DOCUMENTE IMI!

"#E
$are on %ace&oo' $are on t(itter $are on email $are on printMore $aring er)ices0 De%initia ilogismul si structura lui* !egile silogismului "l%a&etul si sintaxa in logica propozitiilor +ro&leme glume In%erente imediate Termeni - logica !O,IC" - Notiuni si termeni Concepte semantice in logica propozitiilor Calcule si !ogica- " Introducere in logica

TE#MENI importanti pentru acest document

.

Introducere in sintaxa si semantica logicii propozitiilor Logica

+ Font mai mare | - Font mai mic

Introducere in sintaxa si semantica logicii propozitiilor

In logica clasica se considera acele propozitii(enunturi, expresii)care apar si in vorbirea curenta si care pot transmite o valoare de adevar. Astfel, in logica, nu vom considera ca propozitii acele enunturi de tip exclamativ sau interogativ cum ar fi Au ma doare! sau Cum ai reusit? De asemenea definitiile nu sunt considerate propozitii. Astfel enuntul !n numar intreg divizibil cu " se numeste numar par. nu este o propozitie, dar #rice numar par este divizibil cu ". este o propozitie si anume este o propozitie adevarata. Alte exemple de propozitii pe care le putem considera in logica sunt $isica este un animal., %ucuresti este capitala Italiei., ,

In orice triung&i bisectoarea imparte latura opusa in parti egale. Intuitiv putem spune ca prima si a treia dintre enunturile de mai sus sunt propozitii adevarate, iar celelelalte sunt propozitii false. 'aloarea de adevar a unei propozitii poate fi este adevarata, este falsa, este posibil adevarata, este probabil falsa, etc. si, evident, atribuirea valorii de adevar propozitiilor se face intr(un mod subiectiv. )oi vom considera numai logica binara, adica vom considera ca singurele valori de adevar ale unei propozitii sunt este adevarata respectiv este falsa. *ubiectivismul atribuirii valorii de adevar nu poate fi evitat, insa, decat intr(un mod formal, asa cum vom proceda in sectiunile urmatoare. $e scurt se pleaca cu o multime de propozitii +elementare, a caror valoare de adevar este data si se formeaza apoi alte propozitii ,compuse,. -odul de formare al propozitiilor alcatuieste ceea ce numim sintaxa. 'aloarea de adevar a propozitiilor +compuse+ se stabileste, in functie de valoarea de adevar a propozitiilor +elementare, date, dupa niste reguli bine precizate. *emnificatia propozitiilor este data de valoarea lor de adevar iar regulile de atrbuire a valorii de adevar propozitiilor alcatuieste ceea ce numimsemantica..ot procesul are un caracter formal, ceea ce inseamna ca se face abstractie de continutul propozitiilor iar la baza sa vom pune cele doua principii clasice ale lui Aristotel si anume legea tertului exclus orice propozitie este sau adevarata, sau falsa/ legea contradictiei o propozitie nu poate fi simultan si adevarata si falsa.

'om forma propozitii compuse cu a0utorul a cinci conectori logici si anume negatia, conjunctia, disjunctia, implicatia si echivalenta. 1) Negatia. Daca este o propozitie atunci negatia sa este de asemenea o propozitie. 2ormal vom nota negatia propozitiei cu si o vom citi )u sau eventual, +)on ,. In limba0 cotidian propozitia se poate citi )u este adevarat ca .

sau, pe scurt prin adaugarea con0unctiei gramaticale +nu, , intr(un mod adecvat, printre cuvintele propozitiei . De exemplu dac3 este propozitia este numar rational. , atunci este propozitia este numar rational.

)u este adevarat ca sau, pe scurt

nu este numar rational. Din punct de vedere semantic, propozitia este adevarata daca si numai daca propozitia este falsa. In exemplul de mai sus este clar ca propozitia este falsa si deci, automat, propozitia este adevarata. ") Conjunctia. Dac3 si sunt doua propozitii atunci con0unctia lor este de asemenea o propozitie care, formal, se noteza cu si se citeste folosind con0unctia gramaticala si adica + si ,. *emnificatia semantica a propozitiei este cea uzuala, adica, este o propozitie adevarata daca si numai daca ambele propozitii si sunt adevarate.Astfel dac3 este propozitia 4 este numar prim. si este propozitia

5 este numar par. atunci este propozitia

4 este num3r prim si 5 este numar par. 6ste clar ca, in exemplul de mai sus, propozitia este adevarata in timp ce propozitia este falsa, astfel incat, propozitia este falsa.

4) Disjunctia. Dac3 si sunt doua propozitii atunci dis0unctia lor este de asemenea o propozitie care, formal, se noteaz3 cu si se citeste folosind con0unctia gramaticala sau adica + sau ,. In logica matematica semnificatia semantica a propozitiei este urmatoarea este o propozitie falsa daca si numai daca ambele propozitii , sunt false, sau, ec&ivalent, este o propozitie adevarata daca si numai daca cel putin una dintre propozitiile , este adevarata. In particular, propozitia este adevarata si cand ambele propozitii , sunt adevarate. $rin aceasta dis0unctia, in logica matematica, are un caracrer inclusiv spre deosebire de limba0ul cotidian unde, adesea, dis0unctia are un caracter excusiv. *a consideram urmatorul exemplu este propozitia *tau acasa. iar este propozitia

-a duc la cinematograf. $ropozitia este

*tau acasa sau ma duc la restaurant. Daca ambele propozitii si ar fi adevarate, in logica matematica propozitia este adevarata in timp ce, in limba0ul cotidian, putem intelege ca ea este falsa deoarece nu se poate sa stau acasa si in acelasi timp sa ma duc la restaurant. 7a momentul oportun vom intoduce un alt conector logic care sa corespunda unei dis0unctii , excusive,, care are o anumita importanta in logica matematica dar noi o vom folosi intr(un mod limitat. (Dis0unctia exclusiva a propozitiilor si este adevarata daca si numai daca una si numai una dintre propozitiile , este adevarata ceea ce inseamna ca ea este falsa daca si sunt ambele adevarate.)

8) Implicatia. Dac3 si sunt doua propozitii atunci implicatia lor, care se noteza formal cu si se citeste + implica ,, + daca atunci , sau + din rezulta , este, de asemenea, o propozitie. In logica matematica, semnificatia semantica a propozitiei este urmatoarea propozitia este falsa daca si numai daca este adevarata si este falsa. In particular, dac3 este o propozitie falsa atunci propozitia este adevarata indiferent dac3 propozitia este adevarata sau falsa/ de asemenea daca este o propozitie adevarata atunci propozitia este adevarata indiferent daca propozitia este adevarata sau falsa. In limba0ul cotidian insa, se poate intelege ca daca propozitia este falsa atunci propozitia este de asemenea falsa ( eventual nu are sens). Ca exemplu fie propozita Cainele doarme. si propozitia

9apada este alba. Deoarece propozitia este adevarata rezulta ca si propozitia este adevarata. In limba0ul cotidian faptul ca +Cainele doarme, nu are cum sa impice faptul ca +9apada este alba,, insa acest mod de a intelege implicatia nu poate fi definit in cadrul ce va fi considerat de noi. *emnificatia implicatiei apare insa cand examinam regula modus ponens daca propozitiile adevarata. sunt adevarate atunci si propozitia este

:) Echivalenta. Daca si sunt doua propozitii atunci ec&ivalenta lor, care se noteaza formal cu si se citeste + ec&ivalent , sau + daca si numai daca , este, de asemenea o propozitie. In logica matematica semnificatia semantica a propozitiei este urm3toarea propozitia este adevarata daca si numai dac3 ambele propozitii , sunt adevarate sau ambele sunt false. Ca exemplu fie propozitia

1; este numar par . si propozitia

: este numar prim. 6ste clar ca propozitiile asemenea adevarata. Exercitii 1. Consideram, in limba0ul cotidian, urmatoarele propozitii 1" este numar par., 5 se divide cu 4., 14 se divide cu :.. )otam prima dintre aceste propozitii cu A, a doua cu B, a treia cu C si consideram urmatoarele propozitii si sunt ambele adevarate si deci propozitia este de

<eformulati propozitiile de mai sus in limba0ul cotidian si interpretatile intr(o semantica care sa corespunda intuitiei noastre, conform indicatiilor din *ectiunea 1. 2. In limba0ul cotidian, consideram propozitiile Ion este tata., Ion are un copil., -aria este tata., -aria are un copil. )otam cele patru propozitii de mai sus cu A,B,C,D. Cerem acelasi lucru ca la 6xercitiul1, pentru urmatoarele propozitii , ,

Rezolvari 1. 6ste dificil sa citim propozitia cu propozitia pentru , varianta in limba0 cotidian fara a o confunda

desi, evident, cele doua propozitii difera/ putem incerca,

1" este numar par sau 5 se divide cu 4 dar,in acelasi timp,14 nu se divide cu :/ pentru merge

1" este numar par sau, pe de alta parte,5 se divide cu 4 si14 nu se divide cu :. Insa propozitia se poate citi in limba0 cotidian,in mod evident, astfel

Daca 1" este numar par atunci 5 nu se divide cu 4 si 14 se divide cu :. $utem considera ca A si B sunt propozitii adevarate iar C easte o propozitie falsa. Atunci este adevarata, este adevarata, este falsa. este de asemenea adevarata iar

2. Intuitia noastra nu ne spune nimic despre valoarea de adevar a propozitiilor A,B,C,D daca nu cunoastem persoanele respective. *a consideram totusi ca propozitiile A,B,D sunt adevarate iar propozitia C este falsa. Atunci este adevarata, adevarata, este falsa, este adevarata, este falsa, este este falsa.