Вы находитесь на странице: 1из 8

Catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de zece ori mai mult

decat citricele. Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele. La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism. De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta. SCURT ISTORIC Catina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in medicina traditionala. n !omania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din "oldova si "untenia, din bazinul Siretului si pana la #lt. Catina si proprietatile sale $ructul de catina contine vitamina A, C, complexul %, &, ', (, $ si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-caroten )mai mult decat contine morcovul*, dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali. UZ I T!R Catina sub forma de ulei )uleiul de catina* este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si hepatice. &l mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. +n efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii 'ar,inson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei. Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. &a este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor. UZ !"T!R Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice )miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta*, urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice. 'oate fi folosita in curele de slabire deoarece in#iba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul. +leiul de catina tine sub control nivelul colesterolului. -rebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina. Catina a$uta la pastrarea tineretii Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire. "ugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac. Catina este folosita nu doar in industria alimentara si ci in non.alimentara. Catina, cu fruct dulce.actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. "ai poate fi folosita la prepararea ceaiului, pra/ituri, etc. Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau. Daca pretul unui ,ilogram de catina vi se va parea mare incercati sa curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.

Secretul iernii usoare: Catina Sfarsiti si incepeti anul cu planta vietii. Retete noi, din fructe, scoarta si radacini. Sa mai descrii inca o data catina e aproape un pleonasm. Am scris asa de mult si de des despre ea in paginile revistei, incat o cunoasteti, desigur, pe dinafara0 o planta tepoasa, zburlita, agatata in tufe, pe margini abrupte de drumuri si de paduri. Semn distinct0 fructele marunte, portocalii, extrem de vizibile si de vii, mai ales in contrast cu albul imaculat al zapezii. Da. Catina este o planta ce traieste si iarna. Creste din Carpati si pana in 1imala2a, unde a/unge la altitudini de peste 3000 de metri, fiind una din speciile vegetale cele mai rezistente din lume. &ste printre putinele plante medicinale care pot fi culese si pe vreme de iarna, fructele sale rezistand pe ramuri fara sa.si piarda proprietatile terapeutice, chiar la geruri de . 40 de grade Celsius, sub zapezi de peste un metru. !emediu natural cu numeroase aplicatii terapeutice, ea este in primul rand un incomparabil energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar, in acest sezon asa de bantuit de raceli si de gripe. 5u va ramane decat sa mergeti sa o cumparati de la piata sau, si mai bine, sa o culegeti direct din natura, ca sa faceti pe gratis si o cura de oxigen. Unde gasim catina si cum o recunoastem Catina %&ipop#ae r#amnoides' este un arbust foarte putin pretentios la conditiile de sol sau la precipitatii. &ste mare iubitoare de lumina si creste in general in locurile unde alte plante nu pot vegeta. Asa ca o vom gasi pe prundisuri, pe coastele de deal uscate si erodate, pe terenurile saraturoase, pe stancarii, dar si in luncile raurilor. Are ramurile albicioase si 6inarmate6 cu spini puternici, pentru a se apara de orice fel de daunator. n aceasta perioada a anului este practic imposibil de confundat, fructele sale portocalii fiind singurele care au mai ramas pe ramuri si nu sunt uscate, ceea ce o face foarte usor de recunoscut. Ce folosim de la catina n principal, se folosesc fructele, care sunt o adevarata farmacie, continand aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. $oarte putini stiu insa ca si alte parti ale plantei au proprietati terapeutice deosebite. De pilda, scoarta de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente si remineralizante foarte puternice, in timp ce radacinile sunt un antibiotic si un stimulent imunitar extraordinar. (ructele se desprind foarte greu de pe ramuri, iar spinii va vor rani in timpul culesului. 'entru a simplifica lucrurile, crengutele incarcate cu fructe vor fi mai intai desprinse prin taiere de pe trunchi, urmand ca ulterior sa fie luate fructele de pe ramuri cu a/utorul unei furculite. Contrar asteptarilor, acest tratament nu va dauna plantei, care are o asemenea vitalitate, incat in urma taierii va scoate de doua . trei ori mai multe ramuri )este o metoda folosita de gradinari pentru a indesi arbustii de catina din gardurile vii* in anul urmator de vegetatie. Scoarta de pe ramurile care raman dupa culegerea fructelor se desprinde simplu, prin co/irea cu un cutit. 'entru simplificare, in terapie se folosesc ramurile cu tot cu scoarta, asa cum vom vedea in continuare, la metodele de preparare. Radacinile sunt rareori folosite in terapie, pentru ca, pe de o parte, sunt greu de obtinut )dezgroparea acestora nu este o treaba deloc usoara*, iar pe de alta parte, taierea lor, spre deosebire de cea a crengutelor, afecteaza grav vitalitatea arbustului. n plus, aceste radacini au proprietati destul de asemanatoare cu scoarta, asa ca avem un inlocuitor valoros. Cum preparam scoarta si ramurile de catina )ulberea . se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfel un praf gri.albicios, cu virtuti vindecatoare deosebite, din care se administreaza cate o /umatate de lingurita de patru ori pe zi. Tinctura . sapte linguri de praf de coa/a se pun intr.o sticla cu 230 ml alcool alimentar de 70.80 de grade. Se lasa la macerat 93 zile, agitand des, dupa care se strecoara. Se ia de : ori pe zi cate o lingurita diluata in 900 ml apa. &xtern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatrizant. *ecoctul . se obtine din crengile neco/ite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite in prealabil, se lasa intr.o /umatate de litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. "aceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit. n final, se combina cele doua extracte, obtinandu.se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se consuma pe parcursul unei zile. )reparat dezinfectant . se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in /umatate de litru de otet, la foc mic, vreme de 90 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. !amurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtinut anterior, asa incat sa se formeze o pasta, care se aplica pe locurile afectate. Cum preparam fructele de catina Sucul proaspat se obtine din fructele de catina de curand culese, care se spala cu apa rece si apoi se zdrobesc in mixer sau prin masina de tocat. Se obtine un suc gros, portocaliu la culoare, care se consuma in maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2.: linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.

Siropul se prepara amestecand o /umatate de litru de suc cu o /umatate de litru de miere. Dupa omogenizare, acest amestec se pastreaza intr.o sticla bine inchisa, la frigider, unde rezista si cateva luni. Se iau cate patru.sase linguri pe zi, in cure de lunga durata. )ulberea de fructe uscate se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a fructelor uscate. Se administreaza cate o lingurita, de patru ori pe zi, ca vitaminizant si remineralizant. Uleiul de catina poate fi extras numai cu o aparatura speciala. l gasim in 'lafaruri si farmacii, ca atare, sau conditionat sub forma unor gelule. Se administreaza cate :0 de picaturi, de trei ori pe zi, in cure de minimum trei saptamani. Catina in uz intern Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii . se va face o cura cu suc de catina, din care se beau : linguri, de patru ori pe zi, diluat cu putina apa sau suc de mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante si vitaminizante, a/utand organismul sa lupte cu boala. "ai mult, fructul de catina are proprietati antibiotice, combatand direct infectiile bacteriene. &epatita acuta, #epatita cronica evolutiva, ciroza in faze incipiente . o eficienta extraordinara are urmatorul preparat0 un sfert de litru de decoct de ramuri, obtinut dupa reteta de mai sus, se combina cu o /umatate de pahar )900 ml* de suc proaspat de fructe de catina. !ezulta o licoare foarte putin placuta la gust, dar cu efecte antivirale, tonice si regenerative hepatice extraordinare. Se beau doua pahare )aproximativ 400 ml* din acest preparat zilnic, in cure de minimum doua luni. +d$uvant in gripa, bronsita, pneumonie . se iau zilnic ; linguri de sirop de catina pe stomacul gol, cu putina apa. &ste un stimulent imunitar rapid, mareste rezistenta organismului la accesele de febra, grabeste vindecarea. &emoragii interne . ca prim a/utor, pana la tratamentul medical de specialitate, se administreaza doua lingurite de pulbere de scoarta de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Are efecte astringente si cicatrizante extrem de puternice. Copii ra#itici, distrofici, foarte sensibili la boli . se administreaza in fiecare zi cate ; lingurite din amestecul in parti egale ale sucului de fructe cu decoctul de tulpini de catina. n ciuda gustului, are efecte remineralizante si vitaminizante inegalabile. n medicina populara romaneasca, se mai recomanda baile facute saptamanal cu decoct de tulpini de catina. ,olile splinei . se combina o parte de tinctura de scoarta de catina cu trei parti de suc de fructe de catina. Se obtine un preparat slab alcoolizat, din care se ia cate o lingura de patru ori pe zi, in cure de minimum ;0 de zile. Sterilitate masculina si feminina, imbatranire prematura . se face o cura cu ulei de catina, din care se iau cate :0 de picaturi, de doua ori pe zi. &ste un foarte puternic vitaminizant & )vitamina tineretii si fertilitatii* si relanseaza activitatea hormonala, atat la femei, cat si la barbati. *epresie, an-ietate . se face un tratament cu extract complet de catina, obtinut prin combinarea in proportie 209 a sucului de catina cu decoctul de catina. Acest preparat este bogat printre altele in serotonina . un neurotransmitator care induce o stare de calm, de cura/ si de optimism. +d$uvant in dermatoze diverse . se face o cura de patru . sase saptamani cu ulei de catina, care stimuleaza puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau cate :0.30 de picaturi de ulei de catina de doua ori pe zi. *iaree, dizenterie . ca remediu de urgenta, se iau 9.: lingurite de pulbere de scoarta de catina. 'e termen lung, rezultate foarte bune se obtin prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau : cani pe zi. Are puternice efecte astringente si antibiotice )neutralizeaza bacteriile din intestin*, fiind util si in tratarea enteritelor, colitelor, precum si a cistitelor hemoragice. Catina in tratamente e-terne !czeme infectioase . se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obtinut prin combinarea otetului din ramuri de catina cu cenusa rezultata in urma arderii lor. Aplicatia se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare. )entru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului . se recomanda combinarea a 30 de picaturi de ulei de catina cu o lingura dintr.un unguent obisnuit, obtinandu.se o crema cu virtuti de protectie excelente. n medicina populara, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune0 trei linguri de pulbere fina de catina, obtinuta din fructele uscate prin macinare, urmata de o cernere ulterioara, se combinau cu patru linguri de unt si se amesteca bine pana la omogenizare. Aceasta unsoare se pastra la rece si se aplica de cate ori era nevoie. Raie . se aplica pe locul afectat pasta obtinuta din cenusa de ramuri de catina combinata cu otetul. Dupa ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de plastic, care se leaga astfel incat sa creeze un mediu cat mai umed pe zona tratata. Aplicatia dureaza patru ore si se face de doua ori pe zi, vreme de minimum o saptamana.

Having refreshing properties, being rich in vitamin content, and with beneficial action on blood vessels, the sea buckthorn can replace some drugs and can successfully defeat disease. &eals s.in diseases Sea buc,thorn oil is ver2 effective in treating s,in diseases such as psoriasis, eczema, burns, and itching. t protects against +< radiation, and its content of vitamins A, %9, %2, C, &, ( nourishes and revitalizes the s,in. -he oil is applied externall2 to the affected area t=o to three times a da2, but can also be ta,en internall2, one teaspoon three times a da2. (ig#ts stress Sea buc,thorn oil has beneficial effects against stress. t is rich in phosphorus and calcium, as =ell as % and C vitamins )it has the highest content of vitamin C after rosehip*. $or those overloaded ph2sicall2 or intellectuall2, it is recommended 20 drops of sea buc,thorn oil three times dail2, or 4.3 tablespoons of fresh )or frozen* fruit mixed =ith hone2. Removes anemia %ecause of its richness in vitamins and minerals, the sea buc,thorn is considered a natural multivitamin. 'eople in recover2 or suffering from anemia, children over seven 2ears, =omen =ho =ant to strengthen their bod2 can ta,e a one month diet =ith fresh fruit or /uice. S>ueeze the fruit, and the /uice is immediatel2 mixed =ith hone2. Allo= it to soa, in the fridge for 24 hours, and then ta,e one cup in the morning on an empt2 stomach. Treats &epatitis -he same /uice is beneficial also in case of acute or chronic liver disease because sea buc,thorn underbrush is a good liver incentive. -a,e 3.; tablespoons of /uice per da2, concentrate, or diluted =ith =ater if 2ou do not li,e its sour taste. Strengt#ens t#e #eart Sea buc,thorn lo=ers cholesterol, preventing the hardening of the arteries. t also contains a large amount of antioxidants, protecting the heart and blood vessels. -o these t=o properties is added its anticoagulant effect. -herefore, the sea buc,thorn is recommended also for cardiovascular diseases )including h2pertension, atherosclerosis, and !a2naud?s s2ndrome*. Drin, three to four tablespoons of sea buc,thorn s2rup dail2. -he s2rup is obtained through cold pressing, diluted =ith =ater or other li>uids. Legends of the Berry Genghis Khan and the Ancient Greeks Shared a Common Interest in the Sea Buckthorn Miracle Berry t lives in the mountains, often unseen and overloo,ed. t is a secret held b2 the ancients, once forgotten. t is the stuff of legend, driving men to the s,ies, the infirmed into victorious battle, the =arlord to con>uer. t is a m2sterious food, a plant that gro=s in climates not pic,ed upon b2 the mortal man. t is called sea buc,thorn and, =hile the legends ma2 not al=a2s measure up to histor2 )=hat legend does@*, sea buc,thornAs interesting contributions to =orld m2tholog2 suggest a fascination =ith this super berr2 that goes bac, thousands of 2ears. A Common -hread LetAs set aside some of the stuff =e ,no= is factual. Sea buc,thorn has been discovered in centuries.old medicinal texts in -ibet and China )read more about sea buc,thorn histor2*. t =as used there to treat coughing, digestive problems, s,in issues, =ounds and burns, even cancer in some cases. !ecentl2, science has come to discover its unbelievable dense nutritional content, a source of #mega.:, #mega.;, #mega.7, #mega.B, <itamin A, several % <itamins, <itamin C, and <itamin &. -he most fascinating thing about sea buc,thorn is that it appears in legends from multiple cultures, including ancient Cree, m2tholog2, Cree, historical legend, and even the bloodstained histories of the might2 Cenghis (han. Apparentl2 sea buc,thorn benefits have been ,no=n for a ver2 long time. -he $l2ing 1orse

Sea buc,thornAs proper name normall2 ends in Dhippophae,E =hich means Dshin2 horse.E "ost of the legends of this berr2 involve, strangel2 enough, horsesF beginning =ith the most legendar2 horse of all. 1e sprang from the blood of the sna,e.headed beast "edusaF a horse, a creature, a monster, a god. 'egasus =as ,no=n as a fl2ing horse, a tool of the lords of "t. #lumpus. t is said that =henever 'egasusA feet touched the earth, a spring of =ater =ould burst forth. Legend holds that 'egasusA favorite mountaintop snac, =as a berr2 that gro=s in the high climates 'egasus =as accustomed to0 sea

buc,thorn. Legend even suggests that 'egasusA fl2ing abilities ma2 have been aided b2 this miracle berr2 )the research isnAt in on that one 2et*. $rom Dead 1orse to Gar 1orse -his part is li,el2 =here Dshin2 horseE came from, and ma2 even explain ho= sea buc,thorn ended up as a cameo in the 'egasus legend. Some Cree, historical texts suggest that sea buc,thornAs benefits =ere discovered b2 accident. A group of soldiers =ere confronted =ith the difficult tas, of releasing old, useless, unhealth2 horses into the =ild to die. -he horses ran into the distance, never to be seen againF until the2 came bac,, coats bright and shin2 as ever. -he reason for their health turnaround@ -he2Ad fed off a natural patch of sea buc,thorn berries and re/uvenated their vitalit2. Sea %uc,thorn Con>uers the Gorld As Cenghis (han marched his unstoppable armies across Asia, it is said that the =arlord had a nutritional tric, up his sleeve. t =asnAt some earl2 form of cocaine or steroids, but a simple, bitter berr2 called sea buc,thorn. $rom 'egasus to Ancient Creece to Ancient Asia, the legend of sea buc,thorn suggests that man has had a longstanding belief in the healing po=er of this super berr2. tAs not ,no=n as a legendar2 berr2 for nothing. -his entr2 =as posted in &ducation. %oo,mar, the permalin,. H Sea %uc,thorn0 An &ast.Asian 'anacea@ 5o "ore Stomach 'ainI Sea %uc,thorn #il #ffers mpressive Support to !elieve Stomach DiscomfortI J / Responses to Legends of the Berry Genghis Khan and the Ancient Greeks Shared a Common Interest in the Sea Buckthorn Miracle Berry

9.

Ken Jones sa2s0 Kune 99, 2092 at 90:B am Can 2ou provide a reference for the origin of the stor2 about the Cree, soldiers and the horses that read on 2our site@ DSome Cree, historical texts suggest that sea buc,thornAs benefits =ere discovered b2 accident. A group of soldiers =ere confronted =ith the difficult tas, of releasing old, useless, unhealth2 horses into the =ild to die. -he horses ran into the distance, never to be seen againF until the2 came bac,, coats bright and shin2 as ever. -he reason for their health turnaround@ -he2Ad fed off a natural patch of sea buc,thorn berries and re/uvenated their vitalit2.E !epl2

admin sa2s0 Kune 99, 2092 at B0:9 am 1i (en, Ghile donAt have the original text stating the ancient Cree, Legend, thatAs the stuff of legends. +suall2 the2Are passed do=n through generations much li,e fol,lore. n this =rite.up done b2 -homas Li, he mentions the follo=ing Cree, scholars =ho li,el2 started the legend. DSea buc,thorn is mentioned in the =ritings of ancient Cree, scholars such as -heophrastus and Dioscorides. Sea buc,thorn =as ,no=n as a remed2 for horses, and leaves and 2oung branches =ere added to fodder, to induce rapid =eight gain and a shin2 coat, and in fact, the generic name 1ippophae means shining horse )Lu 9BB2*. Sea

buc,thorn has been used for centuries in both &urope and Asia for food and pharmaceutical purposes )%aile2 and %aile2 9B78L Li and Schroeder 9BB;*.E !eference0 Li, -.S.C. 2002. 'roduct development of sea buc,thorn. p. :B:M:B8. n0 K. Kanic, and A. Ghip,e2 )eds.*, -rends in ne= crops and ne= uses. AS1S 'ress, Alexandria, <A 1ope this helpsI !epl2

Ken Jones sa2s0 Kune 99, 2092 at 8000 pm -han,s for repl2ing to m2 >uestion. =ould still li,e to ,no= =here the legend of the soldiers originated. tAs not mentioned in the references 2ou cite, nor b2 Dioscorides or -heophrastus, =ho donAt discuss sea buc,thorn. !epl2

2.

David Eagle sa2s0 Kul2 :9, 2092 at 70:; am am =or,ing =ith nCrops &nterprise hub based at the +niversit2 of &ast Anglia. Ge planted Cerman and $innish sea buc,thorn in 200B and :000 mixed varieties from the Lisaven,o !esearch nstitute in Siberia in 2099. -hese are at Devereux farm. -here are three other sites =or,ing =ith the pro/ect. #n the basis that Dioscorides and -heophrastus are often >uoted have started to research this sub/ect. =ould suggest that the problem starts =ith the confusion bet=een buc,thorn and sea buc,thorn. -here is then the issue that different translations have ta,en their o=n interpretation. "2 cop2 of Dioscorides is in latin =ith some =ords that are not in the latin dictionar2 and some that are =ords used b2 $ran,ish crusaders of the 9:th centur2. am =or,ing =ith an academic on the translation and sea buc,thorn turns up in under 1ippophaesto herba and 1ippophae herba, also refered to as 1ippophaestumL hippoph2esL hippophanesL hippion and sometimes even 'elecinon. -he name also sometimes drops the 1. Ge have 2et to full2 translate the commentar2 that goes =ith the description of the plant and its use but there is no mention of horses. -heophrastusA &n>uir2 into 'lants does not mention sea buc,thorn. %ut he did =rite 227 treatise and it is posible that the refence is in other boo,s M =hich is m2 next line of reference. Dioscorides also ma,es reference to the "edical =or,s of 'aulus Aegineta, =ho lived at the beginning of the 7th centur2. %2 some he is considered a D$ather of "edicineE, but Aegineta =rites that his boo,s are a compendium of references to previous =riters. 1e particularl2 favours #ribasius, and his predecessor Calen. Again am afraid, i can find no reference to sea buc,thorn in the Aegineta boo,s. So far the best success have is in the 5atural 1istor2 of 'lin2 the &lder )2:.7BAD*.%oo, 22 para N < refers to 1ippophaes and the translator referes to it as sea spurge. %ut it describes sea buc,thorn =ell and here is a reference to horses. E -he2 must be =ell suited to the constitution of horses too, and must also have received their name for this and no other reasonE. t is m2 rec,oning that one needs to move bac, to find the primar2 source that relates to =h2 the name of 1ippo =as given to the plant. -heophrastus =as born in :70 %C. Classification =as alread2 made b2 the time he =as =riting. %ut he =as a student of Aristole, =hom had a great interest in plants, and prior to that 'lato. -here are man2 issues M =hich sea buc,thorn are the2 refering to@ "ight this be sea buc,thorn from the Caucasus ) 1. rh. caucasia*L or ma2be the Alps )1.rh. fluvilatilis*. f both the !oman and Cree, &mpires =ere founded around 800O700 %C then =ho started the reference@ f -heophrastsus has =ritten about sea buc,thorn it might be relating to his relationship =ith Alexander the Creat =hose con>uests into ndia might have gained ,no=ledge of 1imala2an sea buc,thorn.

-ranslations of all these =or,s ma2 have moved from !omanOCree, through into Arabic as the islamic thirst for ,no=ledge throughout the &uropean Dar, Age probabl2 presevered much of the ancient texts =hich still read =ell toda2. -o add to all this one must not exclude the value of the -ibetan texts. Around ;:0AD (ing Songtsen Campo organised a medical conference, inviting medical practicioners from ndia,China and 'ersia. $rom this =e start to see some of the great =or,s =hich include sea buc,thorn. -his =hole sub/ect can suc, 2ou into a lifetime of getting to ,no= more and more about less and less. %ut there is reference to horses in 'lin2 from the $irst centru2 AD and that is a fact. After that the digging needs to go deeper. +nfortunatel2 it probabl2 means that one has to accumulate a librar2 of boo,s along the =a2 =hich ma2 or ma2 not have the right references to them. Sorr2 this has been a longer comment M but the sub/ect is complex. Cood luc, to all in sea buc,thorn. !epl2

admin sa2s0 August 2, 2092 at 30:: pm 1i David, Ge appreciate 2our insightful post. 'lease feel free to comment and share information an2=here on this site. GeAre striving to be the premier sea buc,thorn resource and contributors li,e 2ou help ma,e that a realit2I %est of luc, =ith the pro/ectI As 2ou stated, Cood Luc, -o All n Sea %uc,thornI !epl2

David Eagle sa2s0 August 9;, 2092 at 3000 am Kust to sa2, appreciate the =or, that 2ou are doing. 'roviding factual information to the reader =ill build confidence and understanding =hat sea buc,thorn can provide. -he challenge then rests =ith farmers and processors to ensure that the nutrients in the berr2 and leaf are protected through harvesting and manufacturing to give the consumer =hat the2 understand sea buc,thorn =ill bring them. !epl2

admin sa2s0 August 9;, 2092 at 90024 am -han, 2ou David and =e reall2 appreciate 2our level of ,no=ledge and interest in sea buc,thorn. As stated before, please feel free to comment and >uestion an2=here on this site. Ge en/o2 discussing sea buc,thorn and learning from one another. !epl2

Вам также может понравиться