Didactica generala

Delimitri conceptuale Didactica concept introdus de pedagogul ceh Jan Amos Comenius (1592-1670), prin lucrarea Didactica Magna, pu licat! "n 16#2 "n li$ a ceh!% tradus! "n li$ a latin! "n 1657, iar "n li$ a ro$&n! la s'&r(itul sec) al *+*-lea - lucrarea a deter$inat o re,olu-ie "n teoria (i practica "n,!-!$&ntului, ceea a dus la nu$irea secolului al *.++-lea secolul didacticii, iar /)0)1o$enius a 'ost nu$it 2alilei al educa-iei) 3ti$ologic, ter$enul pro,ine din grecescul didaskein 4 a "n,!-a% didaktikos 4 instruc-ie, instruire, didaktike= arta nvrii 5n concep-ia lui 1o$enius, didactica "nse$na, "n sens 'oarte larg, arta pred!rii, arta universal de a-i nva pe toi totul. 5n lucrarea Didactica Magna, 1o$enius a 'ost preocupat de aspecte de ordin ad$inistrati, ce -in de educa-ie, de aspecte legate de o iecti,ele, principiile, con-inutul, $etodele, 'or$ele de organi6are a $uncii instructi,-educati,e) Doctrina sa pedagogic! ,i6ea6! ur$!toarele aspecte7 8odalitatea de organi6are a procesului de "n,!-!$&nt des'!(urat "n li$ a $atern!, pe clase i lecii, cu progra$e (colare, $anuale, cu ele,i de aceea(i ,&rst!, cu oa$eni speciali6a-i (cadre didactice), "ntr-un an (colar, cu perioad! de acti,it!-i (i ,acan-e, cu orar etc) 1onsidera c! pro'esorul tre uie s!-l a9ute pe (colar s!-(i "nsu(easc! (tiin-a :olul $etodei "n procesul de predare-"n,!-are7 o metod adecvat asigur rezultate bune chiar i n cazul unor dascli sau elevi mai puin buni ;rans$iterea cuno(tin-elor prin e<e$ple, prin aplica-ie sau i$ita-ie 0<io$a instruirii7 colarului i se cade munca, profesorului conducerea =ro$o,area unor principii didactice 0l-i pedagogi care au contri uit la de6,oltarea teoriei instruc-iei (i educa-iei7 /ohn >oc?e, /ean-/ac@ues :ousseau, /ohann Aeinrich =estalo66i, Bonstantin Di$itrie,ici C(ins?i, /ohann Driedrich Aer art (,e6i ta elul detaliat)) 1el care a contri uit la 'unda$entarea (tiin-i'ic!, la constituirea didacticii ca disciplin! de sine st!t!toare a 'ost J.F.Herbart (1776-1EF1), considerat de unii ade,!ratul p!rinte al didacticii) >a noi, curentul her artian a p!truns la s'&r(itul secolului al *+*-lea (i "nceputul sec) al **-lea% a de,enit o doctrin! pedagogic! o'icial!, sus-inut! de +)=opescu, .)2h) Gorgo,an, 2)2) 0ntonescu) 0lte contri u-ii i$portante la constituirea didacticii ca (tiin-! (dup! cea a lui Aer art)7 1laparede, /ohn DeHeI, 3rnst 8eu$ann, 8aria 8ontessori, J?inner, /)=iaget, 2alperin, /ero$e J)Gruner ()a) Definiie Didactica = o disciplin tiinific, ce studiaz procesul de nvmnt ca principal modalitate de cunoatere i formare, de instruire i educaie; sistemul de nvmnt ca ansamblu al instituiilor de instrucie i educaie; legitile/principiile activitii didactice; coninutul nvmntului; te nologia didactic; formele de organizare i desfurare a activitii didactice; formele de educaie n afara instituiei colare; raporturile profesor!elev, stilul profesorului etc" !amurile didacticii 1) Didactica general! 2) Didactica special! ($etodica) #) Didactica adul-ilor F) 0utoinstruirea) Funciile didacticii 1) De cunoatere studia6! un anu$it sector din acti,itatea social! (instruirea, autoinstruirea)% asigur! corela-ia dintre 'inalit!-ile educa-iei, con-inutul (i strategiile educa-iei% sta ile(te principiile generale (i speci'ice% sta ile(te structura ac-iunii educa-ionale e'iciente la ni,el $acro (i $icro) 2) "tilitar# practic ghidea6! acti,itatea educa-ional!, o'erind orient!ri generale, nor$e de acti,itate, e'icien-a $i9loacelor de instruire, identi'icarea criteriilor de notare a randa$entului (colar) Direcii de studiu i de aciune n didactica modern $. Aciunea de prospectare studierea anticipati,! a instruirii (i educ!rii societ!-ii ,iitoare pe un inter,al $ai $are de ti$p (K50 de ani)) din p!cate, s-a studiat $ai $ult starea de schi$ are (pre6entul) dec&t ,iitorul% 2aston Gerger (197#, !mul modern i educaia sa) atr!gea aten-ia ca s-au schi$ at raporturile dintre ieri-a6i-$&ine7 "zi, nu mai apare determinat at#t de ieri, c#t de m#ine. $iitorul nu trebuie ateptat, ci construit. %. !eevaluarea i selectarea coninutului nvm&ntului ' introducerea "n progra$ele (colare nu$ai a cuno(tin-elor 3J3LM+0>3% selectarea esen-ialului, e,itarea a ceea ce este trec!tor, perisa il "n cunoa(terea u$an!) (. )dentificarea unor strategii de lucru i forme de organi*are a activitii elevilor - aparatura, internetul utili6area "n scop in'or$ati, "n (coli +. )ntensificarea procesului de nvm&nt - "n ti$p scurt, ele,ul s! asi$ile6e cuantu$ul de cuno(tin-e necesar, dar $ai ales, s!-(i 'or$e6e instru$entele $intale de lucru ,. !aportul profesor'elev -. .rientarea spre educaia permanent /. Asigurarea unui feed'bac0 permanent 1. Activitatea la clas# organi*at pe grupuri i microgrupuri

=rincipiile didactice sunt nor$e sau te6e generale care orientea6a si i$pri$a un sens 'unctional procesului de in,ata$ant, asigurandu-i ast'el pre$isele neceare indeplinirii o iecti,elor si sarnicilor pe care le ur$areste in des'asurarea sa) 1aracterul orientati, al principiilor didactice este deter$inat de co$ple<itatea si dina$is$ul procesului de in,ata$ant, cau6a pentru care adaptarea sa neintrerupta la situatii noi se i$pune cu necesitate) Nr, pentru ca acest lucru sa nu se 'aca in $od inta$plator, sunt necesare ase$enea nor$e care sa-l calau6easca pe pro'esor in acti,itatea sa) +n cele din ur$a, deci, aceste principii se re'era la acti,itatea pro'esorului, iar prin inter$ediul ei, in $od i$plicit, si la acti,itatea ele,ilor) 1onducandu-se dupa ast'el de nor$e pro'esorul i$pri$a procesului de in,ata$ant un sens care sa 'ie in corcondanta cu logica interioara a des'asuraruii sale, e,itand alunecarea pe panta unor i$pro,i6atii si re6ol,ari spontane) Lu insea$na ca prin aceasta se inlatura cu desa,arsire aparitia unor 'eno$ene si $ani'estari inta$platoare, nepre,a6ute) Din contra, logica procesului de in,ata$ant se reali6ea6a, asa dupa cu$ a$ ,a6ut, pe 'ondul interdependentei dintre 'actorii necesari si inta$platori, respectarea principiilor didactice asigurand des'asurarea logica a procesului de in,ata$ant si anihilarea actiunii acestor 'actori inta$platori si nepre,a6uti) +nainte de a de,eni nor$e calau6itoare pentru des'asurarea propriu-6isa a procesului de in,ata$ant, principiile au constituit o iectul unei ela orari pe a6a generali6arii e<perientei in organi6area acestui proces si a ,alori'icarii re6ultatelor stiintelor ce ,in in spri9inul didacticii) 0ste'el se e<plica nu nu$ai gene6a acestor principii, ci si i$ ogatirea continutului lor de la o etapa istorica la alta) 1el care a reali6at o pri$a pre6entare siste$atica a principiilor didactice a 'ost /)0) 1o$enius) De atunci si pana asta6i s-a integistrat o restructurare continua a lor nu nu$ai prin 'aptul ca unele siau pierdut ,ala ilitatea, aparand altele noi, ci si prin i$ ogatirea continutului celor ela orate initial) 8ai $ult, in 6ilele noastre asista$ la di,erse contro,erse pri,itoare la aceste principii) 1au6ele se a'la, pe de o parte, in lipsa unei deli$itari cat $ai clare a ariei pe care o acopera principiile didactice, iar pe de alta parte, printr-o preluare si aplicare si$plista a descoperirilor psihologiei conte$porane) =ornind de la a'ir$atiile potri,it carora procesul de in,ata$ant este 'or$a cea $ai organi6ata prin care se reali6ea6a educatia, ad$ite$ de la inceput necesitatea unor principii care sa oriente6e si sa i$pri$e un anu$it sens acestui proces) Ju linie$, insa, ca in ,i6iunea noastra, asa cu$ re6ulta din de'initia pe care a$ dat-o, pricipiile didactice se re'era la procesul de in,ata$ant din punct de ,edere al 'unctionalitatii sale, al interdependentei si relatiilor dintre co$ponentele sale, dintre acestea si continutului sau) 1u alte cu,inte, ele nu se i$itea6a nu$ai la cunostinte sau e,entual nu$ai la o anu$ita latura a educatiei, ci la procesul de in,ata$ant ca un siste$ prin care se ur$areste, in ulti$a instanta, reali6area idealului educational, de6,oltarea integral-,ocationala a personalitatii u$ane) Dearece in'aptuirea acestei 'inalitati nu se restrange si nu este epui6ata prin procesul de in,ata$ant, dupa cu$ atingerea unor o iecti,e concrete pri,itoare la o latura sau alta a educatiei necesitao orientare adec,ata$ ra$ane deschisa posi ilitatea ela orarii si actiunii unor principii care sa raspunda acestor necesitati)