervin "n cercetarea vietii sociale #. ($.Marginean, %&&&, '3) (aca initial prin metodologie s-a "nteles doar logica cercetarii ($.)a*cett, ).(o*ns, 1++%), acceptia actuala tinde sa confere metodologiei statutul de ramura a filosofiei, str,ns legata de epistemologie, desi "nca nu se poate vor i despre o metodologie generala. E-ista doar metodologii particulare, cum este si metodologia cercetarii sociologice. (../lasceanu, 1+0%, 1'%1) Metodologia cercetarii sociologice reprezinta o analiza a metodelor si tehnicilor aplicate "n realizarea si finalizarea cercetarii sociale. 1re un caracter normativ si formuleaza strategii de investigare, indica at,t eventualele dificultati si nea2unsuri, c,t si cai de o tinere a unor rezultate valide din punct de vedere stiintific.# (../lasceanu, 1++3, (ictionar de sociologie, 3'3-3'') 3n acceptia e-tinsa, metodologia este definita ca un domeniu al epistemologiei. Se realizeaza astfel o evaluare filosofica a tehnicilor precum si a aspectelor conceptuale, teoretice si de cercetare ale cunoasterii. 3n acceptie restr,nsa metodologia se refera doar ! la tehnicile si strategiile anga2ate "n manipularea datelor, fara a se pune pro lemele validitatii si ale adecvarii cercetarii #. ((.4ar5, 4.4ar5, 1++1) 6rincipala sursa de variatie a metodologiilor "n practica sociala o constituie (conform $.Marginean, %&&&, '3-+7) conceptia teoretica "n functie de care sunt ela orate definitiile o iectului studiat. .a aceasta se adauga formularea "n timp de prescriptii "n legatura cu realizarea cercetarilor empirice, "n conditii de diversitate optionala. ! 3ntruc,t "n sociologie nu e-ista "nca o paradigma unica, ci structuri teoretice alternative, care uneori sunt concurente, alteori complementare, fiecare teorie sociologica ma2ora a tins sa-si formuleze propria metodologie. # (../lasceanu, 1++3) 3n literatura de specialitate e-emplele sunt numeroase 8 E.(ur9heim a formulat ! regulile metodei sociologice #, adecvate conceptiei sale despre societate, M.:e er a construit o ! metodologie concordanta cu sociologia interpretativa # etc. 3n functie de metodologia utilizata si finalitatea practic politica a discursului teoretic, ;rian )a5 (1+7', "n ../lasceanu, 1+0%) descrie trei orientari teoretice "n sociologie 8 pozitiviste, interpretative si critice. .u,nd ca punct de plecare caile de producere a cunoasterii "n stiintele sociale comparativ cu cele din stiintele naturii, Mircea )lonta (1+01) evidentiaza doua orientari metodologice dominante "n stiintele sociale.

Monismul metodologic reprezinta, dupa )lonta, pozitia celor care afirma unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea "n stiintele sociale dupa criterii de rationalitate si stiintificitate dega2ate prin analiza metodei stiintelor <3<g=0e teoretice ale naturii. .a polul opus se situeaza dualismul metodologic, respectiv pozitia acelor analisti care sustin autonomia metodologica a disciplinelor sociale si istorice. 3n functie de modelul teoretic general aplicat "n vederea e-plicarii vietii sociale, >.?amfir (1+7+) considera ca analiza societatii se poate face a ord,nd, fie o strategie idealista, fie o strategie materialista. 3n sf,rsit, ../lasceanu (1+0%, 37-<%) distinge tot "n functie de modelul teoretic general aplicat pentru e-plicarea vietii sociale, doua practici metodologice complementare 8 cea o iectiva si, respectiv, practica metodologica interpretativa. 3n cadrul practicii metodologice o iective se urmareste dezvoltarea sociologiei dupa modelul stiintelor <3<g=0e naturii 8 faptele si fenomenele sunt considerate ca o iecte si sunt e-plicate prin alte fapte sau fenomene sociale. >onceptele epistemologice principale ale pozitiei metodologiei o iective sunt e-plicatia si predictia azate pe analiza factorilor determinativi sau a cauzelor. (esi unitara la nivelul celor mai generale principii, practica metodologica ! o iectiva # a evoluat de la pozitivism la operationalism (dupa deceniul al patrulea al secolului al @@-lea) apoi la empirism (in a doua 2umatate a secolului al @@-lea) ca apoi sa se consacre su forma analizei structurale, analizei functionale sau a analizei sistemice a socialului. /om detalia aceste curente sociologice separat, "n urmatorul capitol al cartii. 3n practica metodologica interpretativa ! se pune accentul pe specificul su iectiv ireducti il al faptelor sociale, ceea ce implica necesitatea concentrarii analizelor asupra semnificatiilor investite si vehiculate de actorii sociali "n interactiunile si situatiile lor sociale # (../lasceanu, 1+0%, +0-+&). >onceptele epistemologice principale sunt "ntelegerea si interpretarea semnificatiilor su iective ale comportamentelor situationale, prin considerarea scopurilor si motivelor actiunii. 6ractica metodologica interpretativa, formulata de filosofia sociala neo9antiana si dezvoltata de sociologia interpretativa a lui Ma- :e er, a evoluat catre interactionism sim olic (A.B.Mead, anii C3&), sociologie fenomenologica (1.Schutz, anii C'&) si etnometodologie (B.Aarfin9el, anii C=&). si acestor curente sociologice la vom acorda o atentie speciala "n capitolul urmator. 3n conditiile diviziunii a ordarilor metodologice, considera /lasceanu, analistul social ! se confrunta, "n realizarea si finalizarea unei cercetari, cu mai multe deschideri optionale, at,t la nivelul postularii sau constructiei teoretice, c,t si la cel al ela orarii proiectului unei investigatii. (eschiderile optionale "i apar "n forma polarizata 8 pozitivare sau interpretare a datelor, individualism sau holism metodologic, o iectivitate sau implicare ideologica, filosofie sau stiinta sociala. 1ceste optiuni sunt uneori considerate nu ca polare, ci complementare. # (../lasceanu, (ictionar de sociologie, 1++3, 3'3-3'') 3n capitolul al doilea al acestei carti, consacrat teoriilor sociologice clasice si contemporane, vom su linia principalele aspecte ale acestor deschideri optionale, asa cum au fost ele analizate de D.;oudon, ../lasceanu si 1.Aiddens. 6entru desfasurarea cu succes a cercetarilor empirice referitoare la comportamentele colective si individuale, tre uie luate "n considerare patru principii 8 (cf. >helcea, %&&1, ''-'+) 1. 6rincipiul unitatii teoretic-empiric (cu alte cuvinte, cercetarea o servationala, directa, tre uie sa confere valoare de adevar intuitiei teoretice 8 un e-emplu este acela al descoperirii planetei Eeptun, intuita teoretic ("n 10<3 si 10<=) a e-ista cu mult timp "nainte de descoperirea ei practica).

%. 6rincipiul unitatii "ntelegere-e-plicatie pleaca de la constatarea ca, numai cunoasterea intuitiva a socialului nu este suficienta, ea put,nd conduce la rezultate eronate. 1cest principiu pune "n discutie relatia dintre su iectul si o iectul cunoasterii "n stiintele sociale si comportamentale. D.;oudon (1+=+) su liniaza ca ! metoda comprehensiva, singura, nu este suficienta "n cercetarea sociologica, dar ea "si are aplica ilitate "n stiintele socio-umane, vala ilitatea ei variind de la o cercetare la alta # ("n S.>helcea, %&&1, '7) 6entru a demonstra cum, uneori, intuitia ne conduce la rezultate eronate, S.>helcea da urmatorul e-emplu, cit,ndu-l pe /e5ne (1+71F1+++, 110) 8 ! 3ntr-o ancheta sociologica desfasurata "n )ranta (1+=1) "n r,ndurile populatiei de origine poloneza s-a constatat ca "ntre atasamentul fata de traditiile poloneze si integrarea "n societatea franceza e-ista o corelatie directa. 6rin comprehensiune am fi fost tentati sa credem ca atasamentul fata de traditiile din tara de origine reprezinta un semn al sla ei integrari "n societatea de adoptiune. E-plicatia este alta 8 succesul integrarii imigrantilor depinde de spri2inul acordat de grupele primare (familie, prieteni, vecini etc.). 1tasamentul fata de traditiile societatii de origine arata ca persoanele respective apartin grupelor primare, care sunt capa ile sa sustina efortul de integrare a individului "n societatea de primire. >hiar din cercetarea relatata deducem ca a e-plica "nseamna ! a atri ui un fapt principiului sau o teorie unei teorii mai generale #. 3n cazul nostru, faptul este integrarea, iar principiul dependenta individului fata de grupul primar. (S.>helcea, %&&1, '7) 3. 6rincipiul unitatii dintre cantitativ si calitativ impune utilizarea convergenta a metodelor statistice si cazuistice, folosirea unor metode deopotriva cantitative si calitative (de e-emplu, analiza de continut). <. 6rincipiul unitatii 2udecati constatative-2udecati evaluative presupune anga2area morala a cercetatorului "n spri2inul valorilor "nalt-umaniste si a idealurilor nationale. $.Marginean (%&&&, '<-+7) concepe metodologia de cercetare pe c,teva mari componente, respectiv 8 a) >omponenta teoretica. Este componenta teoriei referentiale si a normativitatii metodologice care sa "ndeplineasca rolul de ghid al cercetarii (prin sistemul conceptual specific) c,t si "n fazele de realizare si finalizare (interpretare, e-plicare, comunicare a rezultatelor). 3n ceea ce priveste normativitatea metodologica ea constituie un ! set de reguli ale unei une cercetari. fiind destinata sa realizeze un inventar de pro leme ce tre uie rezolvate "n efectuarea unei cercetari, precum si ca proceduri de rezolvare, respectiv cum sa actioneze # (Marginean, %&&&, ''). 6rin conceperea normativitatii metodologice se lasa o larga li ertate cercetatorului pentru a decide cum sa realizeze o cercetare. E-ista "nsa o singura conditie 8 sa respecte codul deontologic profesional de efectuare a cercetarilor, ceea ce presupune calificare adecvata, corectitudine si o iectivitate. ) >omponenta metodica. Este componenta metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de lucru, precum si a strategiilor de cercetare sociala. c) >omponenta de natura epistemologica. Este componenta de evaluare a rezultatelor cercetarii si a constructiei teoretice, "n ultima instanta de certificare a statutului stiintific al sociologiei. ! 1 teoretiza "nseamna, "nainte de toate a ordona, a sistematiza rezultatele primare ale activitatii de cunoastere, si apoi a integra teoriile partiale "n teorii cu grad mai "nalt de generalitate. # (Marginean, %&&&, 73) 3n acest sens, ;.Alaser (1+=7) notifica doua strategii de teoretizare. 6rima, cauta descoperirea (generarea) teoriei din date (Arounded Gheor5), fie ca se are "n vedere un anumit segment social

(Su stantive Gheor5) sau ansam lul vietii sociale ()ormal Gheor5). 3n acest caz, analistul aplica metoda comparativa de analiza a diferitelor grupuri cu referire la un domeniu de interes. 1 doua strategie, consta "n verificarea teoriilor dinainte formulate, realiz,nd testarea ipotezelor "n conditii de repezentativitate statistica. 3ntre aceste doua strategii de teoretizare, D.Merton (1+=0) "n ! Social Gheor5 and Social Structure #, introduce notiunea de ! teorie de rang mediu # "nteleasa drept un set de propozitii interrelationate logic si de la care se pot deriva uniformitati empirice. Georia de rang mediu se situeaza, su liniaza Merton, "ntre detaliile ela orate "n aza ipotezelor implicate "n cercetarea de zi cu zi pe de o parte, si, pe de alta parte, teoriile generale ale sistemelor sociale. Georia de rang mediu pleaca de la idei simple (ipoteze specifice) care sunt testate pentru a fi confirmateFinfirmate empiric. D.Merton sistematizeaza atri utele teoriilor de rang mediu "n cinci clase 8 a) Georiile de rang mediu reprezinta un set limitat de asumptii de la care sunt derivate ipotezele si confirmate "n investigatia empiricaH ) (esi au valoare e-plicativa independenta, aceste teorii sunt integrate "ntr-o retea mai larga de relatii H c) Sunt suficient de a stracte pentru a se ocupa de diferite sfere de comportament social si structuri sociale, trec,nd dincolo de generalizarile empirice H d) )ac distinctie "ntre nivelurile macro si microsocial H e) Sunt compati ile cu o varietate de sisteme de g,ndire sociologica si pot fi integrate "n teorii generale. (Marginean, %&&&, 73-7') Goate aceste cerinte , considera Marginean, sunt ! dificil daca nu imposi il de atins "n studierea fenomenelor sociale. >ert este ca, p,na "n prezent, constructiile formalizate, a-iomatice, nu reprezinta o practica semnificativa si nici eficienta "n sociologie #. (Marginean, %&&&, 7<) 6entru ca lim a2ul ram,ne elementul constructiilor teoretice, impreciziile sale au drept consecinta definirea ! relativa # a termenilor. (in aceasta cauza, spune Marginean, este nevoie de formalizare "n stiintele socio-umane. 3n acord cu o iectivele cercetarilor, )a*cett si (o*ns (1++%) identifica trei tipuri de teorii 8 teorii empirice sau descriptive, teorii e-plicative, azate pe analize corelationale, si teorii predicative (ce presupun cercetari e-perimentale). 1sa cum am mai mentionat, ne vom ocupa de studiul teoriilor si al paradigmelor "n stiintele socio-umane "ntrun capitol separat. Sa ne "ntoarcem "nsa la analiza realizata de ../lasceanu (1+0%) referitoare la metodologia cercetarii "n stiintele socio-umane. E-ista, spune /lasceanu, patru clase de elemente ale metodologiei sociologice 8 a) enunturile teoretice fundamentale admise ca referinte pentru structura paradigmatica a unei teorii si convertite "n principii metodologice de orientare a a ordarii realitatii sociale H ) metodele si tehnicile de culegere a datelor empirice (o servatia, e-perimentul, ancheta) H c) tehnicile si procedeele de prelucrare a datelor si informatiilor empirice de ordonare, sistematizare si corelare a acestora pentru fundamentarea deciziilor privitoare la semnificatiile lor teoretice H

d) procedeele de analiza, interpretare si constructie sau reconstructie teoretica pe aza datelor empirice "n vederea ela orarii de descrieri, tipologii, e-plicatii si predictii teoretice. (/lasceanu, 1++3, (ictionar de sociologie, 3'<) ../lasceanu preia si dezvolta analiza lui 6..azarsfeld (1+=') referitoare la temele metodologiei care, ar putea fi schematizate astfel 8 1. delimitarea o iectului de studiu "n cercetarile empirice,

%. analiza conceptelor (clarificarea "ntelesului acestora, corectitudinea definirii lor, analiza lim a2ului utilizat), 3. analiza metodelor si tehnicilor de cercetare (aici fiind inclusa si respectarea regulilor de alcatuire a instrumentelor de lucru), <. analiza raportului metode-tehnici utilizate (aici /lasceanu introduce conceptul de ! raport optim de utilizare #, '. formalizarea rationamentelor.

>oncluzia lui ../lasceanu este aceea ca putem vor i de doua surse referentiale ale constituirii metodologiei sociologice. 6rima sursa o reprezinta teoria sociologica 8 ! teoria sociologica este scopul si premisa cercetarii H metodologia este sistemul de norme, tehnici si metode prin care o teorie este testata, controlata si dezvoltata empiric # (/lasceanu, 1+0%, 1'%7). 1 doua sursa o reprezinta metodele si tehnicile de cercetare consacrate "n istoria dezvoltarii sociologiei. -6ropozitiile formulate la nivel teoretic se convertesc e-plicativ "n principii metodologice. -Georia, luata ca referinta, sugereaza pe de o parte ipotezele sau pro lemele cercetarii, iar pe de alta parte metodele si tehnicile de investigare. -6rin analiza metodologica se reconstruieste "n plan teoretic realitatea sociala. (/lasceanu, 1+0%) Sa facem c,teva precizari terminologice referitoare la "ntelesul conceptelor de metoda, tehnica, procedeu si instrument de investigare. D.>aude (1+=<) defineste metodologia ca fiind ! stiinta metodelor #, stiinta integrata a metodelor, ! metoda fiind demersul rational al spiritului pentru descoperirea adevarului sau rezolvarea unei pro leme #. Metodologia su sumeaza metodele. Metodele su sumeaza tehnicile de cercetare. Gehnicile su sumeaza procedeele de investigare iar procedeele su sumeaza instrumentele de investigare. 3ntre toate acestea, spune ../lasceanu (1+0%), e-ista legaturi de su si supraordonare generate pe de o parte de gradul de a stractizare sau nivelul la care opereaza, iar pe de alta parte de raportul "n care se afla cu nivelul teoretic. (aca "n privinta acceptiunilor date acestor termeni nu e-ista unanimitate, "n ceea ce priveste dispunerea lor pe pozitii de supraordonare (respectiv - su ordonare) sau "n ceea ce priveste diferentele de grad de a stractizare pe care "l presupun, acordul teoreticienilor este mai pronuntat. S. >helcea (1++%, %'-3&) spre e-emplu, reprezinta schematic relatia dintre caile de cercetare astfel8

Eivelul teoretic al cercetarii (Metodologie) Metode M1 M% ....................... Mn Metode Gehnici G1 G% ........................ Gn Gehnici 6rocedee 61 6% 63 .................. 6n 6rocedee $nstrumente de investigare $1 $% $3 $< ............... $n $$ $nstrum.de investigare Eivelul empiric al cercetarii

Metoda (grec. methodos = cale, mi2loc, mod de e-punere) reprezinta, "n stiintele sociale modelul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii o iective. 3n stiintele socio-umane, termenul de metoda se foloseste "n acceptiuni foarte variate, asociindui-se c,nd un sens prea larg (metoda statistica, metoda e-perimentala), c,nd unul prea "ngust . (>helcea, %&&1, <0) M.Ara*itz (1+7%, 10) remarca faptul ca "n stiintele umane, notiunea de metoda este am igua, utiliz,ndu-se fie la singular (metoda comparativa, etc.), fie la plural (metode de culegere a datelor, etc.) A,ndirea metodica asigura coerenta logica interna si concordanta imaginilor noastre mintale cu realitatea o iectiva. Metoda este utilizata "n functie de o metodologie si presupune ,,"nlantuirea ordonata a mai multor tehniciI ()riedman, 1+=1, <<) care, la r,ndul lor, vor fi operationalizate "n moduri de utilizare sau procedee aplicate instrumentelor concrete de investigare. Spre e-plicitare, drumul de la teoretic la empiric sau traseul opertionalizarii este lamurit de S. >helcea "n urmatorul e-emplu8 ,,daca ancheta reprezinta o metoda, chestionarul apare ca tehnica, modul de aplicare... prin autoadministrare, ca un procedeu, iar lista propriu-zisa de "ntre ari (chestionarul tiparit) ca instrument de investigareCC. .a fel am putea detalia si "n ceea ce priveste metoda o servatiei "n cazul unei anchete de e-plorare8 ca tehnica ar putea figura "n acest caz ,,o servatia participativaCC, un procedeu pentru

acest tip de o servatie ar fi modalitatea de "nregistrare a datelor iar ca instrument de investigare ghidul de o servatie. 1paruta su presiunea unor insuficiente ale functionarii socialului, sociologia a evoluat prin proliferarea metodelor p,na la a-si contura metodologii de investigare azate pe o anumita conceptie epistemologica. Eumarul metodelor fiind foarte mare, se impune utilizarea unor criterii de grupare prin care sa se surprinda apropierea sau convergenta lor. (upa criteriul temporal, 4.>.6lano (1++3, +7) vor este de metode longitudinale sau ,,viziunea "n lungimeCC ( iografia, studiul de caz, studiile panel etc.) si metode transversale sau ,,viziunea "n latimeCC (o servatia, ancheta, testele etc). (aca se cerceteaza, e-emplifica autorul, performantele academice ale unui grup de studenti se poate recurge la metoda longitudinala, ceea ce presupune cercetarea aceluiasi grup pe toata durata colegiului sau facultatii ori se poate folosi metoda transversala ceea ce "nseamna cercetarea simultana a mai multor grupuri - c,te unul pentru fiecare an de studiu. 6rin metoda longitudinala studiul se va termina "n c,tiva ani "n timp ce, prin metoda transversala, studiul se "ncheie "ntr-un singur an. (upa criteriul functiei "ndeplinite ($.>oanda, 1+07, %&%-%&3) "n procesul cercetarii putem vor i de8 a) metode de proiectare a cercetarii (esantionarea, operationalizarea conceptelor etc.)H ) metode de recoltare a datelor (interviul, chestionarul, documentarea etc.)H c) metode de analiza si interpretare (scalarea, analiza factoriala, comparatia, analiza de continut etc.). (upa criteriul credi ilitatii datelor (/.Miftode, 1+0%, '+) o tinute "n cercetare se poate face distinctia "ntre metode principale si metode secundare. 6rimele (o servatia, e-perimentul, documentarea) ofera informatii cu valoare de fapte si "nlesnesc o cunoastere predominant sociologica iar secundele (interviul, chestionarul, sonda2ul, tehnica scalelor, tehnica testelor, tehnica sociometrica) ofera informatii cu valoare de opinie si permit o cunoastere predominant psihosociologica. Metodele sociologiei ar putea fi clasificate si dupa alte criterii8 numarul unitatilor sociale luate "n studiu (metode statistice si metode cazuistice), dupa gradul de corelare si asociere "n cercetare, dupa gradul de implicare a cercetatorului "n provocarea manifestarilor socialului s.a.m.d. $ndiferent de varietatea tipurilor de metode, spune acelasi 4.6lano, metoda stiintifica presupune urmatoarele momente8 a) ,,identificarea clara a pro lemei ce tre uie cercetataH ) formularea unei ipoteze ce e-prima o relatie "ntre varia ileH c) rationare deductiva atenta "n ceea ce priveste ipoteza pentru a investiga implicatiile pro lemei8 sta ilirea tehnicilor si procedeelor aferenteH

d) culegerea de date pentru testarea empirica a ipotezeiH e) analiza cantitativa si calitativa a datelorH f) acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezeiI (4.6lano, 1++3, +=). Septimiu >helcea (%&&1, <0-'&) clasifica metodele "n functie de patru criterii8 a) 1stfel dupa criteriul temporal distingem "ntre metodele transversale (care urmaresc descoperirea relatiilor "ntre laturilor, aspectele, fenomenele si procesele social-umane la un moment dat, cum ar fi, de e-emplu, o servatia, ancheta sociologica, etc.) si metode longitudinale (care studiaza evolutia fenomenelor "n timp8 iografia, studiul de caz, anchete 6anel). (upa criteriul reactivitatii (respectiv al gradului de implicare al cercetatorului asupra o iectului de studiu), distingem "ntre metodele e-perimentale (precum e-perimentul sociologic, e-perimentul psihologic), metode cvasie-perimentale (ce includ ancheta, sonda2ul de opinie, iografia sociala provocata, etc.) si metode de o servatie (studiul documentelor sociale). c) (upa numarul unitatilor sociale luate "n studiu, distingem "ntre metodele statistice ce presupun investigarea unui numar mare de unitati sociale (ca de e-emplu, sonda2ul de opinie, ancheta sociologica, etc.) si metodele cazuistice ce se refera la studiul integral al c,torva unitati sau fenomene socio-umane ( iografia, monografia, etc.). d) 3n sf,rsit, dupa locul ocupat "n procesul investigatiei empirice distingem "ntre metodele de culegere a informatiilor (cum sunt cele de "nregistrare statistica, studiul de teren, anchete), metodele de prelucrare a informatiilor (metode calitative si metode cantitative) si metodele de interpretare a datelor cercetarii (ne referim la metodele comparative, metodele interpretative, etc.) 1.Aiddens (%&&1, '0+) distinge ca metode principale folosite "n sociologie8 munca de teren (sau o servatia prin participare), anchetele (prin chestionare standardizate si chestionare cu "ntre ari deschise), cercetarea documentara (prin analize istorice si com inare comparativa) si e-perimentul. $ata care sunt, schematizate, avanta2ele si limitele utilizarii acestor metode "n cercetarea sociologica.6atru dintre principalele metode folosite "n cercetarea sociologica Metode de cercetare 1vanta2e .imitari )

Munca de teren (e o icei produce informatii mai ogate si mai detaliate dec,t alte metode. Jfera cercetatorului fle-i ilitatea de a modifica strategii si de a urma noi indicii. $nformatiile pot fi folosite doar pentru studierea unor grupuri sau comunitati relativ mici. (escoperirile se pot aplica doar grupurilor sau comunitatilor studiate8 nu se poate generaliza, pe aza unui singur studiu de munca "n teren. 1ncheta )ace posi ila culegerea eficienta de date despre multimi mari de indivizi. Materialul str,ns poate fi superficialH acolo unde un chestionar este standardizat, pot fi facute o servatii pe aza deose irilor importante dintre punctele de vedere ale celor care raspund. Daspunsurile pot reflecta ceea ce oamenii sustin ca cred, nu ceea ce cred ei cu adevarat.

>ercetarea documentara 6oate oferi izvoare de materiale detaliate, precum si date despre numere mari, "n functie de tipul de documente studiate. Este deseori esential atunci c,nd un studiu este, fie complet istoric, fie are o dimensiune istorica definita. >ercetatorul este dependent de sursele care e-ista si care pot fi doar partiale. $zvoarele pot fi greu de interpretat, din punctul de vedere al masurii "n care reprezinta tendintele reale, cum ar fi "n cazul unor statistici oficiale. E-perimentul $nfluenta unor varia ile specifice poate fi controlata de catre investigator. (e o icei este mai usor de repetat pentru cercetatorii ulteriori. Multe aspecte ale vietii sociale nu pot fi aduse "n la orator. Daspunsurile celor studiati pot fi afectate de situatia lor e-perimentala. (sursa 8 1.Aiddens, %&&1, '0+) J metoda proprie de cercetare pentru stiinta sociologiei este propusa de 6etre 1ndrei (1+7', vol.%, 3'%-3=%) 8 c,nd vor im despre o iectul de studiu al sociologiei, Isocietatea "n unitatea si diversitatea laturilor sale, "n integralitatea saI, I"n nici un caz nu se mai poate vor i despre "ntre uintarea metodei naturaliste "n e-plicarea vietii socialeI. 6entru stiinta sociologiei, sustine 1ndrei, Imetoda cea mai adecvata nu poate fi dec,t cea integralista, cu a2utorul careia se studiaza orice proces si fenomen social prin prisma totului social, prin raportarea acestuia la viata sociala "n integralitatea sa.I (1ndrei, 1+7', 3'%-3=%) Metoda integralista este determinata, "n conceptia lui 1ndrei, de faptul ca viata sociala este mult mai comple-a dec,t natura, Imult mai schim atoare dec,t aceastaI. Gehnica (grec. te9ne = procedeu) este definita drept Iansam lu de prescriptii metodologice (reguli, procedee) pentru o actiune eficienta, at,t "n sfera productiei materiale, c,t si "n sfera productiei spirituale (tehnici de cunoastere, de calcul, de creatie), precum si "n cadrul altor actiuni umane (tehnici de lupta, sportive, etc.)I ((ictionar de filosofie, 1+70, =+%). (efinitia data termenului de ItehnicaI utilizat "n stiintele sociale si comportamentale este am iguu pentru ca, nu "ntotdeauna se fac distinctiile cuvenite "ntre metode si tehnici sau tehnici si procedee. 3n ma2oritatea cazurilor, pentru depasirea dificultatii de identificare a metodelor si, respectiv, a tehnicilor de cercetare, lucrarile apar su titlul IMetode si tehniciI (>helcea, %&&1, <+). $gnor,nd polemicile, >helcea (%&&1, <+-'&) defineste tehnicile de cercetare su sumate metodelor ca referitoare la demersul operational al a ordarii fenomenelor de studiu. 1celeiasi metode "i sunt su ordonate mai multe tehnici. )iecare tehnica poate fi aplicata "n modalitati diferite. 6rocedeul este definit drept Imaniera de actiuneI, de utilizare a instrumentelor de investigare.

$nstrumentele de investigare, la r,ndul lor, sunt unelte materiale de care se foloseste analistul pentru cunoasterea stiintifica a fenomenelor (fisa de "nregistrare, aparat, etc.) IMetodele, tehnicile, procedeele si chiar instrumentele de investigare, se su sumeaza perspectivei teoretico-metodologice, astfel "nc,t autonomia lor nu este dec,t relativaI (>helcea, %&&1, '&). Decurgerea la o modalitate sau alta de cercetare tine, de adecvarea ei la specificul domeniului si la o iectivele urmarite. Despectarea cerintei adecvarii priveste toate elementele, fie acestea metode, tehnici si procedee de lucru, fie forme de instrumente de cercetare. Gotodata, este posi il sa utilizam mai multe metode, tehnici, procedee si instrumente "n studiul aceluiasi domeniu. 3.%. 6rocesul de cercetare. Etapele cercetarii sociologice. 6rocesul de cercetare cuprinde , dupa 1.Aiddens, mai multe trepte distincte care "ncep din momentul declansarii investigatiei si sf,rsesc atunci c,nd descoperirile ei devin disponi ile "n forma scrisa. (Aiddens, %&&1, '77-=&&) $ata cum schematizeaza 1.Aiddens etapele procesului de cercetare8 1. (efinirea pro lemei8 alegerea temei de cercetare. I>ea mai una cercetare sociologica "ncepe cu pro leme care reprezinta, totodata, si enigme (adica, n.n.) . un spatiu gol "n I"ntelegerea noastraI (Aiddens, %&&1, '7+) (in ce motiv se schim a schemele de credinta religioasaK (in ce cauza femeile sunt sla reprezentate "n posturile cu un statut "naltK etc. 6ro lemele de cercetare pot fi sugerate de lipsurile din literatura e-istenta, de dez ateri teoretice sau de aspecte practice din lumea sociala. %. Devizuirea dovezilor sau trecerea "n revista a i liografiei. >ercetatorul tre uie sa se familiarizeze cu cercetarile e-istente referitoare la su iect. 3. >larificarea pro lemei prin formularea ipotezei. >e vrei sa pro eziK >are este relatia dintre varia ileK (aca cercetarea se vrea eficienta, ipoteza tre uie sa fie formulata "n asa fel "nc,t materialul faptic sa ofere dovezi care, fie o vor sustine, fie o vor infirma. <. Selectarea planului de cercetare prin alegerea uneia sau a mai multor metode de cercetare (e-periment, studiu, o servatie, folosirea izvoarelor e-istente). 1legerea depinde de o iectivele glo ale ale studiului, precum si de aspectele comportamentului ce urmeaza a fi analizat. '. Efectuarea cercetarii8 str,ngerea datelor si "nregistrarea informatiilor. =. $nterpretarea rezultatelor8 prelucrarea implicatiilor datelor adunate. 7.Daportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare. >are este semnificatia lorK 3n ce fel se relationeaza cu descoperirile anterioareK (e regula pu licat su forma de articol sau carte, raportul de cercetare ofera informatii precise referitoare la natura cercetarii caut,nd, "n acelasi timp sa 2ustifice concluziile rezultate. Multe dintre rapoarte indica si "ntre arile la care nu s-au dat "nca raspunsuri, suger,nd astfel posi ile cercetari ulterioare.

>it,ndu-l pe D.Mucchieli, S.>helcea (Eote de curs, Lniv.;uc., 1++1) considera ca, "ntr-o investigatie sociologica tre uie urmate urmatoarele etape8 $) (eterminarea o iectului investigatiei. 1ceasta presupune parcurgerea a cinci pasi o ligatorii8 1) (eterminarea o iectului se va face "n raport cu ideea si scopul declarat al initiatorilor investigatiei si cu metodologia cercetarii, tin,nd cont totodata si de factorii tehnici (nivelul de calificare al personalului de cercetare si al personalului au-iliar, precum si de termenul calendaristic al investigatiei - acordam o treime din timp muncii de teren, iar doua treimi muncii de prelucrare. D.;oudon distinge trei categorii de pro leme sociologice ce pot face o iectul unei investigatii8 a) Studiul societatilor glo ale. 1cestea pot fi investigate fie su raportul schim arilor sociale (asa cum au facut E.(ur9heim si M.:e er), fie din punct de vedere al sistemului social "nsusi (ca "n cazurile lui G.6arsons si A.Murdoc9)H ) Studiul segmentelor sociale, respectiv a indivizilor "n conte-tul social concret "n care sunt situati (este cazul cercetarii lui Stouffer)H c) Studiul unitatilor naturale, a grupelor, institutiilor, comunitatilor (este cazul cercetarilor lui ).:hite, M.>rozier). S.>helcea adauga acestei liste de pro leme sociologice ce pot face o iectul investigatiei sociologice, "nca doua clase de pro leme8 d) Studiul fenomenelor actuale, cum ar fi adaptarea la munca industriala a populatiei din mediul rural, integrarea tineretului, etc. e) Studiul structurii sociale, a mo ilitatii si omogenitatii sociale, precum si al sistemului de statusuri si roluri sociale. ;) (efinirea operationala a conceptelor sociologice, cu alte cuvinte, traducerea conceptelor "n Ievenimente o serva ileI. Scopul definirii operationale este acela de a lega semnele indicatoare ce apar la nivelul o servatiei si e-perimentului de semnele conventionale sau sim olurile ce apar la nivelul constructiilor teoretice. (efinirea operationala permite numararea si masurarea evenimentelor (cu conditia o ligatorie a specificarii procedeului si al materialelor utilizate pentru asigurarea repeta ilitatii masurarii). >) Jperationalizarea propriu-zisa a conceptelor sociologice. 1ceasta presupune gasirea indicatorilor sociologici si gruparea lor "n dimensiuni. (efinim indicatorul ca fiind semnul e-terior, o serva il, masura il, care se afla fata de indicat fie "ntr-un raport de corespondenta totala, fie de corespondenta sociologica. 6rin utilizarea corecta a indicatorilor se asigura traducerii conceptelor sociologice "n concepte operationale un grad "nalt de validitate. () 1rticularea indicatorilor "ntr-un sistem printr-o selectie atenta. Sunt retinuti doar indicatorii necesari si suficienti, sta ilindu-se puterea lor de respingere, puterea lor de continere si, respectiv, puterea lor de discriminare. E) >onstructia indicilor reprezinta ultimul pas "n determinarea o iectului investigatiei sociologice. 3n construirea indicilor tre uie sa fie urmate etapele8

a)

fi-area conditiilor "n care indicatorul tre uie sa ia valori ma-imeH

) normalizarea intervalului de variatie (fi-at "ntreI& si 1I sau I-1 si M1I sau de la I& la 1&&I sau I-1&& la M1&&I)H c) precizarea ordinii valorilor "n interiorul intervalului de variatie. $$) 6reancheta. Este a doua etapa ma2ora din investigatia sociologica. 1re ca scop fi-area o iectivelor si consta "n analiza logica amanuntita a ipotezelor posi ile, select,ndu-se ipotezele verifica ile. 3n cadrul preanchetei se estimeaza costul "ntregii investigatiiH se sta ileste termenul calendaristic de "ncheiere a cercetariiH se prevad dificultatile din teren legate de desfasurarea investigatiei si, nu "n ultimul r,nd, se studiaza i liografia aferenta pro lemei de cercetat. $$$) Sta ilirea o iectivelor si formularea e-plicita a ipotezelor cercetarii. 3n aceasta faza a cercetarii tre uie e-plicat scopul cercetarii precum si rezultatele ce se prevad a fi o tinute. 1sa cum am precizat "ntr-un capitol anterior, ipoteza reprezinta enuntul relatiei cauzale "ntr-o forma ce permite verificarea empirica (Gh. >aplo*). 1ltfel spus, ipoteza este e-plicatia plauzi ila ce urmeaza a fi verificata de materialul faptic, put,nd fi confirmate sau infirmate partial sau total (S.>helcea, Eote de curs, Lniv.;uc.,1++1). >alea de sta ilire a ipotezelor este urmatoarea (S.>helcea, Eote de curs, Lniv.;uc.,1++1)8 consideram teoria sociologica drept un sistem de ipoteze confirmate cu nivel ma-im de generalitate. (in aceasta deducem ipotezele de nivel intermediar (teoriile cu raza medie de generalitate), urm,nd ca din ultima categorie mentionata sa e-tragem ipotezele de lucru, respectiv cele de nivel minim, direct testa ile prin cercetare empirica.

$poteze de nivel ma-im (t. sociologica)

$poteza indirect testa ila.

$poteze de nivel intermediar (t. cu raza medie)

$poteza indirect testa ila. $poteze de nivel minim (ip. de lucru)

$poteze direct testa ile.

(ate empirice

Sursa8 (S.>helcea, Eote de curs, Lniv.;uc., 1++1) )acem urmatoarea precizare8 "n formularea ipotezelor ce urmaresc testarea relatiei dintre varia ile, tre uie precizat ce fel de legaturi consideram ca e-ista "ntre fenomene8 de prezenta, de a senta sau de modificare a caracteristicilor. $potezele de lucru tre uie formulate "n termenii Idaca. atunci.I sau Icu c,t. cu at,t.I. $/) Sta ilirea universului anchetei, respectiv sta ilirea populatiei de referinta care va fi investigata si asupra careia vor fi e-tinse rezultatele investigatiei sociologice. (e la caz la caz, universul anchetei va fi mai mult sau mai putin largit. /) 1lcatuirea esantionului, pornind de la unitatea de esantionare cea mai adecvata (individ, grup, etc.) precum si de la cadrele de esantionare disponi ile (liste nominale, etc). Gre uie studiata aici at,t pro lema marimii esantionului, c,t si cea a pro a ilitatilor de eroare (se admit erori de <-=N, ceea ce permite cercetatorului sa lucreze cu esantioane de la '&& la %&&& de persoane). Ln studiu realizat de A.Aallup "n S.L.1. a aratat ca, la nivelul "ntregii populatii de referinta, pro a ilitatea de eroare scade astfel8 daca la un esantion de 1&& de persoane pro a ilitatea de eroare este de 1'N, la un esantion de +&& de persoane, ea este de 'N. 6entru un esantion de 1&.&&& de persoane, pro a ilitatea de eroare scade la 1.'N. >u alte cuvinte, cu c,t volumul esantionului este mai mare, cu at,t pro a ilitatea de eroare este mai mica.

6e pozitie adversativa, 4.Stoetzel face precizarea ca sansa de eroare depinde numai de tehnica de esantionare si de volumul esantionului, si nu de raportul marimea esantionului - universul anchetei. Este, deci, importanta marimea esantionului si nu ponderea esantionului din populatia investigata. 3n functie de pro lematica investigatiei, de e-istenta unei aze de sonda2 convena ile (fisiere, liste, instrumente de cercetare), precum si "n functie de costul anchetei, cercetatorul alege un model de esantionare (esantionare aleatoare simpla, esantionare aleatoare stratificata, esantionare 6anel, esantionare pe cote, randomizare, etc.). /$) 1legerea tehnicilor de cercetare "n functie de metodologia cercetarii. Metoda de investigare este determinata at,t de adecvarea tehnicilor la scopul propus (tehnicile tre uie corelate pentru ca fiecare dintre ele are limite), c,t si de accesi ilitate si costuri. (e e-emplu, aleg,nd chestionarul ca tehnica de cercetare, este important sa stim ca acesta tre uie Idu latI prin tehnica o servatiei directe si prin tehnica o servatiei indirecte (respectiv de cercetare a documentelor). Gre uie sa atragem atentia "n acest punct al descrierii investigatiei sociologice, asupra posi ilitatii aparitiei fenomenului de serendipitate. 3n sociologie, serendipitatea este un procedeu metodic de o servare colaterala a acelor manifestari, fenomene sau evenimente care sunt sau par neanticipate sau ciudate, dar care au efecte strategice "n conte-tul unui proiect de cercetare. 1ccentul este pus pe posi ilitatile de descoperire, din "nt,mplare sau datorita perspicacitatii, a unor rezultate importante care nu erau initial cautate (de aceea se numesc rezultate sau descoperiri serendipitale). (sursa8 (ictionar de sociologie, 1++3, '3+) D.Oonig considera ca cel mai periculos rezultat serendipital este cel o tinut de cercetatorul instruit8 IEu o servatia naiva a unui o servator naiv, ci, dimpotriva o servatia naiva a unui o servator instruit constituie serendipit5-patternI (S.>helcea, Eote de curs, Lniv.;uc., 1++1) /$$) 6retestarea instrumentelor de cercetare (ancheta-pilot), este etapa standardizarii instrumentelor de investigare (sta ilirea lor e-acta). 1decvarea tehnicilor de cercetare la o iectul de cercetat si la metodologia cercetarii reprezinta garantia validitatii concluziilor. (e e-emplu, pretestarea chestionarului demonstreaza accesi ilitatea lim a2ului si a terminologiei folosite. 6rin pretestare a instrumentului de cercetare se o tin informatii referitoare la imaginea pe care si-o formeaza cel ce raspunde cu privire la pro lematica cercetarii si la instrumentul de cercetare utilizat. 6retestarea se realizeaza asupra unor persoane care nu vor intra, ulterior, "n esantionul calculat, dar care prezinta aceleasi caracteristici cu cele ale persoanelor ce alcatuiesc universul anchetei. /$$$) (efinitivarea instrumentelor de cercetare, reprezinta etapa de finalizare a instrumentelor de cercetare (finalizarea elementelor de continut, punerea "n pagina). $@) 1plicarea "n teren a instrumentelor de cercetare. @) 6relucrarea datelor si a informatiilor o tinute. $nformatiile o tinute din aplicarea "n teren a instrumentelor de cercetare sunt clasificate, "nseriate si pregatite pentru prelucrarea matematica. 6relucrarea presupune codificare si ta ulare.

>odificarea datelor este operatia de atri uire fiecarei categorii de informatii a unui numar sau litera. 3n cadrul codificarii, informatiile se condenseaza, se sistematizeaza si se normalizeaza. >odificatorul face analiza si interpretarea informatiilor cu scopul "ncadrarii lor "n categorii e-clusive. Se ridica aici mai multe pro leme legate de codificare, si anume cele referitoare la validitatea, fidelitatea si sensi ilitatea codurilor. Ga ularea (manuala, mecanica sau electronica) se refera la prezentarea datelor codificate su forma ta elelor "n vederea totalizarii frecventei lor de aparitie. @$) 1naliza rezultatelor o tinute din etapele anterioare ale investigatiei sociologice. 3n aceasta etapa se urmareste, ca "n raport cu datele codificate o tinute din investigatie, sa se confirme sau sa se infirme ipotezele avansate. @$$) Dedactarea raportului de cercetare. Ln raport de cercetare, corect "ntocmit, tre uie sa cuprinda8 o introducere "n pro lema studiataH un scurt istoric al proiectului de cercetareH un rezumat al cercetarilor anterioareH o reformulare clara a pro lemeiH redarea completa a procedeelor utilizate pentru culegerea si prelucrarea informatiilorH prezentarea detaliata a rezultatelor si un rezumat al interpretarii rezultatelor. (S.>helcea, Eote de curs, Lniv.;uc., 1++1) Gh.>aplo* (1+7&) su liniaza ca evaluarea cercetarilor sociologice tre uie facuta "n raport cu un sistem de criterii ine puse la punct. Este necesar, spune >aplo*, sa se ela oreze grile de evaluare care sa cuprinda8 a) pro lema cercetata - cercetam importanta pro lemei pe o grila de evaluare de la foarte semnificativ, la semnificativ, la putin semnificativ, la nesemnificativ. ) tehnica utilizata - se fac analize cu privire la reprezentativitatea esantionului, la gradele de utilizare sau de insuficienta ale instrumentelor. c) rezultatele o tinute - analiza su liniaza c,t de complete sau incomplete sunt rezultatele investigatiei "n raport cu o iectivele propuse. d) interpretarea rezultatelor - analiza concludentei cercetarii din punct de vedere al rezultatelor teoretice (pe o scala de la teoretic la instructiv), sau al rezultatelor practice (pe o scala a utilitatii, de la foarte utile la utile si respectiv inutile). 3nainte de a "ncheia acest capitol, ne simtim datori sa atragem atentia asupra unei dileme etice cu care, deseori, cercetarea sociologica "l supune pe investigator. (ilemele etice se pot ivi acolo unde su iectii cercetarii sunt supusi unor tehnici ce au "n vedere "nselarea de catre cercetator, fie atunci c,nd pu licarea descoperirilor cercetarii ar putea avea influente daunatoare asupra sentimentelor sau vietii celor studiati. .a aceste pro leme nu e-ista o solutie satisfacatoare pe de-a-ntregul, dar toti cercetatorii tre uie sa fie atenti la dilemele care apar. 3.3. Strategii de cercetare. (.Miller (1++1) ela oreaza trei modele de cercetare sociologica "n functie de natura pro lemei, scopul cercetarii, teoria ghid si tehnicile adecvate8

a) >ercetarea fundamentala (pura) are ca o iectiv o tinerea de cunostinte noi si dezvoltarea teoriei. Metodologia sa are valoare generala . ) >ercetarea aplicativa este orientata spre analiza pro lemelor sociale si spre determinarea de solutii pentru rezolvare (contri utie la fundamentarea procesului decizional). c) >ercetarea evaluativa consta "n determinarea efectelor diferitelor actiuni "ntreprinse "n societate (evaluarea de impact si evaluarea normativa). 3n ceea ce priveste strategiile de cercetare sociala, $.Marginean (%&&&, '7-+=) distinge "ntre strategii e-perimentale si nee-perimentaleH strategii comparative si noncomparativeH strategii cu o singura metoda sau cu mai multe metodeH studii de caz (monografii) sau ale fenomenelor de masaH longitudinale sau transversaleH cu interactiunea cercetator-su iect (o trusiva) si fara interactiuneH interactiva (se confera un rol activ su iectului "n definirea cercetarii) si noninteractiva. >lasificarea strategiilor din perspectiva cuplului calitate - cantitate este cea mai controversata. (esi "n cercetarea cantitativa se utilizeaza ca metoda o servatia e-terna iar ca tehnica interviul structurat, "n timp ce "n cercetarea calitativa se face apel la o servatia participativa, ca metoda, si la interviul nestructurat, ca tehnica, $.Marginean (%&&&) considera ca nu tre uie admisa o IrupturaI "ntre ele. IEevoia de cunoastere c,t mai adecvata a realitatii sociale ar tre ui sa conduca la com inarea celor doua strategii. Este de asteptat ca unele cercetari sa fie mai pronuntat calitative, iar altele mai pronuntat cantitative, dar nu este de acceptat ca ele sa fie e-clusiv cantitative sau e-clusiv calitative, pentru ca vor fi unilaterale.I (Marginean, %&&&, =1) 3n ultima instanta, su liniaza $.Marginean, interdependenta determinarilor calitative si a celor cantitative este mai mult evidenta pentru ca, daca studiile calitative contri uie la evidentierea naturii fenomenelor (ram,n,nd "nsa la un nivel descriptiv), studiile cantitative permit determinarea parametrilor specifici manifestarilor fenomenelor (frecventa, pro a ilitate, intensitate). (isputa cantitativ - calitativ "n strategiile de cercetare transcede granita sociologiei 8 cea mai mare opozitie privind optiunea ilaterala cantitativ - calitativ a cercetarii vine din partea analistilor politici, antropologilor si etnografilor. Jptiunea unilateralitatii "n favoarea calitatii "n cercetare este determinata si de costul demersului stiintific (optiunea cantitativa presupune un uget mare si un personal numeros). 3n concluzie, "n functie de natura informatiilor de care avem nevoie la un moment dat, fie ca sunt cantitative sau calitative, tre uie sa optam pentru modalitati adecvate de cercetare, at,t pentru "ntelegerea datelor, c,t si pentru analiza lor.