You are on page 1of 15

Msurile de reform a educaiei s-au impus ca adaptare a nvmntului la schimbrile sociale, politice i economice din ultima perioad, n general,

i ca rspuns la evoluia tiinelor educaiei i a psihologiei nvrii, n special. Rapoartele Comisiei Europene i ale Biroului Internaional pentru Educaie (UNESCO) reliefeaz tendinele majore ale reformelor curriculum-ului n plan european: educaia pentru toi, adecvarea instruirii la nevoile fiecrui individ, predarea i nvarea centrate pe elev, relevana curriculum-ului pentru individ i pentru societate, dezvoltarea unor atitudini i valori dezirabile, dezvoltarea gndirii critice, evaluarea autentic a performanelor colare. La nivelul activitii din clas, aceste linii de politic educaional exprim necesitatea unei mai bune cunoateri a elevilor, pentru a identifica nevoile, interesele de cunoatere i ritmul dezvoltrii fiecruia, formrii capacitii cadrelor didactice de a adecva situaiile de nvare, coninuturile i materialele educaionale la caracteristicile individuale ale elevului, implicrii elevilor n nvare prin crearea unor situaii de nvare apropiate de viaa concret. Abordarea interdisciplinar i evaluarea autentic sunt alte dou soluii metodologice recomandate prioritar de politica reformei educaiei din ara noastr. I. Premise ale abordrii interdisciplinare Premisa abordrii interdisciplinare a coninuturilor nvrii este aceea de a asigura unitatea cunoaterii i depirea granielor disciplinelor de nvmnt. Este unanim acceptat c, n viaa de zi cu zi, nu folosim cunotine disparate acumulate la anumite discipline i nu valorificm capaciti specifice unei materii de studiu. Abordarea integrat a cunoaterii nu este un element de noutate, pedagogii subliniind, nc de la vechii greci, importana transmiterii cunoaterii ca un tot unitar. Viaa noastr este una complex, unitar, prin urmare ar trebui s studiem fenomenele din perspectiva diferitelor discipline, intercorelate i, mai mult, din perspectiva valorificrii nvrii nonformale i informale n context formal. Literatura pedagogic ofer mai multe soluii metodologice moderne: pluridisciplinaritatea sau abordarea tematic, interdisciplinaritatea sau abordarea integrat, transdiciplinaritatea sau abordarea cross-curricular. Perspectiva interdisciplinar faciliteaz elevului "formarea unei imagini unitare asupra realitii" i dezvoltarea unei "gndiri integratoare" (Stanciu, M., Reforma coninuturilor nvmntului. Cadru metodologic, 1999, Iai, Polirom, p.165). Corelaiile interdisciplinare sunt legturi logice ntre discipline, n sensul c explicarea unui fenomen solicit informaii i metode studiate la diferite materii. Acestea pot fi spontane sau planificate i pot fi legate de definirea unor concepte / noiuni, de utilizarea unor metode sau instrumente n contexte noi, de transferul unor valori i formarea unor atitudini prin diferite discipline. Abordarea interdisciplinar nu elimin organizarea curriculum-ului pe discipline, ci este un demers complementar. II. Evaluarea autentic: principii Pn nu demult, evaluarea acorda mare atenie preciziei msurrii rezultatelor elevilor, ca modalitate de asigurare a obiectivitii i comparabilitii notelor/ calificativelor. Analiza efectelor negative ale evalurii asupra curriculum-ului i asupra activitii de predare-nvare (se pred ceea ce se evalueaz, elevul nva pentru examene etc) a generat un interes crescut pentru un nou mod de a gndi evaluarea, ca proces integrat n cel de predare-nvare, care are loc n situaii concrete, obinuite. Evaluarea autentic sprijin nvarea i predarea, fr a le "distorsiona", monitorizeaz calitatea instruirii i faciliteaz dezvoltarea competenelor de autoevaluare ale elevilor.

Muli specialiti n educaie au criticat testele tip gril deoarece acestea nu msoar aspecte importante i nu au capacitatea de a evalua competenele superioare ale elevilor, ci doar capacitile de memorare, recunoatere i rezolvare de probleme. De asemenea, testele nu explic de ce elevii au ajuns la acele performane, adic au valoare diagnostic redus. Un studiu realizat de Centrul Naional de Cercetri din Statele Unite ale Americii a demonstrat c numai 5-10% dintre elevii cu rezultate bune la teste standardizate pot argumenta rspunsurile pe care le-au selectat / formulat. Evaluarea autentic propune modaliti de evaluare care s "provoace" analiza, integrarea i valorificarea cunotinelor, creativitatea. Denumirea sa subliniaz ideea de a solicita elevului s demonstreze ce poate face n situaii similare din afara colii, rezolvarea de sarcini complexe, cutare de soluii, elaborarea unor produse, care le permit s integreze cunotinele dobndite i s genereze cunotine noi. n loc s rezolve itemi cu alegere multipl, elevii sunt angajai n experimente tiinifice, conduc cercetri sociale, scriu referate i eseuri, citesc i interpreteaz opere literare, rezolv probleme de matematic n contexte reale. Profesorul proiecteaz oportuniti de nvare adecvate pentru elevi, implic prinii, elevii, colegii - nvtori i profesori - n evaluare. Pentru aceasta, profesorii au nevoie de mai multe informaii despre "cum nva elevii". Evaluarea trebuie contextualizat, bazat pe legtura dintre experienele concrete de via i ceea ce se nva la coal. Sumariznd, caracteristicile definitorii ale evalurii autentice sunt date de: relevana sarcinilor de evaluare pentru performanele elevilor i punerea elevilor n situaii asemntoare celor din viaa real: realizeaz experimente, nu memoreaz informaii; rezolv probleme concrete de via, reflecteaz asupra a ceea ce nva i i pot exprima stilul de nvare, aptitudinile, interesele, ca surs de dezvoltare a competenelor i ca identificare a punctelor forte; surprinderea aspectelor eseniale prin criteriile de evaluare i asigurarea unitii cunoaterii, conform premisei "ntregul este mai important dect partea"; dezvoltarea capacitii de autoevaluare: elevii i analizeaz rezultatele, le compar, i revizuiesc strategia de nvare; sentimentul elevilor c munca lor este important, i nu doar rezultatele finale. III. Contribuia evalurii autentice la proiectarea interdisciplinar a nvrii Evaluarea autentic se caracterizeaz prin integrarea sa n curriculum, astfel nct s devin dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evalurii se diversific i se combin cu scopuri specifice predrii i nvrii. Evaluarea devine ntr-adevr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predare-nvare, de a ntri aspectele pozitive i de corectare rapid i eficient a lacunelor. Un alt aspect semnificativ pentru a analiza contribuia evalurii autentice la proiectarea interdiciplinar a cunoaterii const n specificul metodelor de evaluare. Metodele "alternative", specifice evalurii autentice - proiectul, portofoliul, investigaia etc. - sunt n acelai timp metode de predare-nvare i metode de evaluare. Ele permit profesorului s analizeze direct activitatea elevului, s evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultate, i nu numai rezultatele/ produsele finale. n "Cadrul de referin al Curriculumului Naional pentru nvmntul Obligatoriu", principiile privind predarea i nvarea accentueaz urmtoarele idei: respectarea particularitilor de vrst i individuale - reper fundamental n construirea situaiilor de predare-nvare;

diversificarea i flexibilizarea situaiilor de predare - nvare prin utilizarea de metode i procedee variate, interactive care s motiveze, s stimuleze copilul, s antreneze iniiativa, imaginaia, creativitatea, dorina de a nva; centrarea pe obiective care urmresc formarea de capaciti, competene, atitudini; centrarea pe copil n proiectarea activitilor de nvare. Prin urmare, adecvarea procesului didactic la particularitile elevilor necesit o nou abordare a activitii, mai flexibil i mai apropiat de experienele reale ale elevilor. Interdisciplinaritatea este, n acest context, o soluie metodologic adecvat. Ca i n cazul altor elemente ale procesului didactic, nu este suficient o singur intervenie novatoare. Abordarea integrat sau interdisciplinar a coninuturilor trebuie nsoit de modernizarea celorlalte aspecte ale procesului de nvmnt: finalitile, modurile de organizare a nvrii, strategiile, metodele i mijloacele folosite, evaluarea etc. n cele ce urmeaz, analiznd contribuia evalurii autentice la proiecatrea interdisciplinar a nvrii, vom pune n discuie dou dintre metodele alternative de evaluare care au un potenial major n acest sens: proiectul i portofoliul. Proiectul este o metod complex, care necesit o perioad mare de timp (una sau mai multe sptmni). A aprut la nceputul secolului XX, datorit nevoii de flexibilitate i de relevan social a curriculum-ului, precum i ca modalitate de egalizare a anselor. Proiectul solicit elevului s realizeze planul unor activiti desfurate n coal, dar mai ales n afara colii, sub coordonarea nvtorului, pornind de la identificarea unei probleme. De exemplu, un proiect la "Educaie civic" poate aborda problematica drepturilor copilului sau diferite aspecte morale. Alte proiecte pot viza cauzele sau efectele polurii mediului. Pentru elaborarea lor, elevii trebuie s caute informaii, s le combine, s formuleze probleme i s caute soluii, valorificnd informaii de la diferite discipline. Trebuie s combine textul cu desenul, colajul etc. Proiectul se poate realiza individual sau n grup. Organizarea sa n grup aduce mai multe beneficii. Particularitile individuale reclam organizarea activitilor n grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate i pot fi mai uor msurate performanele i progresul nregistrat. nvarea reciproc este un tip de nvare eficient i, de obicei, puin valorificat n coal, care apare n contextul nvrii n grupuri mici i n derularea de proiecte. Strategiile didactice trebuie s includ nvarea prin cooperare, nvarea prin descoperire, jocul, ntruct acestea sunt modalitile de abordare interdisciplinar care creeaz un context al nvrii plcut, stimulativ, care valorific interesele, nevoile copilului i experienele lor de via i creeaz premisele nvrii automone i ale reuitei colare. Portofoliul include rezultatele relevante, obinute prin celelalte metode i tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematic a comportamentului etc.) sau prin activiti extracurriculare. Reprezint "cartea de vizit" a elevului, urmrindu-i progresul pe o perioad de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt, n general, definite de profesor. Elevul are ns libertatea de a cuprinde n portofoliu materialele pe care le consider necesare sau care l reprezint cel mai bine. Dei unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv, de ctre profesor, se poate face o apreciere global a portofoliului. n aceste situaii, profesorul stabilete criterii clare, holistice, pe care le comunic de la nceput elevilor. Din perspectiva proiectrii interdisciplinare a nvrii i a evalurii, proiectul i portofoliul prezint urmtoarele avantaje:

promoveaz dezvoltarea global a personalitii, prin valorificarea achiziiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunotinelor, a capacitilor, deprinderilor i atitudinilor/ valorilor; stimuleaz responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor i a mijloacelor de realizare; evalueaz elevii n aciune / n procesul de nvare; pun accent pe identificarea/ formularea problemelor i apoi pe rezolvarea lor; angajeaz elevii n situaii reale de via; au semnificaii practice, sociale, economice i implicaii n educaia moral; deplaseaz accentul de la "a nva despre", la "a ti cum"; direct cu lucrurile (coala activ); promoveaz nvarea prin contactul

ncurajeaz autoevaluarea, gndirea, mai degrab dect memorarea sau recunoaterea unei informaii; sunt interactive, angajeaz elevii n nelegerea evalurii. Abordarea integrat a nvrii i utilizarea metodelor alternative de evaluare stimuleaz crearea unei relaii de colaborare, de ncredere i respect reciproc ntre nvtor i elevi i ntre elevi. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Profesorul trebuie s fie mai mult un organizator al situaiilor de nvare i un element de legtur ntre elev i societate, care mediaz i faciliteaz accesul la informaie. Implicarea elevilor n procesului didactic trebuie realizat n toate laturile acestuia: predare-nvareevaluare. IV. Concluzii Reforma evalurii n nvmntul primar, trecerea de la un sistem bazat pe note la unul bazat pe calificative, a avut la baz concepia potrivit creia scopul evalurii, n special n nvmntul primar, nu trebuie s fie nicidecum pedepsirea sau rspltirea punctual a elevilor, n ideea stabilirii unor ierarhii, ci motivarea elevilor pentru nvare, n acelai timp cu observarea i stimularea progresului acestora, utiliznd descriptorii de performan. Reforma curriculum-ului a urmrit flexibilizarea ofertei de instruire, asigurarea relevanei cunotinelor dobndite i egalizarea anselor de educaie prin adecvarea curriculum-ului la particularitile elevului. Utilizarea metodelor alternative sau complementare de evaluare ncurajeaz crearea unui climat de nvare plcut, relaxat, elevii fiind evaluai n mediul obinuit de nvare, prin sarcini contextualizate: realizeaz experimente, elaboreaz proiecte, alctuiesc portofolii, acestea fiind n acelai timp sarcini de instruire i probe de evaluare. Este important ca elevii s neleag criteriile de evaluare, procesul evaluativ, pentru a putea reflecta asupra performanelor obinute, a le explica i a gsi modaliti de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii in raport cu ceilalti, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile. Abordarea interdisciplinar reprezint o cale eficient pentru modernizarea finalitilor i a coninuturilor educaiei. Metodele alternative de evaluare impun proiectarea interdisciplinar a coninuturilor, ca premis pentru evaluarea autentic.

Bibliografie:

1.

MEC, Sistemul de nvmnt din Romnia, Raport naional, 2001.

2. MEC, CNC, Curriculum naional pentru nvmntul obligatoriu. Cadru de referin, Bucureti, 1998, p.15-16 3. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies of Schools and Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995 4. 5. 1999 Gipps, C., Beyond Testing: Towards a Theory of Educational Assessment, The Falmer Press, 1994 Stanciu, M., Reforma coninuturilor nvmntului. Cadru metodologic, Iai, Polirom, p.165,

Interdisciplinaritatea n procesul de predare-nvare Interdisciplinaritatea Aportul la cultura general a fiecrei discipline se exprim nu prin ceea ce este specific, ci prin ceea ce are comun, generalizator, transferabil, de la un domeniu la altul" Louis Croft

Interdisciplinaritatea este o modalitate de aciune i gndire, dintre obiectele i fenomenele lumii reale, i se impune n nvmntul precolar pentru realizarea sarcinilor ce-i revin n pregtirea copilului pentru integrarea cu succes n activitatea colar i societate.

Interdisciplinaritatea n contextul educaiei precolare devine un concept cheie, cu ajutorul cruia educatoarea poate realiza un demers educativ centrat pe nevoile copilului precolar, posibilitile i ritmurile lui de nvare, pe rolurile si demersurile celui ce nva.

Abordarea interdisciplinar a coninuturilor este o necesitate dat de nevoia fireasc a copilului precolar de a explora mediul nconjurtor, fizic i social, de a-l cunoate si a-l stpni, preocupare ce este pe deplin ntmpinat n condiiile structurrii interdisciplinare a curriculumului.

Modul natural al copiilor de a nva despre ce i inconjoar nu este acumularea de cunotine pe domenii ale stiintei ci integrarea informaiilor, priceperilor, capacitilor diverse in jurul unor teme care le-au strnit interesul sau a unor elemente de via social.

A preda interdisciplinar n alternativa educaional PETAS nseamn a mbunti elementele nvate anterior, a completa progresiv teme nct s nu devin o repetare monoton a sarcinilor propuse n

cadrul aciunilor frontale i jocurilor alese. n aceste condiii activitile sunt mai atractive, mai eficiente, precolarul fiind un subiect al cunoaterii i actiunii i nu un receptor. Pentru a dobndi informaiile, fiecare cadru didactic trebuie s tie ct, cum, n ce scop, cu ce rezultate, s ofere precolarilor surse adecvate motivante, care le pot suscita cutarea informaiilor de orice fel, s le descopere.

n alternativa educaionala PETAS forma specific de activitate a copilului precolar este jocul; jocurile alese si activitile frontale se intreptrund, se influeneaza reciproc, se completeaz. Uneori jocurile i activitile alese sunt o modalitate fireasc de completare, de consolidare, i de evaluare a cunotinelor, priceperilor i capacitilor insuite n cadrul activitilor frontale. Alteori au menirea de a pregti activitile frontale n sensul familiarizrii copiilor cu coninutul temei care urmeaz sa fie abordat. Se dau sarcini suplimentare copiilor capabili de performane i de asemenea se organizeaz activiti recuperatorii cu copiii care au absentat.

Pentru realizarea interdisciplinaritii n cadrul activitilor de educarea limbajului am avut n vedere specificul psihologic al copilului n dezvoltare, urmrind s satisfacem nevoile copilului care pentru noi educatoarele sunt cerine educative importante.

Astfel in cadrul jocului "SPUNE MAI DEPARTE" am consolidat capacitatea copiilor de a forma propozitii cu sens logic i corect din punct de vedere gramatical. Jocul l-am desfurat n formaie de cerc. Am nceput activitatea prin imitarea zborului albinelor, recitnd versurile:"Zum, zum, zum/ Noi plecam la drum/ Albinua se desparte/Tu spune mai departe/. n timp ce copii recitau versurile, conductorul jocului a dat coronia cu antene unui copil. La terminarea versurilor, copiii se opresc, se ntorc cu faa ctre centrul cercului iar copilul care a primit coronia trece n mijlocul cercului i completeaz propoziia nceput de conductor. Dac rspunsul copilului a fost bun, el "zboar" n mijlocul cercului n timp ce grupa aplaud i imit zumzetul albinelor.

Exemple: n pdure triete...... Cireaa este un....... Anotimpul iarna este......

De asemenea prin jocurile didactice "GHICI DESPRE CE ESTE VORBA", "CINE E", "CLTORUL ISCUSIT", "TII CU CE", am solicitat alctuirea de propoziii dup ilustraii i de asemenea am mbogit cunotinele copiilor despre mijloacele de locomoie.

Copiii au fost solicitai s denumeasc i s recunoasc mijloacele de locomoie preciznd i locul pe unde circul. Materialul didactic folosit a fost un disc, avnd pe marginea lui lipite imagini. Copilul atins cu o baghet a fost ntrebat "GHICI DESPRE CE ESTE VORBA" copilul denumind mijlocul de locomoie reprezentat n imaginea de pe disc, preciznd i locul pe unde circul.

De exemplu:

"Aceasta este o main. Maina circul pe osea". Am complicat jocul ntrebnd copiii amnunte referitoare la nsuirile acestora (cine conduce? ce transport?). Am procedat la fel cu toate imaginile, iar pentru ca jocul s fie mai atractiv am imitat i zgomotul produs de aceste mijloace de locomoie.

Prin jocurile didactice RSPUNDE CORECT I PUIORUL VA FI FERICIT", "AJUT PISICUA","CSUA CU SURPRIZE, am verificat i am consolidat formularea de propoziii, desprirea n silabe a cuvintelor, recunoaterea sunetelor iniiale i finale. n cadrul acestui joc, copii au fost mprii n dou echipe. Fiecare echip a avut cte-un co, iar la fiecare rspuns corect au primit cte-un ou dat de conductorul jocului-"puiorul". Copiii au fost solicitai sa recunoasc poezia reprezentat de imagini pe plan. Cu ajutorul planelor am denumit psrile de curte care se regsesc in poeziile nvate, am desprit n silabe cuvinte i am identificat sunetul iniial i final al cuvntului dat.

De exemplu:"Raa merge la balt", cuvntul "raa"- pasre de curte. Sunet iniial "r" i sunet final "a".

Un rezultat deosebit am obinut n cadrul jocului didactic "N EXCURSIE". Am nceput activitatea prin observarea slii care a avut un alt aspect. Am poavazat sala cu crengi, iarb, flori, animale, cabana pdurarului, un co cu alimente, cri cu imagini despre ocrotirea naturii. Copiii au trebuit s descopere anumite ''capcane-surpriz",sa rezolve cerinele, apoi ne-am deplasat mai departe, n adncul pdurii pn la un alt indiciu; Echipa care a ajuns la "Cabana pdurarului " a fost declarat ctigtoare.

Sarcini: "Vara este un cuvnt, Vara este un anotimp, Vara este-o mndr floare, Cte luni aceasta are?"

sau "Pentru ca eti copil mare Zi-mi numele tu n silabe

i ce sunet auzii Numele cnd vi-l rostii?"

sau "Uit-te atent la soare Spune cte raze are? i ce form, ce culoare Are pe cer mndrul soare?"

Toate jocurile didactice amintite le-am abordat interdisciplinar consolidnd aptitudinile, capacitile de comunicare, matematice, psiho-motrice, muzicale, de construcii.

S nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de azi. Aceast lume nu va mai exista atunci cnd ei vor fi mari i nimic nu ne va permite s tim cum va fi lumea lor, atunci s-i nvm s se adapteze." Maria Montessori Material trimis de dir. Frca Maria-Rodica, educ. Andrau Cornelia, educ.Gliga Hermina i educ.Bindila Roxana Grdinia cu Program Prelungit Nr.4, Tg-Mure http://educatie.inmures.ro/educatie-traditionala/interdisciplinaritatea-in-procesul-de-predareinvatare.html

Predarea / invatarea integrata nivel superior de aplicare a principiului interdisciplinaritatii

Predarea reprezinta actiunea cadrului didactic de transmitere a cunostintelor la nivelul unui model de comunicare unidirectional, dar aflat in concordanta cu anumite cerinte metodologice care conditioneaza invatarea, in general. invatarea scolara, in mod special (Cristea S., 2000).

In invatamantul traditional predarea este definita ca fiind procesul de prezentare organizata a unor cunostinte elevilor de catre cadre pregatite in acest sens (Cucos C.,2006).

Continuturile predarii corespund dimensiunilor generale ale educatiei, prelucrare in raport de specificul fiecarei varste, trepte si discipline scolare, cu accente predominant intelectuale necesare pentru declansarea imediata a actiunii de invatare, realizata de elev in clasa si in afara clasei (Dragu A., Cristea S., 2003, pag.179).

Continutul predarii este atent dimensionat pentru ca transmiterea informatiilor sa poata avea loc. Predarea devine o relatie cu un obiect de cunoscut:

propus de un subiect (invatatorul); conform unei actiuni de inmagazinare care se organizeaza prin tratarea informatiei; ce angajeaza subiectul din punct de vedere psihologic, afectiv si cognitiv; inradacinat intr-o dorinta care se exprima prin asteptarea unei schimbari (ibidem). Abordarea interdisciplinara a continuturilor educationale este astazi o provocare si in acelasi timp un imperativ pentru cadrele didactice si pentru toate nivelele de scolaritate. Mult teoretizata, interdisciplinaritatea are in contextul educational actual sanse sporite de abordare, odata cu asimilarea in practica scolara a noii viziuni educationale propuse prin reforma invatamantului. Atat reforma de orientare, cat si cea de structura si de continut, sustin interdisciplinaritatea ca un principiu de organizare si desfasurarea a procesului educational.

In Cadrul de referinta al Curriculumului National pentru Invatamantul Obligatoriu, principiile privind predarea si invatarea accentueaza urmatoarele idei:

respectarea particularitatilor de varsta si individuale reper fundamental in construirea situatiilor de predare-invatare;

diversificarea si flexibilizarea situatiilor de predare invatare prin utilizarea de metode si procedee variate, interactive care sa motiveze, sa stimuleze elevul, sa antreneze initiativa, imaginatia, creativitatea, dorinta de a invata; centrarea pe obiective care urmaresc formarea de capacitati, competente, atitudini; centrarea pe elev in proiectarea activitatilor de invatare. Predarea integrata a cunostintelor este considerata o metoda, o strategie moderna, iar conceptul de activitate integrata se refera la o activitate in care se abordeaza metoda in predarea invatarea cunostintelor (Petrescu P., Pop, V.,2007). Aceasta maniera de organizare a continuturilor invatamantului este oarecum similara cu interdisciplinaritatea, in sensul ca obiectul de invatamant are ca referinta nu numai o disciplina stiintifica, ci o tematica unitara, comuna mai multor discipline.

Predarea integrata a cunostintelor nu poate fi definita usor si nici suficient de riguros in acelasi timp. Aceasta datorita faptului ca este o notiune dinamica care sufera mereu modificari.

Termenul utilizat cel mai frecvent este cel de predare integrata a stiintelor: Aceasta denumire vrea sa sugereze faptul ca este o strategie ce presupune reconsiderari radicale nu numai in planul organizarii continuturilor, ci si in ambianta predarii si invatarii (Ciolan L.,2008).

Predarea integrata a stiintelor se fundamenteaza pe doua sisteme de referinta: unitatea stiintei si procesul de invatare la elev.

Ideea despre unitatea stiintei se bazeaza pe postulatul ca universul insusi prezinta o anumita unitate care impune o abordare globala. Constatarile si experimentele in domeniu recomanda integrarea predarii stiintelor ca un fel de principiu natural al invatarii (ibidem).

Predarea integrata se dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a stiintei cu societatea, cultura, tehnologia. In invatamantul modern este tot mai evidenta necesitatea instruirii integrate.

Particularitati ale invatarii integrate:

interactiunea obiectelor de studiu; centrarea pe activitati integrate de tipul proiectelor; relatii intre concepte din domenii diferite; corelarea rezultatelor invatarii cu situatiile din viata cotidiana;

rezolvarea de probleme cea mai importanta forta motrice a integrarii, relevanta practica; Cei 4 piloni ai invatarii integrate sunt:

a invata sa stii a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii o a invata sa stii/ sa cunosti a stapani instrumentele cunoasterii; instrumentele esentiale ale invatarii pentru comunicare si exprimare orala, citit, scris, socotit si rezolvare de probleme, a poseda in acelasi timp o cunoastere vasta, dar si aprofundata a unor domenii principale; a intelege drepturile si obligatiile specifice unei societati democratice. Cel mai important aspect al acestui pilon este considerat insa a invata sa invete.

o a invata sa faci a-ti insusi deprinderile necesare pentru a practica o profesie si a-ti insusi competentele psihologice si sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate diverselor situatii de viata; a folosi instrumentele tehnologiilor avansate.

o a invata sa muncesti impreuna a accepta interdependenta ca pe o caracteristica a mediilor sociale contemporane; a preveni si a rezolva conflictele; a lucra impreuna cu ceilalti pentru atingerea unor obiective comune, respectand identitatea fiecaruia.

o a invata sa fii a-ti dezvolta personalitatea si a fi capabil sa actionezi autonom si creativ in diverse situatii de viata; a manifesta gandire critica si responsabilitate; a valoriza cultura si a depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capacitati intelectuale, fizice, culturale; a manifesta simt estetic si a actiona pentru mentinerea unui climat de pace si intelegere.

Invatarea depaseste cadrul formal al scolii, nu mai este doar apanajul elevilor, fiind concentrata, ca activitate, mai ales in prima parte a vietii; evolutia si caracteristicile societatii contemporane au condus la afirmarea si necesitatea ideii de invatare pe tot parcursul vietii.

Organizarea invatarii pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficienta intr-o lume dinamica si complexa, caracterizata de explozia informationala si de dezvoltarea fara precedent a

tehnologiilor. O invatare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice traditionale poate fi mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan.

Dintre strategiile didactice utilizate in abordarea interdisciplinara care favorizeaza invatarea integrata, amintim:

invatarea bazata pe proiect,

predarea in echipa formata din mai multe cadre didactice,

invatarea prin cooperare,

invatarea activa,

implicarea comunitatii,

aplicatii ale inteligentelor multiple, etc.

In invatamantul primar abordarea integrata a continuturilor este o necesitate, data de nevoia fireasca a scolarului mic de a explora mediul apropiat, fizic si social, de a-l cunoaste si a-l stapani, preocupare ce este pe deplin intampinata in conditiile structurarii interdisciplinare a curriculum-ului. Aceasta, deoarece modul natural al elevilor de a invata despre ceea ce ii inconjoara nu este acumularea de cunostinte pe domenii ale stiintei, ci, dimpotriva, integrarea informatiilor, priceperilor, deprinderilor diverse in jurul unor teme care le-au starnit interesul sau a unor elemente de viata reala. De altfel, viata de adult ii va aseza pe indivizi in fata unor probleme ce presupun de cele mai multe ori cunoastere globala.

Studierea integrata a realitatii ii permite scolarului mic explorarea in mod global a mai multor domenii de cunoastere prevazute in programa, dar subordonate unor aspecte particulare ale realitatii inconjuratoare, asigurandu-i achizitia unor concepte si legitati fundamentale, a unor proceduri de lucru si instrumente de cunoastere a realului.

De asemenea, abordarea integrata a continuturilor educatiei scolare permite luarea in considerare a nevoilor de cunoastere a scolarilor mici si abordarea unor subiecte de interes pentru acestia in cadrul unor teme / proiecte mai cuprinzatoare, sugerate de documentele curriculare.

Corelarea continuturilor, predarea tematica, predarea sinergica, integrarea curriculara termeni cu semnificatii relativ echivalente sunt solutii posibile pentru depasirea pericolului detasarii scolii de viata reala si transformarii acesteia intr-un cadru inchis fictional si denaturat.

Integrarea continuturilor disciplinelor de studiu, precum si a ariilor curriculare este considerata astazi principala provocare in domeniul proiectarii programelor scolare. Argumentele psihopedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple. Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor dobandite printr-o atare abordare, plusul calitativ este evident:

cei care invata identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor; timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit. In planul relatiilor interpersonale:

integrarea curriculara si, in special, metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se dezvolta un sens al comunicarii si o perfectionare implicita a modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai responsabili in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini pozitive. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de alta parte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa coexiste in curriculum-ul integrat.

Parametrii structurarii curriculare integrate pot fi: conceptele transmise, deprinderile si abilitatile formate si aplicatiile realizate.

Predarea interdisciplinara pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltarii elevului: intelectuala, emotionala, sociala, fizica si estetica. Interdisciplinaritatea asigura formarea sistematica si progresiva a unei culturi comunicative necesare elevului in invatare, pentru interrelationarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor urmatoare in invatare, pentru invatarea permanenta. http://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/Predarea-invatarea-integrata-n431.php

Actuala program colar a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curricular centrat pe obiective la modelul centrat pe competene. Competenele cheie sunt definite ca fiind ansamblul de cunostine, deprinderi i atitudini care trebuie dobndite, respectiv formate elevilor n cadrul acestui proces i de care fiecare elev are nevoie pentru implementarea i dezvoltarea personal, pentru atenia activ, pentru incluziune social i pentru angajare pe piaa muncii. Structura acestor competene cheie vizeaz att unele domenii tiintifice, precum i aspecte interdisciplinare i transdisciplinare, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

Astfel interdisciplinaritatea, n condiiile actuale ale procesului de nvamnt, se impune ca o direcie principal a renovrii activitaii profesorilor, att n ceea ce privete coninutul leciilor, ct i modelele i strategiile de lucru. Renovarea interdisciplinaritii constitue un element definitoriu al procesului cunoaterii. n opinia lui G. Videanu, interdiciplinaritatea implic un anumit grad de integrare ntre diferitele domenii ale cunoaterii i ntre diferitele abordri, ca i utilizarea unui limbaj comun permind schimburi de ordin conceptual i metodologic. Interdisciplinaritatea reprezint o modalitate de organizare a cunostinelor nvtrii, cu implicaii asupra ntregii strategii de proiectare a curricumului, care ofer o imagine unitar asupra fenomenelor i proceselor studiate n cadrul diferitelor discipline de nvamnt i care faciliteaz cotextualizarea i aplicarea cunotinelor dobndite.

n procesul de nvamant se regsesc demersuri interdisciplinare la nivelul corelaiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de nvmnt sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. n nfptuirea unui nvmnt, modern, formativ, considerm predarea-nvarea interdisciplinar o condiie important. Posibilitatea de corelare a diferitelor cunotine dintre diferitele obiecte de nvare sunt nelimitate. Important este ca procesul de predare-nvare s fie o modalitate modern de realizare eficient a leciilor, iar profesorul pentru a-i atinge obiectivele propuse trebuie s se pregteasc din timp i s apeleze la capacitatea sa creatoare. Predarea-nvtarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezint noul n lecie, care activeaz pe elevi, le stimuleaz creativitatea i contribuie la unitatea procesului de nvare, la formarea unui om cu o cultur vast.

Avantajele interdisciplinaritaii sunt:

- permite elevului s acumuleze informaii despre obiecte, procese,

-fenomene care vor fi aprofundate n anii urmtori a-i colaritaii;

clarific mai bine o tem fcnd apel la mai multe discipline;

- creaz ocazii de a corela limbajele disciplinelor colare;

- permite aplicarea cunotinelor n diferite domenii;

Predarea interdisciplinar pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltrii copilului: intelectual, emoional, social, fizic i estetic. http://orizontdidactic.wordpress.com/2012/08/08/interdisciplinaritatea-in-procesul-de-predareinvatare