1.

Fondurile PHARE- caracteristici generale PHARE este primul intrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea European pentru a sprijini Europa Central i de Est n evoluia ctre o societate democratic i o economie de pia. PHARE a fost creat la nceputul anului 1989 pentru Polonia i Ungaria, primele dou ri din regiune care au renunat la comunism i economia centralizat. Scopul su era de a ajuta aceste dou ri n procesul de tranziie de la regimul comunist la cel democratic (de aici vine i numele su: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucoia Economiei. Pe msur ce alte state din centrul i estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, n program. Astfel, n 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile PHARE: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania , Polonia, Romnia, Slovacia i Slovenia) i Albania, Bosnia-Heregovina i Fosta Republic Iugoslav Macedonia. Din 2000, cele trei state din partea vestic a Balcanilor au fost incluse n programul CARDS (Asisten Comunitar pentru Reconstrucia, Dezvoltarea i Stabilitatea Balcanilor), PHARE devenind astfel, un instrument concentrat exclusiv pe susinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Central i de Est. Ca rspuns al lansrii procesului de extindere de ctre Consiliul European de la Luxemburg, n 1997, PHARE a fost ndreptat exclusiv ctre finanarea prioritilor procesului de prederare stabilit n Parteneriatele de Aderare, el fiind la momentul actual principalul instrument de preaderare pentru rile candidate. Astfel, programul PHARE a fost orientat ctre consolidarea instituional i susinerea investiiilor, avnd ca scop ntrirea instituiilor democratice, a administraiei publice i a organizaiilor care au responsabilitatea implementarii efective a i eficiente legislaiei comunitare. De la 4,2 miliarde de euro n perioada 1990-1994, bugetul PHARE total alocat rilor beneficiare a crescut la 6,693 miliarde de euro pentru perioada 1995 1999. Programul PHARE este principalul instrument de cooperare financiar i tehnic dintre Uniune European i rile central i est-europene ce finaneaz transfer de expertiz, echipament, pregtire profesional i lucrri publice ntr-un numr mare de sectoare cum sunt: privatizarea, restructurarea, protecia mediului, msuri active de combatere a omajului. Sprijinul acordat de PHARE este reflectat de cele dou componente: PHARE Naional i PHARE cu Multipli Beneficiari. PHARE Naional are dou mari prioriti: dezvoltarea infrastructurii necesare aderrii la UE (care va m obiliza aproximativ 70% din fondurile Phare) i consolidarea instituiilor necesare aderrii. Cea de-a doua component, reprezint fuzionarea dintre fostele programe multiar i cele orizontale. Phare se concentreaz pe trei domenii principale: 1. consolidarea administraiei i instituiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea s poat funciona eficient n cadrul Uniunii (Dezvoltare instituional); 2. sprijinirea statelor candidate n efortul investiional de aliniere a activitilor industrial i a infrastructurii la standardele UE (Investiii pentru sprijinirea aplicrii legislaiei comunitare); 3. promovarea coeziunii economice i sociale (Investiii n coeziune economic i social). 2. Programul PHARE n Romnia Importana asistenei comunitare acordate Romniei n vederea integrrii n Uniunea European a constat n relaionarea politicii regionale cu poltica de extindere a Uniunii, rolul instrumentelor de preaderare un a fost doar de a oferi suportul necesar pentru realizarea integrrii, ci i pentru a familiariza Romnia cu mecanismele specifice de accesare i de utilizare a instrumentelor structurale.

1.Fondurile de pre-aderare: fondul PHARE Fondurile de pre-aderare sunt instrumente de finanare nerambursabile create de Uniunea European i destinate trilor care doresc s adere la aceasta, n vederea accelerrii procesului de convergen i de atingere a nivelelor medii de dezvoltare i a structurilor UE. Ele nu au doar rolul de a oferi suportul necesar realizrii integrrii, ci asigur si familiarizarea cu mecanismele specifice de accesare si utilizare a instrumentelor structurale. Dup aderarea acestor tri la UE aceste fonduri de pre-aderare vor fi nlocuite de instrumentele structurale , acestea reprezentnd de fapt mecanismul de atingere a coeziunii economice si sociale pe teritoriul european. Fondul Phare a fost nfiintat printr-un regulament al Consiliulul Uniunii Europene n decembrie 1989 ( CE 89/3906), procedurile Phare fiind guvernate de Regulamentul Financiar al Comisiei Europene, n timp ce regulile si conditiile generale ce guverneaz cooperarea dintre Comisie si trile partenere n programul Phare sunt specificate n acordul cadru semnat cu fiecare dintre parteneri. 1.1 Rolul si obiectivele programului Phare Programul Phare a reprezentat unul dintre cele trei instrumente de asistent financiar nerambursabil, alturi de ISPA si

SAPARD acordate de Uniunea European, destinat s sprijine trile candidate din Europa Central si de Est n eforturile acestora de pregtire pentru aderare. Programul Phare a fost constituit la nceputul anului 1989 pentru Polonia si Ungaria, aceste tri fiind primele dou tri din regiune care au renuntat la comunism si la economia planificat si au decis s adopte statutul de tar democratic, de aici si numele su: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucia Economiei). n anul 1996, 13 state au primit fonduri nerambursabile Phare:10 state candidate (Bulgaria, Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia) si 3 state necandidate (Albania, Bosnia-Hertegovina si fosta Republic Iugoslav a Macedoniei).Aceste tri necandidate au primit asistent Phare pn n anul 2000 cnd au fost incluse n programul CARDS (Asistent Comunitar pentru Reconstructia, Dezvoltarea si Stabilitatea Balcanilor). Att trile care au candidat la Uniunea European, si ulterior au aderat, ct si cele care au statutul de tar candidat n prezent , se realizeaz un Parteneriat pentru Aderare (PA), care stabileste domeniile prioritare n care tara respectiv trebuie s fac progrese n vederea pregtirii pentru aderare, descriind, totodat, modalittile n care Programul Phare va sprijini astfel pregtirile de aderare. Aceste Parteneriate pentru Aderare furnizeaz un cadru unic pentru programarea priorittilor trilor candidate, precum si mijloacele disponibile pentru implementarea acestor prioritti. n perioada 2000-2006, domeniile principale pe care s-a concentrat programul Phare au fost: 1. Constructia institutional Cerinta cheie a trilor canididate pentru a deveni tri membre ale Uninunii Europene o reprezint ntrirea capacittii institutionale si administrative, situatie n care trebuie s adopte, s aplice si s urmreasc respectarea acquis -ului comunitar. Scopul dezvoltrii institutionale este de a ajuta trile candidate s creeze bazele institutionale necesare aderrii. Acest tip de sprijin reprezint aproximativ 30% din bugetul Phare n fiecare tar candidat. Acest obiectiv al programului nu este legat doar de armonizarea legislatiei trii candidate cu cea a Uniunii Europene, se refer si la modul n care legislatia este pus n practic, si respectat. Aceasta implic pregtirea unui numar mare de functionari publici, oficiali si experti, de la judectori si inspector financiari, pn la inspectori de protectia mediului si statisticieni. Un instrument important este nfrtire institutional (twinning), implicnd detasarea unor functionari publici din trile membre ale UE n cele candidate pentru o perioad de cel putin un an de zile, acesia fiind c unoscuti sud numele de Consilieri rezidenti de twinning. Din anul 2001, twinning-ul clasic a fost completat de proiecte similar pe termen scurt (twinning light) de maxim 6 luni, cu deosebirea de cel clasic, c acesta nu mai presupune detasarea permanent a unor experti din administratia statelor membre. Alturi de nfrtirea institutional, mai functioneaz alte dou mecanisme de consolidare institutional, respective: - furnizarea expertizei n domeniul acquis-ului prin TAIEX ; - reforma administratiei publice si a organismelor de reglementare prin programul SIGMA - initiativ comun Comisia European - OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic) pentru a ajuta trile din Europa Central si de Est n eforturile de a-si moderniza administratia public. 2.Investitii pentru sprijinirea aplicri legislatiei comunitare Adoptarea legislatiei comunitare trebuie s fie nsotit si de o aplicare adecvat a acesteia, nsemnnd ca administratiile statelor candidate s dispun de o infrastructur care s le permit s aplice legislatia la fel ca n Uniunea European, iar acest lucru presupune investitii destul de mari, cum ar fi: achizitionarea de echipamente si software pentru dezvoltarea sistemelor informatice din ministere, agentii guvernamentale sau alte institutii publice, achizitionarea de echipamente necesare pentru organizare de campanii publice de informare sau alte activittii de relatii publice, echiparea laboratoarelor de birou sau birourilor locale, achizitionare de echipamente de supraveghere a traficului rutier si asigurare a securittii acestuia, achizitionarea de echipamente pentru supravegherea si controlul frontierelor, etc.

Fonduri Phare. Facilitatea de Tranziie

Programul Phare este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare prin care Uniunea European acord asisten financiar rilor din Europa Central i de Est candidate la aderare la Uniune. Programul Phare are trei componente: Phare Naional; Phare CBC (Cross Border Co-operation), ncepnd cu Phare 2004, MM nu mai este implicat n acest program ca AI; Phare CES (Coeziune Economic i Social). Tipurile de proiecte n care Ministerul Mediului (MM), prin UIP Phare, este implicat n cele trei componente, ca i AI sunt:

Phare Naional
care finaneaz proiecte de tipul: Proiecte de Asisten tehnic (finanare Phare); Proiecte de Investiii (finanare Phare + co-finanare mixt asigurat de ctre Fondul Naional); Proiecte de Twinning (finanare Phare + co-finanare asigurat din bugetul MM);

Phare Coeziune Economic i Social (CES)

Prioritatea D, vizeaz scheme de granturi i proiecte de asisten tehnic n domeniul proteciei mediului; Prioritatea E, vizeaz ntrirea instituional, proiecte pentru care MM este AI fiind de trei tipuri: Proiecte de Asisten tehnic (finanare Phare); Proiecte de Investiii (finanare Phare + co-finanare mixt asigurat de ctre Fondul Naional); Proiecte de Twinning (finanare Phare + co-finanare din bugetul MM); Ministerul Mediului gestioneaz proiectele Phare din domeniul proteciei mediului pentru care este Autoritate de Implementare (AI), prin intermediul UIP Phare i se raporteaz n acest sens la dou Autoriti Contractante (AC): Oficiul de Pli i Contractare Phare (OPCP), pentru Phare Naional i Phare CES prioritatea D; Ministerul Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinelor (MDLPL) pentru Phare CBC i Phare CES, prioritatea E. Cu fiecare din cele dou Autoriti Contractante, (OPCP i MDLPL), MM a ncheiat Acorduri de Implementare, prin care prile stabilesc cadrul tehnic, legal i administrativ pentru executarea msurilor finanate n Romnia, n cadrul programului Phare cu referire la proiectele n care MM este implicat. Pentru monitorizarea implementrii proiectelor din domeniul proteciei mediului finanate din programul Phare, n cadrul Ministerului Mediului s-a stabilit Unitatea de Implementare a Proiectelor Phare (UIP Phare) prin Ordinul de Ministru. Atribuiile i rolul UIP Phare n fiecare etap care vizeaz implementarea proiectelor Pha re, sunt detaliate n Manualul de Proceduri al UIP Phare. Acest Manual de proceduri este revizuit periodic, iar modificarea acestuia se poate face ca urmare a primirii de noi Instruciuni din partea Autoritilor Contractante, n urma recomandrilor audit ului public intern, sau n cazul n care a fost reclamat de ctre membri PIU, DSPO, SPO apariia unei situaii menite s ngreuneze desfurarea n condiii de eficien a unei proceduri existente. UIP Phare are responsabiliti n urmtoarele etape ale c iclului unui proiect Phare: programare, evaluare oferte (Licitaii), contractare, aprobarea plilor, monitorizare / raportare, arhivare. n baza nevoilor identificate la momentul programrii, UIP Phare elaboreaz fiele de proiect, prin consultarea beneficiarilor din sistem (MM i instituiile aflate n subordonarea / coordonarea acestuia). Pornind de la aceste fie, se stabilesc proiectele propuse a primi finanare i sumele corespunztoare n acord cu estimarea bugetar i preurile pieei de la momentul programrii. Dup aprobarea fiei de proiect, se trece la pregtirea documentaiei de atribuire i detalierea termenilor de referin, respectiv a specificaiilor tehnice pentru proiectele respective. Documentaia de atribuire este pregatit n colaborare cu beneficiarii proiectului (direciile tehnice din MM, ANPM, APM, ARPM, ANAR, GNM) i conine att termenii de referin sau specificaiile tehnice n care se dau detalii cu privire la obiectivul proiectului, activitile ce urmeaz a fi desfurate n c adrul acestuia

i rezultatele ateptate, respectiv caracteristicile echipamentelor, ct i grila de evaluare a ofertelor, n care sunt menionate criteriile de selecie, conform OUG 34/2006. Documentaia de atribuire se transmite Autoritii Contractante pentru aprobare. Aceasta anun demararea proiectului de atribuire prin publicarea n SEAP / pe pagina de web a UE i poart rspunderea organizrii procesului de atribuire. Urmare a solicitrii primite de la Autoritatea Contractant, UIP Phare, nominalizeaz membri n Comitetele de Evaluare. Autoritatea Contractant organizeaz procesul de licitaie i numete un Preedinte al comitetului. Comitetul de Evaluare evalueaz ofertele primite, n acord cu criteriile stabilite, i pregtete un raport de evaluare. Acest raport trebuie aprobat de ctre AC, care anun Compania / Consoriul ctigator. Dup aprobarea raportului, se semneaz Contractul i ncepe implementarea propriu -zis a proiectului. Plile se fac de ctre AC, n mai multe trane, n funcie de prevederile contractuale i n baza "Read and Aproved" dat de ctre AI. Are loc apoi edina de lansare "oficial" a proiectului (kick off meeting), urmat de ntlnirile trimestriale ale Comitetului de Coordonare. Acesta este stabilit prin Ordin de minis tru, iar atribuiile sunt specificate n Termenii de Referin (ex: ia decizii privind eventualele modificari necesare n implementare, aprob rapoartele trimestriale, etc).

Programele de tip Phare au un tel clar si simplu in tarile candidate: sa le pregateasca pentru aderarea la U.E. directionarea acestora de bazeaza pe parteneriatele de Aderare, luand in considerare actiunile fiecarei tari in legatura cu pregatirile sale de aderare la U.E. Aproximativ 30% din fondurile Phare sunt alocate stabilirii de institutii si punerea unei baze institutionale pentru aderare. Ajutorul se concentreaza asupra cladirii structurilor, resurselor umane si capacitatii manageriale necesare in fiecare tara candidata pentra u asigur adoptarea si aplicarea legislatiei U.E, asigurand existenta unei societati democratice cuprinzatoare. Constructia institutionala este sprijinita in patr domenii prioritare: finante, justitie si afaceri, agricultura si mediu. La acestea se adauga inca una sau doua prioritati, in functie de nevoile specifice ale fiecarei tari. Atentia se concentreaza asupra intaririi elementelor administrative raspunzatoar de controlul legislatiei europene. Pentru aceste proiecte sunt alese domnii precum modernizarea administratiei si a sistemului juridic, in unele cazuri fiind necesare noi structuri administrative si o instruire specializata.

Phare supravegheaza activitatea expertilor U.E. de sfatuire a tarilor candidate in probleme de justitie si afaceri interne, asigurand echipamentul esential acestora. Fondurile Phare sunt folosite pentru a incuraja cetatenii din statele candidate sa participe la programele existente ale Uniunii europene, contribuind cu fonduri ce nu pot insa depasi 10% din alocatia nationala Phare pentru fiecare tara. Majoritatea acestora sunt folosite pentru restabilirea echilibrului sectorial, regional si structural, fiind destinate in special tarilor care sufera de pe urma restructurarii industriale. In 1998, de exemplu, au fost lansate unele facilitati de recuperare pentru Bulgaria, Lituania, Romania, Slovacia si un program de fonduri prestructurale. Astfel prin finantare se vizeaza ajutorarea institutiilor ca sa atinga standardele si normele U.E. Alaturi de Phare, la acest proiect participa si institutii financiare internationale: Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala. Cooperarea dintre Phare, intitutiile financiare internationale si comisie este schitata intr-un memorandum ce acorda o atentie speciala cadrului juridic si proiectelor viabile din punct de vedere financiar si economic. Acordarea de subventii Phare poate da tarilor candidate capacitatea de a initia proiecte majore, cum ar fi instalatii de epurare a apelor uzate, contribuind si la reducerea datoriilor statelor. Pentru a asigura o cooperare lina si o aplicare consecventa a procedurilor, au loc, in mod regulat intruniri bilaterale si mixte. Aceste institutii ai identificat o serie de proiectein valoare de 3.5 mld ECU, care se refera la : protectia mediului, telecomunicatii, transport, energie, ntreprinderi agricole. Se urmareste de asemenea si restructurarea marilor ramuri industriale cat si dezvoltarea rurala. Se spera ca prin intermediul programuli Phare sa se ofere mai multe fonduri Intreprinderilor Mici si mijlocii din statele candidate.

Chiar si cu fondurile Phare combinate cu cele a celorlaltor institutii financiare, este necsara si o finantare suplimentara din sectorul privat. Prin urmare, toate aceste finantari au ca obiectiv extinderea U.E. spre est. Aceasta ar aduce avantaje atat Uniunii, cat si statelor care doresc integrarea. Prin extinderea ei Uniunea ar capata o pondere mai mare economica si politica in contextul mondial.
Programul Phare n Romnia. Curtea de justitie a Comunitatilor Europene Programul Phare este unul din instrumentele de asistenta financiara nerambursabila acordata de Uniunea Europeana tarilor candidate la aderare. Initiat n anul 1989 pentru a sprijini tranzitia la o economie de piata, Programul Phare a fost extins n 1996 la statele candidate din centrul si estul Europei. Prin programul Uniunea Europeana sprijina tarile candidate prin asistenta financiara pentru dezvoltare institutionala, consolidarea legislatiei necesare asigurarii compatibilitatii cu acquis-ul comunitar, investitii si asigurarea coeziunii economice si sociale. Uniunea Europeana sprijina Romnia prin programul Phare nca din 1991, alocnd, n perioada 1991-2001 aproximativ 1,7 miliarde Euro pentru asistenta financiara nerambursabila. ncepnd cu anul 1998, sprijinul PHARE n Romnia este alocat n proportie de 70% pentru investitii si de 30% pentru constructie institutionala. Prin constructie institutionala se ntelege procesul de sprijinire a tarilor candidate de a-si dezvolta structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare dobndirii capacitatii de a pune n aplicare o legislatie armonizata cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene. n cadrul fiecarui program anual Phare se finanteaza proiecte care sa asigure pregatirea Romniei n vederea aderarii la Uniunea Europeana, urmarindu-se domeniile prioritare, asa cum sunt acestea identificate n Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de ntarire a capacitatii administrative si a capacitatii de asumare a obligatiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar n diferite domenii). Programul Phare furnizeaza sprijin pentru ndeplinirea cerintelor primului criteriu de la Copenhaga, anume stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor. A doua prioritate, investitii, mbraca doua forme: Investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare necesare pentru a asigura conformitatea cu legislatia comunitara si investitii directe legate de legislatia comunitatilor europene. Alinierea la normele si standardele Uniunii Europene presupune investitii pentru dotarea institutiilor cheie, a caror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuie ntarita. Investitiile n coeziunea economica si sociala impun prin masuri similare celor finantate n statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul Fondului

European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si al Fondului Social European (FSE). Aceste investitii contribuie la dezvoltarea unei economii de piata functionale si la dezvoltarea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana. Pe lnga aceste prioritati, programul Phare include anual alocari pentru proiecte n cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria si Ungaria, precum si pentru participarea la programele comunitare. Implementarea programelor Phare se realizezaza n momentul de fata pe baza Manualului DIS (Decentralised Implementation System Sistem descentralizat de implementare) si a Ghidului pentru Phare, ISPA si SAPARD (PRAG - Practical Guide for Phare, ISPA & SAPARD). Memorandumurile de Finantare Phare prevad o perioada de implementare a proiectelor de trei ani: n primii doi ani fondurile alocate trebuie contractate, n caz de necontractare fondurile putnd fi pierdute, iar cel de-al treilea an este destinat efectuarii platilor, sumele contractate dar neplatite n interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de Finantare putnd fi de asemenea pierdute. Programele Phare 2001-2004 I. Fondurile alocate prin Programele Phare national 2001 si Phare 2001 de cooperare trans-frontaliera Romnia-Bulgaria si Romnia-Ungaria au nsumat 261,89 milioane euro si au fost contractate n procent de 96,9%. Memorandumul de finantare Phare national 2001 Memorandumurile de finantare CBC 2001 Fise de Proiect Phare II. Din bugetul Phare 2002, Romnia a beneficiat de o alocare totala de 279 milioane euro, distribuita astfel: 265,5 milioane euro pentru programul Phare national, 13 milioane euro pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria si 0,5 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara. Memorandumul de finantare Phare national 2002 Memorandumurile de finantare CBC 2002 Memorandumul de finantare Phare 2002 pentru Securitate nucleara Fise de Proiect Phare 2002 III. Fondurile Phare alocate Romniei din bugetul Comunitatii pentru anul 2003 nsumeaza 284,5 milioane euro, din care: 265,5 milioane euro pentru Programul Phare national, 11 milioane euro destinate celor doua Programe de cooperare trans-frontaliera, cu Ungaria si Bulgaria 5,6 milioane euro prin Initiativa pentru Frontiera Externa (EBI) 2,885 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara. Memorandumul de finantare Phare national 2003 Memorandumurile de finantare CBC 2003 Memorandumul de finantare Phare 2003 pentru Securitate nucleara Memorandumul de finantare EBI Fise de Proiect Phare 2003 IV .Alocarea prin Programul Phare National 2004 nsumeaza 405,3 milioane euro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 21 decembrie 2004. Perioada de implementare a proiectelor dureaza pna la 30 noiembrie 2007. Tot la data de 21 decembrie 2004 a fost semnat si Memorandumul de finantare al

Programului Phare orizontal pentru Securitate nucleara, prin care au fost alocate Romniei 1,959 milioane euro. Memorandumul de finantare Phare national 2004 Memorandumul de finantare Phare 2004 pentru Securitate nucleara