Adolescenta

Identitate de sine Emotiile la adolescenti

Activitate individuala
Obiectiv: Identificarea aspectelor critice specifice varstei adolescentei; Sarcini de lucru: Refaceti mental (cronologic, factual) perioada adolescentei; Identificati conflictele interne si externe pe care le-ati experimentat in acea perioada; Identificati cauzele acestor conflicte

Aspecte critice in adolescenta (Shapiro si Hertzig, 1988)

Dependenta vs.independenta in raport cu familia nucleara; Licente comportamentale vs. Control comportamental; Loialitate fata de familie vs.grupul de similaritate; Functionarea normala a nevoii de impartasire a gandurilor si sentimentelor cu cei de aceeasi varsta vs nevoia de izolare;

Aspecte critice in adolescenta

Idealizarea vs devalorizarea parintilor si a celor de aceeasi varsta; Formarea identitatii, a caracterului si asumarea de roluri; Consolidarea raporturilor sexuale si cautarea partenerului sau a partenerilor; Definirea, apararea si consolidarea modului propriu de gandire

Perspective teoretice asupra dezvoltarii personalitatii adolescentului

G Stanley Hall; S Freud; Anna Freud; E Erikson

 Adolescenta =furtuna si stres Transformarile fizice cauzeaza schimbarile psihologice

G Stanley Hall

S Freud
Adolescenta-stadiul genital

Anna Freud
Libidoul ameninta echilibrul din etapa anterioara Mecanismele de aparare a eului cu rol important in aceasta etapa: intelectualizarea si ascetismul

Dezvoltarea identitatii de sine

Aspecte generale si specifice

Ce este identitatea?
interaciunea psihicului sau eului/sinelui cu socialul este dezvoltat n timpul adolescenei proces important care va influena toate interaciunile sociale ulterioare

Identitate de sine:
Ceea ce ofer continuitate fiintei psihice Liantul permanent al coninuturilor psihice supuse schimbrii Pol stabil al psihismului Ceea ce este mereu identic cu sine nsui

Definitie
Sinele=sistem organizat si dinamic de atitudini, credinte, opinii pe care fiecare persoana le considera ca fiind adevarate si importante despre sine. Sinele cuprinde un set de reguli personale ce ghideaza actiunile noastre sociale si personale si ne asigura continuitatea in timp; Sinele este fundamentul cognitiv si motivational al identitatii noastre; Sinele- internalizarea imaginii celorlalti despre noi

Terminologie
Ego n latin, Self, I, Me - n englez, Je, Moi, Soi - n francez, Eu, Mine,Sine - n romn.

Construirea sinelui
In relatie cu corpul propriu si fiziologia acestuia (schema/imaginea corporala); In relatie cu obiectele lumii externe; In comunicarea cu partenerii sociali
(Trevarthen, 2001)

Construirea sinelui= adaptare=

Integrarea autoreglarii corporale; Atasamentul fata de persoanele care ingrijesc si reconforteaza copilul; Acompanierea oferita de parteneri cu experinta avand scopuri clare fata de copilul pe care-l acompaniaza.
(Trevarthen, 2001)

Adams & Marshall (196)

Identitatea se dezvolta in urma proceselor individuale si sociale; Procesele de diferentiere si integarea stau la baza relatiei dintre individ si context; Identitatea modeleaza si este modelata de mediul inconjurator

Etape ale construirii sinelui

0-4 luni- perioada pre-sinelui- la sfarsitul perioadei zambetul are valoare sociala, copilul recunoscand chipurile familiare; 4-8 luni- incepe procesul de recunoastere proprie in oglinda; 8-12 luni se construieste sinele ca obiect permanent, copilul isi recunoaste numele, intelege semnificatia lui NU; 15 luni recunoastre in oglinda; 18-24 luni- incepe procesul constientizarii de sine; 2-3 ani Nu-ul copilului ca modalitate de diferentiere prin limitare, prin diferentiere de ceilalti (A Muntean, 2006); 3-5 ani- se formeaza perspectiva fizica asupra sinelui (schema corporala), autocontrolul, autoservirea, initiativa, conceptul de sine, conceptul de gen si relatiile cu ceilalti copii; 6-11 ani- dezvoltarea abilitatilor de adaptare interpersonala/sociala

Teorii
Teoria psihanalitica (sinele se construieste in jurul relatiei obiectuale cu mama; Teoria atasamentului (sinele se dezvolta in cadrul relatiei de atasament ce se construieste cu mama, figura de atasament); Teoria psihosociala a lui E Erikson

Influente negative asupra conceptului de sine

Dependenta; Judecatile; Comparatiile; Asteptarile; Sindromul copilului nevoias; Autoimportanta.

(Marry Looms, 1991)

Stadiile dezvoltarii psihosociale E. Erikson 1) 0-18 luni-conflict incredere-neincredere (corolar axiologic speranta); 2) 18 luni-3 ani conflict autonomienesiguranta, rusine (corolar axiologic vointa); 3) 3-5 ani- conflict- initiativa-vinovatie (corolar axiologic-finalitate in actiuni); 4) 6-11 ani-conflict harnicie-inferioritate (corolar axiologic competenta);

E. Erikson
5)12-17/20 ani- conflict identitate- confuzie (corolar axiologic- formarea identitatii); 6) 20-30/35 ani-conflict intimitate izolare (corolar axiologic-mutualitate afectiv); 7)35-50/60 ani-conflict creativitatestagnare (corolar axiologicresponsabilitate); 8) btraneea- conflict integritatea euluidezndejde (corolar axiologic-ntelepciune)

Teoria dezvoltrii psihosociale a lui Erikson adolescena ca sintez a identitii.

Zestre biologica

Identitateaconstruct tripartit
organizarea personal a experienei influena contextului social

 Identitatea unei persoane se manifest att pe plan contient ct i pe plan incontient Rdcinile identitii sunt n copilrie - identificri ale copilului cu persoanele semnificative din viaa sa copilul trebuie s rezolve cu succes probleme precum ncrederea, autonomia, iniiativa, rezistena la efort i identificarea abordare psihosocial fa de nelegerea identitii

biologia individual i psihologie

recunoaterea i reaciile sociale ntr-un context istoric

Contributia lui E Erikson

Identitatea ego-ului; Criza de identitate; Procesul de formare a identitatii; Moratoriul psihosocial

Identitatea ego-ului
=perceptia constienta a unicitatii individului=recunoasterea din partea celor care conteaza pentru noi; efortul inconstient de a obtine continuitatea experientei=a sti catre ce ne indreptam; o identitate optima perceputa ca un sentiment psihosocial de bine= sentimentul de confort in propria piele
(J Kroger, 2009, apud Adams&Berzonsky, p.241)

Criza de identitate
Punct critic in viata unui individ , punct in care dezvoltarea nu poate avea loc decat, adoptand un nou curs directional; La adolescenta aceasta criza se traduce prin conflictul dintre identitate vs neclaritatea rolului

Difuzia identitatii este traita la nivelul a patru componente:

Intimitatii (lipsa de incredere in ceilalti deoarece altfel ar putea sa-si piarda sentimentul identitatii; Difuzia timpului (neincredere ca timpul poate sa aduca schimbari, dar si neincredere ca se vor produce schimbari in starea actuala ) ; Difuzia efortului personal; Identitate negativa= atitudine ostila fata de rolul considerat dezirabil de ceilalti
(Erikson, 1968)

Procesul de formare a identitatii

Abilitatea ego-ului de a sintetiza si integra identificari importante mai timpurii intr-o forma noua, pur personala; prin recunoasterea de catre comunitatea a importantei persoanei tanarului; prin recunoasterea acestui sentiment de catre adolescent.

Moratoriul psihosocial
Proces de dezvoltare in care tinerii experimenteaza liber diferite roluri de adult pana il gasesc pe cel care li se potriveste (Erikson, 1968).

Teoria statusurilor identitare - James Marcia

Identitatea = structur de valori, credine i direcii vocaionale care disting o persoan de alta
angaja ment

explorare identitar

Identitatea matur este capabil s aib angajamente puternice, contiente i alese n deplin cunotin de cauz . Marcia identific 4 statusuri 1. identitatea difuz 2. forcluderea 3. moratorium-ul sau criza de identitate 4. identitatea realizat

Statusurile identitare
Difuza fara preocupari in ceea ce priveste asumarea rolurilor si valorilor de adult. In moratoriu (criza identitara)-proces de cautare a rolurilor si valorilor de adult, cu care adolescentii se identifica; Fortata tradusa prin conformism fata de valorile parentale; Dobandita, realizata

Adolescentii cu Identitate difuza

Niveluri scazute de autonomie, stima de sine si simt al identitatii; Probleme de adaptare si predispusi la timiditate; Niveluri ridicate de nevroza; Stil cognitiv caracterizat de taraganare si de evitare a problemelor

Adolescentii cu Identitate in moratoriu

Sunt in proces de cautare a identitatii ceea ce provoaca multa anxietate; Folosesc negarea, proiectia si identificarea pentru a limita manifestarile anxioase; Sunt sceptici in legatura cu ceea ce stiu sau cu ceea ce vor putea sa achizitioneze in plan cognitiv; Au un stil analitic/filosofic de a aborda problemele; Stabilesc relatii apropiate de prietenie caracterizate de respectul fata de integritatea celorlalti; Relatii ambivalente cu familia

Adolescentii cu Identitate fortata/ bazata pe compromis

Niveluri ridicate de conformism, autoritate si schimbari ale aspiratiilor asociate cu anxietate si atitudini defensive; Putin deschisi spre experiente noi Locusul controlului in exterior; Putin capabili de a integra idei noi si de a gandi analitic;

Adolescentii cu Identitate dobandita:

Niveluri ridicate de motivare, respect de sine si ale locusului de control intern; Grad scazut de nevroza; Scazuta utilizare a mecanismelor de aparare; Multa constiinciozitate si extravertire; Niveluri scazute de timiditate; Capacitate de a functiona adecvat in conditii de stres; Judecata morala superioara, sociabilitate, atasament fata de familiile lor ; Nivele de dezvoltare a ego-ului inalte; Apropiere fata de cei apartinand celorlalte statusuri

Activitate de grup
Obiectiv: Construirea a patru repertorii comportamentale concrete pornind de la cele patru modele identitare; Sarcini de lucru: Pornind de la schita teoretica a fiecarui tip de identitate, va rog sa realizati patru scenarii care sa suprinda profilul comportamental al fiecarui tip comportamental

Structura Sinelui
Sinele actual/real este rezultatul experienelor noastre in cadrul socio-cultural n care trim. Sinele viitor const n felul n care persoana i percepe potenialul de dezvoltare i se proiecteaz n viitor. Sinele ideal este ceea ce ne dorim s fim dar suntem contieni c nu avem resurse reale s devenim

Componentele sinelui actual

Sinele fizic (imaginea corporal, identitatea de gen etc.) Sinele cognitiv (identitatea intelectual) Sinele emoional (modul n care i percepe emoiile, capacitatea de reglare emoional) Sinele social (modul n care persoan crede c o vd ceilali) Sinele spiritual (percepia cu privire la valorile sale)

Cunoastere de sine
proces de autoreflexie care se dezvolt o dat cu vrsta i cu experienele prin care trecem, este un proces continuu care nu se ncheie o data cu sfritul perioadei tinereii; este un proces cognitiv, afectiv, motivaional care suport influene puternice din partea mediului.

Imaginea de sine
totalitatea percepiilor privind abilitile, atitudinile i comportamentele personale; o reprezentare mental sau o structur organizat de cunotine declarative despre sine care ghideaz comportamentul social. imaginea de sine se reflect n rspunsul la ntrebarea cine sunt eu?!

Imaginea de sine
Se exprima prin trei elemente: informatii despre sine; autoprezentarea; stima de sine

Stima de sine
= dimensiunea evaluativ i afectiv a imaginii de sine. -se refer la modul n care ne evalum pe noi nine, ct de buni ne considerm comparativ cu propriile expectane sau cu ale altora.

Termeni inruditi pentru stima de sine:

A avea incredere in sine; A fi multumit de tine; A fi sigur de sine; Iubire de sine; Amor-propriu; Cunoastere de sine; Afirmare de sine; Acceptare de sine; A crede in sine; A fi mandru de sine; A avea o inalta valoare de sine.

Componentele stimei de sine

iubirea de sine ce presupune respectul de sine indiferent de ceea ce i se ntmpl, adic a-i asculta nevoile, aspiraiile proprii. ncrederea n sine = a te considera capabil s acionezi n mod adecvat n situaii importante; concepia despre sine=a crede n capacitile tale i a te proiecta n viitor.

Stima de sine pozitiva

asumarea responsabilitilor;
comportament independent; mndri de realizrile lor; realizarea fr probleme a sarcinilor noi; posibilitate de exprimare att a emoiilor negative ct i a celor pozitive; ofer sprijin i ajutor celorlali.

Stim de sine negativa

nemulumii de felul lor de a fi; evitarea realizarii sau implicarii n activiti noi; sentimente ca sunt neiubii i lipsiti de valoare; blamarea celorlai pentru eecurile lor; uor influenabili; nu pot tolera un nivel mediu de frustrare; pretind c nu le pas de sentimentele lor; par rebeli sau dimpotriv prea cuminti

Activitate de grup
Obiectiv: Identificarea tiparelor comportamentale ale adolescentilor cu stima de sine negativa si cu stima de sine pozitiva Sarcini de lucru: Pornind de la modelele
teoretice ale stimei de sine pozitive/negative, va rog sa imaginati doua situatii concrete din clasa din care sa rezulte faptul ca adolescentiiactorii celor doua situatii, manifesta stima de sine pozitiva/negativa.

Experienele din copilrie care dezvolt o imagine de sine negativ la copil:

Este des criticat; Este ignorat, ridiculizat; I se vorbete pe un ton ridicat; Este comparat frecvent cu ceilali; Ceilali se ateapt s fie perfect; Este des pedepsit

Formarea stimei de sine

Calitatea relatiilor afective cu parintii; Raportare/comparare inconstienta si permanenta la persoane semnificative pentru individ; Perceperea reusitelor si esecurilor proprii; Interiorizarea modului de gandire si comportare a celor semnificativi (stilurile educative ale parintilor); Distanta dintre realizari si reusite

Pentru o stima de sine pozitiva, formatorii trebuie sa:

S exprime expectane rezonabile n raport cu vrsta copilului; S planifice din timp activitile elevilor; S formuleze clar ce ateapt de la elevii lor ; S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor; S ofere recompense ; S ofere posibiliti i opiuni elevilor ori de cte ori este nevoie, n aa fel nct acetia s-i poat afirma i dezvolta calitile; S accepte sentimentele negative ale copiilor; S fie suportivi n ceea ce privete identificarea, exprimarea i controlul emoiilor negative trite de copii.

Activitate individuala
Obiectiv: Formarea stimei de sine pozitive/negative la adolescenti;
Sarcini de lucru: Va rog sa imaginati 5 mesaje care ar putea sa contribuie la formarea stimei de sine pozitive/negative

Dezvoltarea emoional a adolescentului

Perspective
1. adolescenta este un portal catre viata de adult, iar modificarile ce o caracterizeaza sunt o adaptare la transformarea din copil in adult; 2.adolescenta are caracteristici unice ce nu persista in viata de adult

In raport cu emotiile:
1. caractersiticile corpului adult sunt pentru prima data legate de atractia sexuala, cognitie si aspect fizic; 2. evenimentele cognitive si fiziologice influenteaza in mod unic perceptia adolescentilor despre dezvoltarea lor

Viata emotionala
Stari emotionale
dispoziii induseimplic schimbri fiziologice specifice i de comportament ce au loc ca reacie la un

Experiente emotionale modul n care un individ i interpretea z i evalueaz starea emoional

Manifestari emotionale

schimbri observabile a expresiei feei, vocii, a corpului i a nivelului de activitate

jena

EMOTII PRINCIPAL E
(interes, bucurie, dezgust, tristee, furie, team)

EMOTII COMPLEX E

rusine

mandrie

Dezvoltarea CONSTIINTEI DE SINE (al doilea an de viata)

EMOTII CONSTIEN TE Componente

Componente Evaluative
(rusine, mandrie,vina)

Nonevaluative
(empatie,invidie,j ena)

Dezvoltarea emotiilor pana la adolescenta

-emotiile principale apar in primul an de viata; emotiile complexe apar in legatura cu dezvoltarea constiintei de sine ; -3-4 ani copii inteleg ca nu se accepta sa te manifesti dupa cum simti; -6 ani copii inteleg ca exista diferente intre emotiile simtite si cele manifestate; -in preadolescenta sunt prezente capacitatile de a controla manifestarile emotionale (Saarni, 1984)

Influente asupra vietii emotionale a adolescentului

Dezvoltarea cognitiva (cunoasterea lumii prin evenimente imaginate si deduse, recunoasterea relatiilor-cauza efect, schimbari la nivelul memoriei, si procesarii informatiei) ; Schimbarile hormonale; Evenimentele existentiale; Transformarea cerinelor i ateptrilor sociale provocat de debutul adolescenei; Orientarea catre colegii de generatie; Schimbarea structurilor identitatii-cand experientele emotionale se schimba, identitatea se schimba

Ce sa nu-I spui unui adolescent si de ce !

Activitate individuala

Cititi afirmatiile/interogatiile de mai jos si mentionati ce efecte produc asupra adolescentilor:

Si? Ce-ai facut azi? De ce nu-i spui sa te lase in pace? Cu ce era imbracata? De ce esti asa de sensibil? / De ce te superi; De ce ai facut asta?! / Ce-a fost in capu tau?! De ce nu i-ai refuzat??

Dezvoltarea cognitiv
dobndirea cognitiv a operaiunilor formale i o adaptare emoional fa de acest mod nou de a percepe lumea adolescenii neleg ce nseamn s tii ceva adolescenii incep s neleag oamenii ca personaliti recunoaterea propriilor emoii, complexe, multiple i plurideterminate, precum i pe cele ale altora; i pot analiza propria personalitate i pe cea a celorlali introspecii

 tinerii pot s aib, simultan, reprezentri cognitive ale propriilor idei, precum i ale altora. tinerii inteleg relativitatea cunoasterii; -isi analizeaza eforturile de descifrare a informatiilor ambigue

Evenimentele hormonale
schimbri biologice semnificative instabilitatea emoiilor la nceputul adolescenei poate fi legat de fluctuaia nivelurilor hormonale ce caracterizeaz aceast perioad schimrile hormonale pot influena experiena subiectiv sau privat a emoiilor, deoarece fluctuaiile hormonale dau natere predispoziiilor emoionale. schimbrile evidente n ceea ce privete aspectul fizic au

capacitatea de a influena imaginea despre propriul corp.

Experienele de via
experiene inedite care servesc pentru prima dat ca declanatoare emoionale evenimentele sunt normative i previzibile (tranzicia colar), n timp ce altele sunt ntmpltoare (destrmarea familiei, mutarea ntr-o nou comunitate, nceperea unor relaii sentimentale). factori importani de stres

 Fetele

Diferene de gen

sunt mai predispuse dect baieii s prezinte factori asociai cu depresia; prezint stri mai accentuate de ruine, vin, tristee, timiditate, i ostilitate ndreptat spre sine, mai ales n contexte interpersonale; traiesc mai intens sentimentele de rusine provocate de schimbrile fizice decat baietii

Baietii
au sentimente negative cu privire la activiti i realizri, dect legate de viaa interpersoanal.

Viata emotionala cotidiana a adolescentilor

Larson-1990, Lampman- Tetraitis- 1989 metoda esantionarii experientelorRezultate: experienta emotionala a adolescentilor difera ca intensitate, frecventa si persistenta de cea a persoanelor mai in varsta sau mai tinere; - adolescentii au limite mai extinse in ceea ce priveste extremele emotionale si cele intre care oscileaza dispozitiile; Adolescentii au dispozitii negative mai frecvente decat adultii; La 13 ani se intensifica simptomele depresive la fete;ele sunt insotite de diminuarea stimei de sine, perceperea negativa a competentelor scolare si sociale, a aspectului fizic, a sprijinului acordat de parinti si congeneri; La baieti predispozitia de asi nega sentimentele cu desavarsire. Rusinea un sentiment prezent, mai ale la fete, generat de

aspectul fizic, dorintele sexuale, acceptarea cele din jur

Deprinderile/abilitatile dezvoltate in adolescenta

Emotiile mixte; Disimularea emotionala; Empatia=rezultatul actiunii coordonate a proceselor emotionale si cognitive (Hoffman, 1984)

Competente emotionale la adolescenta

A-si regla emotiile intense; A-si nuanta/modula emotiile care oscileaza rapid; A se linisti singuri; A constientiza si a se ocupa de propriile emotii fara a fi coplesiti de ele; A intelege urmarile manifestarilor autentice ale emotiilor in comparatie cu cele ale disimularii lor asupra sinelui si asupra celorlalti;

Competente emotionale la adolescenta

A gestiona stimularea emotionala a experientelor empatice si de compasiune; A folosi deprinderile cognitive pentru a aduna informatii despre natura si sursele emotiilor.

Competente emotionale la adolescenta

A folosi gandirea simbolica pentru a re(in)cadra un eveniment mai putin placut in unul mai placut; A separa experienta emotionala de identitate si de a recunoaste ca sinele poate ramane intact si continuu in ciuda fluctuatiilor emotionale; A distinge sentimentele de fapte pentru a evita rationarea bazata pe emotii; A negocia si a mentine relatiile interpersonale in prezenta emotiilor puternice;

Dezvoltarea identitatii sexuale

Perspectiva psihanalitica diferentierea sexuala se realizeaza prin descoperirea diferentelor anatomice; 4 ani varsta diferentierii de gen prin trairea sentimentului castrarii

Teoria psihanalitica
S Freud Stadiile dezvoltarii:
Oral (0-2ani); Anal (2-3ani); Falic (3-5ani); Perioada de latenta (5/6-adolescenta); Genital

Dezvoltarea identitatii sexuale

Perspectiva cognitivista (L Kohlberg) -achizitia rolului sexual se bazeaza pe dezvoltarea capacitatii mentale a copilului cu privire la imuabilitatea sexului individului, indiferent de circumstante, aparente. -La 4 ani se definitiveaza identitatea sexuala

Dezvoltarea identitatii sexuale

Modelul comportamental- (Mischel-1966, 1970)
-diferentierea sexuala se realizeaza printr-un proces de invatare complexa; -factorii care contribuie la instalarea si mentinerea unui comportament sexual: puterea de atractie a modelului, caracteristicile procesului de selectie si de integrare a noilor comportamente

Dezvoltarea identitatii sexuale

Modelul interactiv (J.Money)
-rolul activ al subiectului in procesul de structurare a identitatii lui sexuale; -etape de structurare: -intrauterina-prin impregnare hormonala; -in copilaria mica-prin fixarea stimularilor de care beneficiaza copilul in timpul activitatilor ludice si a relatiilor cu parintii.

Dezvoltarea identitatii sexuale

Modelul construirii identitatii sexuale in procesul de comunicare cu ceilalti (Roge si Ionescu, 1996)
-identitatea sexuala apare in contextul schimburilor de mesaje in procesul de comunicare sociala

Diferentele de gen
Sunt vizibile mai pregnant la nivelul : Deprinderilor verbale; Abilitatilor spatio- temporale; Agresivitatii