Iat ce otrvuri gsim n mncare

Avei idee ce aditivi conin alimentele pe care le mancai zi de zi? tii c unii dintre ei sunt cancerigeni? Profesorul Gheorghe Mencinicopschi foto! v spune in cartea sa" #$i%lia alimentar&" care sunt cele mai periculoase '(uri din mncare) n pete - E 315 - Acid erithorbic. Este stabilizator de culoare i se folosete pentru carnea de pete congelat. ncetinete absorbia vita inei !. n conserve - E "#5 - $ora%ul& conservant artificial& poate induce leziuni ale organelor interne i e neuroto%ic. n concentrate de ceai - E "'" - (icarbonat de di etil. E folosit pentru sterilizarea buturilor nealcoolice ) buteliate& precu vinurile fr alcool i concentratele de ceai. E coroziv i to%ic la inhalare i ingerare. n prjituri - E 15' - $run *+& colorant artificial )n industria ali entar& )n special )n cofetrii. ,rovoac alergii. n alcool - E 1"- - Eritrozin& colorant ali entar rou& folosit )n colorarea alcoolului. ,roduce tu ori i tulburri neurofiziologice. - E 1"' - .ou coenil A& colorant )n industria ali entar& folosit )ntr-o ga larg de ali ente i )n alcool. (eclaneaz sindro ul de hiperactivitate i deficiene de concentrare. Are potenial cancerigen. n carne - E 3#5 - (ia in tetraacetat de calciu. /enine culoarea crnii i ) piedic o%idarea i coagularea proteinelor. 0e utilizeaz ca re ediu ) potriva otrvirii cu etale grele. 1a o poate induce dezechilibre ale balanei inerale& a coagulrii s2ngelui. !onsu ul nu este reco andat. n icre - E 1"3 - A arat& colorant ali entar rou& care se gsete )n ulte produse& precu alcoolul i icrele de pete. ,oate induce ecze e& defecte neonatale& oarte fetal i cancer. n pasta de dini - E 15"3 - ,ropilenglicol& )ndulcitor artificial. 0e gsete )n pasta de dini i )n gu a de estecat. E un aditiv cardioto%ic. n ciocolat - E 155 - $run chocolat 45& este un colorant pentru industria ali entar& )n special ciocolaterie i cofetrie. 6nduce sindro ul de hiperactivitate i este cancerigen. 7u este reco andat consu ului. n citrice - E "33 - a fost folosit pentru oprirea dezvoltrii ucegaiurilor pe citrice. A fost trecut )n grupa pesticidelor de )nalt to%icitate i interzis )n 8E& )n "33'.

'(uri***
6n ur a cu cativa ani& credea ca orice ali ent este bun. Alegea cele ai colorate ancaruri& cele ai dulci. 7i eni nu se gandea ca poate fi ceva in neregula. !a nu tot ce se poate anca este si bun. 6n ulti ii ani& insa& peste tot auzi cat de nocivi sunt anu iti aditivi ali entari. !u sunt ei cancerigeni sau pot provoca odificarea organelor. .o anii stiu ca E-urile sunt si bune si rele& stiu de ele. ,rofesorul 9heorghe /encinicopschi ne spune ce sunt aditivii ali entari si care E-uri nu sunt bune pentru organis . Auzi des de E-uri. !a unele sunt bune& ca altele nu. (ar ce te faci cand esti la un agazin si vrei sa iti cu peri ceva: 5e uiti la toate etichetele si incerci sa iti aduci a inte care sunt suspecte sau cancerigene si care nu. 0au daca sunt trecute denu irile chi ice incerci sa iti a intesti de orele de chi ie din scoala si incepe sa iti para rau ca atunci te gandeai la cu totul altceva decat iti spunea dascalul. ;Aditivii ali entari sunt cunoscuti sub denu irea codificata de E-uri) '(ul vine de la 'uropa. Ei au o numerotatie alfanumerica pentru a usura recunoasterea lor. ,entru ca populatia a inceput sa aiba o oarecare retinere fata de E-uri& de ulte ori fabricantii folosesc denu irea chi ica;& spune prof. univ. dr. 9heorghe /encinicopschi& e bru al Acade iei de 0tiinte Agricole si 0ilvice& directorul general al 6nstitutului de !ercetari Ali entare. (ar ce sunt e%act aditivii ali entari: E%ista ai ulte definitii ale E-urilor. ;Aditivul ali entar este orice substanta care& in od nor al& nu este consu ata ca ali ent in sine si care nu este utilizata ca ingredient ali entar caracteristic& avand ori nu o valoare nutritiva prin a carei adaugare intentionata la produsele ali entare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare& prelucrare& preparare& trata ent& a balare& transport si depozitare ori a unor ase enea produse ali entare devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai directi sau indirecti o co ponenta a acestor produse ali entare;& spune profesorul /encinicopschi una dintre definitii. Alta ar fi ;aditivii ali entari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse ali entare in scopul a eliorarii calitatii acestora sau pentru a per ite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare;. < alta definitie a aditivilor ali entari ar fi= ;0ubstante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a ali entelor adaugate in scopul de a odifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anu itor procese tehnologice. Aditivul alimentar reprezinta orice su%stanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat cu un scop tehnologic incluzand modificari organoleptice in timpul producerii" procesarii" prepararii" impachetarii" am%alarii" transportului si depozitarii unui aliment" devenind un component" afectand intr(un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest ter en nu include substantele conta inante sau pe cele adaugate pentru a i bunatati sau entine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu;. ,rofesorul ne ofera si o definitie ai pe intelesul nostru= ;7iste su%stante care nu sunt ingrediente si se folosesc in cantitati foarte ici si au valori nutritive foarte ici. +unt conservanti" antio,idanti" coloranti" dau gust placut) 7u este posibila utilizarea aditivilor ali entari pentru a asca defecte ale ali entului) Aditivii se folosesc inainte ca produsul sa "

iasa pe piata) !are sunt insa consecintele consu arii ali entelor care contin E-uri: ,ot aparea chiar sangerari interne si modificari ale organelor. (e regula& produsele ali entare ieftine sunt si cele ai bogate in E-uri nocive. 6n loc sa pro oveze o politica dura& dar sanatoasa chiar si fata de aditivii considerati a fi cel putin suspecti& legislatia ro ana este ai ult decat per isiva. -irca ./0 din %olile romanilor sunt provocate de alimente" mai precis de ce contin acestea) ;,opulatia nu trebuie speriata& ci educata& sa cunoasca e%act lista E-urilor cu proble e& lista celor suspecte si lista celor bune. (aca vrea cu bunastiinta sa se otraveasca& sa o faca acar in cunostinta de cauza;& ai spune profesorul 9heorghe /encinicopschi. 1emeile sunt mai atente decat %ar%atii la eticheta alimentelor 2omanii nu prea verifica etichetele alimentelor atunci cand merg la cumparaturi. -ei mai atenti la etichetele mancarurilor sunt %ucurestenii 340) 5o%rogenii sunt insa la polul opus) 5oar 670 dintre locuitorii acestei zone verifica daca alimentele contin '(uri nesanatoase) 8ista '(urilor suspecte si periculoase E153& E1-"& E1-3& E1'1 > coloranti& E'-- > e ulsificator ?ulti ele doua sunt nocive doar daca sunt consu ate in e%ces@ E13" sau tratrazina ?colorant galben@& foarte nociv& se gaseste in bauturi& ustar si ge & poate genera tu ori tiroidiene sau crize de ast bronsic E113 sau 0unset AelloB ?colorant galben@ > cancerigen& se gaseste in dulciuri& praCituri& budinci& diverse sucuri E1"3 ?colorant@ provoaca alergii E1"' sau ,onceau '. ?colorant rosu@ > to%ic produce tu ori pe glanda tiroida& se gaseste in ezeluri. '69. - eritrozina& colorant rosu pentru co poturi si alte ali ente& provoaca utatii genetice '6/9 - tratrazina& colorant galben pentru bauturi & ustar si ge & poate genera tu ori tiroidiene sau crize de ast bronsic 8ista '(urilor to,ice E""3& E""1& E"""& E""' ?sulfiti > conservanti@ produc boli intestinale si alergii& se gasesc in carnea de ha burgeri& cartofi deshidratati& fructe confiate& praCituri& bere& vin& otet de vin E33# ?acidifianti@ afecteaza tubul digestiv& se gasesc in produsele cu gust acru sau acid ridicat E33D& E3'3& E3'1 ?saruri de topire@ afecteaza tubul digestive E'3- ?gelifiant@ afecteaza tubul digestive E'53 ?e ulsificator@ afecteaza tubul digestive E'E1& E'E3& E'E5& E'EE ?agenti de incarcare@ afecteaza tubul digestiv. E"33 ?bifenil > conservant@& interzis in Australia recent si in 8E& dar per is la noi& poate produce boli de piele& se gaseste in citrice E"31 ?ortofenilfenol > conservant@& posibil si cancerigen& interzis in 08A si Australia& produce boli de piele E"3" ?conservant@ poate produce boli de piele E"33 ?conservat@& e%tre de to%ic si periculos deoarece supri a din organis vita ina $1" E3"3 ?butil-hidro%i-anisol $4A > conservant@& posibil si cancerigen& se gaseste in cartofi deshidratati& uleiuri vegetale& supe concentrate& sosuri& gu a de estecat E3"1 ?acidul benzoic > antio%idant@& posibil si cancerigen& creste de ase enea nivelul colesterolului& se gaseste in argarina E311&E31" ?antio%idant@ ataca siste ul nervos

E333 ?sarea de la aie@ devine cancerigen daca este consu at in e%ces. 8ista '(urilor cancerigene EE"1 ?gluta atul de sodiu@& potentiator de aro e&effect neuroto%ic si poate genera igre e si cra pe.se gaseste in supele instantconcentrate& ezeluri si unele condi ente EE31& EE3" si EE33> inozinati 9uanilati > EE"-& EE"#& EE"D .inoglucidele ?potentiatori de gust si aro a@ EE3' si EE35./aCoritatea sunt interzise in 08A Aditivii ali entari sunt i partiti in "' de categorii dintre care enu era pe cele ai raspandite= edulcorantii - pentru indulcit colorantii - pentru a schi ba sau a da culoare ?E133-E1#3@ acidifiantii - dau un gust usor acid corectorii de aciditate - cresc sau di inueaza aciditatea emulgatorii - asigura un a estec o ogen intre apa si grasi ile ali entare ?E'33-E533@ conservantii - 6ntarzie sau i piedica alterarea ali entelor. ?E"33-E"D3@ corectorii de gust si de iros - schi baFi bunatatesc irosul si gustul ali entelor propulsorii - unele gaze care servesc la e%pulzarea ali entelor din a balaCe gaze de am%ala: - ase anatoare aerului antio,idanti - li iteaza o%idarea ali entelor sensibile la contactul cu aerul ?E333-E33-@ ;itamina - din unele produse&foarte ulte& e de fapt acid ascorbic de sinteza si nu este acelasi lucru cu vita ina ! naturala. ? ai bine luati o la aieG@ 5abel cu E-uri de care trebuie sa ne feri -<5 5'=>MI2' 2I+>=5' I8 GA+IM 0unset AelloB - colorant (ulciuri& praCituri& budinci '66/ !ancerigen galben sucuri !ancerigen& interzis in (ulciuri& Celeuri& branza '69? A arant - colorant rosu 08A si .usia topita ,onceau '. - colorant '693 5o%ic interzis in 08A /ezeluri rosu ,rovoaca cancer al Alcool& inghetata& praCituri& '69. Eritrozina - colorant rosu tiroidei la ani ale& bo boane& sucuri racoritoare posibil si la o /utagen si to%ic. '694 .osu " 9 - colorant 6nterzis in 08A si !arne de ha burgeri Australia posibil cancerigen& Acidul benzoic si '966 interzis in 08A& dar 8nele bauturi racoritoare derivatii sai per is la noi !arne de ha burgeri& cartofi '99/@'994 0ulfiti - conservanti ,rovoaca alergii deshidratati& fructe confiate& praCituri& bere& vin& otet de vin 5o%ic& interzis in '9?/ $ifenil - conservant Australia & ?per is la !itrice noi:@ 5o%ic& posibil <rtofenilfenol '9?6 cancerigen. 6nterzis in !irtice conservant 08A si Australia. '

'9?? '93A@'979 '?9/ '397 'B96 'A7 'A73

5iabendazol - conservanti 7itrati si nitriti conservanti $util-hidro%i-anisol $4A-conservant 9luco anan - agent de te%tura 9luta at onosodic /09 Acetsulfa

5o%ic. 6nterzis in Australia ,osibil cancerigen ,osibil cancerigen 5o%ic respirator

!itrice /ezeluri si ali ente conservate prin sarare& branza !onservant& cartofi deshidratati& uleiuri vegetale& supe concentrate& sosuri& gu a de estecat Heleuri !ondi ente& supe concentrate 9u a de estecat& produse zaharoase& bauturi racoritoare 9u a de estecat& produse dulci& bauturi racoritoare

,rovoaca efecte neuroto%ice ,osibil cancerigen& + - indulcitor interzis in 08A ,osibil cancerigen

Iaharina - indulcitor

E-uri bune '?/B - tucoferol& sau Jita ina E& este un antio%idant natural care aCuta la regenerarea celulelor '3/. - caragenanul& e ulsifiant natural '?99 - lecitina& un antio%idant natural intalnit si in ciocolata '396 - anitolul de cofetarie '?// - riboflavina sau Jita ina $" '33/ - acid ascorbic natural sau Jita ina ! naturala '63/ - clorofila& colorant natural folosit in cofetarii&colorarea pastelor de dinti si cos eticalelor 1inK-uri utile http=FFBBB.fda.govF http=FFBBB.foodsafetA.govF 0unt cunoscuti sub nu ele de ;'(uriC" in reviste se presupune ca" pe plan mondial" sunt a treia cauza a mortalitatii" dupa cea cauzata de consumul de droguri si medicamente" si

dupa accidentele de circulatie& iar consumul& duce la distrugere sistemului imunitar si pricopsirea cu cele mai variate forme de tumori %enigne ?! si maligne. 0a fie chiar asa: Aditivii alimentari reprezinta cea mai noua provocare in materie de nutritie) 8n subiect foarte la oda in zilele noastre& cand proble a necesarului caloric zilnic a devenit desueta& cand febra aportului de vita ine si oligoele ente pare sa fi trecut& iar sloganul ;ali entul sanatos este cel nepreparat& cu un continut enzi atic intact; cedeaza locul ideii ca naturala si sanatoasa este ali entatia fara aditivi. 6n cele ce ur eaza ne propune ca inainte de a descrie patologia generata de consu ul de aditivi& caci& fara indoiala& folositi necorespunzator se fac vinovati de ulte si uneori foarte grave aladii& sa defini ter eni care ii privesc si sa a inti regle entari ale utilizarii lor. 0a incepe chiar cu celebrul ;E; Pentru usurarea etichetarii" pe am%ala: nu este trecuta denumirea completa a aditivului"

acesta fiind scrisa intr(o forma standardizata" acceptata international. (enu irea de pe eticheta este alcatuita din litera ;E; ur ata de o cifra& ceea ce usureaza foarte ult etichetarea& in cazul produselor ce contin ulti aditivi& sau cand aditivii au denu iri foarte lungi. 5e e,emplu =eohesperidina 5-" un indulcitor" va fi scris simpluD ' A7A) >tilitatea devine evidenta in cazul Eidro,ipropilmetil celulozei ( ' 3B3 gelificant!) !e sunt asadar aditivii ali entari: 6ata cateva definitii= 1. Aditivii ali entari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse ali entare in scopul a eliorarii calitatii acestora sau pentru a per ite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.?<rdinul /inisterului 0anatatii 7r.D-5F1DDD@. ". 0ubstante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a ali entelor& adaugate in scopul de a odifica - favorabil - insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anu itor procese tehnologice.?5ratat de 6giena-0ebastian (u itrache@.

3. Aditivul ali entar reprezinta orice substanta care nu este consu ata ca ali ent in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui ali ent& care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat& cu un scop tehnologic ?incluzand odificari organoleptice@ in ti pul producerii& procesarii& prepararii& tratarii& i pachetarii& a balarii& transportului si stocarii unui ali ent& devenind un co ponent sau afectand intr-un fel caracteristicile ali entelor la care se adauga. Acest ter en nu include substantele conta inante sau pe cele adaugate pentru a i bunatati sau entine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu.?!ode% Ali entarius *A<-L4<@ Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categoriiD ( conservanti ( su%stante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin prote:area lor impotriva alterarii produse de microorganismeF ( antio,idanti ( su%stante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin prote:are impotriva o,idarii de e,empluD rancezirea" schim%area culorii!F ( acidifianti ( su%stante care cresc aciditatea alimentelor" imprimandu(le un gust acruF ( su%stante(tampon ( folosesc la reglarea si la mentinerea pE(ului specific alimentuluiF ( antispumanti ( se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumeiF ( emulsificatori ( su%stante care fac posi%ila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemisci%ileF ( agenti de gelificare ( su%stante care permit si care a:uta la formarea gelurilorF ( seGuestranti ( su%stante care formeaza comple,e cu ionii metaliciF ( sta%ilizatori ( su%stante care fac posi%ila mentinerea proprietatilor fizico(chimice ale alimentelor" mentinand omogenizarea dispersiilor" culoarea etc)F ( su%stante de ingrosare ( su%stante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentareF ( indulcitori ( su%stante altele decat zaharul! care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelorF ( coloranti naturali si coloranti de sintezaF ( agenti de afanare ( su%stante care contri%uie la cresterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energeticaF ( antiaglomeranti F ( potentiatori de aroma ( mentin si amplifica aroma specifica alimentului F ( su%stante(suport ( faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica proprietatile pe care se %azeaza utilizarea lorF ( enzime ( folosite in industria alimentara F E

( aromatizanti( se impart in trei categoriiD ( su%stante aromate naturale ( se o%tin din materii prime de origine vegetala sau animalaF ( su%stante identic naturale ( sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale" componentele fiind o%tinute prin sintezaF ( su%stante artificiale ( se o%tin prin sinteza" avand structura si compozitia diferite de cele naturale) In ziua de azi cand totul se misca cu o viteza ametitoare" ne gra%im sa a:ungem la serviciu" sa muncim cat mai mult" sa castigam cat mai %ine" sa ne asiguram un confort cat mai mare si uitam de un lucru foarte important" sanantatea noastra) +ursele aditivilor Aditivii alimentari snt su%stane e,trem de rar e,trase din materii prime naturale" de cele mai multe ori ele fiind produse de sintez relativ neconvenionale. Hntre aditivi" aromatizanii alimentari cuprind su%stane sintetice sau" mai rar" naturale foarte variate. Aromatizanii sintetici snt admiIi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase" de patiserie" precumD ngheat" ciocolat" margarin" %uturi alcoolice distilate" dar Ii a altor produse" conform normelor de igien) n ce privete coloranii ali entari& acetia pot avea at2t surse artificiale& c2t i naturale. (e e%e plu& )n fa ilia coloranilor galbeni )nt2lni = - E133& !urcu ina& are o surs natural i anu e ofranul de 6ndia - E13'& Muinolina& are o surs artificial i anu e gudronul sintetic de huil - E13"& 5artrazina& produs chi ic ce are ca sursa colorant Azo - E13- sau 9alben "9& produs sintetic avand ca surs at2t gudronul sintetic de huil c2t i colorantul Azo - E113& N9alben *loarea 0oareluiO& produs sintetic av2nd ca surs at2t gudronul sintetic de huil& c2t i colorantul Azo. n fa ilia coloranilor roii& )ntalni = - E1"3& acidul car inic& obinut din surse naturale i anu e din crusta insectelor gestante - E1""& E1"3& E1"'& E1"-& E1"# au surse sintetice& fiind obinui din gudronul sintetic de huil i colorantul Azo. n fa ilia coloranilor albatri= -E131& E13"& E133 au ca surs natural gudronul de huil 0unt folositi pe post de colorani ali entari naturali= carotenul& %antofila i clorofila. (in punctul de vedere al industriailor& coloranii artificiali au o ai are putere de colorare& s)nt relativ ai ieftini dec2t cei naturali& ai uor de conservat i de )ntrebuinat. $J>K>2J 2J-<2IK<A2' 1J2J LAEJ2 Ingrediente= dio%id de carbon& cara el& asparta & acid citric i acid fosforic ali entar& benzoat de sodiu& cafein& aro de cola. '966 %enzoatul de sodiu! este folosit ca antiseptic" conservant alimentar Ii pentru a masca gustul unor alimente de calitate sla%F %uturile rcoritoare cu arom de citrice conin o cantitate mare de %enzoat de sodiu pn la 97 mg@97/ ml!F se mai adaug n lapte Ii n produsele din carne" n produsele de %rutrie Ii n dulciuriF este prezent n multe medicamente KMlenol" Phenergan!F se cunoaIte c provoac urticarie Ii agraveaz astmul) Asociaia consumatorilor din Piaa -omun 'uropean" mpreun cu Institutul de <ncologie din Germania" l consider cancerigen" ns n 2omnia este permisF interzis n +>A) '??/ acid citric! N produce afeciuni ale cavitii %ucale afte! Ii are aciune cancerigen.

+e gseIte n cele mai multe sucuri care se afl n comer" n muItar su% form de arome!" n conservele de ciuperci) ' ??4 acid fosforic! ( produce tul%urri digestive indigestie" vom" colici a%dominale I)a)!F folosit Ii n preparatele din %rnz ' A76 aspartam! este un ndulcitor artificial des folosit Ii poate fi sursa a peste ./ de tipuri de %oliF cancerigen) Hntlnit n guma de mestecat" n produsele zaharoase" n %uturile rcoritoareF interzis n +>A) Pe termen lung" prin scderea imunitii" consumul n e,ces de aspartam e,pune la grip" %oli de plmni" infecii urinare Ii intestinale) 8ipsa de calciu apare Ii ea n timp) 1olosirea aspartamului are Ii alte efecte nocive asupra sntiiD cefalee" insomnie" tul%urri de vedere" auz Ii memorie" o%oseal" palpitaii Ii predispune la ngrIare) Hn acelaIi timp" ' A76 :oac un rol important n declanIarea tumorilor cere%rale" a sclerozei multiple" malformaiilor Ii dia%etului) -afeina N un alcaloid care n cantiti mari provoac palpitaii" creIterea presiunii sangvine" vom" convulsii" diaree" miciuni frecvente" insomnie" crampe stomacale" tremurturi ale minilor" spasme musculare" scderea calcemiei) $J>K>2J 2J-<2IK<A2' 1J2J LAEJ2 II! Ingrediente= ap& dio%id de carbon& colorant cara el& )ndulcitori= cicla at de sodiu& acesulfa -+ i asparta & acidifiani acid fosforic& acid citric& aro e naturale& conservant benzoat de sodiu& cafein. E 113 ?sunset AelloB@ - intr )n co ponena sucurilor& dropsurilor& )ngheatei& snacKs-urilorP )n unele buturi& edica ente& conserve de pete& prafuri de budinc color2ndu-le )n galben Napus de soareOP cancerigen ?tu ori renale@P alte efecte= congestie nazal& alergii& hiperactivitate& dureri abdo inale& vo & indigestieP interzis )n 7orvegia. E 'EE ?carbo%i etilceluloz@ - produce tulburri digestive ?indigestie& vo & colici abdo inale s.a.@ E 13' ?Muinoline QelloB@ > folosit )n ruCuri& produse pentru pr& parfu uri& o larg ga de edica enteP colorant galben pentru )ngheate& dropsuri& prafuri de budincP provoac der atiteP interzis )n Australia& 80A i 7orvegia. $J>K>2J 2J-<2IK<A2' O=AK>2A8J# Ingrediente= ap& concentrat natural de portocale& asparta & acesulfa +& acidifiant > acid citric& conservant >benzoat de sodiu& sorbat de potasiu ?E "3"@& colorant > beta caroten& antio%idant > acid ascorbic. E D51 ?asparta @& E D53 ?acetsulfa +@& E 333 ?acid citric@& E "11 ?benzoat de sodiu@ > cancerigene Acidul benzoic ?E "13@ i derivaii lui sunt cancerigeni ?E "13 benzoat de calciu > E "1#@

$J>K>2J 2J-<2IK<A2' AA(LI+ =AK>2A8J" 1J2J LAEJ2 Ingrediente= ap& suc de grapefruit ini u 'R& acidifiant acid citric& stabilizatori E '5" ?polifosfai@& E '55& E 1'53& )ndulcitori cicla at de sodiu& acesulfa + i asparta & conservani sorbat de potasiu ?E "3"@ i benzoat de sodiu& aro e identic naturale& chinin. E333 ?acid citric@& E D51 ?asparta @& E D53 ?acetsulfa -K@& E "11 ?benzoat de sodiu@ > cancerigene. E D5" ?cicla at@ este un )ndulcitor artificial care poate produce igrene i alte reacii adverseP unele testri au artat c poate fi cancerigenP este interzis )n 08A ?din 1D-3@ i Anglia din cauza potenialului cancerigen. E '55 ?difosfai@ > )n cantiti ari pot deter ina tulburri ale raportului calciuFfosfor )n organis E '5" ?polifosfai@ > )n cantiti ari altereaz activitatea etabolic a organis ului. E 333 ?acid citric@& E D51 ?asparta @& E D53 ?acetsulfa -+@& E D5" ?cicla at@& E "11 ?benzoat de sodiu@ > cancerigene. E 33# ?acid fosforic@ - produce tulburri digestive.

P2A1>2I P'=K2> -2'M'" $>5I=-I" 'K-)" -> P2'PA2A2' 2API5J Ingrediente= zahr pudr& a idon odificat din poru b& aro de vanilie& gelifiant& carbo%i etilceluloz& colorani ali entari galben de Suinolein i sunset AelloB E 113 ?sunset AelloB@ - intr )n co ponena sucurilor& dropsurilor& )ngheatei& snacKs-urilorP )n unele buturi& edica ente& conserve de pete& prafuri de budinc color2ndu-le )n galben Napus de soareOP cancerigen ?tu ori renale@P alte efecte= congestie nazal& alergii& hiperactivitate& dureri abdo inale& vo & indigestieP interzis )n 7orvegia. E 'EE ?carbo%i etilceluloz@ - produce tulburri digestive ?indigestie& vo & colici abdo inale s.a.@ E 13' ?Muinoline QelloB@ > folosit )n ruCuri& produse pentru pr& parfu uri& o larg ga de edica enteP colorant galben pentru )ngheate& dropsuri& prafuri de budincP provoac der atiteP interzis )n Australia& 80A i 7orvegia. $AK<= 5' -I<-<8AKJ Ingrediente= zahr& sirop de glucoz& grsi e vegetal hidrogenat... agent de gelificare ?pectin E ''3@& acid citric E 333& e ulgatori ?lecitin din soia E 3""& poliglicerol polericinoleat E '-E@& albu de ou praf& corector de aciditate citrat de sodiu E 331& aro natural identic& vanilin& colorant portocaliu ?0unset QelloB E 113@. E 113 ?sunset AelloB@& E 333 ?acid citric@ > cancerigene E ''3 ?pectina@ )n cantiti ari& provoac disconfort intestinalP folosit )n ge uri& Celeuri& sosuri. H=GE'PAKJ Ingrediente= lapte praf& zahr& grsi i vegetale& colorani ?E 1"-& E1'1& E13"& E13"@ i stabilizatori ?E'-1& E'1"& E'13@& acid citric ?E333@& aro e naturale identice& glucoz E1"- ?eritrozina@ - colorant rou pentru co poturi i alte ali enteP provoac utaii genetice& provoac cancer al tiroidei la obolani ?studiu din anul 1DD3@& posibil i la o P )nt2lnit )n buturi alcoolice& )n )ngheat& )n prCituri& )n bo boane& )n sucuri rcoritoareP interzis )n 08A din 1DD3 i )n 7orvegia. E13" ?indigotina@ este un colorant care se adaug )n tablete i capsule& )ngheat& dulciuri& produse de patiserie& biscuiiP poate provoca grea& vo & hipertensiune arterial& urticarie& proble e de respiraie i alte reacii alergiceP interzis )n 7orvegia. E '1" ?gu a guar@ > poate provoca grea& eteoris i cra pe& reduce nivelul colesterolului. E 13" ?tartrazina@ - colorant galben care se gsete )n dulciuri ?budinci& )ngheate& dropsuri@& buturi& utar& supe instant& ge uri& cereale& snacKsuriP are aciune cancerigen ?tu ori tiroidiene@& poate provoca utaii cro ozo ialeP deter in deficiene )n vita ina $E i zincP geneaz crize de ast bronic& urticarie i hiperactiviate la copiiP interzis )n 7orvegia& Austria& 0uedia& Elveia& /area $ritanie& <landa. H=GE'PAKJ II! Ingrediente= lapte degresat rehidratat& zahr& grsi i vegetale& pulp de cpuni& e ulgatori E '-1& stabilizatori E '3-& E '13& E '1"& aro e& acid citric E333P colorani E 1""& E 13'& E 1'3. E 1"" ?azorubina@ este un colorant rou& obinut din gudronP se adaug la dulciuri& aripan& cristale pentru Celeuri& peltea. ,oate produce reacii adverse la persoanele ast atice i la cele alergice la aspirin. Este interzis )n Haponia& 0uedia& 08A& Austria i 7orvegia. E13' ?Muinoline QelloB@ > provoac der atite E 333 ?acid citric@ - cancerigen E '1" ?gu a guar@ H=GE'PAKJ III!

Ingrediente= ap& zahr& grsi i vegetale& lapte praf degresat& sirop de glucoz& e ulgatori ? ono i digliceride i esteri cu acizi grai@& stabilizatori& caragenan ?E '3-@& aro e identic naturale& acidifiant-acid citric& cara el ?E 153@& colorani artificiali - )n funcie de sorti ent E 153 ?cara el@ > )n categoria aditivilor suspeci& se reco and renunarea la el pentru ali entele destinate copiilor. E'3- ?caragenan@ > tulburri digestive ?indigestie& vo & colici abdo inale@ E 1"" ?azorubina@ este un colorant rou& obinut din gudron& care se adaug la dulciuri& la aripan& la cristalele pentru Celeuri& la peltea. ,oate produce reacii adverse la persoanele ast atice i la cele alergice la aspirin. Este interzis )n Haponia& 0uedia& 08A& Austria i 7orvegia. E 13" ?tartrazina@ - colorant galben& aciune cancerigen ?tu ori tiroidiene@& poate provoca utaii cro ozo ialeP deter in deficiene )n vita ina $E i zincP geneaz crize de ast bronic& urticarie i hiperactiviate la copiiP interzis )n 7orvegia& )n Austria& )n 0uedia& )n Elveia& )n /area $ritanie& )n <landa E 1"' ?rou ponceau@ interzis )n 08A i 7orvegia& se gsete )n ezeluriP cancerigen la ani alele de laborator& poate produce reacii adverse la persoanele ast atice i cele alergice la aspirin. E 131 ?albastru patent@ - cancerigen& interzis )n Australia& 80A& 7orvegiaP se folosete )n buturile spirtoase i )n prCituri E 113 ?sunset AelloB@ > cancerigen& congestie nazal& alergii& hiperactivitate& tu ori renale& dureri abdo inale& vo & indigestieP interzis )n 7orvegia. +A8AM 5' ;A2J Ingrediente= carne porc& carne vit& carne pasre& organe porc& ap protein vegetal& antio%idani >izoascorbat de sodiu& lactat de sodiu& sare& zahr& condi ente& conservant ?nitrit de sodiu@& stabilizatori ?polifosfai@& colorant ?acid car inic@ E "53 ?nitrit de sodiu@ - produce boli cardio-vasculareP )n sto ac se poate co bina cu alte substane duc2nd la for area de nitroza ineP interzis )n ulte riP utilizat )n stabilizarea culorii roietice a crnii conservate ?fr nitrit& hot dog-ul i pastra a ar avea culoareaT gri@ i d o aro caracteristic. Adugarea de nitrii )n ali ente poate duce la for area de cantiti ici de substane cu potenial cancerigen& )n special cel din pastra . !o paniile care proceseaz carnea adaug acu & pe l2ng nitrit& acid ascorbic sau izoascorbic pentru a ) piedica for area de nitroza ine. 6ndustria crnii Custific utilizarea nitriilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltrii bacteriilor productoare de to%in botulinic. ,entru produsele din carne ai s)nt folosii i E "51 ?nitrat de sodiu@& E "5" ?nitrat de potasiu@& E "'D. E '53 ?difosfai > disodic& trisodic@ ( produce tulburri digestive ?indigestie& vo & colici abdo inale.

P'8'K' 5' G2Q> -> 5I;'2+' A2<M' Ingrediente= pelete ?fin de gr2u& sare& af2ntor@& ulei vegetal& preparat aro atizat cu gust de cacaval& sti ulatori de aro > gluta at onosodic E E"1& acid inozinic& guanilat disodic& colorani= galben sunset ?E 113@& tartrazin ?E 13"@& annatto& e%tract de ardei rou. E E"1 ?gluta at onosodic@& coninut )n e%ces i )n supele concentrate& considerat de specialiti drept una dintre cele ai cancerigene substaneP se folosete i pentru conservarea laptelui& br2nzeturilor& ezelurilor& ciupercilor& tonului& preparatelor )ngheate. <rganizaii de profil din 8niunea European duc o intens ca panie de interzicere a acestei substane. 9luta atul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzhei er. Are efecte adverse la persoanele ast atice& efecte neuroto%ice& poate provoc igrene i cra peP interzis )n 2ncarea copiilorP folosit i ca substitut pentru sare.

13

E 13"& E 113 > cancerigeni E13" ?indigotina@ poate provoca grea& vo & hipertensiune arterial& urticarie& proble e de respiraie i alte reacii alergiceP interzis )n 7orvegia. E 1E3 ?annatto@ > colorant rou& se gsete )n br2nz& unt& argarin& cereale& snacK-uri& spunuri& vopsele pentru corpP provoac urticarieP se reco and renunarea la el. E 1"' ?rou ponceau@ to%ic& interzis )n 08A i 7orvegia& se gsete )n ezeluriP cancerigen la ani alele de laboratorP poate produce reacii adverse la persoanele ast atice i la cele alergice la aspirin. $I+->IPI Ingrediente= fin de gr2u& zahr& zahr invertit& grsi i vegetale hidrogenate& a idon& ageni de af2nare ?E 533& E 533& E '53@& sare& e ulsificator ?E 3""@& etabisulfit de sodiu ?E ""3@& colorant ?E 113@ E 113 ?galben sunset@ > cancerigen E 533 ?carbonat de a oniu@ > iritant pentru ucoase E '53 ?difosfai@ > )n cantiti ari afecteaz raportul calciuFfosfor E ""3 ? etabisulfit de sodiu@ )n categoria aditivilor periculoi pentru sntate ?)n grupa E ""3 > E ""#@P provoac alergii& afeciuniintestinale& atac de ast & distruge vita ina $1P se poate gsi )n carnea de ha burgeri& )n cartofii deshidratai& )n fructele confiate& )n prCituri& )n bere& )n vin& )n oetul de vin& precu i )n unele sucuri. +>P' I=+KA=K 5' 8'G>M'" A5A<+>2I -> 8'G>M' P'=K2> MQ=-J2>2" 'K-) Ingrediente= legu e deshidratate& fin de gr2u& grsi e vegetal hidrogenat& a idon de poru b& sare& poteniatori de aro ?gluta at onosodic E E"1& inozinat& guanilat@& proteine i glucide din lapte& agent de )ngroare ?gu de guar@& condi ente. E E"1 ?gluta at onosodic@ > cancerigenP supele se obin prin deshidratarea ciorbelor i a supelor preparate nor al& )n cantiti industriale& p2n rezult un praf care& ulterior& este a estecat cu substane chi ice ?colorani& aro atizani& conservani i gluta at de sodiu@& dup care se a baleaz )n vid& sau sub for a de cubuleeP unul dintre principalii factori care produc boala Alzhei er. Are efecte adverse la persoanele ast atice& efecte neuroto%ice& poate provoca igrene i cra pe

G>M' 5' M'+K'-AK 1J2J LAEJ2" -> H=5>8-IK<2I A2KI1I-IA8I I A2<M' A2KI1I-IA8' 5I;'2+' Ingrediente= )ndulcitori > %ilitol& anitol& asparta & acetsulfa +& baz de gu & )ntritor '1'& stabilizator '""& aro e& polifosfat de sodiu& colorant E 1-1& e ulsificator E 3""& agent de glazurare E D33& antio%idant E 3"3. E D51 ?asparta @& E D53 ?acetsulfa @ - cancerigeni E '1' ?acacia@ - posibil s produc alergii i uoare iritaii ale ucoaselor E '"" ?glicerol@ > )n cantiti ari poate produce dureri de cap& grea& hiperglice ieP )nt2lnit )n lichior& fructe uscate& produse slab calorice E 3"3 ?$util-hidro%i-anisol $4A@ - conservant gsit )n cartofi deshidratai& )n uleiurile vegetale& )n argarin& )n supele concentrate& )n sosuri& )n gu a de estecat& )n arahideP posibil cancerigen ?)n doze ari a provocat tu ori la ani alele de laborator@& crete nivelul de colesterolP derivat din petrolP )n unele ri interzis )n 2ncarea pentru copii& put2nd provoca reacii alergice i hiperactivitateP )nterzis )n Haponia )n 1D5#P e%perii reco and oficial

11

interzicerea )n /area $ritanieP restaurantele /c(onaldUs din 08A au eli inat acest aditiv din produsele lor )nc din 1D#E E '"1 ? anitol@ > suspectat c provoac alergiiP interzis )n 2ncarea sugarilor put2nd provoca diaree i disfuncii renaleP provoac grea& vo P )n produse cu coninut redus )n calorii. +A8AKJ 5' I-2' Ingrediente= ulei vegetal& ap carbogazoas& icre srate hering& ceap& gelifiant-gu %antan& gu guar& conservant E ""1& E "33& acidifiant-acid citric ?E333@& antio%idant E 31E E 31E ?propil galat@ > poate provoca iritaii ale ucoasei gastrice sau ale pieliiP )n unele ri este interzis )n 2ncarea copiilor E "33 ?acid sorbic@ > iritant pentru piele E""1 ?sulfit de sodiu@ > alergii E 333 ?acid citric@ > cancerigen& afte bucale R'8'>2I -> A2<MJ A2KI1I-IA8J 5' 12>-K' Ingrediente= sirop de glucoz& agent de uleiere ?ulei vegetal& cear !arnauba E D33@& aro e natural identice& vita ina !& colorani ?rou-azorubin E 1""& galben > tartrazin E 13"& albastru > albastru patent E 131. E D33 > folosit )n cos etic& cerneluriP uneori poate provoca reacii alergice E 1"" ?azorubina@ colorant rou& reacii adverse la persoanele ast atice i la cele alergice la aspirin E 13" ?tartrazina@ - colorant galbenP cancerigen& poate provoca utaii cro ozo ialeP deter in deficiene )n vita ina $E i zincP geneaz crize de ast bronic& urticarie i hiperactiviate la copiiP E 131 ?albastru patent@ - cancerigen E E"1 ?gluta at de sodiu@& E 333 ?acid citric@& E "11 ?benzoat de sodiu@ - cancerigeni '99/('994 0ulfii > conservaniP provoac alergiiP )n carne de ha burgeri& cartofi deshidratai& fructe confiate& prCituri& bere& vin& oet de vin. $2Q=LJ K<PIKJ 0e obine prin topirea unor br2nzeturi cu sruri de topire. Ingrediente= ap& unt& cacaval sau& dup caz& e entaler& lapte praf degresat. ,rof. dr. 9heorghe /encinicopschi analizeaz srurile de topire= N' 379 ?polifosfat@& ' ??6 ?citrat ono& bi i tri sodic@& corector de aciditate ' ??/ ?acid citric@& ur e de praf de s 2nt2n& sare iodat. Acest tip de br2nz topit conine 55 de gra e de grsi e la 133 de gra e de produs& av2nd o valoare energetic de "-- KcalF11'EKC i o densitate caloric edie spre ridicat. n cazul unui consu frecvent i )n cantitate are& srurile de topire interfereaz cu etabolis ul calciului i fosforului din oase& ) piedic2nd fi%area calciului. (e aceea& a ele ar trebui s pregteasc tot ai rar sandviuri destinate copiilor cu acest produs. (e ase enea& fe eile pre i post enopauzale& btr2nii& persoanele cu sau predispuse la osteoporoz vor evita consu ul frecvent al acestui tip de br2nz.O /ai afl de la profesorul /encinicopschi c sruri ale acidului fosforic se gsesc i )n alte ali ente& cu ar fi= buturile carbogazoase& produsele de ezelrie& de panificaie etc.& care& consu ate )n aceeai zi& pot conduce la depiri ale dozelor zilnice ad ise de co pui ai fosforului& cu dezechilibrarea echilibrului calciu-fosfor i scderea densitii osoase ?predispune la osteoporoz@. $J>K>2I A8-<<8I-' 5I;'2+' /ulte dintre ele ?e%. bere& vin@ s)nt saturate de etabisulfit& care d li pezi e lichidului& dar atac siste ul digestiv al o ului. 1a bere& )n procesul de pasteurizare sunt folosite substane chi ice care provoac igrene. (in punct de vedere al aditivilor ali entari& triile ?vodca& BhisKA& etc.@ nu prezint pericol& )ntruc2t chiar alcoolul este un bun conservant& dar )n lichioruri se adaug colorani= E 13" ?tartrazina@& E 113 ?sunset AelloB@& etc. '777 ?silicatul de alu iniu i potasiu@ este folosit )n sare& lapte praf i fina. (ei se cunoate c alu iniul este cauza unor proble e placentare )n ti pul sarcinii i c este asociat cu boala lui Alzhei er& este per is )n .o 2nia.

1"

/uli cititori o s se )ntrebe& ai ult ca sigur= bine& i atunci ce s ai 2nc : E%ist )ntotdeauna soluii. n pri ul r2nd& cutai s cu prai produse c2t ai naturale i c2t ai degrevate de apsarea E-urilor. E%ist& de e%e plu& p2ine integral de secar& i portat din 9er ania sau ,olonia& fr aditivi& chiar la super arKeturi. E%ist uleiuri presate la rece& etc. nc se ai poate cu pra br2nz adevrat de la rani... .epet & se gsesc soluii& trebuie doar s ne preocupe ai ult acest fapt. 6ntenia noastr este aceea de a v preveni i de a v infor a corect& dar du neavoastr hotr2i i alegei cu s procedai. Articolul ur rete doar s v aduc la cunotin aceste infor aii& care nici nu ai s)nt un aa de are secret. n concluzie& nu v lsai )nelai de recla ele de genul Nca la a a acasO sau de a balaCele atrgtoare. !itii )ntotdeauna cu atenie reetele produselor i Cudecai dincolo de recla & cu propriul cap& pentru c gustul v poate Cuca feste& ai ales c unele chi icale dau aro e ai intense dec2t cele naturale. ->=<AK'2'A A5';J2>8>I =' 5J P>K'2'A 5' A A-PI<=A AP<I -<2'-K I 5' A =' K2A=+1<2MA" A+K1'8" ;IAPA H= $I=') A5IKI;II A8IM'=KA2I +I +A=AKAK'AD ' B96 G8>KAMAK>8! 1A$2I-AK din elasV ?care este obWinuta din zahVr@ prin fer entatie& gluta atul onosodic este sarea de sodiu a acidului gluta ic. /ai poate fi )nt2lnit sub denu irile= gluta at de sodiu& onosodiu gluta ate& natriu gluta inat& E E"1 ?confor regula entelor europene@. 9luta atul se foloseste cel ai ult )n ali entele fabricate artificial si )n se ipreparate gen supe concentrate& sosuri& condi ente& ezeluri& )nghetatV& budinci& etc. .olul lui este de a da i presia creierului cV acel ali ent este foarte gustos ?o pVcVlealV@. (ar asta nu este totulT 9luta atul este interzis )n Australia& )nsV este tolerat )n 0tatele 8nite. /aCoritatea persoanelor sunt sensibile la gluta at invoc2nd si pto e ca greatV& dureri de cap& a eteli& palpitatii& slVbiciune si obosealV. 5oate acestea sunt cunoscute sub denu irea genericV de UUsi pto ul 2ncVrii chinezestiUU. 9luta atul se )nt2lneste si )n ali ente naturale. !ele ai ari concentratii de gluta at se gVsesc )n droCdie& ciuperci& rosii& br2nzeturi si e%tracte vegetale. (e aceea& unele se ipreparate pot contine valori periculos de ari de gluta at fVrV a fi UUaditivateUU cu E E"1. (acV un produs ali entar are ca ingrediente UUproteinV vegetalV hidrolizatVUU ?care contine p2nV la 33R gluta at@& UUproteinV din plante hidrolizatVUU& UUaro e naturaleUU& UUaro atizantiUU& sau UUe%tract +o buUU atunci gluta atul este prezent )n acel ali ent )n cantitVti suficient de ari pentru a ne atrage atentia. Glutamatul este un drog 9luta atul onosodic ?E E"1@ este un drog si un neurotrans itVtor. El este )nt2lnit )n od natural )n corpul u an si este responsabil& alVturi de alti nerotrans itVtori ?ca acidul aspartic@& de functionarea corectV a siste ului nervos. (e aceea& pentru o functionare corectV a creierului si a organelor interne& este absolut necesar sV e%iste un nivel echilibrat al concentratiei acestora )n corp. 5oate organele interne din corpul nostru conWin receptori ai gluta atului& adicV reactioneazV specific la prezenta gluta atului. 0uprasti ularea acestor receptori ?)n creier sau )n alte organe@ duce la nu eroase dezechilibre interne si la proble e de sVnVtate care copiaza si pto ele altor boli ?fibro ialgie sau arit ie cardiacV& de e%e plu@& dar continuV sV fie gresit diagnosticate de edici ?uneori chiar ai ulti ani@ care prescriu adesea edica ente

13

scu pe si cu o ulti e de efecte secundare periculoase. 7efericitul UUgur andUU va constata cV are o viatV izerV si cV sVnVtatea lui dV se ne de deteriorare galopante. Glutamatul SSardeSS neuronii *olosirea sa pe scarV largV )n industria ali entarV a aprins ari discutii )n r2ndul edicilor pentru cV gluta atul suprasti uleazV activitatea celulei nervoase ?neuronul@. 9luta atul nu este nici necesar si nici lipsit de pericole. 9luta atul pVcVleste creierul si te face sV crezi cV ancarea are un gust e%celent& iar producVtorii folosesc astfel ingrediente de proastV calitate )n co ponenWa produsului care& desi este ediocru ?calitativ@& va avea astfel un gust UUde v2rfUU. ,e sea a sVnVtVtii consu atorului se obtin profituri uriase folosindu-se ingrediente de proastV calitate cu o valoare nutritivV aproape nulV. 6ntoleranta la gluta at nu este o reactie alergicV ci rVspunsul disperat al organis ului u an la suprasti ularea cauzatV de acest drog. !hiar dacV e%istV unele categorii de persoane care nu suferV de reactii e%plozive consu 2nd gluta at& e%punerea pe ter en lung la acest drog distruge neuronii. /ulte ali ente& ca soia si rosiile& contin nivele ridicate de gluta at natural. *or a artificialV ?gluta atul onosodic@ este o substantV chi icV purV care se foloseste )n cantitVti uriase )n foarte ulte restaurante si agazine UUfast-foodUU. 8nele dintre acestea afiseazV UUfVrV /09 adVugatUU& dar ingredientele folosite pentru prepararea diverselor produse pot contine gluta at. +urse ascunse (esi gluta atul onosodic ?E E"1@ este afisat pe produs ?asa cer regula entele@& ulti producVtori de ali ente sunt constienti de faptul cV la ora actualV oa enii privesc cu suspiciune un produs care contine gluta at onosodic ?E E"1@ si cautV sV foloseascV alte cVi legale pentru a introduce aceastV substantV )n produsele lor. !el ai des )nt2lnit ingredient care contine gluta at onosodic UUla greuUU este carrageenan. !onfor legilor )n vigoare& nu este obligatorie afisarea pe produs a continutului de gluta at din carrageenan. 6atV ai Cos o listV cu surse ascunse de gluta at. Ele entele listei sunt )n ordinea descrescVtoare a cantitVtii de gluta at continute. X !ele ai bogate surse de gluta at sunt= 1. droCdie autolizatV ". caseinat de calciu 3. gelatinV '. proteine hidrolizate 5. caseinat de sodiu E. e%tract de droCdie X Alte surse de gluta at= -. proteine te%turate #. carrageenan D. gu V vegetalV 13. condi ente 11. aro e 1". aro e naturale 13. aro V de carne de pui 1'. aro V de carne de vitV 15. aro V de carne de porc 1E. aro V de fu 1-. bulion 1#. concentrat de rosii 1D. supV de carne

1'

"3. alt din orz "1. e%tract de alt "". aro V de alt "3. proteine din lapte "'. izolat proteic din lapte "5. concentrat proteic din lapte "E. proteine din soia "-. izolat proteic din soia "#. concentrat proteic din soia "D. sos de soia 33. e%tract de soia (esi lista este lungV& nu poate fi co pletV pentru cV producVtorii gVsesc )ntotdeauna noi denu iri )n spatele cVrora se ascund. Este de ase enea i portant de entionat cV gluta atul onosodic se poate gVsi )n vaccinuri ?chiar si cele anti-gripale@& perfuzii intravenoase ?cu altode%trinV@ si )n supli ente cu vita ine. 9luta atul onosodic este folosit )n toate supli entele vita inice sau inerale )ncapsulate sub for V gelatinoasV. Glutamatul duce la pierderi de memorie (r. .ussell $laAlocK e%plicV )n cartea sa UUE%citoto%inele& gustul care ucideUU de ce gluta atul si asparta ul sunt periculoase. E%cito-to%inele sunt substante chi ice care supra-sti uleazV celulele nervoase& UUarz2ndu-leUU. 0i pto ul cel ai des )nt2lnit )n acest caz este pierderea te porarV a e oriei. 0ubstantele cele ai periculoase sunt asparta ul ?ESual F 7utrasBeet@ care contine acidul aspartic si fenilalanina& gluta atul onosodic care are 33 de denu iri alternative si se foloseste )n cantitVti uriase )n aCoritatea produselor ali entare prelucrate. UU!u c2t are un gust ai bun& cu at2t contine ai ult gluta atUU spunea cineva. !2teva dintre si pto ele co une )nt2lnite at2t la asparta c2t si la gluta at= X !ardiace= 1. Arit ie ". *ibrilatie arterialV 3. 5ahicardie ?palpitatii@ '. ncetinirea ini ii 5. AnginV pectoralV E. !resterea tensiunii -. 0cVderea tensiunii X 9astrointestinale= 1. (iaree ". 9reatV F vo V 3. !ra pe sto acale '. !olon iritat 5. 4e oroizi E. 02ngerVri rectale X /usculare= 1 . ntepVturi ". (ureri si ultane 3. 0lVbire X .espiratorii= 1. Ast ". .espiratie insuficientV

15

3. (ureri )n piept '. 6ritarea nasului X 8ro-genitale= 1. (ureri de prostatV ". (ureri vaginale 3. 8rinare frecventV '. 8rinare nocturnV X 7eurologice= 1. (epresie ". /odificVri de co porta ent 3. .eactii de furie '. /igrene 5. A etealV E. (ezechilibru -. (ezorientare #. !onfuzie entalV D. An%ietate 13. Atacuri de panicV 11. 4iperactivitate 1". ,roble e de co porta ent 13. Atentie deficitarV 1'. 1etargie 15. 0o nolentV 1E. 6nso nie 1-. ,aralizie 1#. 0ciaticV 1D. Jorbire inconsistentV "3. *risoane "1. ,irderi de e orie X Jizuale= 1. Jedere )ncetosatV ". *ocalizare greoaie 3. ,resiune )n Curul ochilor X ,iele= 1. !rVpVturi ". /2ncVri i 3. 1eziuni bucale '. ,aralizie parWialV 5. 8scarea gurii E. ntepenirea fetei -. ntepenirea li bii #. !earcVne sub ochi AtenTieD consu ul de gluta at asociat cu asparta a plificV de c2teva ori proble ele de ai sus& la fel ca atunci c2nd se consu V bVuturi alcoolice a estecat. (acV ati e%peri entat si pto e ca fibro ialgie& sindro ul oboselii cronice& proble e de co porta ent& hiperactivitate& pierderea te porarV a e oriei& igrene atunci este cazul sV renuntati la gluta at si asparta . /edicii adesea sunt indusi )n eroare de toate aceste si pto e si prescriu un trata ent necorespunzVtor ?dar puternic si scu p@ care face ai ult rVu dec2t bine pentru cV foarte ulte produse far aceutice contin gluta at si asparta .

1E

+trategie a guvernului %ritanic pentru descura:area consumului de alimente nesntoase /area $ritanie lanseaz pri a are strategie ali entar de dup cel de-al (oilea .zboi /ondial& care stabilete un nou Ycod ali entar sntosZ )n cadrul cruia toate restaurantele i fast-food-urile vor fi nevoite s afieze clar cantitatea de zahr i de grsi i coninute de produsele lor& noteaz cotidianul britanic 5he 5elegraph. .eco andrile noului cod prevd li itarea folosirii de desene ani ate cunoscute pentru a pro ova ali entele nesntoase ?ZCunK foodZ@ i cer productorilor s reduc ri ea pungilor de chips-uri i a ciocolatelor. ,otrivit 5he 5elegraph& strategia guverna ental britanic )n privina ali entaiei pentru ur torii "3 de ani nu este enit doar s pro oveze 2ncarea sntoas& ci i s lupte ) potriva )nclzirii cli atice i s se asigure c britanicii nu vor cdea victi e ale vreunei crize ali entare. (e ase enea& consu atorii sunt )ncuraCai s n2nce ai puin carne roie i produse lactate pentru a reduce cantitatea de etan produs de vaci& i s consu e ai ulte fructe i legu e sezoniere produse pe plan local pentru a evita ca 2ncarea s fie transportat pe distane lungi.

1-

ADITIVI In urma cu cativa ani, credeam ca orice aliment este bun. Alegeam cele mai colorate mancaruri, cele mai dulci. Nimeni nu se gandea ca poate fi ceva in neregula. Ca nu tot ce se poate manca este si bun. In ultimii ani, insa, peste tot auzi cat de nocivi sunt anumiti aditivi alimentari. Cum sunt ei cancerigeni sau pot provoca modificarea organelor. Romanii stiu ca E urile sunt si bune si rele, stiu de ele. !rofesorul "#eorg#e $encinicopsc#i ne spune ce sunt aditivii alimentari si care E uri nu sunt bune pentru organism. Auzim des de E uri. Ca unele sunt bune, ca altele nu. Dar ce te faci cand esti la un magazin si vrei sa iti cumperi ceva% Te uiti la toate etic#etele si incerci sa iti aduci aminte care sunt suspecte sau cancerigene si care nu. &au daca sunt trecute denumirile c#imice incerci sa iti amintesti de orele de c#imie din scoala si incepe sa iti para rau ca atunci te gandeai la cu totul altceva decat iti spunea dascalul. 'Aditivii alimentari sunt cunoscuti sub denumirea codificata de E uri. E ul vine de la Europa. Ei au o numerotatie alfanumerica pentru a usura recunoasterea lor. !entru ca populatia a inceput sa aiba o oarecare retinere fata de E uri, de multe ori fabricantii folosesc denumirea c#imica', spune prof. univ. dr. "#eorg#e $encinicopsc#i, membru al Academiei de &tiinte Agricole si &ilvice, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare. DE(INITIE. Dar ce sunt e)act aditivii alimentari% E)ista mai multe definitii ale E urilor. 'Aditivul alimentar este orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand ori nu o valoare nutritiva prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri te#nologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport si depozitare ori a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai directi sau indirecti o componenta a acestor produse alimentare', spune profesorul $encinicopsc#i una dintre definitii. Alta ar fi 'aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor te#nologii avansate de prelucrare'.

1#

C*DEC& A+I$ENTARI,$. * alta definitie a aditivilor alimentari ar fi'&ubstante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor adaugate in scopul de a modifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese te#nologice. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat cu un scop te#nologic incluzand modificari organoleptice in timpul producerii, procesarii, prepararii, impac#etarii, ambalarii, transportului si depozitarii unui aliment, devenind un component, afectand intr un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu'. $AI !E R*$ANE&TE. !rofesorul ne ofera si o definitie mai pe intelesul nostru- 'Niste substante care nu sunt ingrediente si se folosesc in cantitati foarte mici si au valori nutritive foarte mici. &unt conservanti, antio)idanti, coloranti, dau gust placut. Nu este posibila utilizarea aditivilor alimentari pentru a masca defecte ale alimentului. Aditivii se folosesc inainte ca produsul sa iasa pe piata. Care sunt insa consecintele consumarii alimentelor care contin E uri% !ot aparea c#iar sangerari interne si modificari ale organelor. De regula, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate in E uri nocive. In loc sa promoveze o politica dura, dar sanatoasa c#iar si fata de aditivii considerati a fi cel putin suspecti, legislatia romana este mai mult decat permisiva. Circa ./0 din bolile romanilor sunt provocate de alimente, mai precis de ce contin acestea. '!opulatia nu trebuie speriata, ci educata, sa cunoasca e)act lista E urilor cu probleme, lista celor suspecte si lista celor bune. Daca vrea cu bunastiinta sa se otraveasca, sa o faca macar in cunostinta de cauza', mai spune profesorul "#eorg#e $encinicopsc#i.
5in cate stiti dvs)" toate '(urile sunt nesanatoase sau numai unele? 3-R dintre respondenti au spus ca ;7u ai unele sunt nesanatoase; 3'R ca toate E-urile din ali ente sunt nesanatoase pentru organis "DR nu au stiut sau nu au raspuns 'ER dintre cei care au studii superioare cred ca toate E-urile sunt nesanatoase

1D

ROMANII AU AUZIT DESPRE E-URILE DIN ALIMENTE

1a intrebarea din sondaCul !8.0- 0A ;(u neavoastra ati auzit despre E-urile din ali ente:;& -ER dintre respondenti spun ca au auzit& "3R nu au auzit& iar 1R nu a raspuns sau nu a stiut ce sa raspunda. D1R dintre cei cu varsta cuprinsa intre 1# si 33 de ani au auzit de Euri& la fel si #5R dintre cei cu varsta cuprinsa intre 31 si 55 de ani. !el ai putin infor ate sunt persoanele peste 5E de ani. 5-R dintre acestea nu au auzit de E-uri. !ei ai infor ati sunt cei cu studii superioare. D5R dintre acestia au auzit de E-uri& in ti p ce doar 5#R dintre respondentii cu nivelul de studii sub liceu sunt infor ati. 6n functie de zona de resedinta& cei ai infor ati sunt cei care locuiesc in $ucuresti ?D3R@. !el ai putin infor ati sunt oltenii. (oar EER dintre acestia au auzit de E-uri. 1a intrebarea ;(in cate stiti du neavoastra& toate E-urile sunt nesanatoase sau nu ai unele:;& 3-R dintre respondenti au spus ca ;nu ai unele sunt nesanatoase;& 3'R ca toate sunt nesanatoase pentru organis & "DR nu au stiut sau nu au raspuns. '"R dintre cei cu varsta cuprinsa intre 1# si 33 de ani cred ca nu ai unele E-uri sunt nesanatoase& iar '1R cred ca toate sunt nesanatoase. 'ER dintre cei care au studii superioare cred ca toate E-urile sunt nesanatoase& iar '5R cred ca nu ai unele sunt nesanatoase. .o anii nu prea verifica etichetele ali entelor atunci cand erg la cu paraturi. 1a intrebarea ;Atunci cand cu parati ali ente& obisnuiti sa verificati daca contin E-uri nesanatoase:;& 5DR au raspuns ca nu verifica& "#R spun ca verifica si 13R nu au raspuns sau nu au stiut ce sa raspunda. !ei ai atenti la etichetele ancarurilor sunt bucurestenii. '#R dintre cei care locuiesc in !apitala spun ca verifica daca ali entele pe care le cu para contin E-uri. (obrogenii sunt insa la polul opus. (oar 15R dintre locuitorii acestei zone verifica daca ali entele contin E-uri nesanatoase.

E-URILE SUSPECTE SI PERICULOASE

'67/" '6.9" '6.?" '636 N coloranti" '3.. N emulsificator ultimele doua sunt nocive doar daca sunt consumate in e,ces!) '6/9 sau tratrazina colorant gal%en!" foarte nociv" se gaseste in %auturi" mustar si gem" poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm %ronsic" '66/ sau +unset MelloU colorant gal%en! N cancerigen" se gaseste in dulciuri" pra:ituri" %udinci" diverse sucuri" '69/ colorant! provoaca alergii" '693 sau Ponceau 32 colorant rosu! N to,ic produce tumori pe glanda tiroida" se gaseste in mezeluri

LISTA E-URILOR TOXICE

'99/" '996" '999" '993 sulfiti N conservanti! produc %oli intestinale si alergii" se gasesc in carnea de ham%urgeri" cartofi deshidratati" fructe confiate" pra:ituri" %ere" vin" otet de vin) '??4 acidifianti! afecteaza tu%ul digestiv" se gasesc in produsele cu gust acru sau acid ridicat) '??A" '?3/" '?36 saruri de topire! afecteaza tu%ul digestiv) '3/. gelifiant! afecteaza tu%ul digestiv" '37/ emulsificator! afecteaza tu%ul digestiv" '3B6" '3B?" '3B7" '3BB agenti de incarcare! afecteaza tu%ul digestiv) '9?/ %ifenil N conservant!" interzis in Australia recent si in >'" dar permis la noi" poate produce %oli de piele" se gaseste in citrice" '9?6 ortofenilfenol N conservant!" posi%il si cancerigen"

"3

interzis in +>A si Australia" produce %oli de piele" '9?9 conservant! poate produce %oli de piele) '9// conservat!" e,trem de to,ic si periculos deoarece suprima din organism vitamina $69" '?9/ %util(hidro,i(anisol $EA N conservant!" posi%il si cancerigen" se gaseste in cartofi deshidratati" uleiuri vegetale" supe concentrate" sosuri" guma de mestecat) '?96 acidul %enzoic N antio,idant!" posi%il si cancerigen" creste de asemenea nivelul colesterolului" se gaseste in margarina) '?66"'?69 antio,idant! ataca sistemul nervos) '??/ sarea de lamaie! devine cancerigen daca este consumat in e,ces)

LISTA E-URILOR CANCERIGENE

'6?6" '69?" '639 colorati!" '966 acidul %enzoic si derivatii sai N conservant!" interzis in +>A" dar permis la noi" se gaseste in unele %auturi racoritoare" '96?" '963" '967" '96. conservanti!" in unele %auturi racoritoare) '9?/ conservant!" 'B96 glutamatul de sodiu!" potentiator de arome) 'B?6" 'B?9 si 'B??N inozinati) Guanilati N 'B9." 'B94" 'B9A) 2inoglucidele potentiatori de gust si aroma! 'B?3 si 'B?7) Ma:oritatea sunt interzise in +>A) Informatii furnizate de prof) univ) dr) Gheorghe Mencinicopschi" directorul Institutului de -ercetari Alimentare!

Domnia cantitatii; Distrugerea calitatii alimentelor.

"Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente." - Hypocrates I. INTRODUCERE A. Alaturi de alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale Asociatia Aqvarius promoveaza alimentatia naturala si sanatoasa, avandu-se in vedere alarmanta denaturare si artificializare a alimentelor ce are un rol foarte important in aparitia cancerului si a altor boli si favorizeaza cresterea deceselor cauzate de cancer.

Alimentatia zilnica reprezinta principalul mijloc prin care poate fi ingrijita sanatatea si este cel mai simplu mod de prevenire a bolilor si "a preveni este mai usor decat a trata". Hypocrates afirma: "Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente!", cuvinte ce, din pacate, aveau mai mult ecou in antichitate decat au acum. e aceea trebuie sa acordam o atentie sporita produselor pe care le consumam. esigur, alimentatia nu este singurul factor de care depinde starea sanatatii noastre, dar ea are un rol deosebit de important, iar pentru a-l intelege trebuie sa trecem dincolo de limbajul si e!plicatiile strict medicale, chimice sau fizice, fara a le ignora. "rebuie sa nu uitam ca alimentele sunt un rod al vietii si doar viata daruieste viata.

"1

Consumul alimentelor presupune un act de comunicare si inseamna cu mult mai mult decat "necesitate i!iologica". Emitatorul acestui proces de comunicare este alimentul iar receptorul organismul. Intre aliment si organism, prin comunicarea ce se realizeaza, se stabilesc fara indoiala diferite relatii si calitatea acestora este data de calitatea alimentatiei . Intreaga calitate a vietii este con erita de di eritele moduri prin care omul comunica cu mediul incon"urator# cu semenii sai si cu el insusi. "A comunica" si-a alterat in limba romana sensul lui profund de a impartasi, pe care il avea printre altele etimonul sau, verbul latin communico,are (a face comun; a imparti ceva cu cineva; a impartasi). Acest sens de a impartasi il pastreaza in limba romana verbul a cumineca ce are acelasi etimon. Indi erent de ceea ce mancam intre alimente si organism# prin relationare# se reali!ea!a un sc$im% in ormational. In cazul alimentelor toxice, saracite, comunicarea se reduce la un simplu schimb informational intre organism si aliment, strict "a face comun" ceea ce este toxic , pe cand in cazul alimentelor naturale si sanatoase comunicarea devine cuminecatura, o "binefacere" pentru fiinta umana# iar a comunica devine a te cuminica, a te impartasi &intr'o acceptiune pro und spirituala(. Drumul de la doar "a ace comun" ceva la "a te impartasi" este drumul de la hrana denaturata &devenita to)ica prin c$imi!are# ra inare# tratare termica( la hrana naturala &a lata in starea ei primordiala# cat mai aproape de per ectiune(. #ar daca efectele alimentatiei naturale si sanatoase sunt miraculoase, cele ale mancarii denaturate sunt devastatoare si rezumate in urmatorul fragment: "Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea de sanatate a consumatorului, insa acest lucru nu se intampla. "o!iinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la cresterea morbiditatii si mortalitatii. *aptul ca alimentatia este proasta produce in randul populatiei un adevarat genocid# unul lent# care nu apare la supra ata acut. E ectele sunt devastatoare in sc$im% si se vad in timp. " Aqvarius sustine cele mai sus afirmate de $heorghe %encinicopschi, directorul #nstitutului de &himie Alimentara, in articolul "'fectele devastatoare ale unor '-uri periculoase", aparut in &urierul (ational din ) februarie si publicat de 'milia *ercan. +. *ubordonate ideilor de mai sus, Aqvarius va prezenta in acest material informatii despre metode specifice procesului de industrializare ce altereaza calitatea alimentelor. *i - cel mai important - vor fi "rezumate" si efectele nedorite si nebanuite ale unor alimente ,in mare parte industrializate- asupra sanatatii umane. Accentul va cadea prioritar pe date si e!plicatii "stiintifice" medicale si chimice, fara a fi neglijate informatii si motivatii de factura "filosofica". Argumentelor filosofice ,metafizice sau religioase cum s-ar e!prima altii- li se vor acorda spatiu e!lusiv cu alta ocazie. .edactarea acestui te!t este pe deplin motivata de alarmanta denaturare a calitatii alimentelor, ce reprezinta un risc deosebit de grav pentru sanatatea populatiei. /rin acest demers Aqvarius se situeaza intre publicul larg si institutii 0 persoane autorizate sa ateste in ce masura alimentele influenteaza sanatatea, facilitand accesul la in ormatiile si conclu!iile unor studii si cercetari intreprinse de organizatii nationale si internationale. e asemenea cei ce insufletesc A1uarius doresc ca prin aceste randuri sa impartaseasca din e!perienta lor in ceea ce priveste alimentatia naturala si sanatoasa. %ai mult decat a umple un gol informational, acest material este un avertisment. #n conditiile in care mare parte din alimente sunt din ce in ce mai to!ice, a trata cu superficialitate hrana de zi cu zi si a consuma orice se gaseste pe rafturile magazinelor ,si ceea ce reclamele spun ca este de buna calitate- poate cauza in timp

""

aparitia unor boli e!trem de periculoase, care deseori conduc in mod tragic spre moarte. Afirmatiile de mai sus sunt departe de orice e!agerare. A1uarius considera acest material si un protest fata de producatorii, care de dragul performantelor economice si al profitului, altereaza constient sau inconstient calitatea alimentelor, fata de cei care incurajeaza consumul alimentelor to!ice din alte considerente - ignoranta, publicitate, strategii economice, lipsa de atitudine in cazul persoanelor autorizate sa vegheze calitatea alimentelor ,si poate mai mult, a vietii-. &. 2ectura acestui material ar putea genera o reactie de contrariere sau de adversitate fata de informatiile prezentate, nascand fireasca intrebare " ar de mancat ce se poate manca3" e aceea sunt necesare cateva precizari: 4 informatiile sunt prezentate in mod analitic si neutru insistandu-se asupra cat mai multor efecte negative a multora dintre alimente, datorita gravitatii situatiei in acest moment5 6 a consuma in proportie de 4778 alimente naturale este aproape imposibil, mai ales in mediu urban. e aceea este foarte nesesar ,platind tribut normalitatii- sa consumam cat mai multe alimente naturale si sanatoase in asa fel incat ele sa reprezinte cea mai mare parte a hranei zilnice. 9 important este sa constientizam ce mancam si sa incercam sa eliminam din dieta noastra cat mai multe alimente to!ice5 : cu fiecare aliment natural ce isi face loc in meniu zilnic, starea sanatatii noastre are castigat. . #n finalul acestei introduceri este necesara mentionarea faptului ca toate informatiile reprezinta o succinta prezentare a unor probleme grave ce pot fi generate prin intermediul alimentatiei. de *ugestii sau informatii despre modul ideal de a combina alimentele, despre o dieta personalizata in functie de varsta, se!, sau o anumita boala vor fi facute cu alta ocazie. &ei ce au redactat brosura considera ca in primul rand este vitala cunoasterea efectelor negative asupra sanatatii ale unor alimente si a riscurilor pe care consumul lor il presupune, in conditiile in care multe din informatiile cuprinse in te!tul prezentat sunt foarte putin cunoscute de catre publicul larg, in conditiile in care alarmant de multe alimente to!ice sunt cumparate zilnic si consumate fara a e!ista banuiala ca pot fi o sursa de boli inimaginabile si distrugatoare. II. RA*INAREA /entru a intelege mai bine parado!ul reprezentat de rafinare este bine sa stim care este definitia atribuita acestui termen de ictionarul '!plicativ al limbii romane: ra inare+proces te$nologic prin care se indepartea!a impuritatile din unele su%stante ,alcool, uleiuri, zahar etc- in scopul imbunatatirii calitatii lor. ;olosita la scara mondiala in procesul de industrializare a alimentatiei, rafinarea este adesea o metoda nociva al carei rezultat este saracirea si alterarea alimentelor. /rin rafinarea diversor vegetale este obtinuta o gama variata de produse alimentare. &ele mai folosite ,la care se vor face principalele referiri- sunt zaharul, uleiul si faina alba #ntroducem in acest capitol si faina alba in spiritul definitiei pe care o ofera '<-ul rafinarii ,a curata un produs de impuritati -!!!!- si a imaginii clasice pe care o au taratele si painea neagra drept alimente pentru porci.

"3

/rintr-o analiza la rece asupra efectelor unor alimente obtinute prin rafinare, cum ar fi zaharul rafinat, uleiul rafinat, faina alba, se va putea intelege ca definitia este e!trem de deplasata, iar "impuritatile indepartate" reprezinta valoarea nutritiva a alimentelor si ec$ili%rul lor natural, care odata distrus poate cauza efecte dureroase asupra organismului. (ici pe departe nu se poate vorbi despre "imbunatatirea calitatii lor", ci despre o alterare a "calitatii lor", singura "imbunatatire fiind la nivel cantitativ". ,. -a$arul ra inat A. Alaturi de faina alba acest aliment alcatuieste ceea ce s-ar putea denumi fara e!agerare otrava alba. &a si in cazul fainii albe, prin rafinare, zaharul este complet saracit fiind eliminate vitaminele, mineralele si fibrele. /rin consum constant, zaharul rafinat obliga organismul sa furnizeze suplimentar vitamine ,mai ales din comple!ul +-, de asemenea crom, magneziu si zinc absolut necesare procesului de transformare a glucozei in energie. incolo de faptul ca incarca organismul cu noi sarcini saracindu-l de anumite elemente vitale, el nu este in intregime asimilat de catre organism favorizand aparitia obezitatii si a diferitor ,alte- boli. %ai mult, zaharul rafinat afecteaza si absorbtia unor minerale ,cromul si zinculprezente in unele alimente consumate. e asemenea, fiind e!trem de concentrat el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat in sange - prin intestinul subtire - provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in e!ces insulina si deregleaza anumite functii ale organismului5 efectul fizic este invers celui asteptat, in sensul ca omul nu castiga energie ,dupa cum se crede eronat datorita valorii energetice ridicate a zaharului-, ci pierde energie din pricina luptelor din interiorul organismului si devine obosit sau agitat. =rganizatia %ondiala a *anatatii recomanda eliminarea completa a zaharului rafinat din alimentatie. .. *tiindu-se efectele negative ale zaharului rafinat, industria alimentara a nascocit substituentii zaharului, pentru a oferi o alternativa celor "certati" cu zaharul. /arado!ul fenomenului il reprezinta faptul ca multi substituenti sunt mai to!ici decat zaharul rafinat. &el mai nociv dintre ele este aspartamul ,' >?7 si ' >?4-, care "ajuta" la provocarea peste )7 de tipuri de boli mortale. = intrebare este iminenta: odata cu recunoastera efectelor negative ale zaharului inlocuirea lui cu ceva si mai to!ic se datoreaza ignorantei producatorilor, sau unei lacomii nascute de "pragmatismul" si idealul de a creste profitul si cifra de afaceri specifice bussiness man-ului3 =ricare ar fi raspunsul, el tradeaza o iresponsbilitate vicioasa. C. %ierea de albine este alternativa zaharului ce nu ridica nici o problema, nici un risc, ci reprezinta o binecuvantare pentru organism. "ermenul "inlocuitor" al zaharului este impropiu pentru miere deoarece mierea a fost candva inlocuita de catre zahar, producerea mierii pierzand foarte mult teren odata cu importul masiv de zahar din #ndiile de @est ,sec. al <@##-lea-. D. ar si in cazul mierii pot aparea probleme grave: poate fi falsificata5

- asemanatoare cu mierea de albine sunt comercializate unele produse in compozitia carora intra variabil 67-978 miere de albine5 de aceea consumatorului trebuie sa fie atent pentru a fi sigur ca a cumparat miere de albine pura si nu miere de albine amestecata cu glucoza sau alte substante ce au efecte negative asupra organismului5 - pentru a pastra limpezimea pretiosului aliment ce se pierde odata cu normala

"'

cristalizare a lui, mierea poate fi incalzita periodic5 unii producatori apeleaza la aceasta metoda pentru ca se vinde mai usor, multa lume considerand ca mierea limpede este superioara celei cristalizate. *upusa unei temperaturi ridicate mierea mai pastreaza apro!imativ 978 din propietatile sale, enzimele fiind distruse, in general, prin tratament termic. &ristalizarea mierii nu este decat un semn al faptului ca ea este naturala. /. *aina al%a. A. =btinerea fainii albe prin prelucrarea graului reprezinta un alt proces prin care unul dintre cele mai bogate alimente este transformat in otrava. rumul spre faina alba, macinarea si cernerea indeparteaza din acest aliment e!trem de bogat coaja si germenele in totalitate si o buna parte din miez ,stratul aleuronic si mare parte din proteinele glutenice concentrate catre periferia miezului-. Astfel sunt indepartate: - vitamine constituite in primul rand de comple!ul vitaminic + ,mai ales +4 si +6-, e!trem de util functionarii normale a sistemului nervos5 lor li se adauga vitaminele ', A, , A, //5 - fibrele alimentare ,celuloza, hemiceluloza-5 - micro si macroelemente ,bioelemente sau minerale cum mai sunt denumite-: fosfor ,4,B8-, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, fier5 - proteine gluteinice concentrate in partea periferica a miezului5 - pe langa cele prezentate mai sus ,vitamine, proteine, minerale- in germene, o adevarata bogatie, se mai gasesc enzime si lipide. *aracita complet, in faina alba ramane in principal amidon si o mica parte din proteine. =rice observatie privind comparatia intre ce este indepartat din grau si ce ramane in faina alba este inutila. *i toate ar fi bune si frumoase daca, avand in compozitia sa doar amidon si o mica cantitate de proteine, faina alba nu ar avea nici un efect negativ asupra organismului. #n realitate faina alba este e!trem de periculoasa, fiind pe buna dreptate considerata alaturi de zahar otrava alba. .. Amidonul ramas in urma obtinerii fainii albe este un aliment profund dezechilibrat nutritional. 'l este transformat de tubul digestiv in glucoza, care este greu de asimilat, daca nu e!ista si comple!ul vitaminic + , eliminat odata cu taratele-. *implitatea si saracia produsului dezvolta e!cesiv microflora de putrefactie din intestine, generandu-se astfel metaboliti cancerigeni ce favorizeaza in principal aparitia cancerului de colon, dar si alte dezechilibre metabolice, ce pot duce la aparitia obezitatii, a bolilor cardio-vasculare, etc. C. /e langa vitaminele, proteinele, mineralele, enzimele, lipidele din compozitia bobului de grau, un efect benefic asupra sanatatii il au fibrele alimentare. 'le fac parte din categoria glucidelor, dar au o particularitate: nu sunt digerate de catre organismul omului. ;ibrele alimentare sunt substante nutritive care au fost mult timp neglijate, deoarece ele par a fi un balast care se elimina odata cu celelalte reziduri ale procesului de digestie si fermentatie din intestin. "ocmai din acest motiv, considerandu-se ca omul poate sa se lipseasca de ele in procesul de alimentatie, neglijarea lor poate crea mari probleme. &onstipatia, diverticuloza, hernia hiatala, hemoroizii, varicele, cancerul de colon si rect, boala coronariana, diabetul zaharat, sunt cateva din bolile ce sunt astazi asociate cu o alimentatie saraca in fibre alimentare. 2ipsa fibrelor alimentare face ca bolul fecal sa

"5

stagneze mult mai mult timp in intestin, ceea ce prelungeste durata de contact a diferitelor substante to!ice si cancerigene cu mucoasa intestinului ducand astfel la o crestere a riscului pentru aparitia cancerului la acest nivel. e asemenea, o alimentatie bogata in fibre alimentare ofera o protectie importanta fata de cresterea nepermisa a colesterolului sanguin si modereaza viteza de absorbtie a glucozei din intestinul subtire in sange si astfel previne o crestere brusca a glicemiei, scazand considerabil riscurile aparitiei diabetului zaharat. = alimentatie cu un continut ridicat de fibre alimentare este recomandata celor ce sufera de diabet zaharat si, desigur, de alte multe boli. D. esigur, fibrele alimentare nu se gasesc doar in grau, ci in toate cerealele nerafinate, in fructe si legume crude, dar el este o sursa importanta atat timp cat este consumat integral. *i, spre binele nostru, prezenta graului la masa cea de toate zilele ar trebui sa fie asa cum el este constituit integral si nu sub forma complet saracita a fainii albe. = comoara veritabila si cu mult mai mult decat o sursa de fibre alimentare si alte elemente bogate si necesare organismului, este graul incoltit, ce reprezinta modul cel mai simplu si mai sanatos de a consuma graul. (u la fel de pretioasa ca "graul incoltit", dar net superioara fainii albe este faina neagra, sau faina integrala din care se pot obtine diferite tipuri de paine ce se diferentiaza in functie de compozitia lor, la unele predominand taratele, altele fiind din faina integrala, altele avand in compozitie faina de secara, sau diferite tipuri de seminte, altele avand germeni de grau, nuci, masline, ceapa, cartofi. 'ste inutila stabilirea unei ierarhii intre aceste tipuri de paine, mult mai important fiind enumerarea unor avantaje si dezavanteje ce le pot avea in alimentatie. ;ata de painea alba, painea neagra contine toate elementele pe care le contine bobul de grau, fiind mai bogata nutritiv, nemairidicand gravele problemele pe care le ridica in digestie amidonul, favorizand prin continutul de fibre alimentare eliminarea mai rapida a to!inelor e!istente in fecale. ;ata de graul incoltit, painea neagra, obtinuta prin tratamentul termic, este susceptibila de a contine intr-un grad mai ridicat sau mai scazut acrilamida ,substanta cancerigena si posibil neuroto!ica-, este lipsita integral de enzime ,ce in general sunt eliminate de tratamentul termic-, este mai greu digerabila datorita structurilor macromoleculare solide pe care le creeaza drojdia in momentul dospirii. in grau incoltit sau faina integrala se poate obtine, evitand prelucrarea termica si fara a folosi drojdie, o paine deosebit de bogata nutritiv si poate cea mai sanatoasa paine, in compozitia careia se poate adauga, dupa preferinta, miere, nuci, masline sau o gama variata de seminte. e asemenea, fulgii de grau obtinuti fara tratament termic sunt un aliment deosebit de valoros. 0. Uleiul ra inat. Acest aliment este un alt produs alimentar rezultant al rafinarii si din pacate alterat si saracit prin procesul ce "indeparteaza impuritatile din unele substante". /rocesul de obtinere a uleiului rafinat face ca acesta sa piarda substante nutritive foarte importante , lecitina, vitamina ', etc.- . Ar fi de amintit doar ca lecitina din uleiul nerafinat tonifica sistemul nervos, iar vitamina ' este un antio!idant natural eficace. %ai grav este ca rafinarea introduce multe substante chimice, necesare "spalarii" uleiului de culoare si miros si, de asemenea, conservanti chimici. in ce in ce mai multi doctori si cercetatori considera ca uleiul rafinat reprezinta un pericol pentru sanatatea organismului si indica in schimb ca fiind benefic consumul uleiului nerafinat.

"E

&onducerea Directiei 1enerale a 2edicinei 3reventive din 2inisterul 4anatatii &D12324( a declarat ca uleiul filtrat ,nerafinat- are o valoare nutritiva mare si retine integral lecitinile si vitamina '. &onsumul uleiurilor nerafinate asigura profila!ia imbatranirii precoce, arterosclerozei, hipertensiunii arteriale, cardiopatiei ischemice, accidentului vascular cerebral si arteritelor periferice. 'videntiind rolul benefic pe care il poate avea in alimentatia de zi cu zi uleiul filtrat ,presat la rece-, seful D12324, doctorul /etre &iobanu considera ca prin consumul uleiului nerafinat vor scadea afectiunile cardiovasculare, principala cauza a mortalitatii in .omania.

III. CARNEA &arnea este cel mai periculos aliment indiferent cum ar fi tratata, iar atitudinile celor ce incurajeaza consumul ei sunt atitudini inconstiente, nascute din obisnuinta de a considera carnea drept benefica si necesara organismului si din presupusul ei gust delicios ,in realitate fiind un gust al mortii, "camuflat" de multitudinea de condimente folosite pentru a fi preparata-. espre carne si efectele ei dezastruase asupra organismului se pot scrie sute de pagini atat din perspectiva stiintifica, cat si din perspectiva spirituala, filozofica sau religioasa. Ar fi multe de spus, dar pentru a prezenta carnea si efectele ei asa cum sunt in realitate, e suficient sa amintim doar urmatoarele: - consumul carnii este posibil printr-un act criminal ,ceea ce ar trebui sa dea de gandit- viata animalelor nu este ustificata de nevoia omului de a consuma "delicioasa" carne; ele traiesc pentru ele insele 5 este alimentul cu cele mai multe to!ine in compozitia lui5 - digestia carnii se realizeaza foarte greu cu costuri enorme pentru echilibrul organismului, iar in partea teminala a intestinului uman, unde carnea isi depaseste termenul de digestie, ea intra in putrefactie. #n intestin e!act in zona sensibila, tranzitul carnii este insotit de o flora de putrefactie5 - bacteriile intestinale provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie ce permite infiltratia substantelor to!ice in vasele sangvine, iar pentru a le elimina, organismul este nevoit sa cedeze o mare cantitate de energie, aspect ce poate influenta negativ atat fizicul cat si psihicul consumatorului5 - substantele care nu sunt asimilate in timpul digestiei se pot fi!a creand premizele aparitiei unor tumori, mai ales de origine cancerigena5 multi specialisti a irma ca prin consumul de carne nu se ace altceva decat sa se alimente!e celulele canceroase5 - carnea este principalul generator de acid uric ,compus produs de metabolismul nucleoproteidelor, prezent in cantitati foarte reduse in sange-5 cu alte cuvinte acidul uric este un produs rezidual ,e!cretoriu-, e!tras de rinichi din circuitul sanguin, trimis catre vezica urinara si eliminat impreuna cu ureea sub forma de urina. Ar mai trebui spus ca o bucata potrivita de carne contine in medie 7,>7)6 grame de acid uric, iar organismul uman nu poate elimina intr-o zi mai mult decat 7,?4:C. ar ceea ce este parado!al este ca gustul carnii este dat de acidul uric. - carnea franeaza sinteza vitaminelor +46 ceea ce genereaza in primul rand aparitia anemiei. - contine foarte multe bacterii de putrefactie ,germeni din colon-. #n lucrarea "@eriga lipsa din curriculum medical care este chimia alimentara in relatia ei cu chimia organismului", r. Day %ilton Hoffman e!plica cauzele acestui fenomen: "Atunci cand

"-

animalul este viu procesul osmotic din colon impiedica bacteriile de putrefactie sa intre in organismul animalului. &and animalul moare, procesul osmotic dispare si bacteriile de putrefactie migreaza prin peretii colonului in carne. Acestea inmoaie carnea." Alti specialisti, A.E. (elson, bacteriolog la *anatoriu si *pitalul din +atlle &reeF, si citat de multi alti doctori, afirma ca: "+acteriile din carne sunt identice cu cele din balegar si sunt mai numeroase in anumite feluri de carne decat in balegarul proaspat. "oate tipurile de carne se infecteaza cu bacterii din balegar in timpul taierii si numarul lor creste cu cat carnea este pastrata mai multa vreme." - animalele imprima in carne dintr-un punct de vedere energetic ,informational- tot ceea ce simt in momentul mortii5 aceasta informatie a spaimei# a terorii este transferata in organismul celui ce mai devreme sau mai tarziu va consuma respectiva carne5 "mecanismul" se intelege foarte usor, realizand ca intre alimente si organism e!ista un proces de comunicare. I5 TRATAREA TER2ICA &distrugerea ec$i%rului natural dintre calitate si cantitate; domnia cantitatii(

Tratarea termica ,fierbere, prajire, pasteurizare, congelare- este una din principalele obisnuinte umane prin care este alterata calitatea hranei. Ea aduce cu sine# prin intermediul ocului sau ing$etului# distrugerea ec$ili%rului natural dintre calitatea si cantitatea alimentelor# calitatea iind cea sacri icata. /roblema e!trem de controversata, abordata mai degraba din punct de vedere filosofic sau religios, tratarea termica incepe sa fie considerata ca avand efecte negative asupra sanatatii si prin concluziile unor cercetari stiintifice. in pacate, prin prelucrarea termica a alimentelor, acceptata majoritar drept o atitudine normala si de bun simt ,prin faptul ca efectele ei au fost foarte putin analizate din punct de vedere stiintific-, alimentele isi pierd statutul organic. "recute prin "foc si inghet" alimentele fac pasul de la regnul vegetal, organic la cel mineral, anorganic si astfel toate calitatile alimentelor in stare vegetal-organica sunt reduse la minim. ,Gsor de imaginat : daca, odata trecute prin foc, alimentele sunt lasate putin mai mult decat o stie bucatarul pentru a fi "gata gatite" si bune de mancat, ele sunt complet distruse5 lasate mult mai mult ele devin cenusa.Anormalitatea, nefirescul, denaturarea consta in faptul ca, tratandu-le termic, omul consuma alimente lipsite in mare parte de viata, omul mananca alimente "moarte". /roblema tratarii termice este e!trem de controversata, deorece foarte putine studii consistente au fost consacrate acestui mod de a obtine hrana cea de toate zilele. %arturii ale consumarii alimentelor "netrecute prin foc" e!ista din timpurile mitice, cand acest mod de a intelege alimentatia era considerat ideal. 'a aducea cu sine multe beneficii prin efectele ei miraculoase si era o e!presie a intelegerii organice a vietii si a comunicarii directe cu aceasta. e cele mai multe ori consumul de alimente netratate termic era o conditie impusa celui ce urma un drum spiritual. .eferiri, e!plicatii si efecte in ceea ce priveste alimentatia fara foc se regasesc in traditia religioasa a multor popoare. #n timpurile moderne consideratiile pozitive despre acest mod de hranire s-au nascut mai degraba prin observatii directe asupra celor ce consuma alimente crude si a efectelor miraculoase pe care "alimentatia fara foc" o are asupra unor maladii periculoase. &ancerul in diferite faze este una dintre bolile care astfel si-a gasit deseori leac. #mbucurator este ca in acest inceput de secol au fost efectuate la un nivel stiintific deosebit de riguros unele studii consistente care demonstreaza ca tratarea termica are efecte negative asupra alimentelor, iar consumul alimentelor tratate termic reprezinta un risc pentru sanatate.

"#

&eea ce se stie de mult timp si este confirmat de oamenii de stiinta este faptul ca trecute prin oc alimentele pierd integral en!imele care au un rol foarte important pentru organism. incolo de problema enzimelor care din cauza faptului ca nu pot fi sintetizate chimic, nu au avut parte de reclama de care s-au bucurat vitaminele ,mai putin importante pentru organism decat enzimele-, in limbaj stiintific amintim doar un studiu care a nascut multe controverse la nivel international. &ercetatori ai Gniversitatii din *tocFolm au demonstrat anul trecut ca, in urma tratarii termice, in multe produse ce au la %a!a cereale# carto i si alte ,alimente- vegetale ce au in compozitia lor zaharuri ,amidon,etc- si proteine apare o substanta cancerigena si posibil neuroto!ica numita acrilamida. Aceasta substanta a carei to!icitate este recunoscuta de comunitatea stiintifica internationala nu se afla in compozitia initiala a nici unui aliment, aparitia ei datorandu-se e!clusiv tratarii termice. "#nstitutul #nternational de &ercetari pentru &ancer" considera ca acrilamida este un factor posibil de inducere a cancerului la om. upa cum afirma si cercetatorii suedezi aceste studii sunt la inceput, continuarea si e!tinderea lor asupra altor produse fiind absolut necesara. %ai mult decat un semnal de alarma, astfel de studii demonstreaza ca tratarea termica a alimentelor are consecinte nebanuite asupra alimentatiei. ar cu siguranta vor mai fi necesari multi ani de munca de cercetare in comunitatea stiintifica pentru a demonstra un lucru foarte simplu: tratat termic, orice aliment isi pierde perfectiunea. in alt punct de vedere fara a umbri cele afirmate mai sus se poate spune ca din toate procesele la care sunt supuse alimentele pentru a deveni hrana, tratarea termica este cea mai putin daunatoare. 'fectele alimentelor obtinute prin administrarea e!ceviva de pesticide si ingrasaminte chimice, al celor pline de aditivi alimentari, sau al produselor obtinute prin rafinare ,zahar, ulei, faina alba- sunt cu mult mai grave decat efectele unei alimentatii tratate termic, dar straine de tot ceea ce inseamna artificial, sintetic. #ar daca ideal este sa consumam o hrana 4778 naturala ,fara a utiliza focul-, ceea ce este aproape imposibil, mai ales in mediul citadin, recomandabil este ca alimentele naturale sa fie dominante in dieta noastra. *i dupa cum o spune cuvantul, dominanta impune si hotaraste efectele. = alimentatie foarte bogata in legume si fructe crude este intotdeauna benefica organismului. 5. C6I2I-AREA &sau cum alimentatia devine otrava( upa cum natura are mari probleme in asimilarea substantelor nebiodegradabile, , la fel si organismul uman are mult de suferit in cazul administrarii de substante sintetice, chimice - generatoare de multe boli mai mult sau mai putin grave. #nainte de a rezuma efectele negative ale chimicalelor prezente in alimentatie asupra sanatatii omului, este necesara o distinctie in ceea ce priveste chimicalele utilizate in universul alimentar: A. /rima categorie, folosita in procesul de crestere a legumelor, fructelor, cerealelor, etc.este repre!entata de pesticide si ingrasaminte. !esigur, cele mai sanatoase alimente sunt cele care sunt obtinute utilizand ingrasaminte naturale. #n cazul pesticidelor, ingrasamintelor se poate afirma ca, desi altereaza calitatea alimentelor, administrate rational efectele to!ice sunt reduse la minim. 'le devin deose%it de periculoase in cazul unei administrari nerationale ce permite acumularea lor in sol ,plante H animale, om-, ajungand in componenta produselor specifice consumate de om. 'fectele pesticidelor si a ingrasamintelor asupra

"D

omului sunt deosebit de grave. 2utatiile genetice# pierderea memoriei inteligentei# de!voltarea starilor depresive sunt doar cateva dintre ele .

si

.. A doua categorie este reprezentata de aditivii folositi in procesul de industrializare a alimentelor: coloranti, conservanti, antio!idanti, emulsifianti, gelifianti, edulcoranti, antispumanti etc, in total peste 67 de categorii ce sunt recunoscute sub numele generic de '-uri. (asterea celebrului indicativ ' ,4>)7 in Gniunea 'uropeana- este destul de usor de inteles. /entru usurarea etichetarii nu este trecuta denumirea completa a aditivului, preferandu-se o forma standardizata, acceptata international si reprezentata de litera ' si urmata de o cifra. Gzul este justificat in cazul produselor ce contin multi aditivi sau cand aditivii au denumiri foarte lungi. E*ECTE. incolo de definitii, impartiri si legi ce vizeaza aditivii alimentari ,si ce vor fi ane!ate la final-, mult mai important este sa analizam care este efectul lor asupra sanatatii. &onsumul zilnic, dupa afirmatiile specialistilor, duce la o deteriorare a starii de sanatate care poate sa apara imediat sau in timp. Astfel dupa cum subliniaza profesor doctor $heorghe %encinicopschi, directorul "#nstitutului de &himie Alimentara", "... lucrul acesta se poate vedea la impactul cu sanatatea. in cauza unei alimentatii necorespunzatoare care pe deasupra este si to!ica creste incidenta bolilor cardiovasculare, tumorale, carempiale sau nutritionale. Alimentele consumate zilnic ar trebui sa mentina si sa promoveze starea de sanatate a consumatorului, insa acest lucru nu se intampla. "o!iinfectiile alimentare si reactiile alergice sunt poate cele mai blande forme de manifestare ale unei alimentatii nocive care pot duce la cresterea morbiditatii si mortalitatii. *aptul ca alimentatia este proasta produce in randul populatiei un adevarat genocid# unul lent# care nu apare la supra ata acut. E ectele sunt devastatoare in sc$im% si se vad in timp." esigur, sintagma "consumul zilnic" este un mod impropiu de a califica efectele "'-urilor". aca sunt mult mai evidente efectele negative ale "'-urilor" in cazul unui consum zilnic sau e!agerat, asta nu inseamna ca in cazul unui consum redus efectele nu sunt negative. 'fectele sunt aceleasi intotdeauna cand administram aditivi organismului, ele fiind mult mai vizibile si mai distructive in cazul unui consum indelungat. esigur, consumul ocazional a unor produse carora li s-au administrat aditivi nocivi nu poate afecta organismul. iferite studii au aratat ca in tarile dezvoltate aditivii sunt a treia cauza a mortalitatii, dupa cea datorata consumului de droguri si medicamente, si dupa accidentele de circulatie. in aceasta trista e!perienta ar fi bine sa tragem cat mai multe invataminte, atat timp cat acest fenomen nu se intampla la aceeasi scara si in .omania. &onsumul aditivilor to!ici, se crede, duce la distrugerea sistemului imunitar si "favorizeaza aparitia" unor variate forme de tumori benigne si maligne. "rebuie adaugat ca nu toti aditivii au e ecte negative asupra sanatatii , dupa cum trebuie mentionat si urmatorul fenomen: din lista aditivilor considerati "in regula", de-a lungul anilor, multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive ce nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au fost scosi de pe lista. &eea ce ridica inca un semn de intrebare asupra unei suficient de bune cunoasteri a efectelor "'-urilor", este caracterul relativ de la tara la tara pe care il au listele ce cuprind "'-urile" interzise. &a e!emplu mai jos sunt enumerate cateva din "'-urile" folosite in .omania in temeiul unei legi si, bineinteles, a unor studii si care sunt interzise in alte tari si considerate e!trem de to!ice5 , aceste "'-uri" au fost folosite candva si in tarile care

33

astazi E,// martipan, astmatice (orvegia5

le interzic-: &a!oru%ina( - colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, cristale pentru jeleuri, peltea5 poate produce reactii adverse la persoanele si la cele alergice la aspirina5 interzis in Daponia, *uedia, *GA, Austria si permis in .omania5

E,77 &%run 6T( - utilizat in ciocolata si prajituri5 poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice5 poate produce sensibilitate dermica5 interzis in anemarca, +elgia, ;ranta, $ermania, 'lvetia, *uedia, Austria, *GA, (orvegia5 permis in .omania5 E/,, &%en!oatul de sodiu(- folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba5 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu ,pana la 6? mgI6?7 ml-5 se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente5 se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul5 Asociatia consumatorilor din /iata &omuna 'uropeana il considera cancerigen5 permis in .omania5 E0,/ &galat de dodecil( - se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase5 poate provoca iritatie gastrica sau cutanata5 nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice5 este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase5 se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate5 permis in .omania5 E8/9 &sor%itol si sirop de sor%itol( - indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza5 se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice5 nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice5este permis in .omania5 E777 &silicatul de aluminiu si potasiu( este folosit in sare, lapte praf si faina5 desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer5 este permis in .omania5 E:7/ &ciclamat( - indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse5 unele testari au aratat ca poate fi cancerigen5 interzis in *GA ,din 4>)7- si Anglia5 permis in .omania. #n afara de cele prezentate mai sus, ,pentru a usura lectura intregului material- va fi ane!at un tabel incare vor fi prezentate efectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara, sintetizate de biologul Ale!andru odu, membru al Asociatiei pentru /rotectia &onsumatorilor din .omania. in afara tarii, un studiu recent al "Clinicii de Oncologie din Dusseldor "$ermania- aduce la zi efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman si ierarhizeaza o serie de compusi to!ici sau cancerigeni ce pun intr-un real pericol organismul. 2ista "'"-urilor considerate de specialistii oncologi drept "criminale" arata astfel: 'Adaosuri suspecte;E ,/7# E ,8,# E ,79# E ,<,# E ,</# E ,<0# E /89# E /8,# E 8<<; 'Adaosuri periculoase;E ,9/ &e)trem de nociv(# E ,,9# E ,/9# E ,/8 &colorant alimentar ro!# care produce tumori pe glanda tiroida(# E =/,; 'Adaosuri to)ice; a( produc %oli intestinale;E //9# E //,# E ///# E //0# E //8; %( a ectea!a tu%ul digestiv;E 00># E 00:# E 089# E 08,# E 89<# E 879# E 8=,# E 8=0# E 8=7# E 8==; c( produc %oli de piele;E /09# E /0,# E /0/# E /00; d( suprima din organism vitamina .,/;E /99; e( cresc colesterolul;E 0/9# E 0/, &antio)idanti din margarina(; ( ataca sistemul nervos;E 0,,# E 0,/; g( produc

31

%oli ale aparatului %ucal;E 009 &acidul citric sau sarea de lamaie ' cel mai periculos adaos cancerigen(; 'Adaosuri cancerigene;E ,/0# E ,0,# E ,8/# E /,, & oarte nociv(# E /,0# E /,8# E /,7# E /,=# E /,<# E /09# E =0, &glutamatul de sodiu(# E /0:. Aditivii cancerigeni au ost de"a inter!isi in 4UA# Comunitatea Europeana si o parte din ostele state ale UR44. &eea ce ar trebui sa stim in afara acestor devastatoare efecte ale "'-urilor" prezentate este ca nu toti aditivii sunt to!ici. /rintre cele peste o mie de "adaosuri" alimentare e!ista cu siguranta aditivi naturali ,sau de preovenienta naturala- ce nu pun in pericol organismul. .ezonanta numelor unor aditivi poate crea o veritabila confuzie si trece drept aditivi naturali-benefici unii aditivi foarte nocivi. Gn e!emplu elocvent este ' 997-acidul citric- ce "suna" natural, in realitate fiind e!trem de to!ic. *ituatia este creata de faptul ca, desi pastreaza un nume natural, acesti aditivi sunt sintetizati chimic,. #n continuare va fi prezentata o serie de aditivi, ce nu par a fi to!ici: E,99 ' turmeric, cunoscut in .omania si ca "sofran indian"5 E,89 ' cloro ila si cloro ilina, pigmentul verde din frunze5 E,=9&a( ' caroten, substanta ce se gaseste, de e!emplu, in morcovi5 E,=9&d( ' licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu5 E,=, &%( si E,=,&g( ' )anto ile de origine vegetala si animala5 E,=/ ' pigmentul rosu din s ecla5 E,<9 ' car%onat de calciu5 E,>, ' acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca5 E/=9 ' acid acetic, otetul5 E099 ' acidul ascor%ic sau vitamina C, cu puternic efect antio!idant5 E09= pana la E09: ' toco eroli sau vitamina E , cu puternic efect antio!idant5 E8,9 ' "locust %ean"- bobul lacustei in traducere, e!tract vegetal e!otic5 E798 ' car%onat de magne!iu 5 E79: ' clorura de calciu 5 E7,, ' clorura de magne!iu5 E7,= ' sul at de calciu5 E7,= ' sul at de magne!iu5 E78/ ' os ati e!trasi din oase5 E77/ ' silicat de calciu 5 E=0= ' maltol, gasit - in maltul prajit. 5I NE1RU ' A?. &intre anormalitate si normalitate-

A Alcatuirea unei liste negre cu alimente to)ice este inevita%ila , mai ales fiindca produsele alimentare ce urmeaza a fi prezentate sunt e!trem de consumate. 'le sunt multe, iar in aceasta lista isi vor gasi loc doar cateva dintre cele mai periculoase, ea fiind alcatuita mai degraba pentru puterea ei de e!emplu, decat pentru a incerca epuizarea subiectului. 4. /rintre fruntase se afla margarina, produs aparut in Al oilea .azboi %ondial, in urma rationalizarii untului. %argarina a fost descoperita accidental de niste oameni de stiinta americani, care au observat in urma unui e!periment ca, daca, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se incalzeste la 4?7 de grade &elsius un amestec de uleiuri vegetale, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului. #nventia, descoperirea a fost botezata "margarina", dupa numele sotiei ,%argota unuia dintre savanti. e-a lungul timpului, margarina a fost imbogatita cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind astfel unul dintre cele mai to!ice produse alimentare inventate vreodata. %irosul de lapte, al margarinei, e obtinut pe cale chimica. 2argarina se poate transforma intr-un dusman al organismului fiindca grasimile sintetice nu pot fi "arse" de organism. 'le acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l prin depozitarea in tesuturi.Astfel ele iau locul substantelor naturale ce au rolul de a curata peretii vaselor de sange, generand sclerozarea lor ce are rezultate dezastruoase pentru inima, creier si sistemul circulator. e asemenea favorizeaza aparitia hepatitei fiindca obosesc e!cesiv ficatul.

3"

6. Alimentele produse integral din compozitia lor acest produs to!ic.

aina al%a sau care au preponderent in

9. Alimentele in compozitia carora e!ista !a$ar ra inat. =rganizatia %ondiala a *anatatii recomanda eliminarea zaharului rafinat din alimentatie. ,/entru zahar rafinat si faina alba mecanismul efectelor asupra organismului au fost e!plicate in capitolul ".afinarea".:. Gn aliment aparent nevinovat, dar bogat in aditivi considerati to!ici este guma de mestecat. #n ea se gasesc uneori sapte - opt feluri de substante chimice: E ,<,# E 0/9# E009# E 8/9# E8/,# E8//# E :79# E :7,# E :=< . %ulte dintre ele sunt trecute pe lista aditivilor nocivi sau considerati suspecti. &onsumul regulat de guma de mestecat favorizeaza printre altele aparitia cancerului &E :79 si E :7,(, diferitelor %oli ale aparatului %ucal &E 009( si cresterea nivelului de colesterol &E0/9(. ?. .auturile racoritoare alcatuiesc o categorie speciala. &onsiderate de producatori a fi naturale, sau prezentate intr-o lumina benefica, multe dintre ele sunt pline de aditivi cancerigeni care sunt trecuti cu vederea din diferite motive. &el mai folosit este E 009, acidul citric, prin rezonanta numelui parand natural si inofensiv. #n realitate el este unul dintre cei mai to!ici aditivi, un studiu recent al &linicii de =ncologie din usseldorf - $ermania punand acidul citric &sau sarea de lamaie( in runtea celor mai periculoase adaosuri cancerigene . #nlocuitorii sintetici ai zaharului sunt des folositi pentru obtinerea bauturilor racoritoare. 'i sunt foarte nocivi, iar cel mai periculos dintre ei este aspartamul &E :79 si E :7,( care poate participa la provocarea a peste )7 de tipuri de boli mortale. *unt declarati periculosi si colorantii E ,9/ si E,,9 ,colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroida-.Gn alt ingredient des folosit si considerat a fi unul dintre cei mai periculosi aditivi cancerigeni este E ,/0. B. (ici %auturile alcoolice nu au scapat de prezenta aditivilor to!ici. %ulte lichioruri au in compozitia lor coloranti E ,9/# E ,,9, facand si mai "benefic" efectul lor asupra sanatatii. 2ucrurile nu se opresc aici, in ultimii ani pentru producerea berii locul hameiului natural fiind luat de hameiul sintetic. &a si cum nu ar fi fost suficient, in procesul de pasteurizare al berii se folosesc substante chimice care provoaca migrene. #ar pentru a fi limpezita, berea este saturata de meta%isul it, substanta care ataca aparatul digestiv, aceasta substanta "limpezitoare" fiind administrata si multor feluri de vin. ). 4upele concentrate au in compozitia lor un numar ingrijorator de aditivi nocivi. 'le se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor, preparate normal in cantitati industriale, obtinandu-se un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale ,coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu-, si ambalat in vid sau sub forma de cubulete. ,$ustul poate insela, caci unele chimicale dau arome mai intense decat cele naturale.- *upele contin in e!ces glutamatul de sodiu, E =/,, unul dintre cele mai cancerigene substante. "U4 *ood @ Drug Administration" a avertizat opinia publica din G*A ca glutamatul de sodiu este daunator sanatatii si este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer, iar organizatii de profil din G' duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. $lutamatul de sodiu este o neuroto!ina si provoaca migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. 'l este vandut producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust, si este combinat intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. 1lutamatul este olosit la conservarea laptelui# %ran!eturilor# me!elurilor si ciupercilor.

33

"este efectuate in laborator au aratat ca glutamatul administrat unor animale prin injectii a distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor. C. 2are parte din me!eluri este, de asemenea, conservate cu glutamat de sodiu, dar asta nu ar fi o mare problema, deoarece apro!imativ :78 din compozitia lor o reprezinta produsi obtinuti artificial. 'tichetele multor sortimente de mezeluri sunt pline de aditivi alimentari nocivi. %are parte din mezeluri sunt imbogatite cu grasimi ce sunt o%tinute prin aceleasi metode ca margarina, avand aceleasi efecte. e asemenea ele contin si alte substante suspecte: nitrati si nitriti. >. 1emurile si dulceturile ce sunt deseori prezentate ca fiind produse naturale, au aproape fara e!ceptie in compozitia lor acid citric, E 009, in afara de arome sintetice, zahar rafinat sau indulcitori artificiali. 47. C$ipsurile# carto ii pra"iti prezinta in compozitia lor un nivel ridicat de acrilamida, o substanta cancerigena si posibil neuroto!ica. *tudii efectuate in 6776 de cercetatori de la Gniversitatea din *tocFolm au demonstrat prezenta acestei substante in foarte multe produse obtinute prin tratament termic din grau, orez, porumb, cartofi,etc. (ivelul de acrilamida difera de la produs la produs, nivelul cel mai inalt regasindu-se in c$ipsuri si carto i pra"iti. Aceasta substanta a carei to!icitate este recunoscuta de comunitatea stiintifica internationala nu se afla initial in compozitia initiala a nici unui aliment , aparitia ei datorandu-se tratarii termice. #n 4>>), francezii au omorat toate bovinele din zona Hallandsaasen, dupa ce acrilamida a poluat panza freatica din regiune. *tudiul efectuat de oamenii de stiinta de la Gniversitatea din *tocFolm este deosebit de important si reprezinta unul dintre primele studii consistente efectuate la un nivel stiintific deosebit de riguros care demonstreaza ca tratarea termica are efecte negative asupra alimentelor, iar consumul alimentelor tratate termic reprezentand un risc pentru sanatate. 2ista poate fi considerabil marita, mult mai multe produse alimentare, in urma procesului de industrializare, fiind "imbogatite" cu substante to!ice, sau saracite de unele substante benefice organismului, prezente in compozitia initiala. /entru a evita consumul de alimente ce pot avea efecte nedorite asupra sanatatii este recomandabil: ' %una cunoastere a e ectelor aditivilor asupra sanatatii# pentru a putea identi ica produsele ce au in compo!itia lor aditivi to)ici &cunoasterea doar a aditivilor inter!isi in Romania nu este su icienta# atat timp cat in tara noastra sunt autori!ate "E'uri" care s'au dovedit a i cancerigene si in alte tari sunt inter!ise; ' consultarea cu mare atentie inainte de cumparare a etic$etelor produselor; ' re u!area produselor neetic$etate. .. incolo de sugestiile oferite mai sus, cel mai simplu mod de a evita problemele generate de o alimentatie to!ica il reprezinta consumul cat mai multor alimente naturale. Alcatuirea unei liste albe nu reprezinta o dificultate, fiindca, din fericire, natura este deosebit de darnica. #nainte de a "incerca" enumerarea catorva dintre "darurile naturii" se cuvine a mentiona ca orice dieta trebuie personalizata. Acest lucru se poate realiza in timp printr-o observare atenta a cerintelor, nevoilor si reactiilor organismului ,el poate fi cel mai bun "doctor" in conditiile in care ii acordam atentia cuvenita- sau prin

3'

consultarea unor surse de informatii adecvate ori a unei persoane autorizate sa ofere anumite sugestii si indicatii. &a o joaca, alimentele "benefice" ar putea fi impartite , fara nici o pretentie, astfel: ,. ructele - cat mai proaspete5 sunt la indemana tuturor5 /. legumele - pot alcatui o serie infinita de salate si alte multe feluri de mancare5 maioneza din galbenuse de oua crude si facuta cu ulei presat la rece poate fi combinata cu multe legume pentru a obtine gustari apetisante5 0. migdalele# nucile# alunele ,atat cele autohtone, cat si cele de pamant-, sam%urii de dovleac sau loarea soarelui# isticul si alte multe seminte - sunt cu mult mai bogate si mai importante pentru organism decat carnea5 8. ciupercile - alese cu grija, sunt un capitol aparte si e!trem de delicios5 7. laptele# %ran!a# smantana# untul - ferite de "puterea" ,de distrugere aconservantilor si a altor aditivi alimentari ,mai ales a glutamatului de sodiu-, ce nu prea sunt indicati pe etichete, mai ales in cazul branzei care se cumpara foarte rar ambalata5 =. usturoiul ,cel mai bun antiseptic-, ardeiul iute# ceapa# $reanul - alimentele longevitatii, adevarate comori ce "distrug" foarte multi microbi5 <. mierea de al%ine - o adevarata minune ce trebuie consumata la modul moderat5 se poate combina e!celent cu seminte ,nuci, alune etc- si cu nenumarate fructe pentru a obtine deserturi diverse si delicate5 >. graul - incoltit este unul din cele mai binefacatoare alimente5 isi pastreaza propietatile si sub forma de fulgi netratati termic5 :. sucurile de ructe si legume -4778 naturale, facute "in casa" si "private" de prezenta zaharului rafinat sau a indulcitorilor sintetici sunt adevarata "apa vie"5 ,9. ceaiurile - cu indemanare pregatite, alaturi de sucurile naturale, pot inlocui fara probleme apa, fiind cu mult mai bogate si mai bune pentru organism5 /entru impatimiti, ca o completare, amintim : soia, cereale nedecorticate sau sub forma de fulgi, fasole, mazare etc. *i pentru a intregi aceasta enumerare se cuvine inca o precizare, deloc inutila : cel mai indicat este sa consumam alimente crescute cat mai aproape de locul unde traim, dupa cum e!traordinar ar fi ca alimentele sa fie preparate de cel ce le mananca sau de o persoana draga lui. *i daca ar fi bine ca fiecare sa-si pregateasca mancarea, ideal ar i sa o aca ca si cum ar inalta un templu iu%irii.

#ntre aina al%a ,aliment e!trem de sarac si pus in relatie cu diverse boli, inclusiv cancerul- si grau ,prin sine simbol "divin" si deosebit de valoros prin substantele din compozitia lui- este o prapastie prea adanca ce ar trebui sa ne dea de gandit si sa alegem intre anormal ,denaturat- si normal ,natural-. *e cuvine sa ne debarasam de prejudecati si comple!e, sa apelam la zestrea culturala ,reprezentata atat de religie, cat si de stiinta- si, interesati de soarta noastra, sa actionam in favoarea noastra.

35

Corpul uman nu este un depo!it pentru nenumarate to)ine# un la%orator pentru %oli distrugatoare# el tre%uie sa ie un salas al armoniei# al energiei creatoare# al vitalitatii.

AJGA.#G*

ANEAA # 'fectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara, sintetizate de biologul Ale!andru odu, membru al Asociatiei pentru /rotectia &onsumatorilor din .omania. Acid benzoic si sarurile lui ' 647 - ' 6495 acid formic si saruri ' 69B5 5acid sorbic si sarurile lui ' 677-' 679 amidon, amidon modifticat prin esterificare ' 4::7, ' 4:?75 Agar-agar ' :7B5 Acid alginic ' :775 $uma de carruba ' :47 5$uma arabica ' :4: /ectina ' ::75 &aragenan ' :7)5 &arbo!imetil celuloza ' :BB5 %etil celuloza ' :B45 sucuri, conserve de fructe, margarina, salamuri, bauturi iritant pentru mucoase5 carbonatate5 sucuri, fructe, saramuri, iritant pentru mucoase5 carbonatate5 sucuri de fructe, bulion, muraturi, provoaca disbioze branzeturi, peste, oua lichide, intestinale si inhibitii ambalaje, vinificatie5 enzimatice5

budinci, produse lactate, inghetata, branzeturi, serbeturi, guma de mestecat, nectaruri, ciocolata5

unele derivate modificate chimic sunt acceptate cu rezerva deoarece nu se cunoaste suficient to!icitatea lor5

azorubina ' 466, colorant5

se adauga ladulciuri, cristale pentru jeleuri, peltea5

poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si lacele alergice la aspirina. #nterzis in Daponia, *uedia, *GA, Austria si (orvegia5 suspiciuni de activitate teratogena si mutagen5 nefroto!ic5

uleiuri, lapte praf, produse de butil hidro!ianisol +HA '967 , patiserie, supe si concentrate butil hidro!itoluen +H" ' 9645 alimentare, cartofi deshidratati5 difenil ' 697, ortofenil fenol ' fructe-citrice #n cantitate mare5 6945 grasimi vegetale si animale, legume deshidratate, supe concentrate, sucuri de fructe, galat de propil, octil, dodecil, lapte praf, produse de patiserie, etil ' 947 - ' 9495 produse zaharoase, conserve de carne5 actiune nefro- si hepatoto!ica slaba5 colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti5

determina hipertrofie a mucoasei gastrice5

indigotina ' 4965

poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice5

3E

metabisulfit de sodiu ' 6695 metabisulfit de potasiu ' 66:, fructe, marcuri5 bisulfit de potasiu ' 66C5 nitrat-nitrit , ' 6:>, ' 6?7, ' 6?4, ' 6?65 preparate din carne, branzeturi5

to!icitate relativ importanta5 iritant gastric5 suspectati de actiune teratogena5 determina formarea de nitrozamine oncogene.

II.

DE*INITII

"&ode! Alimentarius" stabilit de ;A= 0 EH= - "G(Ks ;ood 0 Agriculture =rganization" si "Eorld Health =rganization" considera ca aditivul alimentar este reprezentat de orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva, si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic ,incluzand modificari organoleptice- in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante, sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive, si nici clorura de sodiu. =rdinul %inisterului *anatatii (r.>)?I4>>> Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.

III. CATE1ORII; TI3URI; *RANTURI DE ?E1I4?ATII A. 2ista completa a aditivilor alimentari conform irectivei )>I444I&&' utilizata pe plan european grupeaza lista aditivilor in urmatoarele categorii, /amfilie .odica, .o!ana /rocopie, umitru ima, "%arfurile alimentare in comertul international", 'ditura 'conomica, +ucuresti 6774, pag. CC.a- conservanti5 b- antio!idanti5 c- emulsifianti ,emulgatori-5 d- agenti de ingrosare5 egelifianti5 f- stabilizanti5 g- relevatori de gust5 h- acidifianti5 i- corectori de aciditate5 jantiaglomeranti5 F- amidon modificat5 l- edulcoranti artificiali5 m- afanatori chimici5 nagenti de incapsulare5 o- saruri de topire5 p- agenti pentru tratamentul fainii. +. #n listele internationale, la fel si in cea nationala, aditivii sunt clasificati in 6? de categorii si numerotati specific: a- coloranti '477-'4C6b- conservanti '677-'6>) cantio!idanti '977-'9>75 d- emulgatori ':77-':>B I '4777-'47745 e- saruri de topire ':77-':>B5 f- agenti de ingrosare ':77-':>B5 g- agenti de gelifiere ':77-':>B5 hstabilizatori ':77-':>B5 i- agenti de gust 'B77-'B:75 j- acidifianti '977-'9>75 Fcorectori de aciditate si pH '977-'9>75 l- agenti antiaglomeranti ?77-'?C75 m- amidon modificat '4:77-'4:?75 n- edulcoranti ,indulcitori- '>77-'>>>5 o- substante de afanare ':77-':>B5 p- antispumanti '?77-'?C75 r- agenti de suprafata si albire '>77-'>>> I '4?77-4?675 s- agenti de tratare a fainii '?77-'?C7 I '>77-'>>>5 s- agenti de intarireafermisanti '?77-'?C75 t- umectanti '4677-'4676 I '4:77-'4:?7 I '4?77-'4?675 tsechestranti ':77-':>B5 u- enzime '4477-'447?5v- agenti de umplutura !- gaze propulsoare '>77-'>>>5 yalte categorii. &. #n legislatia Gniunii 'uropene, cerintele privind aditivii alimentari sunt specificate mai e!act prin intermediul irectivelor:

3-

a- pentru indulcitori: irectiva /arlamentului si &onsiliului 'uropean >:I9?I'& din 97 iunie 4>>:5 b- pentru coloranti: irectiva /arlamentului si &onsiliului 'uropean >:I9BI'& din 97 iunie 4>>:5 c- pentru alti aditivi: irectiva /arlamentului si &onsiliului 'uropean >?I6I'& din 67 februarie 4>>?. . 2egislatia romana in vigoare. #n .omania asigurarea normelor legate de aditivi este garantata legal de =rdinul nr. >)?I4>>C. "oti aditivii autorizati de %inisterul *anatatii si ;amiliei prin ordinul amintit sunt preluati din "&ode! Alimentarius". Acesta contine un numar de apro!imativ 6?7 de aditivi alimentari ce pot fi folositi cu aprobarea %*; in funcie de grupa alimentara in care e inclus acesta.

e asemeni, ;A= ,=rganizatia pentru Alimentatie si Agricultura- si =%* ,=rganizatia %ondiala a *anatatii- impreuna cu specialisti si e!perti ai Gniunii 'uropene organizeaza periodic studii analizand daca o substanta este permisa sau respinsa ca aditiv si in ce conditii se poate folosi. Acest comitet recomanda si cantitatile ma!ime. #@. in pacate in .omania raspunderea verificarii tipului si proportiei de aditivi alimentari introdusi intr-un aliment nu este atribuita clar unei institutii anume. 'a oscileaza intre sferele de activitate ale %inisterului *anatatii si ;amiliei, %inisterului Agriculturii, Alimentatiei si /adurilor, =ficiului pentru /rotectia &onsumatorului sau irectiei *anitar-@eterinare. esigur un dialog intre aceste institutii nu poate fi decat benefic, dar pentru o "gestionare" eficienta a unei probleme atat de controversate si periculoase este nevoie de un efort concentrat si de persoane abilitate in a-si concentra munca in acest domeniu. @orba proverbului. "cand sunt mai multe moase, ramane copilul nemosit". $ravitatea situatiei este destul de acuta si studiile ce au aratat ca in tarile dezvoltate aditivii sunt a treia cauza a mortalitatii, ar trebui sa se transforme intr-un semnal de alarma si sa impiedice materializarea unei situatii similare si triste si in .omania, atat timp cat in .omania principalele cauze de deces in populatia generala sunt bolile aparatului cardiovascular,tumorile si bolile aparatului respirator. ezinteresul fata de aceasta problema este o atitudine e!trem de vicioasa si cu repercusiuni grave asupra sanatatii la adresa populatiei. Asociatia A1uarius condamna pe toti cei care folosesc cu buna stiinta in procesul de industrializare aditivi periculosi pentru sanatate considerand aceasta atitudine drept o ofensa la adresa consumatorului ce ar trebui sa fie aspru pedepsita. /rin actiunile sale Asociatia A1uarius va incerca sa stimuleze crearea unui dialog intre organismele abilitate sa controleze aceasta problema acuta a aditivilor alimentari ,si in general a alimentatiei-, sa participe la procesul de ameliorare a legislatiei in vigoare privind alimentatia si sa furnizeze cat mai multe informatii despre calitatea alimentatiei si despre relatiile ce se pot stabili intre alimentatie si sanatate. @. *i pentru a nu ramane tributari limbajului stiintific si juridic, la sfarsitul acestei ane!e si a intregii brosuri, in spiritul jocului, facem loc si e!primarii poetice care are "menirea" de a fi mai aproape de esente.

3#

de .ebeca ,un ncep2nd cu 31 dece brie "33D& .o 2nia este e br a !o isiei !ode% Ali entarius. Acest lucru a st2rnit ulte discuii contradictorii& ai ales din cauz c )n acest an& confor !ode%ului& ara noastr este obligat s foloseasc e%peri ental un produs nou al co paniei ger ane $A0*& un fungicid care conine o substan chi ic e%tre de to%ic& nu it 676568/& care va fi utilizat )n culturile de vi de vie& cartofi& roii& castravei i ceap. 9heorghe /encinicopschi& directorul 6nstitutului de !ercetri Ali entare $ucureti& ne infor eaz c un gra de 676568/ care este introdus )n organis are nevoie de un an pentru a fi eli inat. (ac )ngurgitarea acestui produs se face zilnic& atunci el nu va ai putea fi eli inat niciodat din organis . 9heorghe /encinicopschi erge p2n acolo )nc2t spune c pentru a putea s-i faci seara un ceai de tei va trebui s iei reet de la edicul de fa ilie& deoarece din toate produsele naturiste e%istente acu pe pia nu vor ai r 2ne dec2t foarte puine. ncep2nd cu iulie "335& directivele !ode%-ului Ali entarius enunate de ctre (irectiva European )n ceea ce privete supli entele ali entare trebuie aplicate sub a eninarea sanciunilor financiare. 6at )n ce constau acestea= [ 0e intenioneaz eli inarea oricrui supli ent ali entar natural. 5oate aceste supli ente vor fi )nlocuite cu "# de produi de sintez far aceutic ?prin ur are to%ici@& care vor fi dozai i vor fi disponibili nu ai )n far acii& pe baz de prescripie edical. /agazinele noastre de produse naturiste i supli ente ali entare vor ai avea pe raft nu ai cu 1# produse& cele care e%ist pe lista !ode%-ului. 5ot ceea ce nu este pe list ?de e%e plu coenzi a M13& glucosa ine etc.@& vor deveni ilegale. Adic& dac le foloseti& te duci la )nchisoare. /edicina naturist ?acupunctura& edicina energetic& aAurvedic& tibetan etc.@ va fi progresiv i insidios interzis. [ Agricultura i ali entaia ani alelor vor fi regle entate confor nor elor fi%ate de trusturile chi iei far aceutice& care interzic din principiu aa nu ita agricultur bio. n anul "331& 1" substane chi ice& despre care se tie c sunt cauzatoare de cancer& au fost interzise )n od unani de 1-E de ri& inclusiv de 08A. !ode% Ali entarius aduce )napoi - dintre aceste substane interzise. !onfor regulilor !ode%ului& aproape toate ali entele trebuie s fie iradiate. Acu nu ave dec2t s 2nc roii cu 676568/& s atept s vede dac uri ca s tie 8E dac fungicidul ne ilor este sau nu to%ic. I=IKI>M este un produs to,ic criminal 7u ele provizoriu al produsului 676568/ este a etoctradin. Acesta este un fungicid din clasa ,Ari idAla ineF5riazolopAri idine e%traordinar de puternic& a crui structur chi ic o putei consulta aici. Aici afl c produsul este to%ic pentru organis ul u an& este carcinogen& reproductiv i dezvolt to%icitate& neuroto%icitate& i to%icitate acut. ,utei consulta aici fia de evaluare a acestei substane ?)n /area $ritanie@.

3D

*aptul c nu s-au fcut publice date concrete cu privire la efectele acestei substane asupra organis ului u an& aa cu ar fi fost nor al s e%iste )n orice raport de cercetare i evaluare& este foarte )ngriCortor. Aceste date e%ist& cu siguran& dar interesul 1rancmasoneriei Mondiale& care se afl )n spatele i ple entrii cri inalului !ode% Ali entarius& este& )n fond& acela de a deci a populaia globului. Av2nd acest obiectiv& publicarea infor aiilor co plete despre consecinele pe 676568/ le-ar putea avea asupra sntii oa enilor ar contraveni scopului pe care i l-au propus. ,e de alt parte& )n felul acesta ni eni nu poate fi fcut responsabil de efectele grave care ar putea s apar ai t2rziu la oa eni )n ur a consu rii ali entelor care au fost inCectate cu 676568/. Este foarte dubios faptul c raportul de evaluare pe care se bazeaz concluziile Autoritii Europene pentru 0igurana Ali entar ?E*0A@& 78 fusese analizat )n od independent i de ali cercettori - aa cu o cer nor ele - la o entul la care acetia au tras concluziile i au dat reco andarea. Acest lucru este enionat chiar )n raportul respectiv= (eoarece raportul de evaluare nu a fost )nc analizat i de ali cercettori& concluziile la care s-a aCuns )n ur a rezultatelor obinute trebuie s fie considerate provizorii i vor putea fi reconsiderate o dat cu finalizarea rapoartelor supli entare& confor (irectivei D1F'1'FEE!.

" din datele oficiale e,istente la ora actual nu reiese dect c e,ist aceast su%stan Ii c ea va fi testat n 2omnia) n rest& trebuie s-i crede pe cuv2nt pe cei de la E*0A c
(eci substana este inofensiv pentru corpul u an. (ar nu e%ist dovezi clare pentru aceasta. /odalitatea e%tre de facil i totodat cri inal prin care s-au fcut aceste reco andri& pentru introducerea acestei substane )n circuitul ali entar fr e%istena unor studii i evaluri riguroase prealabile& este la fel de Otiinific\ precu vaccinarea oa enilor cu un vaccin netestat. 8n vaccin )l ai poi refuza... )nc. (ar cu te fereti de astfel de e%peri ente cri inale& )n condiiile )n care legea cu privire la utilizarea acestei substane nu i pune avertizarea consu atorilor... 'nervin Ii Lampro ( moarte cu linguria .o 2nia este pri a ar din lu e ce autorizeaz utilizarea fungicidelor pe baz de 676568/& care& potrivit co paniei ger ane $A0*& vor facilita cultivatorilor de vi de vie obinerea ai rapid a unei producii de calitate )nalt. !o pania ger an a indicat c )n afar de produsul conin2nd 676568/ pentru struguri& care va fi disponibil )n .o 2nia din "313 sub nu ele de Enervin& a fost autorizat i folosirea produsului Ia pro& un fungicid pe baza de 676568/ pentru culturi speciale de cartofi& roii& castravei i ceap. ,rodusele e%tre de to%ice pe baz de 676568/ ?despre care co pania susine )ns c ar avea un grad redus de to%icitate@ se vor aduga altora& cu ar fi recent lansatul produs !abrio 5op& un fungicid co ple% pentru struguri. Alturi de Enervin& !abrio 5op ur eaz s devin un produs i portant )n do eniul proteciei strugurilor din .o 2nia. 5otodat& produsele pe baz de 676568/ ur eaz s fie o ologate )n <landa i /area $ritanie )n pri a Cu tate a anului "313& dup care vor ur a i alte ri europene. Aadar& planul cri inal de ucidere )n as a populaiei planetare cu 676568/ se intenioneaz a fi de arat chiar )n .o 2nia.

'3

Hn rezumatD perspective sum%re - )n 33 de ani vor uri trei iliarde de oa eni= unul din lipsa hranei& alte dou din cauza bolilor cauzate de substanele to%ice introduse )n ali entaie - directive= eli inarea supli entelor naturale& a ineralelor i a vita inelor - ani alele vor fi tratate cu hor oni i iradiate& iar plantele vor fi odificate genetic - cine va folosi produse naturale va face )nchisoare - usturoiul& enta i alte astfel de plante co une vor fi considerate droguri - edicina naturist i edicinile alternative vor fi eli inate treptat - produsele ali entare $6< vor fi interzise ',perimentul -ode, Alimentarius ncepe cu 2omnia* +emnai petiia mpotriva acestuia* (e la 31 dece brie "33D& 9uvernul $oc a fost obligat s )nceap i ple entarea !ode%ului& alturi de alte 1E5 de state se natare ?D5R din populaia planetei@. !ode% Ali entarius este un pachet de nor e dup care se vor ali enta populaiile rilor se natare. Acesta pornete de la principiul c 5era nu ai poate hrni pe toat lu ea )n od natural& ca atare se va trece la hrana artificial& din produse chi ice& cea odificat genetic etc. Aceast sur nu este altceva dec2t una de e%ter inare& care va reduce populaia globului la cca dou iliarde& o as ult ai uor de hrnit i de anipulat. .o 2nia este pri a ar din lu e care va folosi )n agricultur produse pe baz de 676568/& furnizate de co pania ger an $A0* i care vor fi folosite pentru culturile de struguri& cartofi& roii& castravei i ceap. ,entru publicul larg se spune c Nbeneficiile pe care le-ar aduce aceast substan sunt legate )n pri ul r2nd de co baterea duntorilor& dar& totodat ea icoreaz i durata de obinere a recoltei.\ !onfor cercettorilor care co bat !ode% Ali entarius& folosirea produselor cu 676568/ sporete cu p2n la E5R rata riscului de cancer de colon& substan& care intra rapid )n co binaii chi ice& devenind rezidual )n organis . Aa cu 676568/ aCut la creterea rapid a celulelor legu inoase& la fel de repede va conduce i la rirea tu orilor aligne.

Hn 3 decem%rie 9//4 se anuna c primele ri care vor testa noul produs I=IKI>M vor fi rile din America de +ud) 'uropa era programat pentru 9/66* i totuIi 2omnia este cea care introduce n premier mondial acest produs? 5e ce? Pro%a%il pentru c rile din America de +ud au refuzat s Ii transforme cetenii n co%ai*? 5e ce s(a oferit 2omnia s fac aceste teste? -ine a semnat pentru apro%area acestui e,periment n 2omnia? -ine a hotrt s transforme poporul romn n co%ai" fr
'1

a(i cere prerea? 5ac acest e,periment va avea loc" romnii vor fi pur si simplu otrvii treptat" n mas)
5ac eIti mpotriva introducerii acestei su%stane n 2omnia" semneaz aici petiia on(lineD httpD@@UUU)petitieonline)ro@petitie(pBB397/34)html 0enatorul 6ulian 8rban a tri is o scrisoare ctre /inisterul 0ntii& Autoritatea 7aional 0anitar-Jeterinar i ctre /inisterul Agriculturii& )n care cere e%plicaii cu privire la otivul pentru care .o 2nia este pri a ar care a fost dispus s-i sacrifice cetenii& folosindu-i pe post de cobai )n testarea acestor substane to%ice. /ai ulte detalii aici i aici.
Gltima lista a '-urilor a fost publicata recent in revista franceza L@illejuifM. #n aceasta figureaza '-uri care s-au dovedit a avea un grad de nocivitate mai mare decit cel estimat initial. Gnele dintre ele sint cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sanatate. oua dintre '-urile de pe lista au fost interzise in tarile G'. /rof. $heorghe %encinicopschi, directorul #nstitutului de &ercetari Alimentare, ne-a declarat ca in tarile Gniunii 'uropene este in plina desfasurare evaluarea unor substante care ar putea indeplini functia de aditiv alimentar. L#n prezent, in G' se fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatoruluiM, a adaugat prof. %encinicopschi. E'uri cancerigene; '-469, '-494, '-4:6, '-647, '-644, '-646, '-649, '-64:, '-64?, '-64B, '-64), '-997 E'uri periculoase; '-476, '-467, '-46:, '-4?9, '-667, '-664, '-666, '-669, '-66:, '66B, '-697, '-696, '-699, '-6?7, '-6?4, '-6?6, '-944, '-946, '-:7), '-:?7 E',9/ ' tartrazina, colorant, galben artificial, poate provoca alergii, periculos. *e gaseste intr-o gama larga de alimente, de la produse de patiserie pina la bauturi racoritoare si spirtoase. E',/9 ' acidul carminic, colorant rosu natural de origine animala ,se obtine dintr-o specie de insecta-, periculos. *e gaseste mai ales in bauturi spirtoase E',/0 ' amarant - colorant rosu artificial - foarte cancerigen. *e gaseste in bauturi spirtoase. #n *GA a fost interzis. E',/8 - colorant artificial - rosu ponceau, periculos, poate provoca alergii. *e foloseste in bauturi. E',0, - colorant artificial - albastru, foarte cancerigen. *e foloseste in bauturile spirtoase si in prajituri. E',8/ - colorant artificial - verde - foarte cancerigen. *e foloseste la bauturi E',70 - carbunele vegetal, poate provoca tulburari gastrice. E'/,9# /,,# /,/# /,0# /,8# /,7# /,=# /,< - conservanti cancerigeni. *e gasesc intr-o gama e!trem de larga de alimente, de la conserve, muraturi, dulceturi, pina la biscuiti. E'//9# //,# ///# //0# //8# //= - conservanti artificiali, periculosi. *e gasesc in toate produsele, in vinurile albe si chiar in fructele uscate.

'"

E'/09 - conservant artificial. &u acest conservant sint tratate fructele. .ecent au fost trecute in G' de la aditivi la pesticide si interzise. E'/00 - conservant artificial, interzis in G'. E ' /0: ' conservant artificial, cancerigen, este folosit in unele cosmetice

'3