Вы находитесь на странице: 1из 37

UNIVERITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARAION IONESCU DE LA BRAD,, IASI

Facultatea: Horticultura Specializarea: Ingineria mediului Grupa:466

POTENTIALUL HIDRIC DIN RAUL MILETIN

Coordonator:
Conf. Univ. Dr. Mircea AMARIUCAI Student: Ancuta APACHITEI

2013

CUPRINS

Introducere....3 CAPITOLUL I..5 Cadrul natural.......5 1 Asezarea geografica aorasului Flamanzi.......5 1.2 Clima..5 1.3 Relieful..7 1.4 Fauna..8 1.5 Flora...8 1.6 Mamifere..10 1.7 Avifauna...11 1.8 Spatii verzi. ......12 2 Solul..13 2.1 Soluri zonale..13 2.2 Soluri interzonale...14 3 Resurse naturale.14 4 Hidrografia orasului Flamanzi..15 5 Hidrologie.16 5.1 Apele..17 5.2 Raurile17 5.3 Iazurile17 6 Alimentarea cu apa si canalizarea18 6.1 Utilizarea potentialului hidric.18 6.2 Apa bruta.19 6.2.4 Apa potabila..21

6.3 Poluarea solului21 6.3.1 Zone inundabile sizone cu alunecari de teren22 6.3.2 Zone defavorabile pentru acivitatile agricole....22 6.4 Riscuri naturale.23 7 Productii totale si medii din agricultura..23 7.1 Viticultura.24 7.2 Pomicultura.24 7.3 Apicultura.24 7.4 Silvicultura25 CAPITOLUL II...27 1 Amplasarea raului Miletin..27 1.2 Debitul cursurilor de apa..28 1.3 Sectiunea Nicolae Balcescu.28 2 Lacuri de acumulare ..30 3 Tronsonul izvoare confluent pr Valea Rea.33 CONCLUZII..34 BIBLIOGRAFIE35

INTRODUCERE

Scopul lucrarii Obiectivul lucrarii l-a constituit cercetarea bazinului hidrografic al rului Miletin axat pe analiza: potenialul hidric in sectiunea Nicolae Balcescu, rolului factorilor geografici asupra genezei resurselor de ap i a proceselor hidrologice din spaiul bazinului; particularitilor cantitative i calitative ale resurselor de ap i pe aspecte privind fenomenele asociate riscului hidric i gestiunea lor. Coninutul lucrarii este structurat n 4 pri a cror succesiune logic urmrete caracteristicile, relaiile, influenele i efectele parametrilor sau proceselor geografice din prism hidrologic n bazinul hidrografic al rului Miletin. S- a trecut la valorificarea unei vaste baze de date existente pentru bazinul hidrografic al rului Miletin i pe baza unor studii efectuate n teren a elaborat prezentul studiu preciznd principalii parametri ce definesc regimul hidrologic n seciunea Nicolae Balcescu. . Apa constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea i economisirea apei sunt ncurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifesta o preocupare constanta in protejarea cantitii i calitii apei, precum i prin aplicarea de penaliti celor care risipesc sau polueaz resursele de apa. Utilizatorii resurselor de apa pltesc utilizarea acesteia Administraiei Naionale "Apele Romne", n calitate de operator unic al resurselor de apa.. Metodologia a fost aceea de a studia datele disponibile la nivelul local dar si statistici privind principalii afluienti deservite de compania SC APA GRUP SA Botosani.

Baza de date utilizate n vederea evalurii regimului hidric al rului Miletin n seciunea Nicolae Balcescu s-au valorificat. Metodologia a fost aceea de a studia datele disponibile la nivelul local dar si statistici privind principalii afluienti deservite de compania SC APA GRUP SA Botosani. Datele hidrologece existente pentru toate staiile hidrometrice din bazinul hidrografic al rului Miletin-respectiv pe cursul principal i aflueni, prelucrri sintetizate n anuarele hidrologice; Date climatologice, hidrologice existente pentru aceast zon; Lucrri de sintez ca: teze de doctorat, articole de specialitate; O analiz atent s-a acordat factorilor ce defines cadrul natural respectiv: relieful, clima, vegetaia, solurile precum i impactul acestora cu resursele apelor de suprafa i subterane care care au fost redate pentru cursul superior al rului Miletin cu afluenii, cu precizri stricte pentru zona Flamanzi.

CAPITOLUL I CADRUL NATURAL 1 Asezare geografica Orasul Flamanzi ORASUL FLAMANZI Teritoriul localitatii Flamanzi este cuprins intre paralele de 47 35 20 si 47 29 00 latitudine nordica si meridianele de 26 50 15 si 27 6 20 longitudine estica. Deci, o extindere de 6 20 latitudine si 16 50 longitudine, sau in kilometri, 19,5 km V-E respectiv 10,7 km N-S . Din punct de vedere administrativ, Flamamzi apartine judetului Botosani, se afla la 31 km distanta. Localitatea Flamanzi cuprinde o suprafata de 108,8 km. Din 1 aprilie 2004, data declararii localitatii oras, are urmatoarele diviziuni administrative(cartiere): Flamanzi, Cordun, Poiana, N.Balcescu, Bosanceni, Prisacani, Chitoveni. Delimitarea teritoriului localitatii

Flamanzi se face le vest si nord de padure, la est si sud de unele paraie scurte. Comunele vecine sunt: la Nord teritoriul administrativ al comunei Copalau, la NE cel al comunei Lunca, la Est cel al comunei Hlipiceni, la Sud al comunelor Prajeni si Frumusica, iar la Vest fondul forestier aflat in administratia Ocolului Silvic Flamanzi. Orasul este situat ntr-o zona colinara, dar forma de relief predominanta este sesul cu mici zone inundabile. 1.2 Clima Situat la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, teritoriul localitatii Flamanzi se afla sub influenta maselor de origine baltica si continentala, are un climat temperat-continental, aceasta caracteristica fiind data de valorile medii multianuale ale elementelor climatologice, dar mai ales valorilor apsolute. Dintre elementele climatice, temperatura aerului este parametrul cel mai important prin efectul topoclimatelor si inregistreaza un grad mare de variabilitate in timp. Temperatura medie anuala: + 8 C + 9 C. Iarna, temperatirile medii anualesunt negative: 0 C in decembrie, - 2,9 C in ianuarie, si -3,3 C in februarie. Vara, temperaturile

medii anuale sunt in jurul valorii de + 19 C; cele mai ridicate temperaturi sunt inregistrate in luna iulie. Numrul zilelor cu temperaturi de var (25C) este de aproape 60 anual, iar al zilelor cu

temperaturi tropicale (30C) este de circa 12 anual. Numrul zilelor cu inghe (sub 0 C) este de 120-130. Temperaturile coborate de iarn, primvar si toamn favorizeaz apariia brumelor, care pot avea consecine grave pentru agricultur, cand apar prea devreme toamna, sau prea tarziu, primvara. Primele brume la Flmanzi sunt semnalate in prima decad a lunii octombrie si apar pe sesuri , ultimele brume se produc in prima decad a lunii aprilie. Numrul mediu al zilelor cu brum este de 20 - 30 pe an. Precipitaiile atmosferice constituie surs principal de apa pentru orasul Flmanzi , ca pentru intreg Podisul Moldovei, iar cunoasterea variaiilor cantitative si calitative, in timp si spaiu, prezint o deosebit importan practic. Cantitatea medie anual de precipitaii czute este de 525 mm, Izohieta de 500 mm atinge estul orasului, iar cea de 550 mm trece prin vest si nord - vest. Fa de aceast medie se observ variaii insemnate intre anii ploiosi si cei secetosi. Cel mai ploios an a fost 1912, cu 1.014 mm, iar cel mai secetos 1907, cu 214.5 mm. fiind cea mai mic din tot secolul, in Campia Moldovei. Luna cu cele mai mari cantiti de precipitaii este iunie (78.4 mm), iar cea cu cele mai mici este februarie (18.1 mm). Cea mai mare cantitate de precipitaii cade vara (38.6 %). iar cea mai mic iarna (11 %). Existena unei dinamici atmosferice sporite, mai ales in sesul Miletinului si al afluenilor si, pe culmile dealurilor din campie si cele care strjuiesc depresiunea de contact, esle un indiciu c s-ar putea construi cateva centrale eoliene de folosin local. Folosirea energiei eoliene este avantajoas intre orele 9 - 18 cand viteza vantului este maxim: in mai - octombrie. Vitezele medii sunt de 2 - 3 ori mai mari. Furtunile sunt rare, cele mai mari inregistrand 25 - 35 m/s. Din cele artate se pot distinge urmtoarele subuniti climatice: _ climatul dealurilor inalte; _ climatul depresiunii de contact Flmanzi - Frumusica; _ climatul campiei colinare Prjeni - Todireni.
Depuneri atmosferice totale i precipitaii atmosferice

In imagine.este prezentat nivelul radioactivitii beta global in probele de depuneri atmosferice totale, n anul 2005, (valori ale activitatii beta globale peste limita de detectie).

Depuneri atmosferice totale - Activitatea beta globala [Bq/mp*zi] - 2005 -

70 60 50 40 30 20 10 0

medie

maxim

Figura 8.2.1.2.1. Evoluia activitii beta globale a depunerilor atmosferice anul 2005

In lunile aprilie si august s-au inregistrat cele mai mari volume de precipitaii i o diversitate de fenomene meteo. Dup cum se observ din grafic, in aceste luni s -au inregistrat maximele anuale si maxime ale mediilor lunare. Gradul de diluie a gazelor radioactive in atmosfer a crescut substanial. Nu s-au inregistrat depiri ale nivelului de atenionare de 200 Bq/mp*zi.

1.3 Relieful
Relieful este format dintr-o asociere de platouri, coline, vai si versanti. Altitudinea maxima a reliefului este intalnita in SV, fiind de 520 m. Altitudini mari sunt in Vest cuprinse intre 350 si 400 m. Altitudinea minima este inregistrata in valea Miletinului, aceasta fiind de 77,3 m. Altitudinea medie se mentine la 190 m. Geodeclivitatile variaza foarte mult, de la sub 1 in lunca Miletinilui si luncile inferioare ale Varnitei, Volocii, pana la peste 45 pe unele sectoare de versanti si cueste. In general, predomina relieful cu pante reduse, sub 5. relieful cu pante mari cuprinse intre 5 20 si chiar peste 20 se intalneste de o parte si de alta a luncii Miletinului, in partea nord-vestica si a regiunii, precum si pe versantii drepti ai vailor din jumatatea sudic.

1.4 Fauna

Vegetatie spontana - Activitatea beta globala [Bq/kg] - 2005 -

600 400 200 0 aprilie mai iunie iulie


medie maxim

august

septembrie

octombrie

Animalele, desi prezinta o mare mobilitate, in general ele se coreleaza cu vegetatia: - in padure traiesc: mistretul, lupul, vulpea, iepurele, mierla, strutul cantator, gaita, ciocanitoarea, sarpele de padure, soparla, gasteropode, paianjeni, miriapode, s.a. - in stepa traiesc: popandaul, soarecele de stepa, iepurele de camp, dihorul, vulpea, graurul, ciocarlia de camp, uliul porumbar, broasca raioasa, insecte, s.a. In ceea ce priveste fauna acvatica, raul Miletin si afluientii lui fac parte din yomana cleanului. La aceste se adauga bibanul si tiparul.

1. 5 FLORA Sub raport fitogeografic, pe teritoriul orasului Flmanzi se interfereaz elemente centraleuropene specifice pdurilor si cele europene, specifice stepelor si substepelor coninentale. Dac in trecut influienele climatice central - europene favorizau dezvoltarea fagelelor si gorunetelor, fiind dominante in vestul si nord vestul orasului, in ultimele secole, datorit unui proces de usoar aridizare natural a climei, accentuat si de intervenia omului, a avut loc o inaintare spre vest si nord - vest a stepei si silvostepei, in dauna pdurii. Pe teritoriul orasului nostru se disting trei zone de vegetaie: zona de pdure, silvostepa si stepa. Zona de pdure ocup nordul si nord - vestul orasului favorizat de un climat mai umed si mai rcoros si de soluri argiloiluviale (cenusii ).
9

Este bine reprezentat de subzona fagului. Pe lang fag, gorun si stejarul pedunculat, mai cresc carpenul, jugastrul, teiul alb, teiul cu frunza mare, ararul, paltinul, frasinul, plopul alb, sorbul, prul pidure, mrul pdure, ciresul psresc. Dintre arbustii care cresc aici citm: alunul, sangerul, lemnul cainesc, pducelul, mcesul, porumbarul, clinul, socul. Dintre plantele agtoare si volubile amintim: curpnul de pdure si hameiul. Pe ramurile stejarului paraziteaz vascul. Zona silvostepei este in continuarea zonei de pdure, acoperind dealurile de sub 250 m. Contientalismul climatului creste, cu cernoziomuri levigate si soluri cenusii de pdure. Prin intervenia omului peisajul natural a suferit transformri. In pdure predomin gorunul, nelipsind carpenul, teiul, ciresul slbatic. Arbustii sunt pretutindeni, la fel pajistea cu asociaii de plante de step. Zona de step ocup suprafee restranse ca niste fasii, rar se intalneste vegetaia primar, locul ei fiind luat de culturile agricole care se dezvolt pe soluri aluviale si molice. Vegetaia natural este complex valorificat de om, menionm diversitatea si bogia plantelor medicinale si melifere. Pe teritoriul comunei nu s-au identificat specii de plante de interes comunitar care sa necesite declararea Ariilor Speciale de Conservare. Exploatarea pdurilor proprietate de stat cit si a celor particulare se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, intocmite pe o perioada de 10 ani. In luminisurile din paduri sau in jurul lor, apar frecvent arbusti de tipul: Cornus mas (corn), Cornus sanguinea (singer), Crataegus monogyna (paducel), Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (trandafir salbatec). Amintim citeva din speciile floristice din fondul forestier, unele incluse in lista rosie naionala: Galanthus nivalis, nominalizata in Directiva Habitate si in OG 57/2007, Lalea de pdure (Tulipa bioborsteiniana), Viola odorata. Menionm si alte specii din flora salbatica: Lemna minor (lintita), Ranunculusacer (floarea brosteasca), Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui), Pulmonaria officinalis (mierea ursului). Recoltarea plantelor medicinale si a fructelor de pdure din fondul forestier se face in baza autorizaiei de mediu, a studiilor de resurs intocmite de ICAS, avizate de Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii.
10

Recoltarea plantelor salbatice pentru folosinta proprie (plante medicinale) se face in cantitati mici fr a afecta flora spontan.

1.6 MAMIFERE Dintre mamifere sunt bine reprezentate speciile de interes cinegetic: Capreolul capreolus (cprioara), Sus scrofa (mistreul), Vulpes vulpes (vulpea), Meles meles (bursucul viezurele), Lepus europaeus (iepurele), Putorius putorius (dihor), Martes martes (jder de copac), Mustela nivalis (nevastuica), Ondatra zibethica (bizam), (specii nominalizate in anexa nr. 5B a Ordonantei Strategia de Dezvoltare Local a Orasului Flmanzi - 2008 2013 16 nr 57/2007 specii a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul unor msuri speciale de management) Fondul de vantoare Flmanzi este gestionat de AJVPS Botosani. Desfsurarea aciunilor de vantoare se realizeaz cu autorizaie de mediu , in baza Ordinului emis de MADR cu avizarea cotelor de recolta pe sezonul de vantoare, dup evaluarea efectivelor de gestionarul fondului de vantoare. Speciile de mamifere de interes cinegetic sunt: Nr. crt. Specia de vanat 1 Cprior (Capreolus capreolus) 2 Cerb comun(Cervus elaphus) 3 Mistre (Sus scrofa) 4 Iepure (Lepus europaeus) 5 Viezure (Meles meles) 6 Vulpe (Vulpes vulpes) 7 Jder de copac (Martes martes) 8 Jder de piatra(Meles meles) 9 Dihor comun (Putorius putorius) 10 Nevstuic (Mustela nivalis) 11 Hermelin (Mustela erminea) 12 Bizam (Ondatra zibethica)
11

1.7 AVIFAUNA Zona local i t i i Flmanzi nu este o zon cu densitate mare a speci i lor avi faunist ice de interes comunitar. Dintre speci i le protejate de interes na ional amint im speci i le de psri ca: Dendrocopos medius (ciocani toare de stajar), Motaci l la sp(codobatura) , Athene noctua(cucuveaua), Upupa epops (pupaza). Speci i le de interes cineget ic sunt : 1 Gugustiuc (Streptopelia decaocta) 2 Potarniche (Perdix perdix) 3 Rata mare (Anas platyrhynchos) 4 Lisia (Fulica atra) 5 Sitari de pdure (Scolopax rusticola) 6 Becaina comun (Gallinago gallinago) 7 Porumbel gulerat (Columba palumbus) 8 Turturic (Streptopelia turtur) 9 Prepeli (Coturnix coturnix) 10 Graur (Sturnus sp.) 11 Sturzul de visc (Turdus viscivorus) 12 Girlita mare (Anser albifrons) 13 Fazanul (Phasianus colchicus) 14 Cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 15 Gisca de vara (Anser anser) 16 Cioara griva (Corvus corone cornix) Strategia de Dezvoltare Local a Orasului Flmanzi - 2008 2013 - 17 17 Cioara de semanatura (Corvus frugilegus) 18 Cotofana (Pica pica) 19 Gaita (Garrulus glandarius) Aciunile de vantoare la speciile avifaunistice se realizeaz ca si la mamifere cu deosebirea c in acest caz nu se fac evaluari ale efectivelor, ceea ce reprexinta un pericol ca aceste specii sa-si dimineze efectivele
12

Dintre reptile intalnim, mai rar, vipera, iar dintre batracieni brotcelul. Duntorii pomilor in aceast zon sunt: omida proas a stejarului, omida verde si croitorul. Rolul faunei poate fi apreciat ca direct, prin posibilitatea valorificrii cinegetice si piscicole, cat si indirect prin contribuia la meninerea echilibrului ecologic. Fauna cinegetic constituie o important bogie a orasului. Cresterea demografic, extinderea si intensificarea agriculturii, a traficului rutier, reducerea pajistilor, mlastinilor, blilor, vanatul si pescuitul abuziv constituie surse de presiune uman asupra faunei care au dus la restrangerea arealelor, modificarea componenei faunei, reducerea numeric, sau dispariia unora dintre specii. 1.8 SPAIILE VERZI Spaiile verzi din orasul Flmanzi se intind pe o suprafa total de 2 ha, distribuit astfel: a. Parcuri, scuaruri, peluze, plantaii florale 0.336 ha; b. Spaii verzi aferente ansamblurilor de locuine 0.414 ha; c. Spaii verzi in zona industrial 1.25 ha ; Conform OG nr. 114/2007 , inta care trebuie atins pentru o localitate privind spaiile verzi este de 26mp/loc pentru anul 2013 . Aceast int trebuie atins in 2 etape : - prima etapa : inta este de 20 mp/loc pan in 31.12. 2010 ; - a doua etapa : inta este de 26 mp/loc pan in 31.12. 2013 ; Pentru atingerea acestei inte autoritile locale vor intocmi un program concret de aciuni care va conine printre altele, o evaluare a situaiei existente, stabilirea unor obiective, msuri concrete de realizare a obiectivelor propuse, surse de finanare, termene de realizare, monitorizare.

13

2. Solul
Conditiile naturale de relief, de clima si vegetatie, la care se adauga local diversitateafaciesului litologic, excesul de umiditate si actiunea omului, au determinat aparitia unei game variate de soluri zonale si interzonale. Nivelul radioactivitii beta global in probele de
sol necultivat, n anul 2005, este prezentat n figura 8.2.1.6.1.
Sol necultivat - Activitatea beta globala [Bq/kg] - 2005 -

800 600 400 200 0 aprilie mai iunie


medie

iulie
maxim

august

septembrie

octombrie

Figura 8.2.1.6.1. Evoluia activittii beta globale sol - 2005

2.1 Solurile zonale au cea mai mare dezvoltare. Exista doua grupuri de soluri zonale: solurile de padure formeaza un areal mai intins in partea de vest si de nordvest a teritoriului, unde relieful este mai inalt, clima mai racoroasa si mai umeda, iar vegetatia dominanta este padurea de foioase. Aceste souri au un areal mai mare decat padurile de aici, dovedimnd ca in trecutul un prea indepartat domeniu forestier era mai mult mai intins decat in prezent, dar prin defrisari a cedat locul pasunilor si culturilor agricole. grupa cernoziomurilor cuprinde cernoziomurile levigate si cernoziomurile tipice. Aceste soluri sunt localizate in estul si sud-estul localitatii Flamanzi. Ele reactioneaza favorabil la ingresamintele organice si minerale, fiind potrivite pentru cultura cerealelor,in special graului.

14

2.2 Solurile interazonale cuprind: regosolurile care apar pe versanti (cel mai pusin evaluate), solurile aluviale (cu o larga raspandire pe sesurile si luncile din bazinul Miletinului), solurile halomoforme(devtipul saraturilor de lunca). Au fertilitate scazuta, necesitand lucrari speciale de ameliorare. Diversitatea solurilor existente pe cursul localitatii Flamanzi constituie o premisa favorabila si a visei de vie , panaa la cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a zarzavaturilor si a legumelor , precum si a altor plante agricole. Resursele de subsol sunt putine. In dealurile de vest exista calcar ce se poate exploata, in albiile raurilor este nisip si pietris in cantitati mici, iar la peste 900 m adancime s-a constatat existenta unui zacamant de gaz metan, dar nerentabil pentru a fi exploatat. 3 Resursele naturale : 3. 1 Resursele naturale neregenerabile din zona orasului Flmanzi sunt srace si nu se exploateaz. 3.2 Resursele naturale regenerabile ale zonei sunt date de: resursele de ap subterane si de suprafat; solurile bogate in cernoziomuri; vegetaia bogat specific zonei forestiere , de lunc, stepei si silvostepei; fauna depinde in mare msur de caracterul vegetaiei care ii ofer hran si spaiu de via: mistre cprior, vulpe , iepure, pisic slbatic, psri de penaj, fauna acvatic legat de existena lacurilor; resursele forestiere 3.3 Suprafaa cultivat : Deoarece suprafaa destinata activitilor agricole reprezint cca. 76 % din totalul suprafeei localitii, aceast reprezint o resurs valoroas, care genereaz dezvoltarea activitatilor agricole

15

4 HIDROGRAFIA ORASULUI FLMANZI Teritoriul orasului Flmanzi , ca de altfel al intregului jude, are o reea hidrografic deficiar , datorit climatului coninental cu nuane excesive si a celorlalte condiii fizico geografice. Surs principal de alimentare a unitilor acvatice o constituie precipitaiile, iar cel mai important consumator il formeaz evapotranspiraia. Caracteristica principal a panzei freatice de pe teritoriu orasului este bogia sa in ap si existena stratului acvifer aproape de suprafa (5 - 8 m). Renumite pentru potabililalea lor sunt izvoarele captate, care curg continuu sub form de sipot, in dealurile iganca, Stahna. Holm si Velnia. Asemenea strate acvifere se afl la baza orizonturilor de gresie. Impresioneaz numrul mare de fantani, cele din sesuri iar cand precipitaiile sunt abundente, devin impracticabile. Reeaua de rauri si paraie este format din raul Miletin si afluenii lui. Milelinul este al treilea afluent important al Jijiei, pe dreapta acesteia. Izvorste din sud - vestul orasului Botosani, din delurile Baisa, Barda si Criv. Pe teritoriul orasului Flmanzi curge pe distana de 15 km. Limea albiei majore este variabil, atingand pan la 1000 m la Priscani si este inundabil la ploi mari. De la izvor pan la vrsare in Jijia (Vldeni, judeul lasi) are o lungime de 87 km. Cursul mediu si inferior al acestui rau este rectificat. Albia minor are o adancime variabil 0,5 - 3 m, iar limnea de 2 - 3 m

16

5 Hidrologie 5.1 Apele Apa reprezinta pentru regiunea studiata una din bogatiile naturale esentiale pentru economia teritoriului si alimentarea localitatii. Alcatuirea geologica, conditiile climatice si celelalte elemente ale mediului au conditionat existenta apei sub forma de stare subterane(sub presinue si libere) precum si la suprefata (sub forma de rauri si lacuri). a) Apele subterane: Apele subterane sub presiune (de adancine) sunt situate la circa 300 m adancime, pot fi folosite pirn intermediul forajelor executate mai ales prin calitatile lor fizico-chilmce, relativ rentabile pentru ca debitele realizate prin pompare sunt relativ mici. Apele subterane libere au un caracter descendent si sunt cuprinse in depozitele sectionate de talvegul raurilor. Alimentate prin precipitatii,dar rezerva de apa este legata de prezenta podisului din vest, care joaca rol reglator al apelor de precipitatii spre panzele subterane. Aceste apa sunt captate prin fantani si izvoare captate ceare curg continuu sub forma de sipote. Sunt exploatate stratele situate intre 5 si 30 m adancime. b) Apele de suprafata formeaza o retea densa de riuri, mai ales paraie cu scurgere temporara si lacuri.
- INCADRAREA SECTIUNILOR DE CONTROL, PE CLASE DE CALITATE, IN ANUL 2005, CONFORM NORMATIVULUI PRIVIND OBIECTIVELE DE REFERINTA PENTRU CLASIFICAREA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA (ORDIN 1146/2002)

17

B.H. Prut Clasa de calitate Nr. crt. Cursul de apa Sectiunea de supraveghere de prelev./an 15 16 17 18 19 Sitna Sitna Sitna Sitna Miletin Am. Leorda Botosani Aval Stauceni Todireni N. Balcescu trimestriala trimestriala lunara lunara lunara II II IV IV III II II IV III II II I II II III II I II I-II II-III I I I II III II II IV IV III Frecventa R.O. Nutrienti Salinitate Metale Micropoluanti Generala

** sectiuni de supraveghere care se monitorizeaza si in comun cu Republica Moldova 5.2 Raurile au colector principal Miletinul, care are izvoare in SV-orasului Botosani, avand lungimea de 87 km pana la varsarea in Jijia. Principalii afluienti culesi de pe teritoriul localitatii Flamanzi sunt: Fundiaia, Varnita, Mitocu, Voloca, Chitovanca. Vara, Miletinu poate seca. 5.3 Iazuri Pe teritoriul orasului sunt puine iazuri, totalizand aproape 14 ha. lazul Novaci, a fost secat dup 1989, cel mai important rmanand lazul Ivscoaia, in Sesul Bahnei, cu o suprafa de 7,5 ha si o adancime de 4,5 m. In Valea Budi, pe un afluent al Paraului Valea Rea, s-au amenajat dou iazuri pentru adpatul vitelor. La Novaci, pe Paraul Chislu s-a reamenajat barajul si apele sunt in curs de acumulare. De importan local sunt micile acumulri pe paraiele Stahna, Tulburea Pe teritoriul orasului sunt puine iazuri, totalizand aproape 14 ha. lazul Novaci, a fost secatdup 1989, cel mai important rmanand lazul Ivscoaia, in Sesul Bahnei, cu o suprafa de 7,5 hasi o adancime de 4,5 m. In Valea Budi, pe un afluent al Paraului Valea Rea, s-au amenajat douiazuri pentru adpatul vitelor. La Novaci, pe Paraul Chislu s-a reamenajat barajul si apele
18

sunt in curs de acumulare. De importan local sunt micile acumulri pe paraiele Stahna, Tulburea Iazurile totalizeaza 14 ha. Cel mai important este Ivascoaia, in sesul Bahnei, cu o suprafata de
7,5 ha si o adancime de 4,5 m. In Valea Budai sunt doua iazuri pentru adapatul vitelor. La Novaci, pe paraul Chisalau, s-a reamenajat barajul. Sunt acumulari de importanta locala pe Stahna, Tulburea, Fundoaia, Voloca

6 ALIMENTARE CU AP SI CANALIZARE

6.1 Utilizarea potentialului hidroenergetic


Potentialul hidroenergetic este de trei categorii: potential hidroenergetic teoretic (brut), care exprima totalitatea resurselor de energie naturala a apelor dintr-un bazin hidrografic, fara a tine cont de posibilitatile tehnice si economice de amenajare. Acest potential teoretic cuprinde atat potentialul de suprafata, cat si potentialul liniar. Potentialul de suprafata se refera la apele din precipitatii si la cele de scurgere, in timp ce potentialul liniar se refera la energia (puterea) maxima ce se poate obtine pe un curs de apa sau sector al sau. potential hidroenergetic tehnic amenajabil, care reprezinta acea parte din potentialul brut, care ar putea fi obtinuta prin amenajarea cursului de apa tinand seama de conditiile tehnice ale etapei respective; Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea desfasura au nevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica acea cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume. Este important de evidentiat diferinta dintre cerinta efectiva de apa si rata actuala de utilizare a apei. Un nivel scazut al acestei rate poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrangeri in aprovizionarea cu apa.potentialul hidroenergetic economic amenajabil, adica acea parte a potentialului tehnic amenajabil, care se poate obtine in conditii economice. Acest potential este cel mai susceptibil de modificari fiind conditionat de progresul tehnic, dar si de anumite cerinte si politici de mediu. Serviciul public de alimentare cu ap si de canalizare cuprinde totalitatea activitilor de utilitate public si de interes economic si social general efectuat in scopul captrii, tratrii, transportului si distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul
19

localitii, respectiv pentru colectarea, transportul , epurarea si evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice si a apelor de suprafa provenite din intravilanul localitilor. Alimentarea cu ap in orasul Flmanzi se realizeaz prin sistemul de alimentare centralizat , gestionat de ctre operatorul SC APA GRUP SA Botosani prin Contractul de delegarede gestiune nr. 19324/30.11.2005. Alimentarea cu ap se realizeaz din sistemul Bucecea, bazinul hidrografic Siret . Sistemul Bucecea include atat magistrale de ap brut cat si de ap tratat de la staiile de tratare din Bucecea si Ctmrsti ctre Botosani si mai departe, spre sud-est ctre Flmanzi . Apa furnizat la Dorohoi este pompat la Leorda, iar cea furnizat de partea cealalt a Botosaniului este pompat ctre Flmanzi . 6.2 APA BRUT In prezent se utilizeaz surs de ap brut, si anume:
Pentru probele de ap brut sunt prezentate valorile, medii i maxime lunare semnificative ale msurtorilor imediate, la nivelul anului 2005
Apa bruta - Activitatea beta globala [Bq/mc] - 2005 -

700 600 500 400 300 200 100 0

medie

maxim

Figura 6.2. Evoluia activitaii beta globale ap brut - 2005

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane au evoluat in limite normale, chiar si in perioada de secet, nivelurile nu s-au situat sub limita de exploatare. Excepie fac in special fantanile de captare situate in zonele de deal, mai ales in perioada de var-toamn,unde nivelurile piezometrice au sczut foarte mult, unele din ele chiar au secat temporar. Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt urmtoarele: poluarea apelor de suprafa;
20

condiiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaz trecerea in soluie a diferiilor anioni si cationi; dezvoltarea intensiv a agriculturii in ultimele decenii cu utilizarea excesiv a ingrsmintelor chimice pe baz de azot si fosfor, a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre acestea (sau a produsilor de degradare); efectele pasivitii fostelor complexe zootehnice de capaciti mari privind msurile pentru conservarea factorilor de mediu; particularitile climatice, hidrogeologice si exploatarea sistemelor de irigaii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migraia substanelor rezultate din aceste procese. Folosirea pesticidelor in agricultur a determint poluarea solului, alimentelor, aerului si surselor de ap, reflectat in acumularea de pesticide atat in flora si fauna acvatic, cat si in organismele umane si animale. Nu au fost efectuate determinri de pesticide in apele subterane. sistemului de alimentare cu ap :

6.2.1 Aduciunea Caracteristici: tipul conductei : otel si azbociment diametru conductei : Dn = 250 mm lungimea conductei : 23 km repompare la staia Buzieni

6.2.2 Tratarea si inmagazinarea apei _ Tratarea apei se realizeaz la staiile de la Bucecea si Ctmrsti . _ Inmagazinare Caracteristici: numr rezervoare : 2 buc. capacitate de inmagazinare :1500 6.2.3 Sistemul de distribuie a apei _ Caracteristicile retelei de distribuie :
21

tip sistem :ramificat tip conducta : PVC, azbociment diametru conductei : Dn = 125 - 150 mm lungimea conductei : 29,5 6.2.4 Apa potabil
Pentru probele de ap potabil sunt prezentate valorile minime, medii i maxime lunare semnificative ale msurtorilor imediate, la nivelul anului 2005

Apa potabila - Activitatea beta globala [Bq/mc] - 2005 -

900 800 700 600 500 400 300 200 100 0

medie

maxim

Figura 8.2.1.5.1. Evoluia activitaii beta globale ap potabil-2005 In concordana cu radioactivitatea beta globala a apei brute maxima lunar pentru apa potabil s-a inregistrat tot in luna februarie. Mediile lunare variaz in jurul valorii medii anuale de 174 Bq/mc. Nu s-au inregistrat depiri ale nivelului de atenionare de 2000 Bq/mc.

6.3 Poluarea solului In general, localitile componente ale Flmanziului sunt recunoscute ca avand soluri de buna calitate, o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate. Totusi, o important parte a solurilor este afectat sau este expus la risc inalt de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizrii, umiditii sau secetei excesive, salinizrii si compacrii. Strategia de Dezvoltare Local a Orasului Flmanzi

22

2008 - 2013 38 Principalul proces de degradare a solului, prin extensie si impact socioeconomic, il reprezint eroziunea prin ap, care impreun cu alunecrile de teren afecteaz terenul agricol. 6.3.1 Zone inundabile si zone cu alunecri de teren In prezent localitile orasului Flminzi nu dein terenuri cu alunecri active sau cu un pericol mare de inundabilitate. Zona intravilanului nu este afectat de alunecri dar in imediata apropiere, dealurile prezint ravene formate de toreni. Zonele din vecintate nu sunt protejate de pduri sau plantaii de protecie. Conform unui studiu PATJ Botosani, efectuat pe teritoriul orasului Flminzi, nu sunt suprafee importante (peste 100 ha) afectate de inundaii, alunecri de teren si eroziuni toreniale. Este necesar intervenie in continuarea lucrrilor de desecri. In totalitatea lor, degradrile de teren sunt rare si reduse ca intensitate, iar versanii pot fi folosii foarte bine in agricultur (vii, livezi). 6.3.2 Zone defavorizate pentru activitile agricole : zonele afectate de eroziune prin ap ogase, ravene, toreni; zonele cu un nivel foarte sczut de humus; zonele cu ariditate extrem; zonele cu exces de umiditate si cele expuse inundaiilor ; zonele cu soluri saraturate sau acide ; zonele nisipoase si cele predispuse la desertificarii ; zonele cu condiii extreme de textur a solului (extrem de argiloase sau de nisipoase).

23

Surse majore de poluare Agent economic Domeniu de activitate SC STIPO SA Dorohoi Fabricarea sticlei i a articolelor din sticl Consiliul Local Flmnzi Gospodrire comunal r. Miletin 0,081 - materii in suspensie, substane organice, nutrieni r. Jijia Emisar Volum ape uzate evacuate Poluani specifici (mil.mc) 0,059 (insuficient epurat) - materii n suspensie, fluoruri, metale

6.4 RISCURI NATURALE Sunt trei tipuri de riscuri naturale: inundaii alunecri de teren ; seismicitatea ; Seismicitatea ; Cutremurile , 7 Produciile totale si medii din agricultur Producia vegetal are un caracter preponderent cerealier. Suprafeele cultivate cu plante tehnice (rapita,in,canepa etc.), precum si cu plante furajere, plante medicinale si aromatice sunt limitate, in principal, din cauza dificultilor in asigurarea dotrilor pentru mecanizarea acestor culturi.

24

7.1 Viticultura Deoarece localitile orasului Flmanzi sunt asezate in regiunile de deal, au existt condiii pentru cultivarea viei de vie din cele mai vechi timpuri. In anul 2006 populaia orasului deinea o suprafa de 254 ha de vie, in marea majoritate soiuri hibride. In ceea ce privesste patrimoniul viticol, suprafeele cultivate cu vita de vie in perioada analizata se cifreaza in jur de 130 ha. Suprafaa cultivata cu vii hibride apartin exploataiilor individuale, de remarcat este aparitia fenomenului de imbatranire al unor plantatii si distrugea unora dintre acestea datorit calamitatilor naturale din ultimii ani. Strategia de Dezvoltare Local a Orasului Flmanzi 2008 - 2013 55 7.2 Pomicultura Cresterea pomilor este o indeletnicire aproape a fiecrui gospodar din localitile componente ale orasului nostru, asezat in regiune de deal, propice practicrii acestei activiti. In jurul fiecrei case intalnesti de obicei un loc aparte destinat livezii, in care cultiv: pruni, meri, peri,ciresi, zarzri, caisi, etc. Este adevrat c in puine gospodrii cultura pomilor se face in livezi, in cele mai multe gospodrii plantarea pomilor fcandu-se mai mult in curtea caselor. Cele mai intinse livezi le intalnim in cartierul Poiana si pe dealurile din vestul orasului. Plantaiile de pomi sunt reduse, iar produciile obinute au sczut atat din punct de vedere al cantitii, cat si al calitii.

7. 3 Apicultura Practicarea albinritului a fost, din cele mai vechi timpuri, o ocupaie a locuitorilor din localitile componente ale orasului nostru. Cresterea albinelor este atestat si de existena unor toponimice: Priscani, Stiubei, etc.
25

La rencensmantul animalelor din anul 1996 sunt inscrisi 412 stupi. In Lista producatorilor din agricultura ecologic inregistrati la MADR in anul 2007 sectorul apicultur este inregistrat o singura pesoana fizica din orasul Flmanzi , si anume : Mihai T.Petrea .

7.4 Silvicultura Pdurile, datorit multiplelor functii ofera resurse importante economiei. Peisajul bogat, mostenirea unei flore si faune deosebite a pdurilor, cat si insulele de paduri virgine, sunt bunuri de pret pentru ecoturism, cu un potenial exploatabil bazat pe valori autentice. La sfarsitul anului 2005, suprafaa pdurilor reprezenta cca. 1745 hectar, repreazentind 12% din suprefata unitii administrativ teritoriale Flmanzi, procentul situiindu-se sub media judeului.Volumul mediu de lemn la Ha este de 5.68 mc. Cresterea unitara medie a pdurilor este de 4,8 mc pe an si pe Ha.Volumul total de lemn in anul 2007 supus valorificarii a fost de 9.300 mc , avand doua destinatii: pentru operatorii economici din sectorul forestier si pentru aprovizionarea populaiei. Pana in prezent nu s-au ininfiintat ocoale silvice private, administrarea fondului forestier este realizat de ctre ROMSILVA , Ocolul silvic Flmanzi . Strategia de Dezvoltare Local a Orasului Flmanzi 2008 - 2013 58 Lemnul exploatat din pdurile proprietate public este valorificat prin licitatii publice, in timp ce proprierii privati pot comercializa lemnul independent. Exploatarea padurii, in ambele cazuri, se face de ctre operatori economici autorizati. Pe lang lemn, exist si alte produse forestiere cum ar fi: rachita, seminte, puieti, fructe de pdur ciuperci, pomi de Craciun, etc.Activitatea de vanatoare reprezint de asemenea , o surs de venit atat prin produse, taxe , concesionari cat si prin servicii asociate, dac sunt exploatate in mod rational. Fragmentarea proprietii este un fenomen recent, care a aprut ca rezultat al retrocedarii proprietii de stat. Se doreste crearea de asociaii de proprietari de pdure sau de comasare a proprietilor de pdure, in scopul practicrii unui management durabil al acestora.

26

In pdurile din zona gasim fenomenul taierilor ilegale . Cauzele care conduc la exploatarea ilegal sunt dorina de a obtine venituri rapide, nivelul de trai sczut al locuitorilor din zona , dimensiunea redus a proprietii, organizarea necorespunzatoare a prelucrarii primare a lemnului. Preluarea cherestelei fara autorizaie din pdurile care nu sunt gestionate de stat, este considerata ilegal. Cadrul legal referitor la restituirea proprietii a fost revizuit prin Legea nr.18/1991

27

CAPITOLUL II 1-Amplasarea raului Miletin

28

Miletinul izvoraste din Culmea Siretului superior langa comuna Baisa, de la altitudinea de 323 m. Se dezvolta paralel cu Sitna si are aceleasi particularitati generale ca si Sitna, numai ca numarul iazurilor este mai redus atat pe curs cat si in bazinul sau. In partea sa superioara cursul Miletinului aduna o serie de afluienti din dreapta dinspre Dealul Mare al Harlaului.(593m). Dupa primirea catorva paraie mici(Chirivoaia, Putred) din dreapta, se varsa in Miletin Oneaga (S=84 Km2; L=11km) care prin cursul principal a despicat din nord masivul Dealul Mare in doua unitati:unul vestic, mai intins, mai inalt si mai fragmentat(Bereslogi-Singeap), cu inclinare etajata sud-est, si altul mai stramt si mai coborat in partea estica( Culmea Hoemului-540m), dinsre care izvorasc majoritatea afluentilor amintiti. In acest masiv se observa aproape intreaga serie a sedimentelor sarmatiene, inclusive piatra dura calcaroasa, peste care se gasesc in alternanta mare gresii si nisipuri acvifere,care dau nastere la izvoare cu apa potabila buna.( la Radeni,izvoarele carstice sunt folosite si pentru irigatii.) in aceasta zona exista doua iazuri mai mici, unul pe afluentul Oneagai-Prisaca, iar altul la Cristesti, la confluent Putridai cu Miletin(10 ha). Dintre alti afuenti veniti dinspre Dealul Mare amintim pe Varninta sau Uriceni(S=72km2; L=11 km) cu cordunul(S=24 km2; L=7km) si Scanteia (S=60km2; L=16km), care poarta si numele de Nacu sau Mitoc de aici Miletinul devine un curs subsecvent de podis, cu cueste in dreapta sa si primeste afluenti mai ales din stanga, cum sunt:Valea Rea (S=26 km2; L=10 km), Chisalau sau Paraul lui Vasile (S=43 km2;L=15 km) si Recea(S=72 km2; L=16 km)

Date hidrologice Bazin de receptie 681 km2

Lungimea cursului de 90 km apa Debit maxim inregistrat 220m3/s Debit minim 0,006 m3/s

29

1.2-Debitul cursurilor de ap Nr. Rul Staia hidrometric Debit n 2004 (m3/s) 14 15 SITNA MILETIN TODIRENI 16,2 maxim Debit multianual (m3/s) 2.3 0.468

N.BLCESCU 7,6

1.3 S ecti u n ea Ni col ae B l cescu Din punct de vedere fizico-chimic, apa raului se incadreaza in clasa a III-a de calitate , determinat de indicatorii specifici gradului de mineralizare, cu toate ca regimul de oxigen cu principalii indicatori cu valorile : CBO5 = 7.72 mg/dmc, CCO-Mn=11.28 mg/dmc indica clasa a II-a de calitate. Pentru G.M. este valabila tot categoria II-a de calitate (Rfix = 839.62 mg/dmc). Indicatorii specifici regimului nutrienilor situeaz zona n clasa a II-a de calitate. Exceptie face fierul = 1.543 mg/dmc. Exemplificm cu valorile concentraiei medii ponderate cu debitul, pentru indicatorii regimului nutrienilor: N-NH4 N-NO2 N-NO3 = 0.212 mgN/dmc = 0.032 mgN/dmc = 1.8 mgN/dmc

Aceasta sectiune prezinta o densitate mai mare in perioada rece a anului limita maxima fiind de 1.819.245 cel./l si cea minima de 357.140 cel./l (iulie), minim ce determina si valoarea cea mai scazuta a gradului de curatenie 56% si valoarea cea mai ridicata a indexului saprob 2,8 (iulie), valoare ce incadreaza apa in categoria IV de calitate. In restul anului valoarea indexului saprob este cuprinsa inte 1,86 2,7 incadrand apa in categoria II/III de calitate. Biocenoza fitoplanctonica este alcatuita din diatomee (Synedra acus, Gyrosigma

acuminatum), cloroficee (Chlorella vulgaris, Scenedesmus acuminatum), euglenoficee (Phacus pleuronectes, Trachelomonas sp.), cianoficee (Oscillatoria sp.)
30

Zooplanctonul are densitatea cuprinsa intre 4 ex./l si 12 ex./l, dominante fiind rotiferele (Keratella sp.) Bentosul are o densitate de 124 ind./m2, densitatea cea mai mare avand-o oligochetele (Tubifex tubifex), urmate de diptere (Chironomus sp.), efemeroptere (Ecdyonurus sp.) si trichoptere (Hydropsiche sp.). Gradul de curatenie este de 50% corespunzator zonei - mezosaproba, usor in scadere fata de anul 2002 (58%) iar indexul saprob de 2,62 este corespunzator clasei III de calitate dupa NORCAS, fata de valoarea inregistrata pentru anul 2002 (2,28-clasa II de calitate). Microfitobentosul are densitatea de 1,4490 cel/100mm2, fiind alcatuit din diatomee. Afluent al riului Jijia Miletinul are zona de izvoare in dealurile Burda, Baia i Crivat. Adincimea albiei minore variaza intre 0,5 m amonte de Cristeti i 3 m la Halceni, iar latimea sa intre 2 i 5 m. Acest rau se afla sub observatie in sectiunile de ordinul I, Nicolae Balcescu i ipote. Amenajarea raului Miletin in jud. Botosani si Iasi, realizata in perioada 1981 1985 si care cuprinde urmatoarele obiective:

2 Lacuri de acumulare 2.1 Acumularea Hlceni (jud. Iasi) cu rol de aprare impotriva inundaiilor, alimentare cu ap pentru populaie, industrie, irigaii, cu un volum total de 42,8 mil. mc si un volum util de 11,8 mil. mc 2.2 Acumularea nepermanenta Campeni ce are rol de atenuarea debitelor de viitur pe r. Miletin amonte ac. Hlceni, cu un volum total de 11,2 mil. mc.In judetul Vaslui s -a realizat acumularea Posta Elan (raul Elan) ce are rolul de scoatere de sub efectul inundaiilor a obiectivelor socio-economice situate aval baraj (localitate Murgeni) si asigurarea alimentrii cu ap pentru populaie si industrie cu un debit de 15 l/sec. Acumularea a fost pus in funciune in anul 2001, are un volum total de 9,65 mil. mc. si un volum de atenuare de 5,05 mil. mc. Principalul curs de ap este rul Jijia. Imediat n aval de teritoriul comunei Vldeni, are loc confluena cu rul Miletin, afluent de dreapta al rului Jijia. Dintre lacuri, se gsete aici Acumularea Halceni, amplasat pe rul Miletin, care alimenteaz cu ap potabil localitatea Vldeni i alte sate, asigur necesarul de ap pentru umplerea i primenirea amenajrii piscicole

31

Vldeni i constituie surs de ap pentru irigaii . Are o suprafata de 400 ha, vegetatia acvatica lipseste in schimb sunt foarte multe scoici. Specii de pesti: crap, caras, biban, somn, salau. Debitul maxim GF 36,76 mc/s Q max DaM 369,0 mc/s. Parametrii tehnici: debit mediu multianual:1,14 m3 m/s; volum util:11,6 mil.m3 volum atenuare:33,6 mil.m3. Principalele folosine sunt: irigare a cca. 1470 ha, alimentare cu
ap potabil- 111 l/s, piscicultur pe 335 ha

Principalele lacuri de acumulare pe categorii de folosin din bazinul hidrografic Prut Denumirea acumulrii Cursul de ap Volum total (mil. m3) Volum(n.n.r mil.m3 ) Suprafata (ha) Categ de.folosinta

Halceni Vladeni Cmpeni

Miletin Miletin Miletin

49,50 1,30 11,50

12,80 1.30 -

385 49 220

Complex Piscicultura Complex

32

Raul Miletin sectiunea Nicolae Balcescu Debitele principalelor ruri in anul 2010 Debit Nr crt Raul Statia hidrometrica maxim in anul 2010(mc/s) Bazinul Hidrografic Prut 12 Sitna 13 Sitna 14 Miletin Dracsani Todireni Nicolae Balcescu 57,3 69,5 32,1 1,79 2,30 0,460 Debit mediu multianual (mc/s)

Urmare interpretarii rezultatelor din sectiunile N.Balcescu i ipote, cursul raului a fost delimitat in doua tronsoane: 3 T ron son u l i zvoare - con f l . p r. Val ea Rea Conform analizelor efectuate pe acest tronson de 55 km, in sectiunea de control N. Balcescu,

33

n tabelul urmtor sunt prezentate lungimile tronsoanelor de ru caracteristice n anul 2008 n raport cu calitatea nregistrat la toi indicatorii.

Lungimea (km) din care Raul Tronsonul de rau Total Sitna izvoare - av.Botosani av.Botosani-cfl.r.Jijia TOTAL izvoare-conf. pr.Valea Rea Miletin conf. pr.Valea Rea-cfl.r.Jijia TOTAL 90 55 78 29 55 35 35 I 29 49 49 II Categoria III D

34

Concluzii

Orasul Flamanzi se caracterizeaz printr-o slab dezvoltare a reelelor de canalizare i a staiilor de epurare a apelor uzate. Lipsa investiiilor i depirea duratei de funcionare a staii lor de epurare au condus la o evoluie descresctoare a capacitii funcionale a acestora. Conform Angajamentelor rezultate din negocierea Capitolului 22-Mediu, n funcie de mrimea aglomerrilor umane i de caracteristicile receptorilor naturali, au fost stabilite termene de conformare pentru asigurarea sistemelor de canalizare i a staiilor de epurare pentru toate aglomerrile cu peste 2000 locuitori echivaleni. Anul limit pentru realizarea acestor investiii este 2018. Acest termen a fost stabilit tinndu-se cont de urmtoarele aspecte: Situaia infrastructurii existente din domeniul colectrii i epurrii apelor uzate oreneti, n special n mediul rural, necesit un mare volum de lucrri edilitare; Costurile sunt foarte mari; Capacitatea autoritilor locale de a finana aceste lucrri este limitat

Pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de ap se impun msuri privind: Satisfacerea cerinelor de ap la surs ale populaiei urbane i rurale. Avnd n vedere deficienele n alimentarea cu ap din anumite regiuni, este necesar realizarea de lucrri de aduciune din surse autorizate pentru alimentarea cu ap a localitilor deficitare, amenajarea de surse noi pentru ap potabil prin realizarea de noi acumulri i/sau fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu ap a satelor. mbuntirea i dezvoltarea infrastructruii de alimenatare cu ap i canalizare. Creterea gradului de acces al populaiei la serviciile publice de alimentare cu ap i asigurarea condiiilor de calitate standardizate pentru ap potabil reprezint un obiectiv strategic. Prin aceasta se urmrete orientarea investiiilor spre dezvoltarea i extinderea sistemelor

35

centralizate de alimentare cu ap potabil i canalizare, att pentru mediul urban ct i pentru cel rural. mbuntirea calitii resurselor de ap. Avnd n vedere starea actual a procesului de epurare a apelor uzate, se impun activiti de reabilitare, dezvoltare i modernizare a staiilor de epurare n concordan cu standardele UE. De asemenea, se impune reabilitarea i extinderea staiilor de apurare a apelor industriale n vederea reducerii i/sau eliminrii deversrilor de substane periculoase. Utilizarea durabil a resurselor de ap. Promovarea acestei msuri este impus de necesitatea proteciei calitative i cantitative a resurselor de ap concomitent cu satisfacerea durabil a folosinelor de ap

Pentru a evalua potenialul hidric al rului Miletin n zona Nicola Balcescu am redat principalii parametri hidrici i un raport morfologic att a versanilor ct i a complexului aluvionar de pe fundul vii toate sunt n plin evoluie cu numeroase implicaii de ordin social i economy. Sursa de ap analizat, arter colectoare a apelor n zon, venic curgtoare i purttoare de via, reprezint sursa principal de ap potabil pentru locuitorii zonei cercetate. Acesta este doar unul din motivele i cel mai important pentru care locuitorii zonei trebuie sa menin calitatea apei din acest ru.

36

BIBLIOGRAFIE

Sursa: Ministerul Mediului, Raport de mediu n judeul Botoani, SC APA GRUP SA Botoani

37

Вам также может понравиться