SCHIMBĂRI CLIMATICE de la conştientizare la acţiune

Ediţie specială editată de Mişcarea Ecologistă din Moldova, în cadrul proiectului „Schimbările climatice – de la conştientizare la acţiune”, finanţat de către Guvernul Suediei şi implementat datorită grantului acordat prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est.

Noiembrie 2013 v Tiraj - 10 000 exemplare. v Se distribuie în mod gratuit.

Schimbările climatice ameninţă şi Republica Moldova. Să conştientizăm astăzi, pentru a supravieţui mâine!

- Domnule ministru, faptul că în ultimii ani tot mai insistent se aud voci de la diferite tribune internaţionale despre impactul schimbărilor climatice și necesitatea stringentă de a preveni fenomenul, denotă că omenirea stă faţă-n faţă cu o problemă gravă. Cum găsiţi dumneavoastră, societatea noastră e pregătită de a preveni, dacă nu de a stopa, acest fenomen? - S-o începem de la faptul că însăși dezastrele climatice care au loc în lume obligă comunitatea internaţională să bată alarma întru aflarea și aplicarea soluţiilor de prevenire, de ameliorare a situaţiei privind schimbarea climei, generată în principal de efectul de seră. Cum poţi sta indiferent, când vezi ce se întâmplă în jur? Nenorocirea nu-l lasă pe om să dormiteze. - Credeţi că chiar toţi oamenii noștri observă fenomenul propriu-zis?... - Eu cred că nu doar observă, ci și simt pe propria piele... Fiecare cetăţean al Republicii Moldova poate confirma că de-acum câţiva ani la rând nu avem parte de patru anotimpuri, ci doar de două: iarnă și vară. Oare nu suntem noi acei care am ieșit din iarnă, „sărind” peste primăvară, direct în vară, cu temperaturi de până la 30 grade Celsius? Nu tot noi, din vară, din temperaturi de până la 30 de grade Celsius, am intrat în frigul iernii, fără a ne bucura de o toamnă blândă, aurie? Ce ar mai trebui să se întâmple ca să ne încredinţăm că au loc mari schimbări climatice, cu impact asupra vieţii pe pământ?

Interviu realizat cu dl Gheorghe ŞALARU, Ministrul Mediului
- După câte știu, dumneavoastră, domnule ministru, sunteţi originar din sudul Basarabiei și ades plecaţi la baștină. Firește, vă este destul de cunoscut faptul cum se răsfrânge asupra meleagului natal impactul schimbărilor climatice. Ne spuneţi și nouă? - Acolo, la Sud, sunt deja vădite semne ale unui deșert. E adevărat: pustiul vine peste noi. Și, de cele ce se întâmplă în mediul ambiant, în mare parte e vinovat omul. La ce a adus efectul de seră, concentrarea bioxidului de carbon? La încălzirea globală. În consecinţă, la nivel global, avem topirea gheţarilor, creșterea nivelului mării, diverse alte cataclisme naturale: secetă de lungă durată, ploi torenţiale, revărsări ale râurilor, alunecări de teren etc., etc. - E și acesta un adevăr: cum și-o face omul cu mâna lui, nu i-o poate face nimeni... - Vă dau un exemplu, în acest sens. În anul 1935, pe când Basarabia nu era ruptă din trupul Ţării, în această provincie a României Mari erau 12 ocoale silvice. Și, ca să vedeţi, unul dintre ele se numea Gura Galbenă, situat pe teritoriul de azi al raionului Cimișlia. Astăzi, nu-i nici urmă de pădure... Fiţi siguri că nu a dispărut de la sine. Acum, de aici se începe stepa Bugeacului, cu doar 7 la sută împădurire. Poţi cutreiera toată această stepă și n-o să vezi o pădure în adevăratul sens al acestui cuvânt. Și cine-i vinovat, dacă nu omul? Cine-i vinovat că republica noastră are doar puţin peste 10% din teritoriul ocupat de pădure? - De parcă numai pădurile noastre cer ajutor! - Cu siguranţă, nu! La ce dezastru a dus și „îndreptarea cu rigla” a râurilor noastre, înfăptuind desecarea bălţilor, a heleșteelor? Au dispărut râuleţe, izvoare, a secat apa într-o sumedenie de fântâni, au dispărut multe din zonele umede... Până la urmă, acele terenuri nici n-au putut fi folosite pentru agricultură, după cum au preconizat mai-marii zilei de atunci. Acum, pentru a restabili în natură balanţa de altădată nu este atât de ușor. În multe cazuri chiar e imposibil, oricât de mare ar fi efortul și cheltuielile financiare... - Și, colac peste pupăză! nu erau destule făcute pentru a abate seceta peste noi, au mai spintecat comuniștii o zonă umedă, odată cu construcţia tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiulești... - Desigur, avem nevoie de drumuri, dar cine le croiește prin zone umede, naturale, prin păduri – de-a lungul, de-a latul și de-a curmezișul? Procedând astfel, cu siguranţă nu vom avea nici zone umede, nici păduri, nici biodiversitate și nici drumuri. Dovadă ne servește această cale ferată CahulGiurgiulești, care nu este funcţională. - Dar ce-i de făcut, odată ce avem nevoie și de drumuri? – Nu numai de drumuri avem nevoie, ci și de unităţi de transport. N-ar strica însă să ne întrebăm: ce înseamnă pentru mediul nostru 760 de mii de autovehicule, înregistrate în Republica Moldova? Câte tone de bioxid de carbon, plumb și alte impurităţi se emană zilnic în aerul atmosferic? Să nu uităm că mii și mii de unităţi de transport tranzitează zi și noapte republica noastră. Întrebarea e corectă: ce-i de făcut? E necesar de a găsi acel echilibru între dezvoltarea economică și protecţia Naturii. Cum? Printr-o comunicare eficientă între toate ministerele, între guvernare și societatea civilă, între toţi noi care suntem responsabili de schimbările ce au loc în natură, din cauza acţiunilor nesăbuite.
- Suntem în stare „să dăm mână cu mână”? Am impresia că ne-am împotmolit și tot ce mai putem face – putem să constatăm, putem să ne dorim o schimbare în bine, dar fără a sufleca mânecile. - Nu sunt de acord cu această afirmaţie. Noi deja am elaborat Strategia pentru protecţia mediului 2013-2020, care este avizată de toate

LUMINA SPERANŢEI – ÎN CAPĂTUL TUNELULUI

instituţiile de resort și sper că în luna noiembrie 2013 va fi aprobată de Guvern. Lucrăm, de asemenea, asupra Legii protecţiei mediului. Desigur, asemenea documente nu se elaborează într-o zi. Dar, aceste strategii și documente importante ne permit să accesăm proiecte ale partenerilor noștri din străinătate, cum ar fi Banca Mondială, Programul Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană... Să luăm, bunăoară, proiectul privind manajementul deșeurilor. Strategia acestuia presupune ca în Republica Moldova să avem trei staţii mecanice de tratare a deșeurilor și doar opt gunoiști. Actualmente sunt circa 1200 gunoiști autorizate și cam tot atâtea neautorizate. Dar, nu-i departe ziua când vom derula, pentru început, construcţia a trei gunoiști, preconizate pentru opt raioane din sudul republicii. - E și timpul să trecem de la vorbe la fapte... - Acei care vor să miște lucrurile în bine își suflecă mânecile și se apucă de lucru. Vă mai pot spune că avem în derulare un proiect de 14 mln euro, promovat de Comisia Europeană, PNUD Moldova, cu sprijinul Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, care presupune ca 130 de localităţi din republică să înlocuiască centralele termice care folosesc gaze naturale, cărbune, cu centrale termice autonome ce vor folosi biomasă la producerea energiei termice. Acesta tot este un exemplu de reducere în atmosferă a bioxidului de carbon.
continuare în pag. 3

pag. 2

SCHIMBĂRI CLIMATICE - de la conştientizare la acţiune

noiembrie 2013

SPRE UN IITOR MAI BUN
ealităţile pe care le trăim zi de zi nu lasă loc de echivocuri și dă dreptate constatărilor specialiștilor în domeniu: Republica Moldova este vulnerabilă la schimbarea climei. Vestea proastă este că, în viitor, impactul schimbărilor climatice asupra diferitor aspecte economice, sociale și de mediu se va intensifica. Schimbarea climei nu se limitează la efecte asupra unui singur sector (agricultură, economie sau energetică, bunăoară) - acest fenomen poate crea riscuri în toate activităţile de dezvoltare economică. Iar adaptarea la schimbarea climei necesită o strânsă coordonare intersectorială, precum și un mediu instituţional și legislativ încurajator. Dar, fără o

Un document de responsabilizare şi acţiune pentru sănătatea Pământului care ne ţine
Mișcarea Ecologistă din Moldova vine către primari cu îndemnul de a semna „Angajamentul orașelor din Republica Moldova pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice”. Este un document de responsabilizare și acţiune pentru Viitorul nostru comun, pentru sănătatea Pământului care ne ţine, pentru sănătatea copiilor și a nepoţilor noștri. Angajamentul orașelor din Republica Moldova pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice Recunoscând că: –– Republica Moldova este o ţară extrem de vulnerabilă la variabilitatea și schimbarea climei; –– Se anticipă că în viitor impactul schimbărilor climatice asupra diferitor aspecte economice, sociale și de mediu se va intensifica, inclusiv în Republica Moldova ; –– Adaptarea la schimbarea climei necesită o strânsă coordonare intersectorială, precum și un mediu instituţional și legislativ încurajator; –– Necesitatea informării și conștientizării cetățenilor despre schimbările climatice asupra calității vieții. Fiind de acord cu: –– Beneficiile sociale, economice și cele privind protecția mediului, generate de acțiunile de combatere a schimbărilor climatice; –– Strategia de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova, precum și politicile și programele pentru combaterea schimbărilor climatice; –– Oportunitatea ca administrația locală să conducă inițiativa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel local, să încurajeze și să sprijine cetățenii, întreprinderile locale și alte organizații să reducă costurile pentru consumul energiei, să reducă aglomerările în trafic, să se adapteze efectelor schimbărilor climatice, să îmbunătățească condițiile de mediu la nivel local și să contribuie la reducerea utilizării combustibilului fosil în comunitățile noastre; să încurajeze crearea și extinderea spațiilor verzi în localitățile urbane și rurale. Noi, reprezentanții Primăriei Comunei/Orașului/Municipiului _____________ ne angajăm: –– Să creăm mecanisme pentru informare, sensibilizare privind riscul schimbării climei și măsurile de adaptare; –– Să elaborăm o strategie/program local, regional de sensibilizare a publicului în domeniul schimbărilor climatice și să realizăm o campanie de informare și educaţie în domeniul schimbării climei, prin mijloace media, abordări cuprinzătoare și alte metode de proliferare a informaţiei; –– Să creăm un mecanism de integrare a riscurilor climatice în toate politicile sectoriale existente și de viitor; –– Să consolidăm capacităţile Guvernului pentru gestionarea și integrarea adaptării la schimbarea climei în politicile de dezvoltare sectoriale, precum și în practicile durabile ce urmează a fi realizate la nivel local; –– Să elaborăm și să promovăm programe și materiale accesibile de instruire (cărţi, broșuri etc.) privind adaptarea la schimbarea climei cu scopul perfecţionării abilităţilor specialiștilor din diverse domenii – al medicinii, serviciului protecţiei civile și situaţii excepţionale, inginerilor din sectorul energetic, transporturi și construcţii, altor specialiști; –– Să realizăm evaluarea riscurilor/oportunităţilor pentru sănătatea umană și dezvoltarea durabilă a sectoarelor vulnerabile la schimbarea climei (de ex., agricultura, sectorul forestier, resursele acvatice, sectorul construcţii etc.) cauzate de numărul sporit și intensitatea mai mare a evenimentelor extreme; Primăria Municipiului/Orașului/Comunei __________ recunoaște impactul tot mai crescut pe care schimbările climatice îl vor avea asupra comunității noastre în secolul 21 și se angajează să abordeze cauzele și efectele schimbărilor climatice în Municipiul/Orașul/ Comuna__________ . _____________________ (Nume, prenume) Primarul Comunei/Orașului/Municipiului ____________________ L.Ș.

R

informare și conștientizare a fenomenului puţine șanse ca lucrurile să deruleze conform unui scenariu corect, spre un viitor mai bun. Mișcarea Ecologistă din Moldova și-a propus, prin proiectul “Schimbările climatice - de la conștientizare la acţiune”, să contribuie la informarea și conștientizarea acestui fenomen, atrăgând atenţia și la metodele de adaptare și combatere. Proiectul este susţinut de către Guvernul Suediei și implementat datorită grantului acordat prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est. Pe durata proiectului, iulie 2013-iunie 2014, în acţiuni de informare, educare și conștientizare vor fi antrenaţi reprezentanţii APL-urilor, a ONG-urilor, a agenţilor economici, a populaţiei din localităţile selectate în acest scop. Echipa de proiect a elaborat și consultă cu APL-urile „Angajamentul orașelor din R. Moldova pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice”, care, sperăm, va fi semnat de edilii a cât mai multe orașe din R. Moldova, dar nu mai puţin de 30, întru focusarea conștientă și continuă pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel local, încurajarea și sprijinirea cetăţenilor, a întreprinderilor locale şi altor organizaţii care vor manifesta interes și dorinţă de a participa, prin exemplul propriu, la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Vor fi organizate cinci ateliere de lucru, pentru reprezentanţi ai APL, ONG, sectorul privat, publicul interesat de problematica schimbărilor climatice, de zonele cele mai mult afectate de dezastrele naturale în R. Moldova. Un element esenţial sunt și orele ecologice, care au început deja a fi desfășurate şi vor cuprinde 30 de școli din R. Moldova. Tot pentru instituţiile de învăţământ au fost anunţate 2 concursuri - unul pentru implicarea activă a elevilor („Cele mai bune articole dedicate schimbărilor climatice”) și altul pentru mobilizarea în acţiuni concrete a școlii în întregime („Cea mai ecologică școală”). De asemenea, va fi editat un poster cu genericul „Impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii”, care, împreună cu semnele de carte cu mesaje mobilizatoare, va fi distribuit nu doar în cadrul evenimentelor proiectului, în instituţiile de învăţământ și în primării, alte instituţii din localităţile implicate în proiect, dar și tuturor celor interesaţi. Prezenta ediţie specială, articole în presă, precum și spoturi radio vor informa publicul larg despre fenomenul, adaptarea și prevenirea schimbărilor climatice. În cadrul proiectului este preconizată şi desfăşurarea unui studiu care va determina modul în care populaţia R. Moldova percepe schimbările climatice și cum încearcă să se adapteze la acestea. Studiul a demarat deja, fiind chestionate persoane din localităţile afectate de efectul schimbărilor climatice. Aceste date vor fi sistematizate și propuse pentru includerea în Planurile Locale de Acţiuni pentru Mediu și în Strategiile locale pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Toată informaţia acumulată și editată în cadrul activităţilor proiectului este și va rămâne disponibilă pe site-ul www.mem.md, la pagina specială a proiectului.
Delia MORARU

Să ajutăm Natura
energiei, sau, mai simplu – economisirea energiei. Aceasta înseamnă utilizarea eficientă a energiei. Sume imense pot fi economisite prin efortul public și privat. Folosind mai puţină energie neregenerabilă, cantitatea de gaze cu efect de seră emise în atmosferă ar fi mult redusă. - Etanșaţi ferestrele pentru a reduce curentul rece; - Controlaţi și reduceţi curenţii reci de la uși, crăpături sau alte locuri cu ajutorul unor garnituri sau cu bandă adezivă; - Acoperiţi suprafeţele reci din încăpere cu covoare sau alte materiale izolante; - Ventilaţi prin deschiderea tuturor ferestrelor pentru o scurtă perioadă de timp, în loc să le întredeschideţi pentru o lungă perioadă de timp. În acest caz, veţi realiza schimbul de aer fără a răci pereţii camerei; - Schimbaţi ferestrele și izolaţi-le suplimentar; - Utilizaţi becuri electrice eficiente; - Înlocuiţi geamurile sparte, - Într-un frigider situaţia este aceeași ca într-o cameră, pentru a menţine temperatura la nivelul pe care îl dorim, trebuie să fim siguri că în interior nu este prea multă gheaţă și cea mai bună opţiune este să plasăm frigiderul astfel încât să avem o cât mai mică diferenţă de temperatură între interiorul și exteriorul frigiderului; - Stingeţi lumina atunci când nu vă e necesară; - Utilizaţi eficient lampa fluorescentă; - Uneori este mai bine să evităm umbrirea decât să instalăm mai multe lămpi; - Lăsaţi să intre în cameră lumina zilei, trage-ţi draperiile…; - Folosiţi bicicleta sau mergeţi pe jos când e posibil; - Reparaţi și refolosiţi, în loc să cumpăraţi produse noi, - Cumpăraţi și folosiţi hârtie și alte materiale obţinute prin reciclare; - Apa caldă este folosită în principal pentru spălare, duș, spălat vase, spălat rufe și podele. Fiţi atenţi să nu folosiţi mai multă apă caldă decât este necesar pentru aceste activităţi. Este nevoie de o mulţime de energie pentru a încălzi apa; - Nu spălaţi vase sub jet de apă, folosiţi un dop în chiuveta de la bucătărie; - Reparaţi robinetele care pierd apă; - Utilizaţi la maximum hârtia de scris, scriind și pe verso; - Renunţaţi, pe cât posibil, să cumpăraţi produse care se aruncă după folosire, de exemplu, veselă din carton, feţe de masă din hârtie sau hârtie pentru împachetat cadouri; - Strângeţi maculatura și puneţi-o în saci, iar în final duceţi sacii în centre de colectare a hârtiei; - Utilizaţi produse reciclate din maculatură, de exemplu, hârtie de scris, hârtie igienică, batiste, caiete etc.; - Scoateţi aparatele din priză (mașină de spălat, prăjitoare, uscătoare de păr etc.) atunci când nu sunt utilizate. Aceasta include și încărcătorul telefonului și orice lumină de tensiune mică; - Opriţi calculatorul dumneavoastră atunci când nu este utilizat. Există un fel de dispozitiv care oprește scurgerile de curent de la sursă. Când sunt oprite, toate electronicele folosesc o cantitate mică de curent; - În afara casei instalaţi un senzor de mişcare, care aprinde lumina numai atunci când acesta detectează mişcare.

Economia de energie și utilizarea de surse regenerabile joacă rolul-cheie în dezvoltare şi în protecţia mediului înconjurător, deoarece sursele de energie obişnuite, până acum, au fost cele mai mari poluatoare de pe planetă. Toate procesele consumatoare de energie folosesc surse de energie. Unele surse sunt curate, cum ar fi energia solară și eoliană, care nu au emisii de gaze, și, prin urmare, niciun efect negativ asupra mediului, în timp ce altele pot duce la consecinţe catastrofale, având emisii mari de gaze cu efect de seră și generând deșeuri poluante. Sursele de energie neregenerabile, fără excepţie, afectează mediului determinând la nivel mondial atât schimbarea climei cât și a naturii. Cea mai mare parte a energiei utilizate în Europa provine din procesele de ardere a petrolului, cărbunelui și gazului. Prin utilizarea acestor surse de energie neregenerabile, se poluează prin eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră cum ar fi dioxidul de carbon (CO2) și altele. Dioxidul de carbon este principala cauză a încălzirii globale, care deja are consecinţe dramatice.

De ce să conservăm energia?

Măsuri la îndemâna fiecăruia:

Poate că cea mai simplă modalitate de reducere a poluării este cea a conservării

Cea mai simplă soluţie: folosim energia eficient

noiembrie 2013
Fenomenul schimbărilor climatice este tot mai mult prezent ca temă de discuţie în diferite cercuri şi la diferite nivele. Dar, ce se înţelege prin acesta? În majoritatea cazurilor, prin noţiunea de schimbări climatice se are în vedere evoluţia unor indici climaterici, precum temperatura şi precipitaţiile pentru anumite perioade de timp. Pe parcursul evoluţiei Planetei Pământ şi a tot ce o înconjoară aceşti indici s-au modificat mereu, iar lumea animală şi cea vegetală s-a adaptat la noile condiţii, atingând astfel un echilibru bine determinat care asigură durabilitatea vieţii pe Pământ.

SCHIMBĂRI CLIMATICE - de la conştientizare la acţiune

pag. 3

Schimbarea climei: realitate sau iluzie
Anume în rezultatul activităţii economice a omului, însoţită de arderea combustibililor fosili (precum cărbunele, petrolul și derivaţii săi, gazelor naturale), în atmosferă se emit așa numitele gaze cu efect de seră, care provoacă încălzirea globală. Principalele gaze cu efect de seră sunt CO2, CH4, N2O, HFCs și SF6 (așa numite gaze cu efect direct de seră) și CO, NOx (așa numite gaze cu efect de seră indirect). Mecanismul care provoacă încălzirea globală este determinat de faptul că gazele cu efect de seră schimbă proprietăţile fizice ale atmosferei Pământului și îi atribuie proprietăţi similare cu pelicula sau sticla unei sere. Drept consecinţă, atmosfera Pământului permite pătrunderea radiaţiei infraroșii spre pământ și împiedică emanarea ei înapoi în cosmos. Acest mecanism conduce la dezechilibrul bilanţului energetic de la suprafaţa pământului, care s-a stabilit pe parcursul unor perioade lungi de timp, provocând, astfel, așa numitul „Efect de seră”, care, la rândul lui, conduce la încălzirea globală. În 1990, Asambleea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a creat un Comitet Interguvernamental de Negocieri (Intergovernmental Negotiating Committee - denumirea originală) pentru negocierea și elaborarea obiectivelor unei Convenţii cadru privind Schimbarea Climei (CONUSC). La 9 mai 1992, la New York, a fost aprobat textul CONUSC. Semnarea Convenţiei a avut loc în două etape. Prima etapă de semnare (4-14 iunie 1992) a fost deschisă pe parcursul lucrărilor Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului, care a avut loc la Rio de Janeiro în perioada 3-14 iunie 1992. A două etapă destinată semnării Convenţiei a durat de la 20 iunie 1992 până la 19 iunie 1993 și a fost coordonată de către Cartierul General al Naţiunilor Unite. Republica Moldova a ratificat CONUSC în anul 1995 (HP nr 404 din 16.03.95 „pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei”). Obiectivul final al prezentei Convenţii este de a stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic („sistem climatic” înseamnă ansamblul atmosferei, hidrosferei, biosferei și geosferei, și interacţiunea lor). Concomitent a fost stabilit că acest obiectiv se va atinge într-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfășura în mod durabil.

Trăim sub imensa peliculă a unei sere

Pentru a atinge o convieţuire profundă și stabilă dintre diferite componente biotice și abiotice, în procesul de evoluţie sunt necesare perioade de timp foarte lungi (zeci, sute sau mii de ani) în care indicii climaterici și condiţiile de viaţă evoluează lent, fără fluctuaţii bruște. Anume din aceste prospecţiuni este privit fenomenul evoluţiei climei și a schimbărilor climatice la nivel global. În acest context putem constata: clima s-a schimbat, se schimbă și se va schimba. Astfel, apare o întrebare logică – de ce, actualmente, comunităţile naţionale și internaţionale sunt foarte îngrijorate de evoluţia acestui fenomen. Răspunsul îl găsim în Rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite și cele ale Comitetului Interguvernamental privind schimbarea climei. Aici sunt expuse rezultatele instrumental-măsurate privind indicii climaterici (temperatură, precipitaţii, viteza vântului), frecvenţa fenomenelor meteorologice extremale, suprafaţa acoperită cu gheaţă etc. Principalele concluzii, la care s-a ajuns la momentul actual, arată următoarele: - Din 1850-1889 până în 2000 temperatura medie de la suprafaţa pământului a crescut cu 0,76oC. Ritmul sporului temperaturii de la suprafaţa solului, în ultimii 50 de ani, este de 2 ori mai mare comparativ cu valoarea medie a acestui indice pentru o sută ani, - În emisfera de Nord a planetei, în ultimii 40 ani, în afară de lunile noiembrie și decembrie, suprafaţa acoperită cu zăpadă s-a micșorat cu 5%, - Frecvenţa fenomenelor climaterice extremale (fluctuaţii bruște de temperatură, ploi torenţiale, vânturi puternice, grindină etc.) a crescut esenţial; - Tendinţe similare a acestor indici s-au înregistrat și pe teritoriul Republicii Moldova. Spre exemplu, temperatura medie, în ultima sută de ani, a crescut cu 1°C. La fel, o tendinţă vădită de creștere a avut și frecvenţa fenomenelor climaterice extremale. Ca urmare a acestor analize s-a ajuns la o concluzie definitivă: schimbările climatice din ultima sută de ani și mai ales cele din ultimii 50 de ani sunt determinate de activitatea omului (activitate antropogenă).
Sfârşit. Începutul în pag. 1

Clima se schimbă continuu. Cercetătorii au găsit vinovaţii

tehnic, care a stabilit procedurile de realizare a activităţilor în acest domeniu pentru perioada 2008-2012. Ulterior, acest document a fost denumit Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei. Republica Moldova a ratificat acest Protocol în anul 2003 (Legea nr. 29 din 13.02.2003). În cadrul acestui Protocol Republica Moldova este eligibilă pentru activităţi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul Mecanismului Dezvoltării Nepoluante (MDN). Pentru promovarea acestui mecanism la nivel naţional a fost creată Comisia naţională pentru implementarea și realizarea  prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, precum și a mecanismelor și prevederilor Protocolului de la Kyoto (HG nr. 1574 din 26.12.2003). Pe parcursul perioadei de activitate această comisie, în parteneriat cu Autorităţile

8. Încălzire cu biomasă în comunităţile rurale din Republica Moldova 1;  9. Conservarea Energiei în Republica Moldova; 10. Conservarea solurilor în Republica Moldova.  O informaţie mai amplă despre aceste Proiecte poate fi consultată pe situl www.clima.md, la categoria Cadrul Naţional, sub categoria Autoritatea Naţională Desemnată şi Mecanismul dezvoltării non-poluante (Proiecte MDN). Celelalte Proiecte sunt încă la faza de aprobare la nivel internaţional, activitate care este în sarcina Comitetului Mecanismului Dezvoltării Nepoluante a CONUSC.

Pentru promovarea activităţilor de atenuare a fenomenului schimbărilor climatice în perioada post-Kyoto,

Liderii mondiali au croit planuri până în 2100

Acţiuni la nivel global…

Pentru atingerea scopului CONUSC, în 1997 a fost aprobat un document

…şi naţional, pentru atenuarea fenomenului schimbărilor climatice

Publice Centrale și Locale, cu sectorul privat și cel nonguvernamental, a susţinut elaborarea și aprobarea la nivel naţional și internaţional a circa 15 Proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Zece dintre aceste Proiecte au fost aprobate și de către Comitetul Mecanismului Dezvoltării Nepoluante a CONUSC. Aceasta este o condiţie obligatorie pentru astfel de proiecte înainte ca să fie iniţiată implementarea acestora. Astfel, la momentul actual Republica Moldova implementează următoarele Proiecte din cadrul MDN: 1. Reducerea scurgerilor de gaze din reţeaua de distribuţie „Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie” SRL, Transnistria/Republica Moldova; 2. Reducerea scurgerilor de gaze din reţeaua de distribuţie Moldovagaz, Republica Moldova; 3. Proiectul de împădurire/reîmpădurire a Republicii Moldova. Pădurile comunale;   4. Producerea biogazului din pulpă de sfeclă de zahăr presată în cadrul fabricii de producere a zahărului Südzucker Moldova; 5. Construirea Centralei de Producere Combinată a Energiei Electrice și Termice (CET) la Î.S. „Tirotex”, orașul Tiraspol, Republica Moldova.; 6. Colectarea biogazului de la rampa de deșeuri menajere solide de la Ţânţăreni; 7. Încălzire cu biomasă în comunităţile rurale din Republica Moldova 2;

adică după expirarea, în 2012, a perioadei de implementare a prevederilor Protocolului de la Kyoto, la nivel internaţional au fost promovate mai multe iniţiative și activităţi. Una dintre acestea este Acordul de la Copenhaga privind CONUSC. După cum se cunoaște, la Copenhaga a avut loc cea de-a 15-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice. Prin Acordul de la Copenhaga, care a constituit declaraţia politică și rezultatul principal al acestei conferinţe, liderii mondiali au convenit să coopereze pentru a limita evoluţia schimbărilor climatice privind sporul temperaturii medii de la suprafaţa pământului către anul 2100 la un nivel sub 2°C comparativ cu perioada pre-industrială. Prin acest Acord a fost recunoscut faptul că dezvoltarea economică și socială, cât și reducerea sărăciei, sunt priorităţile absolute pentru ţările în curs de dezvoltare, iar ţările dezvoltate vor prelua iniţiativa prin acţiuni de atenuare a schimbărilor climatice. Cu toate acestea, și ţările în curs de dezvoltare trebuie să depună eforturi de atenuare, în contextul fondurilor de capital și de dezvoltare durabilă. Acordul de la Copenhaga reafirmă aspectele de dezvoltare ale schimbărilor climatice și subliniază că o strategie de dezvoltare prin reducerea emisiilor este indispensabilă pentru dezvoltarea durabilă.

Ţara noastră a recunoscut importanţa Acordului de la Copenhaga prin asocierea la acesta, declarând obiectivul de reducere a emisiilor totale naţionale a gazelor cu efect de seră cu cel puţin 25% (în comparaţie cu anul de bază 1990) până în anul 2020. Un prim pas în realizarea acestui obiectiv la nivel naţional este iniţierea, de către Ministerul Mediului, a procesului de elaborare a unei Strategii de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2020. Documentul va conţine și un set de acţiuni naţionale, prioritare, de atenuare - așa numitele NAMA. Un model de dezvoltare cu emisii reduse de carbon contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și reducerea altor forme de poluare a mediului, creând, în același timp, noi oportunităţi de dezvoltare și locuri de muncă verzi, tehnologii ecologice și energetice pure și oferind posibilitatea de a primi suport internaţional financiar, tehnologic și de consolidare a capacităţilor. Mizăm pe faptul că punerea în aplicare a acţiunilor de atenuare, în cadrul Strategiei de dezvoltare prin reducerea emisiilor, de asemenea vor obţine suport internaţional de ordin financiar, prin tehnologii și prin consolidarea capacităţilor. Ţările care vor avea propriile strategii vor putea primi un astfel de sprijin din partea ţărilor industrial dezvoltate, membre la CONUSC. Acordul de la Copenhaga afirmă că „… ţările dezvoltate se angajează în comun să mobilizeze anual câte 100 miliarde dolari până în 2020 pentru a răspunde nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare”. Cu o Strategie de dezvoltare prin Reducerea Emisiilor și cu setul NAMA, identificat și înregistrat pe plan internaţional, Moldova va deveni eligibilă pentru a primi un astfel de suport. Pășirea pe o cale de dezvoltare cu emisii reduse, de exemplu prin promovarea tehnologiilor ecologice, prin îmbunătăţirea accesului la energie și eficienţa energetică, gestionarea durabilă a terenurilor, precum și prin reducerea emisiilor provenite din despăduriri și degradarea pădurilor, va asigura că eforturile viitoare de dezvoltare nu vor influenţa în continuare schimbările climatice. Cunoaștem cu toţii de pe acum că, dacă schimbările climatice și impactul lor potenţial nu sunt luate în considerare în procesul decizional astăzi, costurile inactivităţii vor fi destul de semnificative în viitor. Aceasta înseamnă că pășirea pe o cale verde de creștere, sau, cu alte cuvinte, decuplarea creșterii economice de la consumul sporit de energie și de la poluarea mediului, capătă un sens profund. În acest sens politicile și măsurile privind schimbările climatice și de mediu trebuie să fie considerate ca parte indispensabilă a dezvoltării, reducerii sărăciei, a strategiilor, politicilor și măsurilor sectoriale.
Dr. Vasile SCORPAN, Manager, Oficiul “Schimbarea climei”, Ministerul Mediului

Obiective naţionale către anul 2020

- Republica Moldova are și anumite angajamente faţă de comunitatea europeană privind problema schimbărilor climatice... - Deopotrivă cu ţările europene, republica noastră, către anul 2020, va trebui să folosească 20 la sută energie electrică obţinută din utilizarea biomasei, a vântului, a energiei solare. Începând cu anul trecut, Republica Moldova, prin eforturile

LUMINA SPERANŢEI – ÎN CAPĂTUL TUNELULUI
Interviu realizat cu dl Gheorghe ŞALARU, Ministrul Mediului
Ministerului Mediului, a câștigat un Program finanţat de Fondul Global de Mediu (Program al granturilor mici) de circa un milion de dolari. Avem deja primele proiecte înaintate de ONG-uri, de până la 50 mii dolari, care vor ţinti schimbările climatice și efectul de seră. E în plină desfășurare un alt proiect de circa 2,4 mln dolari, finanţat de Fondul Global de Mediu, pentru Agenţia „Moldsilva”, care prevede plantarea a circa 20 mii hectare de fâșii forestiere în sudul republicii. Scopul e același: diminuarea cantităţii de bioxid de carbon din aerul atmosferic pe care îl absoarbe carcasa ecologică – vegetaţia forestieră. Pe de altă parte, împădurirea stăvilește degradarea solului. - N-avem altă soluţie: trebuie să ne aliniem la standardele europene. - Vreau să asigur cetăţenii Republicii Moldova, toţi cititorii acestei ediţii speciale ce abordează o temă atât de importantă, toţi cititorii revistei

Natura, că avem lumina speranţei în capătul tunelului. Depinde foarte mult de acţiunile noastre. Sper ca după Summit-ul de la Vilnius republica noastră să fie văzută ca un potenţial membru al Uniunii Europene, și care ţine cadenţa privind rezolvarea problemelor de mediu, inclusiv schimbări climatice și diminuarea efectului de seră. - Așa să ne ajute Dumnezeu.
Pentru confirmare: Ionel CĂPIŢĂ

pag. 4

SCHIMBĂRI CLIMATICE - de la conştientizare la acţiune
Concursul este lansat de Mişcarea Ecologistă din Moldova, în cadrul proiectului „Schimbările climatice – de la conştientizare la acţiune”, finanţat de către Guvernul Suediei şi implementat datorită grantului acordat prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est.
Concursul „Pentru o școală ecologică” este organizat cu scopul formării, aprofundării comportamentului ecologic a tinerei generaţii și înţelegerea de către elevi a problemelor ecologice majore existente la ora actuală. Concursul se va desfășura în perioada 1 noiembrie 2013-1 martie 2014. Organizatorul își rezervă dreptul de a modifica durata competiţiei, dar nu înainte de a anunţa acest lucru în mod public, pe site-ul www.mem.md . La concurs pot participa instituţiile de învăţământ primar, gimnaziu și liceu din R. Moldova Instituţiile care doresc să participe la concurs, trebuie să organizeze și să desfășoare, în perioada 1 noiembrie

noiembrie 2013

Liceenii discută tema şi caută soluţii
De mai bine de trei ani, împreună cu elevii claselor liceale, în cadrul Liceului Teoretic “Gheorghe Asachi”, abordăm tematica schimbărilor climatice ieşind din cadrul tradiţional al unei lecţii. Şi anterior obligatoriu abordăm diverse aspecte ale schimbărilor climatice. Dar în 2011, la iniţiativa elevilor clasei a X-a „D”, lucrurile au prins un alt contur şi au devenit tradiţie.
opinia specialiștilor care afirmă că, posibil, ne aflăm înaintea unei noi perioade glaciare. Chiar dacă susţinătorii teoriei cu privire la încălzirea globală erau mai mulţi, bine pregătiţi erau elevii din ambele tabere. La final, ei au elaborat și un poster cu exemple pro și contra. Studierea fenomenului schimbărilor climatice a rămas în atenţia elevilor și în 2012, iar masa rotundă am organizat-o în cadrul unităţii de învăţare „Industria - ramura de bază a economiei mondiale”, subiectul lecţiei „Alte tipuri de centrale electrice”. Ca și în primul an, ne-am focusat atenţia asupra altor cinci întrebări, elaborate în comun: - Sursele de energie netradiţională pot combate efectul de seră? - Sunt sau nu responsabile de fenomenul schimbărilor climatice statele înalt dezvoltate? - Dacă toată lumea va începe să trăiască mai bine, să consume mai mult, va rezista Terra la asemenea nouă presiune?

Scopul concursului

onform programului de învăţământ, la geografie, în cadrul unităţii de învăţare „Atmosfera”, avem subiectul lecţiei „Influenţa antropică asupra climatelor”. Manualul de clasa a X-a ne spune că: „Sporirea cantităţii de CO2 poate cauza o creștere a temperaturii în troposferă și o scădere a ei în stratosferă. Astfel, se accentuează efectul de seră ”. Anume această afirmație a fost punctul de pornire pentru masa rotundă

C

Durata concursului

Dreptul de participare

Mecanismul concursului

2013 – 1 martie 2014, în fiecare clasă a instituţiei, acţiuni dedicate mediului – colectare de maculatură, colectare selectivă a deșeurilor, expoziții de desene având ca temă protecția mediului, concursuri de creație literară cu tema: ”Și eu iubesc natura!”, târg de obiecte realizate de copii din ambalaje, parada costumelor create din materiale reciclabile, activități de înfrumusețare a sălilor de clasă etc. Lista activităţilor, tipul, durata lor este la libera alegere a instituţiilor. În activităţi pot fi implicaţi și părinţii, comunitatea. Toate acţiunile trebuie să fie documentate corespunzător - fotografii, video, copii, liste etc., și descrise într-o prezentare realizată în power point sau altă modalitate interactivă. Prezentarea va fi expediată organizatorilor până la data de 7 martie 2014, pe suport de hârtie, la adresa: mun. Chișinău, str. S. Lazo 13, cu specificarea „Concursul „Pentru o școală ecologică”, sau în formă electronică, la adresa: mem@ mem.md, cu subiectul mesajului „Concursul „Pentru o școală ecologică”. Vă rugăm să indicaţi datele de contact complete: numele, localitatea, școala, adresa, numărul de telefon. Câștigătorii vor fi desemnaţi de un juriu naţional, format din experţi

Concurs naţional „Pentru o şcoală ecologică”

de mediu, experţi în educaţie, reprezentanţi ai societăţii civile, massmedia. Din totalul de participanţi, juriul va face 10 nominalizări. La ceremonia finală vor fi prezentate cele mai bune 10 instituţii la Concursul „Pentru o școală ecologică” și va fi desemnată ”Cea mai verde școală”. Totalurile concursului, precum și lista participanţilor, vor fi plasate pe site-ul www.mem.md.

Organizatorul va acorda diplome „Cea mai verde școală” și premii pentru cele mai inspirate și de impact acţiuni realizate în școlile participante la concurs. Diploma ”Cea mai verde școală”, un tablou cu imaginea unui loc pitoresc din R. Moldova, o mini-bibliotecă cu titluri valoroase; premii pentru cei mai activi 20 de elevi; Diplomă de participare, o mini-bibliotecă cu titluri valoroase; premii pentru cei mai activi 20 de elevi din școală; Diplomă de participare, o mini-bibliotecă cu titluri valoroase; premii pentru cei mai activi 15 elevi din școală.

Premii

Premiul I

Premiul II

Desemnarea câştigătorilor

Premiul III

Concurs! „Schimbările climatice – de la conştientizare la acţiune”
Mişcarea Ecologistă din Moldova, în parteneriat cu revista Natura, anunţă un concurs între elevi pentru cele mai bune articole dedicate schimbărilor climatice.
Elevii clasei a XII-a „D” de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” Chişinău

organizată în 2011, când actualii elevi din a XII-a „D” erau în clasa a X-a. Ideea unei mese rotunde a venit tot de la elevi, care, plini de entuziasm, au dezbătut mai multe întrebări, venind cu argumente pro și contra, cu dovezi știinţifice și analize. Întrebările pe care le-am formulat, de comun acord cu elevii, au fost: - Ce înseamnă efectul gazelor de seră? - Ce consecinţe va avea eventuala creștere a temperaturii globale? - Putem, oare, depăși acest proces? - Ce ne arată în acest sens Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei, elaborată în 1992, precum și alte tratate internaţionale? - Există sau nu controverse privind problema schimbărilor climatice? E mit sau realitate? Faptul că pentru dezbateri am avut timp limitat, a mobilizat elevii, grupaţi în echipe de lucru, cu argumente pro și contra teoriei despre încălzirea globală. Astfel, susţinătorii acestei teorii ne-au convins prin exemple de schimbare a regimului de precipitaţii pe Terra; deplasarea zonelor climatice și agricole spre poli; micșorarea suprafeței gheţarilor de calotă și montani; acoperirea cu apă a suprafeţelor vaste de litoral, dispariţia insulelor mici. Dar, la fel de multe argumente au adus și susţinătorii ideii că, de-a lungul timpului, clima Terrei a trecut prin mai multe perioade de încălzire și răcire. De exemplu, la sfârșitul perioadei cuaternare, acum 1-1,5 mln. de ani, a avut loc răcirea climei, înaintarea gheţarilor de la nord spre sud. La fel, au relatat despre cele 4 epoci glaciare și trei interglaciare, concluzionând cu

- Cine are energie, timp și bani pentru a se ocupa de combaterea fenomenului schimbărilor climatice dacă omenirea are atâtea alte probleme de rezolvat? - Cum este perceput fenomenul schimbărilor climatice pe plan naţional? Interesul manifestat de elevi pentru tema schimbărilor climatice și faptul că ei continuu și cu multă ardoare își aprofundează cunoștinţele în domeniu, ne determină să continuăm și în acest an activităţile începute. Astfel, pentru luna decembrie 2013 ne-am planificat desfășurarea unei noi mese rotunde la temă. Dar, pentru a asigura continuitatea activităţilor, pentru transmiterea tradiţiei și schimbul de experienţă între generaţii, alături de elevii clasei a XII-a „D” li se vor alătura cei din clasa a V-a „D”, care, la modului „Eu și Lumea” de la Știinţe și de la cursul de geografie, încep a cunoaște de existenţa problemei schimbărilor climatice. Geografia, ca nici un alt obiect, are avantajul de a interacţiona cu alte discipline. Astfel, din acest an, vom atrage de partea noastră, la dezbaterea fenomenului climatic, și profesorii de biologie și chimie, care, alături de elevii lor, vor pregăti comunicări care să completeze tema. Eforturile tinerei generaţii de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” de a înţelege și evalua complexitatea schimbărilor climatice și nu numai, precum și interesul pe care-l manifestă pentru mediu, ne demonstrează, o dată în plus, necesitatea educaţiei ecologice în programul școlar.
Maria RUSSU, profesoară de geografie, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, Chişinău

Competiţia se desfășoară în cadrul proiectului „Schimbările climatice – de la conștientizare la acţiune”, finanţat de către Guvernul Suediei și implementat datorită grantului acordat prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est. Concursul are drept scop conștientizarea de către elevi a problemelor ecologice majore existente la ora actuală. În articole elevii ar trebui să reflecte cel puţin unul dintre aspectele următoare: schimbările climei din ţara noastră, cauzele și efectele acestor schimbări, variaţiile climei din ultima peri-

oadă, angajamentele pe care populaţia și le-ar putea asuma pentru prevenirea, diminuarea și adaptarea noastră la schimbările climatice. La concurs pot participa elevii ciclului primar, gimnazial și liceal – la fiecare dintre aceste categorii urmând a fi acordate premiile I, II și III. Doritorii de a participa la concurs pot expedia articolele pe suport de hârtie, la adresa: mun. Chișinău, str. S. Lazo 13, cu specificarea „Pentru concursul Schimbările climatice – de la conștientizare la acţiune”, sau în formă electronică, la adresa: mem@mem. md, cu subiectul mesajului „Pentru concursul Schimbările climatice –

de la conștientizare la acţiune”. La sfârșitul articolului, vă rugăm să indicaţi datele de contact complete: numele, localitatea, școala, adresa, telefon de contact. Numărul de lucrări care pot fi depuse la concurs, de o singură persoană: maxim 3 (trei). Data limită de expediere a articolelor: 15 ianuarie 2014. Rezultatele concursului vor fi anunţate până la data de 1 martie 2013. Lista câștigătorilor, precum și cele mai inspirate articole vor fi publicate în revista NATURA și vor fi plasate pe pagina web a Mișcării Ecologiste din Moldova www.mem.md. Deţinătorii locurilor I, II și III vor fi premiaţi. Mult succes!
Ediţia specială este elaborată și editată de Mișcarea Ecologistă din Moldova, în cadrul proiectului „Schimbările climatice – de la conștientizare la acţiune”, finanţat de către Guvernul Suediei și implementat datorită grantului acordat prin intermediul Proiectului SECTOR al Centrului Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est. Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală și de Est nu își asumă răspunderea, explicită sau implicită, pentru daune rezultate din orice activitate a beneficiarilor. Opiniile exprimate în legătură cu proiectul nu reprezintă neapărat politicile, opiniile donatorului sau a agenţiei de implementare.

• Actualitate ecologică internă și internaţională; • Medicină naturistă și farmacie verde; • Turism ecologic, rural, cultural; • Dezvoltare durabilă, comunitară și rurală; • Organizaţii neguvernamentale și societate civilă; • Învăţământ, cultură, spiritualitate; • Minunata lume a animalelor și a plantelor; • Ediţii speciale tematice; • Monumente ale naturii, rezervații peisagistice; • Enigme, miracole, fenomene paranormale; • Concursuri; reportaje de călătorii în ţară și în lume; • Oferte pentru petrecerea concediilor în orice anotimp. Revista NATURA apare color și poate fi abonată în fiecare lună la orice oficiu poștal din R. Moldova, precum și la distribuitorii autorizaţi de difuzare a presei. Indice de abonare: PM 67805 - persoane fizice PM 67804 - persoane juridice Adresa redacţiei: Chişinău, str. S.Lazo, 13, MD 2004, tel./fax: 0 22 23 71 49. E-mail: natura@natura.md; web: www.natura.md; Facebook: Natura.md

În fiecare lună, doar în paginile revistei NATURA veţi găsi informaţii, analize, opinii privind schimbările climatice, dar şi:

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful