Istoric moneda EURO Uniunea Europeana Economica si Monetara (EMU) reprezinta o intelegere intre Statele Membre UE in vederea impartasirii

unei monede unice, EURO, si a unei politici economice unice cu un set de conditii si responsabilitati fiscale. In prezent, sunt ! State Membre cu nivele de integrare variate in EMU. "reisprezece State Membre au adoptat moneda euro# $ustria, %elgia, &inlanda, &ranta, 'ermania, 'recia, Irlanda, Italia, (u)emburg, Olanda, *ortugalia, Slovenia si Spania. $lte trei State Membre, Marea %ritanie, +anemarca si Suedia, nu au nici un plan imediat in privinta adoptarii monedei euro. $lte unsprezece State Membre, ,ipru, Malta, (etonia, (ituania, Estonia, *olonia, ,e-ia, Slovacia, Ungaria, Romania si %ulgaria, sunt in stagii diferite ale adoptarii monedei euro si cel mai probabil vor adera la zona euro in urmatorii zece ani. *lanurile pentru o moneda unica europeana au inceput sa prinda contur inca din ./0/ odata cu Raportul %arre, elaborat de cele sase State Membre de atunci ale ,omunitatii Economice Europene (EE,). $cesta a fost urmat mai tarziu in acel an de o intalnire a sefilor de stat si de guvern la 1aga pentru a planifica crearea unei uniuni economice si monetare. *rocesul a fost intarziat de colapsul Sistemului de la %retton 2oods ./!. dupa decizia unilaterala a *resedintelui 3i)on de a face dolarul necovertibil in aur si dupa criza petrolului din ./! . Intre timp, EE, a crescut incluzand noua state, multe dintre ele fiind dispuse sa renunte la propriile monede nationale. In prezent, tarile europene participante pot fi integrate in trei faze economice, care corespund fazelor istorice ale dezvoltarii EMU. Faza I In ./!/ Sistemul european monetar (EMS) a fost stabilit pentru a crea o legatura intre monedele europene si pentru a preveni fluctuatii mari intre valorile lor. $cesta a creat Mecanismul European a Ratei de Sc-imb (ERM) in acord cu care ratele de sc-imb a monedei fiecarui Stat Membru trebuiau sa fie restrictionate la fluctuatii foarte mici (456 . 78) pe oricare latura a valorii de referinta. $ceasta valoare de referinta a fost stabilita intr6un agregat al tuturor monedelor participante care s6a numit Unitatea de Moneda Europeana (E,U) si care a fost apreciata in acord cu marimea economiilor Statelor Membre. In anii ./9: piata fiecarui Stat Membru a devenit mult mai apropiata de cea a vecinilor, dand forma la ceea ce a mai tarziu a devenit *iata Unica Europeana. ,omertul international in *iata Unica Europeana ar fi putut fi pus in pericol de riscul ratei de sc-imb ; in ciuda stabilitatii relative introduse de ERM ; si de costurile crescute ale tranzactiilor pe care le6a adus aceasta. ,rearea monedei unice pentru *iata Unica a insemnat o solutie logica, si astfel ideea unei monede unice a fost adusa din nou in atentia forului. ,omisia Europeana condusa de <ac=ues +elors a adoptat $ctul Unic European in februarie ./90, care a avut drept scop inlaturarea barierelor institutionale si economice intre statele membre ale UE si stabilirea scopului pietei comune europene. In ./9/, au fost sc-itate planuri pentru a realiza EMU in > stadii. *rima faza a inceput oficial in .//:, cand controalele asupra ratei de sc-imb au fost inlaturate, dand astfel libera miscare capitalurilor in intreaga EE,. In .// , cele trei faze prevazute de ,omisia +elors au fost facute oficiale prin introducerea in "ratatul de la Maastric-t, incluzand criteriile de convergenta economica pentru adoptarea monedei comune. In fapt, aceasta a transformat EE, in Uniunea Europeana. ,riteriile pentru calitatea de membru a Uniunii Europene si adoptarea monedei euro sunt stabilite de trei documente. *rimul este "ratatul de la Maastric-t din .// , care a intrat in vigoare pe . noiembrie .//>. Mai tarziu in acelasi an, al doilea criteriu a fost creat de ,onsililul European la ,open-aga, si anume prin crearea ?criteriilor ,open-aga@, care au clarificat scopurile generale ale "ratatului de la Maastric-t. $l treilea este contractul cadru negociat cu fiecare tara candidata mai inainte de a adera la UE. ,riteriile au fost de asemenea clarificate si de legislatia UE si prin decizii ale sistemului Audiciar european, de6a lungul anilor. *rima faza a dezvoltarii EMU poate fi corelata cu cea a unei tari candidate care inainte de aderarea la UE trebuie sa intruneasca criteriile ,open-aga.

Faza II (a summit6ul din Madrid din decembrie .//7, 'ermania a argumentat cu succes sc-imbarea numelui E,U in ?EURO@. $sa numitul ?scenariu Madrid@ a stabilit de asemenea o perioada tranzitorie intre introducerea Euro in contabilitate si mai tarziu ca si moneda lic-ida. In a doua faza a EMU, Institutul Monetar European (EMI) a fost stabilit ca un predecesor al %ancii ,entrale Europene (%,E). In iunie .//!, ,onsiliul European din $msterdam a fost de acord cu *actul de Stabilitate si ,restere Economica si a stabilit ERM II, care ar succeda Sistemului Monetar European si ERM dupa lansarea monedei euro. $nul urmator ,onsiliul European de la %ru)elles a selectat unsprezece tari care sa adopte moneda euro in ./// si astfel %anca ,entrala Europeana a luat fiinta, avand ca rol stabilirea politicii monetare a Uniunii Europene si supraveg-erea activitatilor Sistemului European al %ancilor ,entrale ; banci nationale care ar avea rolul de a implementa deciziile %ancii ,entrale Europene, de a emite moneda si de a asista tarile Euro initiale in realizarea criteriului de convergenta. $ doua faza a dezvoltarii EMU poate fi corelata cu un Stat Membru care tocmai a aderat intrand in ERM6II, unde trebuie sa ramana pentru cel putin doi ani inainte de a adopta euro. Faza III *e . ianuarie ./// euro a fost adoptat in forma non6fizica, cu ratele de sc-imb ale monedelor pentru cele .. din cele .7 State Membre fi)ate la ultima zi din anul .//9. Mecanismul European al Ratei de Sc-imb (ERM) a fost urmat de ERM6 II, care a functionat in acelasi mod cu originalul ERM dar in conte)tul unei monede euro deAa e)istente. %anca ,entrala Europeana a inceput implementarea unei politici monetare, unice cu asistenta %ancilor ,entrale ale fiecarui Stat Membru, si perioada de tranzitie de trei ani stabilita la Madrid a inceput, tinand pana in . ianuarie :: . (a Aumatatea anului ::: ,omisia a anuntat ca 'recia putea in mod formal sa adere la cea de6a treia faza a monedei unice pe . ianuarie ::.. Euro a fost o moneda virtuala pentru cele . tari ale asa6numitei Bone Euro ; %elgia, &inlanda, &ranta, 'ermania, 'recia, Irlanda, Italia, (u)emburg, Olanda, Spania si *ortugalia. $ fost folosit in contabilitate, si companiile au putut sa conduca tranzactii euro6denominate sigure cunoscand ca ratele de sc-imb intre Statele Membre erau fi)e. Calorile euro au aparut in conturile bancare alaturi de monedele nationale pentru a obisnui populatia cu noua moneda. &iecare stat care a adoptat noua moneda la . ianuarie :: , a trebuit sa intruneasca ?,riteriile de ,onvergenta@ stabilite in "ratatul de la Maastric-t. ,riteriile includeau patru cerinte# Calutele trebuiau sa stea in paramentrii stabiliti de ERM pentru cel putin ani Ratele de dobanda pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 8 decat cele ale celor mai bune trei State Membre din punct de vedere al performantei Inflatia trebuie sa fie sub valoarea de referinta (in decurs de trei ani preturile nu pot fi mai mari cu .,78 decat cel mai bun performer) +atoria de stat trebuie sa fie sub 0:8 din produsul intern brut (sau sa fie apropiat acestei tinte) si deficitele bugetare sa fie sub >8. In pregatirea pentru introducerea monedei euro la . ianuarie :: , peste .D miliarde de bancnote valorand aproape 0>> miliarde au fost imprimate, si 7 miliarde de monede au fost batute utilizandu6se 7:.::: de tone de metal. In cursa din . ianuarie .///, pesimistii au castigat, promovand teama si confuzie. In stirile aparute in media s6a ve-iculat ideea ca o astfel de sc-imbare masiva de moneda nu va reusi. +ar astfel de temeri s6au dovedit a fi nefondate. $utomatele bancare au furnizat noua moneda in primul minut de dupa miezul noptii si cetatenii au c-eltuit euro in cateva zile. $ treia faza a dezvoltarii EMU poate fi corelata cu un Stat Membru, care dupa ce a aderat la ERM6II si a mentinut criteriile de convergenta pentru cel putin doi ani, a aderat si la zona euro. +ezvoltarea ratei de sc-imb In prima sa zi de sc-imb la bursa de valori de la &ranEfurt, in D ianuarie .///, Euro a fost la un nivel de ., .!9/

dolari americani. +in acea zi Euro a crescut in valoare, scazand sub paritatea euro6dolar doar un an mai tarziu si continuand sa scada pana in 0 octombrie :::, cand noua moneda a atins cel mai Aos punct al sau cu un nivel de :,9 7 dolari. +e6a lungul anului rata medie de sc-imb a fost de :,/7 dolari. Moneda euro nu si6a revenit pana la introducerea monedei euro in cas- in :: , cand a crescut de la :,/: dolari la .,: dolari spre sfarsitul anului :: . Un an mai tarziu a atins nivelul de ., D dolari. In noiembrie ::D a depasit pragul de .,>: dolari si pe >: decembrie ::D a atins cel mai inalt record de ., >009 dolari. In cursul anului ::7 euro a scazut din nou la ., .9.> dolari intre ianuarie si ., /79 dolari pe 7 iunie. (a sfarsitul anului moneda a atins cel mai inalt prag dupa ce a depasit pragul de .,>: si se pare ca acesta este nivelul la care a ramas. In anul ::! si prima Aumatate a anului ::9 euro a crescut foarte mult in raport cu dolarul american, aAungand la un ma)im apropiat de .,79 dolari pentru un euro. +upa inceperea crizei financiare mondiale din ::9, euro a inceput sa scada iar, aAungand la o valoare apropiata de ., 7 dolari pentru un euro.