FARMACOLOGIE

BIOTRANSFORMAREA MEDICAMENTELOR Medicamentele considerate de organism ca substane nes eci!ice "#enobiotice$ sunt su use %n consecin& unor rocese de e urare cu modi!ic&ri ale ro riet&ilor !i'ico(c)imice c*t +i ale aciunii lor biologice, Biotrans!ormarea "metabolismul$ medicamentelor de!ine+te- %n general trans!orm&rile c)imice su!erite de acestea %n organism sub aciunea en'imelor micro'omiale sau nemicro'omiale, E!ectul acestui roces const& %n rinci al %n reducerea li osolubilit&ii- res ecti. modi!icarea aciunii biologice a medicamentului, Ma/oritatea medicamentelor se trans!orm& %n unul sau mai muli metabolii "e#,0 Clor roma'ina are identi!icai *n& %n re'ent 12 de metabolii$, Metaboliii ot !i0 ( inacti.i "ma/oritatea$3 ( la !el de acti.i sau c)iar mai acti.i dec*t medicamentul3 ( to#ici "uneori$, 4 Obser.aie0 unele medicamente de.in biologic acti.e numai du & metaboli'area lor %n organism3 aceste medicamente care nu au acti.itate !armacologic& dec*t rin metaboli'are se numesc0 ro(medicamente " ro(drugs$, E#em le0 Medicament acti. 5 metabolit inacti. "ma/oritatea$ Medicament acti. 5 metabolit acti. metabolit to#ic Codeina- 6eroina 5 Mor!in& Fenacetina 5 7aracetamol 5 N(acetil( (ben'o(c)inon(imina Dia'e am 5 Nordia'e am 5 O#a'e am Medicament acti. 5 metabolit acti. Amitri tilina 5 Nortri tilina 7ro ranolol 5 8()idro#i( ro ranolol Medicament inacti. " ro(medicament$5 metabolit acti. Ciclo!os!amida 5 8()idro#i(ciclo!os!amida aldo!os!amida 7i.am icilina Bacam icilina 5 Am icilina Le.odo a 5 Do amina Enala ril 5 Enala rilat Locul biotrans!orm&rii Metaboli'area medicamentelor ar utea a.ea loc .irtual %n orice esut al organismului- dar cantitati. cele mai im ortante sisteme en'imatice entru biotrans!ormarea substanelor e#ogene sunt locali'ate %n !icat, 7rinci alul loc al metaboli'&rii este %n !icat- %n micro'omii )e atici- dar e#ist& +i alte esuturi unde medicamentele ot !i metaboli'ate0 l&m*ni- rinic)i- s*nge- mucoasa intestinal&, E#em le0 ( )idroli'a rocainei are loc %n s*nge3 ( i'o renalina este metaboli'at& de en'imele re'ente %n mucoasa intestinal&, E!ectul rimului asa/ )e atic Medicamentele administrate oral a/ung rin .ena ort& %n !icat %nainte de a &trunde %n circulaia sistemic&, Dac& medicamentul este metaboli'at %n ro orie mare la ni.el )e atic 9: diminuarea aciunii !armacologice, Acest metabolism este cunoscut sub denumirea de e!ectul rimului asa/ sau metabolism resistemic, E#em le de medicamente care su!er& o eliminare resistemic& semni!icati.&0

Pagina 1

FARMACOLOGIE
Acid acetil salicilic Nitroglicerina Al renolol Nortri tilina Clor roma'ina 7etidina Isosorbid dinitrat 7ro ranolol Le.odo a Salbutamol Meto rolol ;era amil Mor!ina <ilina Consecina0 %n ca'ul unui medicament cu o metaboli'are semni!icati.& du & rimul asa/ )e atic- do'a necesar& unei administr&ri intra.enoase .a !i mult mai mic& dec*t %n ca'ul administr&rii sale e cale oral&, Alte medicamente "e#,0 <ilina$ su!er& o metaboli'are im ortant& +i ra id& la rimul asa/ )e atic %nc*t nu ot !i utili'ate e cale oral&, Eta ele biotrans!orm&rii medicamentelor Biotrans!ormarea medicamentelor %n metabolii mai uin olari ")idrosolubili$ cu rinde un num&r im ortant de reacii bioc)imice, Biotrans!ormarea este catali'at& de en'ime micro'omiale "locali'ate mai ales %n !icat$ sau nemicro'omiale "locali'ate %n lasm&- !icat- etc,$, E#em le0 ( en'ime micro'omiale )e atice0 monoo#igena'e- )idro#ila'e- estera'e3 ( estera'ele "din lasma sanguin&$3 ( rotea'e- li a'e- decarbo#ila'e "din mucoasa intestinal&$3 ( reducta'e- decarbo#ila'e "din bacteriile intestinale$3 ( o#ida'e "din l&m*n$3 ( MAO- decarbo#ila'e "din sistemul ner.os$, =n general se consider& c& rocesul de metaboli'are are loc %n dou& !a'e care deseori de+i nu in.ariabil decurg sec.enial- !iind cunoscute ca0 reaciile !a'ei I- res ecti. ale !a'ei II, ABSORB?IA M ETA7ELE BIOTRANSFORM>RII MEDICAMENTELOR BIOTRANSFORMAREA ELIMINAREA FA@A I FA@A II A B C

m, cu acti.itate !armacologic& modi!icat& M m, inacti. M

M 9 substrat medicamentos "medicament$ m 9 metabolit A- B- C 9 metabolii con/ugai Reaciile !a'ei I =n rima !a'& au loc rocese de0 o#idare- reducere +iAsau )idroli'&, Medicamentele li osolubile se trans!orm& %n com u+i mai olari- mai )idrosolubili, O#idarea este considerata reacia metabolic& cea mai im ortant&, Reacia de o#idare oate !i0 a$ o#idare micro'omial& a M 9 reacie !oarte im ortant& catali'at& de en'imele micro'omiale )e atice sau din alte organe3 ea necesit& sistemul0 citocrom 78B23 NAD763 O1, O#idarea se roduce sim li!icat du & !ormula0 Pagina 2

FARMACOLOGIE
citocrom 78B2 M(6 C NAD76 C 6C C O1 MO6 C NAD7 C 61O medicament "substrat$ medicament "o#idat$ b$ o#idare nemicro'omial& Dnele medicamente ot !i o#idate sub aciunea unor en'ime re'ente %n cito'olul sau micro'omii celulelor0 ( alcool de)idrogena'a3 ( alde)id de)idrogena'a "o#idea'& alcoolul etilic la acetalde)id& +i acetat$3 ( monoaminoo#ida'a, Alte reacii ale !a'ei I sunt reacii0 de reducere "7rednison$- de )idroli'& ")idroli'a 7rocainei$- de decarbo#ilare, Reaciile !a'ei II0 =n a II(a !a'& au loc rocese de con/ugare, Reacia de con/ugare im lic& cu larea moleculei de M sau a metabolitului s&u cu un substrat endogen "gru are glucuronil- sul!at- metil- acetil$ +i !ormarea com usului con/ugat, Acesta este0 ( metabolit inacti. "%n general$3 ( mai )idrosolubil dec*t recursorul s&u3 ( eliminat mai u+or rin urin& sau bil&, Elucoronocon/ugarea este cea mai obi+nuit& reacie a !a'ei a II(a, Are loc %n !icat- dar +i %n l&m*n sau rinic)i, FACTORII CARE INFLDEN?EA@> BIOTRANSFORMAREA MEDICAMENTELOR Metabolismul M oate !i in!luenat de numero+i !actori0 !actori de mediu- .*rsta- se#uls ecia- !actorii genetici- starea !i'iologic& articular&- st&rile atologice- interaciunea cu alte medicamente, a$ Factorii de mediu 7ot contribui la .ariaia indi.idual& a metabolismului unui M, E#em le0 ( !um&torii metaboli'ea'& unele medicamente mai ra id dec*t ne!um&torii " rin !enomenul de inducie en'imatic&$ b$ ;*rsta Dna dintre cele mai durabile a#iome din !armacologie este a!irmaia otri.it c&reia .*rstele e#treme "nou(n&scutul +i res ecti. .*rstnicii$ sunt cele mai sensibile la aciunea medicamentelor, E#em le0 ( la nou(n&scut ec)i amentul en'imatic este %n general insu!icient de'.oltat3 anumite rocese de con/ugare "glucoronocon/ugarea$ se reali'ea'& mai lent, Au to#icitate crescut&0 Cloram!enicolul care nu se metaboli'ea'& +i ro.oac& Fsindromul griF- o iaceele, Nou ( n&scutul oate metaboli'a unele medicamente care tra.ersea'& lacenta "Fenitoina- Carbama'e ina$ ca +i adultul, ( .*rstnicul0 metaboli'area la .*rstnic este modi!icat& !a& de adult +i t*n&r at*t rin reducerea acti.it&ii en'imelor )e atice- a masei !icatului c*t +i a er!u'iei sale sanguine, E#em le de M cu clearance )e atic diminuat0 Dia'e am- )i notice barbiturice- 7aracetamolFenilbuta'ona- Teo!ilina, c$ Se#ul0 ( di!erene de metaboli'are de endente de se# au !ost semnalate entru0 7ro ranolol- )ormoni estrogeni- ben'odia'e ine- salicilai "sunt datorate )ormonilor androgeni$, d$ Factorii genetici In!luene'& acti.itatea en'imelor metaboli'ante, E#em lu0 metaboli'area rin acetilare a i'onia'idei este sub control genetic, E#ist&0 ( acetilatori leni care sunt e# u+i riscului to#icit&ii i'onia'idei rin acumularea M3 ( acetilatori ra i'i la care do'ele u'uale de i'onia'id& ot de.eni do'e subtera eutice, e$ Starea !i'iologic& articular& Starea de gra.iditate- de stress oate in!luena metaboli'area anumitor M,

Pagina 3

FARMACOLOGIE
!$ St&rile atologice Bolile )e atice acute +i cronice ")e atita alcoolic&- )e atita cronic& acti.&- ciro'a )e atic&- )e atita acut& .iral&$ a!ectea'& marcat metabolismul )e atic al unor M, Dintre en'imele micro'omiale cele mai a!ectate sunt o#ida'ele micro'omiale, E#em lu0 ( tim ul de %n/um&t&ire "tGA1$ al Dia'e amului este mult relungit la acienii cu ciro'& )e atic& sau cu )e atit& .iral& acut& "administrarea unei do'e tera eutice de Dia'e am oate cau'a %n aceste situaii c)iar com&$3 Bolile cardiace reduc metaboli'area unor M "de endent de !lu#ul sanguin )e atic$, E#em le0 <ilina- Mor!ina- 7ro ranolol- ;era amil, g$ Asocierea medicamentelor Acti.itatea en'imelor metaboli'ante oate !i in!luenat& determin*nd stimularea sau diminuarea biotrans!orm&rii M administrate simultan, G$ inducia en'imatic& 9 stimularea metabolismului M- !enomen care determin& accelerarea metaboli'&rii M coadmininistrat- dar +i diminuarea e!icienei lui !armacologice, E!ectul inductor acionea'& asu ra en'imelor micro'omiale )e atice "mai ales$ +i este de endent de M- do'& +i durata administr&rii, Inducia en'imatic& a are du & G ( H 'ile +i are o durat& .ariabil& "c*te.a 'ile 5 c*te.a luni$ du & %ntreru erea tratamentului, Consecinele induciei en'imatice sunt0 accelerarea metaboli'arii unor medicamente e#istente %n organism- a unor com u+i endogeni "bilirubina$ sau entru unele M c)iar a ro riei metaboli'&ri "!enomenul de autoinducie en'imatic& la Fenobarbital$, Dn inductor en'imatic !oarte acti. este Fenobarbitalul, E#em le de inductori en'imatici "M$0 ( Fenobarbitalul +i alte barbiturice- Carbama'e ina- Fenitoina3 ( Ri!am icina- Eriseo!ul.ina3 ( Dia'e am- Clordia'e o#id3 ( Fenilbuta'ona, 4 =n asocierea Fenobarbital C anticoagulante orale ND se %ntreru e brusc inductorul 5 risc crescut de )emoragie, 1$ in)ibiia en'imatic& Administrarea concomitent& a dou& M oate determina +i o diminuare a metaboli'&rii unui M cu consecina cre+terii e!ectului s&u tera eutic- dar +i a incidenei +i gra.it&ii e!ectelor ad.erse, E#em le0 Substane in)ibitoare M, cu biotrans!ormare diminuat& Cloram!enicol Dicumarol- Tolbutamida I'onia'ida Cimetidina Dia'e am- Iar!arina- <ilina- Teo!ilina 4 De reinut0 Fenilbuta'ona oate a.ea !ie e!ect de inductor !ie de in)ibitor en'imatic,

ELIMINAREA MEDICAMENTELOR Re re'int& %m reun& cu eta a de metaboli'are- eta a de Fe urareF a M %n organism, C&ile !i'iologice de eliminare sunt0 ( calea renal&3 ( c&ile e#trarenale, CALEA RENAL> DE ELIMINARE A MEDICAMENTELOR Este rinci ala cale de eliminare a M din organism, De inde de0 ( starea !uncional& a rinic)iului3 ( 6(ul urinar3

Pagina 4

FARMACOLOGIE
Se elimin& rin urin&0 metabolii )idrosolubili "de elecie$ +i nelegai de roteinele lasmatice3 M nemetaboli'ate "%n al II (lea r*nd$, Eliminarea renal& im lic& trei mecanisme0 G$ !iltrarea glomerular&3 1$ reabsorbia tubular&3 H$ secreia tubular& acti.&, G$ Filtrarea glomerular& 9 roces asi. rin care ma/oritatea M trec rin ca ilarele glomerulare %n urina rimar& "e#ce ie0 com u+ii macromoleculari$, Aceast& trecere a M este %n !uncie de0 ( .olumul de lasm& !iltrat& %n unitatea de tim e# rimat rin clearance(ul creatininei3 ( rocentul leg&rii M de roteinele lasmatice "!actor limitati. al rocesului$, 1$ Reabsorbia tubular& Const& %n trecerea M din urina rimar& rin e iteliul tubular %n interstiiu +i s*nge, Este un roces asi. sau acti.- se reali'ea'& rin di!u'iune +i de inde de 6(ul urinar, Se reabsorb0 moleculele li osolubile, Modi!icarea 6(ului urinar este im ortant& %n ca' de into#icaii, H$ Secreia tubular& acti.& Este cel mai im ortant +i mai ra id mecanism de eliminare al M din organism, Se reali'ea'& rin trans ort acti. cu a/utorul a dou& sisteme trans ortoare entru0 ( aci'ii organici "e#,0 salicilai- eniciline- diuretice$3 ( ba'e organice "e#,0 antimalaricele- curari'antele$, Modi!icarea elimn&rii renale oate !i %n dou& moduri0 a$ eliminarea renal& oate !i accelerat& %n into#icaii rin modi!icarea 6(ului urinar, E#em le0 ( %n into#icaia cu aci'i slabi "Fenobarbital$ se alcalini'ea'& urina cu bicarbonat de sodiu 5 cre+te disocierea M acid 5 cre+te eliminarea sa3 ( %n into#icaia cu alcaloi'i- ba'e "7rocaina$ se acidi!ic& urina cu clorur& de amoniu 5 cre+te eliminarea sa, b$ %n st&ri atologice "insu!icien& renal&$ eliminarea renal& a M este %ncetinit&- roduc*ndu(se o acumulare a M c)iar la do'e tera eutice, E#em lu0 Stre tomicina- %n insu!icien& renal& are un tim de %n/um&t&ire crescut "de la 8-B ore la este G22 ore$ se acumulea'& +i se intensi!ic& ototo#icitatea +i ne!roto#icitatea sa, ;ite'a de eliminare renal& este e# rimat& cantitati. rin clearance(ul renal care este sc&'ut %n ca' de insu!icien& renal&, Factorii care in!luenea'& .ite'a de eliminare renal& sunt0 ( diure'a3 ( 6(ul urinei3 ( mecanismul de eliminare3 ( rocentul de legare de roteinele lasmatice3 ( .*rsta3 ( st&rile atologice, Eliminarea renal& oate a.ea +i consecine ne!a.orabile asu ra rinic)iului "e#,0 sul!amidele ot reci ita %n tubii renali 5 roduc cristalurie$, C>I E<TRARENALE DE ELIMINARE A MEDICAMENTELOR G$ Eliminarea e cale res iratorie Se reali'ea'&0 ( rin secreia glandelor bron+ice0 iodurile "cu e!ect e# ectorant$3 ( rin secreiile na'ale3 ( rin e iteliul al.eolar0 substane ga'oase +i .olatile "narcoticealcoolul etilic$, 1$ Eliminarea e cale cutanat& este o cale minor& de eliminare a M Se reali'ea'&0 ( rin secreia glandelor sudori are3 ( rin celulele cornoase +i !anerele care se ierd,

Pagina 5

FARMACOLOGIE
E#em le0 ( rin trans iraie "salicilaii- ;itamina C- metale grele$3 ( rin stratul cornos +i !anere0 Eriseo!ul.ina "cu im ortan& tera eutic&$, Im ortana to#icologic&0 Arsenul +i mercurul sunt re'ente %n &r de unde se ot do'a c)iar du & un tim %ndelungat la cei decedai rin into#icaii cu aceste elemente, H$ Eliminarea e cale digesti.& a$ eliminarea rin secreia sali.ar& este o cale minor&, Se ot elimina0 Co!eina- Fenitoina- Mor!ina- metalele grele "7b- 6g$, Eliminarea rin sali.& oate !i im ortant& entru do'area unor M care reali'ea'& %n sali.& aceea+i concentraie ca +i %n lasm& "e#,0 Dia'e am- litiu- salicilai$, b$ eliminarea rin mucoasa gastric& Se elimin&0 Re'er ina- Mor!ina, c$ eliminarea rin secreia biliar& Eliminarea biliar& se reali'ea'& rin trans ort acti.3 se obine o concentraie mai mare de M %n bil& dec*t %n lasm&, Numeroase M "%n rimul r*nd cele cu EM mai mare de H22$ +i metaboliii glucuronocon/ugai sunt eliminate e aceast& cale, Se elimin& +i0 antibiotice "TetracicilinaCloram!enicol- Eritromicina- Ri!am icina$ )ormonii steroi'i- citostatice ";inblastina$ glico'i'i cardiotonici, Celulele )e atice osed& trei sisteme trans ortoare0 ( entru aci'ii organici +i metaboliii glucuronocon/ugai3 ( entru ba'ele organice3 ( entru )ormonii steroi'i +i glico'i'i cardiotonici, Dtilitatea !armacotera eutic&0 ( colecistogra!ia3 ( utili'area %n in!eciile biliare a antibioticelor eliminate biliar "Am icilina$, As ecte articulare ale elimin&rii M rin bil&0 ( %nt*r'ierea elimin&rii %n insu!iciena )e atic& 5 into#icaii3 ( artici area la circuitul entero()e atic3 unele M "Mor!ina- Tetraciclina- Am icilina7aracetamol$ +i mai ales metaboliii glucuronocon/ugai ot intra %n circuitul entero()e atic 5 reali'ea'& o concentraie biliar& mai mare de M +i un e!ect relungit- dar +i to#icitate crescut&, 7rin administrarea re etat& ot roduce into#icaii, 8, Eliminarea rin secreia lactat& Cale nedorit& de elimniare a M, Se ot elimina numeroase substane +i M0 Codeina- Mor!inabarbiturice- alcool- nicotina- etc, Abre.iere0 M 9 medicament FARMACODINAMIA EENERAL> Studia'& interaciunile dintre M +i organism, 7entru un tratament raional- este indis ensabil& cunoa+terea aciunii M, Modul de aciune al medicamentelor Medicamentele ot aciona0 ( s eci!ic "la ni.elul rece torilor$3 ( nes eci!ic, FARMACORECE7TORII Numeroase M se !i#ea'& s eci!ic e rece tori medicamento+i, Rece torii medicamento+i "!armacorece torii$ 9 structuri macromoleculare roteice ca abile s& interacione'e s eci!ic cu molecula de M !orm*nd com le#e care comand& anumite aciuni biologice, Rece torii "R$ ot !i situai0 ( la su ra!aa membranei celulare3 ( %n interior- %n cito lasm&3 ( %n nucleu,

Pagina 6

FARMACOLOGIE
Rece torii ot !i constituii din0 en'ime- roteine- aci'i nucleici- oli'a)aride- li ide sau electrolii, R ot a.ea !uncii di!erite0 ( en'imatice0 colinestera'ele sunt R entru M anticolinestera'ice "e#,0 Fi'ostigmina care bloc)ea'& colinestera'a$3 ( ot inter.eni ca mecanisme trans ortoare rin membrane0 AT7(a'a Na CAJC de endent& "e#,0 entru digitalice$3 ( ot intra %n structura celulelor0 aci'ii nucleici sunt R entru agenii alc)ilani citoto#ici, E#ist& mai multe ti uri de R0 G$ R care !olosesc canalele ionice c*nd acestea sunt incluse %n structura R(ului "e#,0 R colinergici subti ul nicotinic- R entru EABA$, 1$ R care !olosesc sistemul mesagerilor secun'i "AM7c- Ca 1C$, Com le#ul !ormat agonist ( rece tor rin intermediul unor roteine reglatoare acionea'& asu ra adenilat cicla'ei ast!el0 a$ o rotein& acti.ea'& adenilatcicla'a care trans!orm& AM7(ul %n AM7c3 E#, 0 ( e!ectele K(adrenergice ale catecolaminelor3 ( e!ectele 61 ale )istaminei, b$ o alt& rotein& reglatoare in)ib& adenilatcicla'a ceea ce determin& sc&derea AM7c3 E#,0 ( e!ectele LG ale adrenalinei- noradrenalinei3 ( e!ectul e tidelor o ioide endogene "enMe!aline- endor!ine e rece torii N +i O$, c$ se +tie c& rin de olari'area celulelor se dec)id canalele lente de calciu +i ast!el cre+te concentraia de calciu intracelular, =n acela+i sens cu de olari'area acionea'& +i acti.area !os!oli a'ei C care determin& eliberarea calciului din de o'ite, E#,0 ( .asoconstricia rodus& de noradrenalin& "e!ect L G(adrenergic$, H$ R )ormonilor "steroi'i- entru insulin&$ Sunt R intracelulari, 6ormonii steroi'i se combin& cu un R din cito lasm& +i !ormea'& un com le#3 acesta &trunde %n nucleu unde se !i#ea'& de ADN +i modi!ic& rocesul de transcri ie al ARN(ului "determin& !ormarea unui ARNm s eci!ic +i consecuti. sinte'a uno roteine s eci!ice res onsabile de anumite e!ecte )ormonale$, E#,0 li ocortina ( rotein& s eci!ic& r&s un'&toare de e!ectul antiin!lamator al )ormonilor glucocorticoi'i, =n general structura R este mai uin cunoscut&, Din unct de .edere structural e#ist& 8 ti uri distincte0 ( R %n ser entin&3 ( R membranari cu !uncie en'imatic&3 ( R !ormai dintr(o rotein& care include un canal membranar3 ( R intracelulari, M entru a aciona trebuie s& osede0 a$ a!initate 9 ca acitatea M de a !orma %n re'ena unui R un com le# M ( R, 7otena !armacologic& a unui M este direct ro orional& cu a!initatea sa, b$ e!icacitate 9 acti.itate intrinsec& 9 ca acitatea M de a roduce modi!ic&ri %n structura R +i deci acti.area sistemului e!ector asociat lui, E!icacitatea de inde de0 num&rul de R e care se !i#ea'& M +i de durata !i#&rii, 7otena 9 cantitatea de M necesar& entru a roduce B2P din e!ectul s&u ma#im, Este m&surat& rin do'a de M, M se ot com orta !a& de R ca0 ( agoni+ti de liniA ariali3 ( antagoni+ti, Agoni+tii sunt SM care se !i#ea'& e R- %i acionea'& +i roduc e!ecte caracteristice, 7ot !i0 ( agoni+ti de lini 5 determin& la ni.elul R s eci!ici o acti.itate intrinsec& ma#im& 5 roduc e!ect ma#imal3 ( agoni+ti ariali 5 determin& la ni.elul R s eci!ici o acti.itate intrinsec& subma#imal& 5 e!ect subma#imal,

Pagina 7

FARMACOLOGIE
Antagoni+tii sunt SM care se !i#ea'& e R "au a!initate$- dar nu %i acionea'& nu roduc e!ect !armacologic, Ei %m iedic& aciunea agoni+tilor "sunt utili %n into#icaiile medicamentoase$ +i ot !i0 com etiti.i sau necom etiti.i- re.ersibili sau ire.ersibili, Interaciunea M ( R cu !ormarea com le#ului M(R se reali'ea'& rin leg&turi0 ionice- de )idrogen- ;an der Iaals- co.alente "mai rar$, =n general interaciunea M(R este re.ersibil&, Dac& legarea este co.alent& se !ormea'& com le#e stabile "e#,0 agenii alc)ilani se !i#ea'& de ADN$- iar aciunea este0 de lung& durat&greu sau deloc re.ersibil&- deseori cu caracter to#ic, M C R COM7LE< M ( R 5 EFECT BIOLOEIC E#em le de R "dintre cei mai studiai$0 G$ R colinergici "muscarinici MG- M1- MH- M8- MB +i nicotinici$3 1$ R adrenergici "LG- L1 +i KG- K1$3 H$ R )istaminergici "6G- 61$3 8$ R o ioi'i "subti urile N- J- O$3 B$ R corticosteroi'ilor !i'iologici, FARMACOCINETICA este artea !armacologiei care studia'& drumul arcurs de medicamente %n organism0 absorbie- distribuie- eliminare, Latena este tim ul scurs de la administrare *n& c*nd medicamentul a/unge la locul de aciune, Durata e!ectului de inde de erioada de contact dintre medicament +i rece tori, Dn roces de ba'& al !armacocineticii este tra.ersarea membranei biologice, Tra.ersarea de inde de structura membranei celulare, Membrana celular& este o structur& bimolecular& li idic& tra.ersat& de ori a o+i, Medicamentele ot tra.ersa membranele rin mai multe modalit&i0 1. Di!u'iune Q se !ace direct rin masa li idic&, 2. Filtrare Q se !ace rin orii a o+i, 3. Trans ort acti., 4. 7inocito'& 7rocesul cel mai !rec.ent este di!u'iunea- reali'at& direct rin membrane3 este un roces asi.datorat unor di!erene de concentraie "de la concentraii mai mari la concentraii mai mici$, Cu c*t di!erena de concentraie este mai mare- cu at*t .ite'a de tra.ersare este mai mare, Re'istena o us& de membran& este cu at*t mai mic& cu c*t medicamentul este mai li osolubil, Dac& un medicament este )idrosolubil- nu tra.ersea'& membrana, Dar- un medicament trebuie s& !ie +i )idrosolubil, Cu c*t coe!icientul de artiie li ide(a & este mai mare- cu at*t medicamentul tra.ersea'& mai re ede membrana celular&, Ma/oritatea medicamentelor sunt aci'i sau ba'e slabe- care la 6(ul mediului intern- disocia'& arial, Fracia nedisociat& este ne olar& +i tra.ersea'& membranele "dac& substana este li osolubil&$, Fracia disociat& nu oate tra.ersa membranele deoarece este olar&- ionii ne!iind li osolubili +i a.*nd dimensiuni rea mari entru a trece rin canalele membranare, Medicamentele olare nu sunt li osolubile +i nu ot tra.ersa membrana, Ca acitatea de disociere de inde de 6(ul soluiei +i de constanta de disociere Ja a medicamentului, Dn acid slab A6 Log R A6 S 9 6 Q Ja R A S( A ( C 6C R A S 9 G2 RA6S
Ja Q 6

Dac& 6 9 Ja al substanei- R A S 9 R A6 S "cantitatea disociat& 9 cantitatea nedisociat&$,

Pagina 8

FARMACOLOGIE
Dac& 6 : Ja - ra ortul este subunitar- deci cantitatea nedisociat& : cantitatea disociat& "medicamentul se absoarbe mai u+or$, Dac& 6 T Ja - ra ortul este su raunitar- deci cantitatea nedisociat& T cantitatea disociat& "medicamentul se absoarbe mai greu$, =n di.erse com artimente ale organismului e#ist& 6(uri di!erite- ast!el %nc*t se reali'ea'& o direcionare a medicamentelor dintr(un com artiment %n altul- %n !orm& disociat& sau nu, De e#em luun medicament acid nu disocia'& %n mediul gastric3 a oi- trece u+or %n s*nge unde disocia'& +i ast!el nu oate re.eni %n stomac, 7rin direcionarea medicamentelor se oate modi!ica 6(ul di!eritelor com artimente, Filtrarea Q resu une tra.ersarea membranelor rin orii a o+i3 inter.ine %n ca'ul medicamentelor olare- )idrosolubile +i de inde de dimensiunile orilor membranei, Ma/oritatea membranelor au orii mici- ast!el %nc*t ermit trecerea numai a medicamentelor cu molecul& !oarte mic&, Totu+imembranele celulelor endoteliului ca ilar au ori de dimensiuni mari rin care ot trece molecule cu dimensiuni mi/locii sau c)iar mari, Trans ortul acti. Q se reali'ea'& rin trans ortori s eci!ici, Medicamentul se leag& stereos eci!ic de trans ortor- la olul e#tracelular al membranei3 a oi com le#ul trans ortor(medicament tra.ersea'& membrana- la olul intracelular com le#ul se des!ace- medicamentul &trunde %n celul&- iar trans ortorul se re%ntoarce la olul e#tracelular, Trans ortul acti. resu une consum de energie3 aceasta este !urni'at& de moleculele de AT7, Trans ortul acti. se reali'ea'& %m otri.a unui gradient de concentraie "de la concentraii mici la concentraii mari$, E#ist& situaii c*nd se oate reali'a %n sensul gradientului de concentraie- rocesul numindu(se di!u'iune !acilitat&, Di!u'iunea !acilitat& resu une +i ea trans ortori +i consum de energie3 %n ca'ul ei- .ite'a tra.ers&rii este mai mare dec*t %n di!u'iunea e ba'a gradientului de concentraie, 7inocito'a Q membrana reali'ea'& o .e'icul& ce %nglobea'& medicamentele- a oi .e'icula se internali'ea'&- iar %n interiorul celulei se des!ace +i eliberea'& medicamentele, 7rocesul de inocito'& este !oarte rar %n ca'ul medicamentelor, Fenomenul de tra.ersare a membranelor st& la ba'a tuturor roceselor !armacocinetice, Absorbia este rocesul rin care medicamentele trec de la locul administr&rii %n circulaia sanguin&, Medicamentele se ot administra e di.erse c&i0 oral " rin %ng)iire$- arenteral- sublingualrin in)alaie, Administrarea oral& este cea mai !rec.ent&, Toate c&ile de administrare resu un rocese de absorbie- cu e#ce ia administr&rii intra.asculare, Absorbia digesti.& de inde de olaritatea moleculei res ecti.e "cu c*t molecula este mai li osolubil&- cu at*t absorbia este mai intens&$, Medicamentele li osolubile se absorb re ede +i com let, Medicamentele )idrosolubile se absorb uin sau deloc3 cele care sunt arial li osolubile se absorb arial, Absorbia digesti.& oate !i in!luenat& de !actori !uncionali3 de e#em lu- %n ca'ul medicamentelor care se absorb arial- o im ortan& deosebit& o are tran'itul intestinal0 dac& este accelerat diminuea'& absorbia- iar dac& este %ncetinit cre+te absorbia, Absorbia oate !i in!luenat& +i de ali !actori0 ( sucurile digesti.e Q ot inacti.a unele medicamente rin digerare, De e#em lu- %n stomac- acidul clor)idric inacti.ea'& ben'il enicilina- !ermenii roteolitici inacti.ea'& medicamentele cu structura e tidic& sau roteic& "de e#em lu- insulina$, ( !actori !i'ici Q 6(ul acid inacti.ea'& unele medicamente "de e#em luenicilina E$, ( rocesele de metabolism din interiorul celulelor arietale ale tubului digesti.,

Pagina 9

FARMACOLOGIE
Du & absorbie- medicamentele trec %n s*nge- %n teritoriul de distribuie al .enei orte- +i de aici a/ung la !icat, Aici- unele medicamente ot !i metaboli'ate !oarte intens +i nu mai a/ung %n circulaia sistemic&, Medicamentele care se metaboli'ea'& intens la ni.elul !icatului su!er& un !enomen de rim asa/ )e atic "s re e#em lu- lidocaina nu se administrea'& oral entru c& este inacti.at& la rimul asa/ )e atic$, Absorbia medicamentelor este in!luenat& de .asculari'aia de la locul administr&rii3 cu .asculari'aia este mai intens&- cu at*t absorbia este mai ra id& "de e#em lu- o in/ecie intramuscular& se absoarbe mai re ede dec*t una subcutanat&$, Absorbia medicamentelor- mai ales cea digesti.&- oate !i in!luenat& de modul de re arare a medicamentelor, Ast!el- absorbia este crescut& entru soluii a oase !a& de cele uleioase, 7entru medicamentele solide "com rimate- de e#em lu$ absorbia este mai mic& dec*t entru soluii, Absorbia de inde de ca acitatea !ormelor !armaceutice de a se de'agrega, Biodis onibilitatea re re'int& rocentul de medicament care a/unge de la locul administr&rii %n circulaia sistemic& +i este dis onibil entru aciune, Biodis onibilitatea este com let& entru administrarea intra.enoas& "G22 P$, 7entru alte c&i de administrare biodis onibilitatea este mai mic& de G22 P, Biodis onibilitatea oate !i in!luenat& de0 ( li osolubilitatea moleculei "medicamentele li osolubile au biodis onibilitate crescut&$, ( !actori !i'iologici "tran'itul intestinal- !enomenul de rim asa/ )e atic$, ( !orma !armaceutic&, ( calitatea com rimatului +i rocesul de !abricaie, ( lotul de medicamente %n cadrul aceleia+i !irme " oate s& di!ere de la un lot la altul$, Medicamentele bioec)i.alente sunt medicamentele care au aceea+i biodis onibilitate, =n s*nge multe medicamente se ot lega de roteine lasmatice "de regul& se leag& de albumine$3 legarea este stereos eci!ic& +i re.ersibil&, Forma legat& este inacti.& !armacodinamic- cea liber& este acti.&- iar %ntre cele 1 e#ist& un ec)ilibru dinamic, Cu c*t medicamentul se leag& mai uin de roteinele lasmatice- cu at*t !orma liber& este mai acti.&- a.*nd e!ecte mai intense +i laten& mai scurt&, E#ist& situaii atologice c*nd scade cantitatea de roteine lasmatice "ciro'e- insu!icien& renal&$ cre+te !orma liber& a medicamentelor- cu e!ecte mai intense-dar cre+te +i riscul de into#icaii, Legarea de roteinele lasmatice se !ace com etiti.3 ast!el- unele medicamente le ot de lasa e altele de e roteinele lasmatice, Medicamentele de lasate de.in libere- cresc*nd concentraia !ormei acti.e3 se oate a/unge ast!el la !enomene to#ice, E#em lu0 !enilbuta'ona C anticoagulante orale "Trombosto $, Medicamentele absorbite- a/unse %n s*nge- se ot distribui uni!orm %n tot organismul 5 organismul este ast!el considerat un singur com artiment, Dneori- medicamentele se concentrea'& mai mult %n unele structuri dec*t %n altele 5 a.em 1 com artimente0 s*ngele +i organul "trebuie s& e#iste un sistem de trecere a medicamentului dintr(un com artiment %ntr(altul$, Din unct de .edere al aciunii- este im ortant de cunoscut- %n care din com artimente e#ist& rece torii !armacologici, Com artimentul %n care se g&sesc rece torii oart& numele de com artiment central, =n unele ca'uri e#ist& H com artimente0 com artiment de de o'it- unul central +i s*ngele, E#em lu0 aneste'icele generale intra.enoase sunt !oarte li osolubile +i se concentrea'& %n organele care conin multe li ide "creier +i esut adi os$, Medicamentul a/unge rin s*nge la creier- a oi mai lent trece din s*nge %n esutul adi os care este com artimentul de de o'it3 dac& se re et& administrarea la inter.ale de tim scurte- se reali'ea'& saturarea esutului adi os- iar e!ectul !armacodinamic cre+te,

Pagina 10

FARMACOLOGIE
Eliminarea "e#creia$ medicamentelor =n general- se oate !ace rin e#creie urinar& sau rin metaboli'are, E#ist& +i alte modalit&i de eliminare0 ( rin !anere " &r +i ung)ii$3 de e#em lu- arsenicul, ( e#creie sali.ar& 5 are im ortan& ractic&- !&c*ndu(se do'area medicamentului %n sali.& ( e cale ulmonar& 5 se calculea'& concentraia medicamentului %n aerul res irat, ( rin la tele matern 5 anumite medicamente se administrea'& cu ruden& la !emeile care al& tea'&, E#creia urinar& resu une H rocese0 !iltrare- reabsorbie tubular& +i secreie, Medicamentele au dimensiuni care ermit !iltrarea glomerular&3 se !iltrea'& numai !orma liber&nu +i cea legat&, Cu c*t un medicament se leag& mai mult de roteinele lasmatice- cu at*t se !iltrea'& glomerular mai uin, Reabsorbia tubular& este cu at*t mai intens&- cu c*t medicamentul este mai li osolubil, Decimedicamentele li osolubile se elimin& uin rin e#creie urinar&,=n sc)imb- medicamentele )idrosolubile se elimin& %n cantit&i mari, Secreia tubular& Q medicamentele care se elimin& rin secreie tubular& se e#cret& mult +i re ede, Metaboli'area Se reali'ea'& de obicei la ni.elul !icatului +i !oarte rar %n alt loc, Se %nt*m l& !oarte rar ca medicamentele s& !ie metaboli'ate com let " *n& la CO 1 +i 61O$, De obicei re'ult& com u+i olari care se elimin& mai u+or rin urin&, 7rin metaboli'are )e atic&- se elimin& medicamente li osolubile care nu se elimin& urinar, Metaboli'area cu rinde 1 !a'e0 G, Au loc rocese de o#idare- reducere +i )idroli'&, 1, Com u+ii re'ultai %n urma !a'ei G su!er& rocese de con/ugare !orm*ndu(se %n !inal com u+i olari, Foarte im ortante sunt rocesele de o#idare care se roduc sub in!luena unor com le#e en'imatice- cum ar !i citocromul 7(8B23 Acti.itatea sa oate !i in!luenat& de di.erse medicamente0 medicamente inductoare en'imatice +i medicamente in)ibitoare en'imatice,Medicamentele inductoare en'imatice cresc ca acitatea de metaboli'are a altor medicamente- sc&'*ndu(le acti.itatea, De e#em lu0 Fenobarbitalul este un !oarte uternic inductor en'imatic care cre+te metaboli'area anticoagulantelor orale- sc&'*ndu(le acti.itatea +i ast!el roduc*ndu(se trombo'e, De asemenea!enobarbitalul oate cre+te metaboli'area ro riei molecule rin autoinducie en'imatic&3 de aceeatratamentul %ndelungat necesit& cre+terea rogresi.& a do'ei datorit& instaur&rii toleranei de ti !armacocinetic, =n urma metaboli'&rii re'ult& com u+i inacti.i din unct de .edere !armacologic3 rin metaboli'area )e atic& se oate roduce bioinacti.area medicamentelor, De asemenea- se oate %nt*m la ca medicamente inacti.e !armacologic- rin metaboli'are s& !orme'e com u+i acti.i- rin bioacti.are, =n acest ca'- medicamentul oarta numele de rodrog, De e#em lu- !enacetina se trans!orm& rin bioacti.are %n 7aracetamol, Toate rocesele !armacocinetice ot !i cuanti!icate +i a reciate cantitati. cu a/utorul unor arametrii !armacocinetici,Dnii arametrii- numii arametrii !armacocinetici rimari- ot !i m&surai direct, Alii " arametrii !armacocinetici secundari$se calculea'& e ba'a celor rimari, Dn arametru rimar de ba'& este concentraia lasmatic& "C $ a medicamentului, C .aria'& %n tim , De e#em lu- du & administrare intra.enoas&- C cre+te brusc- a oi scade rin eliminarea medicamentului3 du & administrare oral&- C cre+te mai lent +i a oi scade, Este !oarte im ortant momentul c*nd se m&soar& C , Mai nou- se a elea'& la arametrii sintetici0 .*r!ul C +i aria de sub curb& "ASC$, Dac& cunoa+tem C +i do'a administrat& utem calcula .olumul a arent de distribuie ";d$,

Pagina 11

FARMACOLOGIE
;d 9 D A C , ;d m&soar& .olumul lic)idian total %n care s(a r&s *ndit medicamentul- a+a cum re'ult& din concentraia reali'at& de medicament %n lasm&, Alt arametru este biodis onibilitatea "Bd$ Q m&soar& ro oria din do'a administrat& care a/unge %n s*nge +i este dis onibil& entru aciune Se orne+te de la remisa c& administrarea intra.ascular& are biodis onibilitate G22 P, Bd P 9 U# V G22 9 ;d V C# V G22 9 C# V G22Ui. ;d V C C unde U# este cantitatea de medicament care se introduce %n organism rintr(o cale oarecare de administrare3 Ui. este cantitatea de medicament dat& intra.ascular , Bd P 9 ASC# V G22 ASCi. Eliminarea medicamentelor oate !i +i ea m&surat& cu arametrii !armacocinetici3 .ite'a de eliminare re re'int& .ariaia cantit&ii de medicamente %n tim , . 9 U1 Q UG 9 WU 9 dU 9 M V Cn t1 Q tG Wt dt M 9 constant&- C9 concentraie lasmatic&- n 9 ordinul cineticii de eliminare, Dac& n 9 2 5 a.em cinetic& de ordinul 2 5 . 9 M- deci .ite'a este constant& "cantitatea de medicament eliminat& %n unitatea de tim este constant&$3 de e#em lu- du & cinetica de ordinul 2 se elimin& alcoolul etilic, Dac& n 9 G 5 cinetic& de ordinul G 5 dU A dt 9 M V C3 C 9 U A ;d +i re'ult&0 dU 9 M V U dt ;d 5 "dU A U$ 9 M 9 constant 9 ro orie de e urare dt ;d

Tim ul de %n/um&t&ire "TX$ Q este o constant& de substan& +i re re'int& tim ul %n care cantitatea de medicament din organism a/unge la /um&tate, Se consider& c&- atunci c*nd medicamentul a r&mas %n ro orie de GAGY- el s(a eliminat com let din organism, Medicamentul care se elimin& du & o cinetic& de ordinul G se elimin& du & o erioad& de tim de 8 ori mai lung& dec*t TX, De e#em lu- digito#ina are ro orie de e urare G2 P %n 18 de ore3 se administrea'& 2-G mg 'ilnic, =n rima 'i a.em 2-G mg %n organism din care se elimin& G2 P3 r&m*n 2-2Z mg, A doua 'i administr&m 2-G mg3 %n total a.em 2-GZ mg din care se elimin& G2 P3 r&m*n 2-G[ mg, =n 'iua a H(a se mai administrea'& 2-G mg3 %n organism a.em 2-1[ mg- din care se elimin& G2 P, Se obser.& cum cantitatea cre+te de la o administrare la alta- iar digito#ina se acumulea'& *n& c*nd %n organism se reali'ea'& o cantitate la care cantitatea eliminat& de.ine egal& cu do'a administrat&, Se obine o .aloare de latou- constant& care de inde de do'& +i de ro oria de e urare, 7latoul se atinge du & un tim de 8 ori mai lung dec*t TX, Clearence(ul lasmatic al medicamentelor "Cl$ Q re re'int& .olumul de lasm& e urat com let de medicament %ntr(un minut, Cl 9 D A ASC 5 ne ermite s& calcul&m do'a necesar& meninerii constante a unei anumite cantit&i de medicament %n oragenism, Se administrea'& e#act aceea+i cantitate care se elimin& din organism %ntre 1 administr&ri, D9 t V Cl V C 3 Cl re re'int& e urarea indi!erent de calea de e urare, Cl este o sum& a clearence(urilor de organ,

Pagina 12

FARMACOLOGIE
Cl 9 Clrenal C Cl)e atic C Clalte organe Cl de organ re re'int& .olumul de lasm& e urat com let de un medicament %ntr(un inter.al de tim - rin acti.itatea organului res ecti., Cl de organ de inde de0 debitul sanguin +i Cl intrinsec "ca acitatea organului de a e#trage medicamentul din s*nge$, De e#em lu- %n insu!iciena cardiac&scade debitul circulator )e atic +i res ecti. Cl )e atic, Com araia %ntre Clrenal +i Cl creatinin& ne ermite s& a reciem modul de eliminare rin rinic)i, Dac& Cl medicament 9 Cl creatinin& 9 G12 ml medicamentul se !iltrea'& glomerular +i nu se reabsoarbe tubular3 dac& Cl medicament T Cl creatinin& are loc reabsorbie tubular&3 dac& Cl medicament : Cl creatinin& are loc secreie tubular&, FARMACOTO<ICOLOEIA Q re re'int& o arte a !armacologiei care studia'& reaciile ad.erse +i e!ectele nedorite ale medicamentelor, Reaciile ad.erse sunt e!ecte nedorite cu caracter noci. entru s&n&tate- care a ar la do'ele obi+nuite !olosite %n tera eutic&, Ele trebuiesc deosebite at*t de e!ectele nedorite de ordin !armacodinamic- care nu sunt d&un&toare s&n&t&ii "de e#, usc&ciunea gurii ro.ocat& de atro in&$- c*t +i de !enomenele de into#icaie acut&- care sunt mani!est&ri noci.e care a ar la do'e !oarte mari- ce de &+esc e cele utili'ate %n tera eutic&, Into#icaiile cu substane c)imice nu intr& %n studiul !armacologiei- ci al to#icologiei3 ot inter.eni %n mod accidental "into#icaia cu nicotin&$- %n sco criminal- sau %n ca'urile de suicid "de e#, coma barbituric&$, Dnele reacii ad.erse ot duce la moarte- altele la in!irmit&i sau ot genera o %ntreag& atologie " atologie iatrogen&$, Orice reacie ad.ers& la medicamente este !oarte .ariat& %n !uncie de0 medicament- ti ul de reacie ad.ers&- ni.elul de reg&tire al doctorilor- osibilitatea de su ra.eg)ere a bolna.ului, Frec.ena reaciilor ad.erse de inde de gru a tera eutic& a medicamentului3 cela mai !rec.ente reacii ad.erse se %nregistrea'& la medicamentele anticanceroase- medicamentele cardio.asculare "la cele cardio.asculare- !rec.ena este de este 12P$, Frec.ena reaciilor de inde +i de ti ul reaciilor ad.erse- adic& unele sunt mai !rec.ente, C*nd !rec.ena este relati. mare- acestea sunt de istate %naintea introducerii medicamentelor %n tera eutic&, Cele cu !rec.en& mai mic& de GAG222 nu ot !i decelate dec*t ulterior rintr(un sistem de su ra.eg)ere continuu a roduselor medicamentoase, Acest sistem se nume+te !armaco.igilen&, =n cadrul s&u- !iecare doctor are obligaia de a semnala orice reacie ad.ers&, E#em lu0 Cloram!enicolul roduce a la'ie medular&- cu mortalitate de a ro#, \2 P3 !rec.ena acestei reacii ad.erse este de 1 Q 8 ca'uri la G22 222 de acieni tratai, Se a recia'& c& un medicament este bine de!init cam la B ani de la intrarea %n u', =n !uncie de mecanismele de roducere- e#ist& H categorii de reacii ad.erse0 A. Reacii ad.erse to#ice B. Reacii ad.erse idiosincra'ice C. Reacii ad.erse alergice La acestea se adaug& to#icomania +i de endena, A. Reacii ad.erse to#ice Q sunt reacii de endente de do'&3 sunt cu at*t mai !rec.ente +i mai gra.e cu c*t do'ele sunt mai mari, Acestea reacii ad.erse sunt cele care ot !i de istate %nainte de introducerea %n tera eutic&- res ecti. din !a'a de cercetare e animale de laborator, Cea mai se.er& reacie de ti to#ic este moartea, 7e o o ulaie de animale se oate decela o relaie do'& Q e!ect3 sensibilitatea animalelor se distribuie du & curba lui Eauss, 7entru e.aluarea to#icit&ii acute se determin& do'& letal& B2 "DLB2$ 5 este do'a care omoar& /um&tate din animalele de laborator, DL B2 este un arametru rin care se determin& to#icitatea unei substane, Este im ortant& com ararea lui DLB2 cu DE B2- +i se calculea'&- cu a/utorul celor 1- un indice tera eutic "este ra ortul dintre DLB2 +i DEB2$, Normele internaionale stabilesc ca indicele tera eutic s& !ie mai mare dec*t G2- adic&- dac& do'a letal& este de cel uin de G2 ori mai mare- dec*t do'a e!icace medicamentele se ot !olosi %n

Pagina 13

FARMACOLOGIE
tera eutic&, 7entru medicamentele anticanceroase- se acce t& indici T G2, E#ist& situaii c*nd nu se oate determina DLB2- +i atunci se calculea'& ali arametrii3 do'a letal& minim& DLG "do'a care omoar& GP dintre animale$ +i do'a letal& ma#im& DL ZZ "do'a care omoar& ZZ P dintre animale$, Se determin& +i limitele mortalit&ii "DLG Q DLZZ$ care ermite a recierea antei curbei lui Eaussast!el obin*ndu(se in!ormaii des re riscurile medicamentelor, To#icitatea cronic& Q se determin& e animale de laborator ast!el0 se administrea'& 'ilnic substana de cercetat e o anumit& erioad& de tim " erioad& corelat& cu durata tratamentului la om$, Dac& se re.ede tratamentul la om e tim nede!init- se .or reali'a e# eriene e cel uin 1 s ecii de animale "dintre care una nu trebuie s& !ie ro'&toare$, Animalele se .or e#amina eriodic +i se studia'& !uncionarea di.erselor a arate +i sisteme, A oi se sacri!ic& +i e#aminea'& organele anatomo atologic, Ast!el de cercet&ri trebuiesc con!irmate +i la om- deoarece se ot %nt*lni e!ecte to#ice la ersoanele tratate- care nu au !ost decelate la animalele de e# erien&, Mecanisme de roducere0 1. E#agerarea e!ectului tera eutic- %n urma aciunii medicamentului rin acela+i mecanism +i asu ra acelora+i rece tori ca %n ca'ul e!ectului tera eutic, De e#, medicamentele care scad !rec.ena cardiac&- !olosite la tratarea ta)icardiei3 la do'e !oarte mari a ar reacii ad.erse- sc&'*nd tensiunea arterial& sub .aloarea normal&, 1, Medicamentele care acionea'& rin intermediul acelora+i rece tori- dar %n alt organ dec*t cel .i'at de tratament, De e#, medicamentele care stimulea'& rece torii adrenergici roduc bron)odilataie "!olosite %n astmul bron+ic$3 acestea acionea'& +i asu ra rece torilor adrenergici de la ni.elul cordului- cresc*nd consumul de O1 +i acti.itatea inimii +i ut*nd roduce cardio atie isc)emic& sau miocardit& acut&, H, Medicamente care roduc reacii ad.erse rintr(un alt mecanism dec*t cel rin care roduce e!ect tera eutic, De e#, aminoglico'idele Q "Stre tomicina- Janamicina$ ot !i to#ice entru rinic)i +i entru ner.ul ;III, E# licaii de a ariie a to#icit&ii0 a. E#ist& ersoane mai sensibile la medicamente, Dn organ bolna. este mai sensibil dec*t unul s&n&tos3 de aceea nu administrea'& medicamente care sunt ot !i to#ice entru anumite organe bolna.e "nu se administrea'& medicamente care ot !i to#ice entru !icat unui bolna. cu insu!icien& )e atic&$, b. M&rirea do'ei entru a obine un e!ect mai intens, 7ot a &rea robleme de ordin !armacocinetic care s& creasc& ni.elul lasmatic al medicamentului "administrarea unui medicament la un bolna. c&ruia %i este a!ectat organul de e#creie entru medicamentul res ecti.- duce la cre+terea ni.elului seric al medicamentului3 de asemeneadac& organul a!ectat este !icatul- scad roteinele lasmatice- +i cre+te !orma liber& a medicamentelor care se leag& de acestea$, O reacie de ti to#ic se tratea'&- iar tratamentul este acela+i cu tratamentul into#icaiei res ecti.e, Se iau urm&toarele m&suri0 1. O rirea tratamentului +i %nl&turarea to#inei, Dac& substana este ingerat& +i ingestia s(a reali'at %n mai uin de \ ore- se ro.oac& .&rs&turi sau se !ac s &l&turi gastrice, Acestea nu se reali'ea'& entru ingerarea de substane caustice, 2. Administrarea de urgati.e entru eliminarea mai ra id& rin scaun, 3. Administrarea de c&rbune medicinal- care absoarbe medicamentul3 recede s &l&tura gastric&, 4. Administrarea de antidoturi + medicamente care acionea'& in.ers dec*t to#icul- rin mecanism antagonist com etiti., Legarea antidotului- !iind com etiti.&- %nl&tur& to#icul de e rece tori,

Pagina 14

FARMACOLOGIE
De e#, %n into#icaia cu organo!os!orice cre+te ni.elul acetilcolinei3 de aceea se administrea'& un blocant al rece torilor colinergici Q atro ina, Sau- %n into#icaia cu atro in&se administrea'& 7ilocar in&, Se mai ot administra substane care inacti.ea'& c)imic medicamentul to#ic0 %n su rado'area de )e arin&- se administrea'& rotamin&, 5. Er&birea elimin&rii to#icului din organism Q se reali'ea'& rin cre+terea diure'ei "se administrea'& diuretice$, Se oate modi!ica 6(ul urinei entru gr&birea elimin&rii0 entru o ba'& slab& "am!etamina$ se acidi!ic& urina, Se oate gr&bi metaboli'area )e atic& a medicamentului, De e#, %n into#icaia cu metanol se administrea'& cantit&i crescute de etanol entru inacti.area com etiti.& a en'imei alcool de)idrogena'&- care trans!orm& metanolul %n !ormalde)id&, Se mai oate a ela +i la diali'&- entru medicamentele care se leag& uin de roteinele lasmatice, Se mai ot administra anticor i s eci!ici care !i#ea'& medicamentul, De e#, digo#inadigito#ina, 6. Susinerea !unciilor .itale "res iraie arti!icial&- etc,$ +i tratamentul s eci!ic mani!est&rilor into#icaiei res ecti.e, De e#, %n con.ulsii se dau anticon.ulsi.ante, Aceste m&suri se a lic& %n into#icaiile ro riu('ise, B. Reacii ad.erse idiosincra'ice Q a ar de obicei la do'e mici- dar numai la anumite ersoane care re'int& o sensibilitate crescut& "res onsi.itate$ la anumite substane, De regul&aceast& sensibilitate este determinat& genetic, =n !uncie de de!ectul genetic se ot mani!esta ca +i o into#icaie cu medicamente- sau se ot mani!esta com let di!erit, Cele care se mani!est& ca o into#icaie se datorea'& unui de!icit de en'im& care inter.ine %n metabolismul medicamentului, De e#, Su#ametoniu !olosit %n aneste'ie- este metaboli'at de colinestera'&3 de!icitul ei roduce arali'ie muscular& striat&, Dnele medicamente se metaboli'ea'& rin acetilare, =n !uncie de .ite'a de acetilare "metaboli'are$ a medicamentului indi.i'ii se %m art %n acetilori leni +i acetilori ra i'i, La cei leni a ar into#icaii la do'e tera eutice, 7ot a &rea reacii ad.erse +i la de!icitul de gluco'o Y !os!at de)idrogena'a "en'im& im licat& %n meninerea !ormei )ematiei$, Ast!el- ot a &rea anemii )emolitice la multe medicamente, C. Reacii alergice Q sunt e!ecte noci.e datorate inter.eniei unor mecanisme imune, se roduc la do'e !oarte mici de medicament dac& ersoana a !ost sensibili'at& la medicamentul res ecti., Aceste reacii im lic& un mecanism imun antigen Q anticor "Ag(Ac$, De regul&- medicamentele nu sunt antigenice, Cel mai adesea ele !uncionea'& ca )a tenecu l*ndu(se cu roteinele organismului +i modi!ic*ndu(le structura ast!el %nc*t nu mai sunt recunoscute ca sel! " de.in antigene$, Aceste roteine modi!icate determin& sinte'a de Ac, Ca )a ten& oate !unciona +i un metabolit al medicamentului res ecti., Reacia alergic& nu se roduce la rimul contact cu medicamentul- dar se roduce o sensibili'are generatoare de Ac, La un nou contact- dac& Ac sunt %n e#ces se roduce o reacie alergic&, Alergia la medicamente este %ncruci+at& e gru e c)imice de medicamente0 cine este alergic la un medicament este alergic la mai muli rodu+i %nrudii structural din gru ul res ecti., 7entru de'.oltarea alergiei trebuie ca medicamentul s& !orme'e con/ugai rin legarea co.alent& cu o rotein& sau un oli e tid din organism, Reaciile alergice ot a &rea rin cele 8 mecanisme imunologice0 1. Mecanism de ti I Q ana!ilactic Q resu une !ormarea de Ac Ig E care se !i#ea'& e su ra!aa mastocitelor +i ba'o!ilelor3 c*nd Ag "medicamentul$ se cu lea'& cu Ac,- aceste celule eliberea'& o serie de substane tisular acti.e ")istamina- leucotriene- rostglandine etc,$ care ro.oac& sim tome caracteristice, Mani!est&rile clinice sunt .ariate0 a ar le'iuni urticariene- !ebr& medicamentoas&bron)os asm, Cel mai se.er este +ocul ana!ilactic care se mani!est& rin0sc&derea tensiunii

Pagina 15

FARMACOLOGIE
arteriale mult sub .aloarea normal& "cola s$- bron)os asm se.er- edem laringotra)eobron+icciano'&- dis nee acut&, E.oluia este letal& dac& nu se !ace %n tim util tratamentul adec.at, ]ocul ana!ilactic im une administrarea de adrenalin& +i corti'on, 2. Mecanism de ti II Q citoto#ic ( medicamentul se cu lea'& de anumite roteine de e su ra!aa celulelor- le modi!ic& +i le trans!orm& %n Ag, Acest !a t duce la sinte'a de Ac Ig, E %m otri.a celulelor res ecti.e, Ast!el se roduc anemii- leuco enii- lu us eritematos di!u'oliartrit& reumatoid&, De e#, 6idrala'ina, Dn ca' articular este cel al reaciilor citoto#ice autoimune- %n care sub in!luena unor medicamente se !ormea'& Ac !a& de Ag nati.i de e su ra!aa unor celule, Acesta este mecanismul anemiei )emolitice roduse de metildo a- sau al )e atitei cronice acti.e roduse de !enilbuta'on&- sul!amide- i'onia'id&, 3. Mecanism de ti III Q resu une !ormarea de com le#e imune Ag "medicament$ (Acce se de un la ni.elul .aselor de dimensiuni mici de la ni.elul rinic)ilor- articulaiilor, Se acti.ea'& com lementul care determin& !enomene in!lamatorii, Aceste com le#e imune roduc .asculite- glomerulone!rite- boala serului- urticarie- edem UuinMe, 4. Mecanism de ti I; Q const& %n sensibili'area lim!ocitelor- roduc*ndu(se reacii ad.erse de ti %nt*r'iat, Mani!estele sunt de obicei cutanate- cea mai caracteristic& !iind dermatita de contact- ro.ocat& de e#em lu de antibiotice cu a licare local& "e#, neomicin&gentamicin&$, Nu toate ersoanele de'.olt& alergii- ci e#ist& ersoane susce tibile "ato ice$, Nu toate medicamentele sunt alergi'ante, 7rintre cele mai alergi'ante sunt enicilinele +i sul!amidele, Alergia se oate de'.olta du & orice cale de administrare "cea mai sensibili'ant& este cea cutaneo(mucoas& Q de aceea nu se administrea'& medicamente alergi'ante e aceast& cale$, Calea de re.enire a alergiilor o re re'int& anamne'a minuioas&0 dac& a .enit %n contact cu medicamentul +i cum l(a su ortat0 ( a .enit %n contact de mai multe ori cu medicamentul +i l(a su ortat bine ( a .enit %n contact- dar a !&cut alergie ( a .enit %n contact o singur& dat& cu medicamentul +i l(a su ortat bine, Acesta oate !i rimul contact sensibili'ant, ( nu a luat niciodat& medicamentul res ecti. "dar oate s& ia contact cu un medicament din aceea+i gru &$, De aceea se im une ruden&- iar rima administrare trebuie s& se !ac& %n re'ena medicului, To#icomania +i de endena sunt ca'uri articulare de reacii ad.erse to#ice, =n general- resu un 8 ti uri de mani!est&ri0 G, De enden& si)ic& 1, De enden& !i'ic& H, Toleran& 8, 7si)oto#icitate Nu %n toate ca'urile se de'.olt& toate 8 mani!est&rile- iar intensitatea mani!est&rilor de inde de ca', De endena este o stare de into#icaie cronic&, Substanele ca abile s& ro.oace de enden& au de cele mai multe ori aciuni si)o!armacologice "eu!ori'ant&- )alucinogen&- stimulant& si)omotorie$, 7rinci alele medicamente sau substane to#ice- care dau de enden& sunt0 mor!ina- o ioidele- cocainaam!etaminele- barbituricele- tranc)ili'antele- LSD- alcoolul- +i %n mai mic& m&sur& nicotina +i ca!eina, G, De endena si)ic& ( este determinat& de interaciunea unui com le# de !actori de ordin !armacologic- si)ologic +i social, De endena si)ic& este in!luenat& +i de o serie de mani!est&ri atologice %nl&turate rin administrare, E!ectul l&cut- direct sau indirect "consecuti. calm&rii unor sim tome ne l&cute ca durerea sau an#ietatea$- %l oblig& e to#icoman s& recurg& la re etarea administr&rii drogului res ecti.,Foarte !rec.ente sunt e!ectele l&cute +i !a.orabile e care le are drogul,

Pagina 16

FARMACOLOGIE
E#, am!etaminele %nl&tur& oboseala +i d& o slab& sen'aie de bun&(dis o'iie3 ben'odia'e inele dau o stare de lini+te, =n anumite situaii- !actorii sociali ot !i im ortani, 7entru unele to#ice- ale c&ror aciuni ot a.ea iniial un caracter redominant dis!oric "ne l&cut$- este necesar& %n.&area com onentei l&cute a e!ectului si)ic !&c*nd abstracie de reaciile ne l&cute3 de e#em lu- tutunul de'.olt& de enden&- de+i ro.oac& iniial !enomene ne l&cute, O contribuie im ortant& o au0 in!luenele de gru - ni.elul cultural- de'.oltarea social& +i acce tarea social& a drogului res ecti., 1, De endena !i'ic& ( const& %n a ariia unui sindrom caracteristic !iec&rui drog la o rirea brusc& a administr&rii, 7rocesul este !a.ori'at de re'ena continu& a unor concentraii mari de substan& acti.& la ni.elul esuturilor, O rirea administr&rii este urmat& de sindromul de abstinen& care const& %n mani!est&ri clinice 'gomotoase- se.ere- care ot a.ea urm&ri ericuloase, Sindromul de abstinen& este caracteristic entru !iecare gru & de medicamente care de'.olt& de enden&, Ma/oritatea sim tomelor cores und unor e!ecte in.erse dec*t cele ro.ocate de drog, E#em le0 la alcool +i barbiturice- sindromul de abstinen& se mani!est& rin0 tremor- delircon.ulsii3 la ben'odia'e ine rin an#ietate se.er&3 la am!etamine rin oboseal& e#agerat& +i )i er!agie3 la o ioide- mani!est&rile sunt se.ere roduc*nd cola s +i c)iar moartea, H, Tolerana ( e# erimente e animale +i cercet&ri e om au ar&tat c& tolerana +i de endena !i'ic& %nce s& se de'.olte de la rimele do'e +i se m&resc rogresi. %n decurs de 'ile- s& t&m*ni sau luni- %n !uncie de cantiatea de medicament +i de !rec.ena administr&rii, Fenomenul re'int& s eci!icitate de gru & c)imic&- dar mai ales !armacodinamic&, Tolerana a are mai ales entru e!ectele ner.os(centrale cu caracter subiecti.- +i mai uin entru e!ectele eri!erice, Tolerana oate a.ea o e# licaie !armacocinetic&, Ast!el- administrarea re etat& de alcool- barbiturice +i alte )i notice !ace ca aceea+i do'& s& reali'e'e rogresi.- concentraii sanguine mai mici datorit& stimul&rii rocesului de metaboli'are a medicamentului res ecti.- rin autoinducie en'imatic&, De regul&- %ns&- tolerana este %n rinci al de natur& !armacodinamic& ( se roduce o sc&dere a reacti.it&ii neuronilor res ecti.i- ca urmare a inter.eniei unor mecanisme ad tati.e, Deci- acelea+i concentraii de medicament roduc rogresi. r&s unsuri mai slabe, Com onenta !armacodinamic& e# lic& a ariia sindromului de abstinen&, Drogul determin& e!ecte rin care organismul se o une aciunillor lui3 c*nd administrarea lui se o re+te brusc- mecanismle o use sunt %n e#ces +i determin& mani!est&rile legate de sindromul de abstinen&, 8, 7si)oto#icitatea ( se mani!est& rin tulbur&ri de com ortament- uneori cu as ect si)otic- care a ar %n ca'ul !olosirii %ndelungate de substane care de'.olt& de endena, 7si)oto#icitatea determin& modi!icarea grosolan& a ierar)iei .alorilor- merg*nd *n& la acte antisociale, Tratamentul de endenei este !oarte di!icil3 urm&re+te 1 as ecte0 A, As ectul si)osocial B, As ect medical ( se re!er& la %n&turarea utili'&rii drogului !&r& riscuri "!&r& a ariia sindromului de abstinen&$, Sunt necesare m&suri ro!ilactice0 aciuni educati.e- !olosirea /udicioas& a medicamentelor cu otenial de de enden&- reglement&ri care s& re.in& abu'ul de medicamente, Tratamentul curati. al de endeei se !ace %n condii de s itali'are- cu su ra.eg)ere medical& strict&- utili'*nd medicamente sim tomatice +i si)otera ie, Se utili'ea'& di.erse metode0 ( sc&derea rogresi.& a do'elor ( %nlocuirea unui drog cu altul- la a c&rui o rire sindromul de abstinen& este mai bl*nd- mai uin 'gomotos "e#, mor!ina- )eroina se %nlocuie+te cu metadon&$, ( tratament de a.ersiune ( utili'ea'& medicamnte care !ac ne l&cut& !olosirea unor to#ice "e#, tera ia cu disul!iram la alcoolici$, ( utili'area de medicamente sedati.e- stimulante- sau antide resi.e- care contribuie la %nl&turarea unor sim tome ce moti.ea'& !olosirea to#icului,

Pagina 17

FARMACOLOGIE
FARMACOLOEIE CDRS 8 Medicamentele in!luenea'& %n s ecial sistemele de reglare, E#ist& H mari sisteme de reglare0 1. Sistemul ner.os 2. Sistemul endocrin 3. Sistemul substanelor tisular acti.e Medicaia cu aciune asu ra sistemului ner.os Sistemul ner.os este !ormat din0 ( Sistem ner.os central ( Sistem ner.os eri!eric

Sim atic 7arasim atic Modi!icarea !unciei sistemului ner.os .egetati. se datorea'&- de regul&- in!luen&rii rocesului de transmisie sina tic& a im ulsului ner.os, Din unct de .edere !armacologic- sistemul ner.os cu rinde H sisteme0 1. Sistemul colinergic Q utili'*nd ca neurotransmi&tor acetilcolina 2. Sistemul adrenergic ( utili'*nd ca neurotransmi&tori adrenalina +i noradrenalina 3. Sistemul ner.os non(adrenergic- non(colinergic, Sistemul ner.os colinergic Sina sele colinergice !olosesc ca mediator c)imic acetilcolina3 se g&sesc %n0 SNC- ganglioni .egetati.i- sistem ner.os somatic- %n medulosu rarenal& "MSR$- %n sina se arasim atice terminale, Acetilcolina este sinteti'at& %n cito lasma neuronilor colinergici din colin& "ca tat& din mediul e#tracelular$ +i din acetil coen'ima A- sub in!luena colinacetil trans!era'ei, "C6H$HNC(C61QC61QO6 C CoAQSQCOQC6H 5 "C6H$HNC(C61QC61QOQCOQC6H colin& acetil Co A acetilcolina Acetilcolina este inacti.at& de colinestera'& ce se g&se+te %n eritrocite +i %n esutul ner.os, Acetilcolina mai este inacti.at& de butiril colinestera'a " seudocolinestera'a$ din lasm&, Acetil colina este de o'itat& sub !orm& inacti.& %n .e'icule sina tice- la ni.elul membranei resina tice, 7otenialul de aciune- a/uns la ca &tul a#onului colinergic- ro.oac& de olari'are- cu in!lu# de ioni de Ca1C- ceea ce determin& eliberarea acetilcolinei %n !anta sina tic&, O sina s& colinergic& este !ormat& din0 ( membran& resina tic& Q re re'entat& de o terminaie ner.oas& butonat& ( !anta sina tic& ( membran& ostsina tic&

Somatic ;egetati.

Pagina 18

FARMACOLOGIE

Legend&0 ( ^ 9 noradrenalin& ( _ 9 acetilcolin& ( M 9 rece tor muscarinic ( N 9 rece tor nicotinic ( G 9 sina s& terminal& ( 1- H 9 sina se ganglionare ( 8 9 sina s& neuro( MSR ( B 9 sina s& neuromuscular& ( Y 9 sina s& terminal& sim atic& C*nd !ibra ner.oas& se de olari'ea'& acetilcolina este liber& %n !ant& +i se !i#ea'& e rece torii colinergici de e membrana ost sina tic&, Acti.area rece torilor este urmat& de modi!icarea ermeabilit&ii membranare, Aciunea este terminat& rin inacti.area ra id& a acetilcolinei rin )idroli'& en'imatic&- catali'at& de acetil colinestera'a, Rece torii colinergici au situs rece tor care se otri.e+te er!ect cu acetilcolina, Molecula ei cu rinde un ca &t cationic- care &trunde %ntr(un sediu anionic al rece torului- +i o gru are steric& care se !i#ea'& de un sediu estero!il, 7o ulaia de rece tori colinergici nu este omogen&, E#ist& 1 alcaloi'i "alcaloid 9 substan& de origine .egetal&- cu 6 alcalin- care are e!ect biologic$- care arat& c& rece torii nu sunt omogeni, Ace+ti alcaloi'i sun muscarina +i nicotina, E#ist&- ast!el- 1 ti uri de rece tori colinergici0 muscarinici "M$ +i nicotinici "N$, Date e# erimentale arat& c& nicotina se !i#ea'& numai de anumii rece tori colinergici Q de la ni.elul MSR- creierului- sina sei somatice- ganglionilor .egetati.i sim atici +i arasim atici, Ace+ti rece tori se numesc rece tori nicotinici, Muscarina se leag& la ni.elul sina selor arasim atice e!ectoare +i nu se !i#ea'& e ceilali rece tori, Ace+tia se numesc rece tori muscarinici, Rece torii nicotinici Q sunt cu lai cu canalele de Na3 sunt !ormai din B subunit&i0 1 subunit&i L+i H subunit&i K- - O, Subunit&ile !ormea'& s re e#terior o ro'et&3 aici se !i#ea'& acetilcolina la ni.elul unor situsuri de legare s eci!ic&- a arin*nd subunit&ilor L,

Pagina 19

FARMACOLOGIE
Fi#area a 1 molecule de acetilcolin& desc)ide canalele de Na C- iar Na intr& %n celul& +i de olari'ea'& membrana, Rece torii nicotinici nu sunt omogeni0 e#ist& 1 substane care se !i#ea'& numai de anumii rece tori nicotinici, Aceste substane sunt0 6e#ametoniu Q "C6H$HNC ( "C61$Y Q NC"C6H$H Q se !i#ea'& e rece torii din ganglionii .egetati.iMSR +i SNC, Decametoniu Q "C6H$HNC ( "C61$G2 Q NC"C6H$H Q se leag& e rece torii somatici, Aceste substane se leag& e rece tori cu radicalul "C6 H$HNC (, Rece torii nicotinici sunt %m &rii %n 1 subti uri0 N M sau musculari situai %n laca motorie +i N N sau neuronali situai %n ganglionii .egetati.i- MSR +i SNC, Di!erena dintre cele 1 subti uri de rece tori este dat& de distana dintre cele 1 subunit&i L0 de Y atomi de C- %n ca'ul N N +i de G2 atomi de C- %n ca'ul NM, Rece torii muscarinici Q e#ist& B sub o ulaii de rece tori muscarinici0 M G,,,,,MB, Rece torii MG sunt situai la ni.elul unor neuroni din SNC- %n ggl, .egetati.i +i la ni.elul unor terminaii resina tice3 M1 se g&sesc %n miocard +i robabil la ni.elul unor mu+c)i nete'i3 M H Q %n celule glandulare- mu+c)i nete'i +i %n endoteliul .ascular3 locali'area M 8 +i MB %n sistemul ner.os ganglionar +i SNC, Rece torii MG- MH +i MB sunt cu lai cu roteine E `3 se acti.ea'& !os!oli a'a C !orm*ndu(se ino'itol tri!os!at "IT7$ +i diacilglicerol "DAE$- cu cre+terea consecuti.& a dis onibilului de Ca 1C %n celulele res ecti.e, M1 +i M8 se cu lea'& cu roteinele Ei cu sc&derea cantit&ii de AM7c intracelular, Acetilcolina ro.oac& aciuni de ti muscarinic +i nicotinic, 7entru do'ele tera eutice redomin& e!ectele muscarinice adic& cele datorate stimul&rii rece torilor colinergici de la ni.elul celulelor e!ectoare iner.ate de arasim atic, Acetilcolina e#ogen& oate roduce +i aciuni nicotinice0 stimularea ganglionilor .egetati.i- stimularea l&cii terminale motorii- stimularea unor structuri rece toare sen'iti.e "de e#, c)emorece torii glomusului carotidian$, E!ecte digesti.e0 ( cre+te secreia sali.ar& ( cre+te secreia gastric& de 6Cl +i e sin& ( cre+te eristaltismul stomacului- rela#ea'& ilorul- gr&bind e.acuarea coninutului gastric, ( cre+te secreia glandelor intestinale, ( cre+te motilitatea +i scade tonusul s!incterelor gr&bind e.acuarea intestinal&, E!ecte cardio.asculare0 ( asu ra cordului are e!ecte de rimante0 scade !rec.ena- scade .ite'a de conducere atrio(.entricular&- scade e#citabilitatea +i contractilitatea3 e!ectele sunt mai intense la ni.elul atriilor- dec*t la ni.elul .entriculelor, ( ro.oac& .asodilataie rin mecanism indirect0 acionea'& asu ra celulelor endoteliale care eliberea'& !actorul rela#ant endotelial "mono#id de a'ot9NO$- rin EM7c, E!ecte e musculatura organelor ca.itare0 ( contract& musculatura .e'icii biliare +i rela#ea'& s!incterele ( contract& .e'ica urinar&- ureterele- uterul +i rela#ea'& s!incterele E!ecte e oc)i0 ( cre+te secreia lacrimal& ( contract& musculatura circular& a irisului roduc*nd mio'& ( contract& musculatura ciliar&- bomb*nd cristalinul- ada t*nd oc)iul entru ri.irea de a roa e,

Pagina 20

FARMACOLOGIE
( !a.ori'ea'& absorbia umorii a oase- sc&'*nd resiunea intraociular&, E!ecte e glandele e#ocrine0 ( cre+te acti.itatea secretorie, E!ecte la ni.elul sina selor0 La aciunea unui im uls electric- se desc)id canalele ionice de Na C- +i r&m*n desc)ise o anumit& erioad& de tim 3 tim ul c*t r&m*n desc)ise se nume+te constanta de tim a canalului- +i este de ordinul milisecundelor, Acest !a t are dre t urmarea &trunderea ionilor de Na %n celul& +i de olari'area celulei, De olari'area desc)ide la r*ndul ei canalele de J C, La ni.elul membranei resina tice e#ist& +i canale de Ca 1C, Im ulsul ner.os !ace ca acestea s& se desc)id&- +i a are un in!lu# masi. de Ca1C3 intrarea Ca1C %n celul& are dre t urmare cre+terea concentraiei intracelulare de Ca3 acest !a t determin& .e'iculele cu acetilcolin& s& se a ro ie de membrana resina tic&- s& se s arg& +i s& elibere'e %n !anta sina tic& acetilcolina, A oi- acetilcolina liber& este )idroli'at& ra id sub in!luena colinestera'ei, 7rocesul decurge %n H eta e0 !i#area acetilcolinei de en'im&- )idroli'a cu eliberarea de colin& +i des!acerea acetatului de e en'im&, Colinestera'a are o s eci!icitate mare entru acetil colin& +i este res onsabil& de inacti.area mediatorului la ni.elul sina selor colinergice, 7seudocolinestera'a este mai uin s eci!ic& +i inacti.ea'& robabil acetilcolina di!u'at& %n a!ara sina selor, Substanele medicamentoase ot inter.eni %n di.ersele eta e ale !orm&rii +i aciunii acetilcolinei, G, Se oate %m iedica ca tarea colinei rin 6emicolinium +i trietilcolin&3 ace+ti analogi ai colinei %m iedic& com etiti. trans ortul colinei la locul de !ormare al acetil colinei, Se roduce un bloc resina tic cu arali'ia structurilor colinergice, 1, =m iedicarea ca t&rii acetilcolinei %n .e'icule Q se !olose+te ;e'amicolul, H, Blocarea canalelor de Na Q cu tetradoto#in&, 8, =m iedicarea eliber&rii acetil colinei %n !anta sina tic& cu to#in& botulinic&, B, Er&birea eliber&rii acetilcolinei %n !anta sina tic& Q to#ina rodus& de un &ian/en numit a .&du.a neagr& a duce la desc&rcare de cantit&i crescute de acetilcolin& %n !ant&, Y, Blocarea colinestera'ei Q se !ace cu anticolinestera'ice care bloc)ea'& colinestera'a determin*nd acumularea acetil colinei %n sina se +i e!ecte colinergice, [, Aciunea asu ra rece torilor colinergici Q se !olosesc substane agoniste- cu acela+i e!ect- sau antagoniste care roduc e!ecte in.erse, Aceste substane ot aciona selecti. asu ra unor structuri0 ( medicamentele arasim atomimetice ".agomimetice$ Q stimulea'& rece torii muscarinici +i ro.oac& consecuti. e!ecte asem&n&toare celor ale e#cit&rii ner.ilor arasim atici, ( medicamente arasim atolitice ".agolitice $ Q bloc)ea'& rece torii cu scoaterea din !uncie a arasim aticului, \, In!luenarea rece torilor nicotinici0 ( substane nicotinice Q stimulea'& ganglionii .egetati.i ( substane ganglio legice Q arali'ea'& ganglionii .egetati.i Z, In!luenarea rece torilor nicotinici de la ni.elul l&cii motorii0 ( substane curari'ante de olari'ante- care acionea'& stimulator asu ra l&cii motorii, ( substane curari'ante antide olari'ante- care bloc)ea'& laca motorie, Rece torii nicotinici sunt mai uin sensibili dec*t cei muscarinici3 deci sunt necesare do'e mai mari de medicamente entru stimularea rece torilor nicotinici, Acetilcolina nu oate !i !olosit& ca medicament datorit& mai multor !actori0 ( r&s *ndirea larg& a rece torilor colinergici %n organism, ( aciune rea intens&- neselecti.& +i de scurt& durat&

Pagina 21

FARMACOLOGIE
( este metaboli'at& ra id de c&tre colinestera'&, E#ist& analogi ai acetilcolinei care se utili'ea'& %n tera ie0 metacolina +i carbacolina, Alte substane utili'ate sunt ilocar ina +i muscarina, 7ilocar ina Q alcaloid din 7ilocar us baborandi, Are aciuni muscarinice uternice +i aciuni nicotinice slabe, Deoarece are to#icitate mare- nu se !olose+te e cale sistemic&, Se utili'ea'& %n o!talmologie- %n tratamentul glaucomului, La ni.elul oc)iului ro.oac& mio'&- s asm de acomodare cu cre+terea con.ergenei cristalinului +i !i#area .ederii entru a roa e- +i scade resiunea intraocular& rin gr&birea absorbiei umorii a oase, Aciunile oculare se menin *n& la 18 de ore entru c& nu este )idroli'at& de colinestera'&, Medicamente arasim atolitice Acionea'& antagonist la ni.elul sina selor arasim atice terminale %m iedic*nd e!ectele e#cit&rii ner.ilor arasim atici- ca +i e!ectele muscarinice ale acetilcolinei- ale substanelor arasim atomimetice +i ale anticolinestera'icelor, Aciunea arasim atolitic& se datorea'& bloc&rii s eci!ice a rece torilor colinergici muscarinici- com etiti. cu acetilcolina, G, Atro ina Q este un alcaloid coninut %n c*te.a lante0 Atro a belladonna "m&tr&gun&$m&selari&- laur, E!ectele !armacologice ale atro inei se datorea'& diminu&rii sau su rim&rii controlului arasim atic al di!eritelor structuri, Atro ina are aciune antis astic&, Alcaloidul antagoni'ea'& s eci!ic aciunea s astic& a acetilcolinei, 7e tubul digesti.0 ( ro.oac& usc&ciunea gurii3 adic& scade secreia sali.ar&, ( scade secreia clor)idro( e tic&3 la ulcero+i aciunea antisecretorie gastric& este relati. slab&, E!ectul antisecretor +i e!ectul antis astic care a ar %n urma administr&rii e cale sistemic& durea'& H(8 ore, ( scade secreia glandelor intestinale- scade eristaltismul roduc*nd consti aie, 7oate !i e!icace %n di!erite a!eciuni s astice digesti.e, A aratul cardio.ascular0 ( ro.oac& ta)icardie- cre+te !rec.ena cordului- .ite'a de conducere atrio.entricular&- cre+te e#citabilitatea, Se !olose+te %n ca' de bradicardie e#cesi.&- bloc atrio.entricular sau %n into#icaiile cu digital&, ( su rim& re!le#ele .agale cardioin)ibitorii ( %n do'e mari dilat& .asele 7e organele ca.itare0 ( rela#ea'& muscularura neted& a organelor ca.itare ( rela#ea'& moderat musculatura c&ilor biliare ( scade motilitatea ureterelor- diminuea'& tonusul .e'icii urinare- cre+te tonusul s!incterului .e'ical !a.ori'*nd retenia de urin&, 7e a aratul res irator0 ( bron)odilatator3 scade secreiile na'al&- !aringian&- bron+ic& La ni.elul oc)iului0 ( ro.oac& midria'&- ciclo legie +i cre+te resiunea intraocular&, Midria'a se datorea'& arali'iei mu+c)iului circular al irisului, Ciclo legia " arali'ia mu+c)iului ciliar$ are dre t consecin& a lati'area cristalinului cu %m iedicarea .ederii de a roa e, Atro ina este !olosit& +i %n ro!ila#ia sinecriilor Q %n in!lamaii ale irirsului- a ar uni %ntre iris +i cristalin, Aciunea midriatic& !olose+te entru e#amenul !undului de oc)i, Este antidot %n into#icaia cu arasim atomimetice +i anticolinestera'ice,

Pagina 22

FARMACOLOGIE
Ca e!ecte nedorite ot a &rea usc&ciunea gurii- !oto!obie +i ce!alee- di!icultatea %n .ederea de a roa e- consti aie +i retenie de urin&, Se !olose+te ca atare sau sub !orm& de re arate de belladonn&, Sul!atul de atro in& se administrea'& de obicei %n in/ecii subcutanate- c*te 2-1B Q G mg o dat&, Durata e!ectului este de a ro#imati. Y ore e cale sistemic& +i a ro#imati. o s& t&m*n& e cale ocular&, 1, Sco olamina Q are acelea+i e!ecte ca +i atro ina- cu di!erene la ni.el de SNC, Atro ina este e#citator SNC- iar Sco olamina este un sedati. si)omotor cu aciune marcat&, Se !olose+te ca sedati. %n st&rile de agitaie motorie marcat&, To#icitatea Sco olaminei este relati. mare, Substituenii semisintetici +i sintetici de atro in& Substituenii de atro in& cu aciune antis astic& +i antisecretorie gastric& au a.anta/ul unei !rec.ene +i intensit&i mai mici a e!ectelor ad.erse +i au durat& mai lung& de aciune, Butilsco olamina "Scobutil$ Q are aciuni arasim atolitice intense la ni.elul musculaturii netede digesti.e3 are aciune antisecretorie gastric&, S re deosebire de Atro in& nu se absoarbe Q deci- nu se administrea'& %n colic& renal&- biliar& entru c& nu se obin e!ecte sistemice, Com u+ii cuaternari de amoniu trec cu greutate rin membraneau o dis onibilitate redus& entru absorbia %n intestin +i nu ro.oac& e!ecte ner.os(centrale, 7ro antelina- Metantelina Q sunt com u+i cuaternari de amoniu- utili'ai %n tratamentul ulcerului entru aciunea antis astic&- antisecretorie, Ca reacie ad.ers&- roduc consti aie, 7iren'e ina "Eastro'e in$ Q bloc)ea'& selecti. rece torii muscarinici M G de la ni.elul le#ului ner.os din eretele stomacului,Este indicat& %n ulcer, La do'ele tera eutice in)ib& secreia gastric&!&r& a a.ea alte e!ecte anticolinergice, Ali substitueni de Atro in&- a licai la ni.elul oc)iului- au e!ecte de durat& mai scurt& +i ro.oac& mai uine reacii ad.erse, 6omatro ina Q are acelea+i e!ecte oculare- dar cu e!ect scurt de 18 de ore, Se utili'ea'& %n e#amenul o!talmosco ic, FARMACOLOEIE CDRS B In!luenarea rece torilor nicotinici se !ace cu a/utorul medicamentelor nicotinice +i ganglio legice, Medicamentele nicotinice Nicotinicele- %n do'e obi+nuite- stimulea'& ganglionii .egetati.i- iar la do'e mari roduc arali'ie, Aciunea se e#ercit& asu ra rece torilor colinergici de e membrana ostsina tic& la ni.elul membranei neuronilor ganglionari, Acti.area rece torilor nicotinici ro.oac& de olari'are +i e#citaie, La do'e mari- %ntr(o a 1(a eta &- membrana se re olari'ea'& +i de.ine ine#citabil&- ceea ce e# lic& arali'ia, Nicotina Q este un alcaloid obinut din !run'ele de tutun, Se re'int& ca un lic)id uleios- incolor- inodor +i !oarte .olatil- solubil %n a &3 %n contact cu aerul ca &t& culoare u+or g&lbuie, Este o substan& !oarte to#ic& 5 la om do'a letal& este de Y2 mg "o ic&tur&$3 %ntr(o igaret&- e l*ng& nicotin& se g&sesc +i unele elemente radioacti.e " oloniu- stroniu$ +i gudroane "a ar %n !umul de igar&$- care au aciune iritant& +i au otenial cancerigen, Into#icaia cu nicotin& oate !i acut& sau cronic&,

Pagina 23

FARMACOLOGIE
Into#icaia acut& a are la ersoanele care !umea'& entru rima oar&- sau la cele care- du & o au'& lung& de abstinen&- !umea'& din nou, Into#icaia acut& se.er& sur.ine accidental la muncitorii din industria tutunului, =n !orma u+oar& a ar0 grea&- .om&- diaree- cram e abdominale- sali.aie- al itaii- stare de r&u, =n !orma se.er& a ar cola s- )i otensiune- con.ulsii3 se oate a/unge la com& +i c)iar moarte rin arali'ia res iraiei, Into#icaia cronic&- oart& numele de tabagism, A are la cei care abu'ea'& de !umat +i creea'& de enden&mai ales si)ic&, Tabagismul se asocia'& cu o cre+tere a !rec.enei unor boli0 ( cre+terea !rec.enei cancerului ulmonar- +i de .e'ic& urinar&, ( se roduce bron+ita cronic&- tabacic& ( agra.ea'& boli cronice0 cardio atia isc)emic&- angina ectoral&- boli .asculos asticeulcer gastric sau duodenal, ( la mamele !um&toare0 a.ortul s ontan este mai !rec.ent- co iii sunt sub onderalide'.oltarea co iilor este mai lent&, Tratamentul tabagismului se !ace rin %ntreru erea !umatului, Metoda cea mai e!icace este %ntreru erea brusc&, La !um&torii cu bron+it& cronic&- abstinena determin& agra.area bolii, E!ectele nicotinei0 ( stimulea'& rece torii ganglionari sim atici "S$ +i arasim atici "7S$- cu e!ecte muscarinice +i e!ecte adrenergice, ( e organele cu iner.aie dominant 7S- determin& e!ecte muscarinice, ( e organele cu iner.aie dominant S "de e#, ma/oritatea .aselor$- determin& e!ecte adrenergice, ( e organele cu iner.aie ec)ilibrat& "S +i 7S$- la do'e mici determin& e!ecte muscarinicela do'e medii d& e!ecte adrenergice- iar la do'e mari determin& arali'ie "deci- ganglionii 7S sunt mai sensibili- ei reacion*nd la do'e mici$, De e#,- e inim& +i tub digesti.- nicotina determin& e!ecte arasim atice la do'e mici- iar la do'e medii d& e!ecte adrenergice, ( e a aratul res irator- !umatul cre+te re'istena c&ilor aeriene la !lu#ul de aer +i cre+te secreia glandelor bron+ice rin iritarea mucoasei bron+ice, ( e su rarenal&- stimulea'& eliberarea de catecolamine ( e SNC- scade acti.itatea si)omotorie- ca acitatea intelectual&3 stimulea'&- a oi arali'ea'& centrii bulbari +i su rabulbari, ( e mu+c)i- stimulea'& +i a oi arali'ea'& laca motorie, Medicamentele ganglio legice 7rinci alele substane ganglio legice sunt0 G, 7entoliniu 1, Trimeta!an Acestea roduc arali'ia ganglionilor .egetati.i S +i 7S, Asu ra a aratului cardio.ascular- iner.at dominant S0 ro.oac& sc&dere marcat& a tensiunii arteriale "cele mai uternice anti)i ertensi.e e#istente$, E!ectul este e.ident %n ortostatism, Controlul .asomotor sim atictonic +i re!le#- este su rimat, Caracterul ortostatic se e# lic& rin abolirea re!le#elor sim atice +i nu se mai ermite redistribuirea s*ngelui %n ortostatism, 6i otensiunea ortostatic& e#cesi.& oate duce la cola s sau li otimie "bolna.ii trebuie s& stea culcai c*te.a ore du & administrarea medicamentului$, Asu ra a aratului digesti.0 scot din !uncie 7S reali'*nd o %nt*r'iere a tran'itului intestinal- de la consti aie *n& la ileus aralitic, E!ectele ad.erse digesti.e au mai mic& im ortan&- entru c& substanele se administrea'& e o erioad& scurt& de tim , 7entoliniul +i trimeta!anul nu ot !i administrate dec*t intra.enos "%n er!u'ii$3 au laten& sc&'ut&- G(1 minute- iar durata e!ectului este !oarte scurt& "a ro#, G2 min,$, Fiind substane cu e!ect !oarte controlabil- se administrea'& %n marile urgene )i ertensi.e +i entru controlarea )emoragiei- rin sc&derea tensiunii arteriale%n inter.eniile c)irurgicale s*nger*nde, 6i otensiunea brutal& oate !i cau'& de reacii ad.erse, Sc&derea tensiunii determin& mobili'area s*ngelui din teritoriul cu .ase sclero'ate +i ine#tensibile- c&tre teritorii cu .ase normale- ceea ce oate duce %n tim la

Pagina 24

FARMACOLOGIE
agra.area cardio atiei isc)emice, ;asele de.enite rigide rin aterosclero'& nu se ot dilata- iar teritoriile irigate de ele de.in isc)emice- s*ngele %ngr&m&dindu(se %n regiunile unde .asodilataia a !ost osibil&, O structur& dener.at& este mai sensibil&0 de aceea- rin administrarea lor se sensibili'ea'& inima la catecolaminele circulante- agra.*nd aritmiile, Medicamentele care acionea'& asu ra sina selor nicotinice de la laca motorie Substanele curari'ante Sunt blocante neuromusculare care rela#ea'&- a oi arali'ea'& musculatura striat&, =n !uncie de .olumul moleculei curari'antele se %m art %n0 G, 7a)icurare Q gru area de amoniu se g&se+te e o molecul& .oluminoas&- care se metaboli'ea'& greu0 tubocurarina- galamina- ancuroniu, 1, Le tocurare Q gru area de amoniu se g&se+te e o molecul& mic& " e un lan de atomi de carbon$0 )e#ametoniu- decametoniu- su#ametoniu, Din unct de .edere al mecanismului de aciune- curari'antele se %m art %n0 G, Curari'ante de olari'ante sau acetilcolinomimetice Q se !i#ea'& de rece torii nicotinici de la ni.elul l&cii motorii- roduc*nd de olari'area !ibrei musculare- ut*nd a are !asciculaii musculare, 1, Curari'antele antide olari'ante Q se !i#ea'& e rece torii nicotinici din laca motorie bloc*nd com etiti. legarea acetilcolinei, G$, 7a)icurarerele Sunt-%n general- curari'ante antide olari'ante, 7rimul medicament cunoscut a !ost curara care conine un alcaloid numit tubocurarin&, Tubocurarina este o a)icurar& ce conine 1 gru &ri de amoniu- ut*nd bloca rece torii nicotinici de la ni.elul l&cii motorii, Ast!eltubocurarina determin& arali'ia !lasc& a musculaturii striate, 7arali'ia se instalea'& %ntr(o anumit& ordine- %n !uncie de do'&0 G, Mu+c)ii degetelor 1, Mu+c)ii g*tului H, Mu+c)ii trunc)iului 8, Mu+c)ii intercostali B, Mu+c)iul dia!ragmei Aceast& succesiune este im ortant& entru stabilirea do'ei %n tera ie0 entru o intubaie tra)eal& este ne.oie de o do'& mic& entru rela#area musculaturii g*tului- iar entru o inter.enie c)irurgical& e abdomen- do'a necesar& este mai mare, E#istena gru &rilor de amoniu !ace ca tubocurarina s& aib& caracter olar +i s& nu se absoarb& din tubul digesti., De aceea- nu se administrea'& e cale oral&- ci numai i,., Du & in/ectare- e!ectul curari'ant a are %n circa G minut- ating*nd ni.elul ma#im %n B minute- +i %nce e s& scad& du & 12 de min, 7arali'ia durea'& circa H2(Y2 min, =n ca'ul administr&rii unei do'e mari- care ar utea arali'a dia!ragmul- e#ist& un antidot0 substanele care in)ib& colinestera'a, Aceste substane cresc cantitatea de acetilcolin& %n !anta sina tic&3 ast!el- acetilcolina de lasea'& curara de e rece torii nicotinici, Tubocurarina se !olose+te %n situaiile %n care este indicat& rela#area musculaturii0 %n aneste'ia general&, Rela#area musculaturii este osibil& +i datorit& aneste'icelor generale- dar do'a trebuie mult crescut&- de.enind to#ic&, Ast!el- tubocurarina ermite sc&derea do'ei de aneste'ic, E!ectele tubocurarinei mai sunt !olosite %n0 ( reducerea !racturilor .ec)i Q ermite rela#area mu+c)ilor entru unerea ca la ca a oaselor,

Pagina 25

FARMACOLOGIE
( %n si)otera ie Q %n tratamentele electrocon.ulsi.ante Curari'antele au unele incon.eniente0 ( nu au selecti.itate mare entru rece torii musculari- ut*nd ast!el- s& in!luene'e +i rece torii ganglionari scade tensiunea arterial&, ( roduce eliberarea de )istamin& %n organism- a.*nd reacii ana!ilactoide "asem&n&toare cu reaciile ana!ilactice$0 eru ii urticariene- bron)os asm- sc&derea tensiunii arteriale- ta)icardie, Aceste e!ecte ad.erse ot a &rea !ie la do'e mari- !ie la in/ectarea ra id& a curari'antelor, Tubocurarina este contraindicat& la bolna.ii cu miastenie gra.is +i trebuie !olosit& cu ruden& la alergici +i la bolna.ii cu boli .asculare, A.*nd %n .edere e!ectele ad.erse- au a &rut 1 substitueni de sinte'&0 galamina +i ancuroniu, Ealamina are o structur& cu H gru &ri de amoniu- +i are un indice tera eutic mai bun dec*t tubocurarina, Are acela+i e!ect cu tubocurarina- dar e!ectul ganglio legic +i eliberarea de )istamin& sunt slabe, =n sc)imbgalamina roduce e!ecte arasim atolitice ce au dre t urmare0 ta)icardie +i cre+terea tensiunii arteriale,Deci- se im une utili'area cu gri/& %n ca'ul bolna.ilor cardiaci +i )i ertensi.i, 7ancuroniu este un curari'ant cu structur& de steroid +i cu oten& su erioar& galaminei, E!ectul se instalea'& ra id- cam %ntr(un minut +i se menine mai uin de o or&, Administrat i,., ra id determin& ta)icardie +i )i ertensiune- robabil rin stimulare ganglionar& sim atic&, 7a)icurarele au o erioad& de laten& lung& +i e!ect lung, Latena este cu at*t mai lung& +i e!ectul este mai lung- cu c*t do'a este mai mare, De aceea- aceste curari'ante nu ot !i !olosite la rela#area musculaturii g*tului entru intubare, 1$, Le tocurarele Dintre le tocurare amintim0 G, Decametoniu Q are 1 gru &ri de amoniu legate la ca etele unui lan de G2 atomi, Are e!ect curari'ant de olari'ant mai relungit- greu de controlat, Este uin !olosit, 1, Su#ametoniu "succinil metoniu$ Q are catena !oarte scurt& +i este a.anta/oas& !olosirea sa %n intubaia tra)eal&, Re re'int& medicaia de elecie %n intubaia tra)eal&, C61 Q CO Q O ( C61 ( C61 ( NC"C6H$H C61 Q CO Q O ( C61 ( C61 ( NC"C6H$H Su#ametoniu Su#ametoniu nu bloc)ea'& rece torii nicotinici- ci %i stimulea'& roduc*nd de olari'are, Dar- stimularea relungit& a rece torilor nicotinici duce la arali'ia acestora, Din unct de .edere clinic- a ar !asciculaii musculare- urmate de arali'ia mu+c)ilor, De olari'area intens& e care o roduce are %ns&- +i unele im licaii0 ( entru c& acionea'& rin de olari'are- %n ca'ul unei su rado'e- nu mai ot !i !olosii dre t antidot in)ibitorii de colinestera'&, ( !asciculaiile musculare roduse duc la dureri musculare du & aneste'ie- +i uneori ot a &rea ierderi de JC %n mu+c)i, Datorit& asem&n&rii cu acetilcolina "su#ametoniu este !ormat&- ractic- din 1 molecule de acetilcolin&$ su#ametoniu este metaboli'at ra id de colinestera'&- a.*nd ast!el un e!ect de scurt& durat&, E#ist& ersoane care au un de!icit de colinstera'& datorit& unui de!ect genetic, La acestea- su#ametoniu trebuie !olosit cu mult gri/&- entru c&- datorit& de!icitului de colinestara'&- su#ametoniu este metaboli'at arial de c&tre seudocolinestera'a din lasm&, Ast!el- r&m*ne substan& nemetaboli'at& +i oate a are o reacie ad.ers& idiosincra'ic& ce oate a.ea dre t e!ect arali'ia dia!ragmului, Datorit& e#istenei acestor ersoane- se ot e!ectua o serie de teste %naintea administr&rii de su#ametoniu0 decelarea colinestera'ei din eritrocit +i re'icerea e#istenei ei la ni.el sina tic,

Pagina 26

FARMACOLOGIE
Datorit& e!ectului scurt- su#ametoniul este indicat %n inter.enii de scurt& durat& ce necesit& o rela#are muscular&0 intubaie tra)eal&- endosco ie- reducere de !racturi, 7oate !i utili'at +i %n inter.enii de durat&- dac& este administrat %n er!u'ie i,., In)ibitorii de colinestera'& Sunt substane care in)ib& colinestera'a- determin*nd cre+terea cantit&ii de acetilcolin& %n sina se +i a.*nd e!ecte muscarinice +i nicotinice, Asu ra organele cu iner.aie dominant 7S- determin& e!ecte muscarinice Asu ra organele cu iner.aie dominant S "de e#, ma/oritatea .aselor$- determin& e!ecte adrenergice, E#ist& 1 categorii de in)ibitori0 G, In)ibitori ce au %n structura lor gru &ri de amoniu Q se !i#ea'& re.ersibil e colinestera'&in)ib*nd acti.itatea acesteia entru o erioad& scurt& de tim "c*te.a ore$, Ace+ti in)ibitori se absorb greu din tubul digesti. +i de la ni.elul tegumentelor +i mucoaselor- +i nu str&bat bariera )ematoence!alic& "deci nu au e!ecte e SNC$, Aceste substane ot !i !olosite ca medicamente, Fi'ostigmina Q este un alcaloid !oarte to#ic care se oate !olosi %n tratarea glaucomului- a.*nd un e!ect asem&n&tor cu ilocar ina- dar !iind mai iritant&, Datorit& to#icit&ii mari-nu oate !i !olosit& e cale general& dec*t ca antidot %n into#icaia acut& cu atro in&, Neostigmina Q re'ult& rin modi!icarea structurii c)imice a !i'ostigminei, Are structur& cuaternar& de amoniu +i are to#icitate mai mic& dec*t !i'ostigmina, Se administrea'& i,.,- %n do'e mici, E!ecte0 A, E!ecte muscarinice0 ( e musculatura neted& gastrointestinal&- cu stimulare uternic&, Este recomandat& %n0 )i otonia sau atonia gastrointestinal& "ileus aralitic- cu e#ce ia ileusului mecanic$consti aie, ( e musculatura neted& a .e'icii urinare- cu stimulare uternic&, Este recomandat& %n0 )i otonia- atonia +i arali'ia .e'icii urinare, ( datorit& cre+terii de acetilcolin& se roduce0 bradicardie +i %ncetinirea conducerii atrio.entriculare- bron)os asm +i )i ersecreie bron+ic& 5 agra.area astmului- )i ersecreie gastric&- cre+terea eristaltismului +i a secreiei glandelor intestinale, B, E!ecte nicotinice0 ( stimularea musculaturii striate- datorit& acumul&rii acetilcolinei, Dac& stimularea este relungit& "ca urmare a e#cesului de acetilcolin&$- a are arali'ia, =n miastenia gra.is "boal& datorat& unui de!icit de transmitere a e#citaiei la ni.elul l&cii terminale motorii$ neostigmina re!ace !uncionalitatea musculaturii striate, Boala se caracteri'ea'& rintr(o stare de oboseal& atologic& datorit& sc&derii num&rului de rece tori nicotinici, Neostigmina se !olose+te +i ca test entru diagnosticare, ( acionea'& ca antidot %n into#icaia cu substane curari'ante antide olari'ante "tubocurarin& +i galamin&$, Reacii ad.erse0 oate ro.oca colici intestinale +i diaree, Este contraindicat& la astmatici- %n insu!iciena cardiac&- %n tim ul sarcinii- la arMinsonieni, La administrare- neostigmina se oate asocia cu atro ina entru blocarea e!ectelor ad.erse, 1, In)ibitori cu structur& organo!os!oric& Q se !i#ea'& ire.ersibil e colinestera'&- in)ib*nd acti.itatea acesteia entru o erioad& lung& de tim "sute de ore$, Aceste substane nu au structur& olar&deci se absorb u+or e cale res iratorie- digesti.& sau cutanat&- +i str&bat bariera )ematoence!alic& "deci au e!ecte e SNC$, Ace+ti in)ibitori nu sunt !olosii ca medicamente, Sunt substane !oarte to#ice +i se !olosesc ca insecticide sau ca arme c)imice, Into#icaia cu aceste substane este gra.&- mortal&- dar oate !i tratat&, Sim tomatologia este %ncadrat& %n a+a numita cri'& colinergic&- iar sim tomele .aria'& cu do'a +i cu calea de absorbie,

Pagina 27

FARMACOLOGIE
7rinci alele sim tome sunt0 ( grea& ( .om& ( )i ersecreia glandelor e#ocrine0 rinoree- sialoree- bron)oree- diaree- trans iraii, ( emisiuni in.oluntare de urin& ( )i otensiune arterial& cu bradicardie ( mio'& Q semn caracteristic ( !asciculaii musculare Q la %nce ut3 con.ulsii Q mai t*r'iu ( con!u'ie mintal&3 com& Tratamentul const& %n0 ( %nde &rtarea to#icului ( res iraie arti!icial&3 bron)oas iraie ( in/ectare de do'e mari de atro in& Q 1mg i,., din 1 %n minute, FARMACOLOEIE Curs Y Sistemul adrenergic Domeniul adrenergic are 1 com onente 0 G, Ner.oas& 1, Endocrin& , G, Com onenta ner.oas& cu rinde neuroni +i sina se ce !olosesc ca neurotransmi&tor urm&toarele catecolamine 0 ( noradrenalina "NA$ sau nore ine!rina Q este neurotransmi&tor la ni.elul sina selor sim atice terminale +i al unor sina se din SNC , ( adrenalina sau e ine!rina "A$ Q acionea'& la ni.elul unor sina se din SNC ( do amina Q este mediator e sina se din creier "sina se do aminergice din sistemul limbicsistemul e#tra iramidal +i )i otalamus $ +i sina se din eri!erie "%n teritoriul .aselor s lan)nice +i renale $, 1, Com onenta endocrin& cu rinde glanda medulosu rarenal&- care secret& un amestec de A +i NA , Catecolaminele se sinteti'ea'& ornind de la L(tiro'in& 3 %n cito lasma neuronilor adrenergici +i a celulelor din MSR- tiro'ina este )idro#ilat& %n DO7A - iar aceasta este decarbo#ilat& %n do amin& , =n .e'iculele granulare din terminaiile a#onale- rin K )idro#ilare do amina este trans!ormat& %n noradrenalin& 3 rin N Q metilarea NA se !ormea'& adrenalina, NA este de o'itat& sub !orm& inacti.& %n .e'icule granulare la ni.elul terminaiilor adrenergice, ;e'iculele din celulele din MSR care conin A sau NA au dimensiuni mai mari, La ni.elul terminaiilor sim atice e#ist& +i neurotransmi&tori liberi %ntr(o !orm& rote/at& de inacti.area en'imatic& , Im ulsul ner.os sau stimularea sim atic& determin& distrugerea granulelor de de o'it +i eliberarea %n !anta sina tic& de NA , Se roduc succesi. 0 de olari'area membranei resina tice cu in!lu# de ioni de Ca- e#ocito'a .e'iculelor +i eliberarea mediatorului , NA eliberat& se !i#ea'& e rece torii adrenergici de e su ra!aa membranei ostsina tice , Sunt declan+ate reacii c)imice %n lan care determin& e!ectele cores un'&toare asu ra structurilor ostsina tice, Rece torii adrenergici se %m art %n 1 clase mari 0 A, Rece tori de ti L ( se %m art %n 1 subclase0 G, Rece tori LG 1, Rece tori L1 B, Rece tori de ti K Q se %m art %n H subclase 0 G, Rece tori KG 1, Rece tori K1 H, Rece tori KH A, Rece torii de ti L

Pagina 28

FARMACOLOGIE
G, Rece torii LG Q sunt rece tori cu lai cu roteina E` ce acti.ea'& !os!oli a'a C 3 aceasta des!ace !os!atidil(ino'itoul %n IT7 +i DAE , IT7 stimulea'& eliberarea de ioni de Ca din de o'itele celulare , Cu larea mediatorilor cu rece torii LG mai ot acti.a 0 ( Fos!oli a'a A1 Q )idroli'ea'& acidul ara)idonic +i iniia'& roducerea de rostaglandine +i leucotriene, ( Fos!oli a'a D Q se !ormea'& acid !os!atidic, Acti.area rece torilor LG ro.oac& e!ecte LG adrenergice 0 ( .asoconstricie cutanat& - e mucoase - renal& +i s lan)nic&, ( contracia ca sulei s lenice ( contracia musculaturii tractului genito(urinar, ( midria'& rin contracia mu+c)iului radiar al irisului , ( rela#area musculaturii tubului digesti. ( )i erglicemie rin glicogenoli'& +i gluconeogene'&, 1, Rece torii L1 Q sunt cu lai cu roteine Ei ce in)ib& adenilatcicla'a +i duce la sc&derea concentraiei de AM7c , Rece torii L1 sunt de H !eluri 0 resina tici- ostsina tici- e#trasina tici "nesina tici$, E!ectele acti.&rii rece torilor L1 resina tici ( in)ib& eliberarea de noradrenalin& , E!ectele acti.&rii rece torilor L1 ostsina tici0 Q rela#ea'& musculatura neted& a tractului gastrointestinal Q stimularea secreiei sali.are Q in)ibarea secreiei de insulin& Q in)ibarea secreiei de renin& Q sc&derea intensit&ii rocesului de li oli'& la ni.elul adi ocitelor, Rece torii L1 e#trasina tici Q se g&sesc la ni.elul lac)etelor sanguine - iar stimularea lor roduce agregare lac)etar&, B, Rece torii K adrenergici Q sunt cu lai cu roteinele Ea- iar acti.area lor ro.oac& stimularea adenilatcicla'ei 5 se !ormea'& o cantitate crescut& de AM7c care acti.ea'& roteinMina'e adenilat de endente , G, E!ectele stimul&rii rece torilor KG 0 ( stimulea'& acti.itatea cardiac&- cu cre+terea contraciei miocardice +i ta)icardie, ( stimularea SNC - an#ietate ( li oli'& +i cre+terea concentraiei aci'ilor gra+i liberi %n s*nge, 1, E!ectele stimul&rii rece torilor K1 0 ( rela#ea'& musculatura neted& bron+ic& cu bron)odilataie ( rela#ea'& musculatura neted& a tractului genito(urinar, ( cre+te secreia de renin&- insulin& +i glucagon, ( rela#ea'& musculatura neted& .ascular& "din mu+c)ii striai$, ( ro.oac& tremor al e#tremit&ilor, ( stimulea'& gluconeogene'a )e atic&- glicogenoli'a )e atic& +i muscular& cu cre+terea glicemiei, H, E!ectele stimul&rii rece torilor KH ( sunt mai uin cunoscute3 ro.oac& li oli'& cu eliberare de aci'i gra+i din esutul adi os, Catecolaminele sunt inacti.ate rin biotrans!ormare sau rin reca tare de c&tre neuronii adrenergici , Reca tarea NA se !ace rin trans ort acti. cu a/utorul a 1 sisteme trans ortoare0 G, 7rimul sistem trece NA din lic)idul e#tracelular %n cito lasma neuronilor adrenergici, 1, Al 1(lea este o AT7(a'& roton de endent&- trece NA din cito lasm& %n .e'iculele de de o'it, Bioinacti.area catecolaminelor este reali'at& de 1 sisteme en'imatice rinci ale 0 G, Catecol(O(metiltrans!era'& "COMT$- care se g&se+te %n cito lasm&, COMT trans!orm& NA sau A din lic)idul e#tracelular +i NA sau A din s*nge- %n normetane!rin& "%n ca'ul NA$ +i metane!rin& "%n ca'ul A$, =n continuare- ace+ti 1 rodu+i intermediari- sub aciunea MAO sunt trans!ormai %n acidul .anililmandelic "acid H meto#i 8 )idro#i mandelic$- ce .a !i eliminat rin urin&,

Pagina 29

FARMACOLOGIE
1, Monoamin o#ida'a "MAO$ care se g&se+te la ni.elul mitocondriilor din butonii resina tici, MAO de'aminea'& o#idati. NA - re'ult*nd acidul di)irdro#imandelic, Acidul di)irdro#imandelic este trans!ormat sub aciunea COMT %n acid .alinilmandelic- ce se .a elimina rin urin&, =n intestin- catecolaminele administrate e cale oral&- sunt inacti.ate %n mare arte rin reacii catali'ate de sul!ata'e ale !lorei intestinale , E#ist& substane medicamentoase care acti.ea'& sau bloc)ea'& rece torii adrenergici- re re'ent*nd agoni+tii sau antagoni+tii din domeniul adrenergic , L(do a administrat& ca medicament merge e calea trans!orm&rilor ce duc la !ormarea catecolaminelor, La bolna.ii cu arMinson - do a !ormea'& %n creier do amin& +i corectea'& de!icitul de do amin& care d& mani!est&rile motorii s eci!ice bolii, Cocaina- care bloc)ea'& reca tarea NA %n terminaiile sim atice - cre+te dis onibilul de NA entru rece torii adrenergici - a.*nd e!ect sim atomimetic, Imi ramina %m iedic& reca tarea NA %n neuronii din creier - m&rind dis onibilitatea NA %n !anta sina tic&, A, Sim atomimeticele 9 stimulante adrenergice 9 adrenomimetice , B, Sim atolitice 9 blocante adrenergice 9 adrenolitice , C, Alcaloi'ii din secara cornut&, A, Sim atomimeticele Sunt substane care ro.oac& e!ecte asem&n&toare celor ale stimul&rii ner.ilor sim atici acion*nd agonist la ni.elul sina selor sim atice terminale, Marea ma/oritate a sim atomimeticelor au %n structura lor un nucleu !eniletilaminic, La catecolanime "adrenlin&- noradrenalin&$ +i i'o renalin&- la nucleul !eniletilaminic se mai adaug& 1 gru &ri O6( !enolice %n o'iiile H +i 8, Aceste gru &ri ermit !i#area la rece torii adrenergici determin*nd e!ectele L +i K adrenergice, Li sa unui O6( reduce e!ectele- mai ales e cele K- iar absena ambilor O6( "la am!etanim& +i e!edrin&$ con!er& ro riet&i sim atomimetice indirecte, G, Sim atomimeticele directe Q acionea'& direct asu ra rece torilor adrenergici L +i K membranari3 unele au e!ecte redominant L- altele au e!ecte redominant K adrenergice, E!ectele sunt otenate rin0 ( dener.area sim atic& "%m iedic& ca tarea +i inacti.area %n terminaiile ner.oase - +i cre+te su ra!aa rece toare dis onibil& $, ( cocaina " %m iedic& reca tarea +i res ecti. inacti.area $, ( re'er ina " reali'ea'& dener.are sim atic& de natur& c)imic& $ 1, Sim atomimeticele indirecte Q &trund %n terminaiile sim atice +i eliberea'& NA %n !anta sina tic&acion*nd rin intermediul ei, E!ectele lor sunt mic+orate rin 0 dener.are sim atic&- cocain& " scade ermeabilitatea membranei resina tice la sim atomimeticele indirecte $ +i re'er ina " e ui'ea'& de o'itele de NA $, Du & aciunile !armacologice- sim atomimeticele se %m art %n H gru e0 I, Sim atomimetice cu s ectru larg de acti.itate - care aciuni L +i K adrenergice, II, Sim atomimetice !olosite ca anti)i otensi.e +i .asoconstrictoare Q cu aciuni L(adrenergice +i KG(adrenergice, III, Sim atomimetice !olosite ca 0 bron)odilatatoare - .asodilatatoare +i rela#ante uterine- care au aciuni K1 adrenergice, I, Sim atomimetice cu s ectru larg de acti.itate 0 Adrenalina "e ine!rina$( e!ecte 0 ( .asoconstricie %n teritoriul cutanat- al mucoaselor +i s lan)nic , ( .asodilataie e musculatura striat& - cerebral& +i coronar& ,

Pagina 30

FARMACOLOGIE
( stimulea'& ro riet&ile cordului , ( e!ect bron)odilatator ( rela#ea'& musculatura neted& digesti.& - cu e#ce ia s!incterelor , ( rela#ea'& .e'ica +i contract& s!incterul .e'ical , ( midria'& ( cre+te glicemia - metabolismul o#idati. +i .alorile metabolismului ba'al , ( cre+te secreia de ACT6 " deci +i secreia corticosu rarenalei $ , Are o molecul& instabil&- u+or o#idabil& 3 administrat& oral- este distrus& %n mare arte - %n tubul digesti. +i %n !icat, In/ectat& subcutanat se absoarbe lent din cau'a .asoconstriciei locale , =n organism este inacti.at& rin aciunea COMT +i MAO +i rin reca tare , Reacii ad.erse Q substan& cu otenial to#ic 3 do'ele tera eutice in/ectate subcutanat ot ro.oca an#ietateal itaii- le+in 3 do'ele mari 5 )i ertensiune brutal& - accidente .asculare - aritmii gra.e- *n& la !ibrilaie .entricular& , In/ectat& roduce uneori isc)emie local& rin .asoconstricie e#cesi.& , Administrare Q in/ecii subcutanate 2-1B(2-B mg " se !olose+te soluia G la mie $, Mai rar se !olose+te calea i,., +i se in/ectea'& lent 2-G ( 2-B mg cu mult& ruden&, Dtili'area tera eutic& este limitat& datorit& aciunii brutale +i a s ectrului larg, 7rinci ala indicaie este +ocul ana!ilactic- urm&rindu(se stimularea inimii- cre+terea tensiunii arteriale- bron)odilataie- %nde &rtarea edemului mucoasei tra)eobron+ice, =n tratamentul cri'ei de astm bron+ic este utili'at& %n in/ecii subcutanate, =n a licaii locale - este !olosit& %n sco decongesti. +i anti)emoragic , E!edrina Q este un alcaloid a c&rui structur& c)imic& resu une re'ena unui o#idril alcoolic- a unui substituent metil la carbonul L al catenei laterale +i la gru area amino 3 nu conine o#idrili !enolici , Aceste articularit&i !ac ca molecula s& !ie solubil&- s& treac& u+or rin membrane- s& nu !ie degradabil& la ni.el intestinal 3 are e!ecte ner.os centrale +i durat& relungit& de aciune , Acionea'& rin mecanism indirecteliber*nd noradrenalin& din terminaiile sim atice - +i acionea'& %n mic& m&sur& e rece torii adrenergici , E!ecte 0 ( .asoconstrictor - cu cre+terea tensiunii arteriale 3 e!ectul este lent - cu durat& mare +i mai uin intens dec*t cel al adrenalinei , ( stimulea'& inima ( ro.oac& stimulare si)omotorie cu %nde &rtarea sen'aiei de oboseal&, ( bron)odilatator mai uin intens dec*t adrenalina , Nu oate !i !olosit& tim %ndelungat 0 du & [(G2'ile a ar !enomene de ta)i!ila#ie "se e# lic& robabil rin e ui'area de o'itelor de NA$, Reacii ad.erse Q an#ietate- insomnie- uneori al itaii , Administrare Q subcutanat " !iole de G2 mg +i B2 mg $ - oral " com rimate a B2 mg $- local e tegumente +i mucoase " soluii G P$ ca decongesti., Se !olose+te limitat %n tratamentul unor st&ri )i otensi.e- astm bron+ic %n miastenia gra.is, II, Sim atomimetice !olosite ca anti)i otensi.e +i .asoconstrictoare Noradrenalina " nore ine!rina $ Q e!ectul rinci al este .asoconstricia adrenergic& , E!ecte 0 ( .asoconstrictoare %n teritoriile cutanate- ale mucoaselor +i s lan)nice cu consecine )i ertensi.e, ( e!ectul cardiac este mic- deoarece e!ectul cardiostimulator de ti K G este %n mare arte mascat rin re!le#e cardioin)ibitoare " declan+ate de cre+terea tensiunii arteriale $ +i rin re'istena eri!eric& crescut& , E!ecte ad.erse Q do'ele mari ot cre+te mult tensiunea arterial& cu risc de accidente cerebrale - cardiace.asculare, =n ca'ul er!u'iei relungite- %ntreru te brusc- oate sur.eni )i otensiunea arterial&, 7ro.oac& uneori !enomene isc)emice- %n regiunea .enei %n care este er!u'at&, 7entru e.itarea acestui !a t- este necesar& in!iltrarea local& de !entolamin& care %m iedic& .asoconstricia, Administrare Q nu se administrea'& oral "este olar&$3 se administrea'& %n er!u'ie intra.enoas& lent& " soluie 8 mg la G222 ml $, Este util& %n tratamentul cola sului,

Pagina 31

FARMACOLOGIE
Fenile!rina +i etile!rina Q sunt amine sim atomimetice- necatecolice- cu molecule stabile, Acionea'& redominant direct, Au e!ecte LG adrenergice .asoconstrictoare, E!ectul este de durat& mai lung&, Se administrea'& Q subcutanat- intramuscular- intra.enos- mai ales %n )i otensiune +i cola s, Fenile!rina se administrea'& +i oral %n st&rile de tensiune ortostatic&, Na!a'olina "rino!ug$ Q este un deri.at sintetic cu e!ecte similare cu cele ale e!edrinei3 se a lic& local %n soluii de G la mie- ca decongesti. na'al, La co ii se e.it& administrarea- deoarece se oate absorbi %n cantit&i crescute rin mucoasa na'al&- cu de rimarea SNC, Se !olose+te ma#im [(G2 'ile datorit& !enomenelor de ta)i!ila#ie, Acionea'& rin eliberarea de NA, Este indicat& mai ales %n rinitele acute seroase, Do amina Q catecolamin& ce stimulea'& at*t rece torii adrenergici c*t +i e cei do aminergici din eri!erie, E!ecte0 ( cre+te !ora contractil& a miocardului cresc*nd debitul cardiac " e!ect K G adrenergic $ ( scade re'istena eri!eric&- roduc*nd .asodilataie me'enteric& +i renal& " e!ecte do aminergic $, ( do'ele mari m&resc re'istena eri!eric& total& rin e!ect .asoconstrictor L adrenergic , Se !olose+te sub !orm& de er!u'ie i,., mai ales %n +oc cardiogen, Dobutamina Q este un deri.at de do amin& care stimulea'& selecti. rece torii K G adrenergici, Se !olose+te %n er!u'ie i,., %n +oc sau insu!icien& cardiac&, III, Sim atomimetice !olosite ca0 bron)odilatatoare- .asodilatatoare +i rela#ante uterine Q au aciuni K 1 adrenergice !iind utile %n astmul bron+ic- a!eciuni .asculos astice eri!erice sau %n iminena de a.ort sau de na+tere rematur&, Structural- conin un substituent .oluminos la gru area amino care nu ermite !i#area e rece torii L, I'o renalina "bron)odilatin$ Q este un bron)odilatator cu e!ect intens +i durat& relati. scurt&, Se administrea'& %n in)alaii "aerosoli$ sau sublingual %n combaterea cri'ei de astm, Datorit& e!ectului cardiostimulator "are +i e!ecte KG$ se !olose+te in/ectabil %n blocuri atrio.entriculare- insu!icien& cardiac&, Reacii ad.erse 0 al itaii- tulbur&ri de ritm, Salbutamolul +i !enoterolul Q sunt com u+i necatecolaminici cu e!ecte bron)odilatator "au redoninant aciune K1 adrenergic&3 aciunea KG cardio stimulatoare este mai slab&$, Molecula este stabil& 3 e!ectul este durabil, 7rinci ala indicaie este astmul bron+ic, Salbutamolul este util +i ca rela#ant uterin, B, Sim atolitice Sunt substane care in)ib& !uncia sina selor adrenergice, Sunt clasi!icate %n0 A, Blocantele adrenergice- sau in)ibitoare adrenergice sau adrenolitice ( bloc)ea'& direct rece torii adrenergici- %m iedic*nd ast!el e!ectele substanelor sim atomimetice +i e!ectele stimul&rii sim aticului, B, Neurosim atolitice sau blocantele terminaiilor adrenergice Q acionea'& e terminaiile sim atice eri!erice +i e ui'ea'& de o'itele de NA sau %m iedic& eliberarea mediatorului c)imic, A, Blocantele adrenergice directe G, Blocantele L adrenergice ( %m iedic& aciunile L ale adrenalinei rin blocarea electi.& a rece torilor s eci!ici, ( %m iedic& .asoconstricia LG adrenergic& - dar nu +i .asodilataia .asoadrenergic&, ( ma/oritatea blocantelor L adrenergice ro.oac& .asodilataie rin diminuarea controlului sim atic .asomotor, ( !a.ori'ea'& ta)icardia datorit& bloc&rii rece torilor L 1- cu eliberare crescut& de NA care acionea'& asu ra rece torilor K adrenergici, Tola'olina Qeste deri.at imida'olic, E!ecte 0 ( bloc)ea'& rece torii L adrenergici cu .asodilataie,

Pagina 32

FARMACOLOGIE
( stimulea'& inima- rin aciune K adrenergic& indirect&, ( stimulea'& musculatura neted& digesti.& rin aciune arasim atomimetic&, ( stimulea'& secreia gastric& rin aciune )istaminic&, Reacii ad.erse Q sunt relati. !rec.ente 0 de e#em lu- ta)icardia re!le# e#cesi.&, Contraindicaii Q sunt numeroase 3 de e#em lu 0 ulcer- cardio atie isc)emic&, Indicaii Q %n a!eciuni .asculos astice, Fentolamina "regitina$ Q este deri.at imida'olic 3 este utili'at ca .asodilatator %n a!eciuni .asculos astice , Se !olose+te %n diagnosticul +i tratamentul !eocromocitomului ")i ertensiunea arterial& ro.ocat& de aceast& tumor& secretoare de catecolamine este sc&'ut& s eci!ic de !entolamin&$, Reacii ad.erse 0 )i otensiune e#cesi.& 3 contraindicaii la ersoanele cu aterosclero'&, 7ra'osin Q este un blocant LG adrenergic electi. care ro.oac& .asodilataie +i )i otensiune, Nu determin& ta)icardie re!le#& " nu bloc)ea'& rece torii L 1$, Este !olosit ca anti)i ertensi., 1, Blocantele K adrenergice =m iedic& selecti. e!ectele K ale substanelor sim atomimetice +i ale e#cit&rii !ibrelor sim atice , Ele acionea'& antagonist com etiti. +i bloc)ea'& rece torii K adrenergici de la ni.elul structurilor e!ectoare iner.ate de sim atic, Structura c)imic&0 nucleu ben'enic- caten& lateral& alc)il aminic&3 ca +i stimulantele K adrenergice au un substituent .oluminos la gru area amino care ermite !i#area electi.& de rece torii K, Blocantele se deosebesc de stimulentele K adrenergice rin substituenii la nucleul aromatic, 7rinci alele e!ecte sunt0 ( e inim&0 bradicardie 5 se diminuea'& aciunea stimulilor sim atici +i al catecolanimelor3 se mic+orea'& automatismul sinusal +i cel ecto ic- este %nt*r'iat& conducerea atrio.entricular&- este m&rit& erioada re!ractar& a !ibrelor miocardice, ( scad resiunea arterial&3 mecanismul anti)i ertensi. nu este bine reci'at "se resu une c& bloc)ea'& K adrenergic unele !ormaiuni din SNC- a.*nd dre t re'ultat sc&derea tonusului .asomotor eri!eric$, La sc&derea tensional& oate contribui diminuarea debitului cardiac " rin ri.area inimii de controlul adrenergic cardiostimulator$ ca +i sc&derea acti.it&ii reninei, ( e!ect antianginos Q se diminu& !rec.ena +i intensitatea cri'elor dureroase la bolna.ii cu angin& ectoral& "scade controlul adrenergic al inimii cu mic+orarea contractilit&ii +i a !rec.enei sinusale, Reacii ad.erse0 ot agra.a astmul bron+ic- ot a.ea e!ecte d&un&toare la bolna.ii cu insu!icien& cardiac&3 este necesar& ruden& %n asocierea cu insulina sau antidiabeticele de sinte'& " entru c& in)ibiia K adrenergic& masc)ea'& sim tomele .egetati.e ale reaciilor )i oglicemice$, 7ro ranololul "Inderal$ Q este rinci alul K blocant, E!ecte0 ( antiaritmic- antianginos +i anti)i ertensi., ( nu roduce coronarodilataie "%m iedic& ta)icardia de e!ort$, ( nu roduce .asodilataie, ( scade secreia de renin&, ( are +i aciune c)inidinic& "de rim& miocardul rin aciune direct&$, Reacii ad.erse Q risc de de rimare cardiac& e#cesi.&- roducere de blocuri de conducere- tulbur&ri ale metabolismului glucidic, Contraindicaii Q la astmatici- bradicardici- diabetici- %n ca' de blocuri, Administrare Q se administrea'& obi+nuit e cale oral& "cu do'e 'ilnice %ntre 82(182 mg %n !uncie de indicaii +i de bolna.$3 se administrea'& +i in/ectabil, Meto rolol- Atenolol Q sunt K blocante selecti.e3 la do'e tera eutice bloc)ea'& mai ales rece torii K G3 sunt indicate %n ca'ul unui risc crescut de bron)oconstricie "e#em lu0 bolna.i care su!er& de angin& +i astm bron+ic$,

Pagina 33

FARMACOLOGIE
B, Neurosim atoliticele Q sunt sim atolitice indirecte care bloc)ea'& terminaiile adrenergice eri!erice3 %m iedic&- rin mecanisme di.erse- eliberarea NA %n !anta sina tic&, Scad sau anulea'& r&s unsul la stimularea ner.ilor sim atici- in)ib& aciunea sim atomimeticelor indirecte- deoarece %m iedic& eliberarea de NA, 7otenea'& aciunea sim atomimeticelor directe reali'*nd o dener.are sina tic& de natur& c)imic&, L(metildo a Q substitue do a duc*nd la !ormarea L metil noradrenalinei- un !als mediator, Acesta acionea'& la ni.elul unor structuri L adrenergice din creier +i determin& in)ibarea sim aticului eri!eric cu consecine )i otensi.e, Acionea'& +i asu ra rece torilor ersina tici L 1 in)ib*nd eliberarea mediatorului adrenrgic, L(metiltiro'ina Q %m iedic& !ormarea catecolaminelor, Euanetidina Q este un deri.at de guanidin& cu structur& cuaternar& de amoniu, Are ro riet&i neurosim atolitice datorit& %m iedic&rii eliber&rii NA rin terminaiile sim atice- unde se acumulea'& +i stabili'ea'& membrana resina tic&, Datorit& arali'iei eri!erice a sim aticului- guanetidina diminuea'& controlul .asomotor tonic +i re!le#, Este !olosit ca anti)i ertensi. %n !orme a.ansate de )i ertensiune arterial& , Este un medicament greu de m*nuit tera eutic - deoarece e#ist& o di!eren& mic& %ntre do'a e!icace +i cea care roduce cola s ortostatic , Contraindicaii Q insu!icien& coronarian&- aterosclero'& cerebral& a.ansat& ")i otensiunea oate sc&dea ericulos resiunea de er!u'ie %n teritoriile isc)emice$- insu!icien& renal&- insu!icien& cardiac&, Re'er ina "6i oser il- Rauner.il$ Q este alcaloid indolic cu aciune in)ibitoare asu ra terminaiilor sim atice +i asu ra unor terminaii adrenergice din creier, E!ectul se datorea'& e ui'&rii de o'itelor de adrenalin& rin %m iedicarea trans ortului acti.- care asigur& ca tarea mediatorului %n granulele de de o'it, Este !olosit& ca anti)i ertensi. 5 ro.oac& )i otensiune arterial& datorit& diminu&rii controlului sim atic .asomotor, De asemenea- are aciune tranc)ili'ant& +i neurole tic& datorit& e ui'&rii de o'itelor de catecolamine +i serotonin& din SNC, Reacii ad.erse0 )i otensiune e#cesi.&- sedare, Se administrea'& %n in/ecii intramusculare %n urgene3 %n ca'ul administr&rii orale e!ectul )i otensi. este slabse instalea'& lent- +i este de lung& durat&, Disul!iram Q scade de o'itele de catecolamine, Clonidina Q stimulea'& electi. rece torii L 1- ro.oac& in)ibiie sim atic&- %m iedic*nd eliberarea de NA ,

C, Alcaloi'ii din secar& cornut& Alcaloi'ii din secara cornut& re re'int& o gru & a arte rintre substanele care acionea'& %n domeniul adrenergic, Dnii alcaloi'i sunt agoni+ti ariali- iar sunt antagoni+ti- interes*nd at*t catecolanimele c*t +i serotonina, Ace+ti alcaloi'i au o structur& c)imic& asem&n&toare0 un nucleu tertraciclic +i o molecul& de acid lisergic, Se %m art %n 1 gru e c)imice0 1. Ergo e tinele sau alcaloi'i e tidici0 ergotamina- ergoto#ina +i un deri.at de sinte'& Q bromocri tina, 2. Amide ale acidului lisergic0 ergometrina- metilergometrina- metisergida +i lisergida "LSD$, Dltimele H substane sunt obinute rin sinte'&, Ace+ti alcaloi'i au un s ectru larg de aciune0 ( stimulant& +i blocant& L adrenergice ( stimulant& +i blocant& serotoninice " %n !uncie de do'& $ ( stimulant& do aminergic& central& ( .asoconstrictoare ( o#itocinic& ( emetic& Acest s ectru larg este e# licat rin asem&narea structural& a alcaloi'ilor cu aminele biogene, 1. Ergo e tinele

Pagina 34

FARMACOLOGIE
a. Ergotamina Q are %n rinci al aciune .asoconstrictoare- redominant %n teritoriul carotidian, ;asoconstricia se datorea'& stimul&rii L adrenergice +i a rece torilor serotoninergici, La do'e mari ro.oac& .asoconstricie marcat&- cu risc crescut de isc)emie acut&, La do'e to#ice are +i ro riet&i blocante L adrenergice, Este utili'at& %n tratamentul accesului de migren&, b. Di)idroergotamina Q are e!ect .asoconstrictor %n teritoriul carotidian- !iind indicat& %n tratamentul migrenei, De asemenea- contract& electi. .enele 5 este util %n )i otensiunea ortostatic& +i %n ro!ila#ia trombo'ei .enoase, c. Di)idroergoto#ina Q are e!ect blocant L adrenergic- roduc*nd .asodilataie- %n s ecial %n teritoriul cerebral +i %mbun&t&ind metabolismul neuronal, Este !olosit& %n tulbur&ri de memorie senile, d. Bromocri tina Q roduce stimulare do aminergic& central&- !iind !olosit& %n tratamentul bolii 7arMinson, 2. Amidele acidului lisergic a. Ergometrina +i metilergometrina Q cresc tonusul musculaturii uterului- rin stimulare L adrenergic&acest e!ect !iind !olositor %n ro!ila#ia metroragiilor ost artum, b. Metisergida Q ro.oac& .asoconstricie %n domeniul carotidian rin stimulare adrenergic& +i serotoninergic&, Este !olosit %n ro!ila#ia acceselor de migren&, c. Lisergida sau LSD Q are ro riet&i si)otomimetice- )alucinogene- rin aciune antiserotoninic& +i stimulant& do aminergic& la ni.elul SNC, FARMACOLOEIE CDRS [ Medicaia SNC Aneste'icele Aneste'icele generale sau narcoticele sunt substane care ro.oac& de rimarea !unciilor SNC- mani!estat& rin0 ( somn aneste'ic Q acientul nu oate !i tre'it rin stimulii obi+nuii ( analge'ie ( su rimarea re!le#elor .iscerale ( rela#area musculaturii striate Analge'ia Q e!ectul rinci al al aneste'icelor Q const& %n 0 ( li sa rece ion&rii durerii ( blocarea reaciilor motorii +i .egetati.i ca r&s uns la stimulii durero+i, Su rimarea re!le#elor .egetati.e +i rela#area musculaturii striate sunt necesare entru ma/oritatea inter.eniilor c)irurgicale, Dn aneste'ic trebuie s& aib& c*te.a caracteristici entru a obine e!ectele dorite 0 ( s& roduc& toate e!ectele de mai sus " somn- analge'ie ,,,$ la concentraii care s& ermit& o bun& o#igenare a esuturilor , ( s& !ie stabil c)imic ( neto#ic +i in!lamabil ( u+or de administrat Instalarea +i de'.oltarea aneste'iei generale se !ace %ntr(o succesiune de H erioade - !iecare erioad& cu rin'*nd mai multe !a'e, Durata acestor !a'e este di!erit& de la un aneste'ic la altul- iar sim tomele roduse sunt in!luenate de medicaia reo eratorie +i de inter.enia c)irurgical&, Aceste erioade sunt0 1. 7erioada de inducie Q are 1 !a'e 0 A. Fa'a de beie sau analge'ie iniial&

Pagina 35

FARMACOLOGIE
B. 2. A. B. C. 3. Fa'a de e#citaie sau delir 7erioada de aneste'ie general& ro riu('is& Q are H !a'e 0 Fa'a de somn su er!icial Fa'a de somn ro!und Fa'a de alarm& 7erioada to#ic&,

1. 7erioada de inducie a aneste'iei generale este caracteri'at& rin 0 ( analge'ie ( amne'ie ( res iraie neregulat& ( e#citaie motorie +i sen'iti.& Q deoarece rima structur& atins& de aneste'ic este scoara cerebral& , 7rin medicaia reo eratorie cu )i notice +i sedati.e se reduce e#citaia, ( de rimare slab& A. Fa'a de beie Q se mani!est& rin abolirea tre tat& a con+tienei - bolna.ul r&m*n*nd re'ent %n mediu " r&s unde la %ntreb&ri $, 7ot a &rea eu!orie- st&ri onirice- )alucinaii- de care bolna.ul nu(+i mai aminte+te, =n aceast& !a'&- este &strat& erce ia sen'orial&- dar este redus& sensibilitatea dureroas&, B. Fa'a de e#citaie Q %nce e odat& cu ierderea con+tienei , Se caracteri'ea'& rin 0 ( ierderea con+tienei ( !enomene de e#citaie si)omotorie " acientul oate c*nta- r*de- .orbi necontrolat$, ( tonus muscular crescut, ( amne'ie total& , Aceast& !a'& este bine s& !ie c*t mai scurt&- acest !a t reali'*ndu(se cu a/utorul medicaiei reo eratorii, 2. 7erioada de aneste'ie general& ro riu('is& Q se caracteri'ea'& rin 0 ( somn aneste'ic Q bolna.ul nu oate !i tre'it rin stimuli e#terni, ( analge'ie com let&- celelalte erce ii sen'oriale !iind abolite, ( res iraie +i acti.itate cardio.ascular& normale , =n !a'ele a.ansate ale acestei erioade res iraia este de rimat& - iar tensiunea arterial& scade, De aceea- inter.eniile c)irurgicale au loc la %nce utul acestei erioade, A. Fa'a de somn su er!icial Q se mani!est& rin somn lini+tit - analge'ie- re!le#e s inale re'entetonus normal al musculaturii , Mu+c)ii maseteri sunt contractai la %nce utul acestei !a'e- oate a are s asmul laringian- dis are re!le#ul de cli ire la atingerea genelor, B. Fa'a de somn ro!und Q se caracteri'ea'& rin dis ariia tre tat& a re!le#elor "inclusi. cele s inale$ +i rela#area musculaturii, Mi+c&rile res iratorii sunt am le +i rare , =n aceast& !a'& se reali'ea'& inter.enia c)irurgical&, C. Fa'a de alarm& Q se mani!est& rin de rimarea rogresi.& +i marcat& a !unciilor cardio.asculare +i res iratorii 3 dac& nu este sesi'at&- se trece %n erioada to#ic& +i se oate roduce sto cardio(res irator, 3. 7erioada to#ic& "sau de a nee$ Q este caracteri'at& rin de rimarea uternic&- *n& la o rire- a res iraiei- a inimii - roduc*ndu(se cola s, E.oluia di!eriilor indici !i'iologici este caracteristic& entru !iecare erioad& a aneste'iei +i de!ine+te gradul de aneste'ie, Ace+ti indici sunt 0 res iraia- circulaia- u ila- re!le#ele- musculatura- metabolismul, I. Res iraia 0 ( %n erioada de inducie0 este ra id& +i neregulat& datorit&0 %nde &rt&rii mecanismelor !renatoaree#cit&rii re!le#e rin iritaie local& a c&ilor res iratorii- stimul&rii rin )i o#ie +i )i erca nie a centrului res irator, ( %n erioada de aneste'ie ro riu('is& res iraia de.ine regulat& - a oi diminu& rogresi. - datorit& sc&derii sensibilit&ii centrului res irator la CO 1 +i de rim&rii mu+c)ilor res iratori, ( %n erioada to#ic& Q se ot roduce accidente 5 a nee to#ic& 0 %ncetarea res iraie, De asemenearin iritarea mucoasei res iratorii se stimulea'& secreiile tra)eobron+ice ce nu ot !i eliminate datorit&

Pagina 36

FARMACOLOGIE
de rim&rii mecanismelor de cur&ire, Acest !a t determin& obstrucia c&ilor res iratorii, 7remedicaia cu atro in& re.ine )i ersecreia, Dn alt accident osibil este s asmul laringian, II. Circulaia Q este %n general de rimat& de aneste'ia general&, Du & stimulare iniial& %n erioada de inducie- re.ine la normal %n erioada de aneste'ie ro riu('is&- +i este de rimat& %n !a'a de alarm&, La aneste'icele generale cu indice tera eutic mic " a ro#imati. 1(H$- o cre+tere u+oar& a do'elor oate a/unge %n domeniul do'elor to#ice cu risc de de rimare cardiac&, La %nce utul aneste'iei a ar re!le#e .agale- care scad !rec.ena cordului3 de aceea se d& atro in& i,., III. 7u ila Q %n erioada de inducie +i cea to#ic& se roduce midria'&- iar %n erioada de aneste'ie ro riu( 'is& este normal&, IV. Re!le#ele sunt )i eracti.e %n erioada de inducie- a oi sunt abolite tre tat , =n !uncie de gradul de abolire a re!le#elor se oate determina erioada sau !a'a %n care se g&se+te bolna.ul "abolirea !iind considerat& marMer$ 0 ( re!le#ul cornean de cli ire este abolit %n !a'a de somn su er!icial, ( re!le#ul u ilar la lumin& este abolit %n !a'a de alarm&, ( re!le#ul !aringian- laringian- de deglutiie este abolit %n !a'a de somn su er!icial, ( re!le#ul glotic este abolit la limita dintre !a'a de somn su er!icial +i !a'a de somn ro!und, ( re!le#ele eritoneale sunt abolite %n !a'a de somn ro!und V. Tonusul muscular Q este crescut %n erioada de inducie - a oi este de rimat rogresi.- %n !uncie de ti ul aneste'icului, Ma/oritatea aneste'icelor nu roduc abolire total& dec*t la do'e !oarte mari - c*nd sunt to#ice, De aceea- se administrea'& %n aralel cu acestea substane arali'ante de ti ul curari'antelor, Mecanisme de aciune ale aneste'icelor Aneste'icele au aciune nes eci!ic& 0 ro.oac& o de rimare cu )i er olari'are +i sc&derea e#citabilit&ii neuronilor din di!erite eta/e SN- !iind im licate canalele de J C, Mecanismul molecular nu se cunoa+te, Reu+ita aneste'iei generale de inde de medicaia reo eratorie +i medicaia din tim ul aneste'iei, Sco ul medicaiei reo eratorie este de 0 ( a calma bolna.ul ( a scurta erioada de inducie ( a accentua analge'ia ( a reduce in!luenele .agale re!le#e , ( a %m iedica roducerea aritmiilor ecto ice de cau'& sim atico(adrenergic& ( a mic+ora do'ele de aneste'ic, Se !olosesc ca medicamente reo eratorii 0 ( ben'odia'e inele Q au e!ect sedati.- tranc)ili'ant- )i notic, ( unele miorela#ante Q curari'antele ( neurole tice Q au e!ect sedati.- tranc)ili'ant- antiemetic, ( atro ina Q scad re!le#ele .agale, ( sco olamina Q arasim atolitic- sedati.- amne'ic, ( o ioide " mor!in&- e tidina $ Q accentuea'& e!ectul analge'ic, ( ro ranolul Q re.ine riscul aritmiilor induse rin desc&rcare de catecolamine, Anumite aneste'ice ot roduce e!ecte de rimante res iratorii- +i de aceea se asocia'& cu alte medicamente0 do#ocram- !luma'enil- malo#on&- ce %nl&tur& de rimarea res iratorie , Ti G, 1, H, 8, uri de aneste'ii generale Aneste'ia ec)ilibrat& Q se administrea'& aneste'ic +i medicaie colateral& re( - intra( +i osto eratorie, Aneste'ie total& Q administrare i,., de ben'odia'e ine +i o ioide, Neurole aneste'ia Q se administrea'& neurole tice- analge'ic o iod- aneste'ic general in)alator, Aneste'ia disociati.& Q se administrea'& Metamin& ,

Pagina 37

FARMACOLOGIE
7arametrii !armacocinetici ai aneste'icelor generale 7arametrii !armacocinetici ai aneste'icelor generale sunt urm&torii0 G, 7resiunea arial& a aneste'icului %n aerul ins irat Q .a in!luena %n mod direct &trunderea aneste'icului %n organism , 7resiunea arial& a aneste'icului din aerul al.eolar " care deseori nu este egal& cu cea din aerul ins irat $ cre+te cu !iecare res iraie- *n& la atingerea unui ec)ilibru, Acest ec)ilibru se atinge cu at*t mai re ede cu c*t resiunea arial& din aerul ins irat este mai mare, 1, Coe!icientul de artiie s*nge Q ga' este egal cu ra ortul dintre concentraie aneste'icului %n s*nge +i concentraia aneste'icului %n amestecul ga'os, E#ist& 1 ti uri de aneste'ice generale0 A, Aneste'ice li osolubile Q trec %n cantit&i crescute %n s*nge " deci au coe!icientul de artiie mare $dar necesit& un tim mai lung entru di'ol.area %n lasm& +i- deci- entru a a/unge la SNC, E#em le0 meto#i!luran- eter, Acestea roduc o erioad& de inducie lung&- iar re.enirea din aneste'ie ia tim mai mult, B, Aneste'ice cu li osolubilitate mic& Q au un coe!icient de artiie mic %n s*nge trece ra id o cantitate mic& de aneste'ic- +i a/unge re ede la SNC, E#em le0 ciclo ro an- roto#id de a'ot, Acestea au erioad& de inducie +i re.enire din aneste'ie scurte, 7otena unui aneste'ic este dat& de MAC 9 concentraia al.eolar& minim& 9 concentraia de aneste'ic general din aerul al.eolar ce ro.oac& G ni.el de aneste'ie general&- ce ermite inter.enia c)irurgical& la B2 P din acieni, 7e ba'a MAC +i a coe!icientului de artiie- se calculea'& do'a aneste'ic& relati.& 9 MAC # coe!icientul de artiie, Distribuirea aneste'icelor generale %n esuturi Q ma/oritatea !iind li osolubile- se .or distribui %n esuturile cu membrane celulare bogate %n li ide se .or concentra %n SNC reali'*nd o de rimare rogresi.& " entru c& este bogat .asculari'at$, A oi se redistribuie esutului muscular- iar in !inal se de o'itea'& %n esutul adi os " entru c& este mai slab .asculari'at$, Eliminarea Q se !ace !rec.ent e cale ulmonar& - elimin*ndu(se rimele aneste'icele cu coe!icient de artiie mic, Ti uri de aneste'ice generale A. Aneste'ice generale in)alatorii Q %n !uncie de starea de agregare- ot !i 0 G, Lic)ide .olatile 0 )alotan- meto#i!luran- en!luran- i'o!luran- eter dietilic, 1, Ea'oase 0 roto#id de a'ot- ciclo ro an, 1. Lic)ide .olatile a. 6alotanul Q este o )idrocarbur& !luorat& - cu oten& +i solubilitate medie , E!ectul se instalea'& %n a ro#imati. G2 minute, 7ro.oac& o analge'ie cu de rimare muscular& slab& 5 trebuie medicaie curari'ant&, Re!le#ele !aringian +i laringian sunt de rimate recoce- !iind u+urat& intubaia tra)eal&, De rim& res iraia +i roduce bradicardie +i )i otensiune, De'a.anta/e 0 este aritmogen %n anumite condiii "ano#ie$- sensibili'*nd cordul la aciunea catecolaminelor, La c*te.a 'ile du & o eraie oate a are o a!ectare )e atic&- *n& la necro'&- rin mecanism idiosincra'ic, 7oate roduce )i ertermie malign& 0 cre+terea tem eraturii cor ului cu rigiditate muscular&, Este contraindicat la cei cu a!eciuni )e atice- miocardice, Nu se asocia'& cu adrenergice- cu substane care scad tensiunea "K blocante- neurole tice$ sau cu o ioide " entru c& de rim& res iraia$, b. Meto#i!luran( este un eter )alogenat - cu li osolubilitate mare- determin*nd o inducie lent& "GB min,$ +i o re.enire du & aneste'ie lent&,, Determin& o analge'ie bun& cu o rela#are muscular& incom let&, A.anta/e 0 nu in)ib& motilitatea uterin& - !iind utili'at %n reali'area analge'iei %n tim ul na+terii, Reacii ad.erse0 ne!roto#icitatea datorit& !luorurii care se !ormea'& rin metaboli'are,

Pagina 38

FARMACOLOGIE
c. En!luran Q este un eter )alogenat asem&n&tor- ca e!ect- cu )alotanului, =n lus !a& de )alotanroduce o blocare neuromuscular& bun&3 %n sc)imb- are e!ect analge'ic mai slab, De'a.anta/e 0 de rimare res iratorie uternic& 3nu reali'ea'& o de rimare cardiac& !oarte mare, Are inducie ra id&, d. I'o!luran( este un i'omer al en!luranului, Datorit& to#icit&ii reduse- tinde s& %nlocuiasc& en!luranul +i )alotanul, Nu in!luenea'& inima +i oate da .asodilataie cu sc&derea tensiunii arteriale, Determin& rela#area musculaturii uterine, e. Eter dietilic Q nu se mai !olose+te, Este un ga' !oarte iritant- determin*nd e mucoasa tra)eobron+ic& )i ersecreie +i bron)os asm- iar e mucoasa gastric& - grea& +i .&rs&turi, Are li osolubilitate crescut& deci inducie crescut&, 2. Ea'oase a. 7roto#idul de a'ot Q se !olose+te %n amestec cu O 1 0 [2P roto#id de a'ot +i H2P O 1 , 7otena e!ectului aneste'ic este sc&'ut&- !olosindu(se- %n general- entru com letarea altor aneste'ice generale, Are li osolubilitate sc&'ut& 5 are inducie ra id&3 roduce analge'ie ra id& +i marcat&- +i o rela#are muscular& moderat&, b. Ciclo ro an Q d& reacii cardiace ad.erse- cu aritmii3 nu se mai !olose+te, B. Aneste'ice generale intra.enoase 1. Barbituricele Q rin modi!icarea structurii re'ult& com u+i cu anumite articularit&i 0 a. tiobarbituricele Q sunt barbiturice cu un atom de S la carbonul 1- %n locul atomului de O 13 de e#em lu0 tio entalul sodic " entotal$, b. barbituricele N(metilate Q ad&ugarea unui C6 H la NG 3 de e#em lu 0 meto)e#ital sodic, Barbituricele au o li osolubilitate !oarte mult crescut&- deci a/ung re ede +i %n concentraii crescute %n SNCreali'*nd de rimarea ra id& a SNC- cu somn aneste'ic, Se redistribuie !oarte ra id din SNC- a.*nd deci un e!ect de scurt& durat&0 e!ectul se instalea'& %n H2 sec, +i durea'& GB(12(H2 min, Barbituricele ot !olosite entru inter.enii de scurt& durat& 0%n mane.rele orto edice este analge'ic +i miorela#ant- %n mane.re endosco ice, Reacii ad.erse 0de rimare res iratorie +i cardiac&- ot ro.oca bron)os asm " cre+te re!le#i.itatea laringian& +i tra)eobron+ic&$3 dac& a/ung ara.enos- determin& necro'& local&, 2. Ben'odia'e inele Q Dia'e amul +i Miad'olamul determin& o de rimare central& lent& +i de intensitate mai mic& dec*t barbituricele administrate i,., Au +i e!ect miorela#ant, Mecanism de aciune 0 !acilitea'& transmiterea EABA(erig& ce determin& cre+terea in!lu#ului de Cl ( )i er olari'are+i in)ibiie, =n asociere cu acestea se mai d& Fluma'emil Q o ben'odia'e in& antagonist& - ce acionea'& antagonist e rece torii EABA- reali'*nd com ensarea de rim&rii res iratorii roduse de ben'odia'e inele agoniste, 3. O ioidele0 a. Jetamina "Metalar$ Q se %nrude+te c)imic cu etidina , Du & in/ectarea i,., are e!ect ra id %n a ro#imati. H2 sec, - durata !iind *n& la H2 min, 7roduce aaneste'ie disociati.&c- !iind caracteri'at& rin des rinderea de mediu- urmat& de somn su er!icial cu o analge'ie marcat& , Are e!ecte stimulante circulatorii, Acionea'& la ni.elul scoarei cerebrale +i al creierului limbic !iind antagonist com etiti. !a& de e!ectele acidului glutamic e rece torii s eci!ici NMDA, Reacii ad.erse 0 oate cre+te resiunea intracranian& +i ocular& " nu se administrea'& %n inter.enii e SNC sau oc)i$3 la tre'ire ot a are 0 grea& - .om&- tulbur&ri si)ice "delir- )alucinaii- con.ulsii$, C. Neurole tanalge'ice Q se !olose+te asociaia dro eridol "neurole tic din clasa butir!enone$ cu !entanil " o ioid %nrudit cu etidina , Asociaia dro ridol ( !entanil "inno.ar$ induce %n a ro#imati. 8 min somnul - care durea'& 1(Y ore, E!ecte 0 de rimare res iratorie +i circulatorie marcat&- analge'ie bun&- stare de lini+te3 uneori rin in)ibarea sistemului do aminergic ot a are !enomene de ti e#tra iramidal +i rigiditate muscular&,

Pagina 39

FARMACOLOGIE
Aneste'ice locale Sunt substane care- rin aciune local& e neuroni +i !ormaiunile ner.oase eri!erice- determin& ierderea re.ersibil& a sen'aiei dureroase , Nu a!ectea'& con+tiena sau !unciile .itale ale organismului, Se indic& %n ca'ul unor inter.enii c)irurgicale mici- de scurt& durat&- %n endosco ii- sau di!erite a!eciuni medicale, Aneste'icele locale acionea'& e neuroni +i !ibre ner.oase, Cele mai sensibile sunt0 !ibrele ner.oase subiricele amielinice- +i a#onii scuri, Fibre groase +i mielini'ate- somatice motorii sunt sensibili'ate ultimele, De asemenea- !ibrele ner.oase su er!iciale sunt a!ectate %naintea celor ro!unde- la care aneste'icele di!u'ea'& mai greu, Ordinea in!luen&rii este urm&toarea 0 G, Fibrele .egetati.e 1, Fibrele dureroase H, Fibrele termice, 8, Fibrele ro rioce ti.e +i tactile, B, Fibrele motorii, 7ierderea sensibilit&ii se datorea'& diminu&rii ermeabilit&ii membranelor entru ionii de Na C- urmat& de %m iedicarea !lu#ului transmembranar de Na C rin cre+terea ragului de e#citabilitate- +i- %n !inal nu se mai reali'ea'& de olari'area "nu se mai oate transmite in!lu#ul ner.os$, Aneste'icele locale !olosite clinic conin constant %n structura lor un rest aromatic li o!il legat rintr(o caten& de 8(B atomi de o gru are QN6 1 terminal& )idro!il&, Du & natura catenei de leg&tur& a celor dou& resturi " aromatic +i aminic $ aneste'icele locale ot !i amide sau esteri, Aneste'icele locale se !olosesc sub !orm& de s&ruri solubile %n a &- !rec.ent clor)idrai %n soluii stabile, =n !uncie de J a +i 76(ul local - oate redomina !orma disociat& sau nedisociat&, De e# ,- Lidocaina are Ja 9 [-Z iar la un 76 9 [-HB redomina !orma neioni'at& " li osolubil& $3 deci- are e!ect ra id +i destul de uternic, 7rocaina are un Ja de \-Z iar la un 76 de [-HB redomin& !orma ioni'at& 3 deci - are e!ect mai lent +i intensitate mai mic&, Ti uri de aneste'ii locale G, de su ra!a& sau de contact Q se a lic& direct e tegumente sau e mucoase, 1, de in!iltraie Q const& %n in/ectarea aneste'icului %n iele sau esuturi- strat cu strat H, de conducere sau regional& Q in/ectarea aneste'icului %n a ro ierea unei !ormaiuni ner.oase0 ner. eri!eric "aneste'ie troncular&$ sau le# ner.os "aneste'ie le#al&$ , Se reali'ea'& ast!el un bloc ner.os, Ra)ianeste'ia Q in/ectarea aneste'icului %n s aiul subara)noidian %n regiunea lombar&, Sunt a!ectate r&d&cinile osterioare ale ner.ilor din aceast& 'on& +i straturi su er!iciale din m&du.&, 7ermite inter.enii c)irurgicale u+oare" e abdomenul in!erior $, Aneste'ia e idural& Q in/ectarea aneste'icului %n s aiul e idural, 7oate di!u'a subara)noidian - sau ara.ertebral, Farmacocinetic& G, otena Q este %n !uncie de li osolubilitate 0 cele li osolubile sunt acti.e %n do'e mici 1, intensitatea aciunii Q este direct ro orional& cu concentraia aneste'icului" concentraia este .ariabil& %n !uncie de gradul de aneste'ie$ H, durata de aciune local& a aneste'icului Q este %n !uncie de 1 !actori 0 ( legarea de roteinele lasmatice +i tisulare"legarea determin& e!ect relungit $ ( .asculari'aia local&( %n 'one bogat .asculari'ate sau %n ca'ul unui aneste'ic cu e!ect .asodilatator durata de aciune este scurt&3 de aceea se asocia'& cu .asoconstrictoare" adrenalin&$, Ti uri de aneste'ice A$, aneste'ice cu structur& amidic&( sunt metaboli'ate )e atic rin de'aminare5 au durat& de aciune mai lung&

Pagina 40

FARMACOLOGIE
G, aneste'ice locale cu oten& crescut& +i aciune relungit& " mai mare de H ore $ 0 Bu i.acain& Etidocaina - Tetracaina- Cineocain&, 1, aneste'ice locale cu oten& +i durat& de aciune medii" G(1 ore $ 0 Lidocain& - Me i.acain& - 7rilocaina B$, Aneste'ice cu structur& esteric& Q au durat& de aciune mai scurt& "12(Y2 min,$ +i oten& sc&'ut&3 sunt ra id inacti.ate de colinestera'ele lasmatice, E#em le 0 7rocaina Clor rocaina, E!ecte ad.erse 0 ( aneste'ice amidice 0 stimulare SNC( ot a &rea con.ulsii - st&ri de e#citaie si)omotorie -)i ertermie malign&,Sunt de rimante ale miocardului- roduc*nd sc&derea tensiunii arteriale3 Lidocaina are +i e!ect antiaritmic, ( aneste'ice esterice 0 ot da reacii alergice locale sau generale " se testea'& %nainte de administrare $, 7rocaina are +i e!ect de ti biotro!ic - stimul*nd regenerarea neuronal&3 este rodusul acti. din Eero.ital, FARMACOLOEIE CDRS Z NEDROLE7TICE Neurole ticele ot in!luena !unciile cogniti.e0 erce iile- sen'aiile- g*ndirea, Dac& se administrea'& %n do'e su!icient de mari- roduc semne +i sim tome ce constituie un sindrom neurole tic caracteri'at rin0 G, Sedare 1, E!ect anti si)otic H, Sindrom e#tra iramidal 8, Sindrom .egetati.o(litic +i endocrin, G$, Sedarea ( re re'int& diminuarea global& a acti.it&ii si)omotorii sub toate as ectele0 scade acti.itatea motorie- si)ointelectual&- cre+te latena cu care r&s unde la stimuli "%n s ecial la cei intelectuali$, Di!er& de sedarea rodus& de sedati.e +i )i notice, Este mai degrab& o stare de indi!eren& acti.&, 7acientul r&s unde mai lent la stimuli entru c& nu re'int& interes entru stimulii res ecti.i- nu entru c& %nt*r'ie elaborarea r&s unsului, 7e animalele de laborator s(a demonstrat diminuarea *n& la abolire a com ortamentelor %n.&ate%n !uncie de com le#itatea acestora0 cu c*t aceste sunt mai com le#e- cu at*t sunt mai u+or in!luenate, Oric*t s(ar m&ri do'a- ro!un'ime sed&rii nu cre+te !oarte mult, Coma a are la do'e !oarte mari, Neurole ticele roduc sc&derea agresi.it&ii3 e!ectul antiagresi. este utili'at %n si)iatrie entru calmarea bolna.ilor !urio+i +i agresi.i, 1$, E!ectul anti si)otic, Neurole ticele %nl&tur& mani!est&ri si)o atologice ce a ar %n si)o'eindi!erent de si)o'a res ecti.&, Bolile si)ice sunt0 ( si)o'e ( ne.ro'e ( si)o atii Mani!est&ri si)o atologice ce ot !i tratate0 a, ilu'ii atologice b, )alucinaii +i idei delirante c, catatonia d, autismul

Pagina 41

FARMACOLOGIE
a, Ilu'iile atologice sunt erce ii anormale "de!ormate$ ale realit&ii, Acestea sunt considerate de bolna. ca !iind reale- de+i contra'ic realitatea obiecti.&, b, 6alucinaiile sunt erce ii !&r& obiect ".i'uale- auditi.e- tactile- etc,$, Ideile delirante sunt caracteri'ate rin contra'icerea !lagrant& a realit&ii obiecti.e "idei de grandoare- de ersecuie- de urm&rire$, Dnele idei sunt uneori argumentate !oarte logic "delir sistemati'at$ a/ung*ndu(se la con.ingerea unor ersoane s&n&toase adelir d deu#c, Acest de ti de delir oate a are %ntre soi0 artenerul con.ins nu este in!luenat de tratamentul cu neurole tice- deoarece medicamentele acionea'& numai asu ra ideilor atologice, 7acientul tr&ie+te %n 1 lumi "cea real& +i cea ro rie$ a!late %n contradicie, Trecerea !rec.ent& de la una la alta este stresant&- necesit*nd e!ort de ada tare, Du & un tim - acientul renun& la una din cele dou& lumi "de cea real& de obicei$ i'ol*ndu(se de societate autism, =n urma tratamentului cu neurole tice- acientul se oate reinsera %n societate, Delirul )alucinant nesistemati'at ( delir cu argumentarea mai uin logic& a ideilor sc)i'o!renie, Delirul sistemati'at )alucinator ara!renie, Delirul sistemati'at ne)alucinator aranoia, c, Catatonia ( stare de imobilitate- ce a are %n sc)i'o!renie, Dac& acientului i se im rim& o anume o'iieacesta +i(o menine a arent !&r& e!ort0 a erna si)ic&a ( acientul se a+ea'& %n clinostatism +i i se ridic& ca ul- iar acesta r&m*ne %n aceast& o'iie ca +i cum ar a.ea o ern& sub ca , H$, Sindromul iramidal "sindromul )i erton()i erMinetic$, Neurole ticele roduc o stare asem&n&toare bolii 7arMinson0 rigiditate muscular& cu li sa su leei mi+c&rilor +i tremur&turi caracteristice ale membrelor, Dneori "mai ales la adolesceni$- sindromul iramidal- se mani!est& la ni.elul ca ului +i g*tului rin grimase- e#tensia ca ului- oc)i de.iai %n sus3 acest gru de mani!est&ri se nume+te cri'& de la!onare, Aceste mani!est&ri a ar de la %nce utul tratamentului- iar intensitatea lor este direct ro orional& cu do'a3 dis ar la o rirea tratamentului, 8$, Sindromul .egetati.o(litic +i endocrin este caracteri'at rin0 ( de rimarea centrului termoreglator cu trans!ormarea organismului din )omeoterm %n oiMiloterm, Acest !a t este !olosit %n tera ie- reali'*ndu(se )i otermia controlat&0 sc&derea intensit&ii roceselor biologice- cre+terea re'istenei la )i o#ie, Se oate utili'a %n trans lantul de cord- sau entru sc&derea !ebrei %n ca'uri de e#ce ie, ( e!ect anti.omiti. la do'e mult mai mici dec*t cele entru roducerea celorlalte e!ecte, Se utili'ea'& %n tratamentul .&rs&turilor, ( cre+tere a etitul- !iind asociat cu cre+terea %n greutate, ( )i otensiune ortostatic& ( se ot %nt*m la accidente la trecerea din clino( %n ortostatism acientul este s!&tuit s& se ridice lent, ( cre+te secreia de rolactin&- cu consecine di!erite0 la b&rbat roduce im oten& cu sc&derea libidoului, la !emeie roduce amenoree- galactoree- cre+terea libidoului, Mecanismul de aciune al neurole ticelor Neurole ticele bloc)ea'& rece torii do aminergici, Intensitatea e!ectului este direct ro orional cu intensitatea bloc&rii rece torilor, =n SNC e#ist& 'one bogate %n rece tori do aminergici- asu ra c&rora neurole ticele acionea'&0 G, Sistemul limbic ( e!ectul anti si)otic se datorea'& bloc&rii rece torilor de la acest ni.el, 1, Sistemul nigrostriat ( este res onsabil de sindromul e#tra iramidal, H, 6i otalamusul ( este res onsabil de sindromul .egetati.o(litic +i endocrin 8, Nucleul motor al .agului ( determin& cre+terea a etitului B, Fibrele intertalamice ( nu se cunosc e!ectele roduse, =n ca'ul sistemului nigrostriat- e#ist& o situaie mai s ecial&0 la acest ni.el- do amina se a!l& %n ec)ilibru cu acetilcolina blocarea rece torilor do aminergici determin& cre+terea onderii relati.e a acetilcolineiPagina 42

FARMACOLOGIE
determin*nd e!ecte e#tra iramidale "boala 7arMinson$, Aceste e!ecte ot !i- deci- contracarate rin blocarea rece torilor colinergici, Deci- %n tratamentului bolii 7arMinson- se !ac asocieri cu blocante colinergice centrale0 Tri)e#i!enidilul "Rom arMin$, Rece torii do aminergici sunt cu lai cu o rotein& E0 ( rece torii DG sunt cu lai cu Es cre+te cantitatea de AM7c ( rece torii D1 sunt cu lai cu Ei scade cantitatea de AM7c ( rece torii DH "D1(liMe$ este o .arietate de D1- !iind deci cu lai cu Ei ( rece torii D8 "D1(liMe$ este o .arietate de D1- !iind deci cu lai cu Ei ( rece torii DB "DG(liMe$ este o .arietate de DG- !iind deci cu lai cu Es De e!ectele anti si)otice +i e#tra iramidale sunt res onsabili doar D 1(liMe nu +i DG(liMe,

Dtili'area neurole ticelor G$, =n tratamentul si)o'elor ( unele neurole tice au e!ect sedati. !oarte mare %n com araie cu e!ectul e#tra iramidal3 acestea se numesc neurole tice de ti sedati. cu oten& relati. mic&, Alte neurole tice sedea'& uin- dar au e!ect e#tra iramidal intens3 se numesc neurole tice de ti incisi. "acestea au oten& crescut&$, =n tratament se !ac asocieri %ntre acestea +i blocantele colinergice centrale, 1$, Cura cu neurole tice are mai multe eta e0 I, Iniial se administrea'& do'e- ce cresc *n& la atingerea unui latou cu obinerea r&s unsului ma#im osibil, II, A oi do'a se scade *n& se obine do'a minim&- la care bolna.ul are com ortament normal, III, Se menine do'a minim& entru o erioad& lung& de tim - deoarece ast!el scade !rec.ena rec&derilor, Rec&derile !rec.ente determin& e.oluie s re demen&, Do'ele administrate +i su ortate de bolna.ul si)ic sunt !oarte mari %n com araie cu o ersoan& normal&, Eru ele c)imice A$, Fenotia'ine ( e o structur& de ba'&- sunt 1 radicali0 G, RG de la carbonul 1 este de obicei arid de electroni, 1, R1 de la carbonul G2 oate !i "catena lateral&$0 ( radical ali!atic ( Clor roma'ina "c de 1B mg$ ( este un neurole tic de ti sedati.- a.*nd e!ect antide resi., =n do'e mari "Y22(\22 mg$ se !olosesc ca antiagresi.e- ca sedati.e ma/ore sau entru cura cu neurole tice, =n do'e mici "G c de 1B mg$ are e!ect anti.omiti., E#ist&- %ns&- risc de sindrom e#tra iramidal c)iar +i la do'e mici, Au s ectru !armacodinamic larg- dar intensitatea e!ectelor este moderat&, ( nucleu i eridinic ( Tiolida'ina ( este un neurole tic sedati.- a.*nd e!ect an#iolitic, Se administrea'& singur sau asociat cu alte medicamente, Au oten& medie, ( nucleu i era'inic ( Tri!luo era'ina +i !lu!ena'ina ( neurole tice de ti incisi. sau de'in)ibitorii, Sunt neurole tice ma/ore, B$, Neurole tice de ti tio#antinice ( nucleu asem&n&tor cu !enotio'inele- dar atomul de N din inelul mi/lociu este %nlocuit de carbon, Flu enti#olul +i Clor roti#enul ( sunt !olosite %n tratamentul de %ntreinere, C$, Neurole tice butiro!enonice ( 6alo eridolul ( este un neurole tic incisi. "cu oten& mare$ cu ro riet&i anti si)otice +i acti.itate anti)alucinatorie +i antimaniacal& ma#im&, Alte neurole tice butiro!enonice sunt0

Pagina 43

FARMACOLOGIE
Clo'a ina +i Olan'a ina3 acestea au reacii ad.erse de mai mic& intensitate- bloc)ea'& !oarte uin rece torii D 1 +i bloc)ea'& robabil B6T1 sau rece torul )istaminergic 6G, De asemenea- bloc)ea'& +i rece torii D8 +i DB, FARMACOLOEIE CDRS G2 INFLDENA?AREA ST>RII AFECTI;E In!luenarea st&rii a!ecti.e se reali'ea'& cu a/utorul medicamentelor antide resi.e- antimaniacalean#iolitice, De resia si)otic& ( are H arametrii de caracteri'are0 ( tristee ro!und& ( sc&derea acti.it&ii intelectuale ( sc&derea acti.it&ii motorii =n cadrul ei a are noiunea de adurere moral&a0 tristee ro!und& %nsoit& de idei delirante de inutilitate +i de autoacu'are, Este %nsoit& de0 ( imobilitate si)ointelectual&( g*ndire lent&( laten& mare la elaborarea r&s unsului la %ntreb&ri( .ocea este +o tit&( stare de imobilitate !i'ic& "motorie$0 umeri c&'ui- ri.e+te %n &m*nt "nu(+i ri.e+te interlocutorul$, Datorit& acestor mani!est&ri- a are dorin& de sinucidere- dar bolna.ul nu se sinucide "li sa ca acit&ii de a trece de la idei la !a te 9 ABDLIA$, De resia si)otic& a are %n usee- la a ro#imati. G2 P din o ulaie- mai !rec.ent la .*rsta de 82(Y2 de ani +i mai rar la adolesceni, Ca erioad& de a ariie- este mai !rec.ent& la s!*r+itul rim&.erii +i %nce utul .erii, C*nd e isoadele de de resie alternea'& cu e isoadele de manie- re'ult& si)o'a maniaco(de resi.&, Mania ( este o stare de eu!orie- de a)i ertro!ie a eu(uluic, Maniacul se crede !rumos- t*n&r- de+te t3 !ace numai lucruri bune- are idei de autoa reciere +i are o )i eracti.itate si)ointelectual& +i motorie, Maniacul are o atitudine s eci!ic&0 are ie tul %nainte- .orbe+te mult +i re ede cu o .oce uternic&tun&toare3 este .esel- /o.ial- ri.e+te e deasu ra interlocutorului3 are o atenie .ie- dar nu !i#ea'& rea mult un obiect3 uneori derulea'& ideile mai re ede dec*t ca acitatea sa de e# rimare- +i atunci renun& la unele cu.inte "ad/ecti.e- ad.erbe$- +i !olose+te multe .erbe %n e# rimare, Trece cu u+urin& de la o idee la alta c)iar dac& nu au o leg&tur& logic&- a &r*nd idei dis arate din conte#tul .orbirii 9 a!uga de ideic, Maniacul nu are argumente entru ideile sale +i nu .rea s& con.ing& interlocutorul c& are dre tate, MEDICAMENTE ANTIDE7RESI;E Antide resi.e triciclice Medicamentele antide resi.e au !ost desco erite rin studierea neurole ticelor, Au un e!ect bine demonstrat du & 1(H s& t&m*ni de tratament, Nu toate mani!est&rile de resi.e dis ar concomitent3 rima mani!estare care dis are este abulia, =n sc)imbr&m*ne re'ent& dorina de suicid- iar datorit& dis ariiei abuliei e#ist& osibilitatea de a se sinucide, 7ericolul de suicid este cu at*t mai mare dac& medicamentul antide resi. oate !i un mi/loc de sinucidere "%n do'e mari$, Aceasta este rima reacie ad.ers& a medicamentelor antide resi.e3 de aceea de resia este considerat& o mare urgen& medical&- iar tratamentul trebuie !&cut sub strict& su ra.eg)ere medical& %n rimele H s& t&m*ni, Dlteriordu & dis ariia abuliei- dis ar +i celelalte semne +i sim tome, Ast!el- ca acitatea de comunicarea a de resi.ilor cre+te- ace+tia e# rim*ndu(+i cu claritate +i reci'ie sentimentele, Dneori de.ine u+or eu!oric- )i eracti., E!ectele antide resi.elor0 G, E!ect antide resi. 1, E!ect %n tratamentul co iilor ce au !obie de +coal& +i au er!ormane reduse,

Pagina 44

FARMACOLOGIE
H, Se !olosesc %n tratamentul enure'isului nocturn "co iii care !ac e ei noa tea$- sc&'*nd ro!un'imea somnului co ilul se tre'e+te mai u+or, 8, Se !olosesc %n tratamentul bolilor cu dureri cronice %n care acientul este de resi., B, Se !olosesc %n tratamentul bolilor si)osomatice "i o)ondria$ ersoane cu sim tomatologia unor boli bine de!init&- dar !&r& substrat organic, Antide resi.ele tratea'& +i de resia mascat& datorit& autocontrolului, Y, Au e!ecte arasim atolitice- deci sunt contraindicate %ntr(o serie de boli- ele ut*nd agra.a0 glaucomul- globul .e'ical "la bolna.ii cu adenom de rostat&$- sc&derea tran'itului intestinal- reacii ad.erse cardiace0 bradicardie- aritmii ecto ice- tulbur&ri de conducere, [, E!ect sedati. %nsoit de un e!ect an#iolitic 9 medicamente antide resi.e de ti sedati. "Amitri tilina$, \, Cresc u+or acti.itatea si)omotorie 9 medicamente an#iogene 9 medicamente antide resi.e de ti incisi. 9 si)otone "Imi ramina ( an#ietatea indus& este deran/ant& +i %ngreunea'& e.oluia tratamentului3 de aceea se asocia'& cu an#iolitice,$, Mecanism de aciune Este neelucidat e# erimental, E!ectul antide resi. a !ost us %n leg&tur& cu ro rietatea antide resi.elor de a in)iba reca tarea unor mediatori c)imici0 noradrenalina- serotonina "cre+terea cantit&ii acestor 1 mediatori %n !anta sina tic& determin& e!ectul antide resi.$- do amina " roduce o cre+tere a acti.it&ii SNC- !&r& consecine antide resi.e$, Noradrenalina "NA$ +i serotonina cresc %n !anta sina tic& de la rima administrare a medicamentului- dar e!ectul global a are abia du & 1(H s& t&m*ni de tratament, Cre+terea cantit&ii de NA +i serotonin& roduce o sc&dere a r&s unsului membranelor ostsina tice la neurotransmi&torii res ecti.i rin e!ect de adoen regulationc a are e!ectul antide resi. ca urmare a sc&derii num&rului de rece tori ostsina tici (adrenergici +i serotoninergici, Medicamentele antide resi.e in)ib& reca tarea NA +i serotoninei din !anta sina tic& %n cito lasma celulei secretoare3 ast!el- cre+te biodis onibilitatea NA +i serotoninei +i scade r&s unsul membranelor, E#ist& medicamente ce in)ib& doar reca tarea serotoninei0 medicamente antide resi.e ati ice cu structur& modi!icat& "8 cicluri$, E!ectul antider esi. are aceea+i intensitate- %ns& sunt mai bine su ortate- entru c& nu cresc biodis onibilitatea NA nu au reacii ad.erse cardiace, De asemenea- nu au ro riet&i sim atolitice- au un e!ect slab sedati. +i nu sunt an#iogene, E#, Sertamina- Mianserina, Mianserina are e!ecte antider resi.e- nu are ro riet&i sim atolitice, Are e!ect sedati. slab, Nu se +tie cum acionea'&- dar e!ectul antide resi. are o laten& mai scurt& dec*t al celorlalte0 e!ect du & 1(H 'ile de tratament, Antide resi.e in)ibitoare de MAO In)ibarea MAO duce la cre+terea NA +i serotoninei scade sensibilitatea membranei ostsina tice, Deciintensitatea e!ectului antide resi. este com arabil& cu cea a antider resi.elor triciclice- iar latena e!ectului este aceea+i, Aceste antide resi.e sunt greu su ortate3 cre+terea cantit&ii de NA duce la gra.e accidente cardiace0 6TAaritmii se.ere, Acestea sunt contraindicate %n0 ( !eocromocitom ( c*nd e#ist& de/a o cre+tere de NA ( asocierea cu sim atomimetice "c)iar +i la do'e mici se roduce 6TA$, ( consum de alimente bogate %n tiro'in& "alimente !ermentate ( br*n'&- bere$, Se recomand& !olosirea lor %n de resii ce nu r&s und la antide resi.e triciclice, Tratamentul de resiilor0 ( De resia u+oar& ( tratamentul const& %n si)otera ie +i medicaie antide resi.&, ( De resie moderat& ( tratament cu antide resi.e triciclice +i c.adriciclice, ( De resia se.er& ( nu r&s unde la tratamentul medicamentos se !ac electro+ocuri,

Pagina 45

FARMACOLOGIE
MEDICAMENTE ANTIMANIACALE LITID Litiu administrat la animale de laborator d& o u+oar& sedare, La omul normal nu roduce nimic, La bolna.ii %n cri'& maniacal& %nl&tur& cri'a %m reun& cu mani!est&rile ti ice, Latena e!ectului este de B(G2 'ile3 de aceea- la debutul tratamentului se administrea'& neurole tice cu rol de a lini+ti acientul, Neurole ticele se dau *n& %+i !ace e!ectul litiul3 du & aceea- se administrea'& numai litiu, =n mania acut& se administrea'& Li +i anti si)otice tim de B(G2 'ile3 du & aceast& erioad& se d& doar Li, Reacii ad.erse ( sunt de ti to#ic0 ( re.ersibile0 cre+te retenia de Na + +i 61O la %nce ut de tratament a ar edeme e gambe3 cre+te .olumul tiroidei cu )i ertiroidism, ( ire.ersibile0 tubulo atie renal& cre+te diure'a3 oliurie +i olidi sie "a are ca mecanism com ensator %n oliurie$ a are diabetul insi id ne!rogen, Li de.ine ericulos dac& concentraia lasmatic& de &+e+te de 1(H ori concentraia sanguin& tera eutic&, Biodis onibilitatea Li di!er& de la ersoan& la ersoan&- dar este constant& la aceea+i ersoan&, Se monitori'ea'& ermanent concentraia lasmatic& a Li- +i ast!el !rec.ena reaciilor ad.erse scade, FARMACOLOEIE CDRS GG Medicamentele antie ile tice +i anti arMinsoniene Medicamentele antie ile tice +i anti arMinsoniene in!luenea'& !unciile motorii ale SNC, Antie ile ticele 9 anticon.ulsi.antele ( sunt ca abile s& o reasc& con.ulsiile +i s& scad& !rec.ena de a ariie a con.ulsiilor- indi!erent dac& a ar %n e ile sie sau %n alte condiii "con.ulsii !ebrile- meningitice- etc,$, Con.ulsiile a ar entru c& la un moment dat a are un !ocar ce descarc& im ulsuri cu !rec.en& mare +i !oarte sincron, Aceast& desc&rcare are consecine somatice %n !uncie de locali'area !ocarului, O desc&rcare a &rut& %ntr(o 'on& ner.oas&- se %ntinde %n SNC din a roa e %n a roa e "%n at& de ulei$ cu rin'*nd 'onele %n.ecinate- determin*nd o e# resie somatic& cores un'&toare 'onei a!ectate, C*nd con.ulsiile sunt generali'ate- ot duce la ierderea cuno+tinei, C*nd generali'area a are !oarte re ede- a.em de(a !ace cu amarele r&u e ile ticc0 acientul %+i ierde cuno+tinacade- a are o contracie tonic& a %ntregii musculaturi "mu+c)ii e#tensori- uneori mu+c)ii res iratori +i cei ai cor'ilor .ocale oate scoate un strig&t$, Aceste mani!est&ri durea'& c*te.a secunde sau 'eci de secunde- a oi a ar mi+c&rile s asmodice "G(1 minute$- du & care bolna.ul cade %ntr(un somn ro!und- )i notic, Alteori ot a are mani!est&ri si)osomatice 9 amicul r&u e ile ticc ( a are o stare de deta+are +i absen& din mediu3 durea'& G2(12 secunde- du & care bolna.ul %+i reia acti.itatea ca +i c*nd nimic nu s(ar !i %nt*m lat, 7e durata unei 'ile- ot a are mai multe cri'e de acest !el, Focarul iniial se descarc& la un anumit tim de generali'are3 %n !uncie de locali'are bolna.ul are ni+te mi+c&ri s eci!ice sau sen'aii s eci!ice "aure$3 aceste aure sunt re.estitoare entru cri'a e ile tic&, Aura este im ortant& entru c& locali'ea'& !ocarul e ile tic +i ermite re.enirea medicamentoas& a cri'ei, Medicamentele antie ile tice %ntreru cri'a +i scad !rec.ena de a ariie a cri'elor0 ( scad !rec.ena de desc&rcare a e#citaiei, ( %m iedic& e#tinderea e#citaiei %n restul creierului, Medicamentele antie ile tice nu acionea'& e toate cri'ele e ile tice, Se ot roduce con.ulsii e ile tice la animalele de laborator cu a/utorul +ocurilor electrice, Dac& se a lic& un +oc electric cu o !rec.en& mai mare de H2 6'- a ar st&ri !oarte asem&n&toare cu

Pagina 46

FARMACOLOGIE
marele r&u e ile tic3 dac& !rec.ena este mai mic& de Y 6'- a ar st&ri !oarte asem&n&toare cu micul r&u e ile tic, 7entetra'olul oate roduce la +oareci +i +obolani con.ulsii asem&n&toare cu cele de la om, Tratamentul cu antie ile tice este de lung& durat&3 la o rire- !oarte !rec.ent boala rea are, Dn ast!el de tratament este %nsoit de reacii ad.erse, E#ist& reacii ad.erse comune tuturor antie ile ticelor0 ( e!ecte sedati.e ( nu toate antie ile ticele au e!ecte la !el de sedati.e3 sedarea +i e!ectele antie ile tice se roduc rin mecanisme di!erite- ast!el %nc*t se de'.olt& toleran& la e!ectul sedati. - !&r& a se de'.olta toleran& +i la e!ectul antie ile tic, ( a!ectea'& ca acitatea de %n.&are +i de memorare- roduc lentoare %n acti.itatea si)o( intelectual&3 aceste medicamente nu %m iedic& acti.itatea social&- dar este necesar un e!ort crescut entru ada tare, ( sunt de obicei inductoare en'imatice +i cresc metabolismul altor medicamente3 !rec.ent cre+te +i metaboli'area .itaminelor- ast!el %nc*t cei a!lai sub tratament cu antie ile tice ot a.ea )i o.itamino'e sau a.itamino'e De e#em lu- G2 P dintre bolna.i au de!icit de .itamina BG1 +i acid !olic ceea ce le roduce o anemie megaloblastic&, G, FENITOINA ( ca structur& c)imic& este asem&n&toare cu !enobarbitalul3 nu este acti.& e micul r&u e ile tic3 este acti.& e marele r&u e ile tic +i e con.ulsii tonico(clonice, Mecanism de aciune0 bloc)ea'& canalele de Na- a.*nd e!ect antie ile tic "nu se mai de olari'ea'& a+a de u+or membranele neuronale$, D& o serie de reacii ad.erse0 ( o u+oar& sedare de mic& intensitate, ( reacii ad.erse digesti.e0 greuri- .&rs&turi- cram e abdominale, ( reacii ad.erse neurologice0 tremor al e#tremit&ilor- st&ri de con!u'ie- nistagmus "tremor al globilor oculari la !i#area unui unct$, ( relati. !rec.ent- d& gingi.it& )i ertro!ic&, ( reacii ad.erse )ematologice +i imunologice "anemii )emolitice autoimune$, ( eru ii cutanate, ( mai rar- boli asem&n&toare cu lu usul eritematos di!u' "boli lu oide$, 1, CARBAMA@E7INA ( seam&n& cu medicamentele antide resi.e triciclice- a.*nd mecanism de aciune asem&n&tor0 bloc)ea'& canalele de Na +, Carbama'e ina este acti.& %n con.ulsiile tonico(clonice +i %n marele r&u e ile tic3 oate agra.a micul r&u e ile tic, Mai este e!icace %n durerile neurologice0 ne.ralgia de trigemen, Este la !el de e!icace- dar mai bine su ortat& ca Fenitoina, 7oate roduce reacii ad.erse digesti.e +i neurologice "la !el ca Fenitoina$, H, FENOBARBITALDL ( este acti. %n con.ulsiile tonico(clonice +i %n marele r&u e ile tic!&r& a !i acti. micul r&u e ile tic, Este !oarte acti. %n con.ulsiile !ebrile la co ii mici "este tratamentul de elecie$, Mai este acti. +i %n con.ulsiile sistemice "meningit&$, In/ectabil- oate a.ea e!ect %n astarea de r&u e ile ticc "starea de r&u e ile tic 9 e ile sie cu cri'e ma/ore ce se succed !oarte re ede$, Este mult mai !olosit ca antie ile tic dec*t ca )i notic, Fenobarbitalul acionea'& e rece torii EABA(ergici3 acesta se !i#ea'& de canalul de Cl (- e situsul s eci!ic , Fi#area de rece tori roduce o modi!icare steric& ce determin& desc)iderea canalului de Cl( +i meninerea lui desc)is, Este cel mai uternic inductor en'imatic- !iind contraindicat %n boli genetice en'imatice "de e#, or!irii$, 8, 7RIMIDONA ( acionea'& rin blocarea canalelor de Na +, 7rin metaboli'are se trans!orm& ra id %n !enobarbital, Are e!ectele Fenitoinei +i Carbama'e inei +i reaciile ad.erse ale Fenobarbitalului,

Pagina 47

FARMACOLOGIE
B, Acidul ;AL7ROIC ( este acti. e amarele r&u e ile ticc +i e amicul r&u e ile ticc, De obicei se !olosesc s&rurile acidului .al roic- deoarece ersist& mai mult %n organism, =n amarele r&u e ile ticc( are acelea+i e!ecte ca Fenitoina +i Carbama'e ina, =n amicul r&u e ile ticc are acela+i e!ect ca Etosu#imida, Are reacii ad.erse mai uine dec*t Fenitoina +i Carbama'e ina0 sedare u+oar&- deregl&ri digesti.e +i neurologice, 7oate roduce )e ato atie ")e atit&$ idiosincra'ic&, Acionea'& rin 1 mecanisme0 G, Blocarea canalelor de Na+ 1, Cre+terea dis onibilului de EABA ( este mai uin robabil- deoarece se roduce entru do'e mai mari dec*t cele antie ile tice, Y, BEN@ODIA@E7INELE ( Dia'e amul ( este e!icace entru o rirea con.ulsiilor tonico( clonice +i %n starea de r&u e ile tic, Administrat in/ectabil este medicamentul de elecie entru o rirea cri'ei con.ulsi.e, Alte medicamente0 ;IEABATRINA ( in)ib& EABA(transamina'a cre+te dis onibilul de EABA la ni.elul sina selor EABA(ergice- !iind e!icace %n con.ulsiile tonico(clonice +i %n marele r&u e ile tic, Nu are e!ect %n micul r&u e ile tic, EABA7ENTINA ( cre+te eliberarea de EABA %n !anta sina tic&- !iind e!icace %n con.ulsiile tonico(clonice- iar s re deosebire de ;igabatrina- agra.ea'& micul r&u e ile tic, Medicamente ce acionea'& %n amicul r&u e ie ticc ETOSD<IMIDA ( are un s ectru !oarte %ngust- acion*nd numai %n micul r&u e ile ticnea.*nd nici un e!ect %n marele r&u e ile tic, Are mecanism di!erit0 bloc)ea'& canalele de Ca 1+ de ti T "canale de Ca 1+ s eciale$- !iind canale de Ca1+ rece tor de endente, Canalele de Ca1+ .olta/ de endente sunt0 ( resina tice ( e structuri rece toare ( sunt de 1 categorii0 ( unele care du & ce au !ost desc)ise- stau desc)ise circa B2 ms "mult$ canale de ti L, ( unele care r&m*n desc)ise uin de ti T, Etosu#imida bloc)ea'& canalele de Ca 1+ de ti T de la ni.elul talamusului- unde e#ist& un ace(maMer care descarc& im ulsuri, Reacii ad.erse0 ( sedare de mic& intensitate ( rar- d& mani!est&ri gastrice +i neurologice, CLONA@E7AMDL ( este e!icace %n micul r&u e ile tic- dar are un e!ect sedati. im ortant, Administrat e termen lung d& tulbur&ri de memorie, Din unct de .edere clinic se !olosesc0 ( %n marele r&u e ile tic +i con.ulsiile tonico(clonice0 Fenitoina+i Acidul .al roic, ( %n micul r&u e ile tic0 Etosu#imida ( %n ambele0 Acidul .al roic Anti arMinsonienele Carbama'e ina

Pagina 48

FARMACOLOGIE
La ni.el nigrostriat e#ist& un control al musculaturii striate ce reglea'& acurateea- !ineea +i su leea mi+c&rilor .oluntare, Acest control este osibil datorit& ec)ilibrului %ntre do amin& +i acetilcolin& la ni.el nigrostriat, De'ec)ilibrul %ntre cele 1 substane roduce mani!est&ri s eci!ice0 ( sc&derea cantit&ii de do amin& sau a num&rului de rece tori do aminergici- duce la cre+terea cantit&ii de acetilcolin& a are sindromul arMinsonian, Boala 7arMinson re re'int& distrugerea- de cau'& necunoscut& "distrugere idio atic&$- a neuronilor do aminergici, ( cre+terea cantit&ii de do amin& ( determin& 1 !eluri de mi+c&ri0 G, Mi+c&ri am le +i ra ide- necontrolate +i ne re.i'ibile mi+c&ri coreice, 1, Mi+c&ri am le +i lente mi+c&ri ondulante 9 ateto'ice, Cele 1 ti uri de mi+c&ri se ot combina mi+c&ri coreo(ateto'ice, =n boala 7arMinson e#ist& 1 osibilit&i de corectare0 G, Administrarea de do amin& 1, Blocarea rece torilor colinergici G, Administrarea de do amin& nu are e!ect entru c& do amina nu trece bariera )ematoence!alic&3 de aceea se adminstrea'& un recursor0 Le.odo a "din do'a administrat&- GP a/unge %n creier, Le.odo a este trans!ormat& %n do amin& de neuronii serotoninergici +i colinergici "cei do aminergici sunt distru+i %n 7arMinson$, 7entru c& trece %n creier doar G P- trebuiesc administrate do'e mari, Cantitatea de Le.odo a din eri!erie oate !i trans!ormat& de Do a(carbo#ila'& !ie %n do amin&- !ie %n noradrenalin&, Aceste substane roduc reacii ad.erse noradrenergice0 ta)icardie- aritmii- )i ertensiune arterial&, S(a g&sit- %ns&- substane care in)ib& Do a(carbo#ila'a0 Carbido a +i Bensera'ida, Acestea in)ib& en'ima +i nu str&bat bariera )ematoence!alic&, Aciunea acestor 1 substane are H consecine0 ( nu se sinteti'ea'& Do a %n eri!erie ( cre+te cantitatea ce trece %n creier "G2P$ ( nu se !ormea'& noradrenalin& E!icacitatea tratamentului este limitat& %n tim "du & c*i.a ani scade$ datorit& distrugerii continue a neuronilor do aminergici, =n boala 7arMinson oate a are un !enomen bi'ar0 !enomene On A O!! 9 erioade de ameliorareAagra.are ce a ar %ntre 1 administr&ri, Aceste !enomene dis ar dac& se administrea'& cu o !rec.en& crescut& medicamente anti arMinsoniene- !&r& s& se de &+easc& do'a e 18 de ore, Reacii ad.erse0 ( stare de grea& +i .&rs&turi ( datorit& stimul&rii neuronilor do aminergici de la ni.elul )i otalamusului3 aceste e!ecte nu ot !i contracarate de anti.omiti.e- entru c& acestea bloc)ea'& rece torii do aminergici, ( uneori sunt necesare do'e mari ot roduce mi+c&ri coreo(ateto'ice ( tulbur&ri si)ice ( )alucinaii- st&ri onirice, Bromocri tina ( este un agonist arial, Are e!ect mai slab dec*t Le.odo a- dar nu roduce reaciile ad.erse ale Le.odo ei "nu este trans!ormat& %n noradrenalin&$, Este mai uin !olosit&, De obicei- se !olose+te la %nce utul tratamentului, =n rest- se !olose+te %n sc&derea secreiei de rolactin&, Selegilina ( in)ib& selecti. MAO B din creier, MAO B metaboli'ea'& do amina cre+te dis onibilul de do amin&- a.*nd e!ect anti arMinsonian, Are aceea+i intensitate cu Le.odo a, Nu se +tie recis dac& e!ectul %ndelungat al Selegilinei se datorea'& cre+terii dis onibilului de do amin&- sau %m iedic& distrucia neuronilor do aminergici, E!ectul lung las& im resia de sto are a e.oluiei bolii, Amantadina ( cre+te eliberarea de do amin& %n !anta sina tic&, Are mai mic& intensitate +i e!icacitate, Este medicamentul de re'er.& c*nd reaciile ad.erse ale celorlalte medicamente nu ermite administrarea acestora,

Pagina 49

FARMACOLOGIE
1, Tri)e#i!enidil "Rom arMin$ ( bloc)ea'& rece torii colinergici +i ar trebui s& ec)ilibre'e balana %ntre do amin& +i acetilcolin&, =ns& Rom arMinul cre+te su leea mi+c&rilor- dar nu combate tremorul, Deci- nu este un medicament de rim& intenie- ci mai degrab& se asocia'& cu altele, Este im ortant %n corectarea sindromului e#tra iramidal rodus de tratamentul cu neurole tice, Este bine su ortat- dar oate bloca +i rece torii din eri!erie roduce glaucomconsti aie "e!ecte arasim atolitice$, CDRS GH Substantele ontacoide Substantele ontacoide actionea'a in a ro ierea locului lor de !ormare si au di.erse !unctii !i'iologice e care si le e#ercita rin rece tori s eci!ici, Aceste substante sunt re re'entate de eicosanoide - care sunt de mai multe ti uri 0 ( rostaglandine "7E$ ( rostacicline "7C$ ( trombo#ani "T#$ ( leucotriene "LT$ ( !actorul acti.ator lac)etar Eicosanoidele sunt deri.ati ai acidului ara)idonic din care re'ulta o serie de substante - e 1 cai 0 G, Calea cicloo#igena'ei se !ormea'a 7E- 7C- T# 1, Calea li oo#igena'ei se !ormea'a LT,

FOSFOLI7IDE MEMBRANARE Fos!oli a'a A1 ACID ARA6IDONIC Cicloo#igena'a Li oo#igena'a

7E(E1 7E(61 LT(B8 7E(E1 7E(F1 7E(I1 "7C$ T#(A1

LT(A8

LT(C8

LT(D8

Eicosanoidele au numeroase roluri 0 G, Ma/oritatea 7E roduc .asodilatatie in multe teritorii 3 7C are actiunea .asodilatatoareiar T# are actiune .asoconstrictoare, LT(C8 si LT(D8 scad tensiunea arteriala - robabil rin de rimarea inimii si diminuarii .olemiei rin !a.ori'area e#udarii lasmatice,

Pagina 50

FARMACOLOGIE
1, Inter.in in generarea sen'atiei de durere si !a.ori'ea'a e!ectul algogen al altor substante tisular acti.e - ca serotonina si )istamina, H, Inter.in sn generarea in!lamatiei 0 au e!ect .asodilatator local- cresc ermeabilitatea ca ilarelor- !a.ori'and e#udatia si are e!ect c)emotactic entru celulele roin!lamatorii, 8, Inter.in in roducerea !ebrei, B, Inter.in in !unctionalitatea tubului digesti. 0 constituie un !actor normal de a arare a mucoasei gastroduodenale !ata de di.erse agresiuni- in s ecial !ata de 6Cl din stomac- robabil rin cresterea secretiei de mucus "7E(E si 7C $, Y, Inter.in in reglarea motilitatii uterine 0 7E(F- 7E(E 1 stimulea'a contractia uterina- atat cea !a'ica- care a/uta la e# ul'ia !atului in tim ul tra.aliului- cat si cea tonica, [, Inter.in in reglarea unor !unctii sanguine 0 a, 7E(I1 se roduce cu recadere la ni.elul endoteliului .ascular si are ca e!ect .asodilatatia si scaderea ca acitatii de agregare a trombocitelor, b, T# A1 ( se roduce cu recadere la ni.elul trombocitelor si are ca e!ect .asoconstrictia si cresterea ca acitatii de agregare a trombocitelor, Deci intre 7E(I1 si T# A1 se creea'a un ec)ilibru dinamic care asigura o agregabilitate normala a trombocitelor- contribuind la ec)ilibrul )omeosta'iei sanguine, \, 7E(E1 creste !lu#ul sanguin renal- mareste salure'asi stimulea'a secretia de renina, Z, 7E(F contracta musculatura neteda bronsica - iar 7E(E si 7C o rela#ea'a, E!ectele eicosanoidelor se datorea'a acti.arii unor rece tori s eci!ici cu lati cu roteina E, ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE Antin!lamatoarele nesteroidiene au H e!ecte ma/ore 0 G, Analge'ic 1, Antiin!lamator H, Anti iretic G, ACIDDL ACETILSALICILIC "as irina$ ( are actiune analge'ica- antiin!lamatoare si anti iretica - si actionea'a rin in)ibarea cicloo#igena'ei- care determina in)ibarea sinte'ei de 7E, EFECTE 0 ( analgetic ( di!era de e!ectul analgetic al o ioidelor- deoarece el actionea'a rin scaderea ragului sensibilitatii dureroase- si nu rin cresterea su ortabilitatii, Actionea'a mai bine asu ra durerii !a'ice decat asu ra durerii tonice - si datorita !a tului ca are si e!ect antiin!lamatoractionea'a in s ecial asu ra durerilor roduse de in!lamatie, 7entru e!ectul analgetic este indicat in durerile din ce!alee- mialgii- artralgii- ne.ralgii- dismenoree, E!ectul analgetic se mani!esta la do'e de B22mg(GgA o data, ( actiunea antiin!lamatorie este e.identa in di!erite boli reumatice 0 reumatismul oliarticular acut- oliartrita reumatoida si s ondilita anc)ilo oietica, Actiunea antiin!lamatoare se datorea'a de rimarii sinte'ei 7E(EG si 7E(E1 ca urmare a in)ibarii 7E(sinteta'ei, E!ectul antiin!lamator se mani!esta la do'e de 1(8g A 18 ore, ( actiune anti iretica ( rin im iedicarea dereglarii centrului termoreglator sub in!luenta irogenilor, ( inter.ine in modi!icarea agregabilitatii lac)etare 0 ( do'ele mici .or in)iba cu recadere cicloo#igena'a de la ni.elul trombocitelor si mai utin cicloo#igena'a de la ni.elul celulelor endoteliale 3 deci scaderea sinte'ei de T# A1 are e!ect antiagregant lac)etar, ( do'ele mari in)iba si cicloo#igena'a de la ni.elul celulelor endoteliale ceea ce duce la scaderea sinte'ei de 7C e!ectul antiagregant dis are entru ca 7C(I1 in)iba agregarea lac)etara, Pagina 51

FARMACOLOGIE
E!ectul antiagregant se mani!esta la do'e de G22(H22 mg A o data , ( e!ect tocolitic " rela#ea'a uterul$ ( este util in tratamentul dismenoreei 3 se administrea'a cu rudenta entru combaterea contractiilor la !emeile gra.ide "tratamentul trebuie intreru t inainatea nasterii datorita riscului de sangerare , Concentratiile sanguine de salicilat re'ultat rin )idroli'a sunt de circa Y2 gAml entru o do'a tera uetica unica si de GB2(H22 gAml entru administrarea cronica de do'e antiin!lamatorii, Fenomenele de salicilism ot a area ince and de la 122 gAml - iar tulburarile metabolice gra.e a ar la este 8B2 gAml, TX este de circa 12 min, entru acidul acetisalicilic si de H(H2 ore entru salicilat, Eliminarea se !ace e cale renala, REACfII AD;ERSE 0 ( e!ect iritant e mucoasa gastroduodenala 0 oate agra.a sau roduce gastritele si ulcerele , ( in)ibarea cicloo#igena'ei de.ia'a metabolismul acidului ara)idonic s re sinte'a de LT ceea ce oate duce la a aritia astmului bronsic sau la agra.area acestuia, ( oate roduce a!ectari aren)imatoase )e atice si renale- re.ersibile, ( oate ro.oca reactii alergice "1P din ca'uri$, ( do'ele mari ro.oaca !enomene de salicilism 0 ameteli- ce!alee- trinitus si ,,,,,,,,,,,tulburari de .edere- greata- .oma- somnolenta sau e#citatie cu stare con.ulsi.a- )i ertermieeru tii acnei!orme, ( la do'e !oarte mari roduce into#icatia acuta 0 tulburarile neuro si)ice se agra.ea'aa ar !enomene si)otice si )alucinatorii- con.ulsii- coma - cola s rin dilatare .asculara directa si arali'ie .asomotorie centrala 3 bolna.ul oate muri rin insu!icienta res iratorie, INDICAfII 0 G, Ca analgetic in di.erse dureri 0 B22mg(Gg A o data 3 la co ii se recomanda G2(12 mgA Jg la Y ore, 1, Ca antiagregant lac)etar- in do'e de G22(H22 mg e cale orala, H, Ca antiin!lamator 0 1(8 g A 18 ore, In tratamentul reumatismului articular acut se dau B( \ g A 'i !ractionat - cate Gg o data 3 in oliartrita reumatoida "H(BgA'i $, CONTRAINDICAfII 0 ( insu!icienta )e atica si renala se.ere ( la ulcerosi ( boli )ematologice 0 )i o rotrombinemie - )emo!ilie, ( co ii sub B ani, 1, DERI;AfI DE 7ARA(AMINO(FENOL a, Fenacetina ( are actiune analgetica si anti iretica moderata si actiune antiin!lamatorie slaba!iind utili'ata mai ales in asociatii antine.ralgice, 7rin metaboli'are se trans!orma in aracetamol- care este mai bine su ortat- ea mai !ormand si alti metaboliti- care sunt to#ici entru rinic)i " ot roduce ne!rita to#ica$, Actionea'a si la ni.elul SNC unde in)iba cicloo#igena'a, Reactii ade.erse 0 ( eru tii cutanate si leuco enie alergica ( !olosirea cronica duce la met)emoglobinemie si anemie )emolitica, Se administrea'a oral- H22(Y22 mg A o data, b, 7aracetamolul ( are aceleasi ro rietati ca !enacetina- dar ro.oaca mai utin met)emoglobinemie si nu !a.ori'ea'a )emoli'a, 7oate roduce insa trombocito enie, Reactii ad.erse ( in do'e mari roduce o a!ectare to#ica a !icatului, Se administrea'a oral- B22mg o data - ma#im 1-Bg A 'i , Dn com rimat are B22mg,

Pagina 52

FARMACOLOGIE
H, DERI;AfI DE FENA@ONg a, Amino!ena'ona "7iramidon$ ( are ro rietati analgetice anti iretice asemanatoare acidului acetilsalicilic- dar are e!ecte antiin!lamatorii mai reduse, Reactii ad.erse 0 ( oate roduce a la'ie medulara de natura alergica cu mortalitate mare ( re'inta risc cancerigen ( eru tii cutanate ( edem angioneurotic Se administrea'a oral cate H22(Y22 mg A odata , b, Metami'olul sodic sau noramino!ena'ona "Algocalmin- Ne.ralgin$ are toate ro rietatile as irinei- e!ectul analgetic !iind mai intens decat cel anti iretic- iar e!ectul antiin!lamator !iind slab, Nu re'inta risc cancerigen- dar oate declansa a la'ia medulara si agranulocito'a la bolna.ii cu agranulocito'a la amino!ena'ona in antecedente, Dn a.anta/ este !a tul ca !iind solubil in a a- oate !i administrat si arenteral, c, Fenilbuta'ona si O#i!enbuta'ona au actiune- in rinci al- antiin!lamatorie "antireumatica$,Calmea'a durerea si scad !enomenele in!lamatorii in oliartrita reumatoidas ondilita anc)ilo oietica- reumatism cronic- cri'a gutoasa- trombo!lebita, Se leaga in ro ortie mare de roteinele lasmatice si oate de lasa de e roteine alte medicamente 0 anticoagulantele orale- sul!amide antidiabetice- sul!amide antibacterienecarora le creste- as!tel- e!ectul, Din metaboli'area Fenilbuta'onei re'ulta O#i!enbuta'ona "cu ro rietati antiin!lamatoare si de retentie )idrosalina$ si ()idro#i(!enilbuta'ona "cu ro rietati urico'urice - utila in tratamentul gutei, Reactii ad.erse 0 ( iritatie gastrica cu arsuri- dureri e igastrice- greata- .oma, ( acti.area ulcerului gastroduodenal si !a.ori'area com licatiilor0 ,,,,,,,,,,,,,melenaer!oratii- enetratii, ( retentie )idrosalina edeme, ( risc de agranulocito'a si a la'ie medulara , Contraindicatii 0 ( la ulcerosi ( la cardiaci - )i ertensi.i ( in boli renale sau )e atice ( in boli de sange si in alergii, Se administrea'a oral- Y22mgA'i tim de [(G2 'ile- in H ri'e- du a mese, Se oate administra si intramuscular si intrarectal, 8, INDOMETACINA ( este un deri.at de acid indolacetic- !oarte acti. ca antiin!lamator, Este cel mai uternic in)ibitor al sinte'ei de 7E- e!ectul antiin!lamator !iind mai uternic decat cel anti iretic si cel analgetic, Indicatii 0 ( s ondilita anc)ilo oietica ( co#artro'a ( cri'e de guta ( dismenoree Reactii ad.erse 0 ( anore#ie- greata- e igastralgii- diaree- ulcer

Pagina 53

FARMACOLOGIE
( icter ( otentea'a e!ectul anticoagulantelor orale risc de sangerare ( tulburari de .edere ( neutro enie- trombocito enie- anemie a lastica "!oarte rar $ ( reactii alergice de ti ana!ilactic 0 eru tii urticariene- cri'e de astm, Contraindicatii 0 ( ulcerosi ( si)otici- arMinsonieni- e ile tici " oate agra.a boala$, Se administrea'a oral- in do'e de 1B mg de H(8 ori A'i- du a mese, B, 7IRO<ICAMDL ( are toate ro rietatile antiin!lamatoarelor nesteroidiene- dar durata e!ectului este lunga- ast!el incat se oate administra o dataA'i , Determina o iritatie gastrica uternica, Y, MELO<ICAMDL ( este inrudit cu 7iro#icamul- are aceleasi e!ecte- dar riscul de a!ectare digesti.a este mult mai mic, De asemenea- e!ectul antiagregant lac)etar este mai mic, Studierea acestu medicamnet a dus la conclu'ia ca cicloo#igena'a este de 1 ti uri 0 ( Cicloo#igena'a G care roduce in mod tonic 7E care sunt im licate cu recadere in mentinerea integritatii mucoasei digesti.e si in mentinerea normala a agregabilitati lac)etare, ( Cicloo#igena'a 1 care actionea'a !a'ic roducand 7E im licate in durere- !ebra si in!lamatii, Deci- Melo#icamul in)iba mai mult cicloo#igena'a 1 decat cicloo#igena'a G, Alte medicamente care in)iba selecti. cicloo#igena'a 1 sunt 0 Ro!eco#itolul si Coleco#itolul care au e!ect antiin!lamator- anti iretic si analgetic- !iind utile in tratamentul durerilor articulare cronice- in tratamentul dismenoreei- !ara e!ecte e mucoasa gastrica, Deoarece nu in)iba cicloo#igena'a G- nu ot !i utili'ate ca antiagregante lac)etare, [, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,"Singulair$ ( in)iba s eci!ic rece torii entru LT(C 8 si LT(D8 aa.and e!ect antiasmatic- cu e!icacitate ma#ima e astmul ro.ocat de antiin!lamatoarele nesteroidiene "in s ecial astumul rodus de as irina$, \, Alte antiin!lamatoare sunt 0 a, Ibo ro!enul "Bru!en$ este un com us de sinte'a cu structura aril(acetica- a.and e!ecte asemanatoare cu acidul acetilsalicilic, Reactii ad.erse0 ( tulburari dis e tice- mai ales gastralgii, ( )emoragii digesti.e si ulcer "!oarte rar$ ( citoli'a )e atica ( tulburari de .edere ( tulburari )ematologice Contraindicatii0 ( ulcerul si a!ectiunile )e atice ( tulburari )ematologice, b, Jeto ro!enul si Diclo!enacul ";oltaren$ ( sunt deri.ati aril(acetici cu ro rietati similare Ibu ro!enului- dar mai acti.i ca acesta, Au in s ecial e!ect antiin!lamator,

CDRS G8 6istamina +i anti)istaminicele 6istamina este o amin& biogen& care re'ult& rin decarbo#ilarea )istidinei- reacie cataboli'at& de )istidin(decarbo#ila'&, Ma/oritar- )istamina este !ormat& %n mastocite +i %n leucocitele ba'o!ileunde se g&se+te de o'itat& %n !ormaiuni granulare- %m reun& cu )e arina- condroitin sul!ai +i

Pagina 54

FARMACOLOGIE
AT7- iar cantit&i mici se !ormea'& %n mucoasa gastrica- unii neuroni +i %n esuturile care se de'.olta re ede, Eliberarea din granule se !ace e 1 c&i0 G, Imunologica ( e su ra!aa mastocitelor se leag& Ig E sau Ig E- a.*nd dre t e!ect eliberarea de )istamina cu consum de energie +i Ca 1+, Re!acerea de o'itelor se !ace du & c*te.a 'ile sau s& t&m*ni, 1, 7rin mecanism de !eed(bacM negati.- rin rece torii 6 1 ce se g&sesc e mastocitele din iele +i ba'o!ilele din s*nge, Din unct de .edere !armacologic- este im ortanta eliberarea c)imica "mor!ina +i tubocurarina$ +i mecanica de )istamina, Orice agresiune c)imica sau mecanica duce la eliberarea de )istamina, 7rinci alele cai de metaboli'are constau %n N(metilare- urmata de de'aminarea o#idati.a sub in!luenta MAO- cu !ormare de acid imida'ol acetic- sau sub in!luenta DAO- cu !ormare de acid imida'ol acetic- care este %n arte ribo'ocon/ugat, =n cursul administr&rii orale- )istamina este ractic %n %ntregime inacti.ata de !lora intestinala- cu !ormare de N(acetil)istamina, Mecanisme de aciune Mecanismul de aciune este re re'entat de acionarea s eci!ica e rece torii situai e membranele celulare, Rece torii )istaminici sunt de H ti uri3 ( 6G ( locali'at la ni.elul musculaturii netede endoteliale- %n creier " e membrana ostsina tic&$, Sunt cu lai cu o roteina E legata de !os!oli a'a C acionea'& rin cre+terea IT7 +i DAE, Dn agonist arial selecti. este Fluoro!enil )istamina, ( 61 ( se g&sesc %n mucoasa gastrica- miocard- mastocite "mecanism de !eed(bacM$- creier " ostsina tic$, Acest rece tor este cu lat o'iti. cu adenilat cila'a "creste AM7c$, Ca agonist arial selecti.0 Dima rid, ( 6H ( se g&sesc %n creier " resina tic$- le# mienteric, Sunt cu lai cu roteinele Ei scad concentraia de AM7c, E!ectele )istaminei G, 7e a aratul cardio.ascular0 ( )i otensiune e# licata rintr(o .asodilataie directa mediata 6 G "cel mai im ortant$ +i 61 la ni.elul arteriolelor +i s!incterelor reca ilare ( ta)icardie re!le#a +i ta)icardie rin aciune directa mediata 6 1 e miocard, ( ce!alee ulsatila- sen'aie de c&ldur&- %nro+irea tegumentelor- rin e!ecte .asodilatatoare rin secreie de EDRF, ( creste ermeabilitatea .asculara edem, 1, 7e a aratul digesti.0 ( stimulea'& uternic secreia gastrica de 6Cl- e sina +i !actor intrinsec "6 G$, ( contracie a musculaturii gastrointestinale ( la do'e mari se roduce diaree "6G$, ( stimulea'& secreia intestinala +i cea a colonului, H, 7e a aratul res irator0 bron)oconstricie ( e!ect slab la omul s&n&tos +i e!ect marcat la astmatici, 8, La ni.elul terminaiilor ner.oase0 introdus& intradermic ro.oac& durere- rurit +i de'.olt& ra id o reacie .ascular& caracteristic&- asem&n&toare a ulei urticariene- numita tri la reacie0 la ni.elul in/ect&rii a are o at& ro+ie circular& care este ra id %nlocuit& de o a ul&%ncon/urat& de o areol& ro+ie- neregulat&,

Pagina 55

FARMACOLOGIE
B, 7e musculatura neted& a a aratului genitourinar e!ectele sunt nesemni!icati.e- dar unele !emei gra.ide cu reacii ana!ilactice au a.ortat, Y, La do'e mari este stimulata secreia MSR, Reacii ad.erse0 ( )i otensiune cu caracter ortostatic ( ce!alee ( c&ldur&- %nro+irea ielii, 6istamina nu se administrea'a ca medicament 4 =n tera eutic& se !olosesc anti)istaminicele, ANTI6ISTAMINICE 6G "Antagoni+tii 6G selecti.i$ Din unct de .edere al cronologiei desco erii lor a.em0 G, Anti)istaminice de generaia I ( dau sedare 1, Anti)istaminice de generaia II ( nu dau sedare entru ca nu str&bat bariera )ematoence!alic&, Anti)istaminicele se absorb ra id +i %n ro orie mare din intestin- +i se distribuie larg %n organism, Sunt metboli'ate intensi. %n !icat- ma/oritatea a.*nd e!ect relati. scurt0 8(Y ore, Medi'ina acionea'& 18 de ore- !iind anti)istaminic cu aciune lunga, Anti)istaminicele sunt amine ce re'int& metabolii acti.i, Anti)istaminicele au 1 categorii de aciuni0 G, Aciune care a are rin blocarea 6G ( aciune antagonist& com let re.ersibil&, Au e!ect slab e 6H- iar e!ectul e 61 este a roa e negli/abil, Anti)istaminicele 6G au e!ect antialergic, 1, Aciuni care a ar rin alte mecanisme ( entru ca are structura asem&n&toare cu substanele care acionea'& e rece torii colinergici- serotoninergici- G adrenergici, Au urm&toarele e!ecte0 ( sedare de intensitate .ariabila %n !uncie de rodus "la co ii ot sa a ar& !enomene de e#citaie$, ( antiemetic ( daca sunt administrate %n ro!ila#ia r&ului de mi+care ( e!ect anticolinergic ( rin blocarea rece torilor muscarinici, Aceste medicamente ot a.ea e!ecte !a.orabile +i %n unele rinite nonalergice rin e!ecte arasim atolitice, ( e!ect anti arMinsonian ( rin e!ect anticolinergic, ( antagoni+ti e G adrenergici ( Fenotia'ine ( roduc )i otensiune arteriala ortostatica, ( ot bloca rece torii serotoninergici !&r& mani!est&ri clinice im ortante, ( aciune aneste'ica de ti local0 Di!enil)idramina +i 7rometa'ina bloc)ea'& rece torii din canalele de Na+, G, Anti)istaminice din generaia I0 a, Dimen)idrina ( are e!ect sedati. uternic3 se !olose+te entru ro!ila#ia r&ului de mi+care, b, 7irilamina ( are e!ect sedati. moderat- a/ut*nd la instalarea somnului "nu induce somnul$, c, Cicli'ina +i Mecli'ina ( anti)istaminice 6G cu e!ect sedati. slab- cu durata lunga de aciune!olosita +i entru ro!ila#ia r&ului de mi+care, d, Clor!eniramina ( este un sedati. slab- !iind un antialergic uternic3 mai este !olosit %n asociaii medicamentoase %n tratamentul r&celii, e, 7rometa'ina ( este !enotia'ina cu e!ect sedati. destul de uternic, E!ectul anti)istaminic se instalea'& lent +i este durabil ( circa G1 ore, Are e!ect antiemetic e!icace, Are oarecare aciune anticolinergic& +i antiserotoninergic&3 este aneste'ic local +i analgetic, Se administrea'& oral sub !orma de clor)idrat- maleat sau teoclat de 7rometa'ina- %n do'e de 1B mg seara la culcare, =n urgente se dau B2 mg i,m, sau %n er!u'ie i,., Este !olosit +i ca medicaie reaneste'ic& sau ca sedati. +i entru combaterea insomniei- 1B(B2 mg seara,

Pagina 56

FARMACOLOGIE
!, Ci ro)e tadina ( are cea mai marcat& aciune antiserotoninergic&, 1, Anti)istaminice din generaia II0 a, Asteni'olul "6ismanal$ ( are structura i eridinic& +i e!ect de lunga durata3 se administrea'& o data A'i +i nu are e!ecte sedati.e sau anticolinergice, b, Ter!enadina ( are structura i eridinic& +i e!ect de lung& durat& ce se instalea'& ra id, c, Loratadina "Claritine$ ( are structura i eridinica +i e!ect de lunga durata, d, Cetiri'ina este un com us cu structura i era'inic& +i are acelea+i caracteristici ca cele de mai sus, INDICA?II G, Reacii alergice ( sunt de rim& alegere entru ro!ila#ia +i tratamentul reaciilor alergice slabe +i moderate0 %n rinite alergice3 %n astm bron+ic nu se administrea'& anti)istaminice 6 G entru c& au e!ect !oarte slab, =n reaciile alergice au e!ecte0 sedati.- e!ecte de ti atro inic "retenie de urin&$- )i otensiune ortostatic&- aritmii, 1, Dermatite ato ice ( are e!ect sedati. +i anti ruriginos, Nu se oate stabili care anti)istaminic 6G este mai bun3 de aceea se testea'&, =n tera iile de lung& durat&- e!ectul oate s& scad&, H, R&u de mi+care ( entru ro!ila#ie- %n s ecial Dimen)idrina +i 7rometa'ina "cele de generaia I de obicei$, Sunt indicate %n a!eciuni .estibulare "sindrom Meniere$- grea& matinal& la gra.ide "nu toate anti)istaminicele se ot da la gra.ide0 i era'inele sunt contraindicate$, Medicaia metabolic& G, Tratamentul gutei 1, Medicamente care in!luenea'& metabolismul oaselor, G, Tratamentul gutei Euta este o a!eciune metabolic& !amilial& caracteri'at& rin e isoade recente de artrit& acut& rodus& rin de o'itarea uratului monosodic %n articulaii +i cartila/e, De asemenea- ot s& a ar& calculi de acid uric %n rinic)i, Euta este asociat& cu cre+terea concentraiei de acid uric %n lasm&, Tratamentul are ca sco uri0 ( %nde &rtarea atacului acut de gut&, ( re.enirea recurenelor atacurilor +i litia'ei urice, 7atogenie0 Cre+te concentraia de acid uric %n lic)idul sino.ial- acidul uric cristali'ea'&- iar cristalele sunt !agocitate de celulele sino.ialei3 aceste celule eliberea'& rostaglandine- en'ime li'o'omaleILG- etc, Aceste substane acionea'& ca !actori c)emotactici entru 7MN- roduc*ndu(se ast!el am li!icarea rocesului in!lamator %n articulaii, Cele mai e!iciente medicamente- ca tratament cronic- de re.enire a recurenelor- sunt cele care in)ib& acti.itatea leucocitelor, Tratamentul se rescrie numai la bolna.ii cu gut& +iAsau cu litia'& uric&, Deci- dac& acientul are )i eruricemie !&r& mani!est&ri clinice- nu se d& tratament, Medicamente 1. Colc)icina Q este un alcaloid care se absoarbe !oarte u+or +i are un e!ect s ectacular entru acient0 atenuea'& durerea +i in!lamaia de la ni.elul articulaiilor %n G1(18 de ore +i le %nl&tur& %n 1(H 'ile, Nu are alte e!ecte metabolice +i nu modi!ic& metabolismul acidului uric,

Pagina 57

FARMACOLOGIE
Mecanism de aciune0 se leag& de tubulin& "o rotein& intracelular&$ +i in)ib& olimeri'area sa %n microtubuli leucocitele nu mai ot migra la locul in!lamaiei +i nu se reali'ea'& !agocito'a cristalelor de acid uric, De asemenea- diminuea'& roducerea de acid lactic scade de unerea uratului "de unerea este !a.ori'at& de mediu acid$, Indicaii0 se administrea'& %n atacul acut de gut&, Do'a este de 2-B mg- a oi c*te 2-B mg din 1 %n 1 ore *n& c*nd dis are durerea sau a ar reaciile ad.erse, Dac& tratamentul este bine su ortat se administrea'& +i tratament cronic, Reacii ad.erse0 are un e!ect to#ic mitotic- %m iedic*nd !ormarea !usului de di.i'iune- rin legarea de roteina microtubular& din structura sa, Ast!el- se bloc)ea'& mito'a %n meta!a'& nucleii de.in anormali- iar celulele ot muri to#icitatea ei este mare, 7oate ro.oca0 grea&- .om&- diaree- colici- gastroenterit& acut&, =n administrarea cronic& oate de rima )emato oie'a- cu risc de agranulocito'& +i anemie a lastic&, Dac& a are diaree- se %nlocuie+te Colc)icina cu un antiin!lamator nesteroidian, Se ot !olosi toate- dar de obicei se !olose+te Indometacina0 B2 mg la Y ore3 du & H(8 ri'e a are r&s uns !a.orabil se scade do'a0 1B mg de H(8 ori e 'i- tim de 8(B 'ile, Nu sunt indicai salicilaii- entru c& as irina la do'e mici !a.ori'ea'& retenia de acid uric, 2. Drico'urice A. 7robenecid Q cre+te secreia urinar& a acidului uric- ca urmare a in)ib&rii sistemului trans ortor im licat %n reabsorbia tubular& a acestuia, Are un e!ect destul de lung, Reacii ad.erse0 %n do'e mari in)ib& secreia tubular& a enicilinelor- duc*nd la cre+terea ni.elului lasmatic al acestora, 7oate da0 eru ii cutanate alergice- !enomene de iritaie gastrointestinal& "se administrea'& cu ruden& %n ulcer$, 7oate !a.ori'a !ormare de calculi renali de acid uric3 de aceea se administrea'& lic)ide +i se alcalini'ea'& urina, B. Sul!in ira'ona "Anturan$ Q este un metabolit al Fenilbuta'onei, Este- de asemeneain)ibitor al reabsorbiei tubulare la ni.el renal, E!ectul este com arabil cu 7robenecidului +i este antagoni'at de salicilai Administrate %n erioadele asim tomatice dintre accesele de gut& +i %n artrita cronic& to!ic&scade .alorile uricemiei c&tre normal- %m iedic& sau reduce !rec.ena acceselor +i mic+orea'& com licaiile .iscerale +i osoase, 3. Allo urinol ( este un analog sintetic al )i o#antinei " recursor al acidului uric$ care in)ib& eta ele terminale ale biosinte'ei de acid uric entru c& in)ib& #antino#ida'a "trans!orm& )i o#antina %n #antin& +i e aceasta %n acid uric$, Se !olose+te e erioad& lung& "c*i.a ani sau toat& .iaa$- la acienii cu to!i guto+i sau care elimin& cantit&i crescute de acid uric, Reacii ad.erse0 este %n general bine su ortat, Se recomand& ca la %nce utul tratamentului s& se asocie'e cu do'e mici de Colc)icin&- entru a re.eni cri'ele gutoase, 7oate da intoleran& gastrointestinal&- ne.rit& eri!eric& +i .asculit& necro'ant&, 7e tim ul tratamentului acientul nu trebuie s& consume ba'e urinice "carne$, 1, Medicamente care in!luenea'& metabolismul oaselor Reglarea metabolismului Ca1C +i !os!ailor0 ( 7arat)ormonul este )ormonul rinci al Q cre+te concentraia de Ca +i scade !os!atemia, La ni.elul oaselor cre+te acti.itatea +i num&rul osteocla+tilor, =n rinic)i cre+te reabsorbia de Ca +i scade reabsorbia !os!ailor, ( ;itamina D Q se !ormea'& %n iele din [ de)idro(colesterol sub aciunea ra'elor D;, Din unct de .edere !armacologic ne interesea'& .itamina D H, E!ectele .itaminei D0 cre+te absorbia intestinal& de Ca +i a !os!ailor- scade e#creia renal& a cestorastimulea'& rocesului de resorbie osoas& cre+te calcemia +i !os!atemia,

Pagina 58

FARMACOLOGIE
( ( Calcitonina Q scade calcemia +i !os!atemia rin in)ibarea resorbiei osoase +i rin sc&derea reabsorbiei tubulare, Elucocorticoi'ii Q in)ib& trans ortul Ca rin eretele intestinal- cre+te e#creia renal& a Ca- cre+te resorbia osoas& +i bloc)ea'& sinte'a !ibrelor de colagen la ni.elul oaselor,

Eru e de medicamente0 G, Bi!os!onai A, Etidronat B, 7amidronat C, Alendronat Bi!os!onaii %nt*r'ie !ormarea cristalelor de )idro#ia atit&, Absoria de Ca din intestin este redus& "ma#im cu G2 P$, Alimentele ingerate scad acest rocent3 de aceea se administrea'& e stomacul gol$, Reacii ad.erse0 re!lu# gastro(eso!agian acientul trebuie s& stea %n ortostatism circa G or&, Se acumulea'& %n oase unde r&m*ne c*te.a luni "acesta este TX$, Indicaii0 se administrea'& %n )i ercalcemia asociat& cu rocesele maligne- osteo oro'&sindromul de calci!icare ecto ic&- boala 7aget, 1, 7licamicina este un antibiotic citoto#ic indicat %n unele !orme de )i ercalcemie, 7rinci ala indicaie este boala 7aget, Mecanism0 se leag& de ADN +i in)ib& sinte'a de ARN, Reacii ad.erse0 are to#icitate mare, H, Diureticele Q diureticele tia'ide "de ans& 6enle$ scad e#creia renal& a Ca, 6i ercalcemia Trebuie tratat& entru c& se %nsoe+te de o de rimare rogresi.& a SNC ce oate e.olua s re com& sau deces, Cau'e0 )i er aratiroidism- cancer %nsoit sau nu de metasta'e osoase- tera ia cu diuretice tia'inice, Medicamente administrate0 ( diuretice saline ( Bi!os!onai0 7amidronat Q er!u'ie i,., cu Y2(Z2 mg ( calcitonin& Q nu are e!ecte uternice- dar este li sit& de reacii ad.erse, ( nitrat de galiu "%n DSA$ Q in)ib& resorbia osoas&3 se administrea'& %n er!u'ii i,., tim de B 'ile- 122 mgA 'i A m1, ( licamicin& ( de obicei se dau !os!ai Q cea mai ra id& cale0 administrare de soluii er!u'abile0 G,B g de !os!at elementar %n er!u'ie i,., Y(\ ore, ( glucocorticoi'ii, 6i ocalcemia Are urm&toarele mani!est&ri0 tetanie- areste'ii- risc de laringos asm- con.ulsii, Cau'e0 )i o aratiroidism- de!icit de .itamina D- insu!icien& renal&, Medicamente administrate0 a$, se administrea'& Ca i,.,- i,m,- intern0 ( gluconat de Ca Q este re!erat entru er!u'ii +i administrare i,., !iind mai uin iritant entru .ene, ( carbonat de Ca Q re!erat entru u' intern, Pagina 59

FARMACOLOGIE
b$, .itamina D "calcitriol$ Q e!ectul a are %n 18(8\ de ore, c$, re aratele ce asocia'& Ca +i .itamina D Q se e.it& entru c& nu se ot do'a e#act, 6i er!os!atemia A are ca o com licaie a insu!icienei renale, Se oate re'ol.a %n cadrul diali'ei, Medicamente administrate0 ( er!u'ii cu gluco'& +i insulin& ( se utili'ea'& controlul dietei ( antiacide cu aluminiu ( Al"O6$H- ce !ormea'& !os!at de aluminiu- care nu se absoarbe, 6i o!os!atemia Q se administrea'& oral !os!ai, Osteo oro'a0 Este o ierdere anormal& a densit&ii osoase cu redis o'iie la !racturi, Este mai !rec.ent& la !emei %n erioada meno au'ei- dar oate s& a ar& +i du & administrarea de glucocorticoi'i- %n tireoto#ico'&- )i er aratiroidism- alcoolici- astronaui, Medicamente administrate0 ( Du & meno au'& se dau ciclic estrogeni e o erioad& lung&3 entru c& e#ist& riscul de cancer de miometru- se asocia'& cu rogesteron, ( Se mai recomand& o diet& bogat& %n Ca +i .itamina D, ( Calcitonin& ( Fluor ( Bi!os!onai, Boala 7aget0 Este o a!eciune osoas& locali'at&- caracteri'at& rintr(o resorbie osoas& datorit& acti.it&ii crescute a osteocla+tilor- %nsoit& de o !ormare osoas& secundar& anormal&, Cau'a acestei boli este incert&, Din unct de .edere araclinic cre+te !os!ata'a alcalin& %n lasm& +i cre+te concentraia )idro#i rolinei %n urin&, Tratament0 sc&derea durerii la ni.el local- re.enirea !racturilor, ( Calcitonin& subcutanat sau i,m, B2(G22 DI o dat& la 1 'ile, ( Bi!os!onai- dar dau ca reacie ad.ers& osteomalacie, ( 7licamicina, CDRS G[ ANTIARITMICE ANTIARITMICELE sunt medicamente ca abile s& o reasc& o aritmie "s& con.erteasc& o aritmie %n ritm sinusal$, Medicaia antiaritmic& cu rinde0 G, Medicamente antiaritmice ro riu 'ise 1, Medicamente utili'ate %n tratamentul aritmiilor Antiaritmicele %nl&tur& deregl&rile de automatism +iAsau e cele de erioad& re!ractar& +i de conducere a im ulsurilor care generea'& cele 1 ti uri de aritmii0

Pagina 60

FARMACOLOGIE
G, Aritmii rin automatism ecto ic 1, Aritmii rin reintrare, Antiaritmicele in!luenea'& ro riet&ile electro!i'iologice ale !ibrelor miocardice, Funcia miocardului este caracteri'at& rintr(o sec.en& de modi!ic&ri ale otenialului transmembranar care cores und unei sec.ene de mi+c&ri ionice din mediul intra( +i e#tracelular, Curenii ionici se acti.ea'& +i se inacti.ea'&, Curentul de Na +i Ca reali'ea'& de olari'areaiar curenii de J sunt re olari'ani, De olari'area ( !a'a 2 E#citaia- la ni.elul !ibrelor miocardice de lucru- determin& o de olari'are brusc&- urmat& de un otenial de aciune "7A$ care generea'& contracia sistolic&, Aceast& de olari'are se datorea'& unui in!lu# busc de ioni de Na rin canalele membranare ra ide, Deci curentul de Na care a are de olari'ea'& !ibrele ra id "sunt !ibre cu r&s uns ra id$, La ni.elul !ibrelor miocardice cu automatism ro riu- de la ni.elul nodului sinusal +i atrio.entricular- de olari'area sistolic& se !ace ce.a mai lent +i are o am litudine mai mic& datorit& curentului de Ca de intensitate mai mic&- de durat& mai lung&- ce &trunde rin canalele de Ca lente "sunt !ibre miocardice cu r&s uns lent$, Re olari'area ( cu rinde H !a'e0 G, Fa'a G ( re olari'area ra id&( este determinat& de o rirea in!lu#ului de Na rintr(un mecanism de oart& "se %nc)ide oarta )$3 %n acela+i a are un e!lu# al ionilor de J- datorit& gradientului de concentraie, 1, Fa'a 1 ( !a'a de latou ( e!lu#ul de J este diminuat +i a are in!lu#ul de Ca3 cei 1 cureni sunt de sens contrar- cre*ndu(se un ec)ilibru rin care otenialul este meninut constant, H, Fa'a H ( !a'a de re olari'are ra id& ( cre+te e!lu#ul de J +i dis are in!lu#ul de Ca, 7otenialul de re aus ( !a'a 8 ( care cores unde diastolei este meninut rin inter.enia om elor de Na- J +i Ca,
G Na 2 H J+ 1 Ca1+ J+

Mi+carea liber& a ionilor- ca urmare a gradientului electroc)imic se !ace rin structuri s eci!ice0 canalele ionice, 7ro riet&ile canalelor ionice0 ( au selecti.itate0 e#ist& canale de Na- Ca +i J, ( sunt .olta/ de endente au un sen'or de .olta/ care comand& desc)iderea canalului res ecti. la anumite .alori ale di!erenei de otenial, Ast!el- se acti.ea'& curentul cores un'&tor "%n starea acti.& a canalului$, ( canalele ionice ot r&m*ne desc)ise o erioad& de tim bine de!init& e#ist& o constant& a canalului s eci!ic& entru !iecare canal, La ni.elul miocardului .alorile sunt0 Canalul de Na ( constanta de tim ( 2-B ms, Canalul de Ca ( constanta de tim ( B2 ms, Canalul de J ( constanta de tim ( B22 ms, E#ist& H st&ri osibile ale canalelor ionice0 ( desc)is "stare acti.&$ ( inacti.abil& ( acti.abil& ( nu ermite trecerea ionilor- dar oate !i desc)is De olari'area %nce e rin stimularea sen'iti.& a canalului de Na acesta se desc)ide a are in!lu#ul de Na +i de olari'ea'& ra id !ibra miocardic& "!a'a 2$, =n acela+i tim - are loc

Pagina 61

FARMACOLOGIE
stimularea sen'iti.& a canalelor de Ca +i J- dar canalul Ca se desc)ide de G2 ori mai greu- !iind canal membranar de ti lent, Du & 2-B ms se %nc)ide canalul de Na +i intr& %n stare inacti.abil&, La acest moment canalul de J este acti. "+i r&m*ne a+a e tot arcursul re olari'&rii$- iar canalul de Ca %nc& nu s(a desc)is "!a'a G$, A oi- %n !a'a 1- se desc)id canalele de Ca3 curentul de Ca +i curentul de J sunt egale din unct de .edere al intensit&ii- dar de sens contrar, Du & B2 ms canalul de Ca se %nc)ide +i curentul de Ca este inacti.at, =n !a'a H r&m*ne desc)is numai canalul de J care reali'ea'& re olari'area, Re olari'area trece canalele de Ca +i Na %n stare acti.abil& +i %nc)ide canalele J- c)iar dac& nu le(a trecut constanta de tim , ;olta/ul transmembranar %n re aus este de (\2(ZB m; entru esutul miocardic cu r&s uns ra id- +i circa (Y2 m; entru cel cu r&s uns lent, %n tim ul diastolei se roduce o de olari'are lent& s ontan& care atunci c*nd a/unge la o .aloare critic&- declan+ea'& de olari'area ra id& "!a'a 2$, Ast!el- se reali'ea'& automatismul ro riu s eci!ic nodului sinusal +i sistemului 6iss(7urMin/e, Celulele nodului sinusal- care se descarc& cel mai !rec.ent- determin*nd ritmul inimii- au !uncie de ace(maMer !i'iologic, Su rimarea ace(maMer(ului !i'iologic sau cre+terea automatismului altor celule ale esutului s eciali'at determin& a ariia !ocarelor de aritmie ecto ice- care reiau aceast& !uncie, Isc)emiaacido'a- into#icaiile- etc, sunt !actori atologici ca abili s& con!ere celulelor miocardice calitatea de ace(maMer, Medicamentele antiaritmice de rim& automatismul, Ele acionea'& rin in)ibarea de olari'&rii s ontane diastolice "!a'a 8$, Sc&derea .ite'ei de olari'&rii !ace ca .aloarea critic& entru declan+area otenialului de aciune s& !ie atins& mai t*r'iu, Conducerea im ulsului %n miocard de inde de .ite'a ma#im& a de olari'&rii sistolice "!a'a 2$ +i de am litudinea otenialului de aciune, Deci- cu c*t .ite'a de olari'&rii sistolice este mai mare +i otenialul de aciune mai am lu- cu at*t conducerea este mai ra id&, =n tim ul de olari'&rii- celulele miocardice sunt ine#citabile- g&sindu(se %n erioada re!ractar& e!ecti.&"7RE$, Durata acestei erioade este legat& de durata otenialului de aciune, 7rin re olari'are- la un moment dat- ca acitatea de r&s uns la stimuli re.ine, Medicamentele care .or %ngreuna trecerea canalelor din starea acti.& %n inacti.abil& .or alungi erioada re!ractar&, Res onsi.itatea ( este ca acitatea membranei celulare miocardice de a r&s unde la im ulsul ro agat, Este cu at*t mai mare- cu c*t .aloarea otenialului de re aus- %n momentul e#citaieieste mai mare, C*nd otenialul de re aus este mare- .ite'a ma#im& a de olari'&rii cre+teres ecti. conducerea este mai ra id&, E#citabilitatea ( o !ibr& este cu at*t mai e#citabil& cu c*t este stimulat& de un stimul de intensitate mai mic&, Medicamentele care %ngreunea'& desc)iderea canalelor ionice .or scade e#citabilitatea, Ec)ilibrul dintre conductibilitate +i erioada re!ractar& e!ecti.& asigur& buna !uncionare a miocardului, C*nd ace+ti arametrii sunt %n ec)ilibru- totul decurge normal, De'ec)ilibrele ot determina aritmii, Deoarece mu+c)iul cardiac constituie un sinciiu !uncional- e#citaia se ro ag& %n toate direciile rin conducere orto( +i retrograd&, 7otenialele de aciune- care circul& e di!erite c&i- se ciocnesc %n anumite uncte anul*ndu(se reci roc datorit& erioadei re!ractare, =n anumite condiii im ulsul se ro ag& circular %ntr(o singur& direcie !&r& s& se mai sting&- gener*nd continuu e#citaie, Asemenea aritmii re re'int& aritmii rin reintrare, Aceste aritmii resu un un obstacol anatomic sau !uncional- care bloc)ea'& conducerea %n sens anterograd +i determin& ro agarea lent&- e cale retrograd&- de(a lungul circuitului- a undei de e#citaie, Aritmiile rin !ocar ecto ic ( la un moment dat- a are un !ocar care oate desc&rca im ulsuri cu o !rec.en& mai mare dec*t nodul sinusal, Dnele medicamente acionea'& rin sc&derea .ite'ei

Pagina 62

FARMACOLOGIE
de de olari'are lente diastolice 7A %+i atinge unctul critic mai t*r'iu scade !rec.ena !ocarului ecto ic nodul sinusal %+i reia !uncia de ace(maMer, Alte antiaritmice scad e#citabilitatea cre+te ragul de declan+are a 7A, Clasi!icarea antiaritmicelor du & ;auga)n ( Iilliams e#ist& 8 clase0 I, Blocante ale canalelor de Na, Canalul de Na are 1 ori0 ( oarta m ( se g&se+te intracanalicular ( se desc)ide re ede, ( oarta ) ( se g&se+te la olul intracelular ( se %nc)ide greu, =n !uncie de o'iia celor 1 ori- se de!ine+te starea canalului0 ( starea acti.abil&0 oarta m este %nc)is&- iar oarta ) desc)is&, ( starea acti.at&0 ambele ori sunt desc)ise, ( starea inacti.abil&0 oarta m este desc)is& +i oarta ) %nc)is& 7entru trecerea canalului din stare acti.at& %n inacti.abil& este ne.oie de re olari'area membranei, Situsul de legare al blocantelor se g&se+te intracanalicular- %ntre cele 1 ori, Fi#area blocantului are 1 consecine0 G, Scade .ite'a de circulaie a ionilor de Na scade intensitatea curentului de Na scade .ite'a de olari'&rii scade conductibilitatea, Toate blocantele canalelor de Na scad conductibilitatea, 1, =ngreunea'& trecerea canalului dintr(o stare %n alta0 %ngreunea'& desc)iderea canalelor scade e#citabilitatea, Toate blocantele canalelor de Na scad e#citabilitatea, =ngreunarea trecerii din starea inacti.abil& %n starea acti.& duce la cre+terea 7RE, Toate blocantele canalelor de Na cresc ra ortul 7REA7A, 7entru c& situsul este intracanalicular- medicamentul nu se oate !i#a oric*nd0 se !i#ea'& bine dac& canalul este desc)is "stare acti.&$, Blocantul se !i#ea'& mai uin bine dac& canalul este %n stare inacti.abil& " oarta m desc)is& +i ) %nc)is&$ +i nu se !i#ea'& deloc %n stare acti.abil& " oarta m %nc)is& +i ) desc)is&$, Latena de aciune +i intensitatea e!ectului blocantelor canalelor de Na .or !i cu at*t mai mari cu c*t !rec.ena cordului este mai mare, Deci- blocantele canalelor de Na au a!initate !a& de ta)iaritmii, Imediat du & re olari'are a ar asincronisme !uncionale ale canalelor ionice0 e#ist& canalele de Na- de care s(a !i#at medicamentul- care nu au trecut din stare inacti.& %n stare acti.& au 7RE crescut&- +i mai e#ist& canale de Na de care nu s(a !i#at medicamentul +i au 7RE normal&, E!ectul este cu at*t mai mare cu c*t urm&toarea de olari'are .a !i mai recoce, Blocante ale canalelor de Na ( are H subclase0 GA, Substane care de rim& moderat .ite'a de olari'&rii sistolice +i alungesc durata 7A0 C6INIDINA ( acionea'& direct la ni.elul miocardului rin urm&toarele mecanisme0 ( de rim& moderat conductibilitatea( alunge+te durata 7A alunge+te +i erioada re!ractar& e!ecti.& "7RE$ atrial& +i a sistemului 6iss(7urMin/e, ( %ngreunea'& desc)iderea canalelor de Na scade e#citabilitatea este e!icace %n aritmiile rin !ocar ecto ic, C)inidina are +i un slab e!ect arasim atolitic antagoni'ea'& unele din e!ectele directe0 roduce ta)icardie +i !acilitarea conducerii atrio.entriculare, Do'ele mici roduc ta)icardie- iar do'ele mari au e!ect bradicardi'ant, 7rin e!ect directc)inidina scade .ite'a de conducere- iar rin e!ectul arasim atolitic tinde s& o creasc&, Do'ele mari scad conducerea atrio.entricular& %n into#icaii- to#icitatea cardiac& se mani!est& rin bloc atrio.entricular +i aritmii .entriculare,

Pagina 63

FARMACOLOGIE
Indicaii ( !iind un antiaritmic cu s ectru larg- C)inidina este !olosit& %n0 ( e#trasistole su ra.entriculare ( e#trasistole .entriculare ( ta)icardie sinusal& aro#istic& ( !lutter atrial ( !ibrilaie atrial&, Are o e!icacitate de este [2 P din bolna.ii tratai, Reacii ad.erse ( oate roduce !rec.ent reacii ad.erse e termen lung reaciile ad.erse a ar cu o !rec.en& de 1BP "G la 8$0 ( este greu de su ortat digesti.0 roduce grea&- .&rs&turi- cram e- diaree, ( reacii ad.erse neurologice0 ce!alee- ameeli- tulbur&ri de .edere- con!u'ie, ( reacii ad.erse cardiace ( bloc atrio.entricular sau agra.area lui- insu!icien& cardiac&- )i otensiune "dac& se administrea'& i,., nu se administrea'& i,.,$, ( reacii ad.erse alergice ( astm- urticarie- reacii de ti ana!ilactic, Do'ele mari "sau cele mici la ersoanele sensibile$ ot roduce into#icaie caracteristic& cinconism, Mani!est&ri ale cinconismului0 greuri- .&rs&turi- diaree- ce!alee- ameeli- st&ri si)otice- con!u'ie- tulbur&ri de .edere +i au', Contraindicaii0 ( %n blocuri A; de grad III intr& %n asistolie datorit& de rim&rii !ocarului res onsabil de ritmul idio.entricular, ( %n blocul A; de grad II- do'ele mari ot !ace trecerea %n bloc A; de grad III, ( %n !ibrilaii atriale cronice0 s*ngele stagnea'& %n atrii se !ormea'& trombi %n atrii- c)inidina mobili'*ndu(i embolii, ( %n insu!iciena cardiac&- la )i otensi.i, ( %n into#icaia cu digitalic& ( la bolna.ii cu )i erMaliemie, 7ROCAINAMIDA ( are ro riet&i asem&n&toare C)inidinei- !iind %ns& mai bine su ortat&, S re deosebire de C)inidin&- nu are e!ect arasim atolitic "este negli/abil$ nu roduce ta)icardie +i scade conducerea atrio.entricular&, Indicaii ( are acelea+i indicaii ca +i C)inidina, Reacii ad.erse ( dac& se administrea'& e termen lung- reaciile ad.erse a ar cu o !rec.en& de \2P din bolna.ii tratai, D& reacii ad.erse digesti.e- neurologice- cardio.ascularealergice, 7oate roduce sindrom lu oid, Se administrea'& oral sau intra.enos, Administrarea i,., se reali'ea'& %n urgenele cardiologice- e o erioad& scurt& de tim - deoarece oate roduce- uneori- tulbur&ri neuro si)ice, GB, Substane ce scad uin .ite'a de olari'&rii sistolice +i scurtea'& durata 7A0 LIDOCAINA "<ilina$ ( acionea'& rin urm&torul mecanism0 ( scad !oarte uin conducerea +i res onsi.itatea miocardului .entricular " ractic- nu sunt modi!icate$ +i ale sistemului de conducere 6iss(7urMin/e, Conducerea atrio.entricular& oate !i %ncetinit&- atunci c*nd este de!icitar& %n realabil, ( erioada re!ractar& e!ecti.& +i durata 7A %n sistemul 6iss(7urMin/e +i miocardul .entricular sunt scurtate- dar 7RE cre+te relati.- ra ortat la durata 7A, ( acionea'& direct asu ra miocardului- bloc*nd canalele de Na- at*t e cele acti.ate "%n tim ul de olari'&rii$- c*t +i e cele inacti.ate "la %nce utul erioadei de re olari'are$, Fi#area e canalele de Na este re ede re.ersibil&- ceea ce e# lic& a!ectarea electi.& a miocardului bolna. "de olari'at- cu desc&rcare ra id&$,

Pagina 64

FARMACOLOGIE
Indicaii ( este de ales %n aritmiile .entriculare ericuloase- !iind larg !olosit& %n ser.iciile de tera ie intensi.&, Nu se administrea'& oral "se metaboli'ea'& intens la rimul asa/ )e atic$- ci numai i,., in/ectabil sau %n er!u'ie, =n in/ecii i,., se administrea'& B2(G22 mg A dat&- re et*nd e.entual du & B minute- !&r& a de &+i 122(H22 mg A or&, 7entru susinerea e!ectului se recomand& er!u'ia i,.,- G(8 mgAmin- *n& la ma#imum 8g A 18 ore, =n aritmiile digitalice sau din in!arctul miocardic acut se recomand& er!u'ie i,., continu& e erioada de 18( 8\ ore, Reacii ad.erse ( Lidocaina este bine su ortat& circulator, Folosirea do'elor mari im une ruden& datorit& riscului de cola s, Do'ele crescute ot da reacii ad.erse neurologice0 areste'iisedare- con.ulsii- con!u'ie- c)iar com&, Contraindicaii ( la bolna.ii cu bloc com let "grad III$- deoarece in)ib& !ocarul idio.entricular- la bolna.ii cu insu!icien& )e atic& se.er&- la cei cu antecedente con.ulsi.e +i %n ca' de alergie s eci!ic& la Lidocain&, FENITOINA ( are ro riet&i asem&n&toare lidocainei, Din unct de .edere !armacocinetic- se absoarbe com let din tubul digesti.- dar absorbia este lent& se administrea'& oral numai ca tratament de %ntreinere- %n urgene administr*ndu(se i,., Indicaii ( %n aritmiile din into#icaiile cu digitalic&- entru c& au a.anta/ul de a nu de rima conducerea atrio.entricular& nu e#ist& risc de bloc, Contraindicaii ( in/ectarea i,., im une ruden& entru c& ot a &rea !enomene de de rimare cardio.ascular&, Su rado'area ro.oac& tulbur&ri cerebeloase, ME<ILETINA ( este un antiaritmic ce se %ncadrea'& rin ro riet&ile sale %ntre Lidocain& +i C)inidin&, Mecanism de aciune0 ( ca +i C)inidina- scade moderat .ite'a de olari'&rii sistolice %n sistemul 6iss( 7urMin/e +i %n miocardul .entricular, ( ca +i Lidocaina- mic+orea'& 7A- dar cre+te durata relati.& 7ER %n sistemul 6iss( 7urMin/e, Indicaii ( Me#iletina se com ort& selecti. !a& de aritmiile rin !ocar ecto ic0 aritmii digitalice- IMA, Se oate administra +i oral +i i,., Reacii ad.erse ( oate ro.oca grea&- .om&- rareori ameeli- !oarte rar )alucinaii, Do'ele mari- date i,.,- ot !i cau'& de )i otensiune- bradicardie- con.ulsii, GC, Substane care de rim& .ite'a de olari'&rii sistolice +i nu in!luenea'& durata 7A0 Encaidina- Flecaidina- Lorcaidina- 7ro a!enona, ENCAIDINA ( mecanisme de aciune0 ( scade .ite'a de olari'&rii sistolice scade conducerea ( nu modi!ic& durata 7A 7RE este uin in!luenat&, ( roduce un de'ec)ilibru %ntre conducere +i 7RE este e!icace %n aritmiile rin reintrare "e!icacitate de Z2(ZZP$, Reacii ad.erse ( ot roduce aritmii .entriculare se.ere "cu o !rec.en& de \P$0 torsada .*r!urilor, Ra ortul riscAbene!iciu nu este !oarte !a.orabil- de aceea este !olosit ca antiaritmic de re'er.& %n aritmii se.ere, II, Betablocante ( blocarea rece torilor G adrenergici scad e#citabilitatea- conducerea!rec.ena sinusal& +i contractilitatea, Indicaii ( sunt e!icace %n tratamentul ta)icardiilor sinusale, 7entru c& scad e#citabilitatea sunt utile %n tratamentul aritmiilor rin !ocar ecto ic, 7entru c& scade conducerea- reali'ea'& controlul !rec.enei .entriculare la bolna.ii cu ta)iaritmii su ra.entriculare, E!icacitatea lor este cu at*t mai mare cu c*t %n roducerea aritmiei res ecti.e inter.ine un mecanism sim ato(adrenergic,

Pagina 65

FARMACOLOGIE
E!icacitatea %n tratamentul ta)icardiei sinusale- e#trasistolele adultului t*n&r- aritmiile care a ar la bolna.ii )i ertiroidieni, Contraindicaii0 insu!icien& cardiac&- astm bron+ic, Reacii ad.erse0 bradicardie- bloc- de rimarea contraciei miocardului merg*nd *n& la decom ensare la bolna.ii cu insu!icien& cardiac&, 7RO7RANOLOLDL ( este utili'at ca antiaritmic- %n do'& de 82(G12 mgA'i- oral, =n urgene se oate da i,.- cu ruden&- %n do'& de G(1 mg, ACEBDTOLOLDL- ATENOLOLDL- METO7ROLOLDL sunt blocante cu oarecare cardioselecti.itate, Folosirea la bolna.ii astmatici im une totu+i ruden&, III, Substane care relungesc erioada re!ractar& ( relungesc erioada 7A +i erioadei re!ractare, Acionea'& ast!el0 ( nu modi!ic& .ite'a de de olari'are sistolic& ( cre+te durata 7A cre+te 7RE ( roduce de'ec)ilibru %ntre conducere +i 7RE este e!icace %n aritmii rin reintrare, ( ot roduce aritmii cu !rec.en& mare- aritmii .entriculare se.ere, Aceste antiaritmice sunt de re'er.&, AMIODARONA ( bradicardi'ant& +i e!icace %n angina ectoral& "dar nu se !olose+te ca antianginos entru c& este riscant datorit& aritmiilor se.ere e care le roduce$, Mecanism de aciune ( cre+terea marcat& a duratei 7A +i a 7RE %n tot miocardul- datorit& relungirii re olari'&rii "mai ales %n !a'a a H(a$, Amiodarona bloc)ea'& canalele de Na- mai ales c*nd sunt %n stare inacti.& "la %nce utul erioadei de re olari'are$3 de asemenea- %m iedic& e!lu#ul de J+ din celulele miocardice, Indicaii ( este indicat %n aritmii di.erse- rebele la alte tratamente, Se administrea'& oral!olosind do'e de atac tim de \(G2 'ile- a oi se %ntreine e!ectul cu do'e mici- c*te B 'ile A s& t&m*n&, =n urgene se oate in/ecta i,., Reacii ad.erse0 utili'area relungit&- !&r& au'e- oate determina a ariia de de o'ite corneene igmentare +i )i otiroidie, 7oate roduce aritmii se.ere- .entriculare, Contraindicaii0 %n bradicardii- boli tiroidiene, BRETILDL ( este un com us cuaternar de amoniu- cu ro riet&i neurosim atolitice, Mecanism de aciune0 cre+te caracteristic ragul !ibrilaiei .entriculare rin aciune direct& asu ra miocardului, Indicaii0 se !olose+te e#ce ional %n tratamentul aritmiilor .entriculare gra.e- inclusi. al !ibrilaiei .entriculare, Reacii ad.erse0 grea&- .om&- bradicardie marcat&- )i otensiune, Contraindicaii0 %n insu!iciena cardiac& +i %n bloc com let, SOTALOL ( este un (blocant care relunge+te mult 7A, Este un antiaritmic cu s ectru largutil %n di!erite aritmii su ra.entriculare +i .entriculare, Indicaii ( aritmiile .entriculare ericuloase- aritmiile rin reintrare, Reacii ad.erse0 dis neea- bradicardia- ameelile +i astenia, Insu!iciena cardiac& %n GP din bolna.ii tratai a are e !ondul ree#istent al unui de!icit de om &, De asemenea- re'int& risc aritmogen, I;, Blocai ai canalelor de Ca1+ ;ERA7AMILDL ( este un antiaritmic !oarte acti., Mecanism de aciune0 ( de rim& nodul sinusal bradicardie ( de rim& nodul atrio.entricular in)ib& conducerea atrio.entricular&, ( scade .ite'a de olari'&rii sistolice ( scade e#citabilitatea rin %ngreunarea desc)iderii canalelor de Ca 1+, ( scade conductibilitatea %n !ibrele cu r&s uns lent, Pagina 66

FARMACOLOGIE
( scade contractilitatea %n !ibrele cu r&s uns ra id, ( se alunge+te 7RE, Canalele de Ca din !a'a de latou asigur& Ca necesar contraciei miocardice blocarea lor de rim& contracia miocardului, De asemenea- mai roduce +i .asodilataie- ut*nd !i bene!ice entru bolna.ii coronarieni, Indicaii ( %n aritmiile su ra.entriculare entru c& %ncetine+te ritmul .entricular +i %n ta)icardia /oncional&, Reacii ad.erse0 !iind un de rimant miocardic uternic- oate !i cau'& de bloc atrio.entricular +i decom ensare, Contraindicaii0 nu se d& %n bloc- insu!icien& cardiac&- bradicardie, Nu se asocia'& cu0 ( 7ro ranololul entru c& a are sumarea de rim&rii miocardice, ( Digitalice entru c& a are risc mare de bloc ( Anti)i ertensi.e entru c& a are risc de )i otensiune marcat&, DILTIA@EMDL ( are ro riet&i asem&n&toare ;era amilului- !iind utili'at ca antiaritmic c*t +i ca antianginos, Tratamentul )i ertensiunii arteriale"6TA$ E!ectul anti)i ertensi. se oate datora0 diminuarii tonusului sim atic eri!eric- ca urmare a a!ectarii !unctiei unor !ormatiuni centrale im licate in controlul .asomotor "a+a acionea'& clonidina- metildo a+i arial re'er ina +i blocantele beta adrenergice$ arali'iei ganglionilor .egetati.i de e traseul ner.ilor sim atici "ganglio legicele$ arali'ia terminatiilor sim atice eri!erice"guanetidina- re'er ina$, blocarea rece torilor adrenergici " rin 7ra'osin$ sau adrenergici " rin 7ro ranolol$, blocarea canalelor de Ca "Ni!edi in&- Diltia'em- ;era amil$, aciune direct& asu ra musculaturii netede .asculare "6idrala'ine- Dia'o#idNitro rusiat de Na$, cre+terea diure'ei "6idroclorotia'id&- Furosemid- S ironolacton&$, inter!erarea sistemului renin&(angiotensin& "Ca to ril- Sarala'in&$, I, ANTI6I7ERTENSI;E IN6IBITOARE SIM7ATICE 7RIN ACTIDNE CENTRAL> aceasta gru & conine medicamente care acionea'& asu ra SNC +i determin& sc&derea tonusului sim aticului eri!eric- ceea ce duce la sc&derea tensiunii arteriale3 totodat&- sc&derea tonusului S eri!eric determin& +i sc&derea secreiei de renin&- duc*nd din nou la sc&derea TA CLONIDINA Q este un deri.at imida'olic- agonist selecti. al unor rece tori G- 1 adrenergici resina tici3 stimulea'& rec, G adrenergici din creier"nc,tractului solitar +i 'ona incerta$ +i determin& sc&derea tonusului S eri!eric, Inter.ine +i un mecanism eri!eric0 stimularea rec, G adrenergici resina tici determin& sc&derea sinte'ei de catecolamine %n eri!erie, Administrat& oral- are e!ect cam la o or& de la administrare3 i,., are e!ect mai ra id "G2 min$,

Pagina 67

FARMACOLOGIE
Sc&derea TA este recedat& de o cre+tere a .alorilor tensionale- datorit& !a tului c& medicamentul nu este !oarte selecti. entru rece tori +i la concentraii mari oate s& stimule'e +i rece torii G ostsina tici rin .asoconstricie determin& acest .*r! de 6TA, Durata e!ectului este .ariabil& 8(18 )3 di!er& de la un acient la altul- dar este constant& entru acela+i acient, De obicei- se testea'& durata e!ectului c*nd se ince e tratamentul, Dac& tratamentul se o re+te brusc du & tim %ndelungat- a ar !enomene de rebound +i cre+te TA la .alori mai mari dec*t cele de la %nce utul tratamentului, Fenomenele de rebound sunt mai uin im ortante dac& clonidina se asocia'& cu alte anti)i ertensi.e, Reacii ad.erse0 usc&ciunea gurii- somnolen&- sedare- consti aie, Clonidina este un anti)i ertensi. cu e!icacitate moderat&- !olosit& %n tratamentul !ormelor medii +i se.ere de 6TA- adesea %n asociaie cu altele, Mai este !olosit& +i %n tratamentul urgenelor )i ertensi.e, Se administrea'& oral 2-G(2-H mg de 1 ori e 'i "se ince e cu do'e mici$, Al!a(metildo a ( acionea'& ca analog metabolic al Do a- &trun'*nd %n creier +i trans!orm*ndu(se %n metil Noradrenalin&, Al!a metil Noradrenalina- care este un agonist mai uternic dec*t Adrenalina- acionea'& asu ra rece torilor adrenergici din creier +i scade tonusul sim atic eri!eric3 deci- scade debitul cardiac- mic+orea'& re'istena eri!eric&3 !lu#ul sanguin renal se menine, Latena este mai lung& " este 1 ore$ +i durata de aciune este mai mare dec*t cea a Clonidinei "G1(18 ore$, Este bine su ortat&, Nu roduce !enomene de rebound- iar reaciile ad.erse sunt rare, REAC?II AD;ERSE ( usc&ciunea gurii ( consti aie ( sedare- somnolen&- stare de resi.&- !enomene e#tra iramidale, ( !enomene de im oten& se#ual& la b&rbai, E!icacitatea este moderat&, Metil Do a este indicat& la bolna.ii cu 6TA moderat& sau se.er&de obicei %n asociaii "de e#, cu Furosemid +i 6idrala'in&$, Se administrea'& oral c*te 1B2 mg ( 1 g e 'i, Nu se !olose+te %n urgenele )i ertensi.e, 1, Eanglio legice Eanglio legicele arali'ea'& ganglionii .egetati.i anul*nd controlul sim atic .asomotor +i cardiostimulator, Bloc*nd ganglionii .egetati.i reali'ea'& o dener.are c)imic& a a aratului cardio.ascular sco*nd din !uncie sistemul ner.os sim atic, Re re'entani0 7entoliniu +i Trimeta!an, EFECTE0 ( scad tensiunea !oarte mult- cu ronunat caracter ortostatic ( scad !lu#ul lasmatic sanguin %n anumite organe "rinic)i- creier- s lin&$ ( anti)i ertensi.e !oarte uternice Frec.ena mare a reaciilor ad.erse- datorit& arali'iei neselecti.e a ggl, .egetati.i +i caracterul brutal al )i otensiunii- cu sc&derea a ortului sanguin %n anumite teritorii im ortantelimitea'& mult utili'area tera eutic& a lor, Se administrea'& i,., cu e!ect ra id "G(1 minute$ +i durat& sc&'ut& a e!ectului "a ro#imati. G2 min,$, =n tratamentul urgenelor )i ertensi.e se utili'ea'& %n er!u'ie i,. continu&- iar ritmul er!u'iei se reglea'& %n !uncie de tensiunea arterial&, 7er!u'ia se menine *n& c*nd un alt anti)i ertensi. administrat concomitent %nce e s& acione'e, Sunt utili'ate entru reali'area )i otensiunii controlate %n tim ul unor inter.enii c)irurgicale s*nger*nde- %n urgenele )i ertensi.e +i entru tratamentul edemului ulmonar acut, CONTRAINDICA?II

Pagina 68

FARMACOLOGIE
Este contraindicat %n toate situaiile %n care )i otensiunea oate !i d&un&toare +i trebuie !olosit cu mult& ruden& %n ca' de aterosclero'&- insu!icien& renal&- boli cardiace +i )e atice, H, Blocantele terminaiilor sim atice Blocantele terminaiilor sim atice in)ib& terminaiile sim atice eri!erice inter!er*nd dis onibilitatea mediatorului c)imic entru transmisia im ulsului ner.os, EDANETIDINA ( %m iedica eliberarea catecolaminelor %n !anta sina tic& reali'*nd o dener.are sim atic& a a aratului cardio.ascular, EFECTE ( este un anti)i ertensi. !oarte intens3 )i otensiunea rodus& are ronunat caracter ortostatic, Se roduce bradicardie- sc&derea debitului cardiac- diminuarea slab& a re'istenei eri!erice, (scade !lu#ul lasmatic cerebral +i renal, Dener.area sim atic& a cordului- cre+te sensibilitatea cordului la catecolaminele circulante cre+te riscul de aritmii +i oate agra.a cardio atia isc)emic&, Absorbia digesti.& este incom let&- iar dis onibilitatea re'int& .ariaii mari de la o ersoan& la alta "H(H2 P din do'a administrat&$, Este anti)i ertensi. de re'er.& !olosit %n ca'urile de 6TA se.er& sau c*nd nu a.em o alt& soluie, De obicei se asocia'& cu alte anti)i ertensi.e, Do'area este di!icil& datorit& absoriei inegale +i a )i ertensiunii ortostatice, Se %nce e de la do'e mici %n mg +i do'ele se cresc rogresi. %n !uncie de .aloarea TA m&surate %n ortostatism, REAC?II AD;ERSE ( sunt !rec.ente0 ( isc)emie %n teritoriile a!ectate de aterosclero'& ( li otimie ( cola s ortostatic ( in)ibarea e/acul&rii +i diminuarea libidoului ( retenie )idrosalin& ( congestie na'al& ( diaree ( bradicardie CONTRAINDICA?II ( aritmii ( cardio atie isc)emic& ( aterosclero'& ( de!icite de om & cardiac& ( astm bron+ic ( !eocromocitom RE@ER7INA "6i oser il- Rauner.il$ ( alcaloid din lante de genul Raueol!ia, EFECTE ( bloc)ea'& reca tarea catecolaminelor din cito lasm& %n granulele de de o'it3 %n tim - se a/unge la e ui'area de o'itelor de catecolamine scade tonusul sim aticului +i tensiunea arterial&, E!ectul )i otensi. se datorea'& redominant inter!er&rii !unciei sina selor sim atice terminale din eri!erie +i %n m&sur& mai mic& aciune mai mic& la ni.elul terminaiilor noradrenergice din )i otalamusul osterior, ( diminuarea de o'itelor sina tice de do amin& +i serotonin& %n SNC e# lic& alte e!ecte ale Re'er inei0 sedare- de resie- tulbur&ri e#tra iramidale, Administrat oral e!ectul este lent "deci este ne.oie de tim entru a se e ui'a re'er.ele de catecolamine$ ( este ma#im la a ro#imati. 1 s& t&m*ni de la rima administrare +i se menine tim %ndelungat "a ro#imati. 1 s& t&m*ni du & o rirea tratamentului$, Dac& se administrea'&

Pagina 69

FARMACOLOGIE
do'e !oarte mari- de e#, 1-B mg o dat& e!ectul este mai ra id "a ro#imati. G or&$, =n ca'ul in/ect&rii i,m, e!ectul este mai intens- mai ra id +i mai de scurt& durat&, REAC?II AD;ERSE ( usc&ciunea gurii ( congestie na'al& ( diaree ( sedare- somnolen&- de resie ( oate s& agra.e'e ulcerul gastric sau duodenal3 la c*inele de e# erien& roduce ulcer, CONTRAINDICA?II ( ulcer- colit& ulceroas& ( insu!icien& cardiac& ( insu!icien& renal& se.er& ( e ile sie ( sarcin&- al& tare, Se !olose+te %n tratamentul !ormelor moderate +i se.ere de 6TA %n asociaii cu alte anti)i ertensi.e, =n urgene )i ertensi.e se administrea'& i,m, Do'ele obi+nuite0 2-1B(2-B mg oral o dat& e 'i,

8, Blocante (adrenergice TOLA@OLINA +i FENTOLAMINA sunt deri.ai imida'olinici- neselecti.i- ce bloc)ea'& rece torii G ostsina tici ro.oc*nd .asodilataie +i cresc*nd re!le# tonusul sim aticului "datorit& bloc&rii 1 resina tice$ se roduce o desc&rcare de catecolamine +i rin stimularea rece torilor G adrenergici determin& ta)icardie +i cre+terea debitului cardiac3 e de alt& arte cre+te secreia de renin& care com ensea'& tendina de sc&dere a TA secundar& .asodilataiei, Nu sunt ractic anti)i ertensi.e, Scad TA %n !eocromocitom "tumor& secretant& de catecolamine$, E!ectul este caracteristic!iind !olosite ca test de diagnostic, INDICA?II ( !eocromocitom ( %n tratamentul 6TA din !eocromocitom la bolna.ii care nu ot !i o erai, ( entru re.enirea cri'elor )i ertensi.e %n cursul inter.eniilor c)irurgicale din !eocromocitom, 7RA@OSIN "Mini ress$ ( deri.at de c)ina'olin&, EFECTE ( bloc)ea'& rece torii G ostsina tici ( ro.oac& o sc&dere moderat& a TA cu diminuarea re'istenei eri!erice arteriale3 circulaia renal& nu este in!luenat&, ( nu declan+ea'& re!le#ele sim atice resoare- deoarece nu a!ectea'& rece torii 1 resina tici ace+tia ot !i acionai de noradrenalina eliberat& din terminaiile sim atice- ceea ce are dre t consecin& in)ibarea eliber&rii ulterioare a mediatorului, 7ra'osinul scade TA %n toate ca'urile, REAC?II AD;ERSE

Pagina 70

FARMACOLOGIE
( )i otensiune ortostatic&- mai uin intens& dec*t cea dat& de ganglio legice +i Euanetidin&3 dar- )i otensiunea ortostatic& este !oarte im ortant& la rimul contact al acientului cu medicamentul "!enomen de rim& do'&$ rima oar& se administrea'& sub control medical, ( oate ro.oca !enomene de incontinen& urinar& mai ales la b&rbai, 7ra'osinul are e!icacitate moderat&- dar este mai mare dec*t a Re'er inei +i Clonidinei, Se administrea'& de regul& %n asociaii- %n !ormele moderate +i se.ere, Se %nce e cu do'e mici "2-B mg$ care cresc rogresi., Do'a util& obi+nuit& este B(G2 mgA'i, Dac& !enomenele de )i otensiune se re et& se recomand& administrarea seara la culcare, B, Beta blocante EFECTE ( blocarea rece torilor adrenergici din creier determin& sc&derea tonusului sim atic eri!eric, ( blocarea rece torilor G adrenergici de la ni.elul cordului determin& sc&derea !orei de contracie- a !rec.enei cordului +i a debitului cardiac, ( blocarea rece torilor G"hh$ adrenergici de la ni.elul 'onei /u#taglomerulare cu sc&derea secreiei de renin&, E!ectul blocantelor este un e!ect de sumaie algebric& %ntre tendina de a scade +i tendina de a cre+te tensiunea, blocantele scad %ntotdeauna tensiunea arterial&, Sunt anti)i ertensi.e cu e!ect moderat !olosite %n toate !ormele de )i retensiune arterial& singure sau %n asociaie cu un diuretic sau alte medicamente anti)i ertensi.e, REAC?II AD;ERSE ( agra.area blocurilor A; ( decom ensarea insu!icienei cardiace, ( agra.area astmului bron+ic ( arterite sau is)emie eri!eric& ( tendin& crescut& la )i oglicemie a bolna.ilor diabetici Sunt considerate anti)i ertensi.e de rim& alegere, ALTE INDICA?II ( cri'ele )i ertensi.e din !eocromocitom "%n asociaie cu blocante$ ( angin& ectoral& ( aritmii ecto ice CONTRAINDICA?II ( astm bron+ic ( insu!icien& cardiac& necontrolat& ( bloc A; de grad mare ( bradicardie marcat& ( a!eciuni .asculos astice, =ntreru erea brusc& a tratamentului oate determina agra.area anginei in!arctul miocardic la bolna.ii cu cardio atie isc)emic&- aritmii se.ere, II, ANTI6I7ERTENSI;E CARE AC?IONEA@g DIRECT 7E FIBRELE MDSCDLARE ALE ;ASELOR Aceste substane scad tensiunea rin .asodilataie arteriolar& direct&, 6IDRALA@INA +i DI6IDRALA@INA "6i o resol$ sunt com u+i cu structur& )idra'ino( !tala'inic&, Scad TA rin .asodilataie, 6i otensiunea cores unde sc&derii re'istenei .asculare eri!erice +i se datorea'& redominant dilataiei arteriolare,

Pagina 71

FARMACOLOGIE
Mic+orarea TA declan+ea'& o reacie sim atic& cu ta)icardie- cre+terea debitului cardiac +i )i ersecreie de renin&, De asemenea- rin sistemul renin&(angiotensin&(aldosteron se roduce .asoconstricie +i reinere de Na+ +i a &, Toate aceste reacii re!le#e nu contracarea'& com let e!ectul de sc&dere a TA- deci e ansamblu- TA scade, Ta)icardia re!le#& rodus& de administrarea 6idrala'inei oate !i im ortant& "cre+te tendina de consum de O1 a miocardului$ +i oate agra.a o cardio atie isc)emic&3 utem contracara- %ns&ta)icardia re!le#& asociind 6idrala'in& cu blocant, De asemenea- reinerea secundar& de Na + +i a &- oate determina edeme3 acest !enomen oate !i com ensat de asocierea cu diuretice, De e#em lu- asocierea 6idrala'in& cu blocant +i diuretic este a.anta/oas& entru c&0 are e!ect mai mare !a& de e!ectele luate se arat- asu ra TA- iar %n lus- %+i com ensea'& reci roc reaciile ad.erse, Acest ti de asociere re'ol.& este Z2P din ca'urile de 6TA Flu#ul sanguin este crescut %n teritoriile0 s lan)nic- renal- coronarian +i cerebral, M&rirea circulaiei renale este a.anta/oas& la bolna.ii cu insu!icien& renal&, Administrate oral )idrala'inele au dis onibilitate relati. mic& "H2(B2P$ datorit& metaboli'&rii la rimul asa/ )e atic, E urarea se !ace redominant rin N acetilare3 acti.itatea en'imei acetilante re'int& .ariaii indi.iduale mari, 6idrala'ina se !olose+te %n !ormele moderate +i se.ere de 6TA, Se %nce e cu G2 mg de 1 ori e 'i +i do'ele se cresc rogresi. *n& la cel mult 122 mg e 'i3 administrat& oral- e!ectul a are la G(1 ore +i durea'& Y(\ ore, REAC?II AD;ERSE Q sunt relati. !rec.ente0 ce!alee "de intensitate moderat& +i dis are %n tim $3 uneori este !oarte intens&- cu caracter ulsatil- cu as ect migrenoid +i se im une renunarea la medicament, ameeli- ta)icardie- al itaii, grea& tremor- areste'ii congestie na'al&- lacrimaie, edeme Do'ele mari- administrate %ndelungat ot ro.oca sindromul lu oid re.ersibil, 6idrala'ina se !olose+te %n asociaii- !oarte rar ca tratament de rim& intenie %n monotera ie, MINO<IDILDL este .asodilatator musculotro mai intens dec*t 6idrala'ina, Nu se !olose+te niciodat& singur- deoarece are risc crescut de reinere de a & +i Na- +i de agra.area cardio atiei isc)emice, Ca reacii ad.erse- oate roduce )i ertrico'& " robabil datorit& .asodilataiei +i )r&nirii crescute a !irului de &r, Se !olose+te %n !ormele se.ere de 6TA- %n di.erse asociaii +i de obicei %nlocuie+te 6idrala'ina c*nd aceasta s(a do.edit ine!icace, NITRO7RDSIATDL de Na "Nitro!ericianura de Na$ Q are e!ect !oarte intens rin .asodilataie direct&- cu sc&derea marcat& a TA care se asocia'& %ntotdeauna cu ta)icardie re!le#& intens&, In/ectat i,., are e!ect ra id "G minut$- iar durata e!ectului este scurt& "1(G2 minute$, Se !olose+te %n tratamentul urgenelor- %n er!u'ie i,., continu& cu debit reglabil care se menine *n& c*nd un alt anti)i ertensi. %+i !ace e!ectul, REAC?II AD;ERSE0 ta)icardie re!le#& care oate agra.a cardio atia isc)emic&, se oate trans!orma %n tiocianai "substane met)emoglobinemiante$ ast!el %nc*t durata er!u'iei nu trebuie s& !ie !oarte lung&, Pagina 72

FARMACOLOGIE
do'ele mari ot roduce con!u'ie mintal&,

DIA@O<IDDL se aseam&n& cu diureticele tia'idice, In/ectat i,., in bolus scade TA !oarte re ede "G minut$- iar durata e!ectului este .ariabil&, =n rimele H2 de min, )i otensiunea are caracter ortostatic ronunat, Aciunea anti)i ertensi.& se datorea'& dilataiei arteriolare, REAC?II AD;ERSE ta)icardie re!le#& cu agra.area cardio atiei isc)emice, )i otensiune arterial& mult rea se.er&, are ro riet&i )i erglicemiante "in)ib& secreia de insulin&$ !iind contraindicat& la diabetici, Dia'o#idul se !olose+te %n cri'e )i ertensi.e sau 6TA de mare gra.itate, III, BLOCANTELE CANALELOR DE CALCID ;asodilataia rodus& este datorat& bloc&rii &trunderii ionilor de Ca %n celulele musculare netede ale arteriolelor- determin*nd rela#area !ibrelor musculare, E#ist& H categorii de medicamente0 A. Di)idro iridine Q gru a Ni!edi inelor0 Ni!edi ina- Nisalitina Au aciune intens& asu ra .aselor +i ractic nu acionea'& asu ra cordului B. Eru a ;ERA7AMILDLDI Q au structur& !enil(alc)il(aminic&3 au aciune intens& asu ra cordului +i sc&'ut& asu ra .aselor, E#em le0 ;era amil- Tio amilEala amil, C. Eru a DILTIA@EMDLDI Q au structur& ben'otia'e inic&, Diltia'emul Q acionea'& at*t e cord "are e!ect mai slab dec*t ;era amilul$ c*t +i e .ase "e!ect mai slab dec*t Ni!edi ina$, Fiecare gru & de medicamente se !i#ea'& e rece tori s eci!ici, Num&rul situsurilor de legare a di)idro#i iridenelor de canalele de Ca este cu at*t mai mare cu c*t otenialul de re aus este mai electro o'iti. la ni.elul !ibrelor cardiace .or !i !oarte uine situsuri entru Ni!edi in&- care ractic nu acionea'& e cord, Blocantele canalelor de Ca sunt anti)i ertensi.e real e!icace, Eru a Ni!edi inelor este cea mai rar !olosit&, Di)iro#i iridinele au mai uine reacii ad.erse +i nu roduc bradicardie e#cesi.&- nu roduc bloc A;- nu decom ensea'& insu!iciena cardiac&- ot ro.oca o u+oar& ta)icardie re!le#&, Ni!edi ina sublingual are e!ect %n 12 min, iar oral- la G or& de la administrare, Durata e!ectului este de a ro#imati. \ ore se administrea'& de H ori e 'i, Se !olose+te ca tratament de rim& intenie %n !orme moderate +i se.ere- ca monotera ie sau %n asociaii, I;, DIDRETICELE Acionea'& rin eliminarea de Na +i a & din organism- scad .olemia +i im licit TA, Na este un !actor im ortant %n atologia 6TA, Sc&derea concentraiei Na din organism determin& %ntotdeauna sc&derea TA, Medicamentele care scad Na din organism au e!ect %n tim la G(1 s& t&m*ni de la %nce utul tratamentului,Se administrea'& de obicei discontinuu- cel mai !rec.ent de 1 ori e s& t&m*n&, Sunt larg !olosite- ca medicaie de %nce ut- %n !ormele u+oare de 6TA +i %n asociaie cu celelalte anti)i ertensi.e %n !ormele moderate +i se.ere, Alte diuretice acionea'& e sistemul renin&(angiotensin&(aldosteron- in)ib& secreia de renin& +i deci scad roducia de aldosteron- iar eliminarea de Na +i a & cre+te, 6idroclorotia'ida"Ne!ri#$( se administrea'& oral- 1B mg de G(1 ori e 'i

Pagina 73

FARMACOLOGIE
REAC?II AD;ERSE0 sc&derea Maliemiei)i eruricemie)i erglicemie)i erli o roteinemie,Trebuie e.itat& la bolna.ii cu gut& +i la diabetici, Furosemid( este util si la acienii cu insu!icien& renal&3 in/ectat i,., este !olosit %n urgene, S ironolactona( diuretic antialdosteronic- este util la acienii la care )idroclorotia'ida nu oate !i administrat&, ;, ANTIANEIOTENSINELE A, IN6IBITORII EN@IMELOR DE CON;ERSIE "IEC$ IEC scad roducia de angiotensin& II +i deci- scad tensiunea arterial&, Renina- o en'im& roteolitic& secretat& sub in!luena di.er+ilor !actori- acionea'& asu ra angiotensinogenului " globulin& rodus& de !icat$ !orm*nd angiotensin& I, Aceasta- sub aciunea en'imelor de con.ersie !ormea'& angiotensin& II, Angiotensina II- cel mai uternic .asoconstrictor natural- determin& eliberarea de aldosteron, CA7TO7RILDL Q este un deri.at de rolin&- ce in)ib& e tidil di e tida'a "en'ima de con.ersie$ +i %m iedic& !ormarea de angiotensin& II, De!icitul de angiotensin& II determin& .asodilataie arteriolar& +i .enoas& cu sc&derea resiunii arteriale, De asemenea- este comb&tut )i eraldosteronismul roduc*ndu(se ierdere de Na +i reinere de J, =n lus- la e!ectul .asodilatator contribuie acumularea de bradiMinin& "en'ima de con.ersie are +i !uncie de Minina'&$- ca +i !ormarea de 7EE1 +i rostaciclin& "care este stimulat& de bradiMinin&$, =n a!ara sc&derii resiunii arteriale- Ca to rilul administrat la )i ertensi.i !a.ori'ea'& regresia )i ertro!iei .entriculare st*ngi, Flu#ul sanguin renal este crescut- !enomen util at*t %n 6TA c*t +i la diabetici- unde Ca to rilul oate diminua roteinuria +i alte tulbur&ri ale !unciei renale, Ca to rilul este un anti)i ertensi. e!icace utili'at at*t %n monotera ie- ca medicament de rim& alegere- c*t +i %n asociaii, Se %nce e cu do'e mici- care se cresc rogresi., REAC?II AD;ERSE uneori- sc&dere e#cesi.& a TA3 !enomenul este !a.ori'at de de!icitul de Na- de aceea- administrarea diureticelor trebuie e.itat& la %nce utul tratamentului, tuse +i edem angioneurotic "atribuite bradiMininei$ )i erMaliemie "nu se asocia'& cu s ironolacton&- nu se su limentea'& J$, rareori- leuco enie- c)iar agranulocito'& "!a.ori'at& de do'e mari +i de insu!icien& renal&$- +i a!ectarea rinic)iului, ENALA7RIL Q este un alt in)ibitor al en'imei de con.ersie- bine su ortat +i cu e!ect mai durabil, B, ANTAEONI]TI AI ANEIOTENSINEI II SARALA@INA Q este o octa e tid& analoag& cu angiotensina II3 introdus& %n er!u'ie i,., scade 6TA3 se !olose+te %n sco diagnostic, LOSARTANDL "Co'aar$ Q bloc)ea'& rece torii angiotensinei II, Are ro riet&i anti)i ertensi.e asem&n&toare Ca to rilului, S re deosebire de IEC- nu ro.oac& tuse +i edem angioneurotic, Diuretice Diureticele sunt medicamente ca abile s& creasc& rocesul de !ormare a urinii, Formarea urinii0 G, !iltrare glomerular& Q %n ca sula Boeman

Pagina 74

FARMACOLOGIE
1, reabsorbie tubular& Q %n tubul contort ro#imal- ansa 6enle- tubul contort distal +i tubul colector, rin !iltrare se !ormea'& a ro#imati. G\2 l, urin& rimar& A 18 )- din care se reabsorb a ro#imati. G[Z l,- ast!el %nc*t diure'a este G l,A18), cre+terea rocesului de !ormare a urinii este osibil rin 1 mecanisme0 G, cre+terea !iltr&rii glomerulare 1, sc&derea reabsorbiei tubulare medicamentele ce acionea'& rin cre+terea !iltr&rii glomerulare au e!ect mai slab dec*t cele ce in)ib& reabsorbia tubular&0 e#, Dn medicament ce in!luenea'& rocesul cu GP0 %n rimul ca' .or !iltra iG\1 l, "diure'a .a de.eni i 1l,$- %n al doilea se .or reabsorbi iG[[ l, "diure'a .a de.eni i Hl,$,

Medicamente ce cresc !iltrarea glomerular& administrarea de a & determin& o diure'& )i oosmolar&3 se ot !olosi ceaiuri diuretice sau a &, diure'a a oas& oate !i util& %n anumite in!ecii urinare unele antibiotice " eniciline$ sunt mai acti.e %n mediu )i oton oate %m iedica reci itarea unor medicamente "e#, sul!amide$ %n urin&, medicamente .asodilatatoare Q toate sunt +i diuretice3 e#em lu0 .asodilatator cu e!ect diuretic0 ca!eina, Medicamente ce scad reabsorbia tubular& reabsorbia tubular& const& %n reabsorbia ionilor Na C din lumenul tubilor renali %n lic)idul interstiial eritubular3 medicamentele in)ib& reabsorbia s&rii +i a a ei- determin*nd cre+terea elimin&rilor de a & +i sare "se mai numesc +i saluretice$, Reabsorbia NaC are loc %n 1 eta e0 Reabsorbie din lumenul tubular %n interiorul celulelor eritubulare Trecere din cito lasma celulelor eritubulare %n lic)idul interstiial3 are loc sub aciunea AT7(a'ei membranare NaCAJC- en'im& ce0 Acionea'& e %ntregul tub renal E in)ibat& de digitalice 9: %n condiii e# erimentale ele cresc diure'a3 %n condiii clinice acest mecanism e mai uin im ortant- cre+terea diure'ei a.*nd loc mai mult rin cre+terea !lu#ului renal, Trecerea ionilor din lumen %n cito lasm& ( rin mai multe mecanisme di!erite d, ,d,., al locali'&rii +i sensibilit&ii la di!erite medicamente0 Reabsorbie asi.& a NaC la ni.elul olului luminal datorit& gradientului electroc)imic, Reabsorbia ionilor NaC cu lai cu un anion organic Trans ortul unor gru e de 8 ioni0 NaC C JC C 1Cl( Trans ortul unor gru e de 1 ioni0 NaC C Cl( Trans ortul ionilor de NaC rin sc)imb ionic cu JC sau cu 6C, D, ,d,., al locali'&rii0 Tubul contort ro#imal0 reabsorbia Na C ( este !oarte intens&0 se absorb i[BP din ionii NaC ce au !iltrat glomerular3 mecanisme0

Pagina 75

FARMACOLOGIE
Reabsorbie asi.& "cel mai im ortant mecanism la acest ni.el$ Reabsorbie a ionilor NaC cu lai cu un anion organic =n mic& m&sur&0 sc)imb cu 6C (reabsorbia ionilor NaC determin& absorbia ec)i.alentului electroc)imic de Cl ( 9: NaCl 9: atrage o cantitate ec)i.alent& de a & 9: %n tubul contort ro#imal0 absorbie i'oosmotic& 9: la %nce utul ansei 6enle0 urin& %n cantitate redus&- dar i'oosmotic&, Segmentul ascendent al ansei 6enle Q se reabsorb i12P din ionii Na C3 e iteliulansei )enle este im ermeabil entru a &0 %n aceast& regiune se absoarbe NaCl !&r& a &,3 mecanisme0 Trans ortul gru elor de 8 ioni Q e tot arcursul segmentului ascendent Trans ortul gru elor de 1 ioni Q %n oriunea !inal& a segmentului ascendent +i %n oriunea iniial& a tubului contort distal, (ionii NaC reabsorbii %n interstiiu ot trece %n segmentul descendent al ansei 6enle Q la acest ni.el osmolaritatea este cu at*t mai crescut& cu c*t suntem mai a roa e de .*r!ul ansei, (la ni.elul medularei renale Q osmolaritatea este !, mare, (ca +i %n segmentul ascendent- %n cel descendent al ansei 6enle osmolaritatea este cu at*t mai mare cu c*t suntem mai a roa e de .*r!ul ansei0 %n aceast& 'on& osmolaritatea este mult mai mare dec*t %n ca sula Boeman 0segment de concentrare a urinii, (la ni.elul oriunii terminale a segmentului ascendent al ansei 6enle osmolaritatea este mult mai mic& dec*t %n ca sula Boeman0 segment de diluie, Tubul contort distal0 se reabsorb iBP ionii Na C3 mecanisme0 Sc)imb ionic cu JC ( controlat de aldosteron Sc)imb ionic cu 6C ( ionii de 6C entru acest sc)imb ro.in din 61COH Q ce se !ormea'& din CO1 +i 61O %n re'ena an)idra'ei carbonice, (sc)imburile ionice sunt cu at*t mai intense cu c*t concentraia Na C din lumenul tubului contort distal este mai mare, Tubul colector0 la acest ni.el a/unge o urin& )i oosmolar&, 7ermeabilitatea entru a & a tubului colector este sub controlul AD6, C*nd tubul colector a/unge %n medular& e#ist& gradient %ntre tub +i medular&- ast!el %nc*t se reabsoarbe a & !&r& NaCl 9: de!initi.are urin&, Locul de aciune al medicamentelor0 Segment ascendent ans& 6enle0 mecanisme0 In)ib& absorbia gru elor de 8 ioni0 diuretice de ans&0 !urosemid- acid etacrinic9: in)ib& rocesele de concentrare +i diluare a urinii, In)ib& absorbia gru elor de 1 ioni0 diuretice tia'idice Q au e!ect mai slab ca diureticele de ans& "acionea'& mai tardi.$3 in)ib& rocesul de diluie 9: diure'& cu urin& concentrat&, ( rin ambele mecanisme cre+te concentraia ionilor Na C %n tubul contort distal 9: se accelerea'& sc)imburile NaAJ +i NaA6 9: cre+te eliminarea urinar& de 6 C 9: acidi!iere urin&, Medicamente antialdosteronice

Pagina 76

FARMACOLOGIE
In)ib& sc)imbul NaAJ din tubul contort distal 9: scade reabsorbia Na C 9: e!ect diuretic, Acionea'& !, t*r'iu 9: e!ect slab Scad elimin&rile de JC, Medicamente ce in)ib& an)idra'a carbonic& Q aceta'olamida( Scad dis onibilul de 6C 9: scad sc)imburile NaA6 9: scade reabsorbia de Na C 9: e!ect diuretic, E!ectul este !, slab0 acionea'& tardi.3 sc)imburile NaA6 sunt cantitati. mai uin im ortante ca cele NaA6, Scad elimin&rile de 6C 9: urin& alcalin&, Diuretice osmotice Filtrea'& glomerular- nu se reabsorb 9: se elimin& %m reun& cu ec)i.alentul osmotic de a & "ast!el di!erena de osmolaritate dintre tubul colector +i medulara renal& este mai mic&$,

Diureticele modi!ic& metabolismul )idric +i electrolitic0 Metabolismul )idric0 diureticele determin& eliminarea unor cantit&i mari de a & 9: e!ecte o'iti.e0 Eliminarea a ei din s*nge determin& cre+terea osmolarit&ii s*ngelui- cu mobili'area a ei dins re esuturi s re atul .ascular 9: diureticele sunt medicamente de elecie entru tratamentul edemelor "orice ti de edem- mai uin cel in!lamator$, Sc&derea cantit&ii de a & din atul .ascular determin& u+urarea muncii inimii 9: sunt medicamente de ba'& entru tratamentul insu!icienei cardiace, Sc&derea .olemiei determin& sc&derea tensiunii arteriale 9: sunt medicamente de rim& alegere %n tratamentul 6TA, +i e!ecte negati.e0 Administrarea unor do'e mari e erioade lungi 9: des)idratare Sc&derea .olemiei "mai ales brusc$ oate determina )i otensiune arterial&- le+insinco &, 6emoconcentraia oate !a.ori'a a ariia trombo'elor .asculare, Metabolismul electrolitic Q diureticele interesea'& mai ales metabolismul Na C- JC- CaC0 NaC0 Sc&derea cantit&ii de NaC din organism 9: e!ect o'iti. la bolna.ii cu edeme sau %n tratamentul de !ond al 6TA, =n anumite condiii se oate a/unge la )i onatremie0 - acut&0 administrarea unor cantit&i mari de do'e acti.e %ntr(un tim scurt, - cronic&0 %n tratamente de lung& durat&- mai ales dac& restricia sodat& alimentar& este !oarte se.er&, 6i onatremia se caracteri'ea'& rin sedare- sc&derea acti.it&ii si)omotoriiletargie3 %n )i onatremiile acute- concentraia sodiului oate !i normal&, C0 J Diureticele de ans& +i tia'idele cresc elimin&rile de J C 9: )i oMaliemie Q se caracteri'ea'& rin0 ( )i oacti.itate si)omotorie ( cram e musculare ( tulbur&ri cardiace Q e EJE0 subdeni.elare ST +i unde T a lati'ate,

Pagina 77

FARMACOLOGIE
tratamentul const& %n administrarea de J C0 %n !ormele u+oare se recomand& o diet& bogat& %n JC ".egetale$-iar %n !ormele cronice se administrea'& JCl "nu se adm, %n acela+i tim cu diureticul- ci %n au'e$, Antialdosteronicele scad elimin&rile de JC 9: )i erMaliemie ( iacelea+i mani!est&ri C EJE0 unde T %nalte, Ca1C0

Diureticele de ans& cresc elimin&rile de calciu 9: ot roduce sau agra.a )i ocalcemie- tetanie, Tia'idele scad elimin&rile de calciu 9: ot roduce sau agra.a o )i ercalcemie3 sunt utile %n ro!ila#ia litia'ei urinare calcice recurente,

Diureticele de ans& !urosemid- acid etacrinic e!ectul lor este !oarte intens0 do'ele tera eutice cresc diure'a de iB ori3 se oate a/unge *n& la o diure'& de G2 l,A18), latena este !oarte scurt&0 intern X ( GX )3 in/ectabil0 H Q GB min, durata e!ectului este scurt&0 1 Q Y), urina eliminat& are osmolaritate normal& sau sc&'ut&3 este bogat& %n Na C- JC- CaC +i are 6 acid, E!ectul lor se menine +i %n insu!iciena renal& a.ansat&- c)iar c*nd clearance(ul creatininei scade sub G2 mlAmin, Au o gam& !oarte larg& de do'&0 12 mg odat& Q 1 gA18), Scad !oarte brusc .olemia- mai ales dac& sunt administrate in/ i. 9: scad !oarte re ede +i intens tensiunea arterial&0 !urosemidul este cel mai utili'at medicament %n cri'a de 6TA, Furosemidul este rinci alul medicament !olosit %n tratamentul edemului ulmonar acut "!urosemid in/ i. C digo#in in/ i.$0 scade resiunea )idrostatic& "scade .olemia$ +i cre+te resiunea coloidosmotic& " rin )emoconcentraie$, Administrat intern- e!ectul este mai uin intens- mai uin brutal 9: se !olose+te ca tratament cronic %n edeme- insu!icien& cardiac&- tratament de !ond 6TA, E!ectul este autolimitat %n tim - datorit& cre+terii re!le#e a secreiei de aldosteron 9: tratamentul se !ace discontinuu0 B 'ile da C 1 au'&3 G 'i da C G 'i nu3 1 'ile e s& t&m*n& etc, D d. al su ortabilit&ii0 - Sc&derea brutal& a .olemiei +i a tensiunii arteriale este ne l&cut&0 le+inal itaii- ta)icardie- acestea ut*nd s& a ar& c)iar du & !iecare administrare - Determin& !rec.ent )i oMaliemie- ast!el %nc*t este necesar& administrarea JCl "!ie alternati.- !ie c*nd a trecut e!ectul !urosemidului$ - Do'e !oarte mari la bolna.i cu insu!icien& renal& cronic& "care determin& un grad de acumulare a medicamentului %n organism$ ot determina surditate, Diureticele tia'idice Au e!ect moderat3 do'ele tera eutice cresc diure'a de i H ori, Latena e!ectului este lung&0 G Q 1 ), Durata e!ectului este lung&0 G1 Q 18 ), Drina eliminat& este i'o sau )i erosmolar&- este bogat& %n Na C- JC- si s&rac& %n CaCC,

Pagina 78

FARMACOLOGIE
6(ul0 la do'e mici este acid3 la do'e mari este alcalin- entru c& do'ele mari in)ib& +i an)idra'a carbonic&, Scade !lu#ul lasmatic renal- !&r& consecine e e!ectul diuretic- dar cu e!ect .i'ibil la cei cu insu!icien& renal&0 nu sunt e!icace +i ot agra.a insu!iciena renal&, Datorit& latenei lungi- nu se ot !olosi %n urgene )i ertensi.e sau %n E7A, Se !olosesc ca tratament cronic0 - =n orice ti de edem- %n insu!icien& cardic&- %n tratamentul de !ond al 6TA - =n ro!ila#ia calculo'ei renale calcice recurente - Ad/u.ante %n tratamentul diabetului insi id- deaorece scad rocesul de diluare a urinii, Sunt de rim& alegere- !iind mai bine su ortate ca !urosemidul E!ecte ad.erse0 - 6i o.olemia rodus& este bl*nd& - 6i oMaliemia a are mai rar +i e mai bl*nd&3 %n general este su!icient& o diet& bogat& %n alimente .egetale - Agra.ea'& insu!iciena renal& - Agra.ea'& diabetul 'a)arat "cre+te glicemia$ - Agra.ea'& guta "cre+te uricemia$ =n general- se d& !urosemid !ie c*nd diureticele tia'idice nu au a.ut e!ect- !ie c*nd e#ist& contraindicaii ma/ore Administrarea este comod&- de dou& ori e s& t&m*n&, Au +i slab e!ect .asodilatator Medicamentele nu di!er& %ntre ele d d. al intensit&ii e!ectului- di!erena !iind dat& de oten&, 6idroclorotia'ida "Ne!ri#$ unitatea de do'& 9 1B mg Buti'ida unitatea de do'& 9 B mg Au a &rut +i medicamente !&r& structur& tia'idic&- dar cu acelea+i e!ecte0 Inda amida<i amida etc3 Inda amida are e!ect de durat& mai mare0 18 Q 8\ )- iar e!ectul .asodilatator este mai intens, Se !olose+te %n 6TA,

Medicamente antialdosteronice G, Bloc)ea'& rece torii entru aldosteron0 S ironolactona0 - e!ect slab sau !oarte slab - latena e!ectului0 !oarte lung& 1(H 'ile - durata e!ectului0 !oarte lung& H(B 'ile - urina eleminat& este bogat& %n Na C +i s&rac& %n JC, - e!ectul este cu at*t mai intens cu c*t cantitatea de aldosteron este mai mare 9: nu acionea'& deloc %n li sa aldosteronului- iar e!ectul oate !i !oarte intens %m re'ena unei cantit&i crescute de aldosteron - se !olosesc in )i eraldosteronism0 a$ rimar Q boala Conn Q de regul& in monotera ie b$ secundar0 ( du & administrarea unor medicamente0 diuretice de ans&- tia'ide ( unor boli0 sindrom ne!roticciro'& )e atic& De regul& %n )i eraldosteronism secundar se !olose+te %n asociaii cu sau tia'idice- asocierea !iind util& datorit&0 diuretice de ans&

Pagina 79

FARMACOLOGIE
1, 7oten&rii e!ectelor S ironolactona %m iedic& autolimitarea e!ecului diureticelor de ans& Risc !oarte mic de a roduce tulbur&ri ale oasemiei

Reacii ad.erse0 - 6i erMaliemie ( mult mai !rec.ent& dac& se asocia'& antialdosteronice cu s&ruri de otasiu 9: nicoidat& nu se asocia'& antialdosteronice +i s&ruri de otasiu, Aciune in.ers& !a& de aldosteron Amilorid- Triamteren, Nu bloc)ea'& rece torii entru aldosteron E!ectul nu este !oarte clar 7ot aciona +i %n li sa aldosteronului- dar clinic %n aceste condiii e!ectul este !oarte slab E!ectul lor cre+te %n aralel cu cre+terea concentraiei de aldosteron In)ibitoare de an)idra'& carbonic& Aceta'olamida E!ect diuretic !oarte slab- mai slab ca la antialdosteronice3 nu se !olose+te ca diuretic Drina eliminat&0 bogat& %n NaC- 6 alcalin Se oate !olosi %n0 - Cri'e de mic r&u e ile tic0 acionea'& e o an)idra'& carbonic& cerebral& - Cri'e de glaucom "mecanism ne reci'at$ - Ca diuretic entru alcalini'area urinii - Dlcer gastro(duodenal Diuretice osmotice Manitol Este o substan& )i erosmolar& Se administrea'& in/ i.- nu &r&se+te atul .ascular Filtrea'& glomerular +i nu se reabsoarbe Cre+te resiunea osmotic& a s*ngelui- determin*nd mobili'area a ei din esuturi0 este e#trem de e!icace %n unele ti uri de edem acut0 e# cerebral Cre+te diure'a3 menine !uncionalitatea glomerulului renal- c)iar %n condiii e#treme0 !oarte util %n insu!iciena renal& acut& " re.ine agra.area bolii$ Este riscant0 cre+terea resiunii coloidosmotice- determin& cre+terea .olemiei 9: e contraindicat %n0 6TA 7oate decom ensa o insu!icien& cardiac&- roduc*nd c)iar E7A3 riscul de a roduce E7A cre+te !oarte mult la bolna.ii cu insu!icien& renal&, CDRS 1G ANTIANEMICE

Anemia !eri ri.& Fierul este indis ensabil t, organism- intr*nd in constituia unor en'ime ale o#idoreducerii celulare +i a )emoglobinei "6b$,

Pagina 80

FARMACOLOGIE
Fe Qul alimentar Q \(12 mgA'i - este de regul& su!icient t, ne.oile !i'iologice "GmgA'i la b&rbatul adult G-8 mg la !emeie $,A ortul este la limit& %n ultimele luni de sarcin& +i la sugari - la care necesarul este de cca, YmgA'i, =n ca' de )emoragii semni!icati.e - de!icitul de Fe de.ine mani!est +i se traduce rin anemie, Fe (ul se absoarbe numai dac& este sub !orm& de Fe !eros - bi.alent3 !rec.ent Fe(ul se g&se+te %n !orm& tri.alent& +i trans!ormarea din Fe !eric %n Fe !eros se !ace numai dac& 76(ul stomacului este acid, La bolna.ii cu de!icit de 6Cl sau la cei re'ecai gastric absorbia duodenal& de Fe este sc&'ut&, Substanele care cresc aciditatea gastric& " e#, acidul ascorbic $ cresc absorbtia de Fe, La ersoanele s&n&toase absorbia intest, de Fe nu de &+e+te G2P - datorit& unui mecanism limitati. re re'entat de roteine trans ortoare din celulele mucoasei duodenului terminal, =n ca' de de!icit de Fe +i c*nd sunt sc&'ute marcat de o'itele de Fe absorb+ia cre+te la 1B(H2P- a oi scade rogresi. - e m&sur& ce se corectea'& de!icitul, Administrarea Fe %m reun& cu alimentele mic+orea'& considerabil absorbia " 8(G2P$, Antiacidele gastrice mic+orea'& dis onibilitatea entru absorbie, =n s*nge - Fe circul& legat de o beta G glico rotein& lasmatic&- trans!erina 3 ea contribuie la limitarea absorbiei Fe %n !uncie de ne.oi, Fe este dus la m&du.a )emato oetic& entru sinte'a de 6b, Cantit&ile e#cesi.e de Fe sunt stocate %n macro!age - care constituie de o'itele organismului %n Fe,Nu se oate .orbi de o e#creie de Fe 5 se elimin& uin - mai ales rin !anere +i descuamarea tegumentelor,La !emei - Fe se elimin& !i'iologic rin menstruaie, Carenele ot a are c*nd ne.oile organismului sunt mai mari dec*t osibilit&ile de a ort5 de e#, co ii %n erioada de cre+tere accelerat& - la !emeia gra.id& 3 carenele a ar rin ierderi e#agerate de Fe nu e c&i !i'iologice - ci rin s*nger&ri " )emoragii abundente - s*nger&ri digesti.e re etate $, Anemia !eri ri.& este )i ocrom& +i microcitar&, 7entru diagnostic - se in.estig)ea'&0 - ca acitatea trans!erinei de a lega Fe(ul, - cantitatea de Fe din macro!age - se !ac 0 )emograma - endosco ie - radiogra!ie etc, Tratamentul const& %n administrarea de Fe, 7e cale oral&- se administrea'& s&ruri de Fe !eros "sul!at- glutamat- !umarat de Fe 1C$, Absorbia medicamentului se !ace %n !uncie de gradul anemiei, =n ca' de de!icit mare de Fe cu de o'ite sc&'ute- se absoarbe *n& la H2P 3 e m&sur& ce anemia se corectea'&- absorbia Fe scade ast!el %nc*t este greu de a/uns la o into#icaie cu Fe, Se administrea'& e stomacul gol- %nainte de mas& "e.entual %n asociaie cu substane care acidi!ic& coninutul gastric$ sau la cel uin H ore du & mese, 7entru a e.ita iritaia gastric&- se recomand& %nce erea tratamentului cu do'e mai mici care se cresc rogresi., Durata tratamentului este de 8(Y luni, Do'ele necesare ro!ilactic "la !emeile gra.ide$ sunt de GB(H2 mgA'i, Absorbia Fe e stomacul cu alimente este sc&'ut& 0 scade at*t rin sc&derea acidit&ii gastrice- c*t +i rin !a tul c& unele substane conin c)elatori care !ormea'& com le#e cu Fe, 7entru cre+terea )emoglobinemiei cu G g P organismul are ne.oie de GB2 mg Fe elementar, 6emato oie'a necesit& a ro#imati. G s& t&m*n&- ast!el %nc*t- du & B([ 'ile de la %nce erea tratamentului- a are un num&r crescut de reticulocite- !iind semn atognomonic entru e!icacitatea tratamentului "acest lucru oart& numele de cri'& reticulocitar&$, 6emoglobinemia cre+te rogresi.- iar de o'itele se com letea'& relati. t*r'iu, 7entru !iecare acient se calculea'& do'a necesar& corect&rii anemiei +i com let&rii de o'itelor 0 Cantitatea de Fe necesar& 9 "de!icitul de 6b # GB2$ C "822 mg(G222 mg Q entru com letarea de o'itelor$ =n ca'ul %n care o anemie microcitar& +i )i ocrom& nu r&s unde la tratamentul cu Fe e#ist& 1 osibilit&i 0 - nu este anemie !eri ri.& "!ace arte din anemiile sideroacrestice$ - este anemie !eri ri.&- dar continu& ierderile, Fe e cale oral& este %n general bine su ortat,

Pagina 81

FARMACOLOGIE
REAC?II AD;ERSE , 7entru c& re aratele sunt iritante- reaciile ad.erse sunt digesti.e 0 greuri- .&rs&turicram e abdominale, Deseori se roduce consti aie "datorit& !i#&rii )idrogenului sul!urat care este stimulent al tran'itului intestinal$- alteori se roduce diaree datorit& iritaiei mucoasei, Colorea'& scaunul %n negru, CONTRAINDICA?II, Dlcer gastric sau duodenal- enterite- le'iuni ulcerati.e ale tubului digesti., Into#icaia acut& este accidental&, 7rinci alele mani!est&ri sunt 0 gastroenterita acut&- +oc- a!ectarea !icatuluiacido'&- com&, Ca antidot se !olose+te Des!erio#amina- c)elator electi. entru Fe e care %l deto#i!ic&, In/ectarea de cantit&i e#cesi.e de Fe- sau administrarea %ndelungat& e cale oral& ro.oac& )emocromato'& 5 Fe se acumulea'& %n !icat +i ancreas +i oate de'.olta ciro'& +i diabet, 7RE7ARATE0 A, In/ectabile 0 sunt indicate %n situaii de e#ce ie- c*nd nu este o ortun& administrarea oral& "de!icit de absorbie- boli in!lamatorii ale intestinului- intoleran& la !ierul oral- bolna.i care nu coo erea'&$ 3 se !olosesc com le#e organice neioni'abile, Se in/ectea'& i,., sau i,m, =n administrarea in/ectabil& concentraia sanguin& a Fe cre+te !oarte mult, O arte din Fe se elimin& rin urin& deoarece nu tot Fe se leag& de trans!erin&, O arte din Fe este ca tat& de macro!age "sistemul reticuloendotelial$ de o'itele se re!ac mult mai re ede- ractic- %naintea corect&rii anemiei, Latena cu care r&s unde organismul este aceea+i ca %n ca'ul re aratelor orale5 cri'a reticulocitar& a are du & a ro#imati. [ 'ile, Administrarea i,., nu re re'int& o modalitate de tratament al urgenelor, De#tri!eronul Q este un com le# de Fe cu de#trin& arial )idroli'at&, E#ist& !orme in/ectabile i,m "de e#, Fe olimalto'at$ +i re arate in/ectabile i,., Fe de#tranul +i Fe sorbitolul sunt alte re arate in/ectabile, Mod de administrare 0 in/ectabil- o dat& la 1 'ile, Do'a entru o dat& este de G22 mg, La %nce ut se administrea'& do'e mici "B2 mg$, Reacii ad.erse0 - administrarea i,m, este adesea dureroas&- ielea ut*ndu(se colora %n brun "in/ectarea se !ace rin de lasarea ielii$, - colorarea tegumentului la locul in/ect&rii, - administrat i,., oate da iritaii ale .enei- merg*nd *n& la !lebit&, re aratele in/ectabile sunt de obicei alergi'ante Q !ebr&- eru ii cutanate- ce!aleeameeli- c)iar +oc ana!ilactic, - e#ist& un risc im ortant de su rado'are5 ot a are de uneri de Fe %n organe- de e#em lu %n !icat- ancreas- numite )emosidero'& sau )emocromato'&- care ot e.olua cu insu!iciena organelor, B, Orale 0 Fe se administrea'& obi+nuit- e cale oral&, Se !olosesc 0 1. Sul!atul !eros ce conine 12P Fe +i se !olose+te %n do'& de H22 mg(Gg A'i %n sco curati. +i [B(GB2 mgA'i ro!ilactic, 2. Elutamatul !eros "Elubi!er$ ce conine 1G(11P Fe- do'ele utile !iind de H22(Z22 mgA'i curati.- +i de [B(GB2 mg A'i ro!ilactic, Anemiile megaloblastice Anemiile megaloblastice se datorea'& de!icitului de .itamin& BG1 sau de!icitului de acid !olic, ;itamina BG1 "numit& +i !actor e#trinsec$ se cu lea'& %n stomac cu o rotein& numit& !actor intrinsec " rodus& de celulele arietale din mucoasa stomacului$ +i !ormea'& un com le# 3 ast!el .itamina BG1 este rote/at& de sucul gastric, Acest com le# str&bate tubul digesti. +i se absoarbe la ni.elul ileonului terminal, A/uns& %n s*nge- .itamina BG1 este trans ortat& de c&tre roteinele lasmatice, Roluri 0 .itamina BG1 artici & la rocesele en'imatice 0

Pagina 82

FARMACOLOGIE
trans!orm& metilmalonil Q CoA %n succinil Q CoA , =n de!icitul de .itamin& BG1- aceast& trans!ormare nu mai are loc a are o acumulare de aci'i gra+i necores un'&tori din unct de .edere metabolic, Ace+ti aci'i gra+i %n e#ces se inser& %n membrana celulelor- cel mai mare im act a.*nd asu ra celulelor ner.oase 5 a ar !enomene neurologice caracteristice de!icitului de .itamin& BG1, - trans!orm& )omocisteina %n metionin& rin metilare, Eru area C6 H este !urni'at& de metiltetra)idro!olat "re re'int& !orma de de o'it a acidului !olic$ care se trans!orm& %n acid tetra)idro!olic "re re'int& !orma acti.& a acidului !olic$, Acidul Folic artici & la !ormarea ba'elor a'otate contribuind la maturarea aci'ilor nucleici, =n de!icitul de .itamina BG1- nu mai are loc trans!ormarea metiltetra)idro!olatului %n acid !olic acti. "ca cana metiltetra)idro!olatului$, Ast!el- a are un de!icit %n acid !olic acti. ce %m iedic& maturarea nucleului celulelor- iar celulele .or a.ea asincronism de maturare nucleo(cito lasmatic "cito lasm& matur& +i nucleu t*n&r$, Acest asincronism .i'ea'& acele celule care au multi licare ra id& ")ematiile$, Ast!el- a are o abunden& de celule cu nucleu t*n&r %n m&du.a )ematogen&- care nu .or a/unge %n eri!erie a are anemia, Acest de!ect de maturare al nucleului se %nt*lne+te +i la alte ti uri de celule 0 leucocite- celule e iteliale digesti.e este tulburat turn(o.er(ul celulelor tubului digesti., Deci- de!ectul de maturare al nucleului a are at*t %n de!icitul de .itamin& BG1- c*t +i %n de!icitul de acid !olic, Necesarul 'ilnic de .itamin& BG1 este !oarte mic 0 G(H Ng- a ortul 'ilnic de &+ind cu mult acest necesar "H2 Ng$, ;itamina BG1 reali'ea'& de o'ite !oarte mari %n !icat- care se estimea'& c& a/ung cel uin B ani, Deci- de!icitul de .itamin& BG1 a are doar %n situaii articulare 0 - c*nd nu e#ist& roducie de !actor intrinsec 5 anemie erinicioas& sau Biermer "atro!ie gastric&- re'ecie gastric&$, - la bolna.ii cu ileit& terminal&- re'ecie de ileon terminal, - la ersoanele care nu consum& roduse animale, =n ast!el de situaii- anemia se instalea'& tardi.- cam la B ani de la e.enimentul res ecti., De!icitul de aicd !olic a are mai !rec.ent0 - la ersoanele care au un ritm de cre+tere accelerat - la ersoanele care au ne.oie mai mare de acid !olic "gra.ide$, - %n carene alimentare, - la ersoanele care nu consum& roduse .egetale, Anemia rin de!icit de .itamin& BG1 are %n tabloul s&u +i mani!est&ri neurologice, Anemia rin de!icit de acid !olic nu d& mani!est&ri neurologice, Tratamentul %n aceste anemii se !ace cu .itamina BG1 +i cu acid !olic, ;itamina BG1 corectea'& e#clusi. anemia megaloblastic& determinat& de de!icitul de BG1- nu +i e cea determinat& de de!icitul de acid !olic, =n sc)imb- acidul !olic le corectea'& e am*ndou& "hhhh$- %ns& nu +i tulbur&rile neurologice din anemia rin de!icit de BG1, De obicei- dac& nu se !ac testele de s ecialitate- tratamentul se %nce e cu .itamina BG1, Administrarea de .itamina BG1 Q se d& in/ectabil i,m sau subcutanat, Do'ele sunt .ariabile 0 G22 Ng(G222 Ng A o dat&, La %nce ut- administrarea se !ace la inter.ale mai mici de tim - ulterior din ce %n ce mai rar " *n& la o dat& e lun&$ 0 ast!el 0 - G22 Ng o dat& A G s& t&m*n& - G22 Ng o dat& A 1 s& t&m*ni - G22 Ng o dat& A Glun& "toat& .iaa entru cei cu anemie erinicioas&$ Se ot da +i do'e de G222 Ng A odat& deoarece nu e#ist& risc de su rado'are, E!ectul tratamentului este s ectaculos 0 %n c*te.a 'ile a are o ameliorare clinic& +i biologic& 3 du & o s& t&m*n& a are cri'a reticulocitar& "cre+te mult num&rul reticulocitelor$, Administrarea de acid !olic Q se !ace oral- B mg A'i, -

Pagina 83

FARMACOLOGIE
La tratamentul cu BG1 se mai oate ad&uga acid !olic +i Fe entru o erioad&- entru corectarea anemiei- a oi se trece e tratament de %ntreinere cu BG1, La bolna.ii re'ecai gastric anemia a are %n circa B ani- dar tratamentul trebuie %nce ut %naintea a ariiei, =n tratamentul de urgen& al anemiilor se a elea'& la trans!u'ii, Factorii de cre+tere )emato oietici Factorii de cre+tere )emato oietici sunt substane care ermit multi licarea- de'.oltarea +i maturarea anumitor ti uri de celule, E#ist& un recursor recoce numit !actorul de stimulare a coloniilor de granulocite +i macro!age care stimulea'& recursorul comun al granulocitelor- monocitelor +i macro!agelor, Acest !actor se !olose+te %n tratamentul anumitor cancere de s*nge- entru re!acerea gre!elor sau autogre!elor de m&du.& osoas& - +i reluarea !unciilor acestora, E#ist& +i !actori de cre+tere care acionea'& mai tardi., Factorul de stimulare a coloniilor entru granulocite este ERITRO7OIETINA- ce are statut de )ormon, Eritro oietina este rodus& la ni.elul rinic)iului +i stimulea'& de'.oltarea )ematiilor, Deci- toi bolna.ii cu insu!icien& renal& cronic& "IRC$ au anemie "este a roa e atognomonic&$ 5 se administrea'& eritro oietina entru normali'area )emoglobinei +i )ematiilor %n s*nge- %m iedic*nd ast!el- agra.area unor boli isc)emice "cardio atia isc)emic&$, Tratamentul cu eritro oietin& este un tratament cronic- *n& la trans lant sau *n& la s!*r+itul .ieii bolna.ului, Eritro oietina se mai oate !olosi +i %n anemiile idio atice- cu e!icien& mai slab&, Reacii ad.erse0 - sunt !oarte rare la bolna.ii cu IRC, - %n condiii de do ing a are cre+terea e#agerat& a num&rului de )ematii cre+te .*sco'itatea s*ngelui cu cre+terea tensiunii arteriale ot a are trombo'e, =n cancerele de s*nge se recoltea'& m&du.& osoas& de la bolna.- se tratea'& entru distrugerea celulelor recursoare- a oi se reintroduce esutul rele.at "autogre!&$ 3 introducerea de esut com atibil 9 )eterogre!&, 7rocese de coagulare

Endoteliul0 se o une .asoconstrictiei rin sinte'a de NO "mono#id de a'ot$3 rostaglandinele sunt antiagregante lac)etare- roteinele C si S sunt antitrombotice, Cand endoteliul e le'at " rin agresiune directa sau rin !isurarea ori ru erea unie laci de aterom$- se declansea'a tim ul lac)etar- constand in H subtim i0 ade'iune lac)etara acti.are lac)etara acti.are lac)etara Dltimul subtim determina acti.area cascadei coagularii (: se !ormea'a trombusul (: acesta e su us actiunii lascminei 9: !ibrinoli'a, Tim ul lac)etar0 ade'iune lac)etelor0 le'area endoteliului declansea'a aderarea lac)etelor rin 1 mecanisme0 G, eliberarea !actorului .on Iillebrand3 1, le'iunea endoteliala desco era micro!ibrilele de colagen, Du a ade'iune- sunt le'ate su er!icial membranele trombocitare si se declansea'a acti.area lac)etara, Le'area membranei trombocitare determina desco erirea si acti.area rece torilor membranari trombocitari cu structura glico roteica "E7$, Rece torii sunt de mai multe ti uri0 E7 I b Q leaga !actorul .on Iillebrand E7 II a Q leaga colagenul Pagina 84

FARMACOLOGIE
E7 II b IIIa ( leaga !ibrinogenul de alte molecule- a.and rol acti. in agregare, Tot le'area endoteliului determina eliberarea de trombina si AD7 lac)etar, Rece torii- odata acti.ati- leaga mai bine !ibrinogenul sau colagenul, Factorul .on Iillebrandodata acti.at determina cresterea concentratiei calciului intra lac)etar, Acti.area lac)etelor- cu acti.area rece torilor- duce de asemenea la cresterea concentastiei calciului intra lac)etar, Consecinte ale cresterii concentratiei Ca intra lac)etar0 determina agregarea lac)etelor rin stimularea actinei si mio'inei trombocitare "microcontractie de trombocit$ acti.ea'a trombo#an Q sinteta'a - actionand e !os!oli iele membranare 9: trombo#an A1 9 !actor roagregant, Ast!el se am li!ica acti.area rece torilor- mai ales a lui E7 II b III a - ceea ce duce la ali irea lac)etelor intre ele si ali irea la cele ce au aderat de endoteliu "cale comuna$, ;itamina J redusa e acti.a- iar !orma o#idata e inacti.a, 7roteinele C si S in!luentea'a !actorii <I a- ;III a- ; a- rin doen(regulation, Medicamentatie0 I, 7e !a'a de le'are a endoteliului nu se rea actionea'a- decat e.entual t lacile de aterom0 se administrea'a )i oli emiante0 ( statine 0 in)iba 6ME Co A reducta'a din )e atocit si creste ni.elul 6DL, Reactii ad.erse0 a!ectare )e atica si a!ectare musculara cu rabdomioli'a, Nu se dau singureci in asociatie cu o alimentatie saraca in grasimi, E#0 sin.astatin "'o!or$- ator.astatin "sortis$ 0 scade mult si ni.elul trigliceridelor serice, ( t scadrea trigliceridelor se !olosesc !ibrati- care sunt )i oli emianti cu actiune la ni.elul lasmei- stimuland li o roteinli a'a, Reactii ad.erse0 a!ectare musculara, E# de !ibrati0 !eno!ibrat "li ant)il$- gem!ibro'il "lo id$, II, e tim ul lac)etar actionea'a agentii anti lac)etari, III, 7e coagulare actionea'a anticoagulantele- adiminstrate acut "in/ectabil$ sau cronic, I;, Cu actiune e !ibrinoli'a0 se urmareste stimularea ei rin medicamentatia !ibrinolitica- in trombo'e arteriale relati. recente "e#0 IMA- trombembolism ulmonar acut- isc)emie acuta$

Agenti anti lac)etari0 Agentii anti lac)etari0 as irina,- di iridamol- sul!in ira'ona- ticlo idina, As irina0 determina acilarea ire.ersibila a co#- ceea ce duce la scaderea sinte'ei de trombo#an A1, In do'e mici- co# "cicloo#igena'a$ lac)etar e mai sensibil decat co# endotelial, 7lac)eta- !iind anucleata- odata distrusa- co# nu se mai re!acesi lac)eta res ecti.a nu mai eliberea'a T< "trombo#an$, In do'e mari- in)iba constant si co# endotelial, Reactii ad.erse si contraindicatii0 iritatie gastrica- reactii alergice- )emoragii "mai ales in asociere cu anticoagulante$, Do'a 0 [B Q H1B mgA'i j X c A 'i, In SDA- GY2 mgA'i Indicatiile tratamentului antiagregant0 Boala coronariana isc)emica0 angina stabila- IMA transmural non ` Bolna.i ce au a.ut un accident .ascular isc)emic0 accident tran'itoriu 7urtatori de .al.e- altele decat metalice "anticoagulante$ 7ost bk( ass,

Pagina 85

FARMACOLOGIE
Nu se recomanda ro!ila#ia cu as irina la sanatosi- mai ales la batrani- t ca e#ista risc de )emoragii, Di iridamol0 are e!ect antiagregant modest- !olosit in do'e mari creste sinte'a de AM7c si Ca intra lac)etar- dar are e!ect mai sca'ut ca as irina, 7roduce usoara .asodilatatie coronariana e arterele normale3 in cri'a de angina ectorala a are l!enomenul de !urtc 9 sangele e de.iat si se agra.ea'a angina, Se administrea'a ersoanelor cu alergie la salicilati- intoleranta la as irina, E ie!tin, Do'a0 B2 mg de H oriA'i3 du a studii- s(a acce tat do'a de [B mg de H oriA'i, Fenomenul de !urt a are mai ales in administrarea intra.enoasa in accidente isc)emice tran'itorii, Reactii ad.erse0 !lus)- rus)- usoara )i otensiune- tulburari gastrointestinale usoare, Indicatii0 se !oloseste in asociere cu as irina la bolna.ii cu .al.e arti!iciale, Sul!in ira'ona "anturan$ 0 in)iba cicloo#igena'a "co#$- dar nu com let- a.and ro rietati antiagregante- dar !iind utin !olosita in acest sco , E si urico'urica- de aceea !olosita in tratarea artro atiei gutoase, E greu su ortata, Do'a 0 \22 mgA'i- in 8 ri'e, Da !rec.ent reactii de intoleranta gastro(intestinala " iro'isgreata- diaree$, Do'a administrata e la limita su erioara a su ortabilitatii si la cea minima a e!ectului, A!ectea'a si !unctia renala "nu se administrea'a in insu!icienta renala$, Contraindicatii0 litia'a urica- ulcer, Ticlo idina "ticlid$0 e un medicament e!icient- in)iba ire.ersibil acti.area E7 II b III a, Do'a0 1Bo mg de 1 oriA'i, E!ecte secundare0 tulburari gastrointestinale "micro)emoragii digesti.e- rareori ulcer!enomenele !iind mai usoare decat la administrarea de as irina$- neutro enie "de G P$ re.ersibila care a are in rimele H luni de la ince utul tratamentului3 de aceea se re eta )emoleucogramele la 1 sa tamani- ana la s!arsitul lunii a treia, Clo idogrel " la.i#$0 are acelasi mecanism de actiune ca si ticlo idina si aceleasi reactii ad.erse0 tulburari gastroZintestinale de ti )emoragic- neutro enia a are mai rar, E#ista studii ce do.edesc e!icienta lui su erioara !ata de ticlo idina la bolna.ii cu dilatare transmurala ercutana "TDCA$, Do'a0 [B mg o data A'i, Alti antiagreganti0 antagonisti ai rece torilor E7 II b III a 0 Abci#imab "reo ro$0 e anticor monoclonal anti rece tor II b III a E ti!ibatide "integrilin$ Q e e tida sintetica Tiro!iban "aggrastat$ Q e- de asemenea- e tida sintetica, Se dau in/ectabil3 ultimele 1 se dau in angina instabila- IMA non `- accidente coronariene acute, 7rimul se da in dilatatie transmurala ercutana "TDCA$,

Anticoagulante0 Anticoagulante acute "A$ si cronice "B$ "A$, Anticoagulante acute0

Pagina 86

FARMACOLOGIE
6e arina clasica0 e o muco oli'a)arida anionica ce recunoaste ca mecanism de actiune cu larea cu antitrombina III "anticoagulant natural$- crescand de G222 de ori ro rietatile anticoagulante ale antitrombinei III, Actionea'a e !actorii ;II a- I< a- II a, Actionea'a e !actorii acti.ati- atat in .i.o cat si in .itro, Are structura olara- de aceea nu se absoarbe si e distrusa de sucurile gastrice- nu tra.ersea'a bariera )ematoence!alica si nici lacenta- utandu(se administra gra.idelor care !ac trombo!lebite ro!unde, Are e!ect antitrombocitar rin in)ibarea agregarii lac)etelor- indusa de trombina, Com le#ul )e arina Q antitrombina III actionea'a doar e trombina libera, Clari!ica lasma li emica rin acti.area li o roteinli a'ei, Se leaga de endoteliu- roteine lasmatice si macro!age- a oi se elimina renal, De aceea nu se administrea'a in insu!iciente renale, Administrare0 intra.enos0 er!u'ie continua sau intermitenta, Subcutanat0 )e arina sodica "se mai administrea'a si I,;,$ )e arina calcica, Administrarea subcutanata e !oarte dureroasa3 se da ro!ilactic in trombo!lebite ro!unde si trombembolism ulmonar- in inter.entii c)irurgicale e micul ba'in Q cand riscul trombogen e crescut, Do'a administrata subcutanat0 B,222 Q G2,222 D,I, Do'ele t administrare intra.enoasa0 in er!u'ie continua 0 G222 D,I,A ora si se urmareste bolna.ul, Se mai ot administra B222 DI- la 8 ore, A7TT 9 tim ul de trombo lastina artial acti.ata0 A7TT 9 G-B Q 1-B # .aloarea martor 9 B2 Q [B "\2$ secunde, Indicatii0 a.and actiune ra ida si durata sca'uta- se da in0 Trombo'a a .enelor su er!iciale "la ince ut$ IMA- angina instabila Tromboembolie ulmonara Reactii ad.erse0 6emoragie3 se !oloseste ca antidot sul!atul de rotamina- in er!u'ie lenta- G mg la G22 DI )e arina Trombocito enie0 re.ersibila Trombo'e arado#ale datorita modi!icarii trombocitelor Alergie Osteo oro'a- mai ales administrata tim indelungat gra.idelor, 6e arine cu masa moleculara mica0 dalte arina "!rag arina$- eno#a arina "!le#ana$- nadro arina "!ra#i arina$- remi arina, Dalte arina se !oloseste in tratamentul IMA non `- angina instabila- trombo'a a .enelor ro!unde "in acest ca'- oate !i !olosita si ro!ilactic$, Se administrea'a subcutanat de 1 ori e 'i "tim ul de in/umatatire si biodis onibilitatea sunt su erioare celor a )e arinei$, Se ot administra !ara controlul A7TT, Mecanism de actiune0 ca )e arina clasica- dar directionat mai mult e <a, Do'are0 se !oloseste unitatea anti!actor <a, 6irudina "h$ se leaga direct cu a!initate mare !ata de trombina de/a legata de !ibrina, In)iba si agregarea alc)etara, "B$, Anticoagulante cronice0

Pagina 87

FARMACOLOGIE
Se mai numesc si cumarinice sau anti.itamina J, In)iba trans!ormarea !ormei o#idate a .itaminei in !orma redusa- rin n)ibarea e o#ireducta'ei, Sunt acti.e e cale orala, Doar in .i.o in)iba sinte'a !actorilor de coagulare sinteti'ati la ni.el )e atic ";III- I<- <- II$, Trombosto "acenocumarona$ Iar!arina "mai ales in SDA$ 0tim ul de in/umatatire e mai mare, Tra.ersea'a bariera )ematoence!alica si lacenta "contraindicat gra.idelor$, Se leaga rocentual mai mult de roteinele lasmatice, Are tim de latenta mai mare "tim ul de latenta e egal cu tim ul de .iata al !actorilor coagularii de/a acti.ati$3 are durata de actiune relungita, Tratamentul e .eri!icat rin determinarea INR, INR normal 9 2- \B Q G-1, Tratamentul e e!icient si sigur cand INR 9 1(H, De asemenea- se mai determina tim ul UuicM "care trebuie sa !ie de doua ori .aloarea martor$- acti.itatea rotrombinica "H2 Q 82 P$, Indicatii0 trombo'a .enelor ro!unde- IMA- trombembolism ulmonar "Y luni $- !ibrilatie atriala cu steno'a mitrala- !ibrilatie atriala ce .a !i con.ertita, Reactii ad.erse0 Sangerare0 ca antidot se administrea'a .itamina J !iola de G2 mg in/ectata intra.enos lent " t ca oate determina moarte subita$- dar totusi )emoragia .a dura ce.a tim "minim [ Q \ ore$, Se mai administrea'a lasma roas ata congelata si crio reci itat, Rar- necro'a tesutului gras din 'ona er!u'iei- cu a aritia de microtrombo'e "medicamentul mai in)iba si roteinele C si S$ La !at- in rimul trimestru- medicamentul e teratogen- a!ectea'a mai ales oasele, In ultimul trimestru- e#ista risc )emoragic la !at, Contraindicatii0 sarcina- ulcer- ala tare- diate'e )emoragice, Interactiuni medicamentoase0 Datorita in)ibitiei en'imatice- interactionea'a cu cimetidina- !enilbuta'ona, Datorita inductiei en'imatice- cu barbituricele- !enitoina- ri!am icina, Datorita legarii in rocent crescut de roteinele lasmatice- interactionea'a cu alte medicamente ce se leaga in cantitate mare0 sul!amide antibacteriene sau antidiabeticeunele antiin!lamatoare nesteroidiene "si la ni.el gastric$ Su!erinte )e atice0 se da do'a sca'uta Tireoto#ico'a 0 do'a sca'uta Regimul .egetarian necesita o do'a mai mare- t ca legumele crude !a.ori'ea'a sinte'a de .itamina J, Cei ce iau acenocumarol nu au .oie0 In/ectii imtramusculare "!ac )ematom$ E#tractii dentare- lo.ituri etc Trebuie do'at eriodic INR, Fibrinoliticele Alte la'e "t7A- rt7A$ Stre toMina'a DroMina'a Amistre la'e ( toate acestea determina li'a c)eagului de !ibrina rin acti.area sau stimularea lasminei,

Pagina 88

FARMACOLOGIE
Alte la'a e o en'ima naturala ce se leaga de !ibrina- la su ra!ata trombului si determina trans!ormarea lasminogenului in lasmina, E tromboselecti.a, Indicatiile tromboli'ei0 trombus arterial recent "IMA- trombembolism ulmonar$ adica la ma#inm Y Q \ ore du a a aritia lui, Contraindicatii0 traumatisme recente- inter.entii c)irurgicale recente- accident .ascular recent- 6TA se.era- ulcer- H2 minute du a masa/ul cardiac, Contraindicatii t alte la'a0 in lus !ata de cele amintite- intoleranta la gluco'a, Stre toMina'a nu are e!ect direct e lasminogen- se leaga de el !ormand un com le#stoic)iometric, Actionea'a e lasminogenul liber, Do'a0 G-B milioane D, Contraindicatii0 in!ectie recenta stre tococica Reactii ad.erse0 alergie- )i otensiune se.era, DroMina'a se obtine din culturi celulare renale umane3 acti.ea'a direct lasminogenul, Reactiile ad.erse sunt mai usoare, Amistre la'e sunt constituite dintr(un amestec de stre toMina'a si lasminogen3 se oate administra o in/ectie la domiciliu, Toate cele atru au ca reactie ad.ersa ma/ora sangerarea masi.a care se contracarea'a cu acid trane#amic sau acid m aminoca roic, 44 de citit medicatia )emostatica din carte44 ( ( ( ( ( ( asta e tot- nu mai e nici o agina Y, CDRS 18 MEDICA?IA ANTIDLCEROAS> Cu rinde medicamente utile entru tratamentul ulcerului gastric sau duodenal, Cau'ele le'iunii ulceroase sunt e deo arte cre+terea secreiei de 6Cl- iar e de alt& artesc&derea cantit&ii de mucus care rote/ea'& mucoasa gastric& sau duodenal&, Dac& ulcerul a are unde e#ist& 6Cl %n cantitate mare- atunci %nl&turarea lui duce la .indecarea ulcerului, E#ist& H clase de medicamente 0 I. Antiacide Q reacionea'& c)imic cu 6Cl +i %l neutrali'ea'&, II. Antisecretoare Q scad secreia de 6Cl, III. 7rotectoare ale mucoasei "cito rotectoare$ Q rote/ea'& mucoasa gastric& sau duodenal& de agresiunea 6Cl +i e sinei, I. Medicamente antiacide

Sunt substane c)imice sim le care neutrali'ea'& 6Cl, Se !olosesc com u+i de Ca 1C "o#id de Ca$de Mg ")idro#id de Mg- o#id de Mg- carbonat de Mg- trisilicat de Mg$- de Al ")idro#id de Al$- de Na "bicarbonat de Na$, Ace+ti com u+i scad aciditatea gastric& +i !a.ori'ea'& .indecarea, Se clasi!ic& du & mai multe criterii 0 A. Du & ra iditatea de reacie 0 - antiacide ra ide Q sunt cele solubile "de e#, bicarbonatul de Na$, - antiacide lente Q sunt cele greu solubile "com u+i de Ca- Al- Mg$, B. =n !uncie de ca acitatea de a alcalini'a coninutul gastric 0

Pagina 89

FARMACOLOGIE
antiacide neutrali'ante Q care nu cresc 6(ul mai sus de [, antiacide alcalini'ante Q %n cantitate mare ot cre+te 6(ul mai sus de [ "bicarbonatul de Na$, C. =n !uncie de ca acitatea de a roduce modi!ic&ri sistemice de 6 0 - antiacide sistemice Q sunt cele care se ot absorbi "bicarbonatul de Na$, - antiacide nesistemice "celelalte$, Latena e!ectului este scurt& "sub H2 de min,$, Do'a de antiacid se oate calcula %n !uncie de cantitatea de 6Cl secretat& de bolna., =n mod normal- indi!erent de antiacidul utili'at- G82 mEg sunt ca abili s& neutrali'e'e acidul clor)idric secretat e arcursul a 1 ore, Durata e!ectului acestor medicamente de inde de tim ul c*t r&m*n %n stomac, E!ectul este .ariabil- %n !uncie de tran'itul gastric al acientului, La cei la care tran'itul este mai ra id- durata e!ectului este mai mic&- %n tim ce la cei la care tran'itul este mai sc&'ut- durata e!ectului cre+te, De obicei se ractic& asocierea antiacidelor cu arasim atolitice " entru %ncetinirea tran'itului$, 7re aratele antiacide se administrea'& singure sau se asocia'& %ntre ele %n !uncie de ce alte e!ecte ad.erse au , De obicei modi!ic& motilitatea tubului digesti.0 com u+ii de Ca +i Al au e!ect consti ant- %n tim ce com u+ii de Mg- e!ect la#ati., Formulele magistrale asocia'& antiacide cu e!ect consti ant cu antiacide cu e!ect la#ati., =n re'ent- e#ist& re arate industriale care conin di.er+i com u+i cu aciune antiacid& %n di!erite ro orii- ast!el %nc*t s& nu modi!ice tran'itul, Bicarbonatul de Na se administrea'& %n do'e mici entru a nu roduce e!ecte sistemice legate de 6 "riscul de alcalo'& este crescut c*nd se administrea'& %ndelungat %n do'e mari$, Bio#idul de carbon care se eliberea'& %n urma reaciei oate da balonare +i eructaii, Acionea'& de regul& e erioada a 1 ore 5 se administrea'& la G or& du & mas& c*nd secreia de 6Cl este ma#im&- a oi se administrea'& alt& do'& la H ore du & mas& "la 1 ore du & rima administrare$, S&rurile de Ca ot roduce e termen lung )i ercalcemie- st&ri de ne!rocalcino'&- calculi renali, Magne'iul se absoarbe uin 3 totu+i- dac& bolna.ul re'int& !enomene de insu!icien& renal&- Mg se oate acumula %n organism ro.oc*nd !enomene de de rimare ner.oas& central&, Antiacidele au o serie de a.anta/e 0 sunt bine su ortate- sunt real e!icace +i sunt !oarte ie!tine, =n ractica medical& actual& sunt uin !olosite datorit& incomodit&ii lor "este di!icil de administrat e o erioad& lung& de tim datorit& inter.alelor !rec.ente la care trebuiesc administrate$, II, Antisecretoare 1. 7arasim atolitice Q a.*nd %n .edere c& arasim aticul "7S$ are e!ect stimulator asu ra secreiei de 6Cl- administrarea de medicamente arasim atolitice duce la sc&derea secreiei de 6Cl, E#ist& H !a'e ale digestiei gastrice 0 - ce!alic& Q ro.ocat& de .&'ul- mirosul sauA+i g*ndul legate de alimente 3 este a!lat& sub control ner.os .agal, - gastric& Q ro.ocat& de contactul stomacului cu alimentele- iar controlul este mi#t "ner.os +i umoral$, - intestinal& Q controlul este dominant umoral, 7arasim atoliticele "atro ina$ scad secreia gastric&- %n s ecial %n !a'a ce!alic& +i gastric&+i in!luenea'& uin !a'a intestinal&, 7arasim atoliticele se administrea'& %nainte de mas&, 7arasim atoliticele au o serie de de'a.anta/e 0 - au e!ecte nedorite 0 usc&ciunea gurii- tulbur&ri de .edere- ta)icardie- consti aie- etc,

Pagina 90

FARMACOLOGIE
%ngreunea'& e.acuarea stomacului rin cre+terea tonusului s!incterului iloric +i sc&derea motilit&ii gastrice, Se !ac asocieri %ntre atro in& +i antiacide 0 arasim atoliticele acionea'& %nainte de mas& +i %n tim ul !a'ei gastrice- %n tim ce antiacidele scad secreia de 6Cl din tim ul !a'ei intestinale, 7e de alt& arte- datorit& !a tului c& arasim atoliticele %m iedic& e.acuarea gastric& se relunge+te durata de aciune a antiacidelor, E#ist& com u+i de sinte'& care nu se absorb %n tubul digesti. 0 sunt arasim atolitice cu structur& cuaternar& de amoniu "7ro antelin&- Metantelin&- Butilsco olamin&$, Sunt bine su ortate +i singura reacie ad.ers& e care o mai au este conti aia, 7iren'e ina "Eastro'e in$ se absoarbe uin +i este un antisecretor cu aciune selecti.& 5 acionea'& asu ra sub o ulaiei de rece tori M G e care(i bloc)ea'& selecti.- +i nu roduce nici reacii ad.erse de ti atro inic- nici consti aii, Do'ele mari bloc)ea'& toi rece torii muscariniciduc*nd la e!ecte ad.erse de ti atro inic, 7arasim atoliticele sunt e!icace %n ulcerele cu )i ersecreie moderat&, rin

2. Blocantele rece torilor )istaminergici 61 "Cimetidin&- Ranitidin&- Famotidin&$, Blocarea acestor rece tori duce la sc&derea secreiei de 6Cl at*t %n !a'ele controlate rin mecanism ner.os- c*t +i %n cele controlate umoral, E!ectul acestor medicamente este mai intens, Statistic- rocentul de .indec&ri este mai mare dec*t cel al .indec&rilor cu antiacide +i arasim atolitice, =n ca'ul ulcerelor obi+nuite- e!ectele antiacidelor sunt similare cu e!ectele medicamentelor care in)ib& rece torii )istaminergici 6 1- dac& se administrea'& su!icient de des +i %n cantitate su!icient de mare, 7entru ulcerele cu )i ersecreie de 6Cl m&rit&- e!ectele blocantelor 6 1 sunt net su erioare !a& de antiacide, Alte a.anta/e ale utili'&rii anti)istaminergicelor 0 - nu modi!ic& e.acuarea stomacului 5 ot !i administrate +i la bolna.ii cu eso!agit& de re!lu# " arasim atoliticele- %ngreun*nd e.acuarea stomacului- sunt contraindicate la ace+ti bolna.i$ - se administrea'& comod " Cimetidina de 8 oriA'i 3 Ranitidina de 1 oriA'i- dimineaa +i seara- iar ca tratament de %ntreinere se administrea'& G dat& A'i- seara- %nainte de culcare$, Sunt bine su ortate- %n general, 7ot a &rea !enomene de diaree- datorit& unei cre+teri com ensatorii de gastrin&, S(au semnalat !enomene de ginecomastie la b&rbai- !rec.ent& la Cimetidin& +i !oarte rar& la Ranitidin& +i Famotidin&, Cimetidina oate a.ea e!ect in)ibitor en'imatic 5 se im une ruden& la asocierea cu Teo!ilin&antibiotice macrolide- anticoagulante cumarinice- Fenitoin&, =n ca'ul administr&rii %ndelungate a blocantelor 6 1 )istaminergice- e#ist& 1 riscuri teoreticenedemonstrate rin e#em le %n ractica medical& 0 G, Sc&derea secreiei de 6Cl este at*t de im ortant&- %nc*t este osibil s& dis ar& !uncie stomacului de rote/are !a& de in!eciile digesti.e, Ast!el- e termen lung- ot a are in!ecii enterale, 1, Sc&derea secreiei de 6Cl duce la cre+terea reacti.& a secreiei de gastrin& 3 celulele secretoare de gastrin& "celulele E$ roli!erea'& e#ist*nd riscul de )i er la'ie +i de'.oltarea de cancere, Nu s(a citat nici un ca' de cancer ca urmare a tratamentului cu aceste medicamente, Cimetidina este singurul medicament din aceast& clas& asu ra c&ruia s(au !&cut studii rin care s(a demonstrat c& administrate e o erioad& lung& de tim scade !rec.ena rec&derilor %n ulcer, De obicei- este necesar& bio sie gastric& +i numai du & aceea se urmea'& tratamentul antiulceros, Tratamentul antiulceros oate masca un e.entual cancer +i %m iedic& diagnosticul recoce al lui, Acest lucru se %nt*m l& mai ales %n ca'ul unui cancer gastric ulcerat 5 dac& trat&m ulceraia- ea se oate .indeca iar sim tomatologia dis are,

Pagina 91

FARMACOLOGIE
H, Blocantele om ei de rotoni Sunt in)ibitoare ale om ei ionice- care trans!orm& ionii 6 C din s*nge %n 6Cl- rin cu larea cu ionii de Cl %n canaliculele glandei secretoare, Ome ra'olul Q deri.at de ben'imida'ol- care nu este acti. ca atare 0 de.ine cu at*t mai solubil cu c*t 6(ul este mai acid, Acolo unde este aciditate ma#im&- se trans!orm& %n !orma acti.& care se !i#ea'& ire.ersibil de om ele de rotoni, Dis ariia e!ectului se roduce rin sinte'a de noi molecule cu .aloare de om e de rotoni, E!ectul este de lung& durat& Q este 18 de ore "c)iar *n& la H 'ile$, In)ib& secreia de 6Cl at*t e cea stimulat& c*t +i e cea ba'al&, E!ectul este ma#im, Studiile e!ectuate au ar&tat c& entru ulcerele medii obi+nuite e!ectul obinut este similar cu e!ectul in)ibitorilor 61, Dar- au !ost semnalate re'ultate net su erioare %n ca' de secreie e#agerat& de 6Cl "de e#em lu %n sindromul @ollinger(Ellison- discrimii- mastocito'& $, Sunt comod de administrat Q se administrea'& o singur& dat& e 'i, Reacii ad.erse Q diaree- datorit& cre+terii re!le#e de gastrin&, Aceste medicamente au 1 riscuri teoretice 0 G, Dis ariia barierei antiin!ecioase a stomacului, 1, Risc de neo la'ie, Durata administr&rii este limitat& Q nu trebuie s& de &+easc& 1 s& t&m*ni, 8,In)ibitorii an)idra'ei carbonice Aceta'olamida Q in)ib& an)idra'a carbonic&- en'im& im ortant& %n secreia ionilor 6 C , =n tratament- se !ac asocieri de aceta'olamid& cu antiacide, Reacii ad.erse 0 astenie- somnolen&- dureri musculare- areste'ii ale e#tremit&ilor, 7re aratul numit Dlcosil.anil conine 822 mg aceta'olamid& A com rimat %ntr(o asociaie com le#&, III, 7rotectoare ale mucoasei gastrice 1. Com u+ii de bismut "carbonat ba'ic de Bi- !os!at- subnitrat- subcitrat de Bi coloidal$, Bismutul reacionea'& cu roteine ale mucoasei digesti.e !orm*nd roteinatul de bismut care constituie o barier& rotectoare a mucoasei tubului digesti. 3 ast!el cre+te re'istena mucoasei la aciunea 6Cl, S&rurile de bismut au +i o ca acitate slab& de a neutrali'a 6Cl, Au e!icacitate com arabil& cu antiacidele, Se utili'ea'& +i %n tratamentul unor le'iune ale mucoasei digesti.e %n ansamblu, Do'ele mici roduc consti aie- iar do'ele mari diaree, Colorea'& scaunul %n negru- con!und*ndu(se cu melena, Se administrea'& %n do'e mici +i e erioade scurte, Se absoarbe %n cantit&i mici din tubul digesti., Administrat %n cantit&i mari +i mai ales la bolna.ii cu insu!icien& renal& se acumulea'& ro.oc*nd un sindrom neurologic gra. 5 ence!alo atie mioclonic&, 2. Sucral!at Q este un com us care ader& intim de 'ona le'at& !orm*nd o barier& %n calea 6Cl +i e sinei 3 !ormea'& un !el de ansament gastric, Este real e!icace %n ulcerele obi+nuite, 3. Carbeno#olona Q este un alcaloid care stimulea'& secreia de mucus cresc*nd rote/area mucoasei +i !a.ori'*nd .indecarea le'iunilor ulceroase, Este real e!icace- dar este !oarte rar utili'at- deoarece are e!ect aldosteronic, FARMACOLOEIE CDRS 1B Medicaia A aratului Digesti. Q II

Pagina 92

FARMACOLOGIE
A, Stimulantele +i substituientele secreiei digesti.e 1. Stimulantele secreiei digesti.e "Amarele$ Q sunt substane cu gust amar- ce stimulea'& re!le# secreia sali.ar& +i gastric&, Se !olosesc sub !orm& de tincturi 0 ( Tinctura de cola 5 conine ca!ein& ( Tinctura de Eenian& ( Tinctura de C)ina 5 conine c)inin& ( Tinctura de nuc& .omic& 5 conine stricnin& "un alcaloid to#ic nu trebuie administrat mai mult de G g tinctur& A 'i$, Se administrea'& %nainte de mas&- c*te G2(G1 ic&turi- entru stimularea a etitului, 2. Substituientele secreiilor digesti.e 0 a. Acidul clor)idric diluat Q este un re arat o!icinal ce conineG2P 6Cl, Indicaii 0 %n combaterea tulbur&rilor dis e tice- la bolna.ii cu aclor)idrie, Se administrea'& oral- c*te 1(G2 ml diluai %ntr(un a)ar cu a &, Amestecul obinut se bea cu aiul- entru a nu e.ita contactul 6Cl cu dinii, Se mai oate administra +i betain& clor)idrat sau acidul glutamic clor)idrat- ce reacionea'& cu a a +i eliberea'& 6Cl, b. 7e sina Q este o en'im& roteolitic& a sucului gastric- ce oate !i asociat& cu 6Cl, c. 7ancreatina Q este un re arat ce conine en'ime ancreatice 0 tri sin&- li a'&-amila'&, Indicaii 0 %n tulbur&ri dis e tice din cadrul insu!icienei ancreatice e#ocrine, Mod de administrare, 7entru c& en'imele ancreatice sunt inacti.ate de acidul clor)idric- se administrea'& %n tim ul meselor sau se !olosesc re arate enterosolubile, De asemenea- se mai ot asocia cu anticolinergice sau cimetidin&, 7re arate ce conin ancreatin& 0 Tri!erment- Combi'km- Cota'km- Nutri'km, d. Colereticele Q sunt substane ce stimulea'& roducerea de bil& %n !icat, Acionea'&robabil- osmotic, Ca substane coleretice se !olosesc 0 Aci'ii biliari naturali +i acidul de)idrocolic "obinut rin semisinte'&$, Aceste substane roduc o secreie biliar& abundent&- a oas& 9 aciune )idrocoleretic&, Sunt !olosii entru drenarea bilei +i entru s &larea c&ilor biliare c*nd acestea conin nisi sau calculi mici, S&rurile biliare se mai !olosesc %n ca' de de!icit de bil&- entru a u+ura absorbia +i digestia gr&similor "!istul& biliar&- colesta'&$, Dtili'ai tim %ndelungat oate determina sc&derea re'istenei la agresiune a mucoasei eso!agiene +i gastrice, De asemenea- e#ist& riscul de !enomene to#ice %n domeniul )e atobiliar, Aci'ii biliari +i s&rurile biliare ot da- uneori- diaree, Acidul c)enode'o#icolic Q este un acid biliar natural ce !a.ori'ea'& di'ol.area calculilor biliari de colesterol- rin solubili'area acestuia, De asemenea- scade concentraia colesterolului %n bil&, Durata tratamentului este Y luni Q 1 ani, Este indicat c*nd inter.enia c)irurgical& este contraindicat& sau c*nd sim tomatologia este redus&, Fenil ro anolul "Carbicolul$ este un rodus de sinte'& care are aciune coleretic& slab& +i nu are e!ecte ad.erse, B, Anti.omiti.ele Sunt medicamente ca abile s& %nl&ture sen'aia de grea& +i .oma, Acestea acionea'& %n s ecial la ni.elul centrilor ner.o+i im licaii %n actul .omei "centrul .omei- 'ona c)emorece toare declan+atoare din bulb- nucleii .estibulari$- inter!er*nd cu aciunea unor mediatori c)imici "do amin&- serotonin&- )istamin&- acetilcolin&$, Clase de medicamente 0 Pagina 93

FARMACOLOGIE
1. Neurole tice Q %n s ecial !enotia'inele 0 ( Clor roma'ina "Clordela'in- Largactil- 7legoma'in$ ( 7roclor era'ina "Emetiral$, ( Tietil era'ina "Torecan$, Acestea acionea'& redominant la ni.elul 'onei c)emorece toare declan+atoare din bulb " rin antagoni'area do aminei$, Reacii ad.erse 0 somnolen&- )i otensiune ortostatic&, Contraindicaii 0 bolile )e atice- insu!iciena renal&- .*rsta %naintat&- asocierea cu aneste'ice generale sau mor!in&- im un ruden&, 2. Metoclo ramida "7rimeran- Reglan$ Q de rim& 'ona c)emorece toare declan+atoare " rin antagoni'area do aminei$, De asemenea- stimulea'& eristaltismul gastric +i rela#ea'& s!incterul iloric este util %n disMine'ii digesti.e +i entru unele rocedee diagnostice " endosco ie- e#amen radiologic$, 3. Odansetron "@o!ran$ Q este e!icace %n .&rs&turile se.ere ro.ocate de citostatice, Este anatgonist al serotoninei - care este eliberat& sub aciunea citostaticelor, 4. Sco olamina Q este anticolinergic +i sedati. si)omotor, Este indicat %n r&ul de mi+care- rin in)ibarea unor rece tori colinergici la ni.elul nucleilor .estibulari, 5. Anti)istaminice 0 7rometa'ina "Romergan$- Di!en)idramina- Clor!eniramina- de rim& centrul .omei +i nucleii .estibulari, Sunt indicate %n r&ul de mi+care- .&rs&turile din sarcin&.&rs&turile medicamentoase,

C, La#ati.ele +i urgati.ele Sunt medicamente ce !a.ori'ea'& eliminarea materiilor !ecale, Di!erena dintre la#ati.e +i urgati.e este urm&toarea 0 ( cu a/utorul la#ati.elor se elimin& un scaun moale +i !ormat, ( sub in!luena urgati.elor se elimin& scaune numeroase de consisten& lic)id& sau semilic)id&, Mecanisme de aciune La#ati.ele +i urgati.ele acionea'& rin 0 ( stimularea direct& a motilit&ii gr&birea tran'itului intestinal ( cre+terea di!u'iunii +i secreiei acti.e a a ei +i m&resc coninutul %n a & al electroliilor %n intestin ( reinerea a ei %n intestin rin !ore )idro!ile
materiilor !ecale

( Indicaii

sau osmotice, %nmuierea direct& a scaunului,

( %n consti aia !uncional& ( entru a e.ita e!ortul de de!ecaie la bolna.ii cu )ernie- insu!icien& cardiac&- boal& coronarian&- )emoroi'i- !isuri anale +i alte a!eciuni anorectale, ( entru reg&tirea e#amenului radiologic,

Pagina 94

FARMACOLOGIE
( urgati.ele sunt !olosite %n unele into#icaii alimentare sau medicamentoase- sau du & administrarea de anti)elmintice " entru eliminarea ara'iilor intestinali$,

Contraindicaii ( utili'area %ndelungat& oate duce la boala la#ati.elor 0 ierderi de a &- electrolii.itamine- !enomene de colit&, ( la bolna.ii cu a endicit&- sau %n re'ena durerilor abdominale, ( obstrucia intestinal& Clase de medicamente 1. La#ati.ele de .olum Q sunt re re'entate de !ibrele .egetale nedigerabile +i de coloi'ii )idro!ili- care- %n contact cu a a %+i m&resc .olumul +i cresc coninutul colonului- stimul*nd eristaltismul, Sunt indicate %n 0 consti aia !uncional&- anore#ie "nu e#ist& a ort su!icient de !ibre .egetale$, Cele mai utili'ate sunt 0 ( Metilcelulo'a- Carbo#imetilcelulo'a sodic&, ( Agarul "gelo'a$- seminele de in, Eliminarea scaunului se roduce du & G(H 'ile, 7urgati.ele saline Q sunt re re'entate de s&ruri ale unor substane - careadministrate oral- au e!ect la#ati. sau urgati.- %n !uncie de do'&, Mecanismul lor de aciune este reinerea a ei rin osmo'&, A a reinut& %n intestin reali'ea'& un scaun lic)id- de .olum crescut- ceea ce determin& secundar +i cre+terea eristaltismului, Scaunul se elimin& la G(H ore de la administrare, La do'e mici a are e!ectul la#ati., Reacii ad.erse0 ( soluiile concentrate sunt iritante roduc*nd grea&A.om&, ( ot duce la des)idratare, ( Mg1C din sul!atul de magne'iu- oate roduce de rimare central& marcat& dac& nu este bine eliminat din organism "%n insu!iciena renal& +i la co ii, ( NaC din sul!atul de NaC oate !i d&un&tor la bolna.ii cu insu!icien& cardiac&, 7urgati.e iritante Q are aciune iritant& asu ra mucoasei colonului- stimul*nd mi+c&rile ro ulsi.e datorit& declan+&rii de re!le#e mediate de le#ul submucos, De asemenea- !a.ori'ea'& di!u'iunea +i secreia electroliilor +i a a ei %n intestin, Indicaii 0 sunt utile c*nd este necesar& e.acuarea ra id& a intestinului, =n consti aia obi+nuit& este indicat& numai %n ca'urile re!ractare la m&surile igieno( dietetice +i la urgati.ele de .olum, Contraindicaii 0 a endicita acut& +i abdomenul acut re re'int& contraindicaii absolute, Dleiul de ricin Q %n do'e tera eutice ro.oac& %n G(Y ore eliminarea a G(1 scaune semilic)ide, E!ectul se datorea'& acidului ricinoleic care se eliberea'& sub in!luena li a'ei ancreatice +i acionea'& asu ra intestinului subire- stimul*ndu( i eristaltismul, Contraindicaii 0 rareori ro.oac& colici intestinale, 7oate declan+a tra.aliul la !emeile %ns&rcinate - a roa e de termen,

2.

3.

Pagina 95

FARMACOLOGIE
7urgati.e antrac)inonice Q Frangula Q ro.oac& du & Y(\ ore eliminarea a G(1 scaune moi sau semilic)ide- datorit& unor com u+i antrac)inonici care se eliberea'& %n colon sub in!luena !lorei intestinale, Indicaii 0 %n ca'uri de e.acuare ra id& a intestinului +i %n ca'uri rebele de consti aie !uncional&, Reacii ad.erse 0 !olosirea relungit& oate ro.oca colit&- ierderi de electrolii.itamine +i a &, Se elimin& rin la te roduce diaree la sugari, Dantronul Q deri.at antrac)inonic de sinte'& cu ro riet&i asem&n&toare urgati.elor antrac)inonice, Fenol!taleina "Ciocola#$ Q este un com us de sinte'& deri.at din di!enilmetan, E!ectul este relungit datorit& intr&rii %n ciclul entero)e atic a unei &ri de medicament, Colorea'& urina +i !ecalele %n ro+u, 7roduce unoeri reacii alergicemai ales eru ii cutanate igmentare, O#i!enisatina Q este un alt deri.at de di!enilmetan cu ro riet&i urgati.e, 7oate a!ecta to#ic !icatul, La#ati.ele rin %nmuierea scaunului Q u+urea'& rogresia coninutului intestinal +i %nmoaie direct scaunul, Sunt de ales la ersoanele care elimin& greu scaunul 0 b&tr*ni- bolna.i la at- %n a!eciunile anale acute ")emoroi'i- !isuri anale$ +i %n toate situaiile care im un e.itarea e!ortului de de!ecare, Dleiul de ara!in&- administrat oral- %nmoaie scaunul, Este nedigerabil +i r&m*ne %n cea mai mare arte %n intestin- &trun'*nd %n bolul !ecal- u+ur*ndu(i rogresiunea +i eliminarea, =n general este bine tolerat, 7roduce uneori rurit anal, Administrat %ndelungat- inter!er& cu absorbia unor !actori li osolubili- inclusi. a .itaminelor li osolubile, Se absoarbe %n mici cantit&i +i se oate de une %n ganglionii me'enterici +i %n esutul reticulo(endotelial "!icat- s lin&$- unde ro.oac& reacii granulomatoase, D, Medicaia roMinetic& Cu rinde medicamente care stimulea'& motilitatea gastrointestinal&- !iind utile %n sindromul de )i omotilitate gastric&- %n eso!agita de re!lu# +i entru e#amenul radiologic al tubului digesti., Acionea'& rin antagonism central +i eri!eric !a& de do amin& +iAsau rin mecanism colinergic eri!eric- la ni.elul le#ului mienteric, Metoclo ramida Q este un antagonistdo aminergic- care are +i ro riet&i stimulante colinergice, Er&be+te golirea stomacului +i cre+te eristaltismul intestinului subire, Dom eridona "Motilium$ +i Cisa rida sunt alte medicamente roMinetice, E, Antidiareice Sunt substane care acionea'& rin 0 ( reducerea eristaltismului "o ioidele +i anticolinergicele$ ( cresc .*sco'itatea coninutului intestinal "substane absorbante +i rotectoare$, O ioidele Reduc mi+c&rile eristaltice- roduc*nd %n sc)imb stimularea contraciilor segmentare +i cre+terea tonusului s!incterelor, De asemenea- in)ib& re!le#ul anal de de!ecaie, E!ectele sunt e# licate rin 0 Pagina 96

4.

FARMACOLOGIE
inter!erarea unor mecanisme colinergice +i necolinergice "mediate de endor!ineserotonine$ la ni.elul le#ului mienteric 3 ( reducerea secreiilor biliare +i ancreatice, =n tera ie se !olose+te tinctura de o iu ce conine G2 mg mor!in& la G g de tinctur& sau la BY de ic&turi "G P mor!in&$, Se administrea'& c*te G2(GB ic&turi de H(8 ori A'i, Indicaii 0 diareea acut&- ileostomie- colostomie, Reacii ad.erse 0 riscul a ariiei de endenei, Contraindicaii 0 colita ulceroas& +i oclu'ia intestinal&, Alt o ioid !olosit este Codeina- a.*nd acelea+i ro riet&i consti ante ca +i mor!ina- dar riscul de de enden& este mult mai mic, Se administrea'& 12(H2 mg la Y ore, Alte medicamente cu e!ect o ioid antidiareic sunt Di!eno#ilatul +i Lo eramida "Imodiu$, Acestea au aciune mai s eci!ic& e tubul digesti. +i roduc de enden&, 7arasim atoliticele Atro ina are aciune anticolinergic& asu ra tubului digesti.- in)ib*nd(i motilitatea, Se administrea'& oral- c*te 2-B mg de H(8 ori A'i, Se mai utili'ea'& +i ca e#tract de beladon&- c*te H2 mg- sau tinctur& de beladon&- c*te H2(Y2 ic&turi, Butilsco olamina "Scobutil$ +i 7ro antelina au aciune mai electi.& entru tubul digesti., Antidiareice cu aciune absorbant& +i rotectoare Caolinul Q este silicat de aluminiu , Se administrea'& c*te B(GB g- e nem*ncate- %n ca'uri de diaree acut&, Nu se asocia'& cu alte medicamente entru c& mic+orea'& absorbia, C&rbunele medicinal acti.at Q se administrea'& c*te 1(\ g A'i %n diarei acute- !latulen&, =n do'e mari este indicat %n into#icaiile cu medicamente administrate oral, F, Antis astice Antis asticele se %m art %n 1 gru e 0 ( antis astice arasim tolitice Q %m iedic& in!luenele e#citomotorii .egetati.e, ( antis astice musculotro e Q acionea'& direct asu ra musculaturii netede, Antis astice 7arasim atolitice Aceste medicamente reduc tonusul +i eristaltismul gastrointestinal- !iind util %n ulcer +i %n a!eciunile s astice ale tractului gastrointestinal, Atro ina Q este un arasim atolitic neselecti.- cu e!ect de H(B ore, Se administrea'& 0 ( in/ectabil subcutanat Q 2-B(G mg sul!at de atro in& ( oral Q 2-H(G mg de H(8 oriA'i, Se mai !olosesc e#tractul de beladon& +i tinctura de beladon&, Reacii ad.erse 0 %n do'e mari a ar 0 ( usc&ciunea gurii ( tulbur&ri de .edere (

Pagina 97

FARMACOLOGIE
( di!icultate %n urinare "se contraindic& %n adenom de rostat&$, ( consti aie, Butilsco olamina bromur& ( este un deri.at cuaternar de amoniu al sco olaminei se absoarbe uin, De aceea- se administrea'& in/ectabil i,., sau i,m, 7re aratul Scobutil com us asocia'& butilsco olamin& cu un analge'ic "Noramido irin& metansul!onat$, O#i!enoniul +i 7ro antelina ( sunt com u+i cuaternari de amoniu ce e!ecte mai electi.e dec*t atro ina, Antis astice Musculotro e 7a a.erina este un alcaloid i'oc)inolonic din o iu- ce are ro riet&i antis astice +i .asodilatatoare rin aciune musculotro &, Are e!icacitate tera eutic& redus&, Se administrea'& oral - c*te G22 mg de H(B ori A'i- sau in/ectabil subcutanat sau %n er!u'ie i,., In/ectarea i,. direct& trebuie e.itat& datorit& riscului de aritmii- bloc A;, Mebe.erina este antis astic de sinte'&, Se administrea'& oral +i este bine su ortat, E, Anti!latulente Sunt medicamente ca abile s& u+ure'e eliminarea ga'elor din stomac +i intestin, Dimeticona "Ceolat$ sau Simeticona are ro riet&i anti!latulente datorit& modi!ic&rii tensiunii acti.e a coninutului intestinal ga'i!icat- cu consecine antis umante, C&rbunele medicinal este uin e!icace entru combaterea !latulenei, Carminati.ele Q !a.ori'ea'& eliminarea ga'elor din tubul digesti., Se !olosesc re arate .egetale 0 anason- ment& etc, E!ectul a are datorit& unei aciuni iritante slabe la ni.elul mucoasei ce are dre t consecin& stimularea slab& a motilit&ii +i rela#area s!incterelor, Sistemul Ner.os Central Aneste'ice Eenerale Sunt substane care de rim& SNC roduc*nd somn aneste'ic- analge'ic- de rimarea re!le#elor .iscerale +i rela#area musculaturii striate, A!ectarea SNC se !ace %nce *nd cu structuri mai noi a &rute !ilogenetic " rimele a!ectate !iind emis!erele cerebrale$- ultima structur& a!ectat& !iind m&du.a s in&rii, Aneste'ia general& are H erioade 0 erioada de inducie care se caracteri'ea'& rin !enomene nedorite- din acest moti. este bine s& !ie c*t mai scurt& erioada de aneste'ie ro riu 'is& "ade.&rat&$ erioada to#ic& sau a a neei la care a are sto cardio(res irator +i cola s =n erioada de inducie +i to#ic&- u ila este mitriatic&- a ar tulbur&ri de ritm cardiac +i cre+te tensiunea arterial&, =n erioada de aneste'ie ro riu('is&- u ila este normal&- deasemenea arametrii cardio( circulatori +i res iratori se menin %n limite normale, Aneste'icele generale de rim& cordul +i sensibili'ea'& la aciunea aritmogen& a catecolaminelor- de rim& res iraia +i centrii termoregl&rii, Din unct de .edere !armacocinetic- aneste'icele generale sunt de 1 ti uri0 AE in)alatorii AE intra.enoase

Pagina 98

FARMACOLOGIE
AE in)alatorii Se administrea'& in)alator- se absorb la ni.el ulmonar- sunt distribuite SNC- terminarea se !ace rin elimanarea res iratorie a aneste'icului "ele nu sunt modi!icate )e atic +i nici nu sunt eliminate renal$, 7arametrii care in!luenea'& AE in)alatorii 0 !actori care in de aneste'ic 0 m&rimea moleculei de aneste'ic concentraia aneste'icului %n aerul res irat +i %n aerul al.eolar concentraia aneste'icului %n s*ngele .enos ulmonar coe!icientul s*nge aer al aneste'icului Q acesta re re'int& ra ortul dintre solubilitatea aneste'icului %n s*nge +i solubilitatea acestuia %n aer- cu c*t acest coe!icient este mai mare cu at*t aneste'icul este mai solubil %n s*nge +i durata erioadei de inducie este mai lung&, Factori care in de organism 0 !rec.ena +i am litudinea res iraiei a!eciuni cardio.asculare a!eciuni res iratorii 6alotan este un aneste'ic cu otena medie erioada de inducie are durata medie- din acest moti. trebuie scurtat& "scurtarea erioadei de inducie se !ace rin administrarea de AE intra.enos sau rin administrarea iniial& de roto#id de a'ot$ analge'ia rodus& nu este com let&- com letarea se !ace rin administrarea de analge'ice o ioide rela#area musculaturii striate se !ace rin administrarea de curari'ante 6alotanul de rim& cordul +i %l sensibili'ea'& la aciunea aritmogen& a catecolaminelor 6alotanul nu este iritant al tra)eei +i bron+iilor- de aceea oate !i !olosit la acieni asmatici roduce rela#area uterin&- din acest moti. este contraindicat %n na+terea normal& deoarece !a.ori'ea'& s*ngerarea ost artum- dar este a.anta/os %n ca'ul na+terilor cu !etu+i %n o'iie anormal& deoarece %n acest ca' u+urea'& mane.rele de .ersiune +i e#tracie a !&tului, ca reacii ad.erse )alotamul oate roduce 0 a!ectare )e atic& aritmii de rimare cardiac& caracteristic determin& )i ertermie malign& caracteri'at& rin cre+terea tem eraturii cor ului +i ridigitate muscular& contraindicaii 0 la acienii cu a!eciuni )e atice la acienii cu risc de aritmii %n na+terea normal& la cei care au !&cut !ebr& anterior cu )alota Meto#i!luran are acelea+i ro riet&i ca )alotanul nu roduce rela#are uterin& nu determin& )i ertermia malign&

Pagina 99

FARMACOLOGIE
dar oate roduce a!ectare renal& En!luran este asem&n&tor meto#i!luranului oate roduce ca reacie ad.ers& con.ulsii "contracia musculaturii sc)eletice$ I'o!luran este asem&n&tor cu en!luranul are a.anta/ul c& nu de rim& cordul +i nu sensibili'ea'& la aciunea aritmogen& a catecolaminelor Eterul "eterul dietilic$ este un aneste'ic cu erioada de induie !oarte lung& este un iritant !oarte uternic tra)eobron+ic- din acest moti. este contraindicat la asmatici +i obligatoriu trebuie administrat& atro in& %n reaneste'ie rela#area musculaturii striate este com let& este contraindicat& asocierea eterului cu alte substane care roduc bloc neuro(muscular cum sunt curari'antele sau antibioticele aminoglico'idice 7roto#idul de a'ot "NO$ are erioada de inducie scurt& analge'ia +i rela#area muscular& nu sunt com lete nu roduce bron)os asm nu are e!ecte de rimante cardiace +i aritmogene semni!icati.e Ciclo ro anul are erioada de inducie scurt& este uin !olosit din cau'a riscului mare de de rimare cardiac& +i de roducere de aritmii se.ere Toate Ag in)alatorii acionea'& nes eci!ic- intensitatea e!ectului de inde numai de num&rul de molecule care a/ung %n SNC +i nu de ind de !elul moleculei, AE intra.enoase Se administrea'& intra.enos- se distribuie ra id SNC- terminarea e!ectului se datorea'& metaboli'&rii )e atice a substanei Acionea'& s eci!ic o erioad& de inducie !oarte scurt&- +i o durat& scurt& a aciunii, Sunt !olosite entru inter.enii de durat& scurt& sau entru inducerea aneste'iei, Aneste'icele intra.enoase sunt de 1 ti uri %n !uncie de structura +i mecanismul lor de aciune0 A, Barbituricele Folosite ca AE- se !olosesc tiobarbituricele care au e!ecte ra ide +e de durat& scurt&, Acionea'& la ni.elul rece torilor EABA !a.ori'*nd aciunea EABA in)ibitor, 7roduc un somn aneste'ic de bun& calitate- dar analge'ia +i rela#area musculatorie nu sunt com lete Ca reacii ad.erse ot roduce reacii alergice- a!ectare )e atic&- )i otensiune- au aciune en'imatic& )e atic&, Sunt contraindicate la 0 la acienii alergici la barbiturice la )i otensi.i la )e atici la cei cu or!irie )e atic& %n boala Addison G, Tio ental sodic 1, 6e#obarbital sodic B, Deri.ai de editin&

Pagina 100

FARMACOLOGIE
7etidina este un analge'ic o ioid sintetic, 7roduc analge'ie de bun& calitate- dar somnul +i rela#area musculaturii striate sunt incom lete, Acionea'& la ni.elul rece torilor endor!inici "o ioi'i$, Ca reacii ad.erse ot roduce )i otensiune- bron)os asm- tulbur&ri neuro si)ice- de rimare res iratorie- ta)i(aritmii +i reacii alergice, =n ca'ul su rado'&rii se administrea'& ca antidot antagoni+ti ai mor!inei cun sunt Nnalor!ina +i Nano#alona, G, Jetamina roduce o aneste'ie articular&- numit& aneste'ie disociati.&, 1, Fentanil Q Dro eridol "asociaie$ asocia'& e!ectele analge'ice ale !entanilului- care este deri.at de e tidin&3 cu e!ecte neurole tice ale dro eridolului care este neurole tic butiro!enonic asem&n&tor cu )alo eridolul aceast& asociaie roduce o aneste'ie caracteristic& numit& neurole t analge'ic, Aneste'ice locale Sunt substane care roduc ierderea re.ersibil& a sensibilit&ii tactile- termice +i dureroase delimitat la ni.elul locului de administrare, AL acionea'& ca stabili'atori membranari- ele bloc)ea'& canalele de sodiu %m iedic*nd in!lu#ul de sodiu +i de olari'area, Acionea'& iniial e !ibrele amielinice subiri "mielina %m iedic& e!ectul AL$, AL sunt de H ti uri 0 aneste'ice de su ra!a& sau contact "aneste'icul se a lic& e tegumente sau mucoase$ aneste'ice rin in!iltraie "aneste'icul se in/ectea'& intramuscular %n mai multe straturi eriner.os$ aneste'ie troncular& sau de conducere din care !ac arte ra)ianeste'ia +i aneste'ia e idural& "aneste'icul se in/ectea'& %n a ro ierea unui trunc)i ner.os$ Durata aneste'iei locale de inde de m&rimea moleculei de aneste'ic +i de olaritatea ei- de concentraia soluiei de aneste'ic +i de ni.elul .asculari'aiei locale "cu c*t .asculari'aia este mai bogat& cu at*t aneste'ia local& durea'& mai uin- din acest moti. asocierea aneste'icului cu substane .asoconstrictoare cum este adrenalina- este !olosit& entru relungirea duratei aneste'iei$, Indicaii tera eutice 0 o administrate local o sunt !olosite ca aneste'ice entru di!erite inter.enii c)irurgicale o entru combaterea unor st&ri dureroase o unele au +i indicaii sistemice "administrate intra.enos sau intern$ Reacii ad.erse 0 o ce!alee o sen'aie de !rig o amoreal& erioral& +i a limbii o de rimare cardiac&- aritmii o )i otensiune o reacii alergice mani!estate di!erit de la eru ii cutanate - bron)os asm ana!ilactic Contraindicaii 0 o la acienii cu alergie la substan&

*n& la +oc

Pagina 101

FARMACOLOGIE
o o o o la co ii la b&tr*ni la )i otensi.i la asmatici Din unct de .edere structural- AL sunt de 1 ti uri 0 Al cu structur& amidic& AL cu structur& esteric&

AL cu structur& amidic& Au oten& +i durat& a e!ectului medie sau lung&- re'int& risc mai mic de reacii alergice, G, Lidocaina "<ilina$ se !olose+te entru toate ti urile de AL %n concentraii %ntre 2-B(B P administrat& sistemic intra.enos este !olosit& ca anti(aritmic %n tratamentul aritmiilor se.ere .entriculare "este un anti(aritmic de clasa I b $ sistemic nu este util& dac& se administrea'& intern deoarece este metaboli'at& ra id la rimul asa/ )e atic- datorit& metaboli'&rii )e atice ra ide substana administrat& ca aneste'ic are e!ecte relati. scurte com arati. cu alte aneste'ice amidice- din acest moti. este necesar& !rec.ent asocierea ei cu adrenalina entru relungirea e!ectului 1, Su i.acaina ( au acelea+i ro riet&i cu ale #ilinei- dar au e!ecte de durat& mai lung&- din acest H, Me.i.acaina moti. sunt mai a.anta/oase la acienii la care este contraindicat& adrenalina3 nu se
!olosec ca antiaritmice

AL cu structur& esteric& Au e!ecte +i oten& mic&- re'int& un risc mare de reacii alergice, G, 7rocaina este !olosit& entru toate ti urile de AL %n concentraii %ntre 2-B(B P are +i unele indicaii sistemice0 administrat& intra.enos este !olosit& ca analge'ic entru combaterea unor dureri se.ere "la acienii cancero+i- olitraumati'ai$ administrarea intra.enos are e!ecte .asodilatatare- din acest moti. este utili'at& entru combaterea .asos asmului la acienii cu sindrom RAnNADD- arterit& obliterant& sau la acienii cu deger&turi administrat& in/ectabil- intern au local- ultima sub !orm& de unguente- are e!ecte biotro!ice "%mbun&t&e+te metabolismul celulelor +i %m iedic& %mb&tr*nirea lor$ din acest moti. este !olosit& %n di!erite re arate um sunt 0 Eero.ital +i Asla.it care au e!ecte biotro!ice administrat& intern sau in/ectabil- intramuscular sau intra.enos are e!ecte de ti NOORTRO7 asem&n&toare 7iracetamului- din acest moti. este !olosit& %n tratamentul tulbur&rilor de memorie la b&tr*ni, 7rocaina are e!ecte de durat& !oarte scurt& deoarece este metaboli'at& re ede de colinestera'&- din acest moti. este contraindicat& %n lus la acienii cu de!icit genetic de colinestera'& +i nu se asocia'& cu medicamente anti(colinestera'ice, 1, 7en'ocaina se !olose+te ca aneste'ic numai %n a licaii locale sub !orma de soluii unguente utile entri combaterea ruritului +i a unor dureri locale administrat& intrarectal sub !orm& de su o'itoare- este util&la acienii cu )emoroi'i sau !isuri anale, H, Cocaina se !olose+te ca aneste'ic local de su ra!a& %n ORL

Pagina 102

FARMACOLOGIE
nu oate !i in/ectat& deoarece datorit& e!ectelor sim ato(mimetice indirecte .asoconstricie uternic& la locul in/ect&rii cu isc)emie +i necro'&, 6i notice roduce

Sunt substane care roduc sau relungesc somnul, Din unct de .edere structural a arin mai multor clase structurale, Se %m art %n mai multe gru e im ortante0 A, 6i notice barbiturice B, 6i notice nebarbiturice 6i notice barbiturice 7roduc un somn di!erit de somnul !i'iologic care se caracteri'ea'& rin cre+terea duratei totale de somn- dar cu scurtarea erioadei de somn ra id, Acionea'& la ni.elul R EABA( ergici- !a.ori'*nd aciunea EABA in)ibitorie, =n !unctie de durata e!ectului )i notic- barbituricele se %m art %n 1 gru e0 Barbiturice cu aciune lent& +i de e!ect de lung& durat& Cum sunt Barbitalul +i Fenobarbitalul, Sunt indicate %n tratamentul insomniei rin de!icit de meninere a somnului, Au risc mare de a roduce de enden& +i ca acitate mare de a roduce inducie en'imatic&, Barbiturice cu e!ecte ra ide +i de durat& medie sau scurt& Cum sunt Amobarbitalul- Ciclobarbitalul- Secobarbitalul +i 7entobarbitalul, Sunt indicate %n tratamentul insomniei rin de!icit de inducere a somnului, Au risc mai mic de a roduce toleran& +i de enden&, 7roduc mai uin inducie en'imatic& )e atic&, Barbituricele determin& ca reacii ad.erse0 somn neodi)nitor reacii alergice somnolen& toleran& +i de enden& 7e l*ng& e!ectul de rimant ner.os central barbituricele roduc +i inducie en'imatic& )e atic&, Datorit& acestui e!ect ele sunt !olosite tera eutic entru ro!ila#ia icterului nuclear la nou n&scui +i entru tratamentul icterului colestatic, Din cau'a acestui e!ect roduc toleran& +i de enden&, 7roduc interaciuni !armacocinetice cu alte medicamente metaboli'ate )e atic- cum sunt antidiabeticele orale +i anticoagulantele orale c&rora le scade e!ectele, Din cau'a aciunii inductoare en'imatice- barbituricele sunt contraindicate la acienii cu ro!ila#ie )e atic&, 7e l*ng& aceasta- barbituricele mai sunt contraindicate0 la acienii cu insu!icien& )e atic& la cei cu alergie la acienii .*rstnici +i la co ii Datorit& aciunii de rimante ner.os centrale- barbituricele mai au +i e!ecte sedati.e +i anticon.ulsi.ante 6i notice nebarbiturice =n aceast& gru & sunt incluse mai multe categorii structurale0 Ben'odia'e inele sunt !olosite ca )i notice au e!ecte sedati.e tranc)ili'ante +i miorela#ante unele dintre ele %ns& au +i e!ecte )i noti'ante

Pagina 103

FARMACOLOGIE
Flora'e amul- Nitra'e amul +i Flunitra'e amul sunt ben'odia'e ine care au e!ecte )i notice de durat& relati. scurt& +i care sunt utile %n tratamentul insomniei rimareacionea'& la ni.elul rece torilor EABA ergici !a.ori'*nd aciunea EABA in)ibitoare Au a.anta/ul ca aduc un somn asem&n&tor celui !i'iologic +i au risc mai mic de a roduce toleran& +i de enden& Cloral )idratul este un com us cu structur& alcoolic& care are e!ecte )i notice +i anticon.ulsi.e ca reacii ad.erse roduce iritaie uternic& la ni.elul tractului digesti. Sedati.e +i tranc)ili'ante E!ectul sedati. este un e!ect de lini+tire, E!ectul tranc)ili'ant sau an#iolitic re re'int& e!ectul de inl&turare "o rire$ a an#iet&ii, Cele dou& e!ecte nu ot !i se arate com let unul de cel&lalt- din acest moti. substanele care roduc unul dintre e!ecte %l determin& +i e cel&lat, Ca sedati.e s(au !olosit bromurile +i unele tincturi .egetale cum este .aleriana3 actual ca sedati.e se !olosesc substane tranc)ili'ante cum sunt Ben'odia'e inele- Me robamat +i 6idro#i'ina, Ben'odia'e ine Sunt substane care au e!ecte sedati.e- tranc)ili'ante +i miorela#ante- unele dintre ele au +i e!ecte )i notice +i anticon.ulsi.ante, Ben'odia'e inele acionea'& la ni.elul rece torilor EABA ergici !a.ori'*nd aciunea EABA in)ibitoare, 7rinci alele substane sunt 0 Dia'e am O#a'e am Lora'e am Clona'e am Ben'odia'e inele sunt indicate %n tratamentul 0 st&rilor an#ioase st&rilor de agitaie si)omotorie sindroamelor organice din cau'e si)o.egetati.e Ca reacii ad.erse ben'odia'e inele ot roduce 0 sedare somnolen& toleran& +i de enden& diminuarea ca acit&ii intelectuale +i de e!ort !i'ic Sunt contraindicate 0 la acienii cu miastenia gra.is la acienii cu alergie la ben'odia'e ine la co ii la !emei %ns&rcinate Ben'odia'e inele se administrea'& intern sau in/ectabil ma/oritatea dintre ele nu sunt acti.e- de.enind acti.e du & metaboli'are )e atic&- acestea !iind contraindicate la ersoane cu insu!icien& )e atic&- e#ce ie !&c*nd O#a'e amul +i Lora'e amul care sunt acti.e +i care ot !i administrate +i la acieni cu insu!icien& )e atic&, Me robamatul Are e!ecte sedati.e tranc)ili'ante +i )i notice- roduce +i inducie en'imatic& )e atic&- din acest moti. este contraindicat& la acieni cu or!irie )e atic&,

Pagina 104

FARMACOLOGIE
6idro#i'ina Este o substan& cu ro riet&i anti)istaminice- sedati.e +i tranc)ili'ante, =n tratamentul an#iet&ii se !olosesc +i alte substane cum sunt 7ro anololul +i Clonidina, De rimante ale SNC Cu rinde substane cu aciune 0 A, Anti arMinsonian& B, Anticon.ulsi.antele "antie ile tice$ C, Miorela#antele centrale Anti arMinsoniene Sunt substane utile %n tratamentul sim tomatic al bolii 7arMinson- ele %nl&tur& tulbur&rile motorii +i .egetati.e- dar nu in!luenea'& e.oluia bolii, Sunt de dou& ti uri 0 Anti arMinsoniene do aminergice Anti arMinsoniene anti(colinestera'ice Anti arMinsoniene do aminergice Acionea'& rin cre+terea controlului do aminergic %n sistemul e#tra iramidal "nucleul caudatnigrostriat +i utamen$, LQDo a acionea'& rin cre+terea sinte'ei de do amin& %n tractul nigrostriat se administrea'& intern- %ns& este degradat re ede la eri!erie sub aciunea decarbo#ila'ei- din acest moti. numai o mic& cantitate a/unge %n SNC entru roducerea e!ectelor anti arMinsoniene "do amina !ormat& la eri!erie nu oate trece bariera )emato(ence!alic& +i nu inter.ine %n e!ectul anti arMinsonian ea determin& numai reacii ad.erse eri!erice Bromocri tina este asem&n&toare alcaloi'ilor din secara cornut& are e!ecte anti arMinsoniene datorit& stimul&rii directe a rece torilor do aminergici roduce +i sc&derea secreiei de rolactin&- din acest moti. este !olosit& %n unele !orme de cancer Amantadina este o substan& cu aciune anti.iral& +i anti arMinsonian& e!ectul anti arMinsonian este datorat cre+terii eliber&rii de do amin& %n sistemul e#tra iramidal Anti arMinsoniene anticolinestera'ice Sunt substane cu aciune arasim aticolitic& la ni.el central, Ele in!luenea'& redominant tulbur&rile .egetati.e din boala 7arMinson +i mai uin tulbur&rile motorii, Tri)e#i!enidil 7roduce ca reacii ad.erse0 sedare- uscarea gurii- tulbur&ri de .edere- consti aie +i tulbur&ri de miciune, Este contraindicat la acienii cu glaucom +i la acienii cu adenom de rostat&, B, Antie ile tice sau anticon.ulsi.ante Sunt substane utile %n tratamentul e ile siei, Ele %m iedic& roducerea con.ulsiilor- dar nu in!luenea'& e.oluia bolii,

Pagina 105

FARMACOLOGIE
Tratamentul antie ile tic se !ace toat& .iaa- de obicei rin asocierea a dou& sau mai multor antie ile tice, Din acest moti. a ar !rec.ent reacii ad.erse- cele mai im ortante !iind0 tulbur&ri )ematologice cu anemie- leuco enie +i trombocito enie- s*nger&ri "datorit& )i o.itamino'ei J$osteo oro'&- osteomalacie "datorate )i o.itamino'ei D$- a!ectare )e atic&- reacii alergice- ot !i teratogene "din acest moti. antie ile ticele sunt teoretic contraindicate %n sarcin&, 7ractic %ns&deoarece cri'a e ile tic& oate roduce a!ectare !etal& se.er& %n sarcin& tratamentul antie ile tic se continu& cu do'e minime e!icace tera eutic$, Antie ile ticele a arin mai multor gru uri structurale, 6idantoinele Fenitoina este util& %n tratamentul cri'elor ma/ore este !olosit& +i ca antiaritmic deoarece cre+te ragul sensibilit&ii neuronale este !olosit& %n tratamentul ne.ralgiilor se.ere- cum sunt cele de !acial- trigemen- gloso!aringian, rinci alele reacii ad.erse ale !enitoinei0 a!ectare )e atic& )i o.itamino'ele J +i D caracteristic- roduc )i ertro!ie gingi.al&, Barbituricele +i de'o#ibarbituricele Fenobarbitalul este util %n tratamentul cri'elor ma/ore oate !i util +i %n tratamentul cri'elor minore, 7rimidona este asem&n&toare !enobarbitalului este un de'o#ibarbituric este util& %n tratamentul cri'elor ma/ore, Deri.ai de iminostilben Carbama'e ina este util& %n tratamentul cri'elor ma/ore se !olose+te +i %n tratamentul ne.ralgiilor se.ere ca reacii ad.erse0 s*nger&ri- )i o.itamino'e J +i D Acidul .al roic +i deri.ai Acidul .al roic este un antie ile tic cu s ectru larg util %n tratamentul cri'elor ma/ore +i minore, ;al romida este o amid& a acidului .al roic are acelea+i indicaii ca +i acidul .al roic, O#a'olidin dionele Trimetadiona este util& %n tratamentul cri'elor ma/ore ca reacii ad.erse roduce mai !rec.ent reacii alergice care uneori ot !i se.eremani!est*ndu(se sub !orm& de sindrom li oid sau sindromul Ste.ens Q bo)nson, Succinimidele Etosu#imida la !el ca la trimetadiona

Pagina 106

FARMACOLOGIE
Ben'odia'e inele Dia'e amul este util %n tratamentul unor !orme de e ile sie %n general asociat altor antie ile tice in/ectat oate !i util %n combaterea cri'ei, Clona'e amul la !el ca la dia'e am In)ibitori de an)idra'& carbonic& Aceta'olamida are ro riet&i 0 antie ile tice antiulceroase diuretice Sultiamul este !olosit redominant ca antie ile tic

C, Miorela#antele centrale Sunt substane ca abile s& rela#e'e musculatura striat& s astic&- indi!erent dac& s asmele sunt datorate unor cau'e locale sau dac& sunt roduse rin mecanisme re!le#e mono( sau olisina tice, Dia'e am Baclo!en Neurole tice "anti si)otice$ Sunt medicamente utile %n tratamentul tulbur&rilor si)ice, E!ecte 0 Au e!ect sedati. caracteri'at rin indi!erena acientului E!ect anti si)otic Au e!ecte arasim ato +i sim ato Q litice- roduc roduc )i otensiune rin blocarea rece torilor hG eri!erici- tot datorit& de rim&rii controlului .egetati. au e!ecte antiemetice !iind !olosite !olosite entru combaterea .omei rodus& de citostatice +i au e!ecte )i otermi'ante !iind utile entru obinerea )i otermiei controlate In!luenea'& secreiile endocrine- determin*nd cre+terea secreiei de rolactin& mani!estat& rin ginecomastie- im oten& se#ual&- tulbur&ri menstruale +i galactoree, 7roduc +i sc&derea secreiei de ST6 +i corticosu rarenal& 7roduc tulbur&ri e#tra iramidale de ti arMinsonian- sunt tratate rin anti arMinsoniene anticolinergice "este contraindicat& administrarea de anti arMinsoniene antido aminergice deoarece acestea antagoni'ea'& e!ectul neurole tic$, O mani!estare se.er& a sindromului e#tra iramidal este sindromul malign Mecanismul de aciune este c& scionea'& ca antagoni+ti ai rece torilor do aminergici D G +i D1 Indicaii tera eutice 0 anti si)otice antiemetice entru obinerea )i otermia controlat& Reacii ad.erse 0 sedare tulbur&ri .egetati.e tulbur&ri cardiace )i otensiune

Pagina 107

FARMACOLOGIE
tulbur&ri endocrine reacii alergice Contraindicaii 0 %n sarcin& la acienii cu insu!icien& )e atic& +i renal& la cardiaci la )i otensi.i la asmatici Din unct de .edere structural neurole ticele sunt de mai multe ti uri 0 Neurole tice !enotia'inice o o o o o Le.ome roma'ina Clor roma'ina
( au catena lateral& ali!atic& +i sunt neurole tice sedati.e

Tiorida'ina 0 are un nucleu i eridinic %n catena lateral&- are toate e!ectele de intensitate medie Flu!ena'ina Tri!luo era'ina
( au nucleu i era'inic %n catena lateral& ( sunt neurole tice ma/ore "au e!ecte anti si)otice uternice$+i incisi.e sau de'in)ibitorii

Neurole tice tio#antemice o Clor roti#en Neurole tice butiro!enonice o 6alo eridol 0 este un neurole tic ma/or +i incisi.- are e!ecte antiemetice uterniceroduce uin& sedare +i tulbur&ri e#tra iramidale Antide resi.ele +i Litiu =n aceast& categorie sunt cu rinse 0 antide resi.ele triciclice in)ibitori de mono(amino o#ida'& litiu Antide resi.e triciclice Sunt substane utile %n tratamentul de resiei endogene "melancolie$- acionea'& rin cre+terea sinte'ei de catecolamine, Indicaii tera eutice 0 %n tratamentul melancoliei ot !i utile ca medicaie ad/u.ant& %n tratamentul enure'isului nocturn Reacii ad.erse 0 in.ersarea dis o'iiei a!ecti.e- %n rimele luni de tratament cre+te riscul de sinucidere tulbur&ri .egetati.e de ti atro inic sedare Imi ramina are e!ecte antide resi.e +i arasim atolitice este contraindicat& la acienii cu glaucom +i adenom de rostat& Amtri tilina Nortri tilina ( au mai uine e!ecte de ti atro inic Mianserina este un antide resi. tetraciclic

Pagina 108

FARMACOLOGIE
In)ibitori de mono(amino o#ida'& Au e!ecte antide resi.e mai slabe dec*t com u+ii triciclici- sunt de ales la acienii care nu r&s und la tratamentul cu antide resi.e triciclice Au acelea+i reacii ad.erse +i contraindicaii, Tranilci romina Fenel'ina Litiu Este un metal alcalin- care la omul normal nu roduce modi!ic&ri si)ice- la acienii cu manie are un e!ect antimaniacal, Este util %n tratamentul maniei +i si)o'elor ciclice maniaco(de resi.e, Litiu are un indice tera eutic mic- din acest moti. tratamentul se !ace cu controlul litemiei, Reacii ad.erse 0 diabet insi id ne!rogen oliurie olidi sie a!ectare tiroidian& e!ecte teratogene Contraindicaii 0 la !emei %ns&rcinate la acienii cu a!ectare renal& la )i otensi.i Analge'ice, Eu!ori'ante Sunt substane care au e!ecte analge'ice uternice +i roduc eu!orie =n aceast& categorie sunt cu rinse H ti uri de substane 0 o Deri.ai naturali din o iu o Deri.ai sintetici +i semisintetici de o iu o Antagoni+tii mor!inei Deri.ai naturali din o iu O iu este e#tractul uscat din macul alb conine numero+i alcaloi'i- cei mai im ortani !iind mor!ina- codeina3 cu structur& !enantrenic&- a.*nd ro riet&i analge'ice +i eu!ori'ante- +i a a.erina +i nosca ina cu structur& i'oc)inolinic& +i care nu au e!ecte analge'ice- a a.erina a.*nd un e!ect antis astic de ti musculotro - iar nosca ina este antitusi. Mor!ina are numeroase e!ecte 0 are e!ect analge'ic uternic- dar se !olose+te limitat din cau'a riscului de de enden& are e!ecte antitusi.e uternice- dar se !olose+te uin ca antitusi. tot din cau'a de endenei de rim& res iraia roduc*nd sc&derea !rec.enei +i cre+terea am litudinii- din acest moti. este !olosit& %n tratamentul edemului ulmonar- dar oate roduce ca reacie ad.ers& de rimare res iratorie se.er& +i res iraie atologic& scade eristaltismul intestinal roduc%nd consti aie- este !olosit& ca antidiaree %n sindroamele diareice se.ere are e!ecte emiti'ante dar ca agent emiti'ant se !olose+te un deri.at Q a omor!ina roduce s asme ale s!incterelor digesti.e %n s ecial al s!incterului Odi- din acest moti. este contraindicat& la acienii cu ancreatit& acut& necrotic& )emoragic&

Pagina 109

FARMACOLOGIE
roduce meio'a roduce stimularea sistemului ner.os central +i eu!orie roduce eliberare de )istamin& a.%nd ca urmare .asodilataie +i )i otensiunebron)os asm +i reacii alergice do'ele mari roduc into#icaie acut& care se tratea'& rin antagoni+ti ai mor!inei cum sunt Nalor!ina +i Nalo#ona administrarea tim %ndelungat determin& into#icaie cronic& cu toleran& de ti !armacodinamic +i de enden& !i'ic& +i si)ic&- tratamentul into#icaiei cronice se !ace rin sc&derea tre tat& a do'elor de mor!in& sau rin %nlocuirea mor!inei cu metadona care a oi oate !i o rit& brusc, Este contraindicat& o rirea brusc& a administr&rii mor!inei deoarece %n acest ca' a are un sindrom de abstinen& gra. care oate !i c)iar mortal mor!ina cre+te resiunea lic)idului ce!alo ra)idian "LCR$ din acest moti. este contraindicat& la acienii cu )i ertensiune intra(cranian& acionea'& ca antagonist al rece torilor endor!inei M-J-O, se admnistrea'& intern sau in/ectabil Codeina "metil(mor!ina$ are e!ecte 0 analge'ice antitusi.e antidiareice de rim& res iraia +i !a.ori'ea'& bron)os asmul se !olose+te des ca antitusi. +i analge'ic are a.anta/ul c& roduce greu tolerana +i de endenta reacii ad.erse 0 consti aie contraindicaii 0 la acienii cu tuse roducti.& la asmatici la cei cu de resie res iratorie se administrea'& intern Deri.ate sintetice +i semisintetice 7etidina are e!ecte analge'ice de intensitate mai mic& com arati. cu mor!ina e!ectul s astic este mai slab- din acest moti. este de ales %n tratamentul colicelor are acela+i risc de toleran& +i de enden& ca +i mor!ina s re deosebire de mor!in& roduce mitria'& Metadona are acelea+i ro riet&i ca +i mor!ina numai c& sindromul de abstinen& care a are la o rirea brusc& a metadonei este mai uin se.er este !olosit& ca analge'ic +i entru de'into#icarea mor!inomanilor +i a into#icailor cronici cu )eroin& 7enta'ocina are acelea+i ro riet&i ca +i mor!ina- dar se com ort& ca agonist antagonist e rece torii endor!inici este mai uin s astic&- dar riscul de tulbur&ri si)ice este mai mare ca la mor!in&

Pagina 110

FARMACOLOGIE
Antagoni+tii mor!inei Sunt substane utile %n tratamentul into#icaiilor acute cu mor!in&, Sunt contraindicate la acienii cu into#icaie cronic&- deoarece declan+ea'& sindromul de abstinen&, Nalor!ina se com ort& ca agonist arial al rece torilor endor!inici administrat& singur& are e!ectul la !el ca mor!ina- dar de intensitate mic& administrat& %n re'ena mor!inei bloc)ea'& e!ectele mor!inei Nalo#ona ( sunt antagoni+ti ai rece torilor endor!inici Naltre#ona
( nu au e!ecte ro rii- %m iedic& doar e!ectele mor!inei

FARMACOLOEIE CDRSG1 In!luenarea SNC asu ra sensibilit&ii dureroase

In!luenarea SNC asu ra sensibilit&ii dureroase se !ace cu analge'ice, Cel mai uternic analge'ic !olosit este mor!ina, Mor!ina este o substan& ce se g&se+te %n o iu, O iul este e#tras din macul alb, Durerea este de 1 ti uri0 ( durerea !a'ic& ( c*nd se roduc anumite le'iuni datorit& unor stimuli ce au atins o anumit& intensitate, Aceast& durere durea'& at*ta tim c*t ersist& stimulul- iar du & dis ariia stimulului- %ncetea'&, ( durerea tonic& ( este de lung& durat& +i ersist& du & ce dis are stimulul dureros, E!ectele mor!inei au unele articularit&i0 G, Mor!ina acionea'& %n s ecial asu ra durerii tonice- cea !a'ic& !iind in!luenat& doar la do'e mari, 1, Dis are com onenta si)o(a!ecti.& a durerii0 bolna.ii simt durerea- dar nu(i mai deran/ea'&, Decimor!ina scade intensitatea a!ecti.& a durerii3 de asemenea- diminuea'& orice stimul negati. din unct de .edere a!ecti., H, Cre+te intensitatea stimulilor o'iti.i, Diminuarea stimulilor negati.i +i intensi!icarea stimulilor o'iti.i e# lic& de endena, 8, Mor!ina- datorit& e!ectelor de mai sus- este cel mai uternic an#iolitic- dar nu se !olose+te datorit& riscului de de enden&, B, Este sedati.0 scade acti.itatea motorie +i intelectual&- iar la do'e mai mari roduce somnul )i notic, 7e acest !ond de sedare se roduce o e#agerare a imaginaiei +i o diminuare a discern&m*ntului "!enomenele absurde- nu mai sunt absurde- se oate acce ta orice$, Aceast& stare este %nsoit& de o stare de bine "eu!orie$ ce nu a are de obicei la rima administrare, La rima administrare a are o stare de discom!ort "dis!orie$3 dac& se continu& administrarea- a are eu!oria, Y, Are e!ecte somatice0 este un bun de rimant al centrului tusei "dar nu se utili'ea'& tera eutic$3 se !olose+te %ns&- %ntr(o !ractur& costal&- %n care tusea oate agra.a le'iunea, La bolna.ii cu bron+it& cronic& de rimarea centrului tusei nu este bene!ic& entru c& %m iedic& eliminarea secreiilor, [, Diminuea'& tran'itul intestinal !oarte mult, Se ot da oral do'e mici entru diaree- dar oate a are ca reacie ad.ers& consti aia, \, Este un de rimant uternic al centului res irator3 de rimarea a are la do'e a ro iate de cele analgeticeut*nd merge *n& la o rirea res iraiei, De rimarea res iraiei este ast!el- cea mai im ortatnt& reacie ade.rs& %n administrarea acut&, on administrarea cronic&- cea mai im ortant& reacie ad.ers& este de endena, Z, Este eliberatoare de )istamin&- ceea ce are dre t consecine0 .asodilataie- sc&derea tensiunii arterialebron)oconstricie "asocierea cu de rimarea res iraiei !iind !oarte gra.&$- eru ii urticariene, G2, Stimulea'& centrul .omei3 de aceea determin& uneori greuri +i .&rs&turi,

Pagina 111

FARMACOLOGIE
GG, Contract& s!incterele- %n mod s ecial s!incterul Oddi, Acest !a t este im ortant %n tratamentul colicii biliare- deoarece mor!ina diminuea'& durerea- dar rin contracia s!incterului Oddi cre+te s asmul c&ii biliare, De aceea- se %ncearc& sc&derea durerii colice rin alte medicamente, Dac& durerea nu se calmea'&- se d& mor!in& asociat cu un antis astic "atro in&$, G1, 7roduce mio'&, GH, Administrat& mai mult de o s& t&m*n&- mor!ina de'.olt& toleran& +i de enden&, Aceste mani!est&ri sunt com lete0 de enden& !i'ic&- si)ic&- toleran& +i si)oto#icitate, De endena si)ic& este corelat& cu e!ectele resimite de bolna. ca !a.orabile0 o stare de bine- e!ecte an#iolitice- etc, De endena !i'ic& este corelat& cu o rirea brusc& a administr&rii de mor!in&- ceea ce duce la a ariia sindromului de abstinen&- ce are urm&toarele semne +i sim tome0 ( bolna.ul este agitat- an#ios- cu midria'&, ( re'int& iloerecie, ( este ta)i neic- %i cre+te tensiunea arterial&, ( are diaree +i cram e abdominale, Cram ele abdominale a ar e un !ond general de dureri di!u'e, Tolerana este de ti !armacodinamic0 to#icomanul %+i cre+te do'a de drog entru a obine starea e care o .rea, Ast!el- a/unge s&(+i administre'e do'e care de &+esc do'a letal& cu mult, Tolerana se de'.olt& +i %n !uncie de e!ectul analgetic, De obicei se de'.olt& o toleran& intens& !a& de durerea !a'ic&- +i o toleran& sc&'ut& !a& de durerea tonic&3 deci- se oate utili'a mor!ina entru calmarea durerii tonice e termen lung, Se de'.olt& toleran& !a& de reaciile ad.erse0 !a& de e!ectul .omiti. +i de de rimarea res iratorie, Aceast& toleran& se oate diminua !oarte re ede "%n 1(H 'ile$- acest !a t !iind ericulos0 dac& H 'ile mor!inomanul nu(+i administrea'& mor!in&- iar du & H 'ile %+i administrea'& do'a obi+nuit&- oate a.ea e!ect letal rin de rimarea res iraiei, Mecanism de aciune Mor!ina acionea'& e rece tori s eci!ici numii rece tori o ioidergici, A oi s(au desco erit substane endogene entru ace+ti rece tori, 7rima dat& au !ost desco erii H ti uri de rece tori0 - M- , A oi rece torii s(a desco erit c& sunt rece tori entru !eniciclidina, Dlterior s(au descris +i rece torii - %n re'ent rece torii - M- !iind bine de!inii, 7entru rece torii - M- e#its& mai multe subti uri0 G- 1- MG- M1- MH- G- 1, Ace+tia au !ost de!inii din unct de .edere c)imic " rin substanele care se leag& la rece tori$ +i rin clonare, C*nd au !ost de!inii rin clonaree l*ng& ace+ti rece tori- s(au mai desco erit ni+te rece tori s eciali e care se !i#ea'& nici mor!ina nici substanele endogene, Ace+tia se numesc rece tori o ioid liMe "ORL$, De ace+ti rece tori- e l*ng& mor!in&- se mai leag& agoni+tii !i'iologici, Iniial au !ost desco erii 1 agoni+ti !i'iologici0 1 enta e tide care determin& acelea+i e!ecte cu mor!ina3 acestea au !ost numite enMe!aline, Din unct de .edere c)imic- sunt !ormate din0 Tkr ( Elk ( Elk ( 7)e ( Leu 9 LeuenMe!alina Tkr ( Elk ( Elk ( 7)e ( Met 9 MetenMe!alina 7enta e tidele se g&sesc %n structura unor molecule mai mari " recursori$ numite roenMe!aline, EnMe!alinele acionea'& asu ra rece torilor +i , S(a constat c& e#ist& e tide mari ce %nglobea'& sec.ena de aminoaci'i Tkr ( Elk ( Elk ( 7)e- ce acionea'& ca atare asu ra rece torilor +i !&r& a !i li'ate la enMe!aline, Acestea se numesc endor!ine, ]i acestea se g&sesc sub !orma unor recursori mai mari0 7OMC " roo iomelanocortina$ sinteti'at& la ni.elul )i o!i'ei +i care este scindat& %n H substane0 endor!in&- ACT6- MS6, Eliberarea celor H substane se !ace ec)imolecular "G0G0G$, ACT6- MS6 se secret& %n condiii de stress cronic- +i entru c& reacia de eliberare este ec)imolecular&%nseamn& c& %n stress se eliberea'& +i endor!ine, ]i e rece torii M acionea'& ni+te e tide mari care conin tot cei 8 aminoaci'i- e tide ce numesc dinor!ine, Acestea se g&sesc %n organism ca rodinor!ine, 7e rece torii ORL acionea'& o substan& endogen&0 Nocice tina- care are e!ect analge'ic,

Pagina 112

FARMACOLOGIE
Stimularea rece torilor - M- roduce0 ( 0 analge'ie su ras inal&- de rimare res iratorie marcat&- stare de eu!orie +i de enden& !i'ic&, ( M0 analge'ie s inal&- de rimare res iratorie slab&- dis!orie +i mio'&, ( 0 otenea'& e!ectele analge'ice ale acti.&rii rece torilor +i M coo erare ( +i (M, Analge'ia su ras inal& +i s inal& O le'iune rodus& la ni.elul organismului stimulea'& secreia unor substane algogene0 J +- rostaglandine)istamin&- seroronin&, Acestea stimulea'& terminaiile ner.oase libere +i generea'& un in!lu# ner.os, A oi !actorii care au rodus le'iunile dis ar +i odat& cu ei- +i substanele algogene, Stimulul dureros a/unge la ni.elul cordoanelor osterioare ale m&du.ei unde ia calea a 1 sina se0 ( la ni.elul cornului anterior !ace sina s& cu neuronii motori entru iniierea re!le#ului de a &rare, ( o sina s& rin care in!ormaia dureroas& este dus& s re SNC, La ni.elul acestor sina se e#ist& un sistem de control al intensit&ii stimulului ner.os reali'at rin !ibre ner.oase care .in din neuronii din SNC "cei mai numero+i neuroni care trimit !ibre se g&sesc %n /urul a eductului Skl.ius$, Acest control se reali'ea'& rin e tidele endogene o ioide, La ni.elul m&du.ei- o ioidele acionea'& e rece torii M analge'ie s inal&3 %n SNC- acestea acionea'& e rece torii , Se crede c& +i cre+terea secreiei de serotonin& duce la diminuarea durerii, Rece torii o ioidergici sunt cu lai cu roteinele E0 cel mai adesea cu Ei +i uneori cu Eo, Deci- stimularea rece torilor duce la sc&derea concentraiei de AM7c, Dnele roteine E determin&- de asemenea- modi!ic& acti.itatea canalelor de Ca1+ +i J+, Mecanismul de aciune molecular are s& !ie im licat %n sindromul de abstinen& la mor!in&0 administrarea cronic& de do'e mari de mor!in& duce la cre+terea sinte'ei de AM7c, Medicamente sintetice Acestea sunt0 agoni+ti- antagoni+ti- agoni+ti ariali +i agoni+ti ( antagoni+ti "sunt agoni+ti e unii rece tori ( M +i antagoni+ti e alii ( $, Agoni+ti Mor!ina are e!ect slab %n a!eciuni reumatice "acestea !iind a!eciuni in!lamatorii$, Mor!ina se administrea'& dac& durerea are 1 caracteristici0 ( este !oarte intens& ( nu oate !i calmamt& cu alte medicamente Se adminstrea'& %n0 ( neo lasme ( durerea din IMA ( colic& care nu a r&s uns la tratamentul cu antis astice Bolna.ii cu a!eciuni neo la'ice r&s und cel mai bine la mor!in&- +i entru c& dau o toleran& sc&'ut&, Se administrea'& subcutanat c*te G2 mg A o dat&, Se oate administra +i oral %n tratamentele cronice, Biodis onibilitatea %n acest ca' este mic&- dar administrarea cronic& duce la cre+terea biodis onibilit&ii, Do'a entru administrarea oral& acut& este de Y ori mai mare dec*t do'a in/ectabil&- iar entru administrarea cronic& este de H ori mai mare- din cau'a biodis onibilit&ii sc&'ute, 6eroina ( are oten& mai mare ca mor!ina "G2 mg de mor!in& sunt ec)i.alente cu 8(B mg de )eroin&$, 6eroina are o articularitate0 str&bate u+or bariera )ematoence!alic& de'.olt& mai re ede de enden& +i toleran&,

Pagina 113

FARMACOLOGIE
6idromor!ona ( are acelea+i ro riet&i cu mor!ina- dar are o oten& mai mare "G2 mg mor!in& sunt ec)i.alente cu G-B mg )idromor!on&$, Tra.ersea'& bariera )ematoence!alic& la !el ca mor!ina, Metadona ( acionea'& e toi rece torii- a.*nd toate ror iet&ile mor!inei, Are o articularitate0 se absoarbe !oarte bine %n tubul digesti. "a ro#imati. ZBP din cantitate administrat&$ !iind deci mai a.anta/oas& dec*t mor!ina, Are o durat& de aciune mai mare ca mor!ina- administr&rile !iind mai rare "e!ectul mor!inei durea'& 8(Y ore- iar metadona \ ore$, La o rirea brusc& a tratamentului sindromul de abstinen& este mult mai slab se utili'ea'& %n tratamentul to#icomaniei +i de endenei, 7etidina ( "Mialgina$ ( acionea'& e toi rece torii, 7otena ei este mai mic&0 G2 mg mor!in& sunt ec)i.alente cu B2 mg etidina$, 7e l*ng& aciunea e rece torii o ioidergici are +i e!ect arasim atolitic etidina nu roduce mio'& +i oate !i administrat& %n colice !&r& asociere cu atro in&, Codeina ( "Metilmor!ina$ ( acionea'& e toi rece torii,E!ectul analge'ic este mult mai slab "este com arabil cu e!ectul 7aracetamolului$, Alte e!ecte0 ( e!ect antitusi. ( se mani!est& la do'e !oarte mici %n com araie cu do'ele la care se mani!est& e!ectul mor!inei este !oarte utili'at ca antitusi., ( scade tran'itul intestinal ( de rimarea res iratorie este nesemni!icati.&, ( nu are e!ecte si)ice- iar riscul de a ariie a to#icomaniei +i de endenei este negli/abil, Antagoni+ti ariali 7enta'ocina "Fortral$ ( acionea'& agonist asu ra rece torilor M +i agonist arial e rece torii este un uternic analge'ic, S re deosebire de mor!in& roduce de rimare res iratorie slab& +i roduce dis!orie "uneori cu )alucinaii$, D& de enden& mai mai slab& ca mor!ina, C*nd se asocia'& cu Mor!in&- 6eroin&- 6idromor!on&Metadon&- 7etidin&- !iind agonist arial e - la un mor!inoman oate declan+a sindromul de abstinen&, Agonist(antagoni+ti Nalor!ina ( este o substan& agonist& e M +i antagonist& e , Are e!ecte analge'ice- %ns& sunt de scurt& durat& dec*t cele roduse de mor!in&3 de aceea nu se !olose+te ca analge'ic, Administrarea de Nalor!in& %n into#icaiile acute cu mor!in& combate e!ectele roduse de aceasta- inclusi. de rimarea res iratorie, Se !olose+te ca antidot %n into#icaia acut& cu mor!in&3 administrat& la mor!inomani determin& sindrom de abstinen&, Antagoni+ti Nalo#ona ( este un antagonist ur, Combate toate sim tomele caracteristice e!ectelor mor!inei, Este contrindicat la to#icomanii de endeni de mor!in& sau )eroin&, Se utili'ea'& %n into#icaia acut& cu mor!in& sau mor!inomimetice, S re deosebire de Nalor!in&- Nalo#ona se oate utili'a %n into#icaia acut& cu 7enta'ocin&, Se !olose+te cu gri/& %n combaterea e!ectelor mor!inei utili'at& ca analge'ic %n tim ul o eraiilor, Dac& se su limentea'& aneste'ia cu o ioide- osto erator se oate !olosi Nalo#ona entru tre'ire- dar aceasta e#acerbea'& durerea, Nalo#ona se mai !olose+te entru a re.eni rec&derile to#icomanilor du & cura de de'into#icare, SISTEMDL NER;OS ;EEETATI; DOMENIDL COLINEREIC Re re'int& totalitatea neuronilor +i a sina selor care !olosesc ca mediator c)imic acetilcolina, Acetilcolina este sinteti'at& din colin& +i acetat acti. sub aciunea colin(acetela'ei, Du & sinte'& acetil(colina este de o'itat& %n .e'icule resina tice din care este eliberat& %n !anta sina tic& %n momentul de olari'&rii membranei resina tice +i sub in!luena ionilor de calciu, Du & eliberare acetil(colina acione'& e rece torii colinergici ost sina tici care sunt de 1 ti uri0 a$ muscarinici "M$

Pagina 114

FARMACOLOGIE
b$ nicotinici "N$ a$ Rece torii muscarinici "M$ ( sunt rece tori %n ser entin& ( sunt stimulai s eci!ic de muscarin& ( sunt de B ti uri0 MG- M1- MH- M8- MB o rece torii MG ( sunt situai %n SNC +i %n unele le#uri ner.oase eri!erice o rece torii M1 Q sunt situai la ni.elul e!ectorului .egetati. " glande endocrine- musculatura neted&$ b$ Rece torii nicotinici "N$ ( sunt rece tori %n ser entin& ( sunt stimulai s eci!ic de nicotin& ( sunt !ormai din B subunit&i care !ormea'& un canal de sodiu ( stimularea lor determin& desc)iderea canalului de sodiu urmat& de un in!lu# de sodiu +i de olari'are membranar& ( sunt de 1 ti uri 0 o rece tori N ganglionari situai la ni.elul ggl, .egetati. arasim atic +i la ni.elul glandei medulosu rarenale o rece tori N musculari situai la ni.elul l&cii terminale motorii Terminarea e!ectului colinergic se datorea'& degrad&rii acetil(colinei de c&tre colin( estera'e- sunt 1 ti uri de colinestera'&0 ( colin(estera'a ade.&rat& sau acetil(colin(estera'a- care are o utere !oarte mare de degradare a acetil(colinei ( seudo colin(estera'a sau butiril(colin(estera'a, Substanele cu aciune %n domeniul colinergic sunt de 1 ti uri0 A, 7arasim ato(mimetice B, 7arasim ato(litice A, 7arasim ato(mimeticele ( sunt substane cu actiune similar& cu stimularea .agal& ( sunt de 1 ti uri0 o a$ 7arasim ato(mimeticele directe o b$ 7arasim ato(mimeticela indirecte 7arasim ato(mimeticele directe Acionea'& ca agoni+ti ai RM "rece tori muscarinici$ Not&0 Agoni+tii 9 o substan& care se !i#ea'& e un rece tor +i roduce stimularea rece torilor res ecti.i, G, Acetil(colina ( stimulea'& RM +i RN ( e!ecte 0 o de rimare cardiac& +i .aso(dilataie cu )i otensiune o bron)o(constricie +i cre+terea secreiilor tra)eo(bron+ice o stimulea'& eristaltismul digesti. +i cre+te secreiile digesti.e o la ni.elul oc)ilor roduce mio'a rin contracia musculaturii irisuluiroduce s asm de acomodaie cu !i#area .ederii de a roa e datorit& contraciei musculaturii ciliare +i scade resiunea intraocular& datorit& !a.ori'&rii scurgerii umorii a oase din com artimentul anterior al oc)iului

Pagina 115

FARMACOLOGIE
acetil(colina are structur& cuaternar& de amoniu "structur& olar&$ din acest moti. trece greu rin membranele biologice ( nu se !olose+te %n sco tera eutic deoarece are e!ecte brutale "e!ecte de intensitate mare care se instalea'& !oarte re ede$ generali'ate +i de !oarte scurt& durat&, 1, 7ilocar ina ( este un alcaloid .egetal ( are structur& di!erit& de a acetil(colinei- din acest moti. nu este degradat& de colin( estera'& +i are e!ecte de lung& durat& ( stimulea'& %n s ecial RM ( e!ecte 0 o cre+terea secreiilor e#ocrine %n s ecial secreia sali.ar& +i sudori ar& "trans iraia$ o scade resiunea intraocular& ( este o substan& destul de to#ic&- din acest moti. sistemic este !olosit& numai ca antidot %n into#icaiile cu atro in& ( rinci ala utili'are a ilocar inei e %n a licaiile locale con/uncti.ale entru tratamentul glaucomului "%n acest ca' se !olosesc soluii de concentraie %ntre 2-B +i 8 P H, Muscarina ( este un alcaloid .egetal !oarte to#ic care stimulea'& numai RM ( nu se !olose+te tera eutic- se !olose+te numai e# erimental 7arasim ato(mimeticele indirecte Acionea'& rin in)ibarea colin(estera'ei determin*nd acumulare de aceti(colin& %n !anta sina tic&- din acest moti. numindu(se +i anticolinestera'ice, Sunt de 1 ti uri0 ( I, re.ersibile ( II, Ire.ersibile Anticolinestera'ice re.ersibile G, Filostigmin& ( este un com us cuaternal de amoniu ( este destul de to#ic&- din acest moti. sistemic este !olosit& numai ca antidot %n into#icaia cu atro in& ( a licat& local con/uncti.al este util& %n tratamentul glaucomului- dar are un de'a.anta/ c& roduce iritaie local& 1, Neostigmina ( are structur& cuaternar& de amoniu ( este mai uin to#ic& ( acionea'& e RM +i RN ( indicaii tera eutice datorit& e!ectelor M este !olosit& %n 0 o tratamentul ileusului aralitic osto erator o tratamentul atoniei sau )i otoniei .e'icii urinare o tratamentul glaucomului o ca antidot %n in!ecia cu atro in& ( datorit& e!ectelor N este !olosit& %n tratamentul miasteniei gra.is +i su rado'&rii curari'antelor ( reacii ad.erse 0 o colici digesti.e o diaree o .&rs&turi (

Pagina 116

FARMACOLOGIE
o )i otensiune o bradicardie o bron)os asm ( contraindicaii 0 o %n ileusul obstructi. o la acieni cu obstacole mecanice e c&ile urinare o la )i otensi.i o la asmatici o %n insu!iciena cardiac& o la !emeile %ns&rcinate o la acienii la care s(a administrat curari'ante de olari'ante ( mod de administrare 0 se administrea'& !ie in/ectabil intra(.enos !ie intern H, Edro!oniu ( are ro riet&i asem&n&toare cu a neostigmina- dar e!ectele sunt de durat& !oarte scurt&- se !olose+te numai entru diagnosticul miasteniei gra.is Anticolinestera'ice ire.ersibile Inacti.ea'& ire.ersibil colin(estera'ele- nu se !olosesc tera eutic- sunt substane to#ice !olosite ca ga'e to#ice de lu t& cum sunt Trilam- sau ca insecticide %n agricultur& cum sunt organo(!os!oricele3 de e#em lu 7arationul, Organo(!os!oricele 0 sunt substane !oarte li osolubile- ele &trund u+or %n organism rin in)alare- ingestie sau trans(tegumentar, Into#icaia cu organo(!os!orice se mani!est& ca o cri'& colinergic& endogen&, Tratamentul into#icaiei cu organo(!os!orice se !ace rin 0 ( %nde &rtarea to#icului neabsorbit "s &l&turi gastrice dac& a %ng)iit $ ( administrarea intra.enoas& de do'e mari de atro in& "G-1 !iole la 1(8 minute$ ( administrarea de reacti.ator de colin(estera'& "o#imele Q Obido#ima$ ( administrarea de anti(con.ulsi.ante Not& 0 Absorbie 9 trecerea de substane de la locul de administrare %n s*nge B, 7arasim ato(litice Sunt substane care %m iedic& roducerea e!ectelor .agale, Sunt de 1 ti uri 0 I, 7arasim ato(litice directe II, 7arasim ato(litice indirecte I, 7arasim ato(litice directe

Acionea'& ca antagonist al RM "antagonist 9 substan& care se !i#ea'& e rece tor- dar nu %l stimulea'& +i ast!el %m iedic& aciunea agonistului$ Atro ina ( este una alcaloid .egetal cu structur& aminic& ( e!ecte 0 o la ni.elul a , cardio(.ascular roduce ta)icardie +i cre+terea .ite'ei de conducere la ni.el cardiac- din acest moti. este !olosit& %n tratamentul blocurilor cardiace roduse de digitalice o la ni.elul a , res irator roduce sc&derea secreiilor +i %m iedic& bron)o(s asmul +i bron)o(constricia roduse de aneste'ice

Pagina 117

FARMACOLOGIE
la ni.elul a , digesti. scade secreiile gastrice- din acest moti. oate !i !olosit& ca anti(ulceros- datorit& sc&derii secreiilor digesti.e oate a are un e!ect ad.ers de uscare a gurii o la ni.elul musculaturii netede digesti.e- biliare- urinare scade contraciile- din acest moti. oate !i !olosit& ca antis astic miotro - datorit& sc&derii contraciilor digesti.e ea oate roduce consti aie- iar datorit& sc&derii contraciilor .e'icii urinare oate roduce reacia ad.ers& de retenie urinar& o la ni.elul ocular roduce mitria'& datorit& rela#&rii musculaturii circulare a irisuluidatorit& acestui e!ect este !olosit& entru roducerea mitria'ei entru e#amenul !undului de oc)i +i entru a %m iedica roducerea aderenelor %ntre iris +i cristalin la acienii cu irido(ciclite- datorit& mitria'ei atro ina roduce ca reacii ad.erse 0 !oto!obia- deoarece e!ectele atro inei sunt de lung& durat&- ea nu mai este !olosit& entru indicaii o!talmologice dec*t !oarte rar la ni.elul oc)ilor atro ina mai roduce ciclo lagie "inca acitatea ada t&rii .ederii la a roa e datorit& li sei de contracie a musculaturii ciliare$, Datorit& ciclo legiei este !olosit& entru determin&ri ale indicelui de re!racie al cristalinului la co ii- dar roduce ca reacie ad.ers& inca acitatea ada t&rii la .ederea entru a roa e- datorit& ciclo legiei3 ea cre+te resiunea intraocular& +i este contraindicaie %n glaucom atro ina mai este !olosit& entru tratamentul into#icaiilor cu arasim ato(mimetice directe sau indirecte contraindicatiile atro inei sunt 0 o glaucomul "boala caracteri'at& rin cre+terea resiunii intra(oculare $ o adenomul de rostat& administrare Q se administrea'& intern +i in/ectabil intra(.enos "I;$ %n do'e de 2-B(Gmg odat& Sco olamina este un alcaloid .egetal !oarte li osolubil trece u+or barieera )emato(ence!alic& are toate e!ectele atro inei- dar %n lus are e!ecte anti(emetice +i de rimante entru sistemul ner.os central "SNC$ este !olosit& limitat la acienii cu agitaie marcat& +i %n tratamentul r&ului de mi+care ca reacii ad.erse roduce 0 o uscarea gurii o consti aie o tulbur&ri de .edere o tulbur&ri de miciune o sedare marcat& are acelea+i contraindicaii ca ale atro inei Butil(sco olamina este butil deri.atul cuaternar de amoniu al sco olaminei datorit& structurii olare nu trece bariera )emato(ence!alic& +i nu a ar e!ecte de rimante e SNC are numai e!ecte eri!erice antis astice +i antisecretorii se !olose+te %n rinci al %n tratamentul colicelor digesti.e- biliare +i renale se administrea'& !ie intern !ie in/ectabil o O#i!en ciclimina 7ro antelina Metantelina
( sunt substane cu ro riet&i antisecretorii +i antis astice

( (

( ( ( ( ( (

( ( ( ( ( (

( sunt indicate ca antiulceroase +i %n tratamentul colicelor ( au acelea+i reacii ad.erse +i contraindicaii ca +i atro ina
Pagina 118

FARMACOLOGIE
O#i!enoniu 7iren'e ina ( ( ( ( ( ( ( este un arasim ato(litic care la do'e obi+nuite bloc)e'& selecti. RM- din le#urile ner.oase digesti.e datorit& e!ectului antisecretor locali'at digesti. se !olose+te ca anti(ulceros ca reacii ad.erse oate roduce diaree 6omatro ina este un arasim ato(litic de u' o!talmologic are acelea+i indicaii- reacii ad.erse +i contraindicaii o!talmologice ca +i atro ina- dar are a.anta/ul unui e!ect de durat& mult mai scurt& I ratro in este un arasim ato(litic !olosit ca anti(asmatic se administrea'& in)alator

II, 7arasim ato(litice indirecte To#ina botulinic& Beta(bungaro to#ina ( acionea'& rin %m iedicarea eliber&rii de acetilcolin& ( roduce bloc resina tic colinergic C, Substane ganglionare Acionea'& e RN "rece torii nicotinici$ ganglionari, Sunt de 1 ti uri 0 nicotinice +i ganglio legice I, Nicotinice ( roduc iniial stimularea RN ganglionari arasim atici- a oi a celor sim atici +i a oi roduce arali'ii ganglionare G, Nicotina ( este un alcaloid to#ic din !run'ele de tutun ( este !oarte li osolubil& ( %n mod obi+nuit &trund %n organism rin !umat ( into#icaia cronic& se nume+te tabagism- se caracteri'ea'& rin de enden& si)ic& +i se tratea'& rin o rirea brusc& a !umatului II, Eanglio legice ( sunt substane care bloc)ea'& de la %nce ut RN ganglionar ( ele acionea'& ca antagoni+ti ai RNg ( roduc o rirea controlului digesti. la ni.el eri!eric- mani!estat& %n rinci al rin .asodilataie cu )i otensiune +i sc&derea eristaltismului intestinal ( sunt indicate %n tratamentul cri'elor )i ertensi.e se.ere +i entru obinerea )i otensiunii controlate ( sunt administrate in/ectabil intra.enos ( ca reacii ad.erse ot roduce0 o )i otensiune se.er& *n& la cola s o tulbur&ri isc)emice %n teritoriile cu artero(sclero'& o consti aie *n& la ileus aralitic ( sunt contraindicate la acienii cu artero(sclero'& cerebral& sau coronarian& a.ansat& 1, Trimeta!an H, 6e#ametonin

Pagina 119

FARMACOLOGIE
D, Substane curari'ante Acionea'& la ni.elul RN muscular +i roduc rela#area musculaturii striate, A!ectarea musculaturii striate se !ace %nce *nd cu mu+c)ii care !ac mi+c&ri !ine +i ra ide "cum sunt mu+c)ii !eei sau ai m*inii$- a oi sunt cu rinse alte gru e musculare- ultimul mu+c)i a!ectat !iind dia!ragmul, Toate curari'antele au structuri cuaternare de amoniu +i se administrea'& in/ectabil intra.enos"I;$, Curari'antele sunt indicate entru0 o rela#area musculaturii striate %n ca' de inter.enii c)irurgicale o a u+ura mane.rele de reducere a !racturilor sau a lu#aiilor %n orto edie o a u+ura mane.rele de intubare o combaterea unor cri'e con.ulsi.e cum sunt cele din tetanos sau din electro+ocuri Reacii ad.erse 0 o a nee to#ic& rin su rado'are o ileus aralitic o )i otensiune o bron)os asm o reacii alergice Contraindicaii 0 o la acienii cu de!icit res irator o la acienii alergici la curari'ante o la acienii asmatici o la acienii )i otensi.i o la acienii cu de!icit genetic de seudo(colinestera'e sunt contraindicate curari'antele de olari'ate Curari'antele sunt de 1 ti uri 0 I, Curari'ante anti(de olari'ante Acionea'& ca antagoni+ti ai RN muscular- roduc de la %nce ut rela#are a musculaturii striate, =n ca'ul su rado'&rii se administrea'& ca antidot anti(colinestera'icele re.ersibile, G, D(tubocurarina 1, Ealamina H, 7ancuroniu II, Curari'ante de olari'ante 7roduc iniial stimularea RN muscular- mani!estat rin !asciculaie muscular& urmat& radi de e ui'are RN +i rela#are musculaturii striate- %n su rado'area lor este absolut contraindicat& administrarea de anticolinestera'ice, G, Su#ametoniu "succinil(colina$ ( este !ormat& din 1 molecule de acetilcolin& cu late %ntre ele ( este ra id degradat& de colinestera'e- din acest moti. are e!ecte de !oarte scurt& durat&, 1, Decametoniu DOMENIDL ADRENEREIC Re re'int& toate sina sele care !olosec ca neurotransmi&tor catecolaminele, Catecolaminele sunt 0 G, Adrenalina 1, Noradrenalina H, Do amina

Pagina 120

FARMACOLOGIE
Domeniul adrenergic are 1 com onente 0 ner.oas& +i umoral&, Dmoral& ( re re'entat de medulo(su rarenal& care secret& %n circulaie un amestec de adrenalin& +i noradrenalin&, Sinte'a catecolaminelor se !ace %nce *nd de la tiro'in& care este trans!ormat& %n do amin& a oi %n noradrenalin& care la r*ndul ei se trans!orm& %n adrenalin&, Du & sinte'& catecolaminele sunt de o'itate %n .e'icule resina tice de de o'it din care sunt eliberate %n !anta sina tic& %n momentul de olari'&rii membranei resina tice +i sub in!luena ionilor de CaC1, Catecolaminele acionea'& e rece torii adrenergici, Rece torii adrenergici sunt rece tori %n ser entin& +i sunt de 8 ti uri0 o RG o R1 o RG o R1 Rece tori G ( roduc .asoconstricie ( mitria'& rin contracia musculaturii radiare a irisului ( stimularea tractului genito(urinar- datorit& stimul&rii !os!atidial(ino'itolic cu cre+terea concentraiei calciului intracelular Rece torii 1 ( sunt de H ti uri 0 o R1 ostsina tici 0 roduc rela#area tractulu digesti.- cre+terea secreei sali.are- scad secreia de insulin& +i renin& o R1 resina tici 0 care c*nd sunt stimulai determin& in)ibarea eliber&rii de catecolamine "au rol %ntr(un mecanism de !eed(bacM negati. "($ sim atic$ o R1 e#trasina tici 0 sunt descri+i %n rinci al la ni.elul trombocitelor +i roduc cre+terea agreg&rii trombocitare ( e!ectele R1 sunt roduse rin in)ibarea adenilat(cicla'ei cu sc&derea consecuti.& a cantit&ii de AM7c "adenilat mono!os!at ciclic$ Rece torii G ( roduc stimularea tuturor !unciilor cardiace "!rec.ena- .ite'a de conducere- !ora de contracie- consum de o#igen$ ( mai roduc stimularea SNC cu an#ietate +i cre+terea secreiei de renin& Rece torii 1 ( roduc .asodil,- bron)odil,- rela#area tractului genito(urinar "rela#area uterului se nume+te e!ect tocolitic$ ( mai roduc tremor al e#tremit&ilor- cresc secreia de insulin&- glucagon- cresc gluconeogene'a +i glicogenoli'a a.*nd e!ect )i erglicemiant E!ectele G +i 1 sunt roduse rin acti.area adenilat(cila'ei cu cre+terea AM7c celular, Terminarea e!ectului adrenergic se datorea'& reca t&rii %n terminaia resina tic& rin mecanisme acti.e +i arial datorit& degrad&rii catecolaminelor rin 1 sisteme en'imatice 0 MAO " mono(amin(o#ida'a$ care este redominant& %n mitocondrii COMT "catecol(o(metil(trans!era'a$ redominant& %n cito lasm& Indi!erent de succesiunea %n care acionea'& cele dou& sisteme en'imatice- rodusul !inal de metaboli'are este acidul .anil(mandelic care se elimin& urinar- do'area acestuia din urm& d& in!ormaii re!eritoare la tonusul sim atic, SDBSTAN?E CD AC?IDNE =N DOMENIDL ADRENEREIC Sim ato(mimetice Sunt substane care roduc e!ecte similare stimul&rii adrenergice, Pagina 121

FARMACOLOGIE
Sunt de 1 ti uri 0 Sim ato(mimeticele directe Acionea'& ca agoni+ti ai rece torilor adrenelgici- entru ca o substan& s& se oat& !i#a e R adrenergici- ea trebuie s& aib& %n molecul& cele 1 gru &ri o#idil !enolice- %n lus m&rimea radicalului de la gru &rea aminic&- in!luenea'& +i el !i#area e R adrenergici- cu c*t acesta este mai mare substana .a stimula mai uini R +i mai muli R- %n s ecial R1, Adrenalina "e ine!rin&$ ( este o catecolamin&- stimulea'& toi rece torii adrenergici ( roduce %n rinci al 0 .asoconstricie- stimularea cardiac& +i .asodilataie coronarian& ( este indicat& %n tratamentul 0 o +ocului ana!ilactic- %n acest ca' este util& deoarece roduce stimulare cardiac&- .asoconstricie- bron)odilataie o cri'elor se.ere de astm bron+ic deoarece roduce bron)odilataie o )emoragiilor ca )e)ostatic deoarece roduce .asoconstricie o entru otenarea "cre+te e!ectul$ e!ectului aneste'icelor locale rin .asoconstricie ( reacii ad.erse 0 ta)icardii- aritmii cardiace- c)iar !ibrilaie .entricular& ( adrenalina nu este util& administrat& intern deoarece o#idili(!enolice sunt re ede degradai de en'imele digesti.e rin sul!atare- %n lus ea determin& o olaritate crescut& a moleculei din acest moti. ea nu se oate absorbi din tubul digesti. ( administrarea se !ace numai in/ectabil intra.enos sau subcutanat&, Noradrenalina "nore ine!rina$ ( este o catecolamin& care stimulea'& RG- R1 +i !oarte uin RG ( rinci alul e!ect este .asoconstricia ( rinci ala utili'are tera utic& este %n tratamentul cola sului administrat& rin er!u'ie intra.enoas& ( noradrenalina nu oate !i administrat& intern din acelea+i moti.e ca +i adrenalina ( reacii ad.erse 0 o )i ertensiune se.er& cu accidente .asculare cerebrale sau coronariene o .asa s asm la locul in/ect&rii cu tulbur&ri isc)emice- %n acest ca' se administrea'& !entalamin& ca antidote Fenile!rina Etile!rina Meto#amina Metaraminol ( ( ( I'o renalina este o catecolamin& sintetic& care stimulea'& R G +i R1 roduce bron)odilataie +i stimulare cardiac& indicaii 0 o tratamentul astmului bron+ic rin administraie sublingual& +i in)alator o %n tratamentul unor !orme de insu!icien& cardiac& administrate intra.enos reacii ad.erse 0 ta)i(aritmii- al itaii- cri'e anginoase Dobutamina stimulea'& numai RG Pagina 122

- sunt amine necatecolice de sintez care stimuleaz R 1 roduc!nd "asoconstric#ie$ e%ectele sunt de intensitate medie &i de durat relati" lun'$ - sunt indicate (n tratamentul cola sului &i al )i otensiunii ortostatice$ ca - reac#ii ad"erse ot roduce crize )i ertensi"e se"ere cu accidente "asculare

( (

FARMACOLOGIE
( ( ( ( ( ( este indicat& %n tratamentul +ocului cardiogen se administrea'& %n er!u'ie intra.enoas& Do amina stimulea'& rece torii do aminergici eri!erici +i R G +i RG roduce 0 stimulare cardiac&- .asoconstricie eri!eric&- .asodilataie s lenic& "%n teritoriul digesti.$ este indicat& %n tratamentul cola sului se administrea'& %n er!u'ie intra.enoas& Salbutamol 0 are structur& de saligenin& Derbutalina Fenotecol Orci renalina ( ( ( sunt substane care stimulea'& R1 roduc bron)odilataie +i rela#are uterin& indicaii tera eutice 0 o %n tratamentul astmului bron+ic o entru ro!ila#ia na+terilor remature +i a iminenei de a.ort datorit& e!ectului tocolitic reacii ad.erse 0 o administrate in/ectabil ot roduce0 ta)i(aritmii al itaii cri'e anginoase o mai ot determina an#ietate o tremor al e#tremit&ilor "membre$ contraindicaii 0 o la acienii cu cardio atie isc)emic& o la acienii cu ta)i(aritmii

( au structur& de ro'ercinol

Sim ato(mimeticele indirecte Sunt substane care acion*nd rin mecanisme di!erite determin& cre+terea cantit&ii de catecolamine la ni.elul sina selor adrenergice, L(do a ( este un recursol al catecolaminelor ( acionea'& rin cre+terea ainte'ei de catecolamine ( este !olosit& ca medicament anti( arMinson(ian do aminergic %n boala 7arMinson E!edrina ( acionea'& %n rinci al rin cre+terea eliber&rii de catecolamine ( structura sa este caracteri'at& rin li sa o#)idrililor !enolici- din acest moti. substana nu se oate !i#a direct e rece torii adrenergici ( li sa o#)idrililor !enolici !ace ca substana s& aib& o olaritate sc&'ut&- moti. entru care se absoarbe din tubul digesti. ( datorit& li sei o#)idrililor !enolici substana este stabil& la aciunea en'imelor digesti.e ( e!ecte 0 o roduce stimularea SNC Pagina 123

FARMACOLOGIE
o o ( indicaii 0 %n tratamentul )i otensiunii %n tratamentul astmului bron+ic %n tratamentul miasteniei gra.is a licat& local e tegumente samucoase este indicat& %n tratamentul )emostatic "o rirea s*nger&rilor$ dau decongesti. "sc&derea edemului$ al mucoaselor con/uncti.ale +i na'ale reacii ad.erse 0 insomnie- agitaie- )i ertensiune !olosirea %ndelungat& roduce ta)i!ila#ie "toleran& instalat& ra id$ din acest moti. e!edrina nu trebuie !olosit& mai mult de [(G2 'ile se administrea'& inern sau in/ectabil sau %n a licaii locale entru e!ectele to ice contraindicaii 0 la co ii- %n sarcin&- la cardiaci- la )i ertensi.i Na!a'olina are acelea+i ro riet&i ca e!edrina- dar este mult mai to#ic&- din acest moti. nu este !olosit& sistemic se administrea'& local con/uncti.al sau na'al ca decongesti. sau )emostatic este contraindicat& la co ii o o o o Am!etamina Metil !enidatul Am!e ramona Imi ramida Amitri tilina Nortri tilina Cocain& este un aneste'ic local cu structur& esteric& are +i e!ecte sim atomimetice datorate %m iedic&rii reca t&rii catecolaminelor rin blocarea sistemului trans ortor de la ni.elul membranei resina tice ( datorit& e!ectelor sim ato(mimetice cocaina nu oate !i administrat& ca aneste'ic in/ectabil deoarece roduce roduce .asoconstricie marcat& cu isc)emie +i necro'&- este !olosit& ca aneste'ic numai %n a licaii locale %n ORL ( administrarea cronic& a cocainei determin& de enden& si)ic& numit& cocainomanietratamentul cocainomaniei se !ace rin o rirea brusc& a administr&rii de cocain&, ( ( Tranilci ramina Fenel'ina
( sunt substane cu e!ecte stimulante si)o(motorii anore#igene "li s& de o!t& de m*ncare$ +i sim atomimetice datorit& cre+terii eliber&rii de catecolamine

roduce stimulare cardiac& +i .asoconstricie roduce bron)odilataie +i stimularea musculaturii sc)eletice

( ( ( ( ( ( (

( sunt substane cu structuri triciclice- !olosite ca antide resi.e ( acionea'& rin %m iedicarea reca t&rii catecolaminelor

( sunt substane !olosite ca antide resi.eacionea'& rin in)ibarea MAO "mono amin o#ida'ei$ se mai numesc +i in)ibitori de mono amin o#ida'e "IMAO$

Sim ato(litice Sunt substane care %m iedic& e!ectele stimul&rii adrenergice

Pagina 124

FARMACOLOGIE
Sunt de 1 ti uri 0 Sim ato(liticele directe Sim ato(liticele indirecte Sim ato(liticele directe Acionea'& ca antagoni+ti ai rece torilor adrenergici, Tala'olina bloc)ea'& RG +i R1 roduce "e!ecte$ 0 o .asodilataie o ta)icardie rin mecanism re!le# o cre+terea eristaltismului digesti. +i a secreiilor gastrice rin e!ecte arasim atomimetice +i )istamina eliberatoare este !olosit& %n tratamentul 0 o !eocromocitomului "tumoare de su rarenal& care secret& %n e#ces catecolamine$ o sindroamelor .asos astice "sindrom RAnNADD$ reacii ad.erse 0 )i otensiune- ta)i(aritmii- tulbur&ri isc)emice %n teritorii cu arterosclero'&- iro'is- ulcer gastric contraindicaii 0 la cei cu arterosclero'& a.ansat& coronarian& sau cerebral& +i la cei cu ulcer substana nu oate !i !olosit& ca anti)i ertensi. din cau'a ta)icardiei re!le#e e care o roduce datorit& bloc&rii RL1 resina tice Fentolamina bloc)ea'& RLG +i RL1 are acelea+i ro riet&i ca +i tala'olina- nu are %ns& e!ecte arasim ato(mimetice +i este mai bine su ortat& 7ra'osin bloc)ea'& selecti. RLG- roduc*nd .asodilataie- nu determin& ta)icardie re!le#& deoarece nu bloc)ea'& RL1 resina tici este !olosit %n tratamentul )i ertensiunii arteriale cronice reacii ad.erse 0 roduce !enomenul de rima do'& caracteri'at rin cola s +i li otimiedin acest moti. rima do'& trebuie administrat& sub controlul medical, 7ro anololul bloc)ea'& RKG +i RK1 este !olosit ca anti()i ertensi. deoarece rin blocarea KG scade debitul cardiac +i secreia de renin&- iar rin blocarea unor RK %n SNC scade controlul sim atic eri!eric este !olosit ca anti(anginos deoarece rin blocarea RK G scade consumul de o#igen al cordului este !olosit ca anti(aritmic deoarece %m iedic& in!luenele sim atice cardio(stimulatoare este !olosit ca anti(migrenos deoarece rin blocarea RK 1 %m iedic& .asodilataie cerebral& marcat& se administrea'& intern sau in/ectabil reacii ad.erse 0 )i otensiune- bradicardie "sc&derea !rec.enei cardiace$- blocuri- bron)o( s asm- .aso(s asm contraindicaii 0 o la )i otensi.i o la bradicardici o %n insu!iciena cardiac& acut& o la asmatici o cei cu sindroame .asos astice

( (

( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (

Pagina 125

FARMACOLOGIE
o Atenolol Meta rolol la diabetici %n tratamentul cu anti(diabetice

( bloc)ea'& selecti. RKG- au acelea+i indicaii ca +i ro anololul- au %ns& a.anta/ul c& ot !i !olosite la astmatici +i la cei cu sindroame .asos astice

Sim ato(liticele indirecte Sunt substane care acion*nd rin mecanisme di!erite- scad cantitatea de catecolamine %n sina sele adrenergice, Al!a(metil do a ( duce la sinte'& de al!a(matil noradrenalin& +i al!a(matil adrenalin&- neuro(transmi&tori !al+i cu e!ecte in)ibitorii ( roduce .asodilataie +i sc&derea tensiunii arteriale ( este !olosit& ca anti)i ertensi. ( se administrea'& intern Eoanetidina ( este un alcaloid .egetal care %m iedic& eliberarea de catecolamine ( roduce .asodilataie ( este !olosit& %n tratamentul cronic al !ormelor se.ere de )i ertensiune arterial& ( reacii ad.erse 0 )i otensiunea- tulbur&ri isc)emice Re'er ina ( este un alcaloid .egetal ( %m iedic& reca tarea catecolaminelor %n .e'iculele resina tice de de o'it- determin*nd e ui'area .e'iculelor resina tice ( este !olosit& ca anti()i ertensi. at*t ca tratament cronic administrat& inern c*t +i ca tratament de cri'& administrat& in/ectabil ( are +i e!ecte an#iolitice "scade stress uternic$ +i neurole tice "anti( si)o'&$ ( reacii ad.erse 0 o )i otensiune o sc&derea !lu#urilor lasmatice tisulare inclusi. %n teritoriul renal o sedare- somnolen& ( contraindicaii 0 o %n insu!iciena renal& o la acienii cu arterosclero'& a.ansat& Clonidina ( este un agonist selecti. al RL1 a ( rin stimularea unor RL %n SNC- determin& sc&derea tonusului sim atic eri!eric- iar rin stimularea RL1 resina tici scade eliberarea de catecolamine %n eri!erie ( roduce .asodilataie +i sc&derea tensiunii arteriale ( este !olosit& ca anti()i ertensi. ( reacii ad.erse 0 )i otensiune- sedare- somnolen& ( contraindicaii 0 tratamentul nu trebuie o rit brusc deoarece ot a are cri'e )i ertensi.e A aratul cardio( .ascular Medicaia tonic& cardiac& Sunt substane care roduc %n rinci iu cre+terea !orei de contracie a cordului +i sunt indicate %n tratamentul insu!icienei cardiace, =n aceast& categorie sunt cu rinse 0

Pagina 126

FARMACOLOGIE
A, Elico'idele tonice cardiace B, Sim atomimetice KG stimulante C, Teo!ilina Elico'idele tonice cardiace Sunt com u+i cu structur& steroidic& care au %n molecul& un ciclu lactonic esenial entru roducerea e!ectelor +i una sau mai multe gru &ri )idro#il care determin& ro riet&ile !armacocinetice Ele roduc la ni.elul cardio(.ascular urm&toarele e!ecte 0 ( cresc !ora de contracie a inimii "e!ect inotro o'iti.$3 datorit& acestui e!ect ele sunt !olosite %n tratamentul insu!icienei cardiace ( scad conducerea atrio(.entricular& "e!ect dromotro negati.$3 datorit& acestui e!ect ele sunt utile %n tratamentul ta)iaritmiilor su ra.entriculare- dar ot roduce ca reacii ad.erse di.erse blocuri atrio(.entriculare- acestea sunt roduse rin mecanism .agal +i sunt tratate rin administrare de atro in& ( scad !rec.ena cardiac& "e!ect cronotro negati.$ ( !a.ori'ea'& aritmiile ecto ice "e!ect batmotro o'iti.$3 din acest moti. ele ot roduce ca reacii ad.erse aritmii .entriculare se.ere- mai !rec.ent roduc bigeminism3 aritmiile roduse de digitalice se tratea'& cu antiaritmice care nu scad conducerea atrio( .entricular& -cum sunt Fenitoina +i Me#iletina ( e ECE digitalicele roduc cre+terea inter.alului RR +i inter.alul 7R- scurtea'& durata com le#ului URS +i roduc modi!ic&ri de !a'& terminal& cu subdeni.elare a segmentului ST +i a lati'area sau negati.i'area undelor T3 modi!ic&ri asem&m&n&toare cu cele roduse de isc)emie ( la ni.el .ascular la omul normal roduce .asoconstricie cu cre+terea re'istenei eri!erice +i care %m iedic& cre+terea debitului cardiac- la cei cu insu!icien& cardiac& roduc .asodilataie cu cre+terea marcat& a debitului cardiac Mecanism de aciune 0 Digitalicele bloc)ea'& NaCAJC ( AT7(a'a- re'ult& acumulare de sodiu intracelular care acti.ea'& om a Na CACa1C care scoate NaC +i introduce Ca1C %n celul& re'ult*nd %n !inal cre+terea Ca1C intracelular care !a.ori'ea'& contracia, Indicaii 0 %n tratamentul insu!icienei cardiace %n tratamentul ta)iaritmiilor su ra.entriculare Reacii ad.erse 0 blocuri cardiace aritmii tulbur&ri digesti.e tulbur&ri de .edere ce!alee Contraindicaii 0 ( %n miocardio atia ( )i ertro!ia obstructi.& ( %n sindromul I7I "%n sindroame de ree#citaie$ Digitalicele au o cinetic& de ordinul I "toate medicamentele cu e#ce ia alcoolului au o cinetic& de ordinul I $, Din uncte de .edere cinetice digitalicele se %m art %n 1 gru e 0 G, Digitalice cu aciune lent& +i durat& lung& 1, Digitalice cu aciune ra id& +i durat& scurt&

Pagina 127

FARMACOLOGIE
Digitalice cu aciune lent& +i durat& lung& Sunt de ales %n tratamentul de %ntreinere la acienii care uit& s& ia medicamentele- au risc mult de acumulare +i reacii to#ice- din aceast& cau'& sunt contraindicate la acienii cu risc de acumulare "%n insu!icien& )e atic&$, Digito#ina ( are o singur& gru are )idro#il %n molecul& ( se administrea'& numai intern ( se absoarbe din tubul digesti. ( se leag& de roteinele lasmatice ( este eliminat& rin metaboli'are )e atic& Digitalice cu aciune ra id& +i durat& scurt& Sunt !olosite %n tratamentul urgenelor sau ca tratament de %ntreinere- sunt de ales la acienii cu risc de acumulare, Digo#ina ( are 1 gru &ri )idro#ile %n molecul& ( se administrea'& intern sau in/ectabil ( se absoarbe bine din tubul digesti. ( se leag& moderat de roteinele lasmatice ( se elimin& redominant renal Lanto'ida C ( este asem&n&toare digo#inei Deslano'ida Stro!antina E ( are 8 gru &ri )idro#il %n molecul& ( nu se absoarbe %n tubul digesti. Q se administrea'& in/ectabil ( nu se leag& de roteinele lasmatice ( nu se elimin& renal Sim atomimetice KG stimulante Se !olosesc substane cu aciune KG stimulante care sunt utile %n tratamentul unor !orme de insu!icien& cardiac&- deoarece roduc cre+terea !rec.enei cardiace- cresc .ite'a conducerii atrio( .entriculare- cresc !ora de contracie a inimii +i consumul de O 1 al cordului, Adrenalina I'o renalina Dobotamina Dobamina Teo!ilina Este un alcaloid #antinic care roduce stimulare cardiac&- stimulare a SNCbron)odilataie- stimulea'& secreia gastric& +i cre+te diure'a, Mecanism de aciune 0 In)ib& !os!odiestera'ele +i cre+te AM7 c - cre+te concentraia de Ca1C intracelular +i antagoni'ea'& adeno'ina, Indicaii tera eutice 0 %n tratamentul unor !orme de insu!icien& cardiac& %n tratamentul astmului bron+ic Se !olose+te ca tratament de %ntreinere administrat& intern- sau ca tratament de cri'& administrat& in/ectabil intra.enos !oarte lent, Reacii ad.erse 0

Pagina 128

FARMACOLOGIE
ce!alee an#ietate- insomnie .aluri de c&ldur& !acial& aritmii- al itaii- cri'e anginoase In/ectarea intra.enoas& ra id& oate determina aritmii se.ere- )i otensiune- c)iar accidente mortale Contraindicaii 0 ( la acienii cu angin& ectoral& ( la acienii cu in!arct ( la cei cu accidente .asculare ( la cei cu aritmii ( la ulcero+i ( la cei cu insu!icien& )e atic& ( la cei cu insomnii Medicaia antianginoas& Sunt substane utile %n tratamentul ro!ilactic sau curati. al anginei ectorale, Tratamentul antianginos oate aciona rin coronarodilataie cu cre+terea a ortului de O 1 la ni.el cardiac sau rin sc&derea consumului de O 1 al cordului care se oate reali'a rin de rimarea acti.it&ii cardiace sau rin sc&derea muncii inimii rin sc&derea ostsarcinii ".asodilataie arterial&$ sau rinsc&derea resarcinii ".asodilataie .enoas&$, Din unct de .edere al coronarodilataiei este util& numai silatarea coronarelor maridilatarea coronarelor mici este de'an.anta/oas& deoarece oate roduce !enomenul de !urt sang.in coronar care agra.ea'& angina, =n tratamnetul antianginos se !olosesc 0 A, Nitraii organici B, Blocantele K adrenergice C, Blocantele canalelor de calciu D, Alte antianginoase Nitraii organici 7roduc 0 ( .asodilataie e coronarele mari( cre+terea a ortului de O1 la ni.el cardiac ( dilataie .enoas& cu sc&derea resarcinii, Mecanisme de aciune 0 cresc roducerea de o#id nitric "!actor endotelial .asodilatator$ cu e!ecte .asodilatatoare, Nitraii se absorb bine %n tegumente sau mucoase- %ns& sunt re ede metaboli'ai la rimul asa/ )e atic- din acest moti. sunt administrate do'e mari care de &+esc ca acitatea !icatului de metaboli'are +i determin& concentraii lasmatice sistemice acti.e, Reacii ad.erse 0 ( ce!alee ( sen'aia de c&ldur& !acial& ( )i otensiune care oate roduce ta)icardie re!le#& care reacti.ea'& angina Tratamentul cronic cu nitrai determin& toleran&, Nitroglicerina ( se administrea'& sublingual ca tratament de cri'& sau intern sau tegumentar ca tratament ro!ilactic I'osorbid dinitralul ( se administrea'& sublingual ca tratament de cri'& sau intern ca tratament de !ond 7entaeritritril tetranitratul ( se !olose+te administrat intern ca tratament de !ond ( ( ( (

Pagina 129

FARMACOLOGIE
Blocantele KG adrenergice Scad !rec.ena cardiac& rin blocarea K G adrenergic& +i ast!el scad consumul de O1 al cordului, Sunt de ales %n tratamentul ro!ilactic al anginei stabile de e!!ort, 7ro ranolol Atenolol Domeniul adrenergic Meta rolol Blocantele canalelor de sodiu Ni!edi ina ( roduce .asodilataie arterial& cu sc&derea ostsarcinii +i .asodilataie e coronarle mari cu sc&derea a ortului de O1 , ( reacii ad.erse 0 ce!alee- )i otensiune- uneori ta)icardie re!le#& ;era amil Diltia'em ( ( ( ( ( ( sunt blocante ale canalelor de calciu care e l*ng& e!ectele ni!edi inei roduc +i de rimarea cardiac& cu sc&derea consumului de O 1 blocantele canalelor de Ca sunt !olosite ca tratament ro!ilactic %n angina ectoral& .asos astic& " rins meta$- iar cele cu aciune de rimant& cardiac& sunt !olosite %n tratamentul de !ond Q %n angina ectoral& stabil& de e!ort ;ara amil +i Diltia'em ot roduce ca reacii ad.erse 0 )i otensiune- bradicardie- blocuridecom esare cardiac& contraindicaii 0 la acienii cu insu!icien& cardiac& Alte antianginoase Di iridamolul este uin util ca antianginos deoarece dilat& coronarele mici are %ns& e!ecte antiagregante lac)etare- din acest moti. este utili'at entru ro!ila#ia trombo'elor arteriale Amrinona ( sunt substane cu aciune de rimant& cardiac& !olosite ca Milrinona
antiaritmice +i antianginoase

Medicaia antiaritmic& Sunt substane utile %n tratamentul ro!ilactic sau curati. al aritmiilor cardiace roduse %n !ocare ecto ice sau rin mecanisme de reintrare, Antiaritmicele se %m art %n 8 clase 0 Antiaritmicele"AA$ care bloc)ea'& canalele de Na C Acestea se %m art %n H subclase 0 AA care cresc durata otenialului de aciune C)inidina ( este un antiaritmic cu s ectru larg !olosit %n tratamentul aritmiilor atriale +i .entriculare ( se administrea'& numai intern ( cre+te durata com le#ului URS ( are ro riet&i arasim ato(mimetice datorit& c&rora oate determina ta)icardie 7rocainamida - au proprieti asemntoare chinidinei, dar pot fi administrate Diso iramida
i injectabil

Pagina 130

FARMACOLOGIE
AA care scurtea'& durata otenialului de aciune Lidocaina "<ilina$ ( determin& scurtarea duratei otenialului de aciune +i a erioadei re!ractare- %ns& ra ortul erioadei re!ractare su ra durata otenialului de aciune este crescut& ( este antiaritmic util numai %n tratamentul aritmiilor .entriculare ( este de ales entru ro!ila#ia aritmiilor la acienii cu in!arct miocardic deoarece de rim& %n rinci al numai miocardul bolna. ( se administrea'& in/ectabil- intra.enos- administrarea intern& nu este util& deoarece este ra id metaboli'at& la rimul asa/ )e atic ( scade uin conducerea atrio(.entricular& ( reacii ad.erse 0 )i otensiune con.ulsii reacii alergice Fenitoina Me#iletina
( au ro riet&i asem&n&toare ca ale lidocainei- dar ot !i administrate +i intern( nu scad conducerea atrio(.entricular&- din acest moti. sunt de ales %n tratamentul aritmiilor roduse de digitalice

AA care nu in!luenea'& erioada otenialului de aciune Flecainida ( este un antiaritmic util %n tratamentul aritmiilor .entriculare se.ere ( este considerat de re'er.& deoarece are risc numai aritmogenice Blocantele K adrenergice =m iedic& in!luenele cardiostimulatoare datorit& bloc&rii rece torilor K G cardiace, Sunt de ales %n tratamentul ta)iaritmiilor su ra.entriculare roduse rin )i ertonie sim atic& cum sunt cele de la )i ertiroidieni, 7ro anolol Atenolol Domeniul Adrenergic Meto rolol Antiaritmice care cresc caracteristic durata 7A Amiodarona ( este un com us iodat de sinte'& cu aciune .asodilatatoare +i de rimant& cardiac& ( este util %n tratamentul aritmiilor .entriculare se.ere ( se administrea'& intern ( se acumulea'& lent %n organismul- din aceast& cau'& tratamentul trebuie !&cut cu au'e com ensatorii ( reacii ad.erse 0 roduce modi!icarea testelor tiroidine )i o sau )i er tiroidie- de uneri igmentare corneene sau tegumentare ( este contraindicat& la tiroidieni +i la cei cu insu!icien& )e atic& Bretil ( este un com us cu aciune de rimant& cardiac& ( !olosit %n tratamentul aritmiilor .entriculare se.ere Blocantele canalelor de calciu Sunt utile ca antiaritmice numai com u+ii cu aciune de rimant& cardiac& Sunt utile %n tratamentul aritmiilor su ra.entriculare +i /oncionale, Acionea'& rin de rimarea nodului sinusal +i a celui atrio(.entricular,
( reacii ad.erse 0 bradicardie- blocuri- )i otensiune ( contraindicaii 0 %n insu!iciena )e atic& +i cea cardiac&

Pagina 131

FARMACOLOGIE
;era amil Diltia'em Medicaia anti()i ertensi.& Sunt substane utile %n tratamentul )i ertensiunii arteriale, Com liana acientului la tratamentul cu anti()i ertensi.e este mic& deoarece boala este %n general asim tomatic&- iar tratamentul se !ace cu 1 sau mai multe anti()i ertensi.e care cost& mult +i roduc !rec.ent reacii ad.erse, =n tratamentul anti)i ertensi. se !olosesc 0 A, B, C, D, E, Substane cu aciune sim ato(litic& Blocante ale canalelor de calciu ;asodilatatoare musculotro e In)ibitori ai en'imei de con.ersie Diuretice

Substane cu aciune sim atolitic& Sim atoliticele rin aciune central& ( nu scad !lu#ul lasmatic renal- dina cest moti. ot !i !olosite la acienii cu insu!icien& renal& ( sunt sim atolitice indirecte 0 Al!a Q Metil Do a Clonidina Eanglio legice ( sunt !olosite %n tratamentul urgenelor )i ertensi.e se.ere ( scad !lu#ul lasmatic tisular- inclusi. la ni.el renal ( sunt contraindicate la acienii cu insu!icien& renal& Trimeta!en Q substan& ganglionar& Blocantele terminaiilor eri!erice adrenergice ( sunt sim atolitice indirecte 0 Re'er ina Euanetidina K Q blocantele ( sunt sim atolitice directe 0 7ro ranolol Atenolol Meta rolol Blocantele LG adrenergice 7ra'osin ( sim ato litice directe Blocante ale canalelor de calciu Ni!edi ina roduce .asodilataie arterial& cu sc&derea tensiunii administrat& intern este !olosit& ca tratament de !ond- iar administrat& sublingual este !olosit& ca tratament de cri'& ;era amil ( roduc .asodilataie arterial& +i de rim& cordul cu sc&derea Diltia'em
debitului cardiac

( (

;asodilatatoarele musculotro e 7roduc .asodilataie rin acionare direct& asu ra !ibrelor musculare netede

Pagina 132

FARMACOLOGIE
6idrala'ina Di)idrala'ina Mino#idilul Dia'o#idul Nitro rusiatul de sodiu
( cresc in!lu#ul lasmatic tisular inclusi. %n teritoriul renal- ot !i utile +i %n tratamentul insu!icienei cardiace ( ca reacii ad.erse ot roduce )i otensiune +i sindromul li oid ( sunt !olosite %n general %n tratamentul urgenelor )i ertensi.e- se administrea'& in/ectabil

In)ibitori ai en'imelor de con.ersie Sunt substane care bloc)ea'& e tidil( e tida'a "en'im& de con.ersie$3 +i %m iedic& trans!ormarea angiotensinei I %n angiotensin& II- determin& cre+terea reninemiei, Sunt !olosite ca anti)i ertensi.i +i %n tratamentul insu!icienei cardiace, Ca to ril Enalo ril Diuretice Sunt substane care cresc eliminarea de sodiu +i a & rin aciunea la ni.el renal, Diureticele sunt %m &rite %n 8 categorii 0 A, Diuretice dia'inice B, Diuretice de ans& C, Diuretice antialdosteronice D, Diuretice osmotice A-B +i C determin& sc&derea .olemiei +i sunt !olosite %n tratamentul )i ertensiunii arteriale +i %n tratamentul insu!icienei cardiace, Diureticele dia'inice ( au e!ecte lente +i de durat& medie sau lung& ( acionea'& rin %m iedicarea reabsorbiei sodiului +i a a ei la ni.elul segmentului de diluie al Ansei 6enle ( do'ele mari in)ib& an)idra'a carbonic&- determin*nd alcalini'area urinei ( urina rodus& este de .olum crescut- bogat& %n Na- J- Cl- Mg- dar s&rac& %n calciu "dia'idele scad eliminarea renal& de calciu$ ( urina este concentrat& +i alcalin& ( dia'idele nu sunt acti.e la acienii cu !iltrat glomerular redus "la acienii cu insu!icien& renal&$ ( indicaii 0 datorit& aciunii diuretice sunt indicate ca anti)i ertensi.e entru tratamentul edemelor +i %n tratamentul insu!icienei cardiace deoarece concentrea'& urina sunt indicate %n tratamentul diabetului insi id ne!rogen deoarece scade eliminarea renal& de Ca sunt indicaie %n tratamentul litia'ei renale calcice " iatr& la rinic)i$ +i %n tratamentul )i ercalciuriei ( reacii ad.erse 0 )i oMalemie- dia'idele sunt diuretice care ierd J din acest moti. trebuie su limentat a ortul de J sau se asocia'& cu diuretice antialdosteronice des)idratare cre+terea glicemiei cre+terea uricemiei ( contra indicaii 0 %n insu!iciena renal& %n sarcin&

Pagina 133

FARMACOLOGIE
la diabetici la alergie la com u+ii res ecti.i la cei cu gut& ( dia'idele se administrea'& intern- +i sunt !olosite doar %n tratamentul cronic - au efecte de durat mai lung, din 6idroclordia'ida aceast cauz sunt mai avantajoase n Clortalidona tratamentul antihipertensiv Clo amida Diureticele de ans& ( sunt com u+i care %m iedic& reabsorbia sodiului +ia a ei e toat& oriunea ascendent& a Ansei 6enle "%m iedic& ast!el at*t rocesul de diluare c*t +i e cel de concentrare al urinii$ ( urina rodus& este de .olum crescut- bogat& %n Na- J- Ca- Mg- Cl- +i este )i oton& ( sunt diuretice care ierd J din organism ( au e!ecte ra ide- intense +i de durat& scurt& ( sunt !olosite at*t %n urgene- administrate in/ectabil intra.enos c*t +i ca tratament cronic adminstrate intern ( sunt acti.e +i %n ca'ul unui !iltrat glomerular redus ( indicaii 0 %n tratamentul edemelor se.ere "edem ulmonar- etc,$ %n tratamentul )i ertensiunii arteriale %n tratamentul insu!icienei cardiace %n tratamentul insu!icienei renale "cu condiia a& nu !ie anuric acientul$ %n tratamentul into#icaiilor cu substane ce se elimin& renal ( reacii ad.erse 0 )i ocalcemie )i otensiune cre+terea glicemie si a glicuriei "mai uin cala dia'ide$ la do'e mari ot roduce sur'itate+i a!ectare renal& ( contra indicaii 0 la acienii cu obstrucii mecanice e c&ile urinare la acienii cu insu!icien& renal& %n stadiul anuric %n rimul trimestru de sarcin& Diuretice antialdosteronice ( sunt substane care rin aciunea la ni.elul tubului contort distal %m iedic& e!ectele aldosteronului de reinere a%n organism a sodiului +i a a ei rin sc)imburi cu J +i 6 C ( e!ectul lor de inde de re'ena aldosteronului %n lasm& +i este direct ro orional cu concentraia aldosteronului ( antialdosteronicele cresc caracteristic ra ortul Na A J urinar ( ele sunt diureticele care economisesc J- din acest moti. este contraindicat& asocierea lor %ntre ele sau cu s&ruri de J S ironolactona ( acionea'& ca antagonist al aldosteronului Amilorid - acioneaz prin mecanism invers aldosteronului , Triamteren nu sunt antagoniti Diureticele osmotice ( sunt substane care !iltrea'& glomerular- nu se reabsorb %n tubi +i rein o cantitate mare de a & %n tubi rin !ore osmotice ( indicaii 0 %n edemul cerebral

Pagina 134

FARMACOLOGIE
%n cri'a acut& de glaucom %n insu!iciena renal& %n stadiul reanuric %n into#icaiile cu substane eliminate renal ( contraindicaii 0 deoarece roduc cre+teri tem orare ale .olemiei- sunt contraindicate %n insu!iciena cardiac& %n ca'ul obstruciilor mecanice e c&i urinare la acienii cu insu!icien& renal& %n stadiul anuric Manitol ( se administrea'& in/ectabil intra.enos Medicaia antiulceroas& =n tratamentul ulcerului se !olosesc 0 I, Antiacide II, In)ibitori ai secreiei gastrice III, 7rotectoare ale mucoasei Antiacide Sunt substane care neutrali'ea'& acidul clor)isric %m iedic*nd aciunea clor)idro e tic& asu ra mucoasei, Toate antiacidele alcalini'ea'& urina, Antiacidele se %m art %n dou& categorii 0 Antiacidele nesistemice ( ( sunt antiacide care se absorb uin %n tubul digesti. +i nu roduc alcalo'& metabolic& sunt 0 o s&ruri de Mg "magne'iu$ 0 o#id de Mg )idro#id de Mg sul!at de Mg au e!ecte antiacide care se instalea'& relati. lent +i sunt de durat& medie roduc diaree la acienii cu insu!icien& renal& Mg absorbit oate roduce de rimare SNC o s&rurile de Ca "calciu$ 0 carbonat de Ca ot roduce ca reacii ad.erse 0 consti aie- )i ercalciurie +i litia'&cre+terea gastrenemiei cu re.enire a )i eracidit&ii o s&rurile de Al "aluminiu$ 0 o#id de Al )idro#id de Al e!ecte lente +i de durat& lung& ca reacii ad.erse ot roduce consti aie +i ierderea de !os!ai din organism Antiacidele sistemice ( ( se absorb din tubul digesti. +i ot roduce alcalo'& sistemic& este re re'entat de bicarbonatul de sodiu

Pagina 135

FARMACOLOGIE
( ( ( ( are e!ecte ra ide- intense +i de durat& scurt& roduce re.enirea )i eracidit&ii oate determina cre+terea .olemiei cu decom ens&ri ale )i ertensiunii arteriale sau ale insu!icienei cardiace este contrainicat& la )i ertensi.i +i la cei cu insu!icien& cardiac& In)ibitori ai secreiei gastrice acide Blocantele 61 )istaminergice ( ( rin blocarea rece torilor 61 la ni.elul celulelor arietale %m iedic& e!ectele )istaminei de stimulare a secreiei gastrice Cimetidina ( are e!ecte in)ibitoare en'imatice )e atice- dina cest moti. cre+te e!ectul altor substane metaboli'ate )e atic ( oate roduce ginecomastie Ranitidina ( are mai uine e!ecte ad.erse Blocantele om ei rotonice ( sunt substane care %m iedic& aciunea om ei rotonice de la ni.elul celulelor arietale +i ast!el scad !ormarea de acid clor)idric ( sunt indicate %n tratamentul 0 ulcerului gastric sau duodenal eso!agitei de re!lu# sindromului @olinger Q Ellison Ome ra'ol ( se administrea'& intern sub !orm& de ca sule enterosolubile sau in/ectabil 7arasim atolitice G, Atro ina 1, 7iren'e ina In)ibitori ai )idrola'ei carbonice ( ( sunt substane care %m iedic& !ormarea de acid carbonic sub aciunea )idrola'ei carbonice sunt indicate ca 0 antiulceroase antie ile tice antiglaucomatoase au e!ecte diuretice Aceta'olamida ca reacii ad.erse oate roduce alergii +i araeste'ii ale e#tremit&ilor Antigastrinice sunt substane care bloc)ea'& rece torii entru gastrin& de la ni.elul celulelor arietale gastrice +i %m iedic& e!ectele gastrinei de stimulare a secreiei gastrice acide 7roglumida 7rotectoare ale mucoasei

( (

Sunt substane care administrate intern %n mediu acid gastric- !ormea'& elicule rotectoare la su ra!aa mucoasei !a.ori'*nd ast!el .indecarea ulcerului

Pagina 136

FARMACOLOGIE
A, S&rurile de bismut Citrat de bismut coloidal ca reacii ad.erse oate roduce 0 diaree sau consti aie colorea'& scaunul %n negru(brun do'ele mari la acienii cu insu!icien& renal& ot roduce ence!alo atie mioclonic& ANTIARITMICELE Mecanismul de actiune Blocante ale canalelor de Na Intense Blocante ale canalelor de NA Modeste Blocante ale canalelor de Na Intense Bloc)ea'a rece torii KG adrenergici E!ecte electro!i'iologice Incetineste !a'a 2 de Incetinesc !a'a de re olari'are H "mareste URS- ST$ Scurtea'a !a'a H de re olari'are "p J$

Clasi!icarea antiaritmicelor0 Clasa I IA C)inidina 7rocainamida Diso iramida IB Lidocaina Me#iletin Fenitoina Tocainida IC 7ro a!enona Flecainida Encainida Atenolol 7ro ranolol Meto rolol Amiodarona Sotalol Tonsilat de Bretilin ;era amil Diltia'em

Incetineste marcat !a'a 2 de de olari'are Nu modi!ica !a'a de re olari'are "H$ Creste durata otentialului de actiune Creste tim ul de re olari'are De rima !a'a 8 de de olari'are diastolica lenta 7relungeste !a'a H de re olari'are 7relungeste tim ul de de olari'are "creste durata otentialului de actiune$ Scurtea'a otentialul de actiune Determina si e!ecte inotro negati.e0 de rima nodul sinusal Q bradicardieNA; Q in)iba conducerea A;

Clasa II

Clasa III

Bloc)ea'a canalele lente de J Bloc)ea'a canalele de Ca

Clasa I;

Clasi!icarea du a locul de actiune0 NSA Beta blocante Digo#in C)inidina Amiodarona ;era amil NA; Digo#in Beta blocante ;era amil Diltia'em Cai accesorii Diso iramida Amiodarona Flecainid&

Pagina 137

FARMACOLOGIE
Lidocaina 7rocainamida Beta blocante Amiodarona C)inidina Fenitoina Me#iletin "Encainida- Flecainida- 7ro a!enona- Lorcainid Q IC$, Cresc mortalitatea in IMA, Antiaritmice neclasi!icate0 ( atro ina bradicardia sinusala ( adrenalina sto cardiac ( i'o renalina blocuri cardiace ( digo#ina Fia ( adeno'ina T7S; ( cl de calciu T; rin ( sul!atul de Mg ( Fi;- into#icatie digitalica si torsada de .ar!uri Alegerea antiaritmicelor Q robleme ma/ore0 ( generea'a noi aritmii ( creste riscul mortii subite "la cei cu Fi;$ ( roaritmie generata rin mai multe mecanisme 7roaritmiile sunt citate mai ales la0 ( clasa I "subclasa Ia$ ( clasa III "mai ales sotalolul$ Incidenta creste in0 ( )i oJ " ostdiuretice$ ( )i oMg ( e !ond de bradicardie Decl !enomene de ostde olari'are e !ond de bradicardie 5 torsada de .ar!uri 5 Fi; 7roduc alungirea UT0 ( C)inidina ( Diso iramida ( Amiodarona ( Be ridil Q antianginos ( Sotalol ( 7renilamina Q antianginos ( Deri.ati triciclici ( Fenotia'ine ( Eritromicina ( Anti)istaminice0 Astemi'ol- !e#o!enadina UT relungit0 concentratie sca'uta de J- Mg Torsada .ar!urilor0 (gene'a(blocante J (anti)istaminice (!enotia'ine (antide resi.e triciclice (Metocona'ol Pagina 138 ;entriculi

FARMACOLOGIE
(dieta roteica lic)ida (largirea UT 5 a ar com le#e .entriculare remature 5 a aritia unde D (T; e res onsabila de 12P dintr totalul mortilor subite (tratament0 5 7re.entie Q accelerarea ritmului cardiac "iso renalinaAsonda de elecrostimulare sistolica$ 5 Sul!at de magne'iu INDICATII Ia p .ite'ei !a'ei 2 relungirea otentialului de actiune p .ite'a de conducere ta)iaritmii atriale- atrio.entriculare- /onctionale- .entriculare Ib p durata otentialului de actiune scurtea'a !a'a H T; "lidocaina$ " re.enirea Fi; in IMA$ T;- aritmie .entriculara cronica De rima marcat !a'a 2 Ecto ii .entriculare Aritmii .entriculare re!ractare 7ro a!enona Q s ectru larg aritmic0 A;- AS;- I7I- FiA De rima anta !a'ei 8 "de rima automatismul- !rec.enta si contactilitatea$ Ta)icardii rin redominanta sim atoadrenergica "inclusi. in IMA$ FiA- FlA- ta)icardie nodala reintranta 7relungirea !a'ei H de re olari'are " relungirea duratei otentialului de actiune si a erioadei re!ractare e!ecti.e$ Tulburari de ritm ostin!arct sau din isc)emie "Sotalol$ Aritmii .entriculare cu risc .ital- Fi; "Bretilin$ Fl; sau T7S; "amiodarona Q to#icitate mare$

Ic

II

III

Scaderea de olari'arii s untane "!a'a 8$ Scaderea .ite'ei de conducere A; Scurtarea 7A T7S; ".era amil$ sau scaderea !rec.entei cardiace in FiA Sc)eme de tratament0 GA Ta)icardie sinusala (tratamentul cau'elor sau inlaturarea !actorilor !a.ori'anti0 durere- )i o.olemie- IC- tireoto#ico'ean#ietate (atenololAmeto rolol 1B(G22 mgA'i o (.era amil "eliberare lenta$ Q GY2(8\2 mgA'i o 1A FiA si FlA ( robleme0 aritmia in sine si com licatiile tromboembolice osibile ( re.enirea acestui risc0 5 initial0 anticoagulante )e arinice eno#a arin GmgAMg c- 1#A'i

I;

Pagina 139

FARMACOLOGIE
dalte arin G12 DIAMg, 1#A'i ma#im G2222 DI )e arina obisnuita B222 DI i. a oi er!u'ie G222 DIAora 5 ulterior0 antocagulant de sinte'a ear!arina B mgA'i o sau as irina H1B mgA'i are H2(B2P din e!icienta ear!arinei acenocumarol G2(12 mg initial 1(H 'ile- monitori'are in !unctie de tim ul de rotrombina "TU 1q82c normal$ ( rima o tiune0 mentinerea controlului !rec.entei si nu a ritmului Fi;- controlul .rec.entei .entriculare e termen lung AtenololAMeto rolol 1B(G22 mgA'i "meto rolol 1#A'i$ Diltia'em G\2(HY2 A ;era amil GY2(8\2 (la .arstnici- sedentari se oate administra su limentar digo#ina0 Y1,B mcg corelat cu clearance creatinina (controlul de urgenta al !rec.entei cardiace necesita Meto rolol B(G2 mg i. Esmolol B22 mcgAMg i. sau ;era amil G mgAmin i. ana la GB mg cu monitori'area TA ( ro!ila#ia se oate reali'a cu beta blocante E!ecte ad.erse Amiodarona Beta blocante Calciu blocante Diso iramida Frecainida Lidocaina 7rocainamida 7ro a!enona C)inidina ma/ore E#tracardiace Caracteristice gru ului ICC- BA; ICC- torsada de .ar!uri Creste mortalitatea ostin!arct Bradiaritmie E#tracardiace E#tracardiace E#tracardiace- ICC bradiaritmii Torsada de .ar!uri CI relati.e la boala de !ond A! ulmonare- )e atice- tulburrri neurologice Astm- diabet- diabet insulini de endent Dis!unctie .entriculara- tulburari de conducere Dis!unctie .entriculara- relungirea UT)i oJ Boala coronariana 7arMinson- a! con.ulti.ante Artrita cronica Dis!unctie ;S- tulburari de conducere 7relungirea UT- )i oJ Contraindicatii Boala ulmonara Boala )e atica Neuro atie Astm Diabet insulinode endent Dis!unctie .entriculara Culburari de conducere

E!ecte ad.erse ale antiaritmicelor Amiodarona Fibro'a ulmonara Neuro atie eri!erica Dis!unctie )e atica si tiroidiana De o'ite corneene E#acerbare bron)os asm 6i erglicemie ICC- BA;

Beta blocante Ca blocante

Pagina 140

FARMACOLOGIE
Diso iramida ICC T;! Retentie urinara Creste resiunea intraoculara Creste mortalitatea ostin!arct Bradiaritmii Agranulocito'a Tremor Bron)os asm ICC Torsada de .ar!uri Bron)os asm Torsada de .ar!uri UT relungit IR Elaucom Boala cardiaca Tulburari de conducere Artrita cronica 7arMinson 7arMinson UT: )J Astm Diabet insulinode endent UT:- )J

Flecainida 7rocainamida Lidocaina 7ro a!enona C)inidina Sotalol

Contraindicatii0 Cardiace0 IC0 Diso iramida- !lecainida Dis!unctie sinusala sau A;0 digitalice- .era amil- diltia'em- beta blocanteamiodarona I7I0 tulburari de cord in!ranodulare0 digitalice- .era amil- diltia'em- blocanti can Na- amiodarona UT relungit0 c)inidina- rocainamida- sotalol Trans lant cardiac0 amiodarona Asocieri nerecomandate0 ( ( ( ( IA C IB "canale Na acti.ate$ "canale Na inacti.ate$ E# Me#iletina C C)inidina Me#iletina C 7rocainamida Nu se asocia'a com usi din aceeasi clasa 7entru inter.alul UT relungit nu se adauga IA sau amiodarona sau sotalol Nu se asocia'a amiodarona cu beta blocant "e!ecte beta blocante aditi.e$

Cele mai !rec.ente asocieri0 I C beta blocant "nu sotalol$ Alte asocieri0 ( 7ro ranolol cu !lecainida "domina e!ectul roaritmic al !lecainidei$ ( Me#iletinA rocainamida cu sotalolAamiodarona ( IA cu sotalol "date clinice incom lete$ ( Me#iletin cu ro ranolol ( C)inidina cu .era amil "4)i otensiune$ ( ;era amil cu diso iramida ( 7ro a!enona cu c)inidinaA rocainamida 7ro a!enona0 ( ( ( Structura similara cu beta blocantele adrenergice Bloc)ea'a intens si stabil canalele de Na Bloc)ea'a si canalele de J "ca si !lecainida$

Pagina 141

FARMACOLOGIE
( ( ( Beta blocant adrenergic- scade Fc indusa de e!ort Minora lungire a UT Indicatii0 TAS;- I7I- aritmii .entriculare- FiA si Fi; recurente Digesti. I Medicatie entru0 Eradicarea 67 Antisecretoare Antiacide 7rotectoare 7roMinetice 7oli'a)aride Q celulo'a Emoliente Lubri!iante Stimulante Q la#ati.e La#ati.e osmotice Antiin!lamatoare O ioide Re)idratare

Farmacologie clinica

Dlcer e tic

Re!lu# gastroeso!agian Consti atia

Diareea

Eme'a

Medicatia antiulceroasa Categorie mecanism Antiacide Anticolinergice Antagonisti rece tori 61 7rostaglandinele 7rotectoare In)ibitori ai om ei rot Antimicrobiene Farmacotera ia antiulceroasa Dlcer si 67C"D9Z2(ZBP-E9B2(\2P$ Antisecretoare5 Ome ra'ol 82 mgA'i 5 Lanso ra'ol GB(H2 mgA'i 5 7anto ra'ol 82 mgA'i Pagina 142 E#em le Mg- o#id- )idro#id 7ro antelina Cimetidina Miso rostol Sucral!at de bismut Ome ra'ol Claritromicin Mecanism actiune Neutrali'are Bloc)ea'a rece torii muscarinici Bloc)ea'a r 61 Scade AM7c- scade 6 7rote/ea'a mucoasa Su resie 67 Scade AT7a'a "6- J$ Scade 6 Anti 67

FARMACOLOGIE
Bl r 61 5 Cimetidina \22 mgA'i noa tea 5 Ranitidina H22 mgA'i noa tea 5 Famotidina 82 mgA'i noa tea 7rotectoare 7re bismut B1B mg # 8A'i

Antimicrobiene5 Metronida'ol 822 mg # HA'i sau 5 Tinida'ol 5 Claritromicin B22 mg # 1A'i sau 5 Amo#icilin B22 mg # HA'i Durata standard0 1 sa tamani Eradicare \[(ZGP Dlcer si 67( Duodenal Bl r 61 5 Cimetidina \22 mgA'i noa tea sau 5 Ranitidina H22 mgA'i noa tea 5 Famotidina 82 mgA'i noa tea 5 Ni'atidina H22 mgA'i noa tea Durata0 8(\ sa tamani ;indecare \2(ZBP Eastric Bl r 61 5 Cimetidina 822 mg # 1A'i noa tea sau 5 Ranitidina GB2 mg # 1A'i noa tea Durata0 G2(G1 sa tamani ;indecare0 Z2P Control gastrosec C bio sie Sus iciune0 malign 7ersistenta ulcer0 re'ectia Dlcer Intoleranta la scaderea aciditatii Sucral!atul "com le# di'a)arid cu )idro#id de aluminiu$ 5 Adera la ba'a ulceratiei 5 Com le# cu e sina si sarurile biliare 5 Creste roductia locala de bicarbonat 5 Creste roductia de mucus 5 Su resia 67 5 Aciditatea modest redusa

7RIMA O7TIDNE

5 Do'e0 G g # 8A'i- G ) inaintea meselor si la culcare

Pagina 143

FARMACOLOGIE
5 Durata0 ma# \ sa tamani 5 Tratament intretinere0 G gA'i 5 E! secundare0 consti atia G, Dlcer acti. Bl r 61 5 Cimetidina \22 mgA'i 5 Ranitidina H22 mgA'i 5 Famotidina 82 mgA'i Se administrea'a intre cina si culcare 1, In)ibitori ai om ei de rotoni Q se administrea'a dimineata- inaintea micului de/un 5 Ome ra'ol 12 mg 5 Lan'o ra'ol H2 mg 5 7ando ra'ol H, Tratament de intretinere a, Bl r 61 5 Cimetidina \22 mgA'i noa tea 5 Ranitidina H22 mgA'i noa tea 5 Famotidina 82 mgA'i noa tea

b, In)ibitori ai om ei de rotoni 5 Ome ra'ol 12 mg 5 Lan'o ra'ol H2 mg 5 7ando ra'ol c, 7re.entia ulcerului indus de AINS0 5 Niso rostol 122 mcg # HA'i 5 In)ibitori de om a de roton Interactiuni medicamentoase Cimetidina scade acti.itatea cit78B20 G, scade emtabolismul )e atic 1, scade emtabolismul ben'odia'e inelor H, bloc canalele de Ca 8, carbama'e ina B, labetolol Y, meto rolol [, metronida'ol \, !enitoin Z, ADT G2, c)inidina GG, teo!ilina Ranitidina- Famotidina- Ni'atidina nu in)iba cit78B2 E!ecte ad.erse0 ce!alee- somnolenta- !atigabilitate- stari con!u'e- )alucinatii- insomnie- greata.oma- discom!ort digesti.- diaree- consti atie- trombocito enie- alo ecie- ginecomastieina etenta- artalgie, E!ecte secundare

Pagina 144

FARMACOLOGIE
Cimetidina0 ;e'i mai sus C galactoree Ranitidina- !amotidina0 nu inter!era cu cit78B2- nu au e!ecte semni!icati.e antiandrogenice Ome ra'olul- Lan'o ra'ol0 )i ergastrinemia secundara de rebound- )i er la'ia mucoasei gastrice Antiacide Saruri de Al si Mg ")idro#id de Al si Mg$ Com de Al Q consti atie Com de Mg Q diaree 7rotectoare 5 Sucral!at 5 Bismut coloidal 5 Miso rostal ! bine tolerat stimulare uterina- diaree- greata

Clasi!icarea com usilor antiemetici Clasa Antagonisti de rece tori B6TH Antagonisti de rece tori antido aminergici centrali Antagonisti de rece tori 6H Blocanti rece tori muscarinici Agonisti de rece tori canabinoi'i Antiemetice Fenotia'ide 5 7roclor era'ina 5 7rometa'ina Antiemetice anti)istaminice 5 Di!en)idramina 5 Cicli'ina Di.erse5 6idro#i'ina 5 Butiro!enonele 5 Corticoi'ii Q de#ameta'ona- metil rednisolon Antagonisti ai rece torilor B6TH 5 Ondansetron i. 2,GB mgAMg cor # H "la 8(\)$ 5 Eranisetron 5 Dolasetron E! ad.erse0 roteinurie- antiem Neostigmina Q e! colinergice0 sali.atie- trans iratii- lacrimare- de!ecatie- cram eagra.area astmului "Cram e abdominale- s asme ale musculaturii striate- )i ersali.asie- mio'runeori c)iar strri de cola s$ Metoclo ramid "Somnolenta- stare de obosealr- ameteli si uneori0 ce!alee- insomnieagitasie- consti atie sau diaree- meteorism3 !enomene e#tra iramidale "%ndeosebi la co ii si tineri$0 s asme !aciale- miscrri in.oluntare- torticolis- sim tome care de regulr cedea'r la E#em le Ondansetron Eranisetron Metoclo ramid 7rometa'ina Cicli'ina si alte anti)istaminice Sco olamina Dronabinol E!icienta Eme'a indusa de citoto#ice Eme'a indusa de citoto#ice ;oma .estibulara "rau de miscare$ Rau de miscare Eme'a rin citoto#ice

Pagina 145

FARMACOLOGIE
%ntreru erea tratamentului3 disMine'ie tardi.r %n ca'ul unor cure relungite3 e!ecte endocrine0 amenoree- galactoree- ginecomastie- )i er rolactinemie$ Dom eridom "antagonist al do aminei$( antido aminergice0 e! arMinsoniene)i er rolactinemie- galactoree Clasa Colinergice Antido aminergice Modulari rece tori serotonina Com usi motilin(mimetici E#em le Betanecolol 7rostigmina si altele Dom eridom Metoclo ramid E#itromicin "macrolide$ Mecanism de actiune Acti.itate muscarinica Creste Ac) Antagoni'ea'a rece torii D1 Acti.ea'a r B6T8 Antagonism r D1 Acti.area r motilina

Motilina este un )ormon e tidic care e#ista in celulele musculare netede intestinale si este simulator al motilitatii su erioare, Antidiareice Tratament etiologic Tratament sim tomatic0 ( O iacee0 5 Di!eno#ilat "Bmg # 8A'i$ 5 Lo eramid "8 mg inintial- 1 mg du a !iecare e.acuarte- ma# GY mgA'i$ 5 Codeina ( 7rotectoare 5 Bismut subsalicilat "c 1# ma# \A'i$ ( Re)idratare orala 5 Solutie olielectrolitica "OMS$ ce contine electroliti si gluco'a Aci'ii biliari Steroi'i naturali sinteti'ati in !icat E!ecte0 ( cresc !lu#ul biliar ( FB C asu ra sinte'ei de colesterol ( !acilitea'a absorbtia li idelor si .itaminelor li osolubile Re re'entanti0 5 ac colic 5 ac c)emodeo#icolic 5 ac deo#icolic 7ro rietati tera eutice0 5 litolitice Q di'ol.a calculii biliari !ormati din cristale de coleststerol mono)idrat de ana la GB mm in diametru 7re arate medicamentoase0 5 Ac c)emocolic

Pagina 146

FARMACOLOGIE
5 Ac ursodeo#icolic "GH(GB mgA'i in 1 ri'e$ Indicatii0 calculi biliari din colesterol ciro'a biliara Medicamente destinate bolilor in!lamatorii intestinale "in!lamatii cronice- etiologie nedeterminata$ Colita ulceroasa si boala Cro)n G, B aminosalicilati 5 Sul!asala'ina 9 mesalamina 9 sul!a iridina Com onenta acti.a ma/oritatea a/unge in intestinul gros Y2(\2P ras und la tera ie in !orme medii de colita ulcerati.a B Cro)n ras unde slab la sul!asala'ina Do'e0 8gA'i di.i'at in 8 ri'e 1, Elucocorticoi'i 5 Budesonid H, Com imunosu resori "a IIa o tiune la acientii care nu ras und la glucocorticoi'i$ 5 Deri.ati de tioguanina Y merca to urina "G,B mgAMg cor A'i$ a'otio rina "1(1,B mgAMg cor A'i$ E!icienta buna e termen lung "H(Y luni de tratament$ E! secundare0 su resia madu.ei )emato oietice 5 Metotre#at Debutul actiunii este mai ra id decat la Y merca to urina si a'otio rina- e!icienta buna in BC Do'a0 GB(1B mgAsa tamana im E! secundare0 su resia medulara si e it intestinal- alo ecie 5 Ciclos orina E!icienta ridicata in colita ulcerati.a care nu ras unde la glucorticoi'i Do'a 8 mgAMg cor A'i in!u'ie Necesita monitori'are Alti com usi 5 Tacrolimus 5 Mico!enolat 8, Modi!icatori ai ras unsului biologic 5 In!li#imab "nu are e! secundare$ 5 Ig "soarece si om$ care leaga TNFL e care(l neutrali'ea'a Indicatii0 BC medie si se.era0 1AH din acienti ras und du a rima in!u'ie Administrare0 in!u'ie unica i. B mgAMg cor E! ad.erse0 !rec.ente G2(8BP dintre acientii tratati osibil0 anemie megaloblastica "im iedica absorbtia acidului !olic$ R alergice0 artralgii- )emoli'a- agranulocito'a- trobocito enie- urticarie

Pagina 147

FARMACOLOGIE
FARMACOLOEIE CLINICA Indici de calitate in tera ia medicamentoasa0 Alegerea medicamentului Q com lianta cu asortimentul recomandat Costul medicamentului Q com lianta cu recomandarile medicale 7osologie Q .ariatia indi.iduala ada tata la greutate- .arsta si !ct renala Asocieri de medicamente Q interactiuni antici ate 7rescrierea de medicamente Q de.ierea de la cerintele o!iciale In!ormatii des re medicament Q numarul de acienti care nu cunosc bene!iciile si costurile tratamentului Notiuni de ba'a 5 Biodis onibilitatea0 .ite'a si marimea cu care un medicament " artea acti.a$ atrunde in circulatia sistemica si de.ine dis onibil la locul de actiune Este in!luentata de0 ( boli asociate ( alimentatie ( stare !i'iologica ( .arsta Modalitati de e.aluare0 ( determinarea ni.elului in sange "Cma#$ ( determinarea e#cretiei urinare ( determinari !armacologice 5 Bioec)i.alenta este ra ortul dintre doua biodis onibilitati0 a medicamentului cunoscut "etalon$ si a medicamentului de studiat " entru medicamente administrate e cale orala$ 7remaratele medicamentoase bioec)i.alente sunt de!inite dre t ec)i.alente !armaceutice sau alternati.e !armaceutice atunci cand .ite'a si marimea absorbtiei nu di!era semni!icati., 5 ;olumul de distributie0 .olumul i otetic in care ar !i distribuit medicamentul la o concentratie cu cea gasita in sange Medicament 5 distributie 5 trans ort rin membrana a$ ra id "8 com artimente desc)ise$ b$ lent "1 com artimente desc)ise$ ;d 9 Bl ( .olumul circulator ;dmin 9 .olumul lasmatic "8,HP din greutate$ ;d 9 G2 Q 12l 9 C e#tracelular ;d 9 1B Q H2l 9 C intracelular ;d 9 82l 9 totalitatea lic)idelor cor ului Daca ;d:E Q de o'itari in anumite tesuturi ;dAE 9 coe!icient de distributie .alabil t medicament A licatii clinice ale ;d0 D de saturare "mg$ 9 Csteadk state "mgAl$ # ;d "l$ A licatii clinice ale Cl D de intretinere "mgA)$ 9 Ctinta "mgAl$ # Cl A licatii clinice ale TGA1 9 tim ul necesar entru ca Css sa a/unga la /umatate la do'e re etate u'ual TGA1 9 "2,YZH # ;d$ A Cl Com artiment0 entitate caracteri'ata rintr(un .olum de!init si o anumita concentratie de medicament continuta in acel .olum, Com artimentul central0 suma tuturor organelor in care concentratia medicamentului intra in ec)i.alenta instantanee cu cea din sange si lasma,

Pagina 148

FARMACOLOGIE
O rirea er!u'iei Steadk state

T 9 B TGA1

TGA1

Administrarea i. cu .ite'a constanta "in er!u'ie$ Relatia dintre administrare si concentratie0 Concentratia lasmatica scade daca0 ( absorbtia e sca'uta ( distributia e am la ( metaboli'area e intensa ( e#cretia este crescuta Concentratia lasmatica creste daca0 ( absorbtia e crescuta ( distributia e sca'uta ( metaboli'area sca'uta ( e#cretia sca'uta Eta e de seletie a tratamentului medicamentos rational0 ( stabilirea obiecti.ului tera eutic ( medicamente u'uale sunt adec.ate entru acienth ;eri!icarea e!icientei si sigurantei tratamentului ( elaborarea rescrierii Q initierea tratamentului ( in!ormarea si instruirea acientului asu ra tratamentului si a.erti'area sa cu ri.ire la reactiile ad.erse ( monitori'area "si orirea$ tratamentului De!inirea acientului0 ( boala sau sim tom ( semne ale bolii de ba'a ( robleme si)ice sau sociale ( e!ecte ad.erse ( oli ragma'ie ( abestenta aderentei la tratament ( solicitareade tratament r!ilactic ( combinatii di.erse ale celor de mai sus Eta ele alegerii unui medicament0 ( reci'area diagnosticului ( reci'area obiecti.ului tera eutic ( in.entar al gru elor tera eutice e!iciente ( alegerea unui gru e!icient tera eutic con!orm cu criteriile ( alegerea unui medicament Factori de risc crescut A gru e

Pagina 149

FARMACOLOGIE
( ( ( ( ( ( ( ( ( sarcina lactatie co ii batrani IR I6 alergii alte boli alte tera ii medicamentoase ASTMDL BRONSIC Sensibili'are susce tibilitate genetica !actori de mediu "in!ectii- !umat- iritanti$ alergeni ASTM In!lamatie 6i erreacti.itate bronsica Bron)os asm Dis nee acuta 6i ersecretie mucus In!l cai res iratorii 6i erreacti.itate bronsica Farmacotera ia bron)os asmului corelata cu se.eritatea bron)os asm medicamente

Se.eritate Dsor0 T 1 cri'e A sa tamana Mediu0 : 1 cri'e A sa tamana Era.0 cri'e 'ilnice

Tratament agonisti K1 adrenergici in)alatori "la ne.oie$ corticosteroi'i in)alatori cromoglicani in)alatori glucucurticoi'i glucocorticoi'i in)alatori C o "alternati.e dak t)era k$

Sco tera eutic0 ( combaterea cri'ei bron)os astice ( controlul cri'elor recurente ( scaderea in!l bronsice si a )i erreacti.itatii asociate

Antiasmaticele bron)odilatatoare

Pagina 150

FARMACOLOGIE
G, 7rima linie Q Agonisti K1 adrenergici ( antagonisti necom etiti.i entru agentii s asmogeni ( e!ecte reduse sau absente asu ra )i erreacti.itatii ( e#em le0 ( Salbutamol Q e!ect imeadiat "H2 de minute$ ( Terbutalin Q durata 8(Y ore "durata scurta$3 er!u'ie i. Q status asmaticus ( Fenoterol ( Albuterol ( util la ne.oie "B7OC$- combaterea bron)os asmului acut ( Salmeterol "e!ecte relungite$ ( Formoterol ( durata G1 ore "in)alator$ ( administrare 1 # e 'i ( ad/u.ant entru corticotera ie "asoc sinergica- control sim tomatic de lunga durata$ 1, Linia a doua0 Teo!ilina "metil#antina$ ( antagonist necom etiti. entru s asmogeni ( !ereastra tera eutica ingusta ( e!ecte ad.erse cardiace- SNC- digesti.e Administrare0 ( oral TA1 9 G1) ( er!u'ie "status asmaticus$ Interactiuni medicamentoase0 antibioticele cresc tim ul de in/umatatire- antie ile ticele il scad, "Teo!ilina scade e!ectul sedati. al ben'odia'e inelor si se com orta antagonist !ata de curari'antele antide olari'ante, Do'ele de Teo!ilina trebuie micsorate sub tratament concomitent cu eritromicina- clindamicina sau cimetidina si crescute la !umatori, Su rado'are0 Sim tome0 .oma- agitatie- logoree- con!u'ie mintala- tulburari res iratorii si )i er.entilatie- de resie res iratorie- )i ertermie- con.ulsii- ta)icardie- !ibrilatie .entriculara- )i otensiune, $ Antimuscarinice "I ratro iu- O#itro iu$ Administrare0 in)alatorii Q durata B(\ ore cu ma#im H2(Y2 minute ( ad/u.ant entru K1 si CS ( in br cr cu bron)os asm K1 adrenergice u'uale0 meta roterenol albuterol bitolterol irbuterol terbutalina !enoterol salbutamol salmeterol !ormoterol

Actiune scurta-medie 3-6 ore

Actiune lun'a *12 ore

mecanismul K1 adrenergicelor antiasmatice0 ( bron)odilatatie ( stabili'are mastocitara

Pagina 151

FARMACOLOGIE
( ( ( ( ( in)ibarea eliberarii leuMotrienelor scaderea ermeabilitatii micro.asculare scaderea e#udatului si edemului cailor aeriene cresterea clearanceului mucociliar cresterea secretiei de mucus

reactii ad.erse K1 adr ( tremor ( greata ( .oma ( ta)icardie ( aritmii ( 6TA ( )J ( agitatie ( ner.o'itate ( ce!alee ( roseata ielii ( slabiciune ( trans iratii ( toleranta Initierea tratamentului cu teo!ilina A, Co ii "Y(GB ani$ si adultii "GY(Y2 ani$ !ara !actori de risc Co ii sub 8B Mg G, Do'a initiala 1 Du a H 'ile- daca tolerea'a- se ridica la H, Du a alte H 'ile- daca tolerea'a- se ridica la G1(G8 mgAMg cor A'i la G1 ) GY mgAMg cor A'i ana la ma#im 822 mgA'i la G1 ) 12 mgAMg cor A'i ana la Y22 mgA'i la G1 ) Co ii este 8B Mg si adulti H22 mgA'i la G1 ) 822 mgA'i la G1 ) Y22 mgA'i la G1 )

B, 7acientii cu !actori de risc0 sub GY mgAMg cor A'i ana la ma#im 822 mgA'i sim tome ale into#icatiei cu teo!ilina0 ( .oma- durere abdominala- diaree- )emateme'a ( )J- )i erglicemie- tulburari acido(ba'ice- rabdomioli'a ( ta)icardie sinusala- su ra.entriculara- e#trasistole- !ibrilatie atriala- !lutter- ta)icardie atriala multi!ocala- aritmie .entriculara cu instabilitate )emodinamica ( ner.o'itate- tremor- de'orientare- con.ulsii ( moarte interactiuni "TGA1 9 \)$

Pagina 152

FARMACOLOGIE
Scad TGA1 Inductori en'imatici0 ( !enobarbital ( ri!am icina ( !enitoina ( carbama'e ina Fumatul Alcoolismul cronic Cresc TGA1

In)ibitori ai cit 78B2 ( contrace ti.e orale ( eritromicina ( ci ro!lo#acina ( bloc de Ca ( !lucona'ol ( cimetidina Boli )e atice Insu!icienta cardiaca In!ectii .irale Concentratia serica a teo!ilinei oate creste la acientii care !olosesc cimetidina- c)inolone- e#, ci ro!lo#acina- macrolide- e#, eritromicina si troleandomicina- concurential cu re aratele e ba'a de teo!ilina, Cresteri ale concentratiei lasmatice a teo!ilinei au !ost obser.ate la administrarea de estrogeni- alo urinol si ro ranolol, Scaderi ale concentratiei lasmatice ale teo!ilinei ot a area in tim ul tera iei concomitente cu !enobarbital- !enitoin si ri!am icinadeoarece aceste medicamente cresc clearance(ul teo!ilinei, S(a demonstrat ca teo!ilina scade concentratia lasmatica a litiului, Administrarea concomitenta de Metamina si teo!ilina oate reduce ni.elul ragului de inducere a con.ulsiilor, <antinele ot otenta )i oMalemia re'ulatata in urma tera iei cu 1(agonisti- steroi'i- diuretice si )i o#iei, 7recautii su limentare sunt recomandate in astmul se.er, Se recomanda ca ni.elele lasmatice ale otasiului sa !ie monitori'ate in aceste situatii, Antiin!lamatoarele anti AB G, Elucocorticoi'ii ( nu roduc bron)odilatatie ( nu antagoni'ea'a imediat un s asmogen ( status asmaticus Q medicamentul sal.ator ( scade de'.oltarea tolerantei la agenti adrenergici "in)iba re licarea in /os a rece torilor adrenergici$ sau creste numarul rece torilor Administrare0 ( in)alatorie "este un a.anta/$ Beclameta'on Budesonid Flutica'on ( orala "AB cronic se.er$ se recomanda cura scurta Q 7rednisolon " lus in)alator$ ( I; ")emisuccinat de )idrocorti'on$ 1, Stabili'ante macrocitare Q Cromoglicat de Na- Nedocromil ( ro!ilactic ( nu e bron)odilatator ( re.ine s asmul- in!lamatia si )i erreacti.itatea bronsica ( re.ine cri'a indusa de e!ort- alergeni- iritanti ( co ii ras und mai bine Administrare0 in)alatorie- ulbere sau solutie Q nu se absorb e cale orala H, AntileuMotriene "antagonisti ai rece torilor entru LTCH- LTC8- LTEB$ E#em le0 @a!irluMast- 7ranluMast- MonteluMast "Singulair$- CinaluMast 8, In)ibitori de B(li oo#igena'a "blocarea !ormarii leuMotrienelor$ E#em le0 @ileuton

Pagina 153

FARMACOLOGIE
Mecanismul antiin!lamator al glucocorticoi'ilor La ni.el celular0 ( scade a!lu#ul si acti.itatea lucocitara " roces in!lamator$ ( scade acti.itatea mononuclearelor ( scade roli!erarea .aselor de sange "bun in neo lasm$ ( scade e# ansiunea clonala LB si LT Asu ra mediatorilor in!lamatiei si roceselor imune0 ( in)iba transcri tia genelor entru CO<1 indusa de citoMine "interleuMine$- moleculelor de ade'iune intercelulara ( scade sinte'a eicosanoidelor ( scade sinte'a de IgE ( modi!ica transcri tia genelor entru colagen Re'ulta0 ( scaderea rocesului in!lamator ( scaderea intensitatii rocesului si reactiilor autoimune ( reducerea roceselor de .indecare a lagilor si ale ( scade acti.itatea )i erreacti.itatii br ( im iedica desensibili'area Corticotera ia locala "in)alatorie$in astmul bronsic E!ecte con!irmate0 ( scaderea sau diminuarea ne.oii de CS sistemici ( scaderea sim tomatologiei sau e#acerbarilor AB ( ameliorarea !unctiei ulmonare ( scaderea .ariatiilor diurne ale !unctiei ulmonare ( scaderea ne.oii de bron)odilatatoare de urgenta "K 1 agonisti$ ( scaderea cri'elor nocturne si a ec)i.alentelor AB nocturne "tuse$ ( imbunatatirea indicilor calitatii .ietii Alte e!ecte osibileA robabile0 ( scaderea s itali'arii si a ca'urilor de deces ( scaderea .ite'ei de declin a !unctiei ulmonare ( cresterea erioadelor de remisie sustinuta a cri'elor UDALn ( G an Q unitate de masura entru caliatatea .ietii "Uualitk(Ad/usted li!e kears0 An ad/ustment o! li!e e# ectanck t)at reduces t)e o.erall li!e e# ectanck bk amounts- e)ic) re!lect t)e e#istence o! c)ronic conditions causing im airmentdisabilitk- andAor )andica $ E!ecte ad.erse0 ( Metabolism0 intoleranta glucidica- obe'itate- disli emie- roteoli'a- in)ibarea sinte'ei roteice ( Sist osos0 scade absorbtia CA- osteo oro'a- necro'a a.asculara a ca ului !emural ( C;0 retentie )idrosodica- 6TA- ATS ( Su resia sistemului imun0 .ulnerabilitate la in!ectii ( Musculatura striata0 mio atie- scaderea masei musculare ( 7iele0 atro!ie- A re roducator0 )i ogonadism ( T digesti.0 ulcer e tic ( Neuro si)ice0 eu!orie- de resie- tulburari de somn- ideatie si)otica ( Tulburari de crestere la co il0 scaderea de )ormoni de crestere mai ales in)ibarea e!ectului !actorilor de crestere insuline(liMe ( Scade secretia de )ormon tireostimulant

Pagina 154

FARMACOLOGIE
Strategii de reducere a e!ectelor ad.erse a glucocorticoi'ilor0 ( Selecti.itate tisulara "redusa de dis onibilitatea in com usi selecti.i$ ( Mimarea secretiei circadiene a glucocorticoi'ilor ( Tera ia alternanta o Reduce su resia a#ului 66C o Se mentine remisia a!ectiunilor tratate o Se reduc si e!ectele ad.erse ( Administrare locala (in)alatori " otenta crescuta- e! de rima trecere$ (intraarticulara "e! indelungat entru medicamentele ce nu necesita asa/ )e atic entru acti.are (cutanat " otenta inalta- e! sistemice !oarte reduse$ E!ectele ad.erse ale glucocorticoi'ilor in)alatori ( Locale0 (dis!agie "!a.ori'ea'a de'.oltarea de !ungi$ (candido'a oro!aringiana "!a.ori'ea'a de'.oltarea de !ungi$ (iritatia gatului si tuse ( Sistemice (su resia CSR (e!ecte asu ra cresterii la co ii (cresterea in greutate- obe'itate truncala (atro!ia ielii (cataracta- glaucom (osteo oro'a (6TA- )i erglicemie (ulcer (alterarea dis o'itiei- si)o'a (diseminarea in! cu .aricela E#ista si !orme de astm bronsic care necesita ci corticotera ie sistemica0 e!ecte ad.erse C corticode endenta, Stabili'atori ai mastocitelor Re re'entanti0 ( Cromoglicat de Na ( Nedocromil Mecanism de actiune0 in)ibiba degranularea mastocitara robabil rin blocarea in!lu#ului de Ca E!ecte0 ( rima o tiune de tratament la co ii entru re.enirea cri'elor ( entru controlul de durata lunga al astmului bronsic ( entru combaterea bron)os asmului la e!ort ( nu e e!icient in cri'a ( e!ectul se instalea'a du a G(1 sa tamani de tratament sau mai mult Administrare0 ( in)alator de H(8 ori e 'i ( la co iii mici Q siro "Metoti!en$ E!ecte ad.erse0(ce!alee (iritatie (bron)os asm tran'itoriu (tuse (gat uscat (roseata a tegumentelor Modi!icatori ai leuMotrienelor E! leuMotriene0 (bron)os asm (cresterea ermeabilitatii .asculare (cresterea secretiei de mucus (atractia si acti.area celulelor roin!lamatorii In)ibitori ai roductiei de leuMotriene0 @ILEDTON Pagina 155

FARMACOLOGIE
Antag "com etiti.i$ ai rece torilor entru leuMotriene "LTC8- LTD8- LTE8$0 @AFIRLDJAST7RANLDJAST Com lianta la tratament ( e# licati acientului sco ul tratamentului, Com lianta crescuta in masura in care e# licatiile cores und dorintelor acientului ( tratament cat mai sim lu " re arate retard$ ( cat mai utine reactii ad.erse- cat mai utine do'e e 'ii- cat mai utine medicamente ( det obiceiului de administrare a tratamentului 'ilnica ( raliati !amilia la conte#t ( astrati legatura cu acientul Ficat 8 cm sub rebord costal in astm bronsic 9: cautare limitei su erioare "!icatul oate !i intins$ si este in limite normale, GA Dg0 AB in cri'a indusa de tratamentul cu K blocant neselecti. " ro ranolol$ Tratamentul entru AB C 6TA std II0 AB ( K1 agonisti "Salbutamol Q in)alat 1 u!!uri la Y ore$ ( Cortico tera ie locala sau sistemica !ara reactii ad.erse "retentie )idrosalina$ Q de#ameta'ona in) sau )e#ameta'ona in) 6TA ( IEC "ca to ril$ C ( diuretic "6idroclorotia'ida$ sau ( Ne icolol Q K bloc su raselecti. sau ( bloc de Ca 1A Dg0 AB alergic se.er ersistent Internare 5 stabili'are bolna. 5 o#igenotera ie 5 bicarbonat 5 teo!ilina 5 7rednisolon i. 5 M locala de urgenta "K1 agonisti0 Salbutamol 1 u!!uri- Corti'on local 1 u!!uri la G2 minute du a salbutamol "desc)ide bronsia$ 9: e!ect de durata$ Daca nu trece K1 agonisti i. LA<ATI;E ]I ALTE STIMDLANTE ALE MOTILIT>?II EASTROINTESTINALE La#ati.ele +i urgati.ele Medicamente anticolinestera'ice I, LA<ATI;ELE ]I 7DREATI;ELE Sunt medicamente care gr&besc tran'itul intestinal +iAsau m&resc coninutul %n a & al materiilor !ecale, Acionea'& rin0 stimularea direct& a motilit&ii intestinale3 cre+terea di!u'iunii +i secreiei acti.e de a & +i electrolii3 reinerea a ei %n intestin rin !ore )idro!ile sau osmotice3 %nmuierea direct& a scaunului, DIFEREN?A LA<ATI;E 7DREATI;E e!ect !armacologic mai bl*nd scaun e!ect !armacologic agresi. scaune Sunt0

Pagina 156

FARMACOLOGIE
normal ca as ect +i consisten& eliminarea scaunului are loc du & \(G1 ore de la administrare "e!ect lent$ utili'ate %n0 ( consti aie cronic& !uncional&3 ( entru a u+ura de!ecaia la anumite categorii de acieni "cu )emoroi'i- !isuri analeosto erator- )ernii- cardio.ascu( lari$, .oluminoase- a oase ce roduc golirea intestinului eliminarea scaunului are loc du & 1(Y ore de la administrare "e!ect ra id$ utili'ate %n0 ( into#icaii di.erse entru a gr&bi eliminarea to#icului %n organism3 ( asociate cu anti)elmintice entru a !a.ori'a eliminarea .iermilor intestinali3 ( reo erator3 ( reg&tirea entru e#amene radiologiceroctologice "irigogra!iiirigosco iicolonogra!ii$ administrate dimineaa e nem*ncate e!ecte ad.erse ot a are du & administr&ri re etate0 ( sindrom de des)idratare

administrate seara- la culcare e!ecte ad.erse ot a are du & administr&ri re etate0 ( accentuarea consti aiei3 ( Fboala la#ati.elorF ( "!enomen de colit&$ Contraindicaii0 ( sindrom dureros abdominal3 ( abdomen acut c)irurgical,

A, LA<ATI;E DE ;OLDM Cu rind !ibre .egetale nedigerabile sau coloi'ii )idro!ili cu structur& oli'a)aridic& care cresc coninutul intestinal e#cit& barorece torii declan+ea'& eristaltismul, Nu se diger&- nu se absorb- nu sunt to#ice, 7roduc uneori !latulen&, Se indic& %n consti aia !uncional&, Sunt0 ( *inea integral&3 ( t&r*ele3 ( m&m&liga3 ( !ructe0 rune- curmale- smoc)ine- Miei3 ( semine de in- do.leac3 ( metilcelulo'a +i carbo#imetilcelulo'a3 ( agarul sau gelo'a3 ( Ealcorin granule, B, LA<ATI;E 7RIN =NMDIEREA SCADNDLDI Sunt substane care &trund %n scaun- %l %nmoaie +i %i u+urea'& ro ulsia lui, Se utili'ea'& la ersoanele care re'int& o eliminare di!icil& a scaunului0 b&tr*ni- bolna.i la at- a!eciuni rectoanale, Sunt0 docusatul sodic 9: Sintola# ( este sodiu dioctil sul!osuccinat care se com ort& ca un agent tensioacti. ( &trunde %n scaun +i de.ine un sur!actant anionic atr&g*nd a a +i gr&simile %n bolul !ecal3 are otenial )e atoto#ic3 uleiul de ara!in& Agarol emulsie- 7aragel- Mil( ar ( amestec de )idrocarburi ali!atice obinute din etrol3 este nedigerabil&trunde %n bol +i %i u+urea'& rogresia +i eliminarea3 inter!er& absorbia intestinal& a !actorilor li osolubili ( inclusi. .it, A- D- E- J, C, 7DREATI;ELE SALINE "7DREATI;ELE OSMOTICE$

Pagina 157

FARMACOLOGIE
Sunt s&ruri care administrate oral rein a a %n intestin rin osmo'& cresc .olumul cresc eristaltismul, Do'ele mici 9: e!ect la#ati.3 do'ele mari 9: e!ect urgati., Se !olosesc de obicei atunci c*nd este necesar& e.acuarea ra id& a intestinului0 ( e#amen radiologic3 ( inter.enii c)irurgicale3 ( into#icaii alimentare sau medicamentoase, E!ecte ad.erse sunt0 ( Faciunea sareF iritant& cu greuri +i .&rs&turi ( de cationii absorbii ( Mg ce determin& into#icaie acut& cu de rimare central&3 Na ce agra.ea'& o insu!icien& cardiac&3 !os!ai ce roduc )i ocalce( mie se.er&, Sunt0 Sul!atul de magne'iu "sarea amar&$3 Bg la#ati.3 GBg urgati. ( %n a & e nem*ncate 6idro#idul +i o#idul de magne'iu3 1g la#ati. Citrat de magne'iu 9 limonada Rogt3 Sul!atul de sodiu 9 sarea Elauber3 GBg cu mult& a & Fos!atul de sodiu3 8g Tartrat de sodiu +i otasiu 9 sarea Roc)elle3 G2g Lactulose siro 3 Enema# !l G12 ml intrarectal D, 7DREATI;ELE STIMDLANTE ALE MOTILIT>?II INTESTINALE "7DREATI;ELE IRITANTE$ Sunt substane medicamentoase care acionea'& rin aciune direct& asu ra mucoasei intestinului subire sau colonului urgati.e de contact0 ( rin iritare +i e#citarea le#ului submucos sau mienteric3 ( rin cre+terea ermeabilit&ii mucoasei care determin& s orirea di!u'iunii de a & +i electrolii, Dtile %n e.acuarea ra id& a intestinului0 ( reg&tirea entru e#amenul radiologic3 ( reg&tirea entru e#amenul endosco ic3 ( reg&tirea entru inter.enii c)irurgicale, Contraindicaii0 ( abdomen acut c)irurgical, Sunt0 Oleul de ricin0 ( sub aciunea li a'ei ancreatice este descom us %n acid ricinoleic ce stimulea'& eristaltismul intestinal3 ( se administrea'& c*nd este ne.oie de o singur& urgaie e stomacul gol la co ii "c)iar +i sub 1 ani$ +i aduli, 7urgati.ele antrac)inonice0 ( !rangula- rubarba- sena- aloe- cascara sagrada ( roduse .egetale3 ( dantron ( deri.at sintetic, Aceste substane sub aciunea !lorei intestinale eliberea'& deri.ai antrac)inonici0 emodin& +i acidul griso!anic- care mai a oi au aciune iritant& asu ra colonului declan+*nd ast!el unda eristaltic&, Dtile %n consti aie !uncional& rebel& la alte tratamente, E!ecte ad.erse0 ( colici abdominale3

Pagina 158

FARMACOLOGIE
( obi+nuin& "c)iar de enden&$3 ( le'iuni intestinale0 colita- steatoree3 ( ierdere de a & +i electrolii cu )i oMaliemie- )i onatremie- des)idratare, Cali!ig3 Tisasen3 Regula#3 Ri#ati.e "Sena$ Ciocola# "Feno!taleina$ La#adin3 Dulcola#3 La#atin3 Cortela#3 Carboci! "Bisacodil$ II, MEDICAMENTE ANTICOLINESTERA@ICE Neostigmina0 Miostin ( substan& colinergic& rin mecanism anticolinestera'ic stimulea'& motilitatea digesti.&0 ( cre+te motilitatea oriunii in!erioare a eso!agului3 ( cre+te motilitatea gastric&3 ( cre+te motilitatea intestinului subire +i colonului, ( util %n ileus aralitic osto erator3 cre+te secreia gastric& acid&3 contract& mu+c)iul detrusor al .e'icii urinare +i !a.ori'ea'& rela#area trigonului +i s!incterului e#tern ( util %n atonia .e'ical& osto eratoare3 stimulea'& musculatura striat& ( util %n miastenia gra.is, Administrare oral +i in/ectabil Betanecol0 Bet)anecol( substan& colinergic& cu aciune e rece torii re'isteni la colinestera'e cu e!ecte e.idente e musculatura neted& digesti.& +i urinar& ( util %n atonie gastric&- distensie abdominal& osto eratorie3 retenie urinar&, Administrare oral +i in/ectabil

Pagina 159

FARMACOLOGIE
ANTI;OMITI;E Sunt substane medicamentoase care re.in sau o resc re!le#ul de .om&, Anti.omiti.ele acionea'& la ni.elul !ormaiunilor centrale im licate %n actul .omei "centru .omei- 'on& c)emorece toare declan+atoare din bulb +i nucleul .estibular$ sau inter!erea'& unii neurotransmi&tori "do amina- EABA- acetilcolina- serotonina$ o rindu(le aciunea, Dtili'&ri tera eutice0 st&ri atologice digesti.e0 gastroenterite- colo atii- neo la'ii- eritonite- oclu'ii3 st&ri atologice e#tradigesti.e cu grea& +i .om&0 neurologice "meningit&- )i ertensiune intracranian&$- de'ec)ilibre metabolice3 greaa +i .oma induse rin aneste'ie- boala de iradiere- mane.re c)irurgicale- medicamente "o ioide- antibiotice +i mai ales c)imiotera ice$, E!ecte ad.erse0 somnolen&- ameeli- sindrom e#tra iramidal I, Medicamente roMinetice Sunt substane medicamentoase care stimulea'& motilitatea gastrointestinal& rin mecanism antido aminergic +iAsau colinergic, Metoclo ramida "Metoclo ramid3 Cerucal3 Eastrotem$ Aciune !armacodinamic&0 ( stimulea'& motilitatea stomacului +i intestinului subire3 ( cre+te tonusul s!incterului eso!agian in!erior3 ( %m iedic& rela#area oriunii su erioare a stomacului3 ( stimulea'& contraciile antrale3 ( rela#ea'& s!incterul iloric3 ( rela#ea'& duodenul3 ( %m iedic& re!lu#ul duodeno(gastric +i gastro(eso!agian +i o re+te re!le#ul de .om& ( e!ect anti.omiti., Mecanism de aciune0 Bloc)ea'& rece torii do aminergici la ni.el central +i eri!eric0 Central0 la 'ona c)emorece toare FCT@F din centrul .omei3 7eri!eric0 ( stimulea'& eliberarea de Acetilcolin& +i sensibili'area musculaturii gastrice le'ate la aciunea ACC3 ( cre+te tonusul s!incterului in!erior al eso!agului "antire!lu#$- stimulea'& contracia intestinului +i colonului- accelerea'& tran'itul, Dtil %n0 sindroame de .&rs&tur&3 sindromul de )i omotilitate gastric&3 eso!agita de re!lu#, Contraindicat %n0 )emoragii gastrointestinale3 ileus mecanic3 er!oraie digesti.&3 !eocromocitom "sunt osibile usee )i ertensi.e$3 cancer de s*n "medicaia ro.oac& )i er rolactinemie$3 asociere cu atro ina- anti arMinsoniene anticolinergice- neurole tice "aciuni centrale comune$digo#ina, E!ecte ad.erse0 %n general bine tolerat3

Pagina 160

FARMACOLOGIE
oate roduce somnolen& sau insomnie3 ce!alee3 reacii distonice acute0 trismus- torticoliso istotonus3 sim toame e#tra iramidale0 aMatisie, Dom eridona "Motilium$ anti.omiti. de intensitate medie- do aminergic "nu +i colinergic$3 idem metoclo ramida3 e!ectele ad.erse- mai ales cele e#tra iramidale sunt mai rare, Mecanism de aciune0 anti.omiti. entru c&0 ( central antagoni'ea'& rece torii do aminergici %n centrul .omei3 ( eri!eric cre+te .ite'a de golire gastric&3 reglea'& motilitatea gastrointestinal& +i cre+te tonusul s!incterului in!erior al eso!agului, Cisa rida "7ro ulsin3 7ro ulsid3 Cordina#$ idem metoclo ramida C stimulea'& motilitatea colonului ( util %n consti aia cronic& idio atic& ro ulsi. rin mecanism eri!eric ( stimulea'& eliberarea de acetilcolin& la ni.elul musculaturii gastrointestinale ameliorea'& golirea stomacului C cre+te tonusul s!incterului in!erior al eso!agului- cre+te eristaltismul colonului,

Pagina 161

FARMACOLOGIE
II, Fenotia'inele 7roclor era'ina "Emetiral$ anti.omiti. rin blocarea rece torilor do aminergici centrali3 oate roduce sindroame e#tra iramidale +i sedare3 anti.omiti.e moderate %n tratamentul .&rs&turilor du & anticanceroase, Clor roma'ina "7legoma'in- Clordela'in$ Tietil era'ina "Torecan$ III, Butiro!enonele anti.omiti.e rin blocarea rece torilor do aminergici la ni.elul 'onelor declan+atoare din bulb, Dtil %n sindromul de .&rs&tur& du & anticanceroase "Cis latin$, 6alo eridol Dro eridol I;, Ben'odia'e inele Lora'e am Al ra'olam Anti.omiti.e utili'ate %n tratamentul ro!ilactic al .&rs&turilor ;, Corticosteroi'ii De#ameta'ona Metil rednisolonul anti.omiti.e %n tratamentul cu anticanceroase robabil rin sinte'a de rostaglandine, ;I, Canabinoidele0 ( deri.aii de Mari/uana ( Nabilona ( Dronabinola anti.omiti.e %n tratamentul cu anticanceroase utili'ate limitat datorit& e!ectelor ad.erse0 sedare)alucinaii- .erti/- de'orientare ;II, Antiserotoninicele acionea'& rin antagoni'area serotoninei la ni.elul rece torilor B6T H centrali +i eri!erici "stimularea rece torilor ro.oac& grea&$ Anticanceroasele antimitotice "Cis latin$ e cale oral& 9: citoli'a celulelor mucoasei digesti.e enterocroma!ine "bogate %n serotonin&$ cu stimularea intens& a rce torilor B6T H centrali +i eri!erici 9: .oma, Blocarea acestor rece tori in)ib& .oma indus& de anticanceroase "antimitotice$, Se ot administra ca monodo'& %nainte de c)imotera ia anticanceroas& entru ro!ila#ia .omei, Sunt0 Ondansetron Eranisetron Tro isetron ;III, Combinaii de anti.omiti.e osibile A.anta/e0 cre+te e!ectul anti.omiti.- scade to#icitatea, e#,0 Corticosteroi'i C Metoclo ramida C Fenotia'ine3 Ben'odia'e ine

Pagina 162

FARMACOLOGIE
ANTIDIAREICE Sunt substane medicamentoase care scad tran'itul intestinal, Sunt0 antidiareice sim tomatice antidiareice etiologice A, Antidiareice sim tomatice G, Anti ro ulsi.e in)ibitoare ale eristaltismului ( cresc tonusul !ibrelor circulare +i bloc)ea'& eristaltica Sunt deri.ai de o iu0 a$ Lo eramida 9 Imodium Este un analog structural al o iaceelor- cu aciune selecti.& +i uternic& e !ibrele musculare netede intestinale "!&r& e!ecte centrale a+a cum se %nt*lnesc la Mor!ina$, 7re'int& toleran& bun& +i nu de'.olt& de enden&, Se re'int& sub !orm& de com rimate orale, b$ Tinctura de o iu Aciune selecti.& e musculatura neted& e care o contract& a roa e uni!orm bloc*nd eristaltica 9: scade ro ulsia coninutului intestinal3 scade acti.itatea secretorie intestinal& 9: e!ect antidiareic la do'e mici "G2(GB ic de H ori e 'i$, 7re'int& risc de de enden&, 1, Antidiareice absorbante ( aco er& mucoasa intestinal& +i scad iritaia, Sunt0 a$ C&rbunele medicinal ( acionea'& rin absorbia substanelor noci.e din tubul digesti. " rodu+i de !ermentaie- utre!acie- to#ine bacteriene- substane to#ice$, Este utili'at limitat- datorit& e!icienei sale modeste doar %n0 ( dis e sii de !ermentaie sau utre!acie3 ( !latulen&3 ( into#icaie acut& cu alcaloi'i, Se administrea'& oral G com rimat de H ( 8 oriA'i, b$ Diosmectita ( Smecta 7articule mici de substan& medicamentoas& aco er& mucoasa digesti.& asigur*nd cito rotecie global& %ntregii su ra!ee, Fiind un silicat natural interacionea'& cu mucusul re'ent la ni.elul mucoasei digesti.e cresc*ndu(i re'istena gelului, 7oate absorbi .iru+i +i !i#a bacterii "E,coli$ to#ine bacteriene sau ga'e, Normali'ea'& tran'itul intestinal %n [1 ore la \2P dintre acieni, Este bine tolerat c)iar +i la .*rste mici "sugari$, Dtili'at %n 0 sindroame diareice acute3 colon iritabil, 7re'entare0 ulbere licuri entru sus ensie bu.abil&, H, Antidiareice astringente a$ Taninul ( !ormea'& un !ilm rotector +i scade secreiile intestinale recum +i e#citabilitatea !ibrelor le'ate3 !i#ea'& a a +i electroliii, B, Antidiareice etiologice Sunt substane medicamentoase neabsorbabile cu e!ect %n sindroamele diareice- in!ecioase0 a$ Antibiotice0 Colimicina3 7olimi#ina Am icilina3 Amo#icilina Neomicina3 Stre tomicina b$ Antise tice0 Ni!uro#a'id ( Antinal Fura'olidon ( Fura'olidon Clorc)inaldol ( Sa rosan

Pagina 163

FARMACOLOGIE
Tilbro`uinol ( Intetri# c$ Anti!ungice "anticandido'ice$0 Nistatin ( Stamicin Natamicin ( 7ima!ucin Micona'ol Jetocona'ol d$ Antidiareice microorganisme ( sunt ulberi lio!ili'ate de lactobacillus Enterolactil Floni.in

Pagina 164

FARMACOLOGIE
COLERETICE- COLAEOEE ]I ALTE MODIFICATOARE ALE SECRE?IEI BILIARE Colereticele Sunt substane medicamentoase care cresc cantitatea de bil& e#cretat& la !icat, Se disting dou& ti uri de roduse0 coleretice ade.&rate care modi!ic& com o'iia bilei rin cre+terea e#creiei de com u+i organici3 )idrocoleretice care determin& secreia unei bile diluate !&r& cre+terea e#creiei de com u+i organici, Colagogele Sunt substane medicamentoase care stimulea'& motilitatea c&ilor .e'icii biliare, a$ Colereticele ade.&rate G, Fenobarbitalul este un coleretic ade.&rat, E!ectele sunt datorate induciei en'imatice scade concentraia sanguin& a bilei con/ugate +i a s&rurilor biliare %n colesta'a )e atic& +i e#tra)e atic&, Dtili'&ri tera eutice0 icter neonatal b$ 6idrocoleretice E#cretate rin bil& acionea'& rin mecanism osmotic, G, S&rurile biliare ( bila bo.in& uscat& Colebil dg 1, Acidul de)idrocolic ( !olosit ca drenor biliar du & o eraiile e a aratul biliar Fiobilin H, 7ro ilben'en ( lic)id uleios coleretic +i colecistoMinetic Carbicol 8, Cknara scolimus "Ang)inara$ Ang)irol ( coleretic- colecistoMinetic3 ( stimulea'& !uncia antito#ic& a !icatului3 ( stimulea'& mobili'area colesterolului3 ( la#ati.- s asmolitic- antiin!lamator, Dtili'&ri tera eutice0 colecistite acute +i cronice3 ciro'e )e atice3 consti aie, B, Ter ene0 sunt uleiuri .olatile- amestec de mentol inem- cineol %n uleiuri .egetale3 au e!ect coleretic +i antis astic, Bilic)ol3 Roeac)ol Y, Alte roduse .egetale cu e!ect colagog +i coleretic Tarbedol c$ Colagoge Toate colereticele sunt colagoge, Sul!atul de magne'iu ( colagog ur- ade.&rat, Di'ol.anii calculilor biliari Colesterolul este insolubil %n a &, Solubilitatea sa %n bil& este !oarte limitat&, Cu toate acestea bila uman& este !i'iologic saturat& %n colesterol, =n ca'ul su rasaturaiei calculi biliari, 7rin modi!icarea com o'iiei bilei- medicamentele %m iedic& reci itarea +i !a.ori'ea'& di'ol.area calculilor biliari, G, Acidul c)enode'o#icolic ( C)eno!alM3 6enoMol E#ist& %n mod !i'iologic %n !icat, Administrat er os el este ca tat de )e atocite- con/ugat +i e#cretat rin bil&, In)ib& o en'im& cu rol %n sinte'a )e atic& a colesterolului3 Diminu& secreia biliar& a colesterolului3 Fa.ori'ea'& di'ol.area calculilor biliari din colesterol, 1, Acidul urode'o#icolic ( Drso!alM3 Drsicon asem&n&tor acidului c)enode'o#i( colic

Pagina 165

FARMACOLOGIE
Dtili'&ri tera eutice0 litia'& biliar& ino erabil& "cu calculi biliari necalci!icai$ ( Y luni ( 1 ani tratament3 ciro'a biliar& rimiti.&, Contraindicaii0 sarcin&3 ulcer gastroduodenal3 )e atit& cronic&3 7rinci ii de utili'are raional&0 6idrocolereticele +i colagogele sunt indicate %n disMine'ii biliare- contraindicate %n calculo'e biliare3 Acidul c)enode'o#icolic +i urode'o#icolic sunt indicate %n calculo'a colesterolic& "radiotrans arent&$ cu diametru mai mic de GB mm, ANTI7ARA@ITARE Substane medicamentoase utile %n di!erite boli ara'itare, A, Anti)elmintice G, Cu aciune e nematode a$ 7e nematode intestinale0 o#iuri- ascari'i- anMilostoma- tric)inella Mebenda'ol ( ;ermo# Tiabenda'ol ( Minte'ol 7i era'ina ( Nematocton 7ir.inium 7amoat ( ;ermigal Le.amisol ( Decaris Dtile %n0 o#iuro'&- ascaridio'&- anMilostomia'a- tric)inelo'&, Decaris este +i imunomodulator ( util ca imunostimulant %n 7CE, E!ecte ad.erse0 colici abdominale- grea&- .om& b$ 7e nematode tisulare0 !ilaris- teniasolium- tric)inella Dietilcarbama'ina ( Lo#uran 1, Cu aciune e cestode0 tenia saginata- )imenole sis nana Niclosamida ( Niclosamid B, Antiamoebiene G, Metronida'ol ( Metronida'ol3 Flagkl Acionea'& e0 tricomonas .aginalis- giarda lamblia- balantidium coli- blastocisks )ominis- gardnerella 444 bacterii anaerobe inclusi. Bacteroides +i clostridii ".e'i antibacterienele4$ Farmacocinetic&0 Biodis onibilitatea este a ro#imati. Z2(G22P du & administrare, Se oate administra oralarenteral +i to ic ".aginal$, Se absoarbe bine du & a ro#imati. H ore, Se leag& de roteinele lasmatice B(12P3 TGA1 este de \-B ore, Se concentrea'& bine %n eretele intestinal3 se metaboli'ea'& )e atic- se elimin& renal, Dtili'&ri tera eutice0 .aginite cu tricomonas- gardnerella "1B2 mg ( Gcom H oriA'i3 [(G2 'ile ambii arteneri$3 lamblia'& "giardio'&$ 1B2 mg de H oriA'i3 B 'ile amoebia'&3 reo erator entru ro!ila#ia in!eciilor cu anaerobi %n a endicectomii- c)irurgia colorectal&)isterectomii3 ulcere de gamb&- gingi.ita acut& ulcerati.&, E!ecte ad.erse0

Pagina 166

FARMACOLOGIE
gust metalic- greuri- .&rs&turi- diaree- stomatit&3 ce!alee- insomnie- ameeli- areste'ii- ata#ie3 e!ect antabu' "cu alcoolul$3 arsuri uretrale3 ras) cutanat3 teratogenitate "%ndeosebi %n trimestrul I de sarcin&$ 7re'entare0 com , orale3 com , .aginale- soluie er!u'abil&, 1, Tinida'ol ( Fasikgin com ,- sus ensie oral&- !l, H, Ornida'ol ( Tiberal com ,- !iole Contraindicaii0 sarcin&3 %n asociere cu alcoolul "e!ect antabu'$, FARMACOTO<ICOLOEIA Studia'& e!ectele ad.erse ost medicamentoase, Reaciile ad.erse ost medicamentoase a ar la administrarea unor do'e u'uale de M, Se di!erenia'& de e!ectele nedorite de ordin !armacodinamic "de e#,0 #erostomia du & Scobutil$ +i de reaciile ad.erse rin neres ectarea contraindicaiilor unui M, Du & mecanismul de roducere +i mani!est&rile clinice- reaciile ad.erse medicamentoase sunt de 8 ti uri0 A, reacii ad.erse to#ice0 ro riu('ise3 cancerigene3 mutagene3 teratogene, B, reacii ad.erse idiosincra'ice C, reacii ad.erse alergice D, tolerana +i !armacode endena, A, Reacii ad.erse medicamentoase de ti to#ic Sunt direct ro orionale cu do'a de M administrat, Se datorea'& aciunii directe a M e di!erite esuturi- organe- sisteme, Factorii !a.ori'ani articulari ai a ariiei reaciilor to#ice la M sunt0 a$ reacti.itatea articular& a bolna.ului la unele M0 unii bolna.i re'int& la administrarea de do'e tera eutice de M- reacii to#ice datorit& unei metaboli'&ri articulare a M +i a unei sensibilit&i e#agerate a esutului int& la acel M, b$ st&ri atologice asociate, G$ Reacii ad.erse to#ice ro riu('ise 7ot a.ea di!erite locali'&ri0 )e atoto#icitate mani!estat& rin0 necro'& )e ato(celular&- colesta'&- le'iuni .asculare )e atice3 Sunt )e atoto#ice0 7aracetamol- I'onia'ida- 6alotan, ne!roto#icitate mani!estat& rin tubulo atii acute +i cronice3 Medicamente ne!roto#ice0 Furosemid- Fenacetina- aminoglico'ide "Eentamicina$, meduloto#icitate datorat&0 citostaticelor- Cloram!enicol, alo ecie0 anticanceroase, 1$ Reacii ad.erse to#ice cancerigene Dnele M ot !a.ori'a a ariia sau e.oluia mai ra id& a cancerului, E#,0 Amino!ena'ona- Cimetidina, H$ Reacii ad.erse mutagene

Pagina 167

FARMACOLOGIE
Dnele M ot roduce modi!icarea !enoti ului care du & mai multe generaii oate determina modi!icarea genoti ului, M cu otenial mutagen0 anticanceroase- Metronida'ol- antie ile tice "Acid .al roic$neurole tice "Le.ome roma'ina$, 8$ Reacii ad.erse to#ice teratogene Dnele M administrate la gra.ide tra.ersea'& u+or lacenta +i roduc la !&t sau embrion mal!ormaii congenitale, Riscul cel mai mare este atunci c*nd se administrea'& M cu otenial teratogen %n rimele H luni de sarcin&, Medicamente teratogene0 anticanceroase- aminoglico'ide- Trombosto , B, Reacii ad.erse idiosincra'ice Sunt reacii ad.erse inde endente de do'a administrat&, Ele se caracteri'ea'& rin a ariia unui r&s uns anormal calitati. +i cantitati. al organismului du & administrarea unui M- datorat articularit&ilor genetice ale acelui organism, Idiosincra'ia a are du & rima do'& de M administrat sau la scurt tim de la iniierea tratamentului, a$ %n ca'ul administr&rii I'onia'idei "6IN$ la acienii actilatori ra i'i res ecti.i leni0 acetilatorii ra i'i sunt mai e# u+i riscului )e atoto#icit&ii 6IN " rin eliberarea la ace+tia %n e#ces a unui metabolit )e atoto#ic al 6IN$, 7ro!ila#ia se reali'ea'& cu0 ;itamina B Y ")e ato rotector$, acetilatorii leni re'int& risc de oline.rit& eri!eric&, 7ro!ilactic se administrea'&0 ;itamina B Y "tro!ic +i entru celula ner.oas&$, b$ unii acieni re'int& de!icit genetic en'imatic de gluco'o(Y(!os!at(de)idrogena'& "eritrocitar&$ 9: risc de )emoli'& se.er& du & o do'& tera eutic& de0 sul!amide- Fura'olidon- Nitro!urantoinDo#orubicina- Acid Nalidi#ic- Fenacetina, C, Reacii ad.erse imuno(alergice Sunt reacii noci.e care im lic& mecanisme imune, 7ot !i date de0 medicament "7enicilina E- 7rocaina- Acid acetilsalicilic$3 metabolii medicamento+i3 im urit&i roteice3 au#iliari, Aceste reacii im lic& o sensibili'are realabil&, Sunt 8 ti uri de mecanisme0 G, Reacia alergic& de ti ana!ilactic "Ti I$ Este o reacie imediat&- care se declan+ea'& rin cu larea antigenului circulant medicamentul- cu IgE care se g&sesc !i#ate e celule "mastocite celulare$3 se roduce eliberarea mediatorilor umorali0 )istamina- leucotriene- rostaglandine- Minine, Mani!estare clinic& acut&0 +ocul ana!ilactic, Sur.ine du &0 in/ectarea i,., a medicamentelor- %n c*te.a minute3 administrarea oral& a M %n c*te.a ore, Se datorea'&0 enicilinelor- 7rocainei, Tratamentul +ocului ana!ilactic0 Adrenalin&- i,., lent 2-H ( 2-B mg diluat %n G2 ml ser !i'iologic- administrat& %n G2 minute3 6emiscuccinat de )idrocorti'on- er!u'ie i,., 1B2 ( B22 ml3 Romergan- o !iol& i,m, Alte mani!est&ri clinice0 urticarie- rinit&- astm bron+ic, 1, Reacia de ti II "citoto#ic&$

Pagina 168

FARMACOLOGIE
Reacia dintre anticor ii circulani "IgE +i IgM$ +i celulele sanguine sau tisulare de.enite antigenice rin !i#area medicamentelor, Se acti.ea'& com lementul +i se roduce li'a celulelor "e#,0 a )ematiilor$, Mani!est&ri clinice0 anemie )emolitic& imun& " enicilinele- Ri!am icina$3 granulocito enie "Amino!ena'ona$3 trombocito enie "C)inidina- sul!amide- diuretice tia'idice$, H, Reacia de ti III " rin com le#e imune$ Antigenul !ormea'& cu anticor ii circulani IgE un com le#3 acesta se !i#ea'& %n .asele mici "ca ilare$ sau %n membranele ba'ale- acti.ea'& com lementul +i determin& le'iuni sau in!lamaii .asculare sau eri.asculare, Mani!est&ri clinice0 maladia serului "la \ ( G2 'ile du & sul!amide- eniciline- antie ile tice- antitiroidiene- ioduri$3 urticarie- edem UuincMe "du & Acid acetil salicilic- eniciline$, 8, Reacia de ti I; "mediat& celular$ Le'iunea rinci al& se datorea'& in!iltr&rii cu lim!ocite sensibili'ate care eliberea'& lim!oMine 9: in!lamaie- edem local, Mani!estare clinic&0 cutanat& "dermatita de contact$ du & a licarea local& de Neomicin&Eentamicin&, D, Tolerana +i !armacode endena G, Tolerana Const& %n diminuarea sau c)iar dis ariia sensibilit&ii organismului !a& de unele aciuni ale unui medicament, Ti uri de toleran&0 %nn&scut& "de s ecie3 de gru 0 acetilatorii ra i'i re'int& re'isten& la I'onia'id&- 6idrala'in& necesit*nd do'e mai mari$3 dob*ndit& Tolerana dob*ndit& oate !i0 acut& "ta)i!ila#ie$3 cronic& "obi+nuin&$, Tolerana acut& "ta)i!ila#ia$ Ta)i!ila#ia este !orma de toleran& medicamentoas& mani!estat& rin diminuarea rogresi.& a intensit&ii e!ectului du & administr&ri re etate la inter.ale scurte de tim , A are !rec.ent la0 E!edrin&- bron)odilatatoare sim aticomimetice, Se instalea'& ra id- este re.ersibil& +i de scurt& durat& du & %ntreru erea tratamentului, 7oate !i com let& " *n& la dis ariia e!ectului$, Mecanisme de roducere a ta)i!ila#iei0 rin e ui'area unor rece tori sau !actori intermediari "mediatori$ %n mecanismul de aciune3 rin mecanismul de desensibili'are, Tolerana cronic& "obi+nuina$ Se mani!est& rin0 diminuarea tre tat& a unor e!ecte ale medicamentelor administrate re etat3 necesitatea cre+terii do'elor entru obinerea aceluia+i e!ect, Caracteristici0 se instalea'& lent +i nu este niciodat& com let&3 este re.ersibil& +i are o durat& .ariabil&3

Pagina 169

FARMACOLOGIE
re'int& intensit&i di!erite entru di!erite e!ecte ale unui medicament "e#,0 Mor!ina oate determina toleran& intens& la aciunea analge'ic&$, Consecina obi+nuinei0 necesit& cre+terea do'ei entru a obine acela+i e!ect, Obi+nuina se oate instala entru0 nitrai organici "Nitroglicerina- Isosorbid dinitrat$- )i notice barbiturice "Fenobarbital$- tranc)ili'ante minore "Dia'e am- Me robamat$, Mitridatismul 9 o !orm& de obi+nuin& mani!estat& rin ca acitatea organismului de a su orta do'e to#ice ale unei substane administrate %n cantit&i rogresi. cresc*nde- !&r& sim tome deosebite "!um&torii re'int& mitridatism la nicotin&$, 1, Farmacode endena Farmacode endena este o stare si)ic& sauA+i !i'ic& caracteri'at& rin modi!ic&ri de com ortament +i alte reacii- inclu'*nd ne.oia de a lua substana continuu sau eriodic entru a resimi e!ecte si)ice sau a e.ita su!erinele ri.aiunii "de!iniia OMS$, Ti uri de !armacode enden&0 !armacode endena si)ic&3 !armacode enden& !i'ic&, Farmacode endena si)ic& Se caracteri'ea'& rin ne.oia ire'istibil& de ordin si)ologic de administrare a unui medicament entru a obine anumite st&ri "eu!orie du & analge'ice o ioide$ sau cu sco ul %nl&tur&rii unui discon!ort si)ic, Farmacode enden& !i'ic& Este o stare atologic& consecina administr&rii re etate a unei substane, Se e.idenia'& la reducerea im ortant& a do'elor sau la %ntreru erea administr&rii rin a ariia sindromului de abstinen&, Sindromul de abstinen& se mani!est& rin sim tome caracteristice " si)ice- .egetati.e- somatice$, E#,0 %n ca'ul Mor!inei acest sindrom const& %n ta)icardie- ta)i nee- trans iraii- greuri- .&rs&turistare de agitaie- con.ulsii, Se tratea'& %n s ital rin administrarea antidotului s eci!ic, 7SI6OSTIMDLANTE "neurotro e- neurodinamice$ Sunt medicamente ca abile s& ameliore'e !unciile asociati.e +i integrati.e su erioaremai ales c*nd sunt tulburate rin rocese )i o#ice- to#ice- traumatice sau in.oluti.e- %n ca'ul unor su!erine cerebrale acute sau cronice, E!ectele bene!ice se reali'ea'& rin in!luenarea o'iti.& a metabolismului neuronal, G, 7IRACETAM V deri.at al acidului gama(aminobutiric "metabolit care !uncionea'& ca neurotransmi&torin)ibitor la unele sina se din SNC$ Aciune !armacodinamic& ( e!ect rotector !a& de consecinele negati.e ala )i o#iei cerebrale asu ra er!ormanelor si)omotorii ( ameliorea'& rocesele de %n.&are +i memori'are Mecanism de aciune ( !acilitea'& trans!erul de in!ormaie la ni.elul emis!erelor cerebrale- !iind semnalat& o cre+tere a e!icienei sistemelor colinergice +i catecolaminergice din creier ( reduce consumul de o#igen al neuronilor- !a.ori'ea'& arderea gluco'ei- menine !ormarea de AT7 +i acti.ea'& E(Y(7D- !&r& s& creasc& !ormarea de lactat Dtili'&ri tera eutice ( tulbur&rile insu!icienei cerebro(corticale0 sindroame si)oorganice in.oluti.e +i %n sindroame de su!erin& cerebral& cronic& du & traumatisme- accidente .asculare cerebrale +i la alcoolici ( su!erine cerebrale acute "delirium tremens- com& traumatic& sau to#ic&$ ( la co iii cu tulbur&ri de com ortament sau cu st&ri de %nt*r'iere a de'.olt&rii si)omotorii

Pagina 170

FARMACOLOGIE
E!ecte ad.erse ( agitaie +i nelini+te ( oate mic+ora ragul con.ulsi. la e ile tici ( necesit& administrarea %n do'e mai mici %n ca' de insu!icien& renal& ( este contraindicat %n rimul trimestru de sarcin& 7re'entare +i administrare0 7IRACETAM c , 822 mg H #A'i !, G gAB ml i,.,A i,m, 1, 7IRITINOL %nrudit c)imic cu irido#ina +i enicilamina Aciune !armacodinamic& ( ameliorea'& coordonarea si)omotorie3 ( cre+te atenia +i concentrarea3 ( oate corecta tendinele de resi.e, Mecanism de aciune ( !a.ori'ea'& trecerea gluco'ei rin bariera )ematoence!alic& +i utili'area sa de c&tre neuroni, Dtili'&ri tera eutice0 ( astenia si)ic&3 ( aterosclero'a cerebral&3 ( sindromul !uncional al traumatismelor cerebrale3 ( tendina de resi.&3 ( oliartrita reumatoid&3 ( la co il0 tulbur&ri de com ortament- %nt*r'ierea si)omotorie, E!ecte ad.erse Sunt mai !rec.ente +i uneori se.ere %n ca'ul administr&rii %ndelungate entru tratamentul oliartritei reumatoide " entru e!ectele neurotro e se !olose+te e erioade scurte de tim $ ( agitaie- insomnie3 ( eru ii cutanate alergice3 ( trombocito enie- leuco enie3 ( roteinurie, Contraindicaii0 ( insu!iciena renal& +i ne!ro atia cu roteinurie3 ( LED- dermato'e se.ere- miastenia ga.&3 ( tulbur&ri )ematologice3 ( insu!icien& )e atic&3 7re'entare +i administrare0 7iritinol d/, G22 mg3 Ence )abol d/, G223 122 mg, sus , int, H, MECLOFENO<AT Aciune !armacodinamic&0 ( stimulant central cu sc&derea sen'aiei de oboseal&3 ( ameliorea'& rocesul de memori'are, Mecanism de aciune0 ( u re'istena la )i o#ie3 ( ameliorea'& metabolismul glucidic la ni.elul neuronilor3 ( .asodilataie cerebral&, Dtili'&ri tera eutice0 ( insu!icien& cerebral&3 ( sec)ele de A;C- traumatisme craniene3 ( aneste'ie 5 antagoni'*nd de rimarea res iratorie, E!ecte ad.erse0 insomnie, Pagina 171

FARMACOLOGIE
Contraindicaii0 si)o'e cu nelini+te +i agitaie, 7re'entare +i administrare0 Meclo!eno#at c , G22 mg- 1# A'i ! ( i,., %n situaii acute +i aneste'ie, ANTIE7ILE7TICE Sunt substane anticon.ulsi.ante ca abile s& %m iedice s eci!ic cri'ele de e ile sie, G, FENITOINA Aciune !armacodinamic&0 ( anticon.ulsi.ant&3 ( antiaritmic&3 ( inductor en'imatic, Mecanism de aciune0 ( blocarea canalelor de sodiu .olta/ ( de endente 5 relungirea st&rii lor inacti.e +i sc&derea conductanei entru NaC, Stabili'area membranei 5 in)ibarea gener&rii de oteniale de aciune re etiti.e, Dtili'&ri tera eutice0 ( cri'ele ma/ore ti ice de e ile sie +i cri'ele !ocale3 ( ne.ralgii trigeminale, E!ecte ad.erse0 ( ata#ie- tulbur&ri .i'uale3 ( ne.rite eri!erice- mi+c&ri corei!orme3 ( gingi.it& )i ertro!ic&3 ( acnee- )irsutism3 ( eru ii cutanate3 ( tulbur&ri )ematologice3 ( )i o.itamino'&, 7re'entare +i administrare0 c , G22 mg ( 1 ( H# A'i !, 1B2 mgAB ml ( i,., lent, 1, FENOBARBITAL Aciune !armacodinamic&0 ( anticon.ulsi.ant&3 ( sedati.& +i )i notic&3 ( coleretic3 ( inductor en'imatic, Mecanism de aciune0 !acilitarea aciunii in)ibitoare a EABA0 se !i#ea'& e rece torul EABA( ergic 5 !a.ori'ea'& aciunea EABA de desc)idere a canalelor Cl ( 5 )i er olari'are, Dtili'&ri tera eutice0 ( cri'e ma/ore ti ice de e ile sie- cri'ele !ocale C alte !orme3 ( sindrom con.ulsi.ant la co il, Contraindicaii0 or!iria )e atic& E!ecte ad.erse0 ( sedarea3 ( nistagmus- ata#ie3 ( acnee- )irsutism3 ( osteomalacie- anemie megaloblastic&, 7re'entare +i administrare0 c , G22 mg3 GB mg ( G ( H #A'i3 !, 82 mgAG ml- 122 mgA1 ml ( i,m, 4 Obser.aii0 ( Asocierea !enitoin& ( !enobarbital este util& deoarece !enitoina tratea'& cri'ele si)omotorii- iar !enobarbitalul combate !enomenele !ocale re'iduale

Pagina 172

FARMACOLOGIE
( E!ectul inductor en'imatic 5 interaciuni medicamentoase, Asocierea cu alte medicamente necesit& cre+terea do'elor acelor medicamente, H, CARBAMA@E7INA Aciune !armacodinamic& ( anticon.ulsi.ant&, Mecanism de aciune +i utili'&ri tera eutice ( idem Fenitoin& Contraindicaii ( sarcin& "trimestrul I$3 ( blocul A ( ;3 ( a!eciuni )e atice gra.e, E!ecte ad.erse ( sedare minim&3 ( iritaie gastric&3 ( ata#ie- usc&ciunea gurii- tulbur&ri de .edere3 ( )i o.itamino'e- )emoragii3 ( reacii idiosincro'ice0 discra'ii sanguine- eru ii cutanate3 ( cardiace0 6TA- bloc A ( ;, 7re'entare +i administrare0 c , 122- 822 mg3 oral0 1 # G22 mgA'i- a oi u la Y22 mgA'i, 8, ACIDDL ;AL7ROIC Aciune !armacodinamic& +i mecanism de aciune ( anticon.ulsi.ant& rin blocarea canalelor de Na C .olta/ de endente, Dtili'&ri tera eutice ( toate !ormele de e ile sie, E!ecte ad.erse ( grea&- .om&- e igastralgii3 ( tremor- c&derea &rului- u %n E3 ( u FAL- EOT- E7T 5 )e atit&- ancreatit&3 ( trombocito enie- )i o!ibrinogenemie 7re'entare +i administrare0 oral c , GB2- 122- H22- B22 mg de 1 #A'i- do'ele cresc*nd rogresi.3 i,., lent0 .al roat sodic,

Pagina 173

FARMACOLOGIE
ANTI7ARJINSONIENE LE;ODO7A recursor metabolic al do aminei Aciune !armacodinamic& +i mecanism de aciune ( cel mai e!icace anti arMinsonian atenu*nd rigiditatea- )i oMine'ia +i a oi tremorul3 ( !a.ori'ea'& !ormarea de do amin&0 &trunde %n n, caudat 5 ca tat& de terminaiile ner.oase do aminergice +i trans!ormat& %n do amin&3 ( acionea'& rece torii do aminergici D 1, Farmacocinetic& ( metaboli'at& )e atic 5 decarbo#ilare ( T GP 5 creier 5 do amin& Dtili'&ri tera eutice ( boala 7arMinson E!ecte ad.erse0 ( mi+c&ri anormale in.oluntare0 disMine'ie "cli ire- desc)iderea gurii- rotirea s ontan& a membrelor- torsiunea +i %nclinarea ca ului$3 a ar la G(8 ore de la administrarea medicamentului +i li sesc la tre'irea din somn ( digesti.e "grea&- .om&- anore#ie- consti aie$ ( a ar mai ales dac& se administrea'& e stomacul gol ( )TA ortostatic&3 necesit& diet& bogat& %n sare +i e.itarea anti)i ertensi.elor ( aritmii cardiace3 ( tulbur&ri de somn0 somnolen& "la b&tr*ni$- insomnie "la tineri$3 insomnia +i co+marurile im un reducerea do'ei administrate seara ( si)ice0 reacii maniacale- st&ri aranoide- )alucinaii Contraindicaii0 ( si)o'e se.ere3 ( boli cardiace gra.e3 ( melanom malign3 ( sarcin& %n rimele luni, Administrare0 oral- 8 do'e 'ilnice 4 Obser.aie0 E!ectul tera eutic este diminuat de mesele bogate %n gr&simi +i roteine- de tensiunea si)ic& +i este scurtat de e!ortul !i'ic, ASOCIATIILE LE;ODO7A ( IN6IBITORI DE DO7A DECARBO<ILA@A In)ibitorii de do a decarbo#ila'& sunt catecolamine de sinte'& care acionea'& numai %n eri!eriediminu*nd ast!el trans!ormarea do ei %n do amin& %n esuturile eri!erice 5u cantitatea de do a dis onibil& entru re!acerea de o'itelor de do amin& din cor ul striat, A.anta/e0 ( ermit utili'area de do'e mai mici de Le.odo a "GAB(GA8 din do'a 'ilnic& obi+nuit&$ ( !ac osibil& atingerea ra id& a do'ei utile3 ( ermit administrarea la inter.ale mai mari3 ( concentraia lasmatic& a Le.odo ei re'int& !luctuaii mult mai mici ( e!ectele ad.erse digesti.e +i aritmiile a ar mai rar, De re!erat0 ( ca'uri se.ere de boal& 7arMinson3 ( situaii ce !ac di!icil& utili'area Le.odo ei ca medicament unic, Re re'entani0 MADO7AR 9 LE;ODO7A C BENSERA@ID> 8AG G22 mg 1B mg 122 mg B2 mg Pagina 174

FARMACOLOGIE
SINEMET 9 LE;ODO7A C CARBIDO7A 8AG3 G2AG G22 mg G2 mg 1B2 mg 1B mg G22 mg B2 mg SINEMET CR 122 mg B2 mg REEDLI DE BA@> =N INSTITDIREA ]I CONDDCEREA ANTIBIOTERA7IEI ANTIBACTERIENE 7entru a bene!icia +i e .iitor de e!iciena deosebit& a ATB antibacteriene singura condiie este !olosirea lor raional&, Aceasta im lic& o lu t& cu abu'urile %n rescriere- consumul e#cesi. +i iraional, FC*nd rescrie antibiotice- medicul 'ilei de a'i trebuie s& se g*ndeasc& la .iitorul medicinei de m*ine,F Succesul tera iei cu antibiotice solicit& o in!ormare la 'i a medicilor din toate s ecialit&ile cu date noi des re aceste medicamente- c*t +i un diagnostic mai recis- recoce +i com le# clinice c*t osibil +i bacteriologic, Medicul trebuie s& a recie'e dac& ATB sunt indicate sau nu- recum +i momentul instituirii tratamentului, ATB sunt indicate numai %n in!ecii cu germeni sensibili "bacterii- s iroc)ete- le tos ireric)ettsii- c)lamidii- mkco lasme$- dar sunt contraindicate %n in!ecii .irale3 ATB sunt inutile %n boli bacteriene s ontan curabile "in!ecii cu re'ol.are c)irurgical&- in!ecii ale c&ilor res iratorii su erioare$3 Momentul %nce erii antibiotera iei se a recia'& ast!el0 ( %n boli in!ecioase gra.e- tratamentul se instituie imediat e criterii statistice de robabilitate "diagnostic clinic +i bacteriologic re'umti.$3 ( %n boli cu e.oluie benign& tratamentul oate !i tem ori'at *n& a ar datele clinice +i araclinice- recum +i con!irmarea bacteriologic& "e#, ielone!rite$, Indicaiile antibioticelor ATB +i C6T sunt !olosite at*t %n sco tera eutic c*t +i ro!ilactic,

Pagina 175

FARMACOLOGIE
A, Indicaii tera eutice0 Alegerea ATB %n !uncie de agentul atogen Agent atogen 7rima alegere Brucella Tetraciclin& C Stre tomicin& Cam klobacter /e/uni Macrolide C)lamkdia Tetraciclin&- Do#iciclin& Enterococcus !aecalis Am iclini& C Eentamicin& Eardnerella .aginalis Metronida'ol Eonococ Ce!tria#on&- 7enicilina E 6aemo )ilus in!luen'ae Am iAAmo#iCIn)ibitor de beta( lactama'& Mkcobacterium tuberculosis 6INCRi!am icin&C7ira'inamid&v Etambutol RicMettsia Tetracicline- Cloram!enicol Salmonella tk )i +i Ci ro!lo#acin&Cloram!enicolS, arat)k i A- B- C Amo#icilin& Sta )klococcus sensibili la 7enicilina E en, E Sta )klococcus re'istent la O#acilin& "i,.,$Na!cilin&en, E- meti(S Diclo#acilin& "oral$ Alternati.e Ri!am icin&- Cotrimo#a'ol Tetraciclin&- Fluoroc)inolone Macrolide- Fluoroc)inolone ;ancomicin& Amo#icilin& CEF II- S ectinomicin& CEF II sau CEF IIICotrimo#a'ol Stre tomicin&- Etionamid& Cotrimo#a'olCe!tria#on&Ce!o era'on& CEF IAIIEritromicin&Lincomicin& Ce!a'olin&- CEF I- CEF II- CEF III- Lincomicin&- Eritromicin&Macrolide noi- Amo#iCIn)ibitor de beta( lactama'& Fos!omicin&Acid !usidicRi!am icin& Eritromicin&- CEF I- CEFII ;ancomicina Eritromicin&- CEF I- CEFII Lincomicina Eritromicin&

Sta )klococcus meti(R Stre tococus neumoniae Stre tococus kogenes Tre onema allidum

;ancomicin&- Teico lanin& 7enicilina E 7enicilina E 7enicilina E

B, Indicaii ro!ilactice0 Indicaiile ro!ila#iei cu antibiotice %n in!ecii s eci!ice transmisibile "c)imiotera ia s eci!ic&$ Boala care trebuie Antibiotice re.enit& Sc)ema !olosit& Scarlatina +i angina 7en, ;0 822,222 u, la !iecare \ ore- tim de B cu stre tococ beta( 'ile- sau Ben'atin enicilin& "Retar en$)emolitic gru A Y22,222 u, la 1(H s& t&m*ni la co il3 G122222 u, la adolescent Blenoragia Eritromicin&0 1gA'i- tim de H 'ile sau Tetraciclin& sau Am icilin& sau Ce!uro#im& sau Ce!tria#on& Si!ilisul =n rimele [ 'ile de la contact 7rocain enicilin& "E!itard$ G122222 u,A'i- tim de 8 'ile3 aB(a 'i ben'atin enicilin& G122222u, i,m, Obser.aii La contaci 7rotecie !oarte bun& 7ro!ila#ia nu se ractic& la aduli cu e#udat !aringian neg, La contaci- %n rimele 18(8\ de ore 7rotecie bun& Obser.are relungit& "clinic +i serologic$entru con!irmarea aciunii ro!ilactice, 7rotecie bun&

Pagina 176

FARMACOLOGIE
Du & [ 'ile de la contact0 Ben'atil enicilin& G122222u,- \ in/ecii i,m, "G !lAH 'ile sau 7en, E 822222u, la !iecare Y ore tim de G1 'ilesau 7rocain enicilin& "E!itard$ G122222u,A'i%ntr(o singur& in/ecie- tim de G1 'ile I'onia'id&0 G2 mgAMg ECA'i H luni =n ca' de sensibili'are la Eritromicin& sau Macrolide noi en,0

Tuberculo'a

Co ii cu risc crescut de %mboln&.ire sau reacti.are "%n !ocar- anergie$

Indicaiile ATB %n s ecialit&i c)irurgicale0 Traumatisme craniene cu !ractur& sau !isur& de ba'&3 7re.enirea endocarditei bacteriene- %n c)irurgia cardiac&3 7olitraumatisme- l&gi enetrante toracoabdominale- !racturi desc)ise- arsuri %ntinse3 Inter.enii e !ocare se tice osoase sau otomastoidiene3 7re.enirea in!eciilor bron)o ulmonare- la bolna.i cu intubaie tra)eal& sau tra)eotomi'ai3 Sterili'area reo eratorie a tubului digesti. "inter.enii e colon$3 7re.enirea in!eciilor du & cateteri'&ri ale tractului urinar3 Inter.enii o eratorii e c&i urinare in!ectate "adenom de rostat&- mal!ormaii- tumori- etc,$3 7re.enirea in!eciilor %n c)iureta/e entru a.ort incom let- recum +i a in!eciilor ost artum, ASOCIERILE DE ATB Asocierile de ATB trebuie re'er.ate unor situaii clinice s eciale- de e#ce ie3 Monotera ia se re!er& de c*te ori este osibil %n in!ecii benigne cu germen bine reci'at- cu sensibilitate cunoscut& la ATB "e#,0 in!ecii cu stre tococ beta()emolitic gru A- %n neumonia lobar& neumococic& etc,$, C*nd germenul im licat este !oarte sensibil la un ATB Fde elecieFmonotera ia este su!icient&- c)iar +i %n in!ecii !oarte se.ere "e#,0 monotera ie cu en, E- %n do'e mari- %n meningita meningococic&$,

Pagina 177

FARMACOLOGIE
Asocieri de antibiotice3 sco ul asocierii +i indicaii Sco ul asocierii Reali'area unui tratament iniial de Faco erireF bacteriologic&- cu l&rgirea s ectrului de aciune- %n in!ecii acute !oarte se.ere "numai *n& la i'olarea germenului atogen$ Situaiile %n care oate !i !olosit& Se ticemiiendocardite bacterienebron)o neumonii gra.e- em ieme- eritonite +i el.i( eritonite acute- otomastoidit& acut&meningite otogene etc, 7en, ECO#acilin&C Eentamicin& sau Ce!alos orin&CEentamicin& "Faco er&F germenii enicilinosensibili- sta!ilococul +i bac, gramneg, Fde s italF$ C*nd se sus ectea'& +i etiologia anaerob& "Bacteroides$- se adaug& Metronida'ol Tuberculo'&0 I'onia'id&CRi!am icin& C Etambutol "sau 7ira'inamid&$ Endocardite0 en, E C Stre tomicin& "Str, .iridans$3 Am icilin& C Eentamicin& "enterococ$3 O#acilin& C Eentamicin& "sta!ilococ auriu etc,$ 7est&mor.&tularemiebrucelo'&0 Tetraciclin&CStre tomicin&CCotrimo#a'ol "oral$, Di'enterie cronic&0 Neomicin& "oral$ C Am icilin& " arenteral$ =n tratamente relungite cu ATB cu s ectru larg0 Tetraciclin& sau Am icilin&CNistatin& "sau !lucona'ol$ O eraii cardio.ascularec)irurgie abdominal&- o eraii e c&i urinare in!ectateolitraumati'ai- c)iureta/e sau na+teri e endometru in!ectat- bolna.i su u+i tera iei intensi.e- comato+i- leucemici0 di!erite asocieri de obicei o betalactamin& C un aminoglico'id sau cu !luoroc)inolone, Du & ca'- .ancomicin&- imi enem- ureido eniciline etc,

Obinerea unui e!ect bactericid indicat entru sterili'area !ocarelor greu accesibile +i %m iedicarea select&rii de mutante re'istente

;indecarea +i sterili'area %n boli transmisibile gra.e sau cronici'ate sau cu otenial de cronici'are 7re.enirea candido'elor ostantibiotice 7ro!ila#ia in!eciilor cu germeni im re.i'ibili la bolna.i cu !actori de risc sau imunode rimaisu u+i inter.eniilor c)irurgicale sau tratai cu imunosu resi.e

=n alegerea ATB entru asocieri- trebuie s& se in& seama at*t de criteriile de o iune e# use anterior la Fmonotera ieF- c*t +i de o serie de rinci ii- reguli de asociere sau contraindicaii- e# use %n cele ce urmea'&0 G, Asocierea trebuie s& reali'e'e un e!ect sinergic bactericid, Ast!el- este ermis& +i recomandabil& asocierea unui ATB bactericid din !amilia betalactaminelor "7enicilina EO#acilin&- Ce!alos orin&- Imi enem- etc,$ cu un alt ATB bactericid din !amilia aminoglico'idelor "Stre tomicin&- Eentamicin&- AmiMacin& etc,$, 1, =n in!eciile Fmi#teF %n care sunt im licai 1 sau H germeni atogeni " resu u+i sau i'olai$ este necesar ca !iecare agent atogen %n arte s& !ie sensibil la cel uin unul dintre ATB din asociere, H, =n alegerea ATB e criterii de robabilitate- %n ractica ediatric& +i- mai ales- %n cea c)irurgical&- trebuie s& se in& seama de !rec.ena im lic&rii etiologice a germenilor Fde s italFre'isteni la ATB u'uale, =n in!eciile gra.e intras italice+ti tera ia iniial& .a !olosi ATB Fde re'er.&,

Pagina 178

FARMACOLOGIE
8, ND trebuie s& !ie !olosite asocieri antagoniste, Trebuie e.itat&- e c*t osibil- asocierea dintre un ATB bactericid din gru ul enicilinei- cu altul bacteriostatic cu s ectru larg, Ast!el- 7enicilina E "bactericid& numai %n !a'a de multi licare a germenilor$ nu trebuie asociat& cu Tetraciclina sau cu Cloram!enicolul- care ( rin e!ectul lor bacteriostatic ( trec germenii %n !a'a de laten&o rindu(le multi licarea- anul*nd ast!el aciunea bacteriei a en, E3 aciunea aminoglico'idelor nu este st*n/enit& de e!ectul bacteriostatic al ATB cu s ectru larg3 B, ND trebuie s& !ie asociate 1 ATB din gru ul aminoglico'idelor "Stre tomicin&- Janamicin&Eentamicin&$ sau al oli e tidelor "Colistin&$3 ;ancomicina deoarece %+i sumea'& e!ectele ne!ro( +i ototo#ice, Y, ND trebuie s& !ie asociate 1 ATB cu s ectru larg "Tetraciclin&- Cloram!enicol- Am icilin&$care ( e l*ng& !a tul c& au acela+i domeniu de aciune "asociere inutil&$ ( re'int& riscul unei disbacterio'e gra.e sau cu Candida sau cu sta!ilococ, De asemenea- asocierile Macrolide C Lincosamide este contraindicat&, 7osibilit&ile +i limitele antibioticelor Acti.e numai dac& germenii sunt sensibili "unele bacterii- ricMettsii- mico lasme- c)lamidii$3 FNu %n.ie ceea ce este mortF " uroi- s!acele- necro'e- esuturi de.itali'ate$3 Nu scad !ebra osto eratorie "de resorbie$- ner.oas& central&- din colageno'e- din neo lasme +i din .iro'e3 Nu au aciune asu ra .irusurilor- nu re.in su rain!eciile bacteriene3 Nu sunt li site de ericole3 Nu se oate obine o sterili'ate total&- numai rin antibiotice- %n in!eciile locale "cu urois!acele- necro'e$ +i nici %n ca.it&ile naturale3 =n in!eciile locale- se !ace tratament local "c)irurgical- de asanare- s &larea !ocarului se tic$3 antibioticele ot !i uneori ad/u.ante, In!eciile lurimicrobiene sunt de obicei locale0 in!eciile sistemice +i metasta'ele se tice sunt des unimicrobiene "e#ce ie cele cu anaerobi$3 =n ro!ila#ia +i tratamentul in!eciilor locale lurimicrobiene "a!eciuni luricontaminate$- se .a !olosi de urgen& un tratament local c)irurgical- de cur&ire mecanic&- drenare- s &lare, 7e c*t osibil- se .a am*na atbter- entru a o !olosi e.entual ulterior- FintitF !a& de germenii atogeni re ondereni3 Abu'ul de ATB +i utili'area %n in!ecii locale de Fbaterii de antibioticeF- !a.ori'ea'& selecia de germeni cu un %nalt grad de lurire'isten&3 Se .a scurta la ma#imum e# unerea bolna.ilor " reo erator- )andica ai$ la osibilitatea unor contagiuni intras italice+ti cu germeni Fde s italF "e.itarea in!eciilor iatrogene$3 Febra +i !enomenele in!ecioase- care a ar sub atbter- sau care ersist& nemodi!icate este 8\ de ore %n in!ecii acute +i este B(G2 'ile %n in!ecii cronice- indic& de obicei ine!icacitatea tratamentului3 el .a !i su rimat- reconsiderat +i e.entual modi!icat, MEDICAMENTE CD AC?IDNE =N DOMENIDL ADRENEREIC Sistemul sim ato(medulosu rarenal "!olosind dre t mesageri c)imici 1 catecolamine ( NORADRENALINA +i ADRENALINA$ este indis ensabil entru a &rarea organismului %n condiii de lu t&- !a.ori'*nd roducerea de energie +i distribuirea s*ngelui c&tre organele .itale, Sina sele adrenergice se g&sesc la eri!eria sim atic& ( sina se neuroe!ectoare sim atice +i %n creier, Ele !olosesc ca neurotransmi&tori noradrenalina +i adrenalina "mai ales %n sina sele adrenergice SNC$, E!ectele stimul&rii rece torilor adrenergici

Pagina 179

FARMACOLOGIE
LG adrenergici .asoconstricia cutanat& +i mucoas&3 contracia ca sulei s lenice3 midria'&3 L1 adrenergici .asoconstricie3 rela#area musculaturii netede gastro(intestinale " rin in)ibiie .agal&$3 scade secreia de insulin&3 !a.ori'ea'& agregarea lac)etar&3 G adrenergici stimularea !unciilor inimii "inotro - cronotro - batmotro dromotro ( o'iti.$3 stimulare SNC3 cre+terea secreiei de renin&3 li oli'& cu cre+terea cantit&ii de AE din s*nge3 bron)odilataie3 .asodilataie3 rela#area musculaturii gastro intestinal&3 rela#area musculaturii uterine3 glicogenoli'& C )i erglicemie, SIM7ATICOMIMETICE 9 ADRENEREICE 9 AEONI]TI AI RECE7TORILOR ADRENEREICI Sunt medicamente care roduc e!ecte asem&n&toare stimul&rii sim atice, Sunt0 I, SIM7ATICOMIMETICE DIRECTE 9 ADRENEREICE DIRECTE A$ neselecti.e0 ( ADRENALINA 9 E7INEFRINA "LG-133 G-1$ ( NORADRENALINA 9 NORE7INETRINA ( DO7AMINA ( DOBDTAMINA ( DO7E<AMINA ( ETILEFRINA L adrenergice0 LG ( FENILEFRINA ( METO<AMINA ( METARAMINOL ( O<IMETA@OLINA ( <ILOMETA@OLINA B$ selecti.e L1 ( CLONIDINA adrenergice0 neselecti.e0 ( ISO7RENALINA ( ORCI7RENALINA G0 ( 7RENALTEROL ( 7IRBDTEROL 10 ( SALBDTAMOL ( TERBDTALINA ( FENOTEROL ( CLENBDTEROL ( RE7ROTEROL ( ISOETARINA 1 adrenergici

Pagina 180

FARMACOLOGIE
( SALMETEROL ( SERE;ENTR II, SIM7ATICOMIMETICE INDIRECTE 9 ADRENEREICE INDIRECTE ( EFEDRINA ( NAFA@OLINA

Pagina 181

FARMACOLOGIE
A, Adrenergice neselecti.e0 ADRENALINA 9 E7INEFRINA ( catecolamin& endogen& sim aticomimetic& C )ormon secretat de medulosu rarenal&3 ( sim aticomimetic cu s ectru larg "LG-L1- G- 1$ Aciune !armacodinamic&0 e .ase .ene ( .asoconstricie uternic& de cre+terea re'istenei .asculare "LG-L1$ din iele- mucoase- rinic)i- s lin&3 artere ( arterioconstricie reca ilar& C !lu#ul sanguin cutanat "1$ ( arteriodilataie %n teritoriul musculaturii striatecerebrale- coronare3 e inim&0 cre+te !rec.ena cardiac& 9 ta)icardie "cre+te .ite'a de conducere "G$ A(; 9 dromotro o'iti. C3 scurtea'& erioada re!ractar& atrial& +i .entricular&$3 cre+te !ora de contracie a inimii3 ( cre+te tra.aliul cardiac mai ales al .entriculului st*ng p ( cre+te debitul b&taie +i cre+te debitul cardiac e minut p ( cre+te consumul de O1 al miocardului cre+te moderat resiunea sistolic& consecina stimul&rii inimii +i a sc&derii re'istenei eri!erice ( rin .asodilatare %n musculatura striat&, e TA0 ( cresc modest .alorile tensionale entru c& cre+te resiunea sistolic& +i scade resiunea diastolic&3 e musculatura neted&0 "1$ bron)ii ( bron)odilatatoare "1$ intestin ( rela#area musculaturii netede intestinale3 contracia s!incterelor

Pagina 182

FARMACOLOGIE
"1$ .e'ic& urinar& ( rela#area musculaturii .e'icale contracia s!incterelor "1$ miometru- oc)i ( rela#area musculaturii miometrului ( contract& mu+c)iul radiar al irisului "L$ ca sula s lenic& ( contract& ca sula s lenic& e SNC0 ( e#citaie +i an#ietate e metabolism0 "L$ glucidic 9 )i erglicemie ( stimularea glicogenoli'ei "1$ ( sc&derea ca t&rii de gluco'& %n celul& ( scade secreia de insulin& "G$ li idic ( li oli'& eri!eric& cu cre+terea cantit&ii de aci'i gra+i ba'al ( cre+te metabolismul ba'al +i consumul de O 1 Dtili'&ri tera eutice +oc ana!ilactic entru c&0 ( stimulea'& inima ( cre+te TA ( %nde &rtea'& edemul laringian ( roduce bron)odilataie astm bron+ic %n cri'& ( %n urgen& "s,c,$ entru c&0 ( roduce bron)odilataie ( descongestionea'& mucoasa sinco & cardiac& "C +ocuri electrice C masa/ cardiac$ intracardiac ( urme !ine sau 2-B ml sol Gw )emostatic local %n e ista#is - .arice eso!agiene- ulcer descongestionat al mucoasei con/uncti.ale "con/uncti.itate$ sau na'ale "rinite$ %m reun& cu #ilina "#ilina C adrenalina !iole$ entru e!ectul .asoconstrictor 5 relunge+te aciunea aneste'icului local E!ecte ad.erse0 ( anore#ie- tremur&turi- aloare- ameeli- ce!alee- al itaii3 ( )i ertensiune arterial&- accident .ascular cerebral- aritmie "!ibrilaie .entricular&$3 ( la cardiaci cu cardio atie isc)emic& 5 IMA3 ( dureri %n regiunea s r*ncenelor sau a !runii "%n o!talmologie$, Contraindicaii0 ( 6TA3 ( cardiaci0 ( cardio atie isc)emic& ( aritmii ( ta)icardie 7re'entare0 ADRENALINA Gw !iole G ml3 s,c,- i,.,- i,., er!u'ie- local, NORADRENALINA Sim aticomimetic cu s ectru larg " G- 1- G- 1$, Aciune !armacodinamic&0 asem&n&toare Adrenalinei mai ales0 e .ase0 e arteriole +i .enule ( .asoconstricie 5 cre+terea re'istenei er!erice totale cu m&rirea TA sistolice +i diastolice 9: e!ect cardioin)ibitor re!le# .agal +i ast!el e!ectul cardiostimulator este mascat, Dtili'&ri tera eutice0 st&ri )i otensi.e acute gra.e 5 cola s "sub B2 mm6g$ E!ecte ad.erse0 ( anore#ie- al itaii- ce!alee3 ( 6TA 7re'entare0 NORATRINAL ! G ml 1w +i 8w3 i,., er!u'ie DO7AMINA

Pagina 183

FARMACOLOGIE
Catecolamin& direct& e rece torii adrenergici +i do aminergici, Aciune !armacodinamic&0 e inim& ( stimulea'& miocardul rin e!ect G direct +i indirect3 "G$ ( cre+te !ora contractil& +i !rec.ena cardiac&3 ( cre+te debitul cardiac rin e!ect inotro C +i mai uin rin ta)icardie3 e .asele renale ( .asodilataie ( cre+te !iltrarea glomerular& 9 cre+te clearance(ul lasmatic3 Dtili'&ri tera eutice0 +oc cardiogen- traumatic- )i o.olemic ( mai ales la bolna.ii cu oligurie edem ulmonar acut3 insu!iciena cardiac& congesti.&- se.er&, E!ecte ad.erse0 ( ta)icardie- aritmii- isc)emie miocardic& 7re'entare0 DO7AMINA- DO7AMIN- DO7MIN- i,., er!u'ie

Pagina 184

FARMACOLOGIE
DOBDTAMINA Aciune !armacodinamic&0 e inim& stimulea'& contracia miocardic& ( inotro C "G$ ( ta)icardie ( cre+te debitul cardiac ( cre+te !lu#ul coronarian Dtili'&ri tera eutice0 insu!iciena cardiac& acut& rin in!arct acut de miocard insu!iciena cardiac& cronic& E!ecte ad.erse0 ( aritmii- dureri anginoase 7re'entare0 DOBDTAMINER3 DOBDTRE<R i,., er!u'ie DO7E<AMINA Aciune !armacodinamic&0 e inim&0 ( cre+te contracia miocardului ( cre+te debitul b&taie e .ase0 ( .asodilatator mai ales renal .isceral Dtili'&ri tera eutice0 %n curs de in.estigaie entru insu!icien& cardio.ascular& acut&, ETILEFRINA Aciune !armacodinamic&0 stimulent cardiac C .asoconstrictor Dtili'&ri tera eutice0 )i otensiune 7re'entare0 EFFORTILR- TOMASIN RETARD- oral C er!u'ie i,.,

Pagina 185

FARMACOLOGIE
B, Adrenergice selecti.e LG adrenergice0 .asoconstrictoare G, FENILEFRINA 9 NEOSnNE76RINER .asoconstrictor susinut tim de B2 minute Dtili'at %n0 )i otensiune arterial& du & ra)ianeste'ie ta)icardie aro#istic& atrial& Administrare0 s,c,- i,m,- i,., 1, METO<AMINA 9 ;ASO<nLR idem !enile!rina H, METARAMINOL 9 ARAMINER .asoconstrictor Z2 minute Dtili'at %n0 )i oTA din ra)ianeste'ie ( in!arct miocardic "IMA$ 8, O<IMETA@OLINA 9 NASI;INR B, <ILOMETA@OLINA 9 DECO@OLINER .asoconstrictoare locale entru mucoasa na'al& +i con/uncti.al& asem&n&tor e!edrinei- %ns& nu de'.olt& ta)i!ila#ie, adrenergice0 G, ISO7RENALINA 9 BRON6ODILATINC ISO7ROTERENOLR ISD7RELR ALEDDRINR Aciune !armacodinamic&0 e inim& ( stimulant cardiac cu aciune inotro o'iti.& ta)icardie C 9: cre+te debitul cardiac- cre+te !lu#ul coronariancre+te consumul de O1 e .ase ( .asodilatator cu sc&derea re'istenei .asculare eri!erice Conclu'ii0 cre+te u+or TA sistolic& scade TA diastolic& e bron)ii ( bron)odilatator cu aciune intens&- de scurt& durat& e intestin ( rela#ant al musculaturii gastrointestinale

Pagina 186

FARMACOLOGIE
Dtili'&ri tera eutice0 bron)os asm ( bron+ite astmati!orme ( bron+ecta'ie cu em!i'em astm bron+ic %n cri'& "e!icacitate slab&$ +oc cardiogen asistolie ( administrare i,., !ibrilaie .entricular& re'istent& la electro+oc E!ecte ad.erse0 ( e!ecte aritmogene0 al itaii- ta)icardie- aritmii ( isc)emie miocardic& 9 in!arcte subendocardice Dac& utili'area este corect& aceste e!ecte a ar rar, 7re'entare0 aerosoli resuri'ai do'ai 2-G mgA u! aerosoli in)alaie 2-B ml sol 2-BP sublingual c G2 mg 1, ORCI7RENALINA 9 ORCI7RENALINER ASTMO7ENTR ALD7ENTR ( analog al i'o renalinei cu e!ect mai durabil ( administrare %n aerosoli G ( 1 u! de H ( 8 oriA'i3 oral H, 7RENALTEROL 9 ;ERBIANR +i 7IRBDTEROL 9 E<IRELR G adrenergic relati. selecti. Aciune !armacodinamic&0 e inim& ( cre+te debitul cardiac +i .olumul de e/ecie sistolic e .ase ( scade re'istena eri!eric& crescut& %n IC rin )i er!uncia Nu modi!ic& consumul de O1 al miocardului +i TA Dtili'&ri tera eutice0 insu!icien& cardiac& re'istent& la alt& medicaie

sim atic&

Pagina 187

FARMACOLOGIE
II, SIM7ATICOMIMETICE INDIRECTE 9 ADRENEREICE INDIRECTE G, EFEDRINA ( sim aticomimetic mi#t0 indirect0 rin eliberarea NA din terminaiile sim atice direct0 asu ra rece torilor L +i Aciune !armacodinamic& asem&n&toare Adrenalinei +i Noradrenalinei dar de durat& mai lung& entru c& este distrus& de MAO 4 cre+te TA sistolic& +i diastolic& rin stimularea cardiac& +i .asoconstricie Dtili'&ri tera eutice0 )i otensiune arterial& rinite "descongestionant na'al$ astm bron+ic " uin !olosit entru c& roduce ta)i!ila#ie$ 7re'entare0 EFEDRIN> c ,3 !, 1, NAFA@OLINA ( sim aticomimetic indirect ( .asoconstrictor +i descongestionant local al mucoasei na'ale +i con/uncti.ale Dtili'&ri tera eutice0 rinite alergice acute con/uncti.ite alergice +i acute =n administr&ri indirecte roduce iritaie local& resimit& rin %ne &turi, =n administr&ri cronice roduce le'area mucoasei +i ta)i!ila#ie, 7re'entare0 NAFA@OLR3 7ROCDLINR

ND

Pagina 188

FARMACOLOGIE
SIM7ATICOLITICE 9 ADRENOLITICE 9 ANTAEONI]TI AI RECE7TORILOR ADRENEREICI Sunt medicamente care %m iedic& e!ectele sim aticului, Clasi!icare0 I, SIM7ATICOLITICE DIRECTE 9 ADRENOLITICE A, L adrenolitice 9 L blocante a, sintetice Antiisc)emice ( TALA@OLIN ( FENTOLAMINA ( FENO<IBEN@AMINA Anti)i ertensi.e ( DERI;A?II DE C6INA@OLIN> ( 7RA@OSIN ( DO<A@OSIN ( TERA@OSIN b, naturale Alcaloi'i de secar& cornut& EREOTAMINA ( DI6IDROEREOTAMINA ( METISEREIDA EREOTO<INA ( DI6IDROEREOTO<INA ( NICEREOLINA EREOMETRINA ( METILEREOMETRINA B, adrenolitice 9 blocante II, SIM7ATICOLITICE INDIRECTE 9 SIM7ATICOLITICE 7RO7RID(@ISE NEDROSIM7ATICOLITICE a$ centrale0 ( L metil do a ( re'er ina b$ eri!erice0 ( guanetidina A, L adrenolitice sintetice "L blocante$ G, Antiisc)emice ( roduc .asodilatare modest&- limitat& la unele teritorii F!&r& )i otensiuneF ( ameliorea'& irigaia de!icitar& la ni.elul membrelor +i creierului rin e!ect L adrenolitic +i musculotro direct, TALA@OLIN .asodilatator slab roduce sc&derea modest& a re'istenei eri!erice cu cre+terea ca acit&ii .enoase3 Dtili'&ri tera eutice0 a!eciuni .asculos astice E!ecte ad.erse0 ta)icardie- aritmii- dureri anginoase ( stimulare adrenergic& grea&- .om&- diaree ( stimulare 7S mimetic& 7re'entare0 TOLA@OLIN- c ,- !, FENTOLAMINA

Pagina 189

FARMACOLOGIE
.asodilatator ( redominent arteriodilatator slab- .enodilatator mai uternic dec*t tola'olinul Dtili'&ri tera eutice0 )i ertensiunea arterial& din !eocromocitom dis!uncie se#ual& ( roduce erecie ( %n administrare intraca.ernoas& "administrare cronic& 9: !ibro'& ca.ernoas&$ 7re'entare0 REEITIN !, i,., er!u'ie DIBEN@ILINAR .asodilatator C stimulant cardiac Dtili'&ri tera eutice0 !eocromocitom combaterea obstruciei %n adenom de rostat& 7re'entare0 DIBEN@ILINA c , 1, Anti)i ertensi.e0 Deri.aii de c)ina'olin& 7RA@OSIN .asodilatator ( arteriolo +i .enodilataie 9 sc&derea TA rin sc&derea re'istenei .asculare TA scade mai des %n ortostatism " rin .enodilataie$ scade concentraia colesterolului LDL- cre+te concentraia 6DL Mecanism de aciune0 bloc)ea'& rece torii LG adrenergici ostsina tici la ni.elul musculaturii netede .asculare3 nu in!luenea'& rece torii L1 adrenergici resina tici3 ast!el NA eliberat& se !i#ea'& e ei +i %m iedic& eliberarea ulterioar& a noradrenalinei, Aceasta e# lic& li sa ta)icardiei, Dtili'&ri tera eutice0 insu!icien& cardiac& ( corectea'& de!icitul de om &3 ( cre+te debitul cardiac rin .eno +i arterodilataie3 ( descongestionea'& l&m*nii rin mic+orarea resiunii de um lere .entricular&, 6TA "la guto+i +i diabetici care nu su ort& diureticele$ )i erli emie +i )i ercolesterolemie E!ecte ad.erse0 ( )i oTA ( agra.area unei cardio atii " entru aceasta se asocia'& cu ro ranolol$ ( F!enomenul rimei do'eF 9 r&u- al itaii- ameeli- le+in la j B2x de la admin, 7re'entare0 7RA@OSIN3 MINI7RESS com , G mg 1 # 2-B mg 5 I s& t&m*n& 1 # G mg 5 II s& t&m*n& H # G-B mg 5 III s& t&m*n& B, L blocante "naturale$ 5 Alcaloi'ii de secar& cornut& G, EREOTAMINA "EnNEREEN$ 4 4 OBSER;A?IE0 Ergotamina este o substan& cu e!ect L blocant doar %n do'e mari "to#ice$, =n do'e mici "tera eutice$ are e!ect L adrenergic, Aciune !armacodinamic&0 a, .asoconstricie ( arterial& +i .enoas& .asoconstricie ( e carotide b, aciune antimigrenoas& 444

Pagina 190

FARMACOLOGIE
aciune ocitocic& slab&

Pagina 191

FARMACOLOGIE
Dtili'&ri tera eutice0 migrene ce!alee .ascular& 7re'entare0 EnNEREEN c ,- !, ( oral COFEDOLC "EREOTAMINA C COFEINA$ ( com , 1, DI6IDROEREOTAMINA .asoconstrictor ( .enoconstrictor bun- arterioconstrictor slab 9: antimigrenos 4 4 4 migrene ( arenteral i,m, sau i,., H, METISEREIDA 9 DESEROLR 9 SANSERTR ( menine tonusul carotidian ( util %n migrene- ce!alei .asculare ( oral 8, EREOTO<INA 9 D6(EREOTO<INER- 6nDEREIN- REDEREINR- SECATO<INR Aciune !armacodinamic&0 .asodilatator rin %nl&turarea com onentei s asticenormali'ea'& circulaia cerebral& +i muscular& ( cre+te !lu#ul sanguin cerebral ( cre+te circulaia retinian& ( cre+te !lu#ul sanguin muscular )i oTA bradicardie mai ales c*nd tonusul sim atic este crescut la ni.elul eretelui .ascular Dtili'&ri tera eutice0 tratament eriodic %n0 ( aterosclero'a crebral& ( accidente cerebrale isc)emice ( tulbur&ri de circulaie retiniene ( tulbur&ri co)leo.estibulare sindromul Raknaud arterio atii obliterante "e!icacitate slab&$ B, NICEREOLINA 9 SERMIONR c ,- !, Aciune !armacodinamic&0 asem&n&toare ergoto#inei Y, EREOMETRINA 9 EREOMET 9 EREOTRAT ( alcaloid de secar& cornut& Aciune !armacodinamic&0 aciune ocitocic& 44 stimulant& a miometrului ( stimulea'& tonusul- !rec.ena +i am litudinea contraciilor uterine ( uterotonic& brutal& ( tetania uterin& ( )emostatic& uterin& ( rin %nc)iderea sinusurilor .enoase din miometru Dtili'&ri tera eutice0 ro!ila#ia +i tratamentul )emoragiilor ost artum +i osta.ortum retenie de lo)i [, METILEREOMETRINA 9 METEREINR 9 7ANTEREINR ro riet&i !armacodinamice asem&toare ergometrinei- dar de oten& mai mare3 Dtili'&ri tera eutice0

Pagina 192

FARMACOLOGIE
na+tere di!icil& MEDICA?IA ANTIBACTERIAN> FEra antibioticelorF %nce ut& cu +ase decenii %n urm& a sc)imbat considerabil .i'iunea omului su!erind +i a medicului des re moartea rin in!ecie, Din GZ82 antibioticele au adus cele mai mari bene!icii tera eutice re re'ent*nd medicaia cu cea mai !rec.ent& rescriere, 7entru medicii din toate s ecialit&ile +i entru bolna.i- antibioticul re re'int& Fmonstrul sacruF al tera euticii, De aceea se a!irm& c& F rescrierea de antibiotice a de.enit entru medici +i acienii 'ilelor noastre un .eritabil .iciuF, y ANTIBIOTICELE ]I C6IMIOTERA7ICELE ANTIBACTERIENE re re'int& un gru de medicamente care %m iedic& sau distrug multi licarea germenilor im licai %n roducerea unor sindroame in!ecioase, Antibioticele "atb$ sunt medicamente e#trase din natur& "mucegaiuri- ciu erci- !ungiactinomicete$ re arate semisintetic sau sintetic du & aceste modele, C)imiotera icele antibacteriene "c)t$ sunt medicamente re arate rin sinte'& c)imic& du & modele conce ute raional- +tiini!ic- de om, E#ist& ast&'i tendina ca toate substanele cu aciune antimicrobian& s& !ie reunite sub denumirea de FantibioticeF, Clasi!icare0 Criteriile de clasi!icare ale antibioticelor +i c)imiotera icelor antibacteriene sunt multi le0 Du & structura c)imic&0 ATB se gru ea'& %n !amilii Betalactamine Elico e tide Aminoglico'ide 7oli e tide ciclice Macrolide Cicline Lincosamide Ri!am icine Du & ti ul s ectrului antimicrobian0 ATB cu s ectru %ngust3 ATB cu s ectru larg3 ATB cu s ectru ultralarg, Du & mecanismul de aciune0 ATB bactericide "omoar& germenii$3 ATB bacteriostatice "%m iedic& multi licarea germenilor$, Du & aciunea selecti.& %n in!ecii locali'ate ATB intestinale "neabsorbabile$3 C)imiotera ice urinare, I, BETALACTAMINE "BL$ Sunt ATB cele mai !olosite %n tera eutic&3 este clasa cu cei mai numero+i membrii, Denumirea clasei este dat& de re'ena %n molecul& a unui nucleu "inel$ Betalactamic3 %ntre o gru are carbonil +i un atom de a'ot se !ormea'& o leg&tur& amidic& denumit& betalactam& inta de aciune a betalactama'elor- e#oen'ime roduse de sta!ilococ +i de ali coci Eram negati.i +i Eram o'iti.i care in)ib& aciunea antimicrobian& a antibioticelor din aceea+i clas&,

N O
1 G

Leg&tura amidic& "betalactama$ locul de aciune a betalactama'elor,

Pagina 193

FARMACOLOGIE
Mecanism de aciune0 Comun la toate medicamentele acestui gru , Betalactaminele au aciune bactericid& e bacteriile tinere care nu au %nc& erete +i urmea'& s& +i(l sinteti'e'e, Dnele bacterii adulte au membrana celular& dublat& de un erete celular lasat %n a!ara ei- cu rol de rotecie !a& de !actorii agresi.i- e#terni, Imediat du & multi licare tinerele bacterii nu au acest erete +i(l sinteti'ea'& tre tat, BL acionea'& doar asu ra !ormelor tinere %n tim ul acestei sinte'e ast!el0 se !i#ea'& e 7,B,7 " enicilin ( binding rotein$ re'eni e membrana celular& bacterian& entru a ser.i ca substrat entru trans e tida'e- en'ime necesare entru sinte'a e tidoglicanului com onent de ba'& din structura eretelui celular, =n !elul acesta cascada reaciilor cu rol %n sinte'a eretelui bacterian este %ntreru t&- +i nu mai are loc, 7recursorii se acumulea'& %n celula bacterian&- aceasta rin rea lin se s arge +i moare, Acionea'& ast!el at*t asu ra bacteriilor Eram o'iti.e c*t +i Eram negati.e, Clasi!icare0 monobactami0 A'treonam Betalactamine dibactami0 ( 7enami "7eniciline$ ( In)ibitori de betalactama'& C 7enami ( 7enemi ( Carba enemi ( Ce!eme "Ce!alos orine$ ( Carbace!eme tribactami0 San!etrinem

DIBACTAMI 7enami "7eniciline$ G, 7eniciline biositetice naturale 7enicilina E "Ben'il enicilina$ Fca ul de serieF al enicilinelor S ectru de aciune0 Stre tococ )emolitic gru A- stre tococ .iridans- sta!ilococi albi +i aurii "nesecretori de enicilina'&$ neumococ- meningococ- s iroc)ete- bacilul c&rbunos- bacil di!teric, Dtili'&ri tera eutice0 angine stre tococice- scarlatina- neumonia neumococic&- antra#- di!terie- si!ilis- meningitese ticemii- endocardite "%n asociere cu aminoglico'ide$, Farmacocinetic&0 Du & administrare i,m, absorbie bun&3 concentraia lasmatic& ma#im& se obine %n a ro#imati. H2 minute- +i se menine 8(Y ore, Du & administrarea i,., "bolus- er!u'ie$ concentraia lasmatic& se obine ra id, Legarea de roteinele lasmatice este de YBP, Di!u'ea'& bine %n esuturi "cu e#ce ia LCR- glob ocular- seroase$, Tra.ersea'& lacenta- se reg&se+te +i %n la tele matern, Metaboli'area )e atic& +i concentrarea biliar& sunt reduse, Se elimin& renal, Eliminarea urinar& scade %n insu!iciena renal&- la nou(n&scut +i du & administrarea de robenecid, Reacii ad.erse0 6i ersensibilitatea "cea mai !rec.ent& reacie ad.ers&$,( de la alergii minore la +oc ana!ilactic mortal, 7enicilina E nu are rag to#ic3 rareori oate a are !ebra medicamentoas&- anemie )emolitic&reacii ti 6er#)eimer "%n tratamentul si!ilisului$ datorit& eliber&rii masi.e de to#ine- consecina distrugerii de s iroc)ete3 ne!rit& intestinal& sau necro'& tubular& du & er!u'ii- cu do'e FmamutF, Administrare0 Se oate administra i,m, "este dureroas&$ +i i,., "tendina general& actual&$,

Pagina 194

FARMACOLOGIE
Di'ol.area !laconului de 7enicilin& E se !ace cu ser !i'iologic sau a & distilat& "nu cu gluco'&$, Amestecul %n sering& sau !laconul de er!u'ie- cu alte medicamente este inter'is, 7enicilina E0 !lacon de 822,222 DI3 G,222,222 DI +i B,222,222 DI 7enicilina ; "Feno#imetil enicilina$ Asem&n&toare 7enicilinei E ri.ind s ectru +i mecanismul de aciune, Administrarea este %ns& mai comod& +i reul de cost mai mic, E!iciena tera eutic& este mai mic& %ns& oate !i crescut& ast!el0 ( administrarea s& se !ac& e stomacul gol "cu o or& %nainte de mas&$3 ( res ectarea inter.alelor %ntre do'e "din Y %n Y ore$3 ( do'ele de 7enicilin& ; s& !ie duble !a& de cele cores un'&toare de 7enicilin& E, Dtili'&ri tera eutice0 in!ecii u+oareAmoderate cu germenii sensibili "ambulator$, E!ectele ad.erse sunt %ndeosebi eru ii cutanate alergice, Administrare0 Se administrea'& oral "re'ist& %n mediu gastric$ %nainte de m*ncare- din Y %n Y ore, 7enicilina ; c , 822,222 DI3 Os en c , G,222,222 DI, E!itard "7rocain enicilina$ ( Este o enicilin& de semide o'it0 o singur& administrare i,m, e 'i asigur& o enicilinemie seric& acti.& entru 18 de ore3 ( Asem&n&toare 7enicilinei E ri.ind s ectru +i mecanismul de aciune3 ( De'a.anta/ul este riscul %n lus al sensibili'&rii +i la rocain&, E!itard !l, \22,222 DI Moldamin "Ben'atin enicilina$ ( Este o enicilin& de de o'it cu o durat& de B ( Y 'ile "Moldamin$ +i H ( 8 s& t&m*ni " entru re aratele din im ort0 Retar en- E#tencilin- Tardocilin$3 ( Asem&n&toare 7enicilinei E ri.ind s ectru +i mecanismul de aciune3 ( Are utili'&ri limitate %n in!eciile cu stre tococ )emolitic- reumatism articular acut- si!ilis3 ( Administrare doar i,m, "ND i,., risc de accidente gra.e ca embolie ulmonar&$3 ( ND la co ii sub H ani, Moldamin !l, Y22,222 DI +i G,122,222 DI 1, 7eniciline antista!ilococice "7eniciline FMF$ FCa ul de serieF a !ost Meticilina- moti. entru care gru ul se mai nume+te F7eniciline MF, Actualmente Meticilina este scoas& din u' datorit& ne!roto#icit&ii sale- dar r&m*ne ca un termen de re!erin& entru acest gru , Sunt acti.e e sta!ilococii secretori de betalactama'e sensibile- re'istente la 7enicilina E 444 Sta!ilococii ot !i de H !eluri0 ( Sta!ilococi nesecretori de betalactama'e- sensibili la 7enicilina E "G2P$3 ( Sta!ilococi meticilinosensibili- re'isteni la 7enicilina E- sensibili la enicilinele FMF +i alte Betalactamine "meti(S$3 ( Sta!ilococi meticilinore'isteni- re'isteni la 7enicilina E- eniciline M +i la marea ma/oritate a BL "meti(R$, O#acilina- cea mai !olosita 7enicilina M S ectru de aciune0 Sta!ilococi meticilinosensibili- roduc&tori de betalactama'e, Dtili'&ri tera eutice0 ( in!ecii sta!ilococice "monotera ie$3 ( in!ecii sta!ilococice gra.e "endocardite- se ticemii$ %n asociere cu un aminoglico'id acti. "Eentamicin&- AmiMacin&$, Farmacocinetic&0 Du & administrare oral& se absoarbe H2(Y2P- absorbia !iind st*n/enit& de alimentaie "administrare %nainte de mese$, Du & administrare i,m,- dar mai ales i,., "bolus- er!u'ie$

Pagina 195

FARMACOLOGIE
concentraiile lasmatice ma#ime " icMuri$ se obin ra id +i se menin 8(Y ore, Di!u'ea'& binedar lent %n esuturi, =n LCR- seroase +i bil& reali'ea'& concentraii insu!iciente, Se elimin& bine renal, Administrare0 Se oate administra oral- i,m,- i,., Nu re'int& rag to#ic- ermi*nd administrarea de do'e mari "i,.,$ %n in!ecii sta!ilococice gra.e O#acilin ca s +i !l, Clo#acilina "absorbie digesti.& 82(B2P$ Diclo#acilina "absorbie digesti.& Y2P$ Na!cilina ( asem&n&toare O#acilinei H, Amino enicilinele "7eniciline FAF$ FCa ul de serieF a !ost Am icilina- de unde denumirea de 7eniciline A, Am icilina S ectru de aciune0 ( Fl&rgitF Cu rinde coci Eram o'iti.i +i negati.i "germenii sensibili la 7enicilin&$ recum +i e unii bacili Eram negati.i aerobi- enterococ- bacil ti!ic- salmonele- colibacili- Jlebsiella +i 7roteus, Dtili'&ri tera eutice0 Di'enterie- !ebr& ti!oid&- angiocolite- in!ecii urinare- meningite- in!ecii res iratorii- neumoniibron)o neumonii- endocardite, Farmacocinetic&0 Du & administrare oral& sau arenteral& "i,m,- i,.,$ reali'ea'& concentraii biliare %nalte "este ATB FbiliarF$, De asemenea se concentrea'& bine renal, Tra.ersea'& bariera !eto( lacentar& +i rin la te- %ns& este %n general bine su ortat& de co ilul mic, Contraindicaii0 =n in!eciile de Fs italF3 %n alergii la am icilin&, Administrare0 Administrarea oral& este !olosit& %n in!ecii u+oare +i medii "absorbie 82P$3 este in!luenat& de alimente, Administrarea arenteral& mai ales i,., %n in!ecii se.ere %n asociere cu aminoglico'idele, 7re'entare0 ca s +i !l, Asociere0 Am icilina C Sulbactam 9 Sultamicilina "DCI$ 5 Dnaskn "7!i'er$ ".e'i IBL$, Amo#icilina S ectrul de aciune este asem&n&tor Am icilinei %ns& este mai e!icace dec*t aceasta- are o biodis onibilitate net su erioar& acesteia3 absorbia intestinal& este a roa e com let&- ne!iind a!ectat& de alimente, Dtili'&ri tera eutice0 In!ecii ulmonare "se concentrea'& bine %n s ut&$- boli diareice "!ebr& ti!oid&$- in!ecii urinaregonoree, Este mai e!icace dec*t Am icilina- de unde tendina de %nlocuire a acesteia cu Amo#icilina3 re'ultatele sunt net su erioare- mai ales du & !ormele arenterale, Asocierea Amo#icilin& C Acid cla.ulanic 9 Augmentin ".e'i IBL$, 8, Carbo#i eniciline FCa ul de serieF a !ost Carbenicilina, Sunt rimele 7eniciline acti.e e iocianic "7seudomonas aeruginosa$, Actualmente din acest gru singura substan& !olosit& %n tera ie este ticarcilina, Ticarcilina Are aciune bactericid& su erioar& !a& de ce!alos orinele generaiei III, S ectru de aciune0 iocianic "este de 8 ori mai acti.& dec*t Carbenicilina$ roteus- enterobacterserratia, Dtili'&ri tera eutice0

Pagina 196

FARMACOLOGIE
In!ecii se.ere cu germenii sensibili Administrare0 arenteral Asocierea Ticarcilina C Acid cla.ulanic 9 Timentin ".e'i IBL$ B, Dreido enicilinele Me'locilina S ectru de aciune0 6, in!luen'ae- E, coli- 7roteus mirabilis- Salmonella- bacili di'entericiEnterococi- 7neumococi, Dtili'&ri tera eutice0 in!ecii urogenitale +i biliare cu bacili Eram negati.i "%n asociere cu un aminoglico'id$, Administrare0 arenteral A'locilina Asem&n&toare Me'locilinei- %ns& cu acti.itate net su erioar& e iocianic- indicat& ca tera ie de rim& intenie %n in!ecii se.ere cu iocianic "%n asociere cu un aminoglico'id sau cu o ci ro!lo#acin&$, 7i eracilina Cea mai acti.& +i cea mai !olosit& ureido enicilin& 444 Mai des %n asociere cu in)ibitori de betalactama'&0 7i eracilina C Ta'obactam 9 Ta'ocin !l, i,m,- i,., ".e'i IBL$, S ectru de aciune0 iocianic "cea mai uternic& aciune3 B, !ragilis- Enterobacter- Serratia7roteus- Enterococ$, Dtili'&ri tera eutice0 in!ecii urinare- biliare- osoase- meningite cu bacilii Eram negati.i amintii mai sus, Administrare0 arenteral& "i,m,- i,.,$ Y, In)ibitori de betalactama'e "IBL$ Re'istena bacterian& !a& de betalactama'e are H mecanisme rinci ale0 ( alterarea ermeabilit&ii eretelui bacterian3 ( sc&derea a!init&ii 7,B,7, !a& de moleculele de betalactamine " eniciline- ce!alos orine$3 ( cre+terea roduciei de betalactama'e- en'ime ca abile s& )idroli'e'e inelul betalactamicinacti.*nd ast!el numeroase betalactamine, Betalactama'ele roduse de sta!ilococi- coci Eram negati. +i coci Eram o'iti. sunt e#oen'ime ( ce inacti.ea'& 7enicilina E +i ;- amino enicilinele- carbo#i enicilinele +i ureido enicilinele- dar ND inacti.ea'& O#acilina- Clo#acilina- Diclo#acilina +i nici CS gen, IIIII- I;, Betalactama'ele roduse de bacili Eram negati.i sunt endoen'ime, Strategia combaterii re'istenei bacteriene !a& de Betalactamine a luat %n calcul obiecti.e rinci ale0 ( Desco erirea de noi Betalactamine re'istente !a& de betalactama'e ( e#,0 CS generaiei III +i I;3 ( Desco erirea in)ibitorilor de betalactama'e "substane medicamentoase ca abile s& distrug& betalactama'ele$ ceea ce !ace ca bacteria re'istent& s& de.in& sensibil& la betalactamine, In)ibitorii de betalactama'& "IBL$ sunt0 acidul cla.ulanic sulbactamul ta'obactamul Aceste substane sunt de !a t ni+te antibiotice betalactamice cu aciune antibacterian& minor&sc&'ut&, Mecanism de aciune0 Bacteriile re'istente la antibiotice au aceast& utere datorit& en'imei inacti.atoare- betalactama'a care atac& +i des!ace leg&tura amidic& "betalactama$ a antibioticului- inacti.*ndu(l,

Pagina 197

FARMACOLOGIE
C*nd ATB de ba'& "Am icilina- Amo#icilina- Ticarcilina$ este ine!icient singur "!iind distrus de betalactama'&$- asocierea %n acela+i re arat !armaceutic cu un alt ATB minor in)ibitor de betalactama'& "Acid cla.ulanic- Sulbactam- Ta'obactam$- de.ine o soluie sal.atoare, Acesta din urm& /oac& rolul unui Fbodk guardF acti.- a unui F artener sinuciga+F sau F artener de sacri!iciuFcare rin sacri!icarea sa rote/ea'& ATB rinci al !a& de betalactama'&, Ast!el in)ibitorul de betalactama'& !ormea'& un com le# inacti. cu betalactama'a- l&s*nd libertate de aciune ATB rinci al s& atace bacteria,

7rinci alele roduse comerciale cu asociere de IBL C betalactamine G, Asocierea Acid cla.ulanic C Amo#icilin& 9 Augmentin- Amo#iMla. S ectru de aciune0 cu rinde germeni e l*ng& cei din s ectrul Amo#icilinei %n lus +i e Sta!ilococi +i Eonococi re'isteni la 7enicilina E +i e E, coli- Salmonella- S)igella- Jlebsiella7roteus- 6, in!luen'ae, Reali'ea'& concentraii mari %n bil&- s ut&- urin&- lacent&, 7re'entare0 sus ensie- ca sule- !l, "i,m,- i,.,$ %n ritm de administrare la \ ore, 1, Asocierea Acid cla.ulanic C Ticarcilina 9 Timentin S ectru de aciune0 idem ca %n asocierea de mai sus %n lus e Enterobacter +i 7iocianic, 7re'entare0 !l, "i,m,- i,.,$ %n ritm de administrare la Y ore, H, Asocierea Sulbactam C Am icilin& 9 SultamicilinaDCI ( Dnaskn S ectru de aciune0 similar cu asocierea Acid cla.ulanic cu Amo#icilin&, 7re'entare3 ca sule- sus ensii- !l- i,m,i,., %n ritm de administrare la \ ore, Asocieri recente0 Ta'obactam C Ce!tria#on& Ta'obactam C Ce!o era'on& 9:au s orit e!ectul bactericid e 7iocianicBacteroides A.anta/ele asocierii IBL C Betalactamine0

Pagina 198

FARMACOLOGIE
( l&rgirea s ectrului de aciune +i al utili'&rilor tera eutice3 ( reducererea num&rului de e+ecuri tera eutice legate de re'istena bacterian& indus& de betalactama'e mai ales e germenii de s ital cu rol %n in!eciile nosocomiale "Sta!ilococEnterococ- 7iocianic- 7roteus- Enterobacter- Citrobacter etc,$, 7enemi Sunt substane medicamentoase %ntre eniciline +i ce!alos orine a!late %n !a'a de e# erimentareclinic&- ca Riti enem !l, u' arenteral +i Riti enem Aco#il de u' oral, Sunt !oarte acti.e- cu s ectru larg e bacterii Eram o'iti.e +i Eram negati.e "e#ce t*nd iocianicul$, Sunt re'istente la Betalactama'e, Carba enemi Imi enem ( Cilastatina este Fca ul de serieF al Carba enemilor S ectru de aciune0 este FultralargF cu rin'*nd a roa e toate bacteriile +i cele secretoare de betalactama'e- neumococi re'isteni la enicilin&- iocianic, Mecanism de aciune0 7&trund rin eretele bacterian se !i#ea'& re!erenial e 7B7 1 roduc*nd un e!ect bactericid ra id +i intens, Farmacocinetic&0 Di!u'ea'& bine %n esuturi- intr& %n LCR- se elimin& Z2P urinar, Administrare0 !lacoane i,., sau i,., er!u'ie Ce!eme ( Ce!alos orine Ce!emele includ %n gru ul lor marea !amilie de Ce!alos orine "CEF$, Mecanism de aciune0 CEF se !i#ea'& e 7,B,7 " enicilin binding rotein$ a!late e membrana bacterian& ce ser.esc ca substrat entru trans e tida'e- en'ime necesare entru sinte'a e tidoglicanului- com onent de ba'& din structura eretelui celular "a!lat %n a!ara membranei celulare$ in)ib*nd ast!el !ormarea eretelui la bacteriile tinere "%n !a'a de multi licare$, =n lus se !i#ea'& e autoli'ine determin*nd distrugerea bacteriei, S ectru de aciune di!er& de la o generaie la alta, CEF arenterale din generaia I Sunt0 Ce!a'olina "Je!a'ol$ Ce!a'edona Ce!alotina "Je!lin$ Ce!a irina Au s ectru Fl&rgitF re'ultat din asocierea 7enicilinei E C O#acilina C Am icilina0 coci Eram o'iti.i "stre tococi- sta!ilococi- neumococi sensibili la 7enicilin&$ +i unii bacili Eram negati.i "E, coli- Jlebsiella- 7roteus$, Se utili'ea'& %n in!ecii acute sau recidi.ante ORL- res iratoriiurinare- cutanate, CEF arenterale din generaia II Sunt0 Ce!uro#ima "@innat$ Ce!otiam Ce!amandol "Mandol$ Ce!otem Au s ectru FlargF re'ultat din asocierea 7enicilinei E C O#acilina C Am icilina C Eentamicina C Metronida'ol0 coci Eram o'iti.i "stre tococi- neumococi- sta!ilococi$ +i bacili Eram negati.i "E, coli- Jlebsiella- 7roteus- Enterobacter$, Se utili'ea'& %n in!ecii e#tras italice+ti- ca monotera ie- in!ecii ORL- bron)o ulmonareielone!rite- se ticemii sau %n asociere cu aminoglico'ide sau cu o !luoroc)inolon&, CEF arenterale din generaia III Sunt0 Ce!ota#ima "Cla!oran$ Ce!tria#ona "Roce )in$

Ce!ta'idima Ce!o era'ona "Ce!obid$

Pagina 199

FARMACOLOGIE
Au s ectru FultralargF re'ultat din asocierea 7enicilinei E C O#acilina C Am icilina C Eentamicina C Ticarcilina C Metronida'ol0 coci Eram o'iti.i- coci Eram negati.i- bacili Eram negati.i aerobi "Enterobacter- 7iocianic- Bacteroides !ragilis$, CEF arenterale de generaia I; Sunt0 Ce! iroma Ce!e ima Au s ectru F!oarte largF ce include c)iar +i Enterococul- Foaia neagr& a CEFF, CEF orale F.ec)iF Cores und CEF arenterale generaia I, Multe au !ost scoase din u', Sunt !olosite doar %n tratament ambulator- %n in!ecii u+oare +i medii ORL- res iratorii- cutanate, Sunt0 Ce!ale#ina "Os e#in$ Ce!aclor "Ceclor$ CEF orale FnoiF Cores und CEF arenterale generaia II +i III, Se !olosesc %n tratament ambulator, Sunt0 Ce!uro#im (A#etil "@innat$ gen, II Ce!ota#im "S irosine$ gen, III Ce!tibuten "Ceda#$ gen, III Reacii ad.erse0 ( reacii de )i ersensibili'are3 ( reacii )ematologice0 neutro enie- trombocito'&- trombocito enie3 ( ne!roto#icitate3 ( )e atoto#icitate3 ( neuroto#icitate "con.ulsii la sugar +i co il mic ( do'e mici$3 ( reacii gastrointestinale0 greuri- .&rs&turi- diaree3 ( reacii locale0 !lebite +i dureri la locul in/ect&rii, Carbace!eme Sunt BL moderne %ntre carba enemi +i ce!eme, Au !ost obinute %n SDA unde de alt!el se a!l& %n curs de e# erimentare clinic&, Loracarbe! ( Fca ul de serieF cu s ectru antibacterian larg "Eram o'iti.i- Eram negati.i$ re'istent& la aciunea betalactama'elor sinteti'ate la ora actual& de muli germeni, Se administrea'& oral, MONOBACTAMII Au un singur inel betalactamic, A'treonam Se concentrea'& bine %n bil& +i esuturi3 se elimin& urinar, Se administrea'& in/ectabil "i,m,- i,.,$ Acionea'& doar e germenii Eram negati.i aerobi "nu e Eram o'iti.i +i e anaerobi$, Este !oarte acti. e iocianic, TRIBACTAMII Au H inele betalactamice condensate, Actualmente sunt %n !a'& de e# erimentare clinic& %n Italia3 sunt deosebit de romi&tori, San!etrinem ( Fca ul de serieF Bactericid cu s ectru ultralarg acti. e germeni Eram o'iti.i +i Eram negati.i "inclusi. iocianic$ aerobi +i anaerobi, Re'istent la Betalactama'e, II, AMINOELICO@IDE "AE@$ ATB !oarte !olosite "du & Betalactamine$, Mecanism de aciune0 AE@ sunt bactericide care omoar& germeni %n re aus +i %n !a'a de multi licare rin in)ibarea sinte'ei roteinelor bacteriene du & !i#area lor e subunitatea H2S ribo'omial&, Asocierea AE@ C BL este sinergic&0 AE@ susine aciunea bactericid&, S ectru de aciune0 ( bacili Eram negati.i aerobi0 E, coli- 7roteus- Jlebsiella- Enterobacter- 7Iocianic3

Pagina 200

FARMACOLOGIE
( coci Eram o'iti.i0 sta!ilococ- enterococ, 7entru c& %n tim ce unii dintre ei +i(au selectat mutante re'istente- actualmente sunt necesare asocieri sinergice AE@ C BL sau !luoroc)inolone, Reacii ad.erse0 ( ototo#icitate- deseori ire.ersibil&3 ( ne!roto#icitate- re.ersibil&, A ar de obicei du & do'e mai- la tratamente este G2(G8 'ile, AE@ din generaia I Stre tomicina ( Fca ul de serieF- %n re'ent are utili'&ri limitate doar %n brucelo'&- est&tularemie +i %n TBC "acionea'& e Bacilul Joc)$, Se administrea'& in/ectabil, Janamicina- rareori !olosit& %n TBC +i %n a licaii locale, Neomicina !olosit& doar e cale oral& +i local "neomicin& C bacitracin&$ ulbere sau unguent, S ectinomicina "Trobicin$ utili'at& ca tratament FminutF %n do'& unic& "1 gA'i$ entru tratamentul gonoreei, AE@ din generaia II S(au im us %n tera eutic& rin s ectru de aciune mai larg +i acti.itate bactericid& su erioar&, Eentamicina +i Tobramicina Acionea'& e bacterii Eram negati.i inclusi. iocianic- 6, in!luen'ae +i Nesisseria sta!ilococienterococi, Aciunea e sta!ilococ +i enterococ cre+te %n asociere cu BL sau cu ri!am icina, Du & administrare nu sunt metaboli'ate- deci se elimin& acti.e, Se concentrea'& %n rinic)i "Eentamicina se acumulea'& %n arenc)imul renal !iind c)iar to#ic&$- lic)idul sino.ial- leuralericardic- s ut&- !&t, Sunt inter'ise %n sarcin&, Eentamicina este cel mai utili'at AE@, Se administrea'& deseori cu BL "a nu se amesteca %n siring& sau !lacon de er!u'ie entru c& se inacti.ea'&$, Se mai ot administra %n tera ie local&0 colir- unguent- erle "bile$ entru u' orto edic, AE@ din generaia III 7rodusele sunt mai acti.e e germeni sensibili +i mai uin to#ice dec*t AE@ celorlalte generaii, AmiMacina AE@ de FelecieF %n ser.iciile de tera ie intesi.& "Eentamicina %n in!eciile e#tras italice+ti$, S ectru de aciune +i !armacocinetic&0 asem&n&toare Eentamicinei Dtili'at& %n tratamente Fde rim& intenieF %n in!ecii gra.e- se ticemii- endocardite- neumoniiielone!rite- eritonite- de obicei %n asociere cu BL, Se administrea'& arenteral,

Pagina 201

FARMACOLOGIE
III, MACROLIDE Macrolidele ade.&rate sunt ATB ce conin un inel lactonic, ATB !olosite mult %n tera eutic& entru c& au0 ( s ectru antimicrobian larg3 ( di!u'ie tisular& !oarte bun&- &trund +i intracelular- de aceea sunt e!icace c)iar +i %n in!ecii roduse de germenii intracelulari "C)lamidia- Mkco lasma- Legionella$3 ( to#icitate sc&'ut& +i toleran& !oarte bun&3 deci ot !i !olosite la gra.ide- co ii sub H ani- bolna.i cu insu!icien& renal& cronic&3 ( com lian& tera eutic& bun&- %n s ecial Fnoile macrolideF entru c& au T GA1 crescut +i ot !i rescrise %n 1 sau G ri'&A'i, Clasi!icare0 G, Macrolide ade.&rate Inel lactonic cu G8 atomi ( com u+i naturali0 ( Eritromicina ( Oleandomicina ( com u+i semisintetici0 ( Ro#itromicina ( Claritromicina ( Diritromicina Inel lactonic cu GB atomi ( A'alide ( A'itromicina Inel lactonic cu GY atomi ( Com u+i naturali ( bosamicina ( S iramicina ( Com u+i semisintetici0 ( RoMitamicina Inel lactonic cu G[ atomi ( com u+i semisintetici0 ( LanMacidina 1, Sinergistine0 ( 7ristinamicina ( ;irginamicina Alt criteriu de clasi!icare al macrolidelor oate !i ordinea introducerii lor %n ractica medical&, Ast!el a.em0

Macrolide F.ec)iF0

Macrolide FnoiF0

( Eritromicina ( Oleandomicina ( bosamicina ( S iramicina ( Ro#itromicina ( Claritromicina ( Diritromicina ( A'itromicina ( RoMitamicina

FMacrolide .ec)iF FCa ul de serieF este Eritromicina Eritromicina Este !olosit& +i %n re'ent, Mecanism de aciune0 const& %n in)ibarea sinte'ei ribo'omiale a roteinelor bacteriene ca urmare a !i#&rii ATB e subunitatea B2 S ribo'omial&, Au e!ect bacteriostatic la do'e tera eutice +i bactericid la do'e mari, Obser.aie0 ND se asocia'& cu Cloram!enicolul entru c& au acela+i loc de aciune,

Pagina 202

FARMACOLOGIE
S ectru de aciune0 Acionea'& e coci Eram o'iti.i +i Eram negati.i- bacili Eram o'iti.i- c)iar +i e Actinomicete- Mkco lasme- C)lamidii- RicMet'ii, Eritromicina este ATB de %nlocuire la bolna.ii sensibili'ai la eniciline 444 Farmacocinetic&0 Du & administrare oral& se absoarbe digesti. "duodenal$ neregulat cu mari .ariaii indi.idualedatorit& instabilit&ii ei %n mediul acid, Se distribuie bine %n esuturi +i com artimentele lic)idiene "cu e#ce ia LCR$, Are TGA1 de a ro#imati. Y ore- ceea ce ne oblig& la administr&ri re etate din Y %n Y ore "com lian& sc&'ut&$, Dtili'&ri tera eutice0 Angine stre tococice "Eritromicina este alternati.a entru acienii sensibili la 7enicilina E$- neumonie interstiial& cu Mkco lasme- Legionella- C)lamidii "%n asociere cu Fluoroc)inolone$- ro!ila#ia RAA- si!ilis- eri'i el- boli se#uale cu c)lamidii "cer.icite- uretrite$, E!ecte ad.erse0 sunt li site de gra.itate- sunt %n general gastro(intestinale "greuri- .om&e igastralgii$- a &rute ca urmare a sta'ei gastrice- entru c& Eritromicina in)ib& Motilina- )ormon gastro(intestinal ce determin& motilitatea intestinal&, Administrare0 com rimate orale din Y %n Y ore, S iramicina- macrolid asem&n&tor Eritromicinei- %ns& !oarte acti.& e coci Eram o'iti.i +i inacti.& e bacili Eram negati.i "sunt re'isteni$, FMacrolide noiF Sunt macrolide de semisinte'& care au utut !i %mbun&t&ite din unct de .edere !armacocinetic "stabilitatea %n mediu acid- di!u'iune tisular&- enetrarea intracelular& +i c)iar s ectrul de aciune$, A.anta/ele !a& de FMacrolidele .ec)iF0 Stabilitatea %n mediu gastric acid le ermite o cre+tere a biodis onibilit&ii "Bd$ +i e!icacit&ii tera eutice3 =mbun&t&irea enetr&rii tisulare le determin& un s ectru larg de aciune3 Tim ul de %n/um&t&ire "TB2$ crescut "\ ( Y2 ore$ ermite o administrare comod& "G sau 1 ri'e A'i$ +i o com lian& tera eutic& crescut&3 Reaciile ad.erse +i interaciunile medicamentoase sunt rare, Mecanism de aciune Asem&n&tor macrolidelor .ec)i, 7ot !i +i ele bacteriostatice sau bactericide %n !uncie de concentraia de SM +i de s ecia microbian&, S ectru de aciune0 Asem&n&tor macrolidelor .ec)i- la care se adaug& to#o lasma gondi- 6elicobacter kloriCam )klobacter /e/uni- Mkcobacterium a.ium "la acienii cu SIDA$, Sunt acti.e e bacilii Eram negati.i "b, coli- Salmonella- S)igella- nersinia$ mai ales A'itromicina, Farmacocinetic&0 Du & administrare oral& se absorb bine la ni.el intestinal, Au o stabilitate mare %n mediu gastric acid, Se distribuie !oarte bine %n esuturi "%n tot organismul$ reali'*nd concentraii intracelulare crescute, 7&trund inclusi. %n esutul ulmonar "Ro#itromicina +i Claritromicina$, Sunt stocate %n esuturi +i se elimin& lent la ni.el renal- ceea ce le determin& un e!ect ostantibiotic ce const& %n ersistena aciunii antimicrobiene c)iar la %ncetarea administr&rii "[1 ore$3 acesta in!luenea'& ritmul de administrare +i ermite relungirea aciunii, Dtili'&ri tera eutice0 Idem Eritromicina- la care se adaug&0 bron+ite cronice acuti'ate "A'itromicina$3 in!ecii intestinale cu Cam )klobacter /e/uni3 in!ecii cu 6elicobacter klori la bolna.ii cu ulcer gastroduodenal "Claritromicina$3 to#o lasmo'a "Clari +i A'itromicina$3 in!ecii cu Mkcobacterium a.ium la bolna.ii cu SIDA "Claritromicina- A'itromicina$3

Pagina 203

FARMACOLOGIE
ro!ila#ia endocarditei bacteriene "Ro#itromicina$3 in!ecii genitale cu C)lamidia "co ii sub [ ani- sarcin& ca alternati.& la Tetraciclin&$, E!ecte ad.erse0 gastrointestinale "mai reduse dec*t du & Eritromicin&$, Administrare0 oral& "%n general$ de 1 oriA'i "Claritromicina- Ro#itromicina$ sau monodo'& "DiritromicinaA'itromicina$3 intra.enoas& "Claritromicina ( Jlacid$, 7re'entarea rinci alelor macrolide DCI Nume comercial Forme !armaceutice Eritromicina Eritromicina- Eritrocin com , 122- H22 mg3 !lacoane "i,.,$3 ulbere entru u' oral Ro#itromicina Rulid com , GB2 mg Claritromicina Jlacid com , 1B2 mg !lacoane siro A'itromicina @itaroma# com , 1B2 mg S iramicina Ro.amkcine com ,- !lacoane- siro I;, LINCOSAMIDE Sunt0 Lincomicina Clindamicina De+i au structur& c)imic& di!erit& de cea a macrolidelor- s ectrul lor de aciune este asem&n&tor, Dtili'area lor este limitat& datorit& reaciilor ad.erse0 alergice "cutanate$ +i to#ice )ematologice "leuco enie- neutro enie- ur ur& trombocito enic&- agranulocito'&$, Dar cea mai gra.& reacie ad.ers& este colita seudomembranoas& ost antibiotic& "mai ales ost Clindamicina$com licaie !oarte gra.& cu Clostridium- Sta!ilococi- Candida, Lincosamidele nu ot !i administrate %n bolus " ericol sto cardiac- )i otensiune$ ci doar er!u'ii lente sau administrare i,m, Lincomicina acti.& e stre tococi- sta!ilococi +i e anaerobi "inclusi. Bacteroides !ragilis$, Indicaia rinci al& este re re'entat& de in!ecii cu sta!ilococ osteoarticulare " &trunde bine %n esutul osos$ +i ro!ila#ia endocarditei in!ecioase la acieni su u+i mane.relor dentare "%n alergie la 7enicilina E$, Se administrea'& oral +i arenteral, Clindamicina este asem&n&toare Lincomicinei, Se re!er& %n in!eciile cu Bacteroides !ragilis, ;, ELICO7E7TIDE Sunt0 ;ancomicina Teico lanina ;ancomicina este 0Fca ul de serieF al acestui gru Mecanism de aciune0 Bactericid entru c& in)ib& sinte'a eretelui bacterian %n !a'a de multi licare a germenilora!ectea'& ermeabilitatea membranei cito lasmatice +i sinte'a de ARN bacterian, S ectru de aciune0 limitat e germeni Eram o'iti.i- Stre tococ kogenes- Stre tococ neumoniae- Stre tococ .iridans- Stre tococ !aecalis- Stre tococ bo.is- Sta!ilococ aureusSta!ilococ e idermidis- bacil di!teric- bacil c&rbunos- Listeria +i Clostridium, Farmacocinetic&0 Du & administrare oral&- absorbia digesti.& este sc&'ut&, Se oate administra i,., er!u'ie, Au TGA1 "TB2$ de Y ( \ ore, Se elimin& renal rin !iltrare glomerular&, =n anurie T GA1 se relunge+te *n& la Z 'ile, Di!u'ea'& bine %n leur&- ericard- lic)id sino.ial- dar nu trece rin meningele in!lamat, Dtili'&ri tera eutice0

Pagina 204

FARMACOLOGIE
;ancomicina este FATBF de re'er.& !olosit %n in!eciile gra.e cu germeni re'isteni la alte antibiotice, in!ecii sta!ilococice se.ere "la alergici la BL$0 endocardite- se ticemii- neumonii- meningite3 ;ancomicina este antibiotic de elecie3 se oate asocia cu Eentamicina- Ri!am icinaCotrimo#a'ol- sau Imi enem3 colita seudomembranoas& cu Clostridium3 ro!ila#ia endocarditei bacteriene- eritonitei sta!ilococice "la alergici la BL$, Reacii ad.erse0 sunt !rec.ente ceea ce limitea'& utili'area, dureri intense du & administrarea i,m, "se administrea'& i,.,$3 trombo!lebite du & administrare i,.,3 ototo#icitate ire.ersibil&3 ne!roto#icitate re.ersibil& "cre+te %n asocieri cu diuretice +i aminoglico'ide$3 reacii alergice "eru ii cutanate- +oc ana!ilactic$, 7re'entare0 ;ancocine !l, entru administrare i,., Teico lanina Asem&n&tor structural ;ancomicinei, Farmacocinetic&0 Se administrea'& i,.,- se !i#ea'& bine e roteinele lasmatice Z2P- are T GA1 9 82 ( [2 oredi!u'ea'& bine %n esuturi +i %n oase3 nu &trunde %n LCR, Mecanism de aciune0 Asem&n&tor ;ancomicinei- bactericid %n !a'a de multi licare a germenilor, S ectru de aciune0 Acionea'& asu ra bacteriilor Eram o'iti.e0 Stre tococ kogenes- Stre tococ neumoniaeStre tococ !aecalis "enterococ$ +i ali stre tococi- Sta!ilococ aureus- Sta!ilococ e idermidisListeria- Clostridium, 7e unele bacterii este de 1 ( H ori mai acti. dec*t ;ancomicina, Este cel mai e!icient ATB e enterococ 444 Dtili'&ri tera eutice0 In!ecii se.ere sta!ilococice- enterococice sau cu ali germeni- ca0 endocardite- eritonitemediastinite- se ticemii- in!ecii osteoarticulare- ulmonare- urinare- ale &rilor moi3 colita seudomembranoas& cu Clostridium, 7re'entare +i administrare0 Targocid- se administrea'& ca monodo'&- iniial o do'& de %nc&rcare de 822 mg urmat& de 122 mgA'i, ;I, 7OLI7E7TIDE CICLICE Se mai numesc 7olimi#ine- sunt ATB bactericide cu s ectru limitat e enterobacterii Eram negati.e, Acionea'& la ni.elul membranei cito lasmatice a acestor germeni, Colistina este !olosit& mai rar e cale oral& %n enterite "co ii este 1 ani +i aduli$ sau arenteral& "i,m,- i,.,$ %n in!ecii sistemice cu germeni sensibili, ;II, ATB CD S7ECTRD LARE Tetracicline "cicline$ Cloram!enicoli Tetraciclinele Du & ordinea a ariiei ot !i %m &rite %n 1 generaii0 Tetracicline F.ec)iF0 ( Tetraciclina ( Clortetraciclina ( O#itetraciclina Tetracicline FnoiF0 ( Do#iciclina ( Minociclina

Pagina 205

FARMACOLOGIE
Di!erenele dintre generaii a ar la ro riet&ile !armacocinetice, ATB Absorbia Legarea de roteinele Metaboli'area oral& lasmatice Tetraciclina [\P Y[P )e atic& Do#iciclina Z1P Z1P )e atic& Minociclina ZBP [BP )e atic& Alte di!erene0 Tetraciclina0 absorbie digesti.& in!luenat& de alimentaie3 concentrare biliar& modest&3 ND &trunde %n LCR3 tra.ersea'& lacenta3 com lian& tera eutic& sc&'ut& "TGA1 9 Y ( \ ore$3 toleran& sc&'ut&, Do#iciclina +i Minociclina absorbie digesti.& nein!luenat& de alimentaie3 concentrare biliar& bun&3 &trunde modest %n LCR3 com lian& tera eutic& bun& "TGA1 9 G\ ( 12 ore$3 toleran& bun& ( reacii ad.erse reduse, Mecanism de aciune0 E!ectul bacteriostatic a are rin !i#area ATB e !raciunea H2 S ribo'omial& ceea ce %m iedic& sinte'a roteic& +i im licit re licarea bacterian&, S ectru de aciune3 Au r&mas sensibile !a& de Cicline0 Eonococ- Brucella- nersinia- .ibrion )oleric- C)lamidiaTre onema- Ric)ettsia- Mico lasma neumoniae- Le tos ira- Borellia, Dtili'&ri tera eutice0 Se utili'ea'& %ndeosebi Do#iciclina Boli genitale cu C)lamidia- transmisibile se#ual "uretrite- cer.icite- e ididimite$ ( Tetraciclinele sunt ATB de elecie "cu e#ce ia co iilor +i gra.idelor la care se administrea'& macrolidele$3 Lim!ogranulomato'a .enerian&3 7neumonia ati ic& cu C)lamidia "ornito'& ( sitaco'&$3 7neumonia ostgri al& cu Mkco lasma neumoniae3 Brucelo'& "se asocia'& cu Ri!am icina$3 Ric)ettsio'e3 6oler&- tularemie- est&3 Acnee olimor!& /u.enil& "Do'e mici e inter.ale mari$, Reacii ad.erse0 iritaii gastrointestinale rin e!ect iritant "administrarea %n tim ul meselor le atenuea'&$3 )e atoto#icitate la do'e mari " este 1 g$ la acienii cu antecedente )e atice3 dismicrobisme0 stomatit& +i .aginit& cu Candida- enterit& cu Candida +i Sta!ilococ3 tulbur&ri dentare +i osoase0 colorarea rimei dentiii %n brun- )i o la'ia smalului dentartulbur&ri de cre+tere "dac& se administrea'& la co ii sub [ ani +i la gra.ide$3 reacii alergice0 eru ii cutanate- !ebr&3 !otosensibili'are cutanat& "e# unerea la soare se e.it& e toat& durata tratamentului$3 TGA1 Y(\ ore G\(12 ore GB(G\ ore Eliminarea !ecale- urin& !ecale !ecale

Pagina 206

FARMACOLOGIE
tulbur&ri renale "se e.it& %n IRC$3 7re'entare +i administrare0 Tetraciclina ca s, 1B2 mg- oral din Y %n Y ore3 unguent e#tern Do#iciclina ";ibramicin$ ca s, G22 mg- 'iua I0 1 # G ca s a oi G ca sA'i3 !lacoane i,., Minociclina "Minocine$ ca s, G22 mg- monodo'& Cloram!enicoli Sunt0 Cloram!enicol3 Tiam!enicol3 Farmacocinetic&0 Absorbia intestinal& este ra id&- cu o biodis onibilitate de a ro#imati. \2 ( Z2P- di!u'ea'& bine %n esuturi +i organe- se concentrea'& bine %n LCR- se metaboli'ea'& )e atic %n mare arte- ceea ce %l !ace inutili'abil %n in!ecii )e ato(biliare, Mecanism de aciune0 E!ectul bacteriostatic re'ult& rin !i#area Cloram!enicolului e !raciunea B2 S ribo'omial& bacterian& "ca +i macrolidele$ cu erturbarea sinte'ei roteice +i a re lic&rii bacteriene, S ectrul de aciune0 germeni Eram o'iti.i0 stre tococ- sta!ilococ- neumococ- bacilul di!teric3 bacili Eram negati.i0 6emo )klius in!luen'ae- Salmonella- S)igella3 anaerobi0 ric)ettsii- c)lamidia- Mkco lasma, Dtili'&ri tera eutice0 Este un FATB de re'er.&F datorit& reaciilor ad.erse, =n re'ent e#ist& alternati.e entru tera ia cu Cloram!enicol- cu e!icacitate ec)i.alent&- dar cu to#icitate redus&0 Fluoroc)inolone- Ce!alos orinele generaia III- Amo#icilina, !ebra ti!oid& +i arati!oid& A "dar deseori este %nlocuit cu Ce!tria#ona +i Ci ro!lo#acina$3 meningita bacterian& cu neumococ sau bacili Eram negati.i "%n asociere cu Ri!am icina sau Cotrimo#a'ol$3 ence!alite bacteriene sau abcese cerebrale cu anaerobi3 in!ecii genito(urinare sau abdominale cu anaerobi "%n asociere cu Metronida'ol$, Reacii ad.erse0 to#icitate )emato oetic& rin in)ibiia re.ersibil& a )emato oe'ei "la do'e mari e inter.ale mari de tim $ sau a la'ie medular& ire.ersibil& +i inde endent& de do'&- deseori mortal&- robabil rin mecanism imunologic3 to#icitatea la nou(n&scut Fsindromul cenu+iuF datorat de!icitului de glucoronocon/uga'& )e atic& "tegumente cenu+ii- )i otermie- greuri- .&rs&turi- )i oTA$3 dismicrobisme0 !a.ori'ea'& su rain!ectarea cu Candida "stomatite- .aginite- etc,$, 7re'entare +i administrare0 Cloram!enicol ca s, 1B2 mg- oral din Y %n Y ore3 !lacon Gg i,m,- i,.,3 colir 2-BP instilaii oculare,

Pagina 207

FARMACOLOGIE
REEDLI DE BA@> =N INSTITDIREA ]I CONDDCEREA ANTIBIOTERA7IEI ANTIBACTERIENE 7entru a bene!icia +i e .iitor de e!iciena deosebit& a ATB antibacteriene singura condiie este !olosirea lor raional&, Aceasta im lic& o lu t& cu abu'urile %n rescriere- consumul e#cesi. +i iraional, FC*nd rescrie antibiotice- medicul 'ilei de a'i trebuie s& se g*ndeasc& la .iitorul medicinei de m*ine,F Succesul tera iei cu antibiotice solicit& o in!ormare la 'i a medicilor din toate s ecialit&ile cu date noi des re aceste medicamente- c*t +i un diagnostic mai recis- recoce +i com le# clinice c*t osibil +i bacteriologic, Medicul trebuie s& a recie'e dac& ATB sunt indicate sau nu- recum +i momentul instituirii tratamentului, ATB sunt indicate numai %n in!ecii cu germeni sensibili "bacterii- s iroc)ete- le tos ireric)ettsii- c)lamidii- mkco lasme$- dar sunt contraindicate %n in!ecii .irale3 ATB sunt inutile %n boli bacteriene s ontan curabile "in!ecii cu re'ol.are c)irurgical&- in!ecii ale c&ilor res iratorii su erioare$3 Momentul %nce erii antibiotera iei se a recia'& ast!el0 ( %n boli in!ecioase gra.e- tratamentul se instituie imediat e criterii statistice de robabilitate "diagnostic clinic +i bacteriologic re'umti.$3 ( %n boli cu e.oluie benign& tratamentul oate !i tem ori'at *n& a ar datele clinice +i araclinice- recum +i con!irmarea bacteriologic& "e#, ielone!rite$,

Pagina 208

FARMACOLOGIE
ASOCIERILE DE ANTIBIOTICE Se re!er& monotera ia 9 tratament FintitF cu G ATB cu s ectru %ngust, Alegerea ATB trebuie s& res ecte urm&toarele criterii0 ATB s& cu rind& %n s ectrul lui antibacterian germenul resu us sau i'olat- res onsabil de in!ecie3 ATB s& !ie di!u'abil +i s& reali'e'e o concentraie antibacterian& acti.& +i e!icient& %n !ocarul in!ecios3 ATB s& !ie c*t mai uin to#ic la bolna.ul tratat, Se a elea'& la asocierile de ATB %n situaii s eciale, Alegerea ATB entru a !i asociate trebuie s& res ecte urm&toarele criterii0 Alegerea s& reali'e'e un e!ect sinergic bactericid0 e#,0 BETALACTAMINE C AMINOELICO@IDE 9 e!ect bactericid uternic rin blocare en'imatic& acionea'& e H2 S ribo'omal scad sinte'a eretelui scade sinte'a roteinelor bacteriene bact, %n !a'a de multi li( %n !a'a de multi licare +i de care laten& a bacteriilor Aceast& asociere este clasic& +i do.edit& 44 Eermenul atogenic cunoscut "antibiograma$ sau resu us " e criterii statistice de robabilitate$ s& !ie sensibil la ambele ATB3 =n in!ecii Fmi#teF cu 1 sau mai muli germeni atogeni este necesar ca !iecare germen atogen %n arte s& !ie sensibil la cel uin G dintre ATB din asociere3 =n alegerea ATB e criteriile robabilit&ii "%n ractica ediatric& +i c)irurgical&$ se ine seama de !rec.ena im lic&rii germenilor Fde s italF re'isteni la ATB3 e#,0 %n in!ecia sta!ilococic& " robabil&$ se alege O#acilina C Eentamicina3 e#,0 %n in!ecia cu bacili Eram negati.i de s ital " robabil&$ se alege Eentamicina C Ce!alos orine3 e#,0 %n in!ecii mi#te cu aerobi C anaerobi se alege ATB C Metronida'ol ND ( asocieri antagoniste ca bactericid C bacteriostatic e#,0 ND 7enicilina C Tetraciclina sau Cloram!enicol DA Eentamicina C Tetraciclina ND ( asocieri a 1 ATB din gru ul aminoglico'idelor "stre tomicin&- Manamicin&- gentamicin&$ sau al oli e tidelor "colistina$ deoarece %+i %nsumea'& e!ecte ne!ro +i ototo#ice3 ND ( asociere a 1 ATB cu s ectru larg "tetraciclin&- am icilin&- cloram!enicol$ deoarece cre+te riscul unei disbacterio'e cu Candida sau sta!ilococ, Indicaiile asocierilor de ATB In!ecii acute !oarte se.ere " *n& la i'olarea germenului atogen$ entru reali'area unui tratament de Faco erireF bacteriologic&0 ( se ticemii- endocardite bacteriene- bron)o neumonii- eritoniteel.i eritonite acute- otomastoidit& acut&- meningite 7enicilina E C O#acilin& C Eentamicin& sau Ce!alos orin& C Eentamicin& sau Ce!alos orin& C Eentamicin& C Metronida'ol "anaerobi$ 7entru sterili'area !ocarelor greu accesibile +i %m iedicarea select&rii de mutante re'istente ( TBC0 I'onia'ida C Ri!am icina C Etambutol ( Endocardit&0 7enicilina E C Stre tomicina "stre tococ .iridans$ O#acilin& C Eentamicin& "sta!ilococ auriu$ ;indecarea +i sterili'area %n boli transmisibile0 ( 7est&- mor.&- tularemie- brucelo'& Tetraciclina C Stre tomicina C Cotrimo#a'ol

Pagina 209

FARMACOLOGIE
( Di'enterie cronic& Neomicina C Am icilin& In!ecii urinare cu germeni Eram negati.i de s ital e#,0 Eentamicina C Cotrimo#a'ol Ce!alos orine C Fluoroc)inolone ( In!ecii sta!ilococice se.ere e#,0 7enicilina E C O#acilina 7re.enirea candido'elor ostantibiotice e#,0 Tetraciclina C Nistatin "Flucona'ol$ Am icilina C Nistatin Bolna.i cu !actori de risc sau imunode rimai su u+i inter.eniilor c)irurgicale sau tratai cu imunosu resi.e e#,0 Betalactamine C Oligo'a)aride ;ancomicina C Fluoroc)inolone C6INOLONE FCa ul de serieF ( Acidul nalidi#ic "Negram$- intrat %n tera eutic& %n GZY1- sugera aciunea lui e bacilii Eram negati.i im licai %n etiologia in!eciilor urinare cu E, coli +i a in!eciilor enterice cu Salmonella- S)igella, C)inolonele au !ost sinteti'ate tre tat- ast!el %nc*t a.em0 C)inolone de generaia I Acidul nalidi#ic C)inolon& acti.& e bacilii Eram negati.i0 E, coli- Salmonella- S)igella- Jlebsiella- Enterobacter7roteus mirabilis +i util& %n in!eciile urinare cu germeni sensibili, De'.olt& uneori reacii ad.erse rin iritaie gastrointestinal& "grea&- .om&- cram e abdominale$ner.oase "ameeli- tulbur&ri de .edere$- alergie cutanat&- de !otosensibili'are, Este contraindicat la co ii mici- sarcin&- al& tare, C)inolone de generaia II Acidul o#olinic Cino#acina Acidul i emidic Roso#acina 7restea'& aceea+i acti.itate ca Negram- %ns& cu un re de cost mult mai crescut, Tre tat au !ost abandonate, C)inolone de generaia III 9 Fluoroc)inolone "FC6$ Nor!lo#acina Di!lo#acina Eno#acina Lome!lo#acina O!lo#acina Flero#acina 7e!lo#acina Tema!lo#acina Ci ro!lo#acina Introduse relati. recent %n tera eutic&- re re'int& un real rogres- o rinci al& ac)i'iie a tera iei antibacteriene, Denumirea de Fluoroc)inolone este /usti!icat& de re'ena atomilor de Fluor "G- 1 sau H$ %n ciclul iridinic, De+i a arent minore- modi!ic&rile c)imice au generat ro riet&i !armacocinetice !oarte utile, absorbie oral& e#celent& "B2 ( ZBP$ +i Bd mare3 TGA1 relungit "\ ( GG ore$ ceea ce ermite dou& administr&ri e 'i +i o com lian& tera eutic& bun&3 .olum de distribuie mare- cu concentrare urinar& remarcabil& a Nor!lo#acinei +i Eno#acinei3 concentraii mari %n LCR "Ci ro!lo#acina- 7e!lo#acina +i O!lo#acina$- l&m*ni- oase- rostat& "Ci ro!lo#acina$- bil& "7e!lo#acina$3 s ectru de aciune FultralargF com arati. cu Acidul nalidi#ic, Pagina 210

FARMACOLOGIE
Mecanism de aciune0 Fluoroc)inolonele bloc)ea'& ADN(gira'a "en'ima necesar& %n rocesul de su ras iralare a cromo'omului de ADN bacterian$ cu rol %n su ra%n!&+urarea catenei de ADN bacterian- caten& !oarte lung& "GH22 nm$ care se Fr&suce+teF entru a %nc& ea %n nucleul celulei bacteriene, 7rin in)ibarea ei- su ras iralarea nu se mai roduce- iar bacteria lesne+te ca o &staie de F!asole coa t&F- roduc*ndu(se e!ectul bactericid, S ectru de aciune0 este FultralargF +i cu rinde0 coci Eram o'iti.i "Stre tococi- Sta!ilococi- 7neumococi- Enterococi$3 coci Eram negati.i "Meningococ- Eonococ$3 bacili Eram negati.i aerobi "6aemo )ilus- E, coli- Jlebsiella- Enterobacter- SalmonellaS)igella- 7roteus- 7iocianic$ bacterii anaerobe "7e tococus- Bacteroides- 7e tostre tococus$3 Mkco lasma- C)lamkdia- RicMettsia, De remarcat c& nu toate FC6 au s ectru identic, Nor!lo#acina +i Eno#acina au !ost de &+ite ca acti.itate antibacterian& de O!lo#acina- 7e!lo#acina +i Ci ro!lo#acina, =n lus- ultimul deceniu- e m&sura !olosirii %n ractica tera eutic& s(a ra ortat selectarea de tul ini re'istente ale unor bacterii iniial sensibile- a+a cum ar !i coci Eram o'iti.i, Dtili'&ri tera eutice0 in!ecii urinare /oase +i de rostat& " rostatite acute +i cronice$ "Nor!lo#acina- Eno#acina$3 in!ecii cu transmitere se#ual&0 uretrite acute- cer.icite acute- rectite acute- !aringite acute gonococice- +ancru moale3 in!ecii gastrointestinale0 gastroenterite bacteriene3 in!ecii osteoarticulare0 osteomielite acute +i cronice cu bacili Eram negati.i "O!lo#acina7e!lo#acina- Ci ro!lo#acina$3 in!ecii re iratorii0 bron+ite cronice "Ci ro!lo#acina$, Reacii ad.erse0 Reacii gastrointestinale0 grea&- .om&- dureri abdominale3 Mani!est&ri neurologice0 ce!alee- insomnie sau c)iar )alucinaii- reacii s)i)otice3 Reacii alergice0 eru ii cutanate- !otosensibili'are- edem angioneurotic3 To#icitate medular&0 anemie- trombocito enie- leuco enie3 Reacii cardio.asculare0 ta)icardie- )i otensiune- trombo!lebit&3 Artro atii- a!ectea'& cartila/ele de cre+tere, Contraindicaii0 La co ii +i adolesceni- sarcin&, 7re'entare +i administrare0 Se administrea'& oral- %n tim ul meselor %n 1 ri'e sau c)iar monodo'& sau i,., er!u'ie, Se e.it& asocierea cu s&ruri de !ier +i 'inc- anticoagulante orale- sucral!at- teo!ilina +i co!eina, Nor!lo#acina ( Nolicin com , Eno#acina ( Eno#or com , O!lo#acina ( Tari.id com , !l, 7e!lo#acina ( Abactal com ,- !, Ci ro!lo#acina ( Ci rinol com ,- !,

Pagina 211

FARMACOLOGIE
SDLFAMIDE ]I COTRIMO<A@OL Sul!amide "FclasiceF$ F;edeteleF anilor GZB2 ( GZY2 au !ost tre tat abandonate at*t datorit& re'istenei unor tul ini microbiene c*t +i reaciilor ad.erse multi le, La ora actual& au mai r&mas %n tera ie doar c*te.a dintre ele0 Cu aciune general& " entru a !i asociate altor medicamente$ %n unele a!eciuni ca meningiteest&- mor.&- brucelo'&- to#o lasmo'&- in!ecii cu c)lamidii0 Sul!odia'ina- Sul!ameta'ina, Cu aciune urinar& acti.e %n tera ia de atac a ielocistitelor acute colibacilare0 Sul!i'o#a'ol "Neo#a'ol$- Sul!a!ena'ol3 %n tera ia de %ntreinere %n colibacilo'e urinare0 Sul!ametinSul!ameto#a'ol, Cu aciune intestinal& acti.e %n tratamente de lung& durat& %n rectocolitele ulcero)emoragice0 Sala'o irin, Cu aciune e micobacterii utile %n le r& "tratament de elecie$0 Sul!one, Cu aciune antimalaric&0 Fansidar, Cu aciune local& e l&gi +i arsuri0 Mar!anil Cotrimo#a'ol este asocierea trimeto rim C sul!ameto#a'ol Farmacocinetic&0 Absorbia digesti.& +i di!u'iunea tisular& sunt bune, Se concentrea'& bine %n l&m*ni- rostat&LCR- rinic)i, S ectru de aciune0 Are aciune bactericid& e bacilii Eram negati.i "E, coli- 7roteus$7neumocistis carini- To#o lasma gondi- Nocardia, Dtili'&ri tera eutice0 In!ecii urinare /oase +i %nalte cu germeni sensibili3 In!ecii genitale cronice sau recidi.ante0 rostatite- cer.icite- uretrite gonococice- +ancru moale3 In!ecii digesti.e0 !ebr& ti!oid& +i arati!oid&3 7neumocisto'& "tratament de elecie$, Reacii ad.erse0 alergice "eru ii cutanate- sindrom Ste.ens ( bo)nson$3 intoleran& digesti.&to#icitate )ematologic& "leuco enie- anemie )emolitic&- trombocito enie$ sindrom Lkell "e idermoli'a$, Contraindicaii0 sarcin&- nou n&scui +i rematuri, 7re'entare +i administrare0 Bise tol- Bactrim- Se trin- Eusa rim com rimate, Se administrea'& oral din G1 %n G1 ore, NITROFDRANII Sunt0 Nitro!urani cu aciune intestinal&0 Fura'olidon- care entru !a tul c& nu se absoarbe la ni.el intestinal- reali'ea'& concentraii tera eutice %n intestin +i ast!el are o acti.itate modest& %n enterite cu enterobacterii aerobe +i roto'oare "Eiardia- Tric)omonas, Nitro!urani cu aciune urinar&0 Nitro!urantoina care este absorbit& bine +i ra id %n tubul intestinalentru ca a oi s& se concentre'e la ni.el urinar +i ast!el s& !ie acti.& %n in!eciile urinare /oase cu E, coli +i 7roteus, METRONIDA@OLDL ]I DERI;A?II B NITROIMIDA@OLI FCa ul de serieF Metronida'olul al&turi de Ornida'ol- Tinida'ol- erau cunoscui iniial ca medicaie anti ara'itar& cu aciune e roto'oare0 Tric)omonas- Eiardia lamblia- Entamoeba )istolktica ".e'i medicaia anti ara'itar& 444$, A oi s(a constatat c& Metronida'olul "oral +i i,.,$ are o uternic& aciune e bacterii anaerobe Eram o'iti.e0 Clostridium er!ringens +i di!!icile- Eardnerella .aginalis c*t +i e bacterii anaerobe Eram negati.e0 Bacteroides !ragilis- Fusobacterium- ;eilonella,

Pagina 212

FARMACOLOGIE
Mecanism de aciune0 Metronida'olul are e!ect bactericid e germenii anaerobi entru c& gru ul FnitroF din medicament reduce Feredo#inul " rodus re'ent %n rocesele metabolice bacteriene$ 9: moartea bacteriei, Mecanismul de aciune are a !i de endent de )i o#ia celular& +i interacionea'& cu radicalii liberi, Dtili'&ri tera eutice0 Metronida'olul este cel mai !olosit, Se oate asocia cu Betalactamine acti.e, ro!ila#ia +i tratamentul in!eciilor cu anaerobi3 .aginita cu Eardnerella3 colita seudomembranoas& cu Clostridium di!!icile3 in!ecii %n c)irurgia colorectal&- gineco(obstetrical& Reacii ad.erse0 idem la anti ara'itare Contraindicaii0 sarcin&- insu!icien& )e atic&, 7re'entare +i administrare0 Metronida'ol ( Flagkl com rimate orale +i .aginale- !iole3 Ornida'ol ( Tiberal com rimate- !iole3 Tinida'ol ( Fasigkn com rimate- sus ensie oral&- !l, Se administrea'& oral +i i,., er!u'ie, Se e.it& asocierea cu Fenobarbitalul- anticoagulantele orale +i alcoolul "e!ect antabu'$, ANTI6ISTAMINICE 6G A, Caracteristici generale VAnti)istaminicele 6G "A6G$ au !ost rimele anti)istaminice introduse %n tera ie "anti)istaminice clasice$, V S eci!icitatea blocrrii rece torilor 6G este su!icient de mare- com arati. cu rece torii 6 1 si 6H3 V In sc)imb bloc)ea'r e!ectele altor mediatori c)imici e rece torii lor s eci!ici "colinergiciadrenergici- tri taminergici$3 V Considerate ca gru - A6G au ro rietrti !armacodinamice si utili'rri tera eutice com arabiledesi e#istr di!erente clare ale otentelor relati.e ale re re'entantilor lor- recum si di!erente legate de latenta si durata de actiune, V 7rinci ala distinctie %ntre di.ersele A6G ia %n considerare e!ectele e sistemul ner.os central, Se disting ast!el A6G cu e!ecte sedati.e "generatia .ec)e$ si A6G li site ractic de e!ecte e s,n,c, "generatia nour- anti)istaminice xxde 'ixx$, B, Relatii structurr c)imicr(acti.itate V Contin un rest de etilaminr- re'ent si %n molecula )istaminei- dar si a altor mediatori c)imici si antagonisti ai acestora, V Se disting Y gru e mari de A6G0 ( alc)ilamine3 ( etanolamine3 ( etilendiamine3 ( i era'ine3 ( i eridine3 ( !enotia'ine C, Farmacocineticr V Cri de administrare0 ( se re!err administrarea internr3 ( la ne.oie ot !i in/ectate i,m,- sau i,.,3 ( mai rar- se a licr e0 ( tegumente3 ( mucoase0 Pagina 213

FARMACOLOGIE
( na'alr "a'elastinr- do#ilaminr- le.ocabastinr$3 ( ocularr "anta'olinr- le.ocabastinr$3 ( a licarea localr e tegumente si ocularr se e.itr datoritr riscului de iritare si de )i ersensibili'ar V Absorbtia e cale digesti.r este bunr, V Distributie0 ( A6G din generatiaxx.ec)exx se distribuie larg %n organism "si %n s,n,c,$, A6 G din noua generatie nu enetrea'r rin bariera )emato(ence!alicr- ceea ce e# licr li sa e!ectelor sedati.e, V Metaboli'are0 ( Cele mai multe A6G se metaboli'ea'r %n !icat3 %n insu!icienta )e aticr se.err se metaboli'ea'r mai lent3 ( Dnii metaboliti sunt acti.i "ai ter!enadinei- loratadinei- astemi'olului$, ( Dnele A6G sunt inductoare en'imatice3 administrarea de duratr le oate diminua e!ectul "tolerantr$3 ( In)ibitorii en'imatici "eritromicina- Metocona'ol$ otentea'r e!ectele A6G, V 7arametri !armacocinetici0 ( E!ectul a are du r a ro#imati. H2 minute si este ma#im du r G(1 ore, Clor!enamina are actiune ra idr- astemi'olul mai lentr3 ( Durata e!ectului este de0 V 8(\ ore entru clor!enaminr- me iraminr- tri elenaminr3 V a ro#imati. G1 ore0 rometa'inr- o#atomidr- clor!eno#aminr- clemastinr3 V G1(G8 ore0 loratadinr- cetiri'inr- ter!enadinr3 V este 18 de ore la astemi'ol, D, E!ecte !armacologice V Bloc)ea'r e!ectele contractile ale )istaminei e musculatura netedr din bronsii- intestin si uter3 V In)ibr .asodilatatia )istaminicr ra idr- dar nu com onenta .asodilatatorie tardi.r3 V Reduc ermeabilitatea .enoasr crescutr rin )istaminr si in acest !el diminur !ormarea edemului- a ulei si ruritului3 V In conditii clinice e!ectul anti)istaminic este e.ident numai c*nd e#istr o acti.itate crescutr a )istaminei3 V Ast!el in reactiile alergice in)ibr ruritul- !ormarea edemului- si mai utin bron)os asmul si .asodilatatia3 V E!ectul artial- incom let al A6G in reactiile alergice"mai ales in cele se.ere- de ti imediat$ se e# licr rin artici area la aceste reactii a numerosi mediatori ai in!lamatiei "leucotriene- 7AFcitoMine- en'ime V A6G clasice re'intr e!ecte si e alte sisteme de mediatori c)imici- a.*nd actiuni0 ( anticolinergice "M(colinolitice$ ( antido aminergice ( al!a(adrenolitice ( antiserotoninice ( de modi!icare a eliberrrii )istaminei ( in)ibitie "Metoti!ena- dar si a'elastina- loratadina-ter!enadina- mec)ita'ina$3 ( eliberare3 V De asemenea au e!ecte0 ( aneste'ice locale "la concentratii mai mari ca si cele ale blocante6G$ ( antitusi.e3 V Toate aceste e!ecte xx secundarexx "colaterale$ actiunii anti)istaminice ot !i utile tera eutic sau se ot mani!esta ca reactii ad.erse3

Pagina 214

FARMACOLOGIE
V Administrate la omul normal- A6G clasice au e!ecte minime sau moderate e ma/oritatea a aratelor si sistemelor !unctionale cu e#ce tia sistemului ner.os central3 ( Toate clasele c)imice de A6G din .ec)ea generatie au %n mrsurr mai mare sau mai micr e!ecte de rimante e sistemul ner.os central, ( Anti)istaminicele 6G din noua generatie "xx de 'ixx$ nu rtrund %n sistemul ner.os si nu roduc sedare3 ( E!ectul sedati. a are at*t ca urmare a blocrrii rece torilor 6G centrali- c*t si rin e!ecte nes eci!ice ale acestor A6G3 ( Similar celorlalte e!ecte secundare ale anti)istaminicelor 6 G- sedarea oate !i tera eutic bene!icr -sau oate a are ca e!ect ad.ers3 ( Mai rar si mai ales la co ii- se obser.r !enomene de stimulare ner.oasr, E, E!ecte ad.erse V In !unctie de obiecti.ul tera eutic- unele e!ecte !armacologice ale A6G ot !i bene!ice tera eutic sau se re'intr ca reactii ad.erse3 V E!ectele ad.erse ale A6G0 ( au de cele mai multe ori gra.itate redusr3 ( diminur %n intensitate sau dis ar %n cursul tratamentului3 ( im un rar %ntreru erea administrrrii, I, E!ectul teratogen ( a !ost obser.at la sobolani du r unele i era'ine "cicli'inr- clorcicli'inr- mecli'inr$3 ( a !ost mentionat si la do#ilaminr3 ( la om- nu s(a stabilit o corelatie certr %ntre administrarea acestor A6G si a aritia mal!ormatiilor congenitale dar se considerr riscantr administrarea lor %n sarcinr, II, Cele mai !rec.ente e!ecte ad.erse ale A6G se obser.r e sistemul ner.os central, a$ Dintre acestea- cea mai comunr mani!estare este actiunea de rimantr3 ( se mani!estr %n mod obisnuit rin sedare- somnolentr- obosealr3 ( este .ariabilr- %n !unctie de reacti.itatea indi.idualr3 ( este accentuatr de etanol si alte de rimante ale sistemului ner.os central3 ( are re ercursiuni asu ra acti.itrtilor !i'ice si si)ice-%n care atentia si coordonarea motorie sunt e rim lan3 ( a are la toate clasele c)imice- dar este mai !rec.entr si mai e# rimatr la etanolamine si !enotia'ine3 ( este minimr sau absentr la A6G din generatia nour "xxde 'ixx$ care nu rtrund %n sistemul ner.os central3 b$ Fenomenele de stimulare ner.oasr ( Constau %n0 ( neliniste- iritabilitate- insomnie3 ( uneori mani!estrri si)otice3 ( tremor- incoordonare motorie- ateto'r- ata#ie3 ( A ar mai ales %n ca' de su rado'are sau into#icatie acutr- dar uneori si la do'e tera eutice3 ( Au o incidentr mai crescutr la co il3 ( Se ot mani!esta la acelasi subiect- %ntr(o anumitr succesiune- %m reunr cu e!ectele sedati.e3 ( A ar mai !rec.ent la alc)ilamine3 ( Reactiile si)otice ot !i cu ate de neurole tice- "!enotia'ine-butiro!enone$ desi !enomenele de stimulare ner.oasr- ot !i roduse c)iar de !enotia'inele cu e!ecte A6G " rometa'inr$3 c$ Alte e!ecte minore- e sistemul ner.os central0

Pagina 215

FARMACOLOGIE
( ameteli- ce!alee- tinnitus3 ( tulburrri de .edere- di lo ie3 d$ Fenotia'inele "cu actiune antido aminergicr im ortantr$ roduc e!ecte e#tra iramidale de ti arMinsonian3 III, E!ectele ad.erse digesti.e- re re'intr ca !rec.entr al doilea gru 3 ( Constau %n 0 ( greturi- .rrsrturi- discon!ort e igastric3 ( tulburrri de tran'it "diaree sau consti atie$3 ( ina etentr3 ( stimularea a etitului si cresterea %n greutate "ci ro)e tadinr- astemi'ol$ I;, Fenomenele ad.erse cardio(.asculare au o !rec.entr redusr3 ( Se mani!estr rin0 ( al itatii- sen'atie de slrbiciune3 ( sen'atie de com resiune toracicr3 ( )i otensiune3 ( aritmii .entriculare gra.e- la do'e mari de ter!enadinr si astemi'ol, ;, E!ecte antimuscarinice0 ( reducerea secretiilor e#ocrine si xx uscrciunea mucoaselorxx3 ( lacrimalr3 ( na'alr3 ( bronsicr "cu iritare- tuse si di!icultatea eliminrrii secretiilor cu .*sco'itate crescutr$ ( bucalr si !aringianr "#erostomie- dis!agie$3 ( diminuarea secretiilor gastrice si intestinale3 ( consti atie3 ( disurie3 ( ta)icardie3 ( disurie3 ( tulburrri de .edere3 ( !enomene si)otice3 ;I, Reactii alergice0 ( Se obser.r mai ales du r a licare localr3 ( A ar "rar$ si du r administrare oralr si arenteralr0 ( reactii cutanate "urticarie$ "dar si !otosensibili'are$3 ( !ebrr3 ( leuco enie- agranulocito'r- anemie )emoliticr3 ( Dnele A6G ot elibera )istaminr3 ;II, In)ibitia testelor cutanate la alergeni ( Ca si glucocorticoi'ii- anti)istaminicele 6G se retrag inainte de e!ectuarea acestor teste3 F, Into#icatia acutr cu anti)istaminice A6G V Este !a.ori'atr de larga utli'are- ca automedicatie- a acestor medicamente3 V Sur rin'rtor- into#icatia acutr cu A6G este "totusi$ relati. rarr3 V Indicele tera eutic ridicat o!err o sigurantr crescutr %n utili'are si reduce ast!el riscul a aritiei into#icatiilor acute se.ere3 V In cursul into#icatiei acute dominr sim tomatologia ner.oasr3 de rimare siAsau stimulare3 V La adult su rado'area si into#icatia acutr ro.oacr de rimarea sistemului ner.os central- cu somnolentr- letargie sau comr- urmate de !enomene de stimulare- con.ulsii- de resie ostictalr, V La co il- cel mai adesea !enomenele de e#citatie ner.oasr sunt dominante3 V Dnele sim tome sunt similare celor din su rado'area cu anticolinergice "atro inr$0 ( u ile !i#e si dilatate3 Pagina 216

FARMACOLOGIE
( congestia !etei3 ( ta)icardie3 ( #erostomie3 ()i ere#citabilitate ner.oasr- con.ulsii tonico(clonice- )alucinatii3 ()i ertermie "mai ales la co il$3 V Into#icatia se.err se caracteri'ea'r rin0 ( edem cerebral3 ( comr ro!undr3 ( )i otensiune- cola s3 ( oate !i urmatr de deces V Debutul sim tomatologiei este e.ident la H2 minute (1 ore- iar moartea se oate roduce la 1(G\ ore sau uneori la c*te.a 'ile de la into#icatie3 V Tratamentul into#icatiei acute are %n .edere0 ( eliminarea A6G "s rlrturr gastricr$3 ( sustinerea !unctiilor .itale, De remarcat riscul mai redus al de resiei res iratorii com arati. cu alte clase de medicamente neurotro e3 ( antagoni'area con.ulsiilor "nu se utili'ea'r barbiturice cu duratr lungr de actiune$, E, Indicatii tera eutice I, Dtili'area !ireascr- cea mai largr este %n reactiile alergice si an!ilactoide %n care )istamina are o artici are consistentr3 a$ In reactiile ana!ilactice gra.e "soc ana!ilactic- angioedem- bron)os asm$ e!ectul A6G este slab!rrr .aloare tera euticr, Este ilu'orie si totodatr gresitr ideea tratrrii acestor boli numai rin A6G deoarece ele nu bloc)ea'r actiunea numerosilor mediatori eliberati %n cursul reactiilor alergice, G$ In socul ana!ilactic- %n angioedem- A6G ot !i administrate i,., - e.entual- numai du r tratamentul cu adrenalinr si glucocorticoi'i3 V In ca'ul reactiilor ana!ilactice si ana!ilactoide la A6G- se oate %ncerca re.enirea acestora rin administrarea anterioarr a A6G, Dnele re arate contin %n acelasi reci ient anti)istaminicul 6G si medicamentul cu risc alergic " enicilina E cu clemi'ol sau cu clor!enaminr$3 1$ In astmul bronsic- contributia tera euticr a A6G rrm*ne contro.ersatr, V Cu certitudine- nu sunt medicamente utile %n cri'a de astm bronsic- iar %n tratamentul de !onde!ectele sunt de cele mai multe ori nesemni!icati.e, V Si %n acest ca'- A6G sunt ine!iciente !atr de mediatorii in!lamatiei im licati %n atogene'a astmului bronsic3 V Dneori A6G ot a.ea c)iar e!ecte de!a.orabile %n astmul bronsic0 ( unele ot roduce ele %nsele bron)os asm"rar %nsr$3 ( reduc .olumul-cresc .*sco'itatea si %m iedicr eliminarea secretiilor bronsice3 VE.entualul bene!iciu tera eutic se oate reali'a rin0 ( osibilul e!ect bron)odilatator3 ( ro!ila#ie !atr de agentii bron)os astici "alergeni- substante iritante$3 V;aloarea tera euticr este %n sc)imb mult mai ridicatr la A6G cu e!ecte de blocare a eliberrrii )istaminei mastocitare "Metoti!enr$3 VIn aceste conditii- %n astmul bronsic- A6G0 ( nu se retrag la acientii ce re'intr concomitent rinitr- con/uncti.itr sau dermato'e alergice3 ( nu sunt contraindicate- dacr nu au rodus reactii ad.erse anterior- la acientii res ecti.i,

Pagina 217

FARMACOLOGIE
b$ In reactiile ana!ilactoide si %n cele alergice de ti imediat- cu com onentr e#udati.r im ortantr-dar limitatr ca teritoriu- "rinite si con/uncti.ite alergice- dermato'e alergice- alergii alimentare$ A6G au o .aloare stabilitr rin e!icacitatea lor %n general bunr , VE!ectul este sim tomatic- aliati. rin reducerea moderatr a intensitrtii reactiilor alergice, VRe'ultatele sunt mai bune %n utili'are re.enti.r - anterior e# unerii la alergeni - sau la %nce utul bolii "%n oleno'e$ c*nd %ncrrcarea cu alergeni este mai redusr, VE!icacitatea lor oate !i crescutr rin asociere cu decongestante ale mucoaselor si cu tera ii de desensibili'are, G$ Con/uncti.ita alergicr "se'onierr$- rrs unde !a.orabil la A6G, Acestea se administrea'r oral sau c)iar sub !ormr de colir "anta'olina si le.ocabastina$, Actionea'r asu ra ruritului si lrcrimrrii, 1$ Rinita alergicr, Sunt in!luentate rinoreea- ruritul si strrnutul, VForma se'onierr rrs unde mai bine la A6G ca si !orma cronicr, V Rinita .asomotorie si rinita comunr "guturai$ sunt mai utin in!luentate de tratamentul cu aceste medicamente, ( rin e!ectul antimuscarinic- unele A6G ot reduce tem orar rinoreea-dar nu a!ectea'r reactia .asomotorie, H$ In alergiile alimentare -A6G se ot utili'a cu re'ultate bune 8$ Dermato'e alergice V Drticaria acutr rrs unde !a.orabil la A6G, Dintre sim tome- ruritul este semni!icati. in!luentat3 mai utin eritemul si edemul, VDrticaria cronicr este incom arabil mai utin controlatr rin anti)istaminicele 6 G- com arati. cu !orma acutr, Asocierea cu A61 oate creste e!icacitatea, VDintre !ormele de urticarie !i'icr- urticaria colinergicr oate !i in!luentatr- iar %n urticaria la receA6G se ot utili'a ro!ilactic, VDermatita ato icr E!ectul cel mai bun %l au A6G cu actiune sedati.r im ortantr "trime ra'ina$ ce se administrea'r seara, Sedarea ar !i tera eutic c)iar mai im ortantr dec*t actiunea anti ruriginoasr, VDermatita de contact , Sunt utile %n rimul r*nd entru e!ectul anti ruriginos, VIn reactiile cutanate du r muscrturi de insecte si %n cele ro.ocate de unele lante "iederr$- A6G au e!ecte %n general bune, c$Reactiile alergice de ti III "boala serului$ bene!icia'r de tratamentul cu A6G, Acestea au e!ect notabil asu ra edemelor si urticariei- dar in!luentea'r mai utin !ebra si artralgiile, II,E!ectele e# rimate ale A6G e s,n,c,- e#tind considerabil arealul tera eutic al acestor medicamente, a$ 7entru e!ectul lor de rimant- sedati.- se utili'ea'r0 G$ In asociere cu alte medicamente- !rec.ent ca automedicatie entru reali'area sedrrii sau c)iar entru inducerea somnului " rometa'ina- di!en)idramina- me iramina$, 1$In ne.ro'e - ca si tranc)ili'ante ")idro#i'ina$, H$In aneste'iologie "mai ales !enotia'inele$ ( entru e!ectul lor sedati.0 ( re( si osto erator3 ( uneori %n cursul tra.aliului3 ( ad/u.ante entru analge'ie, 8$ E!ectul sedati. contribuie- artial la diminuarea ruritului, b$7entru e!ectul anti.omiti.re'ent la etanolamine "anticolinergic$ si !enotia'ine "antido aminergic si anticolinergic$ se indicr %n0 G$ Jineto'e "di!en)idraminr- dimen)idrinat$3 1$ Sindrom Menizre3 H$ ;&rs&turi de di.erse etiologii "mai ales !enotia'inele$, Pagina 218

FARMACOLOGIE
c$Dnele etanolamine- rin e!ectele lor antimuscarinice "clor!eno#amina$ au un rol minor %n tratamentul bolii 7arMinson sau a !enomenelor arMinsoniene a rrute du r neurole tice, III, Anti)istaminicele 6G au un e.ident e!ect anti ruriginos3 V A are du r administrare oralr sau c)iar localr, V Se roduce rin0 ( e!ect anti)istaminic- local3 ( e!ect aneste'ic local3 ( e!ect sedati., V7entru e!ectul anti ruriginos- A6G se administrea'r sistemic- e.it*ndu(se totusi a licarea localr "cutanatr- ocularr$3 VSunt indicate entru acest e!ect %n0 ( bolile alergice mentionate anterior3 ( dermato'e nealergice3 I;, Rar- A6G se utili'ea'r ca antitusi.e, V E!ectul antitussi. se reali'ea'r rin actiuni0 ( anti)istaminice 6G3 ( anticolinergice"M$3 ( aneste'ice locale3 ( sedati.e, V Desi oate !i remarcabilr - actiunea antitusi.r are de'a.anta/ul irit&rii crilor res iratorii- a xxusc&ciuniixx acestora si a blocrrii eliminrrii secretiilor bronsice rin cresterea consistentei acestora, 6,Conducerea tratamentului cu A6G VDesi relati. omogene rin acti.itatea lor de blocare a rece torilor 6 G- A6G "clasice $ osedr un remarcabil grad de di.ersitate a e!ectelor !armacologice si un numrr mare de re arate ce ot !i alese de medic si acce tate de acient, V A.*nd la %ndem*nr acest dis onibil entru selectie- cei mai multi medici- !amiliari'ati cu a.anta/ele si de'a.ante/ele !iecrrui A6G- aleg entru di!eritii lor acienti- re aratul cel mai otri.it- %n !unctie de situatia clinicr- de e!icacitate si de e!ectele ad.erse, V7entru e!ecte ra ide se re!err clor!enamina, VE!ecte de lungr duratr se obtin du r astemi'ol- ter!enadinr- cetiri'inr- loratadinr, VIn a!ectiunile alergice- cele mai indicate sunt medicamentele cu s eci!icitate ma#imr e rece torii 6G si cu e!ecte minime sau nule e alti rece tori, VLa acientii tratati ambulator- ce e#ecutr acti.itrti solicitante se rescriu A6G !rrr e!ecte de rimante e sistemul ner.os "anti)istaminice xxde 'ixx - din xxnouaxx generatie$, VActiunea sedati.r re'entr la A6G .ec)i "xxde noa texx$ este utilr %n bolile cu rurit intens "!eroce$- sau entru inducerea somnului, VIn Mineto'e se re!err etanolaminele- i era'inele-!enotia'inele, V7entru e!ectul anti.omiti. se aleg !enotia'ine si i era'ine, VLa co ii si .*rstnici se utili'ea'r A6G cunoscute entru e!icacitatea si tolerabilitatea lor la aceste .*rste, VTratamentul cu A6G oate a.ea o duratr de 'ile- dar uneori de luni sau c)iar de ani, ( %n aceastr situatie se oate sc)imba un A6G cu altul- din cau'a0 ( ine!icientei3 ( a aritiei unor e!ecte ad.erse semni!icati.e3 ( a aritiei tolerantei, I,7recautii si contraindicatii VSunt contraindicate0

Pagina 219

FARMACOLOGIE
( %n )i ersensibilitatea la medicamentul"ele$ res ecti."e$3 ( %n tratamentul ambulator la acientii cu acti.itrti ce im licr atentie si coordonare motorie im ortantr "conducrtori auto- dis eceri-,,,$"A6Gdin xx.ec)eaxx generatie$3 ( anterior e!ecturrii testelor cutanate de )i ersensibilitate, Se im une rudentr0 ( %n insu!icentele- )e aticr si renalr- gra.e3 ( la gra.ide3 ( e.entual la !emei- se recomandr tratament cu anticonce tionale- e erioada tratamentului cu A6G- entru a e.ita sarcina3 ( la co ii si .*rstnici- dacr nu e#istr o e# erientr tera euticr anterioarr cu medicamentul res ecti.3 ( %n e ile sie, VNu sunt acti.e0 ( %n socul ana!ilactic- angioedem si au actiune inconsistentr %n astmul bronsic " ractic contraindicate ca monotera ie %n aceste boli$3 b, CLASIFICAREA A6G, A6G sunt cu rinse %n Y clase ma/ore, 7rinci alele lor caracteristici sunt mentionate %n tabelul G, I, Alc)ilamine

V Actiuni anti)istaminice 6G s eci!ice, V E!ecte anticolinergice moderate, V Sedare moderatr- dar relati. !rec.ent stimularea s,n,c, G, FENIRAMINA, 1, BROMFENIRAMINA, H, DE<TROBROMFENIRAMINA, 8, CLORFENAMINA "CLORFENIRAMINA$, CLORFENIRAMINC c r 8 mg3 C6LOR76ENAMINER c r 8 mg3 NAFA@OLC solutie o!talmica "asociere cu na!a'olina 0 clor!enamina 2-2B P$3 7ARACETAMOL sinus " asociere- H mg$3 RINOALERSIN "maleat 3asociere 1 mg$3 RINOALERSIN !orte, E!ectul a are la GB(Y2 de minute si durea'a 8(G1 ore, Se administrea'r la adult 1( 8 mg de H(8 oriA'i, La co il3 2-HB mgAMgA'i %n 8 ri'e, B, DE<TROCLORFENIRAMINA, Dnii deri.ati ciclici ot !i asimilati alc)ilaminelor, Y, DIMETINDENA"maleat$ FENISTILR sol, int, 2-GP A gel 2-GP3 FENISTILR retard c r, 1-B mg, V Du r administrare oralr " icrturi$ absorbtia este ra idr, 7re aratul retard este !ormat dintr(un %n.elis cu eliberare ra idr si un mie' cu eliberare lentr, Dacr %n mod obisnuit t GA1 seric este de Y ore- du r administrarea re aratului retard - t GA1 este de GG ore, Metaboli'are im ortantr 3 eliminare rin bilr si urinr ca metaboliti si B(G2 P nemodi!icatr, Eliminare negli/abilr rin la te, V A licatr e tegumente- enetrea'a ra id, E!ectul anti)istaminic se instalea'r %n c*te.a minute si este ma#im la 1(8 ore,

Pagina 220

FARMACOLOGIE
VIndicatiile tera eutice sunt mai ales %n domeniul dermatologiei- medicamentul a.*nd un e!ect anti ruriginos remarcabil, Se administrea'r %n dermatita ato icr- %n alte dermato'e ruriginoase alergice si nealergice- %n arsuri solare- %nte rturi de insecte, In ruritul !eroce sau cu le'iuni cutanate e#tinse- tratamentul se !ace at*t e cale internr c*t si local, VLa adult si co il este G1 ani se administrea'r H(Y mgA'i %n H ri'e, La co il se oate administra din rima lunr- sub !ormr de icrturi, VMedicamentul re'intr o bunr tolerabilitate, [, TRI7ROLIDINA, \, FENINDAMINA, Z, A@ELASTINA"ALLEREODILR 3 c r, !ilmate 1 mg3 s rak na'al$ V Deri.at de a'e in!tala'inonr, V 7e l*ngr actiunea anti 6G0 ( in)ibr eliberarea )istaminei din mastocite3 ( in)ibr biosite'a leucotrienelor3 ( in)ibr generarea s eciilor reacti.e de o#igen %n neutro!ile, V Se indicr e cale intrana'alr %n rinitele alergice3 V S re deosebire de alte A6G are e!ecte !a.orabile %n tratamentul de !ond al astmului bronsic, II, Etanolamine V Se caracteri'ea'r rin (sedare ronuntatr, (e!ecte antimuscarinice marcate, G,DIFEN6IDRAMINA V E!ecte anti)istaminice- anticolinergice si sedati.e marcate, V Are si e!ecte aneste'ice locale, V Se indicr at*t %n bolile alergice- c*t si %n Mineto'e- sindrom Menizre si ca sedati.( )i notic, 1, DIMEN6IDRINAT <ALINATR3 dr/, retard 2-1 g siro GY-B mgABmL3 !lacon G22 mL, V Este cloroteo!ilinat de di!en)idraminr, V Remarcabil e!ect %n Mineto'e si sindroame labirintice, V Bine su ortat se administrea'r la co ii0 ( H(G1 luni ( H#G linguriteA'i3 ( G(G1 ani ( H#1 linguriteA'i3 ( adulti ( 2-1 g de 1(HoriA'i, H, BROMDIFEN6IDRAMINA 8, CLORFENO<AMINA CLORFENO<AMINAC dr/, 2-21 g, VCa si celelelalte etanolamine are e!ecte A6G- anticolinergice- sedati.e si miorela#ante centrale ronuntate si este de asemenea un aneste'ic local, V E!ect ra id- ce se mentine H(Y ore, V Tratamentul se indi.iduali'ea'r ( la adulti se indicr 12 ( 82 mg de 1(H oriA'i3 ( la co il %ntre 1(G1 ani do'ele se reduc cores un'rtor, B, ETOLO<AMINA A6 H R dr/, 2-2B g Pagina 221

FARMACOLOGIE
Y, CARBINO<AMINA [, DO<ILAMINA Deri.atii ciclici urmrtori sunt similari etanolaminelor, \, CLEMASTINA" !umarat$ CLEMASTINC c r 2-22G g3 TA;EEnLR c r, 2-22G g3 !iole 1 mgA 1 mL3 siro 2-2Y[P , V Anti)istaminic uternic- cu e!ect relati. relungit "G1 ore$ , V Actiuni sedati.e si anticolinergice moderate, V E!ect anti.omiti. marcat, VSe administrea'r 1#G mgA'i-iar %n urgente medicale 1mg, i,m,sau i,.,-lent Z, SETASTINA LODERI< R c r 2-22G g G2, OCTASTINAR III, Etilendiamine V Dnele dintre cele mai s eci!ice A6G , V E!ecte sedati.e relati. reduse- acti.itate anticolinergicr minimr, V Dintre e!ectele ad.erse se remarcr cele e a aratul digesti.0 dureri e igastrice- greturiina etentr, G, FENBEN@AMINA, 1, ME7IRAMINA " irilamina$ Este una dintre cele mai s eci!ice A6G- cu e!ecte anticolinergice nesemni!icati.e, H, CLORO7IRAMINA "clor)idrat$ NILFANC dr/, 2-21B g, V Etilendiaminr clasicr- cu e!ect sedati. moderat, V Se administrea'r ,o, 2-21B g de 1(8 oriA'i- iar la ne.oie si i,m, sau i,., "lent$ 2-21g, 8, TRI7ELENAMINA "tri ellenamine$ V A6G selecti., V Administratr i,., %m reunr cu enta'ocina "o iaceu$ la to#icomani- roduce e!ecte eu!orice, Deri.atii ciclici urmrtori contin gru area etilendiaminr, B, CLEMI@OL, Y, ANTA@OLINA, VE!ectul iritant la a licare localr este mai redus com arati. cu alte A6G, V Se utili'ea'r %n asociere cu decongestantele %n con/uncti.itele alergice, S7ERSALERER (sol, o!talmicr 2-2B P %m eunr cu tetra)idro'olina, I;, 7i era'ine G, CICLI@INA, 1, CLORCICLI@INA, V A6G consacrat- cu e!ecte sedati.e reduse- cu duratr lungr de actiune, H, 6IDRO<I@INA, V E!ecte sedati.e ronuntate- e!ecte anticolinergice marcate, V Dtili'atr entru e!ectul anti ruriginos, V Se indicr !rec.ent %n ne.ro'e ca si tranc)ili'ant, 6IDRO<I@IN C dr/, 2-21B g, 8, MECLO@INA "MECLI@INA$ EMETOSTO7R c r, 1B mg, V E!ect anticolinergic moderat- e!ect anti.omiti. marcat, Pagina 222

FARMACOLOGIE
V Actiunea a are du r o orr si durea'r *nr la 18 de ore, V Dtilr %n Mineto'e- a!ectiuni %nsotite de rurit, V Do'ele %n Mineto'e "1B(G22 mg$ se administrea'r cu o orr anterior crlrtoriei, In labirintite se oate a/unge la 1B(G22 mgA'i, B, BDCLI@INA, V E!ect de lungr duratr, Y, O<ATOMIDA, TINSETR c r, 2-2H g, V Absorbtie ra idr din tractul digesti., V Legare masi.r "ZGP$ de roteinele lasmatice, V 7e l*ngr e!ectele A6G0 ( in)ibr degranularea mastocitarr3 ( bloc)ea'r e!ectele serotoninei si ale leucotrienelor "nu are %nsr e!ecte anticolinergice$, V Se indicr %n a!ectiuni alergice 1#2-2H gA'i sau 1#2-2Y gA'i, V E!ecte ad.erse0 ( sedare moderatr- cresterea a etitului- e!ecte e#tra iramidale, [, CETIRI@INA, ALERIDR c r, 2-2G g @nRTECR c r, 2-2G g V A artine generatiei xx noixx de A6G0 ( e!ect sedati. redus ( !rrr actiune anticolinergicr si antiserotininicr, V Absorbtie digesti.r bunr3 se leagr %n ro ortie mare de roteinele lasmatice, V Do'a u'ualr G2 mgA'i, V 7rudentr la co ii si .*rstnici, \, CINARI@INA "CINNARI@INE$ si Z, FLDNARI@INA ( au multi le alte actiuni !armacodinamice, ;, 7i eridine V Clasa de anti)istaminice 6 G cu cei mai numerosi re re'entanti ai anti)istaminicelor xx de 'ixx, G, EBASTINA JESTINER c r, 2-2G g V Li sitr de e!ecte sedati.e si antimuscarinice3 V Se administrea'r G2(12 mgA'i %n urticarie acutr- rinitr alergicr3 V Risc de roducere a aritmiilor .entriculare %n asociere cu macrolide si a'oli anti!ungici si la acientii cu inter.al UT relungit, 1, CAREBASTINA " metabolit al ebastinei$ H, CABASTINA 8, LE;OCABASTINA V Se !oloseste local sub !ormr de colir si ul.eri'atii intrana'ale, 6ISTIMETR !lac, resuri'at 2-B mgAG mL, B, BAMI7INA SO;ENTOLR- SO;ENALR c r, !ilmat 2-2B g SO;ENTOLR gel 2-21 gAG g V Anti ruriginos si antiin!lamator cu actiune sedati.r, Pagina 223

FARMACOLOGIE
V Se administrea'r ,o, 2-2B de H(8 ori e 'i, V Du r a licare localr e!ectul a are la B(12 minute si durea'r 1(8 ore, V 7rudentr la a licare cutanatr e su ra!ete le'ate- e#tinse, Y, ACRI;ASTINA [, A@ATADINA \, LORATADINA LATOREN R c r, 2-2G g CLARITINER c r, 2-2G g siro G mgAG mL, V A6G xx de 'ixx, V Duratr lungr de actiune, Z, TERFENADINA 6ISTADINR - c r, 2-2Y g3 siro 2-2H gAB mL, TERFENA R - c r, 2-2Y g3 siro 2-2H gAB mL, TERIDINR - c r, 2-2Y g3 siro 2-2H gAB mL, TERIDINR - !orte- c r, retard 2-G1 g, V 7i eridinr din generatia a 1(a "xxde 'i xx$ ( !rrr e!ecte sedati.e si anticolinergice3 ( legare masi.r de roteinele lasmatice "Z[P$3 ( duratr lungr de actiune "G1(18 ore$3 ( actiune de ti ire.ersibil e rece tori 6G, V Se administrea'r 1#2-2YgA'i, V E!ecte ad.erse0 aritmii cardiace .entriculare ".e'i astemi'ol si elastinr$, G2, ASTEMI@OL 6ISMANALR c r, 2-2G g, sol, u' intern GmgAG mL "G22 mL$ R 6ISTALONE /unior- c r, 2-22B g, V A6G xxde 'ixx "nu rtrunde rin bariera )emato(ence!alicr$, V Actiune de ti ire.ersibil e rece tori 6G, V E!ect lent- dar de lungr duratr ": 18 ore$, ( t GA1 3 12 ore3 metaboliti GY2(8\2 ore, V Nu are la do'ele obisnuite e!ecte anticolinergice, V La do'e mari- e!ecte antiserotoninice "crestere %n greutate$, V Do'ele obisnuite 0 G2 mgA'i la adult, La co ii : 1 ani- 1 mgAG2 MgA'i, V 7rinci alele e!ecte ad.erse0 ( stimulare a etit- cu crestere %n greutate, ( aritmii .entriculare gra.e, GG, CI7RO6E7TADINA CI7RO6E7TADINAC c r, 2-228 g, 7ERIACTIN R c r, 2-228 g, 7ERITOLR c r, 2-228 g3 siro 1 mgA B mL, V Medicament cu multi le actiuni !armacodinamice e l*ngr e!ectele A6G0 ( antimuscarine3 ( antiserotoninic3 ( blocant e canale de calciu3 ( sedati. central,

Pagina 224

FARMACOLOGIE
V Du r administrare oralr- absorbtie bunr, Metaboli'are com letr3 metabolitii eliminati e cale renalr si digesti.r, E!ectul durea'r 8(Y ore, VV Dtili'rri tera eutice0 V rinci ala indicatie tera euticr este %n bolile alergice0 ( rinite si con/uncti.ite " rin actiunea anticolinergicr utilr si %n rinita comunr$, ( dermato'e ruriginoase0 ( urticaria acutr si angioedemul se tratea'r cu mi/loace mai energice3 ( urticaria la alergici ar rrs unde !oarte bine la administrarea ci ro)e tadinei3 ( urticaria igmentosa bulosa3 ( di!erite !orme de anore#ie3 ( sindromul serotoninic3 ( sindromul carcinoid3 ( in.estigational %n unele boli endocrine "sindrom Cus)ing sindrom galactoree ( amenoree$, VV 7osologie0 ( La adult ,o,- 8 ( 12 mgA'i "ma#imum H1 mgA'i$3 ( Co ii0 1(Y ani H#1 mgA'i "ma#imum \ mgA'i$3 [ ( G8 ani H#8 mgA'i "ma#imum GY mgA'i$, V E!ecte ad.erse0 ( similare celor ale A6G cu ro rietrti sedati.e si M colinolitice3 VContraindicatii ( co ii sub 1 ani, G1, 7IMETI<ENA OLD @ADITEN R, GH, JETOTIFENA " ., in)ibitori ai degranulrrii mastocitare$, ;I, FENOTIA@INE V Fenotia'inele ca si gru tera eutic se %ncadrea'r rintre medicamentele neurole tice, V Au actiuni !armacodinamice multi le0 ( anti)istaminice "A6G$3 ( anticolinergice "M si N$3 ( antiserotoninice3 ( al!a(adrenolitice3 ( aneste'ice locale, V Dnele dintre ele au marcate e!ecte A6G, G, 7ROMETA@INA ROMEREANC dr/, 2-21B g " 2-2H2 g maleat$3 siro 2-G18 P "G1B mL$3 !iole 2-2B gA1 mL, 76ENEREANR siro o-GP, V 7re'intr actiunile mentionate ale !enotia'inelor, V Dintre anti)istaminicele mentionate- re'intr cea mai intensr acti.itate M colinoliticr, Are un marcat e!ect sedati., V Absorbtie bunr digesti.r- dar dis onibilitate redusr "1BP$, V E!ectul se instalea'r relati. lent si durea'r %ntre 8 si G1 ore, V Distributia este largr %n toate com artimentele organismului- inclusi. %n s,n,c,, V Indicatii tera eutice0

Pagina 225

FARMACOLOGIE
( Este un A6G cu intense e!ecte sedati.e-c)iar )i notice "xxde noa texx$3 ( Se utili'ea'r %n a!ectiuni alergice %nsotite de rurit " entru e!ectul sedati.administrare seara$, In aceste conditii- ca si %n %nte rturi de insecte si arsuri su er!iciale se oate !olosi sub !ormr de cremr 1P- a licatr local, (7entru e!ectele de rimante ner.oase se indicr0 ( ca si sedati. si )i notic "uneori$3 ( %n Mineto'e si ca anti.omiti. si %n .rrsrturi de di.erse etiologii3 ( %n aneste'iologie " remedicatie$, V7osologie0 ( ca medicament A6G- se ia seara la culcare 2-21B g, Dneori sunt necesare G(1 do'e si %n cursul 'ilei - la mese, VE!ecte ad.erse0 ( sedare e#cesi.r- somnolentr3 ( tulburrri e#tra iramidale3 ( e#citatie ner.oasr "mai ales la co il$3 ( )i ertensiune sau )i otensiune arterialr3 ( icter3 ( leuco enie- e#ce tional agranulocito'r3 ( eru tii cutanate- !otosensibili'are, 1, ALIMEMA@INA T6ERALENE c r, 2-22B g, V Multi le e!ecte0 ( sedati.3 ( antiserotoninic3 ( anticolinergic- antiemetic- s asmolitic3 ( antido aminergic3 ( antitusi., V E!ectul %nce e la GB ( 12 de minute si durea'r Y ( \ ore, V Se administrea'r ,o, B (82 mgA'i %n mai multe ri'e, La co il 2-B ( G-2 mgAMgA'idi.i'at, V E!ecte ad.erse0 ( atro inice3 ( alergice "cutanate- agranulocito'r$3 ( reactii e#tra iramidale, H, DIETA@INA, 8, 6ISTANTINR , B, MEC6ITA@INA "MEUDITA@INE$, Y, TRIME7RA@INA VE!ecte sedati.e ronuntate, V 7re!erintr %n administrare unicr3 seara entru e!ectul anti ruriginos "si sedati.$ %n dermatita ato icr- la co il, Anti)istaminicele bloc)ea'r e!ectele )istaminei e rece tori, 7rimele medicamente anti)istaminice utili'ate antagoni'au numai unele e!ecte ale )istaminei3 ulterior s(a .r'ut cr aceste ti uri de e!ecte sunt determinate rin actiune e rece tori numiti 6 G, Medicamentele anti)istaminice 6G sunt re re'entate rintr(un mare numrr de com usi, S eci!icitatea e rece torii 6 este %naltr com arati. cu rece torii 6 1 si 6H, In sc)imb cele mai multe medicamente anti(6G actionea'r si e rece torii altor mediatori c)imici "M(colinergicitri taminergici- al!a(adrenergici$ si au si alte ro rietrti !armacodinamice, In acest !el- atribuirea ro rietrtii de anti)istaminic tuturor ro rietrtilor !armacologice ale acestor medicamente este !ortatr, E!ectele lor re re'intr multi lele actiuni la ni.el celular,

Pagina 226

FARMACOLOGIE
Anti)istaminicele 6G osedr su!iciente ro rietrti comune si acest !a t e# licr discriminarea obser.atr e# erimental intre aceste medicamente si serul !i'iologic, FARMACOCINETICA Absorbtie(Ma/oritatea se absorb bine du r administrarea er os, Distributie { Cele mai multe si mai ales cele mai .ec)i sunt distribuite larg " si %n snc$, 7entru cele recente un de'iderat im ortant il constituie limitarea rtrunderii in snc, Nu e#istr su!iciente in!ormatii asu ra distributiei in iele si mucoase, Biotrans!ormare ( Ma/oritatea acestor medicamente se metaboli'ea'r in !icat si se eliminr rin urinr, Dnii metaboliti isi rstrea'r acti.itatea "ter!enadina si astemi'olul$-iar alti metaboliti au c)iar acti.itate mai mare dec*t a substantei initiale, Dnele anti)istaminice 6 G sunt inductoare en'imatice, La co ii e urarea oate !i mai ra idr, In insu!icienta )e aticr- dim otri.r e urarea este mai lentr, Cri de administrare ( 7re!erabil ,o, Se ot administra i,m, si i,., Dnele sunt acti.e si to ic "cutanat si e mucoase$, Se e.itr aceastr modalitate de a licare din cau'a sensibili'rrii si !otosensibili'rrii si a e!ectelor iritante- mai ales e mucoase "anta'olina ca si colir este mai utin iritantr$, EFECTE FARMACOLOEICE Bloc)ea'r e!ectele )istaminei e musculatura netedr0 (bronsicr (intestinalr ( artial e musc)iul neted .ascular"in)ibr .asoconstrictia si .asodilatatia ra idr$, Reduc ermeabilitatea ca ilarr si totodatr !ormarea edemului- a ulei si roducerea ruritului, Asu ra reactiilor alergice e!ectele anti)istaminicelor 6 G sunt .ariabile in !unctie de ti ul acestor reactii -de s ecie si de ind in ultimr instantr de im ortanta artici rrii )istaminei in aceste rocese, La om in)ibr ruritul si !ormarea edemului si mai utin )i otensiunea si bron)os asmul, 7e sistemul ner.os central0 Toate anti)istaminicele 6G ce rtrund la acest ni.el roduc sedare 3 e!ect determinat de interactiunea cu rece torii 6 G , A aritia e!ectelor de rimante e snc este .ariabilr dela un subiect la altul si de inde si de clasa c)imicr "etanolaminele au un e!ect sedati. mai ronuntat$, Li sa e!ectelor sedati.e se e# licr rin caracterele !armacocinetice "im enetrarea in snc$, Dnele anti)istaminice ot a.ea uneori- e l*ngr e!ectele sedati.e si e!ecte e#citante e sistemul ner.os central, Stimularea oat a area c)iar la do'e obisnuite si constituie - de asemenea- o caracteristicr a into#icatiilor acute, Con.ulsiile sunt !rec.ente- mai ales la co ii, Mai utin rele.ante sunt e!ectele anti6 G e cord si e .ase, Anti)istaminicele 6 G nu in!luentea'r e!ectele )istaminei e secretia gastricr, Alte e!ecte ale anti)istaminicelor nu au legrturr cu blocarea rece torilor 6 G, 7ot a are la una sau mai multe gru e de anti6G, Ast!el- c)iar si e!ectul sedati. se roduce si rin in!luentr e alte structuri dec*t rece torii 6G, De asemenea e!ectele de ti si)omimetic a ar at*t rin e!ecte anti 6 G c*t si anticolinergice , Caracteristic este !a tul cr anti si)oticele "neurole tice$ e#acerbea'r e!ectele anticolinergicedar cu ea'r e!ectele de ti anti 6 G , Anti 6G au si actiuni antimuscarinice, Me iramina are cele mai reduse e!ecte de acest !el, Ter!enadina si astemi'olul sunt ractic li site de e!ecte antimuscarinice,

Pagina 227

FARMACOLOGIE
7rin e!ectele antido aminergice re'ente la !enotia'ine se e# licr"alrturi de e!ectul antimuscarinic$- actiunea anti.omiti.r, E!ectele antiserotoninice determinr uneori stimularea a etitului si cresterea in greutate, E!ectele al!a adrenolitice stau la originea )i otensiunii arteriale, Anti)istaminicele 6G mai ot a.ea e!ecte aneste'ice locale- la do'e mai mari de obicei dec*t cele obisnuite, Dnele au si e!ecte antitusi.e si -asa cum s(a mentionat -si e!ecte anti.omiti.e, EFECTE AD;ERSE In !unctie de obiecti.ul tera eutic unele e!ecte ale anti)istaminicelor ot !i considerate at*t tera eutice c*t si ad.erse " .e'i sedarea snc$, E!ectele ad.erse sunt rar gra.e si de obicei se atenuea'r sau c)iar dis ar du r utili'are relungitr - dar uneori sunt at*t de ne lrcute %nc*t im un intreru erea tratamentului, E!ectul ad.ers cel mai !rec.ent %nt*lnit constr in de rimarea sistemului ner.os central cu a aritia somnolentei- oboselii si c)iar a strrilor con!u'i.e, Acest e!ect este otentat de etanol si alte de rimante ale snc, Dneori sedarea este doritr, Acest e!ect de rimant are re ercursiuni im ortante asu ra acti.itrtii !i'ice si si)ice- si c)iar asu ra sigurantei e#ercitrrii unor acti.itrti ce necesitr re!le#e romte "conducrtori auto- lucrrtori la %nrltime etc$, ALTE EFECTE, 7e snc ( ameteli- tinnitus- incoordonare motorie- tulburrri de .edere- eu!orietulburrri si)otice- insomnii- tremor, Fenomenele de e#citatie e snc a ar mai !rec.ent la co il si ot !i atenuate rin neurole tice, In ca'ul into#icatiilor- e l*ngr !eno( menele de e#citatie se mai obser.r con.ulsii- ta)icardie sinusalr- u ile !i#e midriatice- !lus)ing- #erostomie- retentie de urinr- sim tome int*lnite si in into#icatia cu atro inr, Moartea oate sur( .eni rin cola s si sto cardiac- du r 1(G\ ore de la roducerea into#icatiei, Tratamentul constr in s rlrturi gastrice- sustinerea !unctiilor .itale, Din !ericire res iratia este mai utin a!ectatr, In ordinea im ortantei ca incidentr de a aritie sunt e!ectele ad.erse digesti.e- mai !rec.ente du r etilendiamine, Acestea constau in ina etentr- greturi- .rrsrturi- dureri e igastrice- tulburrri de tran'it, De remarcat e!ectul ore#igen- cu cresterea greutrtii cor orale obser.at du r ci ro)e tadina si astemi'ol, E!ectele antimuscarinice constau in #erostomie- iritare si tuse rin reducerea secretiilor res iratorii- disurie cu retentie de urinr- tulburrri de .edere, Mai ot a area la anti)istaminicele mai .ec)i- e!ecte e cord " al itatii- )i otensiunesen'atia de com resiune toracicr- slrbiciune$, Astemi'olul si ter!enadina- mai ales du r do'e mari- roduc aritmii .entriculare, Anti)istaminicele ot determina ele %nsele reactii alergice, Du r administrarea oralr si arenteralr se obser.r eru tii cutanate- !ebrr- leuco enie *nr la agranulocito'r- anemie )emoliticr, Reactiile alergice a ar mai !rec.ent du r a licarea localr c*nd se mai obser.r !otosensibili'are si iritare , E!ectul teratogen este sus icionat entru unele anti)istaminice 6 G "do#ilaminr$ - !rrr a !i do.edit indubitabil, In)ibitia reactiilor de testare a alergenului este obisnuitr si e# licabilr du r administrarea anti)istaminicelor 6G, MEDICAMENTE CD ACTIDNE 7E SISTEMDL 6ISTAMINEREIC G, 6istamina "ca mediator c)imic$, 1, In)ibitori ai biosinte'ei )istaminei, H, In)ibitori ai eliberrrii )istaminei,

Pagina 228

FARMACOLOGIE
8, Agonisti ai )istaminei 8,G, Neselecti.i 8,1, Selecti.i 8,1,G, Selecti.i e rece torii 6G 8,1,1, Selecti.i e rece torii 61 8,1,H, Selecti.i e rece torii 6H B, Antagonisti ai )istaminei B,G, Antagonisti 6G "anti)istaminice clasice$ B,1, Antagonisti 61 B,H, Antagonisti 6H

6ISTAMINA A, 7RO7RIET|TI FI@ICO(C6IMICE ( Aminr biogenr- )idro!ilr ( Deri.at de imida'ol- ba'r uternicr ( La 6(ul organismului se grseste ca si cation uni.alent B, R|S7ANDIRE NATDRAL| ( Sinteti'atr %n GZ2[- a oi decelatr %n bacterii- lante- animale ( A roa e !iecare tesut oate sinteti'a )istamina C, BIOSINTE@| ( Are loc din aminoacidul, recursor )istidina- ca tatr din s*nge %n tesuturi ( Reactia este catali'atr de0 ( )istidindecarbo#ila'r- en'imr s eci!icr-inductibilr- careare ca si co!actor irido#al(!os!atul ( L(aromatic aminoacid decarbo#ila'a- cu numeroase substrate"L( DO7A- B( O6 tri tamina$ ( Al!a F( metil)istidina "FMM$ este un in)ibitor s eci!ic- selecti. si ire.ersibil al )istidindecarbo#ila'ei ( Trito`ualine " 6k ostaminR$ in)ibr de asemenea )istidindecarbo#ila'a si se utili'ea'r %n tratamentul unor boli alergice, D, STOCARE ( organele cele mai bogate %n )istaminr sunt0 ( intestinul subtire ( tegumentele ( lrm*nul ( %n tesuturi se grseste %n0 ( celule sang)ine0 ( ba'o!ile- dar si monocite- granulocite si trombocite3 ( mastocite "ec)i.alentul tisular al ba'o!ilelor$3 ( celule enterocroma!in(similare "liMe$3 ( neuroni3 ( celule roli!erante In !a t e#istr H ti uri de de o'ite de )istaminr0

Pagina 229

FARMACOLOGIE
a$ granular- %n mastocite si ba'o!ile, In granule )istamina se grseste asociatr %ntr(un com le# cu )e arina si o roteinr acidr, Turno.er(ul )istaminei granulare este lent- re!acerea de o'itelor necesitr sr trm*ni, b$ neuronal ")istamina are rol de mediator c)imic$ ( %n SNC neuronii )istaminergici se grsesc %ntr(un numrr limitat de nuclei ",magnocelulari din )i otalamusul osterior$ ( eri!eric- !ibre )istaminergice- au !ost de istate %n retinr- tract digesti., ( de o'itul neuronal are un turno.er intermediar, c$ e#traneuronal- nonmastocitar, In celulele roli!erante- )istamina se grseste liberr %n cito lasmr, Turno.er(ul este !oarte ra id, E, ELIBERAREA 6ISTAMINEI a$ Din !ibre ner.oase0 rin stimulare b$ Din mastocite0 G$ rin e#ocito'r, 7rocesul de eliberare se !ace rin degranulare- cu consum de energie, Anga/ea'r mecanisme ce duc la cresterea concentratiei intracelulare a calciului, 1$ eliberare ra idr- !rrr consum de energie- !rrr degranulare, ( Din mastocite )istamina este eliberatr %n reunr cu numerosi alti mediatori ai in!lamatiei "icosanoi'i- bradiMininr- en'ime- citoMine$ ( Eliberarea de o'itului mastocitar se obser.r %ntr(un numrr crescut de situatii clinice0 ( reactii ana!ilactice, Sensibili'area anterioarr generea'r IgE ce se !i#ea'r e rece tori membranari mastocitari, Cu larea antigenului cu moleculele IgE acti.ea'r acesti rece tori- cu stimularea sec.entialr a !os!oli a'ei C si cresterea concentratiei intracelulare a calciului, Este stimulatr degranularea si e#ocito'a continutului granular, ( %n mod similar- roduc degranulare ana!ilato#inele CHa si CBa generate rin acti.area com lementului- cresc*nd ermeabilitatea membranei entru calciu, (degranularea oate !i rodusr si rin mecanisme neimunologice - %n cursul unor reactii ana!ilactoide declansate de numeroase to#ine si medicamente0 ( substante de contrast3 (numeroase ba'e organice- mai ales la administrarea i,., "tubocurarina- o iacee (mor!inr- codeinr( - substituenti de masr lasmaticr- .ancomicinr$, 7olimi#ina B si com usul 8\A\2- roduc degranulare rin mobili'area Ca 1C din de o'itele intracelulare, (.eninuri animale "e#,0 masto aran din .ies e$ rin stimularea directr a roteinelor E si a oi a !os!oli a'ei C, ( )istamina oate !i eliberatr si nes eci!ic- !rrr consum de energie- rin unele substante c)imice si !actori !i'ici "tem eraturr- radiatii$ (eliberarea de )istaminr este in!luentatr si de alti rece tori membranari ai mastocitelor dec*t cei entru imunoglobuline, ( cresterea concentratiei intracelulare a cAM7 reduce eliberarea )istaminei- iar cresterea cEM7 o augmentea'r ( stimularea rece torilor 6 H ar in)iba de asemenea eliberarea )istaminei si c)iar biosinte'a ei, ( e#istr un gru de medicamente cu actiune s eci!icr de in)ibitie a eliberrrii )istaminei "cromoglicat de sodiu- nedocromil- Metoti!enr$ ( de asemenea glucocorticoi'ii in)ibr eliberarea )istaminei, F, METABOLI@ARE Inacti.area )istaminei are loc rin 0 ( transacetilare ( N(metiltrans!era'r ( Imida'ol ( N(metiltrans!era'r

Pagina 230

FARMACOLOGIE
( Diaminoo#ida'r "in)ibatr de IMAO$ La om rinci alele cri de metaboli'are "\2P$ sunt ultimele dour cu roducerea de acid metilimida'olacetic si acid imida'olacetic "ca ribo'id$, E, ROLDL 6ISTAMINEI IN OREANISM ( mediator c)imic %n s,n,c,"cu rol de reglare$ ( )omeosta'ia cardio.ascularr ( ciclul somn ( .eg)e ( com ortamentul entru ingestia de lic)ide ( controlul )i o!i'ei ( stimularea a!erentelor sen'oriale ( reglarea tonusului si a ermeabilitrtii .asculare, ( stimularea secretiei gastrice, ( roli!erarea celularr ( modularea rrs unsului imun "imunode resie$ 6, ROLDL 6ISTAMINEI IN 7ATOLOEIE ( reactii ana!ilactice3 ( reactii imune cu acti.area com lementului3 ( reactii ana!ilactoide3 ( artici area %n rocesele in!lamatorii "!logogen$3 ( rin e!ectul algogen %n0 durere-ce!alee- rurit ( osibil %n unele a!ectiuni si)ice, Concentratiile )istaminei cresc %n organism %n 0 ( mastocito'a sistemicr3 ( urticaria igmentosa "mastocito'a locali'atr$ ( tumori carcinoide gastrice ( leucemia mieloidr "cu ba'o!ile$ ( rocese roli!erati.e I, RECE7TORII 7ENTRD 6ISTAMIN| Rece torii entru )istaminr sunt cu lati cu roteinele E, a$ Rece torii 6G actionea'r rin acti.area !os!oli a'ei C- cu cresterea calciului intracelular, Acti.area lor roduce e di.ersele structuri !unctionale e!ecte .ariate0 ( contractie e musculatura netedr din bronsii- tract digesti.- .asele mari ".eneuneori artere$- uter, ( celule endoteliale ( contractie- cu cresterea ermeabilitrtii .asculare, ( eliberarea de mono#id de a'ot- rostaciclinr".asodilatatie$7AF- !actor .on Iillebrand ( cord " e nodul A(;$ ( e!ect dromotro negati. ( neuroni ( acti.are "de cele mai multe ori$ ( de rimare ( stimularea a!erentelor ner.oase ( stimularea glicogenoli'ei cerebrale ( structuri neuro(endocrine cu eliberarea de mediatori c)imici si )ormoni ( catecolamine ( enMe!aline ( ACT6 ( .aso resina b$ Rece torii 61 sunt cu lati o'iti. cu adenililcicla'a rin

Pagina 231

FARMACOLOGIE
roteinele E, Sunt locali'ati e0 ( celule arietale gastrice si stimulati declansea'r secretia de acid clor)idric si !actor intrinsec, ( musculatura netedr ( .ase "rela#are$ ( bronsii si uter de sobolan "rela#are- e!ecte nerele.ante $ ( miocard "stimulare$ ( e!ect inotro o'iti. ( e!ect cronotro o'iti. ( s,n,c, "de rimare$ ( lim!ocite T )el er"a/utrtoare$"blocarea e!ectului roli!erati.$ c$ Rece torii 6H- locali'ati re onderent resina tic3 Vlocali'ati ca autorece tori roduc0( in)ibitia eliberrrii si biosinte'ei )istaminei din !ibrele ner.oase si mastocite3 Vca )eterorece tori determinr0 ( in)ibitia eliberrrii altor mediatori c)imici "B6Tcatecolamine- acetilcolina- ta)iMinine$ b, EFECTE FARMACOLOEICE La om )istamina are ca e!ecte mai im ortante .asodilatatia- cresterea ermeabilitrtii .asculare- stimularea cordului- contractia musculaturii netede e#tra.asculare si stimularea secretiei gastrice, a$ E!ecte cardio.asculare G$ ( La unele s ecii "ie ure$ roduce .asoconstrictie si )i ertensiune arterialr rin e!ect direct e rece torii 6G din musculatura netedr .ascularr, ( La om se obser.r0 ( .asodilatatie cu %nrosirea tegumentelor %n artea su erioarr a cor ului3 ( )i otensiune sistolicr si diastolicr rin scrderea re'istentei eri!erice, ( ;asodilatatia se reali'ea'r rin e!ecte de ti 6 G si 61, (e!ectul 6G0 (este indirect rin eliberare de mono#id de a'ot "NO$ din celulele endoteliale3 ( se roduce la concentratii mici de )istaminr- datr !iind a!initatea ridicatr a rece torilor 6G, ( este ra id si de scurtr duratr, (e!ectul 610 (este direct -rela#ant e musculatura netedr 1$ 6istamina creste ermeabilitatea .ascularr ( e!ectul se roduce la ni.elul .enulelor ostca ilare"nu in!luentea'r ermeabilitatea ca ilarelor$ ( rin cresterea !lu#ului de !luid si celule sang)ine este !a.ori'atr roducerea in!lamatiei, H$ Tri lul rrs uns al lui Leeis "GZ1[$ ( a are du r in/ectarea intradermicr a )istaminei sau a unor eliberatori de )istaminr ( constr din trei elemente distincte0 ( inrosirea locului de in/ectare ( are o ra'r de c*ti.a milimetri3 ( a are %n c*te.a secunde si de.ine ma#imr %n a ro#imati. un minut3 ( se colorea'r ulterior %ns re albastru3

Pagina 232

FARMACOLOGIE
( re'ultr ca urmare a .asodilatatiei " e .asele mici$ ( a ula (se !ormea'r e locul rosetii initiale du r G(1 minute de la in/ectare3 ( este rodusr rin cresterea ermeabilitrtii .asculare ( congestia ( a are lent3 ( are contur neregulat3 ( se e#tinde e o ra'r de a ro#imati. G cm- %n /urul unctului de in/ectare3 ( este re'ultatul .asodilatatiei neurogene- rin re!le# de a#on , 8$ E!ecte cardiace La do'e con.entionale c)iar administrate i,.,-)istamina are e!ecte moderate- de stimulare cu cresterea !rec.entei cardiace si a debitului cardiac, b$E!ecte e a aratul res irator ( unele s ecii "cobai$ sunt deosebit de sensibile la actiunea bron)oconstrictoare a )istaminei, ( omul se caracteri'ea'r rintr(o sensibilitate intermediarr- astmaticii !iind mult mai susce tibili la e!ectul bron)oconstrictor al )istaminei, ( la roducerea bron)os asmului artici r %n rimul r*nd rece torii 6 G din musculatura netedr bronsicr si %n mrsurr mai redusr stimularea a!erentelor .agale, c$E!ecte e alte organe cu musculatura netedr ( ileonul i'olat de cobai este %n mod articular sensibil la e!ectul contractil al )istaminei si este utili'at c)iar ca si metodr de do'are biologicr entru )istaminr, ( la om oate stimula musculatura intestinalr, Are e!ecte reduse %nsr e .e'icula biliarr.e'ica urinarr- uter, d$E!ecte e secretiile e#ocrine ( stimulea'r celulele arietale gastrice"e!ect 6 1$0 (creste secretia gastricr acidr ( la om creste si secretia de !actor intrinsec si e sinr ( e alte secretii e#ocrine )istamina are e!ecte inconsistente e$E!ecte e sistemul ner.os ( rin stimularea a!erentelor ner.oase oate roduce rurit si durere, ( nu rtrunde %n s,n,c,-dar administratr la animal %n .entriculii cerebrali determinr0 ( modi!icrri com ortamentale "reactie de tre'ire$3 ( scrderea tem eraturii cor orale3 ( cresterea !rec.entei cardiace si a tensiunii arteriale3 ( uneori .rrsrturi3 ( toate aceste e!ecte sunt de ti 6G ( rin stimularea rece torilor 61 s(ar roduce e!ecte de de rimare e s,n,c, !$E!ecte e sistemul imun ( )istamina artici r alrturi de alti mediatori ai in!lamatiei %n rocesele in!lamatorii3 ( e!ectul roin!lamator se reali'ea'r si rin cresterea ermeabilitrtii .asculare si rin stimularea a!erentelor ner.oase si sunt de ti 6 G3 ( rin e!ecte 61 oate bloca eliberarea continutului granulelor mastocitare- e!ect modest si clinic nerele.ant3 ( )istamina- rin e!ecte 61 - bloc)ea'r stimularea rin antigene si mitogene a unor lim!ocite a/utrtoare ")el er$, Re'ultr un e!ect imunode rimant, g$E!ecte asu ra roli!errrii celulare ( )istamina !a.ori'ea'r roli!erarea celularr si grrbeste .indecarea lrgilor,

Pagina 233

FARMACOLOGIE
J, EFECTE AD;ERSE ( la om a ar deobicei du r do'e mari sau %n cursul reactiilor ana!ilatice ( mani!estarea e#tremr reali'ea'r socul )istaminic cu )i otensiune rogresi.r rnr la cola s3 ( %n mod obisnuit la do'e moderate si mari se obser.r0 ( %nrosirea !etei"!lus)ing$- ameteli- ce!alee ulsatilr3 ( )i otensiune- ta)icardie3 ( dis nee- bron)os asm3 ( gust metalic- .rrsrturi-dureri abdominale- diaree ( e!ectele ad.erse .asculare si res iratorii ot !i tratate cu adrenalinr, L, DTILI@ARILE 6ISTAMINEI 6istamina are indicatii tera eutice limitate, Se utili'ea'r entru testarea ca acitrtii secretorii acide gastrice, Toate celelalte indicatii %n sco diagnostic sau tera eutic sunt minore, a$ Dtili'rri %n sco diagnostic G, Testarea ca acitrtii secretorii gastrice Se administrea'r )istaminr "de obicei !os!at$ s,c recedatr de un anti)istaminic 6G, E#istr dour modalitrti de testare0 ( diagnosticul aclor)idriei )istaminore!ractare3 ( testul ma#imal cu )istaminr "2-28 mgAMg s,c,$ 1, !eocromociton3 H, sindrom Meniere3 8, disautonomie !amilialr 3 B, testarea integritrtii !unctionale "sdr, Raknaud$ si organice "le rr$ a ner.ilor eri!erici " rin tri la reactie Leeis$ b$Indicatii tera eutice G, sindrom Meniere3 1, desensibili'are %n boli alergice "uneori %n asociere cu gammaglobuline$3 H, ce!alee "desi ea %nsrsi roduce ce!alee$ 8, ne.ralgii !aciale3 B, ierderea tran'itorie a au'ului3 Y, neo lasme " recedatr de anti)istaminice 613 ar ameliora e.olutia terminalr3 [, sclero'r multi lr , \, alo ecie Z, isc)emie eri!ericr M, CONTRAINDICATII ( boli alergice3 ( boalr ulceroasr3 ( a!ectiuni cardio.asculare ")i otensiune arterialr- insu!icientr cardiacr!eocromocitom$3 ( astm bronsic3 ( rudentr la .*rstnici3 N, 7RE7ARATE SI DO@E G, Clor)idrat"diclor)idrat$ de )istaminr"!,G2A22 (GmL3 !,2-G2A22 (GmL$ 1, Fos!at "di!os!at$ de )istaminr In testul ma#imal de stimulare gastricr se administrea'r subcutan 2-28 mgAMg )istaminr di!os!at, G mg )istaminr 9 G-YY\ mg diclor)idrat de )istaminr 9 1-[Y mg di!os!at de )istaminr "an)idru$

Pagina 234

FARMACOLOGIE
6istamina se administrea'r0 ( intradermic3 ( s,c,3 ( i,., " er!u'ie lentr$3 ( in)alatii3 ("ionto!oretic ( cutanat$

AEONISTI AI 6ISTAMINEI Agonisti neselecti.i BETA@OL"Beta'ole clor)idrat3Ameta'ole$ " 6ISTALOE- TESTA@ID$ ( deri.at de ira'ol cu actiuni asemrnrtoare )istaminei ( utili'at uneori ca alternati.r entru testarea ca acitrtii secretorii gastrice ( se administrea'r s,c, sau i,., ( e!ecte ad.erse similare )istaminei,

IN6IBITORI AI ELIBER|RII 6ISTAMINEI Eliberarea )istaminei din mastocite oate !i redusr sau blocatr rin0 ( glucocorticoi'i3 ( agonisti 61 si 6H3 ( unii antagonisti 6G "Metoti!enr- a'elastinr$3 ( agonisti ai rece torilor cu lati o'iti. cu adenililcicla'a " rin cresterea concentratiei intracelulare a cAM7$3 ( in)ibitori ai degranularii mastocitare "cromoglicat disodic si medicamente %nrudite$3 IN6IBITORI AI DEERANDL|RII MASTOCITARE V Sunt cunoscuti si sub denumire de0 ( in)ibitori ai eliberrrii mediatorilor mastocitari3 ( stabili'atori ai membranei celulare mastocitare3 ( stabili'atori ai mastocitelor3 V Cele mai multe medicamente din aceastr clasr se utili'ea'r %n tratamentul astmului bronsic si al altor boli alergice "rinite- Meratocon/uncti.ite- alergii alimentare$, V Aceste medicamente nu au e!ecte antiin!lamatorii intrinseci, E!ectul lor antiin!lamator este indirect rin in)ibitia eliberrrii !actorilor !logogeni sinteti'ati si eliberati %n cursul reactiilor alergice "ana!ilactice$ si ana!ilactoide, V Desi initial- e!icacitatea lor clinicr a !ost atribuitr in)ibitiei degranulrrii mastocitareulterior s(a constatat cr aceastr actiune nu este "strict$ legatr de e!ectul tera eutic, ( ast!el- toate aceste medicamente au si alte actiuni !armacologice ce ot e# lica e!ectele tera eutice !a.orabile3 ( e de altr arte- numeroase medicamente cu actiune stabili'atoare e mastocite sunt li site de e!icacitate %n bolile alergice3 VIn)ibitorii degranulrrii mastocitare au e!ect eminamente re.enti., ( %n administrare acutr bloc)ea'r reactiile imediate rin e# unere la antigeni3

Pagina 235

FARMACOLOGIE
( cu toate acestea %n bolile alergice cronice bene!iciul tera eutic a are lentrogresi.- %n sr trm*ni de 'ile3 ( e!ectul tera eutic este mult mai e.ident si se obser.r mai ra id %n conditiile e.itrrii e# unerii la antigeni3 ( aceste medicamente sunt ine!icace %n mani!estrrile aro#istice ale bolilor alergice "cri'a de astm bronsic$3 CLASIFICAREA IN6IBITORILOR DEERANDL|RII MASTOCITARE I,Aci'i 8 ( o#ocromomencarbo#ilici G, Cromoglicat disodic " cromolinr$ 1, Nedocromil H, Tacromil 8, E.icromil B, Terbucromil Y, Ambicromil [, Minocromil II, Aci'i Z o#o( 1 #anten carbo#ilici G, Acid #ano#ic 1, Ti#ano# H, Sude#ano# III,Deri.ati aci'i ai G-G2 ( !enantroli G, Bu!rolina sodicr I;, Ben'o irano iridine G, Amle#ano# "Amo#ano#$ 1, Tra#ano# ;, Deri.ati de ben'oclico)e tatio!en, G, Jetoti!enr Dintre aceste medicamente sunt cunoscute entru relati. larga lor utili'are tera euticr0 ( Cromoglicat disodic ( Nedocromil ( Jetoti!ena G, CROMOELICAT disodic "CROMOLIN|- ALEREOCROM R- CROMO6E<ALREASTROCROMR- INDO7RE<R- INTALR- LOMDDALR- LOMDSOLR- NALCROMRO7TICROMR- RnNACROMR- TALEDMR- ;EJFANOLR- ;I;IDRINR$ V7ulbere albr- )igrosco icr- solubilr G012 %n a r, Solutiile acide diluate sunt stabile, V Se administrea'r e urmrtoarele cri0 ( in)alatorie oralr " ulbere- aerosoli$ ( intrana'al " ulbere- aerosoli- icrturi$ ( intern " ulbere din ca sule$ ( %n sacul con/uncti.al "colir$ ( cutanat

Pagina 236

FARMACOLOGIE
V Absorbtia %n general redusr0 ( rin mucoasa digesti.r sub GP ( rin mucoasa res iratorie- [ ( \P V Se eliminr nemetaboli'at rin urinr si bilr "%n ro ortii egale$3 V Durata de actiune este de 8(Y ore3 V Mecanism de actiune3 ( bloc)ea'r degranularea mastocitarr rin inter!erentr cu mecanismele calcice3 (%m iedicr recrutarea neutro!ilelor si eo'ino!ilelor %n !ocarul in!lamator3 ( bloc)ea'r e!ectul 7AF e eo'ino!ile3 ( are actiuni com le#e e lim!ocitele T ( augmentea'r e# resia rece torului IL ( 13 ( nu a!ectea'r roductia de inter!eron si IL(13 ( antagoni'ea'r e!ectele ta)iMininelor "substante 7$ si ale ca saicinei e !ibrele sen'iti.e, In acest !el su rimr re!le#ele neuronale e#agerate3 ( in)ibr !os!odiestera'a3 ( nu inter!erea'r cu testele cutanate de sensibilitate la alergeni3 VVIndicatii tera eutice a$Astm bronsic VEste larg utili'atr %n tratamentul astmului bronsic, De asemenea- %n rinita alergicrcon/uncti.ite alergice si c)iar in alergiile alimentare, VStudii clinice e un numrr redus de ca'uri- sugerea'r e!ecte utile %n mastocito'a sistemicr si locali'atr "urticaria igmentosa$- dermatita )er eti!ormr- dermatita ato icr- tusea du r in)ibitorii en'imei de con.ersie a angiotensinei, V In astmul bronsic este e!icace %n0 V astmul alergic V astmul de e!ort V astmul la "aer$ rece V astmul la substante iritante V uneori bron)os asmul la as irinr V In astmul alergic cronic- e!ectul se instalea'r lent0 ( se ameliorea'r !unctia ulmonarr3 ( scade !rec.enta si gra.itatea cri'elor3 ( sunt re.enite cri'ele de dis nee rin e# unere la antigeni3 ( e!ectul de lin se obser.r du r 1(Y sr trm*ni "uneori c)iar \(G1 sr trm*ni$3 ( )i eracti.itatea bronsicr diminur du r 1(H luni3 ( de.ine osibilr reducerea do'elor de bron)odilatatoare si antiin!lamatoare "glucocorticoi'i$ si uneori retragerea "tem orarr$ a acestora3 VIn astmul bronsic- este mai e!icace la co il "mai ales ato ic$ com arati. cu adultul, VIn astmul bronsic cromolina se administrea'r rin in)alatie oralr sub urmrtoarele !orme !armaceutice0 ( ulbere " rin dis o'iti.ul S7IN6ALER R$3 ( solutie entru aerosoli'are "nebuli'are$3 ( solutie %n !lacoane resuri'ate- do'ate3 Dltimele dour !orme au o com liantr mai bunr si sunt %nsotite de e!ecte ad.erse mai utine, V 7osologie %n astmul bronsic de inde de !orma !armaceuticr ( ulbere sub !ormr de ca sule3 8#12 mgA'i3 - solutia resuri'atr-do'atr 3 1#\22 ug"1 in)alatii$ de 8 ori e 'i,

Pagina 237

FARMACOLOGIE
b$ Rinita alergicr V Cromolina este mai e!icace %n !orma se'onierr dec*t %n cea cronicr, V Si %n aceastr a!ectiune- e!ectul a are lent- du r c*te.a "H$ sr trm*ni, V In mod e.ident %n rinite se'oniere este mai e!icace anterior e# unerii la antigeni " olen$, VSunt in!luentate mai ales strrnutul- rinoreea- ruritul na'al si mai utin congestia na'alr, VSe administrea'r sub !ormr de0 ( ulbere "sub !ormr de insu!latii$ cu re'ultate contradictorii, ( solutii resuri'ate do'ate 8P "B-1 mgAdo'r$ ( icrturi na'ale, V A.anta/e0 ( sigurantr %n utili'are- rin li sa e!ectelor ad.erse ma/ore, V De'a.anta/e0 ( ritmul de administrare "de *nr la Y#A'i$ ( costul ridicat, c$ Con/uncti.ita alergicr V Tratamentul se !ace cu solutie 8P- c*te G(1 icrturi %n sacul con/uncti.al de 8 ori e 'i, VRe'ultatele de scurtr duratr sunt !a.orabile3 e termen lung " Y luni ( 1 ani$ controlul sim tomatologiei este nesatis!rcrtor, d$ Alergii alimentare V Cromolina este e!icace %ntr(un numrr de ca'uri %n !ormele cu locali'rri strict digesti.edar si %n cele sistemice "82(B2P$, VCromolina se administrea'r ,o, sub !ormr de ulbere- e#trasr din ca sule si di'ol.atr %n a r caldr, Nu se amestecr cu sucuri de !ructe- la te sau alimente, VE!ectul este de endent de do'r3 sunt necesare do'e mai mari - de 2-8(1-8 gA'i ,o,- de obicei restricti.e !inanciar, c$ Mastocito'a V E!icace %n 1AH a ca'urilor cu mastocito'r generali'atr si la o arte a acientilor cu mastocito'r locali'atr "urticaria igmentosa$, V Cromolina se administrea'r ,o,- %n do'e relati. mari "GY2 ( \22 mgA'i$, VVE!ecte ad.erse ale cromolinei ( Cromolina este li sitr de e!ecte ad.erse ma/ore, ( nu au !ost obser.ate la animale e!ecte asu ra !ertilitrtii- e!ecte teratogene si cancerigene, ( !oarte rar a ar reactii ana!ilactice sau ana!ilactoide gra.e, S(au mai descris eru tii cutanate- in!iltrate ulmonare cu eo'ino!ile, ( cele mai multe e!ecte ad.erse se roduc rin iritare si sunt de obicei locale0 ( e cale in)alatorie- ulberea si mai rar solutiile aerosoli'ate ot roduce uneori tuse si bron)os asm, ( e cale intrana'alr ( strrnut- iritare- rinoree- gust ne lrcut, ( cloro!luorococarbonii din solutiile resuri'ate ot roduce aritmii cardiace, VVContraindicatii V 6i ersensibilitate la medicament si substantele ad/u.ante, V Cri'a de astm bronsic, VO rirea tratamentului cu cromolinr se !ace0

Pagina 238

FARMACOLOGIE
( in ca' de bron)os asm- nein!luentat de beta adrenomimetice, ( %n ca'ul a aritiei in!iltratului ulmonar cu eo'ino!ile du r administrare, VSe im une rudentr0 ( %n ca'ul utili'rrii !lacoanelor resuri'ate cu "cloro!luorocarboni$- la acientii cu aritmii cardiace siAsau cardio atie isc)emicr V In ca' de insu!icientr )e aticr si insu!icientr renalr "e.entual reducerea do'elor$, 1,NEDOCROMIL " BRIONILR- IRTANR- TILADER$ V Sarea disodicr a acidului iranoc)inolindicarbo#ilic, V E!ectele !armacologice si mecanismul de actiune similare cromoglicatului de sodiu,7robabil are %n lus unele e!ecte e celulele im licate %n rocesul in!lamator, V Absorbtia din tractul digesti. si crile res iratorii este !oarte redusr, VVIndicatii tera eutice ( In rimul r*nd %n astmul bronsic- dar si %n rinitele alergice si con/uncti.itele alergice- %n administrare to icr "in)alatii- colire$, V In astmul bronsic0 ( re.enti. %n !ormele usoare si moderate 3 ( e!ect similar sau usor su erior cromoglicatului - dar de obicei in!erior glucocorticoi'ilor3 ( Relatia cu beta adrenomimeticele si teo!ilina0 ( le oate reduce do'ele si creste e!icienta3 ( le oate substitui3 ( Desi oate reduce do'ele de steroi'i- !oarte rar %i substituie, ( e!ectul se de'.oltr lent "a ro#imati. dour sr trm*ni$3 ( do'ele initiale sunt de H-B mg "1 in)alatii$ de 8 ori e 'i3 ulterior do'ele ot !i reduse la cele minime e!icace "e.entual de 1#A'i$, ( este e!icace si %n astmul de e!ort si la substante iritante3 ( nu se recomandr la co ii sub G1 ani3 ( este ine!icace %n cri'ele de astm bronsic3 V In rinita alergicr0 ( se utili'ea'r e cale intrana'alr si are e!ecte romitrtoare3 V In con/uncti.itele alergice se administrea'r local, VV E!ecte ad.erse0 ( au incidentr redusr3 ( cel mai !rec.ent e!ect ad.ers ( gustul ne lrcut " GHP$ du r administrare rin in)alatie oralr si c)iar intrana'al3 e!ectul oate !i tran'itoriu3 ( mai sunt mentionate0 greturi- ce!alee- discon!ort abdominal3 H, JETOTIFENA "ASTAFENR- EDCnCLINER- FRENASMAR- JETARFENRJETO(EALR- JETOFR- 7ROFILARR- TOTIFENR- @ADITENR- @OLFENR$, Forme !armaceutice0 c r, G mg3 c r, retard 1 mg "B mg$3 siro G mgAB ml3 sol, o!talmicr, VV Farmacocineticr ( Absorbtie intestinalr \2(G22P- dar biodis onibilitate redusr "B2P$- datoritr rimului asa/ )e atic3 ( Metaboli'are e#tensi.r3 ( Eliminare renalr Y2P3 82P e cale digesti.r, ( TGA1 (: 1G(11 ore, V VE!ecte !armacologice ( reduce !a'a tardi.r a obstructiei bronsice,

Pagina 239

FARMACOLOGIE
VV Mecanism de actiune ( In)ibr eliberarea )istaminei si leucotrienelor din mastocite3 ( Im iedicr !ormarea leucotrienelor3 - Bloc)ea'r e!ectele 7AF "!actorul de acti.are al lrcutelor "trombocitelor$ (bron)oconstrictor3 (inductor al )i eracti.itatii bronsice3 (asu ra mobili'arii eo'ino!ilelor ( E!ect anti)istaminic 63 ( E!ect anitserotoninic neselecti.3 ( Restabilirea sensibilitrtii rece torilor beta( adrenergici bronsici3 ( In)ibitia !os!odiestera'ei3 ( Blocant al canalelor "lente$ de calciu3 V VDtili'ari tera eutice ( Astm bronsic ( Alte boli alergice ( rinite ( con/uncti.ite ( alergodermii ( alergii alimentare, V In astmul bronsic0 ( E!icacitate asemrnrtoare cromolinei3 ( 7oate !i utili'atr %n !orme usoare de astm bronsic la co il3 ( E!ectul se instalea'r lent "H(8 sau c)iar Y(G1 sr trm*ni$3 ( Tre tat- oate reduce )i erreacti.itatea bronsicr3 ( Ameliorea'r calitatea somnului %n astmul bronsic3 ( Nu alterea'r clearance(ul muco(ciliar3 ( Nu in!luentea'r secretia )ormonului de crestere"la co il$3 ( Nu este acti.r %n cri'a de astm bronsic3 ( Nu este e!icace %n astmul de e!ort si astmul intrinsec3 V 7rinci alul a.anta/ al tratamentului cu Metoti!en %l constituie administrarea oralr3 1#G mgA'i, 7re aratele retard "1 mg$ se iau seara, VV E!ecte ad.erse ( a ar mai ales la %nce utul tratamentului3 ( se obser.r0 ( sedare- somnolentr3 ( ameteli "rar$3 ( #erostomie3 ( greatr- anore#ie3 ( e igastralgii- consti atie3 ( crestere %n greutate, VV Interactiuni ( otentea'r e!ectele sedati.elor si )i noticelor3 ( asociatr antidiabeticelor orale re'intr risc crescut de trombocito enie, Tabel G,CARACTERISTICI ALE ANTI6ISTAMINICELOR 6G

Pagina 240

FARMACOLOGIE
TI7 DE MEDICAMENT SEDATI; E 7E S,N,C, moderat e# rimat moderat e# rimat moderat redus sau moderat di.erse E<CITANT E 7E S,N,C, relati. !rec.ent EFECTE AD;ERSE DIEESTI; E reduse minime !rec.ente im ortante reduse sau absente reduse minime EFECTE EFECTE EFECTE ANTI( ANTICOL ANTISER ;OMITI; I O E NEREICE TONINIC E reduse e# rimat reduse e# rimate moderate e# rimate reduse e# rimate re'ente re'ente la unii deri.ati re'ente

EFECT EFE E AN ALFA DO ADRE( NE NOLITI E C

ALC6ILAMINE ETANOLAMINE ETILENDIAMIN E FENOTIA@INE 7I7ERA@INE 7I7ERIDINE

re

e# rimate reduse minime reduse sau sau moderate absente

ANTI6ISTAMINICE 61 A,Eeneralitrti V A61 sunt medicamente a rrute ulterior A6G, V Selecti.itatea blocrrii rece torilor 61 este remarcabilr "%n com aratie cu selecti.itatea A6G$, V Actiunea !armacologicr cea mai im ortantr constr %n in)ibitia secretiei gastrice acide, V E!icacitatea deosebitr si sigurantr %n utili'are au im us A61 ca medicamente de rim rang %n atologia strrilor %nsotite de )i ersecretie gastricr, V Indicate la milioane de acienti cu boalr ulceroasr- cimetidina si ranitidina- cele mai rescrise A61- au ocu at ani la r*nd to ul celor mai "bine$ .*ndute medicamente e iata mondialr a medicamentului, B, 7ro rietrti !i'ico(c)imice, V Sunt substante ba'ice, Srrurile cele mai cunoscute sunt clor)idratii, C, Relatii- structurr c)imicr ( acti.itate !armacodinamicr, V Com usii c)imici initiali- contin %n moleculr -ca si )istamina- imida'ol, V Imida'olul oate !i %nlocuit de alti )eteroclicli- !rrr alterarea ro rietrtilor blocante 61, VCatena lateralr nu im une rigori structurale deosebite entru mentinerea e!ectelor A61, D, Clasi!icarea A61 V 7rinci alele clase c)imice de A610 I, Deri.ati de imida'ol0 G, Cimetidina 1, Etintidina H, O#metidina II, Deri.ati de !uran0 G, Ranitidina 1, Ni erotidina H, Rami#otidina 8, Donetidina

Pagina 241

FARMACOLOGIE
B, Lu itidina III, Deri.ati de tie'ol0 G, Ni'atidina, 1, Famotidina, H, Tiotidina, 8, Tu.atidina, I;, Deri.ati de o#a'ol0 G, CRC GZ[2 ;, 7i eridinometil!eno#i ro ilamide G, Ro#atidina 1,Acero#atidina, H, Lo#tidina, 8, Lanitidina, B, Su!otidina, Dintre aceste A61- cimetidina- ranitidina- !amotidina- ni'atidina sunt larg utili'ate %n lumea %ntreagr, Mai nou a rrutr %n arsenalul tera eutic este ro#atidina, E,Farmacocineticr, " date re!eritoare la cele 8 A61 mai cunoscute$, V Cri de administrare0 V Calea de administrare oralr este- de de arte cea mai utili'atr, V La ne.oie se ot administra i,m, sau i,., "e#istr !orme !armaceutice arenterale entru cele 8 A61 mentionate mai sus$, V Absorbtia0 ( Este ra idr du r administrare internr, ( Antiacidele ot reduce absorbtia A61 "cimetidinr$, V Legare de roteinele lasmatice redusr, V Metaboli'are im ortantr la ni.el )e atic "redusr %n ca'ul ni'atidinei$, ( Cimetidina in)ibr sistemul en'imatic al citocromului 7(8B2- celelalte A61 au e!ect redus sau nul asu ra acestuia, V Eliminare0 ( re onderent e cale renalr rin ultra!iltrare si secretie tubularr, ( intrr %n com etitie entru trans ortul tubular cu creatinina "%i creste .alorile serice$ si cu unele medicamente ba'ice "teo!ilinr- rocainamidr$, V 7arametri !armacocinetici0 ( Biodis onibilitate redusr du r administrare oralr datoritr rimului asa/ )e atic "cu e#ce tia ni'atidinei$, F, E!ecte !armacologice V Aceste medicamente antagoni'ea'r in .itro si in .i.o actiunile )istaminei e rece torii 610 ( stimularea secretiei gastrice acide3 ( com onenta tardi.r a rrs unsului .asodilatator3 ( stimularea cardiacr "inotro ism si cronotro ism$3 ( e!ectul imunode resor3 V A61 utili'ati tera eutic sunt antagonisti com leti " uri$3 V E!ectul de blocare e rece torii 61 este com etiti. " re.ersibil$ la ma/oritatea A61, Deri.atii de i eridinr au in sc)imb - actiune de ti ire.ersibil "insurmontabil$, V Cel mai im ortant e!ect clinic al A61 se roduce e secretia gastricr0 Pagina 242

FARMACOLOGIE
( scad .olumul si aciditatea acesteia3 ( este a!ectatr rimordial secretia acidr0 ( ba'alr "diurnr si nocturnr$3 ( declansatr de alimente3 ( stimulatr rin )istaminr- acetilcolinr- gastrinr- insulinr- metil#antine3 ( Concomitent in)ibr secretia !actorului intrinsec Castle- !rrr sr modi!ice absorbtia .itaminei BG13 ( Secretia de e sinr " e sinogen$ este redusr ca urmare a scrderii .olumului secretor, V Ca urmare a scrderii aciditrtii intragastrice -A61 ot creste gastrinemia3 V A61 au in!luentr nesemni!icati.r asu ra secretiei ancreatice e#ocrine- ca si asu ra altor secretii e#ocrine3 V A61 nu a!ectea'r !unctia s!incterului eso!agian in!erior si golirea gastricr, V A61 au e!ect aditi. cu A6G %n antagoni'area .asodilatatiei )istaminice, E, E!ecte ad.erse V Fiind rintre cele mai utili'ate medicamente " e milioane de acienti$- A61 sunt rintre cele mai bine monitori'ate medicamente %n lanul !armaco.igilentei3 V Reactiile ad.erse0 ( sunt rare3 ( de obicei li site de gra.itate3 ( necesitr !oarte rar reducerea do'elor sau %ntreru erea tratamentului3 ( dis ar la o rirea administrrrii medicamentelor, V E!ectele ad.erse a ar ca si o consecintr a 0 ( reactiilor de )i ersensibili'are3 ( e!ectelor de ti blocant e rece torii 61" cele generate de )i osecretia gastricre!ectele cardio.asculare$3 ( e!ectelor endocrine3 ( interactiunilor medicamentoase, V Cele mai des obser.ate e!ecte nedorite sunt cele e0 ( sistemul ner.os central3 ( tractul digesti.- iar %n ca'ul cimetidinei ( e!ectele endocrine si ( interactiunile medicamentoase, I, Reactii alergice V Sunt rare si de gra.itate redusr, G, Mani!estrri generale0 ( soc ana!ilactic- angioedem- laringos asm- bron)os asm, 1, Modi!icrri cutanate0 ( eru tii cutanate- urticarie- rurit3 ( sindrom Ste.ens(bo)nson, H, 6ematologice0 ( leuco enie3 ( trombocito enie3 ( ancito enie, 8, 6e atice "!oarte rare$0 ( cresterea en'imelor de citoli'r B, Renale "ca'uri i'olate$0 ( ne!ritr interstitialr, II, 6i oaciditate sau anaciditate gastricr a.*nd ca si consecinte " osibile$0 G, Riscul cancerigen0 Pagina 243

FARMACOLOGIE
( asocierea dintre administrarea A61 si a aritia unor cancere a !ost !rcutr datoritr0 ( unor obser.atii clinice i'olate3 ( studiilor e# erimentale de lungr duratr- e di.erse s ecii animale3 ( osibilitatea !ormrrii de nitrati si nitro'amine %n conditii de )i oaciditate, ( La ora actualr are su!icient de argumentatr a!irmatia cr A61 nu !a.ori'ea'r a aritia unor cancere dar se im une continuarea studiilor clinice %n acest domeniu, 1, Riscul in!ectiilor digesti.e0 ( mai ridicat la ersoanele este YB de ani, H, 6i ergastrinemie0 ( osibil im licatr %n a aritia tolerantei (%n reacti.area sim tomatologiei la %ntreru erea bruscr a tratamentului, III, Tulburrri digesti.e0 ( greturi si .rrsrturi3 ( diaree3 mai rar consti atie3 ( #erostomie, I;, Tulburrri ner.oase0 ( desi nu trec rin bariera )ematoence!alicr e!ectele ad.erse e s,n,c, sunt rintre cele mai des mentionate (a ar mai !rec.ent0 ( du r do'e mari3 ( la .*rstnici3 ( %n insu!icientele renalr si )e aticr3 ( la acientii %n stare criticr, ( constau %n0 ( strri de con!u'ie3 ( com ortament bi'ar- )alucinatii- mani!est*ri aranoice3 ( con.ulsii3 ( miscrri corei!orme3 ( sindrom de trunc)i cerebral -re.ersibil "tulburrri auditi.e- de .ederedisartrie - areste'ii$3 ;, Modi!icrri endocrine ( 7re'ente %ntr(un numrr de ca'uri la cimetidinr- mult mai rare la ranitidinr- !oarte rare sau neobser.ate la celelalte A613 ( Se obser.r mai !rec.ent la brrbati si constau %n0 ( oligos ermie3 ( ginecomastie3 ( reducerea libidoului- im otentr, ( Aceste sim tome au !ost corelate cu e!ectele obser.ate e sistemele )ormonale0 ( blocarea rece torilor entru androgeni 3 si- robabil %n mrsurr mai redusr0 ( in)ibita metaboli'rrii estradiolului3 ( eliberarea de rolactinr, ;I, E!ecte ad.erse cardio.asculare0 ( Se obser.r rar- mai ales du r administrare i,.,3 ( Constau %n 0 ( ta)icardie dar si( bradicardie- bloc A(;3 ( )i otensiune arterialr, ;II, E!ecte ad.erse rin interactiuni medicamentoase,

Pagina 244

FARMACOLOGIE
6, Su rado'area si into#icatia acutr0 V To#icitatea redusr a !ost obser.atr du r administrarea eronatr a unor do'e 'ilnice mari "B-1 ( 12 g$3 V E.olutii !atale au !ost obser.ate du r do'e mari- necunoscute"%n ca' de into#icatii cu cimetidinr si dia'e am$ " rin tulburrri cardiace$, V Tratamentul constr %n0 ( s rlrturr gastricr sau eme'r "%n rimele 8 ore de la ingestie$3 ( mrsuri sim tomatice si de sustinere a !unctiilor .itale3 ( diure'r !ortatr nu creste eliminarea si nu este recomandabilr, I, Interactiuni medicamentoase ( Mai !rec.ente %n ca'ul cimetidinei, G, In eta a de absorbtie0 ( A61 reduc absorbtia medicamentelor cu Ja mic "H(8$ ce se absorb %n mediu acid "Metocona'ol$3 ( Biodis onibilitatea ar !i redusr de antiacide "c)estionabil$- M(colinolitice- dar c)iar si de roMinetice "metoclo ramida$, 1, In eta a de biotrans!ormare0 ( Cimetidina inter!erea'r cu sistemul o#ida'elor mi#te de endente de citocromul 7 8B2- in)ib*nd metaboli'area si cresc*nd riscul de to#icitate entru medicamentele metaboli'ate la acest ni.el, ( Mani!estarea ca e!ect ad.ers- are rele.antr clinicr mai ales %n ca' de tratament asociat al cimetidinei cu medicamente cu indice tera eutic mic0 ( anticoagulante orale3 ( antiaritmice "lidocainr- rocainamidr$3 ( anticon.ulsi.ante " !enitoinr- carbama'e inr$3 ( beta (adrenolitice3 ( teo!ilinr, ( Contrar unor surse bibliogra!ice mai .ec)i se are cr A61 nu inter!erea'r cu biotrans!ormarea etanolului, H, In eta a de eliminare- toate A61 reduc trans ortul tubular "si e#cretia$ medicamentelor ba'ice "teo!ilina- rocainamidr$, b, Indicatii tera eutice V 7ro!ilul tera eutic si e!icienta sunt asemrnrtoare entru toate A61, V 7otenta este di!eritr , Din unct de .edere al utili'rrii clinice este acce tatr urmrtoarea ec)i.alentr0 cimetidinr 2-\ g3 ranitidinr 2-H g3 ni'atidinr 2-H g3 !amotidin* 2-28 g, V E!ectele ad.erse sunt mai !rec.ente la cimetidinr si mai rare la A6 1 din generatiile mai noi "ranitidina si !amotidina$, V In tratament cronic a are !enomenul de tolerantr0 ( a are c)iar du r a doua do'r3 ( se de'.oltr gradat3 ( se stabili'ea'r la a ro#imati. o lunr de la %nce utul administrrrii, V Intreru erea bruscr a tratamentului cu A61 oate reacti.a sim tomatologia -%n boala ulceroasr$, I, Indicatii tera eutice legate de e!ectul antisecretor gastric, G, Boala ulceroasr0 a$ Dlcerul duodenal "D,D,$ ( In D,D, rata .indecrrii este legatr de 1 !actori0 ( gradul de control al aciditrtii intragastrice e 18 de ore3 ( durata tratamentului, ( E#istr mai multe modalitrti de administrare0 Pagina 245

FARMACOLOGIE
( atru do'e e 'i3 ( dour do'e e 'i3 ( o singurr do'r- seara la culcare, ( Dltima modalitate asigurr %n D,D,- .indecrri %n a ro#imati. \2P din ca'uri du r 8 sr trm*ni de tratament si de ZBP du r \ sr trm*ni, b$ Dlcerul gastric "D,E,$0 ( durata tratamentului este similarr -iar rata .indecrrii a ro iatr sau usor mai redusr, 1, Sindrom @ollinger ( Ellison0 ( A61 se utili'ea'r anterior inter.entiei c)irurgicale sau %n !ormele ino erabile3 ( Sunt necesare do'e mari - %n 8 ri'e 'ilnice, H, Dlceratii de stress0 ( administrare re.enti.r, 8, Dlceratii medicamentoase, B, Sindromul de as iratie ulmonarr0 ( re.enti.- rin reducerea aciditrtii gastrice, Y, Eso!agita de re!lu#0 ( se re!err in)ibitorii om ei de rotoni, II, Dtili'rri %n asociere cu A6G [, Drticaria cronicr3 \, Mastocito'a3 Z, Sindromul carcinoid gastric, III, Dtili'rri %n sur ado'rri si into#icatii acute medicamentoase0 V In aceste situatii a !ost utili'atr in.estigational-cimetidinaV 7rin in)ibitia metabolismului medicamentelor este utilr %n situatia c*nd se !ormea'r com usi reacti.i ba'ici rin biotrans!ormare- asa cum se %nt*m lr %n0 G2, Into#icatia acutr cu aracetamol, GG, 6emoli'a si met)emoglobinemia du r da sonr, J, Contraindicatii " rudentr$0 ( alergie s eci!icr3 ( sarcinr " rudentr$3 ( .*rstnici3 ( insu!icientr renalr si insu!icientr )e aticr ( asocieri medicamentoase riscante, L, 7rinci alele medicamente A61 I, CIMETIDINA " ALTRAMETR -CEMIDINR - CIME6E<ALR - 6ISTODILR TAEAMETR$ 7osologie V In boala ulceroasr se administrea'r de obicei 2-8 ( 2-\ gA'i seara la culcare tim de cel utin 8 sr trm*ni - %n D,D, si Y sr trm*ni %n D,E,, V In sindromul @ollinger ( Ellison0 2-8 g de 8 oriA'i, V Do'a totalr nu .a de rsi 1-8 gA'i, V In insu!icienta renalr do'ele se reduc %n !unctie de clearance(ul creatininic, V De asemenea se reduc do'ele %n ence!alo atia ortalr "cu 82P$, II, RANITIDINA "DLCORANC- DLTIDINR - EERTOCALMR - @ANTACR $ 7osologie V In boala ulceroasr- %n do'r unicr .es eralr 2-H gA'i,

Pagina 246

FARMACOLOGIE
V In sistemul @ollinger ( Elleson se indicr ,o, 2-GB g de 1 sau H ori e 'i 3la ne.oie se oate creste *nr la Y gA'i ,o,, Dneori se in/ectea'r %n er!u'ie lentr i,., G mgAMgAorr, V Ca si entru cimetidinr se reduce osologia %n insu!icienta renalr, Ranitidine Bismutre# "com le# al ranitidinei cu citratul de bismut$- indicatr %n tratamentul com le# "tri la tera ie$ %n in!ectia cu 6elicobacter klori, III, FAMOTIDINA "FAMOEASTR - EASTROSIDINR - UDAMANTELR - DLFAMIDR $ 7osologie V Do'a u'ualr %n administrare unicr 'ilnicr este de 2-28 g, V In sindromul @olinger ( Ellison 0 initial 2-21 g ,o, la Y ore, Do'a oate creste *nr la 2-\ gA'i, Se oate administra si i,., %n bolus -sau %n er!u'ie lentr, V In insu!icienta renalr- la .alori ale clearance(ului creatininic T G2 mLAGx- do'a se reduce cu B2P I;, NI@ATIDINA A A<IDR c r, 2-GB g3 2-H2 g3 !, 2-8 g V Do'a u'ualr ,o, 0 2-H g seara la culcare, V Do'ele se reduc %n insu!icienta renalr, ;, RO<ATIDINA A RO<ANER 2-2[B si 2-GB g, V7osologie0 2-GB g seara, MEDICA?IA ANTITDBERCDLOAS> Re re'int& un gru de SM care de+i cu structur& c)imic& di!erit& au ca numitor comun aciunea antituberculoas& adic& e!ectul bactericid asu ra Mkcobacterium tuberculosis "bacilul Joc)$ agentul etiologic al tuberculo'ei ulomonare +i e#tra ulmonare, Antituberculoasele sunt de 1 ti uri0 AntiTBC FclasiceF Ri!am icina 7ira'inamida I'onia'ida Stre tomicina Etambutol AntiTBC Fde re'er.&F AmiMacina Cicloserina Claritromicina S ar!lo#acina 7entru a reali'a un tratament e!icient %n tuberculo'& ca +i entru a e.ita selectarea unor mutante re'istente sunt necesare asocierile bactericide de antituberculoase, Durata tratamentului trebuie s& !ie de Y ( 18 luni- du & ca', Ri!am icina "RFM$ Este un ATB ce !ace arte al&turi de Ri!abuten din clasa ansamicinelor, Farmacocinetic&0 RFM are absorbie digesti.& bun&- Bd : Y2P- legare de roteinele lasmatice \2P- di!u'ie bun& %n esuturi- os- l&m*ni- !icat- rinic)i- LCR +i sali.&, 7&trunde intracelular- se metaboli'ea'& )e atic rin glucuronocon/ugare, Se elimin& urinar- colorea'& urina %n ro+u, Mecanism de aciune0 E!ect bactericid entru c& in)ib& ARN olimera'a bacterian&, S ectru de aciune0 Mkcobacterium tuberculosis "b, Joc)$- b, 6ansen3 sta!ilococi- meningococ- gonococ3 anaerobi Eram o'iti.i +i negati.i inclusi. e Bacteroides !ragilis, Dtili'&ri tera eutice0

Pagina 247

FARMACOLOGIE
tuberculo'a ulmonar& +i e#tra ulmonar& "osoas&- renal&- meningial&- leure'ia TBC$ tratament curati. %n asociere cu I'onia'ida3 le r&3 sta!ilococii se.ere "osteomielit&- endocardit&$ %n asociere cu aminoglico'ide sau !luoroc)inolone3 meningite cu meningococ sau 6emo )ilus in!luen'ae, Reacii ad.erse0 )e atoto#icitate "mai ales %n asociere cu I'onia'ida sau cu alcoolul$3 tulbur&ri digesti.e0 greuri- .&rs&turi3 reacii alergice cutanate3 colorea'& urina +i s uta %n ro+u3 tulbur&ri )ematologice0 trombocito enie- anemie )emolitic&, Contraindicaii0 sarcin&- or!irie- co il mic sub G an3 asocierea Ri!am icin& C I'onia'id& este contraindicat& %n cursul aneste'iei generale, 7re'entare +i administrare0 Ri!adine- Sinerdol ca sule orale- administrare a /eun- %n !ormula 1A[ "dou& 'ile e s& t&m*n&$, Obser.aie0 Ri!am icina este inductor en'imatic 4 I'onia'ida "6IN$ Farmacocinetic&0 Absorbie digesti.& !oarte bun&, Distribuie bun& %n esuturi +i seroase, 7&trunde e#celent %n LCRtra.ersea'& lacenta- trece %n la tele matern, Se metaboli'ea'& )e atic rin reacii de acetilare- cu mari .ariaii indi.iduale "%n !uncie de 'estrea de en'ime cu rol %n aceste rocese$, S ectru de aciune0 Acti.& numai e bacilul Joc), Re'istena bacilar& !a& de 6IN se de'.olt& re ede- de aceea se administrea'& doar %n sc)eme de tratament "%n asocieri$, Dtili'&ri tera eutice0 tuberculo'& ulmonar& +i e#tra ulmonar& entru tratament ro!ilactic +i curati., Reacii ad.erse0 )e atoto#icitate e# rimat& rin cre+terea transamina'elor ( re re'int& citoli'a "este de endent& de do'&$3 mai !rec.ent& %n asocierile cu RFM3 neuroto#icitatea0 neuro atie eri!eric& " rin de!icit de .itamina B Y$ ne.rit& o tic&- atro!ie o tic&3 reacii alergice0 cutanate- !ebr&- sindrom lu ic, Contraindicaii0 insu!iciena )e atic& se.er&, 7re'entare +i administrare0 Isoniasida- Rimi!on com , orale- intr& %n sc)eme de tratament, Deseori se asocia'& 6IN +i .it, B Y, 7ira'inamida "7@M$ Farmacocinetic&0 Absorbie digesti.& bun& cu o distribuie %n esuturi +i organe inclusi. LCR, S ectru de aciune0 Bactericid numai e bacilul Joc), Dtili'&ri tera eutice0 tuberculo'& ulmonar& +i e#tra ulmonar& al&turi de alte antituberculoase, Reacii ad.erse0 )e atoto#icitate !rec.ent&- de endent& de do'& cu cre+terea transamina'elor3 intoleran& digesti.&3 reacii alergice0 cutanate- !ebr&- !otosensibili'are3

Pagina 248

FARMACOLOGIE
)i eruricemie, Contraindicaii0 insu!icien& )e atic& +i renal&- sarcin& +i al& tare- )i eruricemie, 7re'entare +i administrare0 7irilene com rimate orale- ri'& unic&- dimineaa %n sc)eme 1A[, Etambutolul "ETM$ Farmacocinetic&0 Absorbie digesti.& bun& "\2P$- distribuie bun& %n esuturi- slab& %n LCR, S ectru de aciune0 Bacteriostatic- numai e bacilul Joc) Dtili'&ri tera eutice0 tuberculo'& ulmonar& +i e#tra ulmonar& al&turi de RFM- 6IN- 7@M, Reacii ad.erse0 neuroto#icitatea ( ne.rita o tic& retrobulbar&- tulbur&ri de .edere cu di!icultate %n erce erea culorilor "ro+u +i .erde$- cu restr*ngerea c*m ului .i'ual im une e#amene o!talmologice eriodice3 reacii alergice3 intoleran& digesti.&, Nu are e!ect teratogen- este bine tolerat %n sarcin&, Contraindicaii0 ne.rita o tic& 7re'entare +i administrare0 Etambutol com , orale- ri'& unic& %n sc)ema 1A[, Frec.ena reaciilor ad.erse la toate antituberculoasele- ne oblig& la monitori'area acestei tera ii 4

Pagina 249

FARMACOLOGIE
MEDICA?IA ANTI;IRAL> Com arati. cu de'.oltarea s ectaculoas& a medicaiei antibacteriene- c)imiotera ia anti.iral& este modest& ca num&r +i ca re'ultate tera eutice, 7rinci alele c)imiotera ice anti.irale G, C)imiotera ice anti)er es .irusuri Ackclo.ir Eanciclo.ir ;idarabina Ido#uridina Foscarnet 1, C)imiotera ice antimi#o.irusuri Amantadina Rimantadina H, C)imiotera ice antiretro.irusuri "6I;$ @ido.udina @alcitabina Sta.udina Lami.udina 8, Anti.irale cu s ectru larg Riba.irina Inter!eronii Mecanism de aciune0 este %n !uncie de !iecare substan&, C6T anti.irale in)ib& re licarea acidului nucleic .iral ceea ce d& na+tere la ni+te recursori !al+i ca F!alse ietre de construcieF +i %n lus bloc)ea'& sistemele en'imatice necesare re lic&rii, C)imiotera ice anti)er es.irusuri Ackclo.ir cel mai bine tolerat +i cel mai e!icace .irulicid Mecanism de aciune0 Ackclo.irul &trunde selecti. numai %n celulele in!ectate cu .irusuri )er etice unde se g&se+te o en'im& timidinMina'a care !os!orilea'& medicamentul %n !orma mono!os!at&, A oi rin !os!oril&ri succesi.e intracelular re'ult& Aciclo.ir ( tri!os!at- care bloc)ea'& re licarea .iral&, Se obine ast!el un ADN .iral anormal +i a!uncional care nu mai oate asigura re licarea .iral&, S ectru de aciune0 ;irus )er es sim le# ti G ";6SG$3 ;irus )er es sim le# ti 1 ";6S1$3 ;irus .aricelo 'osterian ";;@$, Dtili'&ri tera eutice0 ";6SG$0 gingi.ostomatit&3 Meratocon/uncti.ite3 ence!alit& acut&3 in!ecii generali'ate cutaneomucoase, ";6S1$0 )er es genital3 )er es neonatal generali'at3 ence!alit&, ";;@$0 .aricel&3

Pagina 250

FARMACOLOGIE
6er es 'oster generali'at Tratamentul trebuie administrat recoce %n erioada rodromal& sau la rimele le'iuni cutaneomucoase cu sco de a sc&dea durata +i gra.itatea le'iunilor- dis ariia algiei 'oosterienere.enirea com licaiilor se.ere, Reacii ad.erse0 "rare$ intoleran& digesti.&- .erti/ "oral$3 !lebit& de cateter- urticarie "i,.,$, 7re'entare +i administrare0 @o.ira# com orale 8 ri'e e 'i3 !lacoane er!u'ie3 unguent o!talmic, Eanciclo.ir Cel mai e!icient .irulicid e .irusul citomegalic, Mecanism de aciune0 asem&n&tor Ackclo.irului, Dtili'at %n in!eciile cu .irus citomegalic a &rute la imunode rimai "SIDA$0 retinite- colite ulceronecrotice- neumonie intrstiial&- ence!alite, Reaciile ad.erse sunt im ortante0 meduloto#icitate- ne!roto#icitate- neuroto#icitate, 7re'entare +i administrare0 !lacoane- e#clusi. entru administrare er!u'ie i,., ;idarabina Asem&n&toare ca mecanism de aciune Ackclo.irului, Dtili'&ri tera eutice0 in!ecii )er etice "numai %n li sa Ackclo.irului$3 )e atita cronic& .iral& cu .irus B, 7re'entare +i administrare0 !lacoane administrate i,m, +i i,., Recent %n )e atita cronic& .iral& e.oluti.& ti B se recomand& asocierea ;idarabin& C Inter!eron ( al!a c*t mai recoce, Ido#uridina Dtili'at& e#clusi. entru tratamente ale le'iunilor )er etice cutaneomucoase +i Meratocon/uncti.ite )er etice "din cau'a meduloto#icit&ii$ ca soluie 2-GP3 omada o!talmic& 2-GP +i unguent 2-1P, Foscarnet Are s ectru anti.iral larg0 .irus citomegalic "medicament de elecie$- .irus )er es sim le# G +i 13 .irus .aricelo'osterian, Se administrea'& intra.enos, C)imiotera ice antimi#o.irusuri Amantadina anti.iral s eci!ic util %n re.enirea gri ei ro.ocat& de toate subti urile .irusului gri al A "ND .irus B$ +i %n tratamentul ei3 dac& este administrat& %n rimele 8\ ore de la debut se obine ameliorarea clinic& e.ident& a !ormelor se.ere3 se utili'ea'& la acienii cu risc crescut- .*rste e#treme- bolna.i cronici "diabetici- cirotici$ imunode rimai "SIDA$3 de'.olt& neuroto#icitate3 contraindicat& la gra.ide3 anti arMinsonian, Rimantadina Asem&n&toare +i totu+i mai acti.& dec*t Amantadina, Cimiotera ia antiretro.iru+i Antiretro.iru+ii sunt0 6TL; I ")uman T leuMemia .irus I$ ( leucemie cu celule T

Pagina 251

FARMACOLOGIE
( lim!om cutanat cu celule T ( lim!om malign non)odMinian, 6TL; II ")uman T leuMemia .irus II$ leucemie 6I; G ")uman imunode!icienck .irus G$ 6I; 1 AIDS 9 SIDA Bolile roduse de 6TL; I +i 6TL; II sunt tratate cu anticanceroase- iar cele roduse de 6I; G +i 6I; 1 de c)imiotera ice anti.irale e!icace, Celulele int& entru 6I; cu rece tori s eci!ici re re'entani de CD 8 sunt lim!ocitele T "CD8)el er$- monocitele- macro!agele tisulare- celulele dendritice, Du & ce a &truns %n celula ga'd& ARN .iral este retrotranscris %n ADN .iral care este integrat %n genomul celulei ga'd& ca ro.irus +i transmis ca o Fmo+tenireF celulelor(!iice, El oate a oi s& sinteti'e'e articule in!ecioase care .or distruge celula ga'd& res ecti. a lim!ocitelor T ceea ce %nsemnea'& de!icit imunitar mediat celular, De aceea rognosticul !idel al in!eciei cu 6I; este num&rul de lim!ocite T, Medicamente antiretro.irale actuale Mecanism de aciune0 Du & &trunderea %n celul& medicamentul su ort& con.ersia %n !orm& acti.& tri!os!at&, Sub aceast& !orm& sunt %nglobate %n ADN .iral a!lat %n !a'& de sinte'&, =n acest !el este blocat& sinte'a lanului de ADN +i im licit a re lic&rii .irale, @ido.udina Farmacocinetic&0 Absorbia digesti.& este bun&3 Bd YBP3 TGA1 este scurt- ceea ce im une administrarea oral& la inter.ale de 8 ore, Se metaboli'ea'& )e atic- se elimin& urinar, S ectru de aciune0 .irustatic e 6I;G- 6I;1- 6TL; I3 bactericid e enterobacterii3 Dtili'&ri tera eutice0 SIDA %n toate stadiile entru a relungi su ra.ieuirea- a sc&dea !rec.ena +i se.eritatea in!eciilor Reacii ad.erse0 )ematoto#icitate3 tulbur&ri digesti.e3 tulbur&ri neuro si)ice 7re'entare +i administrare0 Retro.ir com , orale din 8 %n 8 ore @alcitabina este asem&n&toare @ido.udinei Recent s(a %ncercat o asociere @ido.udin& C @alcitabin& %n SIDA entru urm&toarele a.anta/e0 su erioritatea e!ectelor !armacodinamice3 reducerea e!ectelor ad.erse3 administrarea unor do'e mai mici3 sc&derea riscului de a ariie a re'istenei .irale, C)imiotera ice anti.irale cu s ectru larg Riba.irina anti.irale sintetic cu s ectru larg acti. e .irusuri ADN ".irus )er etic G- 1$ +i e .irusuri ARN "mk#o.irusuri- aramk#o.irusuri- areno.irusuri- arbo.irusuri$, Administrare oral& +i arenteral& "i,.,$, Inter!eronii "INF$ Sunt glico roteine s eci!ice obinute e cale natural& din celule umane sub aciunea unor stimuli de ti antigene .irale bacteriene- !ungice- olinucleo'i'i sintetici3

Pagina 252

FARMACOLOGIE
Sunt0 ( INF al!a rodus de monocite3 ( INF beta rodus de !ibroblaste3 ( INF gama rodus de lim!ocitele T sensibili'ate, Aciunea !armacodinamic&0 anti.iral&3 antitumoral&3 imunomodulatoare, Inter!eronul ( al!a Este secretat +i eliminat e#tracelular imediat du & in!ecia .iral& de c&tre celulele in!ectate, Se !i#ea'& e rece torii s eci!ici de e membrana celulelor .ecine nein!ectate determin*nd sinte'a de ARN(m- iar a oi a unor roteine cu !uncie en'imatic& care se o un re lic&rii ulterioare a .irusului a/uns intracelular, Dtili'&ri tera eutice0 INF al!a este considerat cel mai e!icace c)imiotera ic anti.iral %n )e atita cronic& .iral& cu ;6Bcu ;6B C ;6D sau cu ;6C, INF al!a acionea'& asu ra .irusurilor )e atitice ast!el0 bloc)ea'& re licarea .iral& e.ideniat& rin sc&derea ni.elului seric de ADN(;6B +i ARN( ;6C3 stimulea'& li'a )e atocitelor in!ectate de c&tre lim!ocitele T citoto#ice, Este e!icient %n H2P dintre 6C; ")e atite cronice .irale$ cu ;6B +i 12P dintre 6C; cu ;6C unde roduce ameliorare clinic&- biologic& +i .irusologic& "dis ar marMerii de re licare .iral&$ entru o erioad& de a ro#imati. B ani, Acesta este r&s unsul com let, Atunci c*nd a are doar o ameliorare clinic& +i biologic& %ns& ersist& marMerii de re licare .iral&r&s unsul este arial, Dneori ot a &rea rec&deri cau'ate de selectarea unor mutante .irale !a& de INF(al!a, Contraindicaii0 ciro'a )e atic& cu sindrom de )i ertensiune ortal&3 )e atite cronice autoimune3 boli si)ice se.ere3 boli tiroidiene, 7re'entare +i administrare0 !iole =n 6C; cu ;6B se adm, s,c, B milioane DIA entru o dat& de H ori As& t&m*n& ( Y luni3 =n 6C; cu ;6C se adm, s,c, H milioane DIA entru o dat& de H oriAs& t&m*n& ( Y luni- iar entru !ormele se.ere G1 ( G\ luni,

Pagina 253

FARMACOLOGIE
ANTIBIOTICE ]I C6IMIOTERA7ICE ANTIFDNEICE Sunt SM cu aciune e ciu erci +i !ungi3 introduse %n tera eutic& din GZ8B, Clasi!icare0 du & modul de !olosire A, Anti!ungice de u' local +i intestinal entru mico'e tegumentare sau ale mucoaselor0 Nistatina0 crem&- o.ule- dragee Am!otericina B0 crem&- o.ule- gel 7ima!ucina0 omad& Flucito'ina0 !iole entru u' local Clotrima'ol0 omad& Econa'ol0 loiune- crem&- s rak Flucona'ol0 crem&- udr&- o.ule Itracona'ol0 crem&- gel Jetocona'ol0 crem&- gel Micona'ol0 com ,- udr&- o.ule B, Anti!ungice de u' sistemic Am!otericina B Flucona'ol Flucito'ina Jetocona'ol Itracona'ol Eriseo!ul.ina Micona'ol Mecanism de aciune0 este di!erit %n !uncie de structura c)imic&, Nistatina +i Stamicina alterea'& integritatea membranelor celulare !ungice, Sunt !ungistatice sau !ungicide, Imida'olii "Micona'ol- Jetocona'ol$ alterea'& com onentul rinci al al membranei celulare !ungice a.*nd ast!el un e!ect !ungicid, Flucito'ina in)ib& sinte'a aci'ilor nucleici3 Eriseo!ul.ina in)ib& at*t sinte'a aci'ilor nucleici c*t +i mito'ele %n meta!a'a,

Pagina 254

FARMACOLOGIE
S ectrul de aciune0 As ergillus- Candida albicans- Crk tococcus neo!ormans- 6isto lasma ca sulatum, Eriseo!ul.ina Flucona'ol Itracona'ol Jetacona'ol Dermato!ii C C CC C Candida ( CC CC C Mucegaiuri ( C C C 7itiros orum ( C C C Bacterii di!orme ( C C C Mico'e ro!unde ( C C C Leis)manio'e ( ( C ( Dtili'&ri tera eutice Sunt indicate %n mico'e locale +i sistemice se.ere cu !ungi sensibili0 as ergilo'& "Itracona'ol- Am!otericina B3 imida'olii sunt inacti.i$3 candido'e "Stamicina- Nistatina- Jetocona'ol- Stamicina C Flucito'ina$3 meningoence!alita cri tococo'ic& "Flucona'ol- Itracona'ol- Am!otericina B C Flucito'in&$3 )isto lasmo'& "Flucona'ol- Am!otericina B- Itracona'ol$3 ro!ila#ia mico'elor din SIDA, Obser.aie0 Flucito'ina trebuie obligatoriu asociat& sinergic cu Am!otericina B "Stamicina$ entru limitarea select&rii mutantelor re'istente, Reacii ad.erse0 Am!otericina cea mai to#ic&3 oate roduce0 eru ii cutanate- dermatit& alergic&3 !ebr& medicamentoas& intoleran& digesti.&3 trombo!lebit&3 )ematoto#icitate3 ne!roto#icitate3 neuroto#icitate3 tulbur&ri electrolitice ")i o otasemie$, Flucito'ina intoleran& digesti.&- colit& ulceroas&3 leuco enie, Eriseo!ul.ina mani!est&ri alergice- ner.oase Jetocona'ol- Micona'olul intoleran& digesti.&0 greuri- .&rs&turi3 mani!est&ri alergice0 ras)- rurit AN<IOLITICELE An#ioliticele sau tranc)ili'antele minore sunt medicamente care atenuea'& sau su rim& starea de an#ietate de di!erite etiologii +i reduc acti.itatea si)omotorie e#agerat&, An#ietatea 9 stare emoional& caracteri'at& rin erce erea unui ericol eminent +i a atitudinii de a+te tare a acestui ericol- combinat& cu un sentiment de ne utin& total& !a& de ericolul a+te tat, Deseori an#ietatea este %nsoit& de0 ( mani!est&ri neuro.egetati.e "ta)icardie- trans iraii e#cesi.e- ro+ea& sau aloare tegumentar&$3 ( in)ibiie motorie3 ( tensiune muscular&, Clasi!icarea an#ioliticelor0 Pagina 255

FARMACOLOGIE
Ben'odia'e inele Carbamaii Alte an#iolitice0 6idro#i'in Bus irona (blocante BEN@ODIA@E7INELE An#ioliticele cele mai utili'ate %n ractica medical& datorit& to#icit&ii reduse +i e!icacit&ii tera eutice, Farmacocinetic&0 Absorbia0 ra id absorbite %n tubul digesti. E#, Dia'e amul se absoarbe ra id ( icul lasmatic !iind atins %n G ( 1 ore- e!ectul an#iolitic se instalea'& ra id "se utili'ea'& %n an#ietatea acut&$ O#a'e amul se absoarbe lent ( icul lasmatic !iind %n 1 ( H ore, Antiacidele %ncetinesc .ite'a de absorbie "p Bd orale$ %nt*r'iind instalarea e!ectului tera eutic a+te tat3 absorbie lent& incom let& du & administrare i,m, Distribuia0 legare uternic& de roteinele lasmatice "mai ales de albumine$ j \BP3 li osolubile di!u'ea'& u+or bariera )ematoence!alic&- !eto lacentar& +i trec %n la tele matern, Metaboli'are0 re!erenial )e atic& 9: metabolii acti.i cu T GA1 lung "mai lung dec*t la molecula mam&$ 9: relungirea e!ectului tera eutic- care ulterior sunt glucoronocon/ugai, O#a'e am- Lora'e am sunt doar glucoronocon/ugai "sunt bine tolerai la b&tr*ni deoarece glucoronocon/ugarea este uin in!luenat& de .*rst&$, Eliminarea0 eliminare urinar& ca metabolii glucoronocon/ugai inacti.i, Aciune !armacodinamic&0 an#iolitic& ( scade an#ietatea +i sim tomele somatice asociate3 sedati.& ( scade tensiunea si)ic&- )i erreacti.itatea sistemului ner.os +i instalea'& starea de calm3 anticon.ulsi.ant& ( scade con.ulsiile3 util& %n ro!ila#ia +i tratamentul sindromului con.ulsi.3 miorela#ant& ( la ni.elul musculaturii striate3 )i notic& ( !a.ori'ea'& instalarea somnului +i reduc num&rul de tre'iri nocturne, Mecanism de aciune0 Ben'odia'e inele acionea'& la ni.elul rece torilor membranari s eci!ici numii rece tori EABA(ergici de ti A !acilit*nd transmisia sino tic& EABA ergic& la ni.el cerebral, "EABA este rinci alul neurotransmi&tor in)ibitor al SNC$3 Ben'odia'e inele acti.ea'& !lu#ul de Cl ( s re interiorul neuronului diminu*nd ast!el e#citabilitatea neuronal&, Dtili'&ri tera eutice0 a$ Indicaii si)iatrice0 an#ietate acut& +i cronic&0 ( an#ietate reacional&3 ( ne.ro'& an#ioas&3 ( si)o'e3 ( reacii an#ioase ale alcoolicilor %n !a'a se.ra/ului "delirum tremens$3 ( )i ocondrie3

Pagina 256

FARMACOLOGIE
( insomnie "ben'odia'e ine )i notice$3 b$ Indicaii non si)iatrice0 medicaie au#iliar& %n a!eciuni somatice %nsoite de an#ietate0 ( 6TA ( boala coronarian&3 ( colo atii !uncionale ( a!eciuni incurabile con.ulsii de di!erite etiologii0 ( stare de r&u e ile tic3 ( tetanos3 ( eclam sie3 ( con.ulsii !ebrile3 remedicaie %naintea unei aneste'ii entru inter.enii c)irurgicale sau diagnostice "bio siiendosco ii- uncii$- inter.enii stomatologice3 contractur& muscular&0 ( s asme musculare de origine central&3 ( a!eciuni reumatologice, E!ecte ad.erse0 La debutul tera iei se obser.& relati. !rec.ent0 ( somnolen& diurn&3 ( astenie si)ic&- intelectual& cu sc&derea ca acit&ii de concentrare +i tulbur&ri de memorare "%ndeosebi amne'ie anterogiah$ ( )i otonie muscular&3 ( eru ii cutanate ruriginoase3 ( reacii arado#ale "agresi.itateiritabilitate- stare con.ulsi.&$, =n administrare cronic& " este H luni$0 ( tolerana medicamentoas& cu de enden& si)ic& +i !i'ic&$ cu reacii de se.ra/ la o rirea tratamentului, La o rirea brusc& a tera iei0 ( reboundul an#iet&ii +i insomniei3 ( tulbur&ri minore de se.ra/0 iritabilitate- h- co+mar.erti/- tremor, Contraindicaii0 alergia la ben'odia'e ine3 insu!iciena res iratorie se.er&3 miastenie3 insu!icien& )e atic& "risc de su rado'a/$3 sarcin& "risc teratogen %n rimele H luni +i )i otomie muscular& cu h re siratorie %n ultimele H luni$3 conduc&tori auto, 7re'entare0 Dia'e am ( ;ALIDM O#a'e am ( O<A@E7AM redominant e!ect sedati. Meda'e am ( RDDOTEL Lora'e am ( TEMESTA Nitra'e am ( NITRA@E7AM Flunitra'e am ( RO6n7NOL Tema'e am ( NORMISON redominant e!ect )i notic Tria'olam ( NALCION 7rinci ii de utili'are a ben'odia'e inelor0

Pagina 257

FARMACOLOGIE
Ben'odia'e inele se rescriu +i se indi.iduali'ea'& "do'&- durata tratamentului- numai du & un consult medical$3 Iniial se administrea'& do'e mici entru a testa sensibilitatea acientului +i re%nt*m ina a ariia somnolenei diurne3 =n an#ietatea acut& se re!er& o ben'odia'e in& cu aciune imediat&- e cale oral&- entru ma#imum o s& t&m*n&3 =n an#ietatea cronic& se re!er& o ben'odia'e in& cu T GA1 lung- e cale oral&- monodo'& searama#imum G1 s& t&m*ni3 O rirea tratamentului ben'odia'e inic se !ace rogresi. "tim de mai multe 'ile$ entru a re%nt*m ina a ariia sindromului de se.ra/ sau reboundul an#iet&ii3 La .*rstnici do'a de ben'odia'e ine .a !i redus& "GAH din do'a adultului$ datorit& riscului de acumulare %n organism " rin metaboli'are lent& +i )i oalbuminemiei$, CARBAMA?II Aciune !armacodinamic&0 an#iolitic moderat3 sedati.3 )i notic3 slab miorela#ant3 inductor en'imatic3 Dtili'&ri tera eutice0 st&ri de an#ietate3 insomnie de adormire3 se.ra/ alcoolic entru a diminua an#ietatea, E!ecte ad.erse0 somnolen&3 sc&derea er!ormanelor si)omotorii3 )i otonie muscular&3 agranulocito'&, 7re'entare0 com , ALTE AN<IOLITICE 6idro#i'ina Aciune !armacodinamic&0 an#iolitic3 sedati.3 anti)istaminic 6G3 anticolinergic, Dtili'&ri tera eutice0 st&ri de an#ietate3 insomnie de adormire3 dermato'e ruriginoase cu com onenta si)oa!ecti.& 7re'entare0 com , Bus irona "Bus ar$ Aciune !armacodinamic&0 an#iolitic rin in)ibiia rece torilor serotoninici B6T(IA cu e!ect lent "du & G ( H s& t&m*ni$ de tratament ( re!erat %n an#ietatea cronic&3 7re'entare0 com ,

Pagina 258

FARMACOLOGIE
6I7NOTICE 6i noticele sunt substane medicamentoase care %n do'e tera eutice determin& o stare a SNC cu instalarea unui somn a ro iat de cel !i'iologic, Insomnia "im osibilitatea sau di!icultatea de a adormi$0 a$ insomnia tran'itorie sau oca'ional& "a &rut& de cel uin H s& t&m*ni$ legat& de situaii stresante acute- decala/ de orar3 b$ insomnia cronic& "a &rut& de s& t&m*ni- luni- ani$ a &rut& %n di.erse st&ri atologice0 somatice "insu!icien& cardiac&- a!eciuni reumatismale$ sau si)iatrice "de resie- an#ietate- alcoolism$3 7oate !i clasi!icat& ca0 insomnia de adormire 9 im osibilitatea de a adormi %n a ro#imati. H2 minute3 insomnia de tre'ire 9 somn agitat cu co+maruri- tre'iri nocturne +i inca acitatea de a readormi, Clasi!icare0 6i notice barbiturice 6i notice nebarbiturice Fenobarbital Ben'odia'e inice )i notice Ciclobarbital @o iclona Amobarbital @ol idem Fenobarbital 6i notice barbiturice Deri.aii acidului barbituric Farmacocinetic&0 absorbie bun& du & administrarea oral&3 com u+i barbiturici li osolubili "Ciclobarbital$ au0 ( legare moderat& de roteinele lasmatice3 ( distribuie ra id&3 ( e urare ra id& ( mai ales rin metaboli'are )e atic&, com u+i barbiturici uin li osolubili "Fenobarbital$ au0 ( legare slab& de roteinele lasmatice3 ( distribuie lent&3 ( metaboli'are )e atic& +i eliminare urinar&, Aciune !armacodinamic&0 e!ect sedati. "do'e mici$ 9: atenuea'& agitaia si)omotorie +i instaurea'& starea de calm3 e!ect )i notic 9: !acilitea'& instalarea somnului +i reduce num&rul de tre'iri nocturne, =n !uncie de e!ectul )i notic barbituricele ot !i0 a$ cu e!ect )i notic ra id de scurt& durat& "8 ( Y ore$0 ( Ciclobarbital ( 7entobarbital Dtile %n insomnia de adormire, b$ cu e!ect )i notic lent +i durabil "\ ( G1 ore$0 ( Fenobarbital e!ect anticon.ulsi.ant 9: util %n tratamentul +i ro!ila#ia sindromului con.ulsi. e!ect inducti. en'imatic "mai ronunat entru Fenobarbital$3 instalat la 1 ( H 'ile de la debutul tera iei meninut c*te.a 'ile du & o rirea medicaiei, Mecanism de aciune0 a$ Facilitea'& e!ectul in)ibitor al EABA rin !i#area e rece torii EABA ergici "la ni.elul altor sedii de legare dec*t al ben'odia'e inelor$ +i tra.ersea'& desc)iderea canalelor entru Cl ( cu )i er olari'are consecuti.&3 b$ Reduc e!ectul de olari'ant al glutamatului "neurotransmi&tor e#citant %n SNC$3 Dtili'&ri tera eutice0 insomnii3

Pagina 259

FARMACOLOGIE
st&ri de agitaie si)omotorie3 e ile sie "Fenobarbital$3 icter nuclear al nou ( n&scutului "Fenobarbitalul entru e!ectul inductor en'imatic$, E!ecte ad.erse0 somnolen& re'idual& diurn& cu buim&ceal& la tre'ire3 reacii arado#ale mani!estate rin iritabilitate +i e#citaie si)omotorie3 toleran& +i de enden& si)ic&- !i'ic& cu sindrom de se.ra/ mani!estat rin insomnie- tremordelir- con.ulsii3 into#icaie acut& cu barbiturice accidental sau suicidar "!rec.ent& +i se.er&$ mani!estat& rin0 ( obnubilare3 ( .orbire incorect&3 ( tulbur&ri de coordonare %n mi+c&ri3 ( greuri, Coma barbituric& instalat& ulterior mani!estat& rin0 ( mio'& ( ROT abolie ( bradi neeh ( )i oTA ( oligoh Bolna.ul decedea'& rin arali'ie res iratorie sau cola s, Contraindicaie0 or!irie3 IR se.er&3 sindrom de resi.3 sarcin& "risc teratogen$ rimele H luni +i "sindrom de se.ra/ cu de resie res iratorie a nou( n&scutului$ ultimele H luni3 al& tare3 ruden& la conduc&torii auto +i ersoanele care m*nuiesc a arate de reci'ie, 7re'entare0 Amobarbital ( DORMITAL ( com , oral la culcare Ciclobarbital ( CICLOBARBITAL ( com , oral la culcare Fenobarbital ( LDMINAL ( com , oral la culcare 6I7NOTICE NEBARBITDRICE0 G, Ben'odia'e ine )i notice Nitra'e am ( NITRA@E7AM- cel mai !olosit 4 Flura'e am Tria'olam Mida'olam 1, Elutetimida "No#iron$ Aciune !armacodinamic&0 )i notic cu e!ect ra id de scurt& durat& "8 ore$3 inductor en'imatic "risc de interaciuni medicamentoase$3 colinergic central +i eri!eric, Dtili'&ri tera eutice0 insomnii de adormire3 remedicaie "%nainte de inter.enie c)irurgical&$, E!ecte ad.erse0 buim&ceal& la tre'ire3 Pagina 260

FARMACOLOGIE
eru ii cutanate alergice3 oscilaii tensionale3 de enden& "du & tratament %ndelungat$, 7re'entare0 NO<IRON com , oral G ( 1 la culcare sau %nainte de inter.enie c)irurgical&, H, Cloral)idrat Aciune !armacodinamic&0 )i notic "de j Y ore$ anticon.ulsi.ant inductor en'imatic moderat 7uin utili'at deoarece nu are o !orm& !armaceutic& industrial& +i se rescrie magistral- au gust ne l&cut- toleran& sc&'ut& +i e!ect iritant, 8, @o icloma "Imo.ane$ Aciune !armacodinamic&0 )i notic& care roduce0 ( adormire ra id&- somn !i'iologic3 ( reduce num&rul de tre'iri nocturne +i asigur& o bun& tre'ire3 ( garantea'& o durat& normal& a somnului +i re.ine somnolena matinal& re'idual&3 ( nu roduce rebound3 ( are ro riet&i sedati.e- miorela#ante +i anticon.ulsi.ante, Farmacocinetic&0 absorbie digesti.& ra id&- concentraie ma#im& du & Z2x ( G12x3 !i#are slab& e roteinele lasmatice3 metaboli'are )e atic& +i eliminare urinar& ca metabolii inacti.i3 TGA1 cu rins %ntre B ( [ ore- mai relungit la .*rstnici +i la acienii cu insu!icien& )e atic&3 trece rin lacent& +i la tele matern, E!ecte ad.erse0 gur& uscat&- )i otonie muscular&- ce!alee, Contraindicaii0 insu!icien& res iratorie- sarcin&- co ii sub GB ani Administrare0 oral la culcare B, @ol idem "Stilono#$ Aciune !armacodinamic&0 )i notic- recent introdus %n tera eutic&- cu e!ect ra id3 nu determin& somnul arado#al, Farmacocinetic&0 absorbie digesti.& ra id&- concentraie ma#im& du & H2x ( G\2x3 !i#are uternic& e roteinele lasmatice3 eliminare urinar& "ca metabolii inacti.i$ +i !ecal&3 TGA1 %ntre 1 ( H ore " relungit *n& la G2 ore %n insu!icien& )e atic&$, Mecanism de aciune0 idem @o iclona 5 ambele se !i#ea'& e sediile de legare la ni.elul rece torilor EABA ergici "altele dec*t cele ale Ben'odia'e inelor$, Dtili'&ri tera eutice0 insomnii de adormire E!ecte ad.erse0 .erti/- somnolen& diurn&- ce!alee- grea&- .&rs&turi, Contraindicaii0 conduc&tori auto3 insu!icien& renal&3 sarcin&3 co ii sub GB ani, 7re'entare0 com ,- oral la culcare,

Pagina 261

FARMACOLOGIE
NEDROLE7TICELE Neurole ticele "Anti si)oticele$ sunt medicamente rescrise %n tratamentul a!eciunilor si)otice "sc)i'o!renia- si)o'a maniaco(de resi.&- aranoia- ara!renia$ c&rora le modi!ic& semni!icati. rognosticul, Acionea'& sim tomatic atenu*ndAsu rim*nd unele tulbur&ri si)otice "delir- )alucinaii- stare de agitaie si)ic&$, Clasi!icarea neurole ticelor du & aciune G, Neurole tice Fsedati.eF calmea'& starea de agitaie3 instalea'& indi!erena si)omotorie, Clor roma'ina "CC$ Le.ome roma'ina "CCC$ 4 Tiorida'ina "CC$ 1, Neurole tice Fincisi.eF 9 Fanti roducti.eF utili'ate %n urgene si)iatrice3 aciune anti si)otic& !a& de sim tome ca indi!eren& acti.&- stereoti ia limba/ului- catatonia +i inutilitate3 utili'ate %n sc)i'o!renie "!acilitea'& reluarea contactului cu antura/ul a ro iat$, 6alo eridol Tri!lu eridol 7en!lu eridol 7imo'id Flus irilen Farmacocinetic&0 G, Absorbie0 e cale oral& ( inegal& +i incom let& "in!erioar& administr&rii arenterale$3 Bd oral& 12 ( [2P3 e cale i,m,0 ( %nalt& +i ra id&3 ( utili'at& %n urgenele si)iatrice3 c*nd acientul ND coo erea'&3 entru administrarea neurole ticelor retard3 1, Distribuia0 !i#area e roteinele lasmatice .ariabil& %n !uncie de SM3 tra.ersea'& bariera )ematoence!alic&- !eto( lacentar& +i la tele matern3 a!initate semni!icati.& entru esut adi os, H, Metaboli'area0 )e atic 9: metabolii inacti.i +i arial acti.i res onsabili entru unele e!ecte ad.erse, 8, Eleminarea0 renal +i %n mic& m&sur& biliar, Aciune !armacodinamic& +i mecanism de aciune0 aciune sedati.& imediat& ce lini+te+te starea de agitaie +i angoas& %n bolile si)ice3 aciune anti si)otic& "anti roducti.&$ ce atenuea'& delirul +i )alucinaiile bolna.ului si)ic3 aciune desin)ibitorie "antide!icitar&$ diminu& sau su rim& starea de indi!eren& a!ecti.& +i neutralitatea emoional& a bolna.ului !acilit*nd reluarea contactului cu antura/ul3 aciune anticolinergic& eri!eric& sauA+i central& e# rimate rin consti aie- tulbur&ri de miciune- usc&ciunea gurii3

Pagina 262

FARMACOLOGIE
aciune blocant& al!a adrenergic& eri!eric& +i sim atic& central& ce roduce )i oTA3 aciune anti.omiti.& marcat& rin de rimarea 'onei c)emorece toare din bulb3 aciune )i otermi'ant& rin in)ibarea centrului termoreglator3 utile entru reali'area )i otermiei controlate, 444 Neurole ticele se leag& s eci!ic de rece torii do aminergici centrali "D G +i D1$ e care %i bloc)ea'& la ni.elul sistemului limbic- sistemului nigrostriat- )i otalamusului, Dtili'&ri tera eutice0 si)o'e acute0 sc)i'o!renia acut&- cri'a maniacal&- agitaie si)ic& %n delir acut3 si)o'e cronice0 sc)i'o!renie- aranoia- ara!renie3 alte indicaii0 si)o atie entru a atenua im ulsi.itatea +i agresi.itatea bolna.ilor3 boala ticurilor0 coree3 grea&- .&rs&turi incoercibile, E!ecte ad.erse0 a$ si)iatrie0 indi!eren& si)omotorie mani!estat& rin0 ( ierderea interesului +i iniiati.e3 ( a atie3 ( asi.itate a!ecti.& "nu(l bucur& +i nu(l interesea'& nimic$3 ( de'interes intelectual, somnolen& "e# rim& %ntodeauna un do'a/ rea mare$3 reacti.itatea st&rii de an#ietate sau de delir3 stare con!u'i.&- mai des la .*rstnici,

b$ neurologice0 sindrom e#tra iramidal mani!estat rin0 ( cri'e oculoh disMine'ie acut& ( torticolis s asmodic3 ( grimo'e !aciale3 ( roth limbii, 4 a are la debitul tera iei la a ro#imati. 1AH din bolna.i3 4 re.enite rin administrarea anticolinergicelor anti arMinsoniene "Rom arMin$, sindrom arMinsonian0 ( acatisie "di!icultatea de a r&m*ne e loc3 se mi+c& continuu$3 ( !acies imobil3 ( bradiMine'ie3 ( tremor erioral, 4 a are la a ro#imati. H2P din acienii3 cedea'& la tera ia cu Rom arMin, disMine'ii tardi.e 9 mi+c&ri anormale- stereoti e- ritmice- continue- locali'ate mai ales la ni.elul regiunii !aciale +i buco(linguale0 ( grimase ale !eei3 ( mi+c&ri ale limbii3 ( mi+c&ri de mestecare, Se ot asocia cu balansul m*inilor sau cu oscilaii ritmice ale trunc)iului, 4 a ar du & administrarea cronic& a neurole ticelor +i a!ectea'& j GB ( 12P dintre bolna.i3 sunt ire.esibile, c$ e!ecte ad.erse neuro(.egetati.e0 e!ecte al!a adrenergice0 ( somnolen&3 ( )i oTA,

Pagina 263

FARMACOLOGIE
e!ecte anticolinergice "atro inice$0 ( uscarea gurii3 ( consti aie3 ( cre+terea resiunii intraoculare- midria'& +i tulbur&ri oculare de acomodare3 ( miciuni di!icileh, d$ e!ecte endocrine ( tulbur&ri ale ciclului menstrual0 ( amenoree3 ( digomenoreeh3 ( inecomastie, ( sc&derea libidoului- !rigiditate e$ alte e!ecte ad.erse0 ( cre+terea onderal&3 ( !otosensibili'are "nu e# unere la soare$3 ( leuco enie3 ( cardioto#icitate "Tiorida'in$, !$ sindrom malign de neurole tice mani!estat rin0 ( e!ect ad.ersh rar +i gra. "sub GP$0 ( !ebr& este 82 oC3 ( ta)icardie3 ( des)idratare3 ( rigiditate- con.ulsii, ( e.oluie !atal& ( deces rin cola cardio.ascular ( obligator0 ( o rirea imediat& a neurole ticului3 ( re)idratarea bolna.ului3 ( trans ort de urgen& la s ital, Contraindicaii0 )i ersensibilitate la !enotia'ine3 glaucom cu ung)i %nc)is3 adenom de rostat&3 boala 7arMinson3 e ile sie3 sarcin&- al& tare, 7re'entare0 Clor roma'ina ( CLORDELA@IN- 7LEEOMA@IN dg,- !, Le.ome roma'ina ( NO@INAN c ,- !, Tiorida'ina ( TIORIDA@IN dg, 6alo eridol ( 6ALDOL c ,- sol,- !, 7en!luridol ( SEMA7 c , 7ino'id ( ORA7 c ,- sol, Flus irilin ( IMA7 c ,

MEDICA?IA ANTIDIABETIC> Consideraii generale0 Diabetul 'a)arat este cea mai !rec.ent& boal& metabolic& cronic&- %n care tulburarea ma/or& este )i erglicemia din cau'a de!icitului de insulin&3 =n GZ1G BANTINE +i BEST au e#tras insulina din ancreas +i au demonstrat e!ectele sale tera eutice la diabetici "studiu e# erimental clinic$3

Pagina 264

FARMACOLOGIE
=n etio atologia diabetului 'a)arat nu este im licat numai ancreasul "de!icitul de insulin&$- dar +i alte glande ")i o!i'a anterioar& +i adenosu rarenala rin )ormonii lor$3 Diabetul 'a)arat oate !i0 a$ Diabet 'a)arat ti I "IDDM$ 9 insulinode endent ( debutea'& sub 82 de ani3 ( a are rintr(un de!icit absolut de insulin& "necesit& administrare 'ilnic&$ du & o alt& a!eciune care distruge celulele B ancreatice3 ( acienii sunt redis u+i la )i erglicemii mari +i cetoacido'&, b$ Diabetul 'a)arat ti II "NIDDM$ 9 non insulinode endent ( debutea'& este 82 de ani3 ( caracteri'at rin insulino enie relati.&- mai ales insulinore'isten&3 ( acienii nu sunt redis u+i la cetoacido'&3 r&s und !a.orabil la dieta )i oglicemic& +i medicaia andidiabetic& oral&3 tera ia cu insulin& se administrea'& doar c*nd e#ist& riscul decom ens&rilor metabolice, Com licaiile diabetului 'a)arat sunt0 ( microadeno atia la ni.elul glomerulului renal "ne!ro atia diabetic&$ la ni.elul retinei "retino atia diabetic&$ la ni.elul ence!alului "neuro atia diabetic&$ ( macroangio atia la ni.elul coronarelor "IM$ la ni.elul membrelor in!erioare "arterio atia diabetic&$ ( arteriosclero'a

Pagina 265

FARMACOLOGIE
INSDLINA )ormon sinteti'at de celulele B ale insulelor Langer)ans ancreatice Farmacocinetic&0 sinteti'at& %n celulele B ale insulelor Langer)ans din ancreas ca un singur oli e tid ( re roinsulina care este con.ertit a oi %n roinsulin&3 stocat&- moleculele de insulin& sunt eliberate rin e#ocito'&3 stimularea secreiei de insulin& se reali'ea'& rin0 ( administrarea oral& a gluco'ei "mai bine dec*t rin administrarea ei i,.,$ oate determina secreia de insulin& %n 1 !a'e0 a$ la %nce ut o !a'& e# lo'i.& cu F iMulF %n c*te.a minute +i cu declin ra id3 b$ a oi o !a'& lent& du & a ro#imati. G ) entru a reali'a F iMulF3 ( )ormonii gastrointestinali "secretin&- ancrea'im&- gastrin&$ ot stimula secreia de insulin&3 ( autocontrolul insulinic " rin ni.elul glicemiei$0 a$ agoni+tii adrenergici u secreia insulinei rin u AM7c intracelular3 b$ AM7c +i Ca1C ot stimula sistemul microtub(micro!ilament entru !ormarea insulinei3 Cantitate mic& de insulin& oate !i detectat& %n urin& "de+i rinic)ii normali !iltrea'& +i resorb )ormonul$3 Ficatul +i rinic)ii au im ortan& rimar& %n degradarea insulinei rin en'imele roteolitice3 distrug j 82P din insulina rodus&, Mecanism de aciune0 Iniial aciunea insulinei se etrece la su ra!aa celulelor- unde interacionea'& cu un rece tor s eci!ic lasat e membrana celular& "o glico rotein&$, Drmea'& a oi o Fcascad& metabolic&F numit& Fe!ect ostrece torF, Intrarea gluco'ei +i AA %n celul& nu este su!icient de bine cunoscut&, E!ectele biologice ale insulinei A, Metabolismul glucidic0 a$ La ni.elul !icatului0 scade glicogenoli'a 5p roducia )e atic& de gluco'&3 scade gluconeogene'a entru c& p AM7c +i p AA gluco!ormatori3 cre+te glicogenogene'a rin stimularea glicogensinteta'ei, b$ La ni.elul mu+c)iului0 !a.ori'ea'& trans ortul transmembranar de gluco'&3 !acilitea'& con.ersia gluco'ei 5 glicogen, B, Metabolismul roteic Aciune anaboli'ant& la ni.el muscular +i )e atic, stimularea sinte'ei roteice " rin intermediul AM7c$3 in)ibarea catabolismului roteic "p roducia de uree$ +i gluconeogene'ei din AA gluco!ormatori, C, Metabolismul li idic in)ib& li oli'a 5 in)ib& eliberarea de AE liberi din esut adi os3 intensi!ic& acti.area li a'ei !a.ori'*nd ca tarea trigliceridelor3 intensi!ic& sinte'a de AEL +i esteri!icarea trigliceridelor la ni.el )e atic3 reglea'& concentraia de CC circulani rin administrarea o#id&rilor de AEL +i a ACCoA, D, In!luene )ormonale0 in)ib& secreia de glucagon3

Pagina 266

FARMACOLOGIE
normali'ea'& secreia de )ormon somatotro la acienii cu IDDM, Dtili'&ri tera eutice0 Diabetul 'a)arat ti I- insulino de endent "IDDM$ ca tratament de substituie entru urm&toarele0 ( meninerea .alorilor glicemiei %n /urul ci!relor normale3 ( %nl&turarea sim tomelor ro.enite rin )i erglicemie " oliurie- olidi siesc&dere obnderal&$3 ( e.itarea com licaiilor, Diabetul 'a)arat com licat cu0 ( neuro atie diabetic&3 ( retino atie diabetic&3 ( ne!ro atie diabetic&, Diabetul 'a)arat la gra.ide "antidiabeticele orale sunt to#ice entru !&t$3 Diabetul 'a)arat recent de istat "Dg recent$3 E.enimente deosebite la diabetul 'a)arat de ti II "inter.enii c)irurgicale- in!ecii ma/ore$, E!ecte ad.erse0 G, 6i oglicemia "e!ectul ad.ers cel mai !rec.ent$0 +ocul insulinei este cel mai r&u e!ect al )i oglicemiei caracteri'at rin a!ectarea SNC 5 con.ulsii3 caracteri'at& rin ta)icardie- ameeli- trans iraii- !oame- tremor "a &rute ca urmare a secreiei com ensatorii a Adrenalinei$3 administrare i,., de gluco'&- soluii )idrocarbonate- suc de !ructe sau Elucagon, 1, Reacii locale0 li odistro!ia "urmarea %nlocuirii esutului adi os cu esut !ibros$3 ( consecina in/ect&rii insulinei %n acela+i loc oate !i re.enit& rin sc)imbarea 'ilnic& a locului in!ecii locale la locul in/ect&rii3 reacii alergice locale, H, Alergia la insulin&0 const& %n roducerea de anticor i antinisulinici care p e!ectul tera eutic3 e!ect ad.ers mai rar e m&sura introducerii %n tera eutic& a insulinei umane cu %nalt grad de uri!icare "insulina bo.in& este cea mai alergi'ant&$, Ti uri de insulin& A, Du & origine0 a$ Insulina animal&0 ( de orc ( di!er& de insulina uman& rintr(un AA3 ( de bo.ine ( di!er& de insulina uman& rin HAA, Sunt uri!icate incom let- sunt antigenice, b$ Insulina monocom onent& "MC$ Idem insulina animal& "acea+i origine$ cu un grad de uri!icare %nalt, c$ Insulina uman& "6M$ Obinut& din ancreasul uman- grad %nalt de uri!icare, B, Du & .ite'a de instalare a e!ectului +i durata lui a$ Insuline cu aciune ra id&- de scurt& durat&0 cel uin H in/eciiA'i "ora [- G8- 1G$3 debut la H2x3 e!ect ma#im 1 ( 8 ore3 durata de aciune Y ( \ ore3 s,c, %n mod normal3 i,., %n urgene

Pagina 267

FARMACOLOGIE
Forme0 Actra id "MC$3 6umulin R, b$ Insuline cu aciune intermediar&0 1 in/eciiA'i "ora [- GZ$3 debut la G ( 1 )3 e!ect ma#im H ( \ ore3 durata aciunii G1 ( GY ore3 e#clusi. s,c, Forme0 Insulina no.osemilent& "MC$3 6umulin ( N, c$ Insuline cu aciune lent& +i relungit&0 G in/ecie A'i "nu ot st& *ni %ntodeauna )i erglicemia entru c& e!ectul se e ui'ea'& %nainte de 18 )$3 debut la 8 ( Y ore3 e!ect ma#im G2 ( G\ ore3 durata aciunii 12 ( HY )3 e#clusi. s,c, Forme0 6umulin Reguli de administrare0 A, Calea de administrare0 s,c, "u'ual$ %n regiunea deltoidian&- coa se- erete abdominal3 4 sc)imbarea locului cu c*i.a cm entru a re.eni li odistro!ia "se &strea'& 'ona anatomic&$3 4 sc)imbarea 'onei necesit& recauie deoarece %n deltoid absorbia este mai lent&- %n eretele abdominal este mai ra id&, i,., %n urgene ( coma cetoacido'ic& "insulin& ordinar&- cu aciune ra id&$3 alte c&i in!u'ie eritoneal&3 administrare na'al& "recent %n studiu$, 4 ND oral- este digerat&, B, Administrarea0 clasic& cu seringa gradat& "unic& utili'are$3 modern& cu stiloul in/ector ortabil cu ac retractabil %n care se g&se+te un cartu+ cu insulin&, C, Momentul in/ect&rii0 %naintea meselor0 ( cu H2x entru insulina ra id&3 ( cu 8Bx entru insulina intermediar&3 ( cu Y2x entru insulina lent&, D, Do'a calculat& de medicul s ecialist3 j Y2P dimineaa3 82 P seara, E, 7&strarea la rece 9: 4 =nc&l'irea realabil& administr&rii alt!el este dureroas&, Factorii care alterea'& necesarul de insulin&0 medicamentele0 salicilaii ( accelerea'& utili'area3 anticoagulantele ( stimulea'& secreia de insulin&, )ormonii0 glucagonul- e ine!rina cre+te necesarul de insulin&3 e#erciiu !i'ic +i si)ic cresc necesarul de insulin&3 alimentaia ( modi!icarea cantit&ii sau s)imbarea ei im lic& atenie la do'area insulinei3 obe'itatea cre+te necesarul de insulin& rin cre+terea esutului adi os, ANTIDIABETICELE ORALE Se administrea'& %n diabetul 'a)arat ti II noninsulinode endent "NIDDM$ la bolna.i normo sau su ra onderali c*nd insulina nu este indis ensabil&3 Diabetul 'a)arat se caracteri'ea'& rin 1 !actori0 ( insulinore'istena "c*nd secreia ancreatic& de insulin& este normal&- dar a are o sc&dere a consumului eri!eric de gluco'&$3 ( insulinode!iciena "c*nd secreia ancreatic& de insulin& scade +i a are )i erglicemia$, Clasi!icarea antidiabeticelor orale0

Pagina 268

FARMACOLOGIE
A, Sul!amide )i erglicemiante sunt cele mai utili'ate ca monotera ie sau %n asociere0 Eeneraia I0 Clor ro amid Tolbutamid Eeneraia II0 Elibenclamid Elicla'id Eli i'id Elibornurid Mecanism de aciune0 Se !i#ea'& e membrana celulelor ancreatice 9: de olari'are 5 desc)iderea canalelor Ca1C 5 intrarea masi.& a calciului ionich 5 !i#area Ca 1C de calmodulin& 5 acti.ea'& Mina'ele 5 e#ocito'a granulelor cu insulin&, Aciune !armacodinamic&0 )i oglicemiante rin stimularea secreiei de insulin&3 !a.ori'ea'& utili'area eri!eric& a gluco'ei3 stimulea'& li ogene'a +i in)ib& li oli'a, Farmacocinetic&0 absorbie ra id& +i a roa e com let& %n tubul digesti.3 Cma#, la a ro#imati. 1 ( 8 ore de la administrare3 legare bun& de roteinele lasmatice3 metaboli'are )e atic&, Dtili'area tera eutic&0 Diabetul 'a)arat ti II normo onderali %n ca' de e+ec al dietei )i oglicemianteh 4 du & G2 ( GB ani de tratament continuu e!icacitatea tera eutic& p "e+ec tera eutic secundar$ !iind necesar asocierea cu biguanide sau insulinotera ie E!ecte ad.erse0 )i oglicemia mai ales datorit& meselor neregulate3 deh3 .*rsta a.ansat&- interaciuni cu alte medicamente3 e!ecte to#ice e embrion +i !&t "contraindicate la gra.ide$3 tulbur&ri digesti.e3 eru ii cutanate ruriginoase3 agranulocito'&, 7re'entare0 Clor ro amid ( CLOR7RO7AMID Tolbutamid ( TOLBDTAMID Elibenclamid ( DAONIL3 MANINIL Elicla'id ( DIAMICRON Eli i'id ( MINIDIAB 7rinci ii de administrare0 Se administrea'& la bolna.ii cu diabet 'a)arat ti II du & o diet& )i oglicemidic&h +i )i ocaloric& e+uat&3 Se administrea'& sul!amide din generaia II3 Se administrea'& cu GB ( H2x %nainte de m*ncare 1e A'i "D C S$ 5 H c A'i3 Nu se asocia'& 1 sul!amide )i oglicemiante3 Se reduce do'a la .*rstnici B, BIEDANIDELE Aciune !armacodinamic&0 )i oglicemiant& rin0 ( sc&derea absorbiei intestinale a gluco'ei +i a AA3 ( in)ibarea neoglucogene'ei3 ( stimularea ca turii gluco'ei la ni.el tisular3 ( stimularea glicoli'ei anaerobe, scade titrul lasmatic al trigliceridelor,

Pagina 269

FARMACOLOGIE
Farmacocinetic&0 absorbie bub& la ni.el intestinal3 nu se metaboli'ea'& %n organism- se elimin& e cale renal& nesc)imbat&, Dtili'&ri tera eutice0 diabet 'a)arat ti II cu obe'itate- care nu r&s unde !a.orabil la dieta )i oglicemic& +i )i ocaloric&, E!ecte ad.erse0 tulbur&ri gastrointestinale0 anore#ie- grea&- .om&- gust metalic- diaree, acido'& lactic&, 7re'entare0 METFORMIN Cum tat&m un bolna. cu diabet 'a)arat ti II Regim alimentar )i oglucidic +i )i ocaloric e+ec 7acient normo onderal Sul!amide )i oglicemice e+ec 7acient obe' METFORMIN e+ec

INSDLINOTERA7IE

SDLFAMIDE ANTIDIABETICE C METFORMIN e&ec

CITOSTATICELE

SDCCES TERA7EDTIC

De!iniie0 Anticanceroasele "Citostaticele$ sunt medicamente care au dre t sco care s(a de'.oltat cancerul, 7ot !i utili'ate %n sco 0 A, Curati. LAL B, 6oodMin ulmonar, Clasi!icarea citostaticelor "du & mecanismul de aciune$ a$ Citostatice care acionea'& %n rinci al asu ra sinte'ei de ADN determin& remisiuni lungi "T 12 ani$ ale bolii distrugerea celulelor neo la'ice din ansamblul esuturilor !&r& a com romite rin to#icitatea lor .iaa organismului %n

B, 7aleati. relungind su ra.ieuirea %n di!erite tumori maligne0 Carcinom mamar- endometrial-

Pagina 270

FARMACOLOGIE
Antimetaboliii bloc)ea'& sinte'a normal& a ba'elor urinice +i irimidinice acion*nd %n !a'a FSF a ciclului celular, Metotre#at B ( Fluorouracil Y ( Merca to urina A'atio rina Citarabina 6idro#iureea

b$ Citostatice care acionea'& asu ra ADN (ului re!ormat ro.oac& ru eri la ni.elul ADN(ului " arial re arate de c&tre celula tumoral&$ determin*nd moartea celulei neo la'ice Ageni alc)ilani0 Ciclo!os!amida Clorambucil Cis latina Ageni intercalani Antraciclinele0 Do#orubicina E irubicina Bleomicina c$ Citostatice care acionea'& la ni.elul mito'ei bloc)ea'& mito'a %n meta!a'& rin interaciuni cu tubulina Alcaloi'ii de .inca rosea ;incristina ;inblastina ;indesina d$ Ageni tera eutici utili'ai %n )ormonotera ia cancerului Tamo#i!en Corticosteroi'ii0 7rednison- De#ameta'on Obser.aie0 Toate citostaticele au un IT mic3 e!ectul lor se des!&+oar& asu ra celulelor tumorale +i s&n&toase care se multi lic& ra id "r&d&cina !irului de )emato oetice$, Caracteristici generale ale citostaticelor0 G, Citoto#icitatea anticanceroaselor0 &r- ung)ii- e iteliul gastric- celulele Daunorubicina Idarubicina I!os!amida Busul!an 7rocarba'ina "Natulan$

Pagina 271

FARMACOLOGIE
e# licat& rin mai multe mecanisme3 citostaticele omoar& celulele maligne a!late %n !a'a de di.i'iune celular& "%n re aus sca & de sub aciunea citostaticelor$, 1, Fa'o ( de endena citostaticelor0 ciclul celular este di.i'at %n 8 !a'e EG 9 inter!a'a S 9 sinte'a de ADN E1 9 erioada dintre %nc)eierea sinte'ei de ADN +i mito'& M 9 mito'a E2 9 celule a!late %n re aus =n !uncie de aciunea citostatic& %n cursul ciclului celular distingem0 a$ Citostatice !a'o(de endente "acionea'& %ntr(o !a'& anume a ciclului celular$0 Antimetaboliii !a'a FSF ;incristina !a'a FMF Bleomicina !a'a FEF b$ Citostatice ciclo(de endente "acionea'& e tot arcursul ciclului celular$ Agenii alc)ilani H, Neselecti.itatea Aciunea anticanceroaselor nu este selecti.& numai asu ra celulelor tumorale, Ele acionea'& concomitent +i e celulele normale din organism care au un ritm ra id de regenerare0 celulele )emato oetice e iteliul bucal +i digesti. !oliculul ilos gonadele 8, Dtili'&ri tera eutice Sco ul c)imiotera iei .aria'& %n !uncie de stadiul cancerului Distingem0 a$ C)imiotera ia de inducie ( utili'at& %naintea tratamentului loco(regional al unei tumori locali'ate cu dublu sco 0 ( tratamentul recoce al metasta'elor in!raclinice3

Pagina 272

FARMACOLOGIE
( diminuarea taliei tumorii rimare ce ermite e!ecuarea unui tratament local conser.ator "e#,0 &strarea .ocii %ntr(un neo lasm laringian$, b$ C)imiotera ia ad/u.ant& ( utili'at& du & tratamentul radioc)irurgical entru a e.ita recidi.a tumorii "e#,0 neomamar$, c$ C)imiotera ia dis neea- etc,$, B, To#icitatea anticanceroaselor To#icitatea )ematologic& ( to#icitatea cea mai de temut deoarece0 ( este rodus& de toate citostaticele3 ( oate a.ea risc .ital entru acient3 ( obstacolul ma/or %n cre+terea do'elor de citostatic3 ( a!ectea'& cele H linii0 leuco enie- trombocito enie- anemie +i se instalea'& %n a \ (a 'i de tratament, Mieloto#icitatea este de endent& de0 ( ti ul citostaticului ales "antraciclinele sunt cele mai mieloto#ice$3 ( do'&3 ( radiotera ia asociat&3 ( .*rsta acientului, 4 sub H222 de leucociteAmmH se o re+te c)imiotera ia To#icitatea digesti.& "grea&- .om&$0 ( cel mai emeti'ant citostatic "Cis latina$3 ( tratament ro!ilactic cu @o!ran "Ondansetron$, Alo ecia0 ( !rec.ent&- re.ersibil&3 ( sur.ine du & a G2(a 'i de tratament, A!ectarea gametogene'ei0 ( )i os ermie ( amenoree )i o!ertilitate 7rinci iile generale ale olic)imiotera iei antineo la'ice 7entru alegerea unei sc)eme tera eutice ade.&rate se .a ine seama de0 G, 7articularit&ile !iec&rui bolna.0 ( .*rsta3 aleati.& ( utili'at& %n stadiu metasta'ic al tumorii de &+ite c)irurgical3 rin sc&derea consecinelor in.a'iei tumorale "reduc durereaameliorea'& calitatea .ieii

Pagina 273

FARMACOLOGIE
( starea de nutriie3 ( starea !uncional& a unor organe .itale "!icat- rinic)i$3 ( .alorile )emogramei3 contraindicaii tem orare a citostaticului c*nd num&rul de leucocite T H222AmH +i num&rul de trombocite este T B2,222 mmH3 ( e#istena unor a!eciuni asociate, 1, 7articularit&ile tumorii0 ( locali'area tumorii "e#, tumorile cerebrale sunt mai re!ractare la citostatice datorit& re'enei barierei )ematoence!alice$3 ( dimensiunile masei tumorale "tumor& mare irigare de!icitar& concentraia citostaticului insu!icient&$3 ( ti ul )istologic al tumorii3 ( ritmul de roli!erare tumoral&3 %n aceast& situaie num&rul celulelor a!late %n !a'a E 2 insensibile la citostatice este mare, H, 7articularit&ile medicaiei antineo la'ice utili'ate0 ti ul agentului antitumoral ales3 do'a de citostatic utili'at& "se consider& do'a cea mai e!icient& de citostatic do'a ma#im& tolerat& de bolna.$3 !olosirea combinaiilor de medicamente citostatice0 ( olic)imiotera ia este %ntotdeauna su erioar& monoc)imiotera iei deoarece asigur& ma#imum de distrugere a celulelor tumorale +i o toleran& tera eutic& satis!&c&toare entru bolna.3 ( se asocia'& citostatice cu mecanisme de aciune di!erite re'istenei cu e!ecte ad.erse di!erite3 ( administrarea citostaticelor se !ace la inter.ale de tim bine de!inite entru a ermite re!acerea m&du.ei )emato(!ormatoare- dar nu +i re!acerea masei tumorale %naintea %nce erii unui nou ciclu tera eutic, Antimetaboliii citostatice s eci!ice de !a'& FSF care acionea'& com etiti. cu un metabolit normal la ni.elul situsului de legare al en'imei c)eie alter*nd ast!el ca acitatea en'imei, Metotre#atul antagonist al acidului !olic care de.ine un in)ibitor al di)idro!olat reducta'ei "en'im& care determin& meninerea ni.elului intracelular de !os!at %n stare redus&$3 acionea'& selecti.- !iind mai acti. asu ra celulelor ra id roli!erati.e dec*t a celorlalte celule3 Dtili'&ri tera eutice0 entru a re%nt*m ina a ariia

Pagina 274

FARMACOLOGIE
)emo atii maligne0 leucemii acute- lim!oame maligne tumori maligne solide0 cancer bron)o ulmonar- cancer mamar- osteosarcom- cancer o.arian, E!ecte ad.erse0 mielosu resie tulbur&ri digesti.e0 greuri- .&rs&turi- ulceraii ale mucoaselor3 neuroto#icitate0 tulbur&ri s astice ale membrelor- ence!alo atii3 e!ecte teratogene +i mutagene, Administrare0 oral- i,., la inter.ale de H ( 8 s& t&m*ni3 intraarterial- intrarectal Ageni alc)ilani Mecanism de aciune0 Agenii alc)ilani sunt com u+i cu structuri c)imice di!erite care acionea'& rin alc)il&ri "deoarece are loc %nlocuirea 6 com u+ilor organici cu radical alc)il$3 E!ectul citoto#ic este dat de alc)ilarea aci'ilor nucleici ( ADN(ului din celula tumoral& ru turi ale moleculei de ADN +i leg&turi %ncruci+ate " uni$ %ntre cele 1 catene ale )eli#ului %m iedic& re licarea ADN(ului +i transcri ia acestuia %n ARN3 Acionea'& %n toate !a'ele ciclului celular, Dtili'&ri tera eutice0 )emo atii maligne0 ( lim!oame maligne )odgMiniene +i non )odgMiniene3 ( leucemii acute3 ( mielom multi lu, tumori maligne solide0 ( tumori testiculare +i o.ariene3 ( neo lasm mamar, boli autoimune, E!ecte ad.erse0 su resie medular& mani!estat& rin in!ecii- )emoragii secundare3 tulbur&ri digesti.e0 greuri- .&rs&turi necesit*nd administrarea realabil& de antiemetice3 trombo'e +i trombo!lebite la locul in/ect&rii3 cistit& )emoragic& "ciclo!os!amida ( datorit& metabolismului s&u to#ic acrolina cu eliminarea urinar&$3 teratogenitate +i mutagenitate, Administrare0 oral3 i,., er!u'ie

Pagina 275

FARMACOLOGIE
olic)imiotera ie la inter.al de H ( 8 s& t&m*ni, Citostatice antraciclinice ageni antitumorali care determin& alter&ri ale ADN(ului rin0 ( rocese intracanalare3 ( generare de radicali liberi3 ( in)ibarea to oi'omera'ei II 9: ru tura dubl& catenar& %n celula malign&, Dtili'&ri tera eutice0 lim!oame maligne3 leucemii acute3 sarcoame ale &rilor moi3 neo lasm mamar3 ne!roblastom3 neuroblastom, E!ecte ad.erse0 cardioto#icitatea ca0 ( sindrom acut rin aritmii +i tulbur&ri de conducere3 ( insu!iciena cardiac& cronic& " este 8B2 mg$, alo ecie com let&- re.ersibil&3 mielosu resie3 sterilitate, Administrare0 i,., la H s& t&m*ni Alcaloi'ii de .inca ( e#tra+i din lanta F.inca roseaF, Mecanism de aciune0 citoto#ice rin legarea de roteinele microtubulare ale celulelor tumorale3 se !i#ea'& e un situs s eci!ic de la ni.elul tubulinei 9: blocarea de microtubuli3 acionea'& %n !a'a M a ciclului celular- dar +i %n !a'a S de sinte'&, Dtili'&ri tera eutice0 leucemie acut& lim!oblastic&3 lim!oame maligne3 cancer mamar +i bron)o ulmonar3 neuroblastom3 ne!roblastom3

Pagina 276

FARMACOLOGIE
sarcoame ale &rilor moi, E!ecte ad.erse0 reacii neuromusculare mani!estate rin neuro atie sensiti.& +i motorie3 diminuarea re!le#elor O,T,3 tetra are'&3 tulbur&ri digesti.e3 necro'& tisular& la locul de administrare3 mielosu resie moderat&, Administrare0 i,., la H s& t&m*ni %n asociere cu alte citostatice, Ageni tera eutici utili'ai %n )ormonotera ia cancerului Tamo#i!en com us nesteroidic care datorit& asem&n&rii structurale cu estradiolul re'int& a!initate entru rece torii estrogenici "de la ni.elul glandei mamare$ e care se !i#ea'& %m iedic%nd legarea +i aciunea estrogenilor la ni.elul esutului estrogeno(de endent3 reduce e!ectele rolactinei asu ra celulelor neo la'ice mamare "%ndeosebi %n remeno au'& c*nd e!ectul rolactinei este crescut$3 bloc)ea'& sinte'a de rostaglandin& la ni.elul celulelor tumorale "elimin& durerile %n metasta'ele osoase$, Dtili'&ri tera eutice0 cancer mamar estrogeno(de endent3 neo lasm de cor uterin3 E!ecte ad.erse0 grea&- .&rs&turi3 bu!euri de c&ldur&3 trombo enie u+oar&3 Administrare0 oral Gca sA'i B'ile la H luni,

Pagina 277