Desenul piesei:

Material: Materialul piesei ales este OL 37, care este un oel de uz general destinat fabricrii pieselor supuse la eforturi moderate. Notarea mrcilor de oel de uz general se face prin simbolul OL oel laminat! urmat de dou cifre care reprezint "aloarea rezistenei minime de rupere la traciune e#primate $n %gf&mm'. Oelul OL 37 este un oel de uz general cu rezistena minim la rupere la traciune de 3() N&mm' 37 %gf&mm'!, din clasa de calitate '. a! *ompoziia c+imic a materialului *onform ,-., /))&' 0 1), compoziia c+imic a oelului OL 37 este indicat $n tabelul urmtor: Marca oelulu i OL 37 *lasa de calitate ' Compoziia chimic % max. 2radul de dez"oltare 3e 3e 3e 3e 3e 3e 3e 3e oel oel oel oel produs produs produs produs lic+id lic+id lic+id lic+id ),41 ),'' ),1) ),1/ ),)/) ),)// ),)/) ),)// 5 C Mn P S

b! *aracteristici mecanice 6i te+nologice conform ,-., /))&' 0 1(! Diametr ?nergia de Limita 7ezisten .lungir ul rupere *lasa de Marca a la ea la dornului 7ezisten de curgere oelul traciune rupere la a <*= -emperatu 7 calitat 7p),' ui 7m . $ndoirea >&cm' ra @ e 8N&mm ' 8N&mm 9 8:9 la rece la ;* > ' 9 41); 3() 0 OL 37 ' 'A) '/ 4,/) (B C') '7 AA)

Micrografie pt. OL37 '))#!

-abla din OL37

-e+nologia clasica de fabricatie: Stantarea *onsideraii generale pri"ind 6tanarea de precizie *aracteristicile principale ale procesului de 6tanare de precizie sunt: crearea unei stri de compresiune spaial a materialului $n zona de tiereD utilizarea unor "iteze de tiere cuprinse $ntre A 6i 4/ mm&s, mult mai reduse comparati" cu "itezele de la 6tanarea obi6nuitD utilizarea unor Eocuri foarte mici $ntre elementele acti"e, uneori nule sau c+iar negati"e.

3rin acest procedeu pot fi prelucrate maEoritatea materialelor utilizate $n procesele de deformare plastic la rece. *el mai prelucrat este oelul nealiat, cu un coninut de carbon de pFn la ),'/ : dar, din materiale subiri, s5au prelucrat 6i oeluri a"Fnd acest coninut de pFn la ),B/ :. ,e poate spune c materialele cele mai adec"ate prelucrrii prin 6tanare de precizie sunt acelea care au rezistena la rupere 6i limita de curgere sczute 6i alungirea mare. -ablele din oel moale se prelucreaz bine dac rezistena la rupere nu dep6e6te /))5()) Mpa iar, prin msuri speciale, limita superioar, $n cazul unor grosimi de tabl sub 3 mm, poate fi e#tins pFn la 1)) Mpa. Datorit faptului c procedeele de 6tanare de precizie se bazeaz pe comprimarea spaial a materialului, se impun condiii se"ere cu pri"ire la abaterile grosimii tablelor. @ariaii mari ale grosimii conduc la obinerea unor stri de eforturi neuniforme de5a lungul conturului de tiere, cu repercusiuni asupra calitii suprafeei de tiere. Gtanarea de precizie permite obinerea unor piese caracterizate de precizii dimensionale 6i de form ridicate, corespunztoare claselor H-(...H-1. *alitatea suprafeelor de tiere rezult deosebit de bun, comparati" cu cea obinut prin rectificare fin. ,e pot obine rugoziti de 7aI),3'...),(3 Jm. Kn plus, suprafaa de tiere rezult perpendicular pe suprafaa tablei, iar piesele sunt plane, nefiind ne"oie de operaii suplimentare de $ndreptare. 3rocedeul mai permite reducerea $nsemnat a costurilor de producie, consumului de materiale 6i energie, precum 6i mrirea producti"itii muncii. Gtanarea de precizie se poate realiza fie cu aEutorul unor 6tane speciale, acioante de prese obi6nuite, fie cu aEutorul unor 6tane speciale, acionate de prese speciale, cu tripl aciune. =tilizarea preselor obi6nuite pentru 6tanarea de precizie este $ns mult mai redus. Dez"oltarea utilizrii preselor cu tripl aciune se datoreaz $n special calitii 6i preciziei ridicate obinute la piesele 6tanate, cu toate c sunt utilaEe scumpe 6i lucreaz cu 6tane dificil de realizat fizic.

tanarea cu precomprimarea materialului cu ajutorul nervurilor de blocare Gtanarea cu precomprimarea materialului cu aEutorul ner"urilor de blocare fig.'.(.! este, la ora actual, cel mai dez"oltat procedeu de 6tanare fin.

Lig. '.(. 3recomprimarea materialului cu aEutorul ner"urii de blocare Knaintea oparaiei de 6tanare propriu5zis, materialul este puternic comprimat, atFt $ntre placa de fi#are 3 6i placa de tiere ', cFt 6i $ntre ponsonul 4 6i contrapoansonul A. 3laca de fi#are dispune de o ner"ur de blocare, a"Fnd seciunea $n form de @, care se imprim $n material de5a lungul $ntregului contur de decupat. .cest fapt conduce la blocarea materialului $n zona de tiere 6i la crearea unei precomprimri a acestuia. *a urmare, piesele rezult foarte precise, perfect plane, cu suprafaa de separaie caracterizat de un grad ridicat de netezime 6i perpendicular pe planul tablei. .ceast metod necesit prese speciale, cu tripl aciune, capabile s asigure un control independent 6i precis al celor trei fore ce apar 6i anume: fora de tiere L t , fora de precomprimare a materialului Ls 6i fora de contrapresiune Lcp. ,e impune 6i e#istena unor "iteze reduse de tiere, cu "alori cuprinse $ntre / 6i 4/ mm&s. .supra parametrilor de performan cerui, cele mai amri influene le au geometria sculei de deformare 6i forele adiionale necesare. *ele mai importante caracteristici ale sculei sunt Eocul dintre elementele acti"e, forma ner"urii de blocare, distana dintre aceasta 6i conturul de tiat, $nlimea ei 6i raza de rotunEire a muc+iei plcii de tiere. Dac ner"ura se afl situat prea aproape de conturul de decupat, la $nceputul procesului de tiere poate fi antrenat o parte din material spre zona de tiere 6i scade, astfel, eficiena utilizrii ner"urii. *Fnd ner"ura se afl situat la o distan prea mare cre6te consumul de material 6i se mre6te fora necesar de presare. ,e recomand ca distana de amplasare a ner"urii s se adopte $ntre ),(...),7/ din grosimea materialului, iar $nlimea ner"urii s aib "alori cuprinse $ntre ),47 6i ),33 din grosimea materialului de 6tanat.

tanarea reversibil Gtanarea re"ersibil este una dintre cele mai perfecionate metode de 6tanare de precizie, asigurFnd obinerea unor piese cu o calitate superioar a suprafeei de forfecare. .ceast metod utilizeaz 6tane a"Fnd pac+etele superior 6i inferior simetrice, cu acelea6i elemente componente, care $6i sc+imb rolul $n timpul procesului de tiere. Gtanele se monteaz pe prese speciale, cu tripl aciune. 3rincipiul de lucru este prezentat $n figura '.1. Materialul este $n prima faz strFns $ntre cele dou pac+ete ale 6tanei. Kn continuare, placa5poanson ' se deplaseaz $n sus 6i ptrunde $n material pe o adFncime de apro#imati" ),'/ g, astfel $ncFt nu produce fisuri de forfecare. -ierea complet se realizeaz de ctre placa5poanson 4, prin deplasarea acesteia de sus $n Eos pe o distan de 4,/ g. 3lcile 3 6i A, dup ce au fi#at materialul, ramFn pe loc nea"Fnd nici o deplasare.

Lig.'.1. 3rincipiul 6tanrii re"ersibile

-e+nologia Necon"entionala: Taierea cu Plasma

-aierea debitarea! mecanica se realizeaza cu miEloace mecanice, cum ar fi: foarfece, clesti, stante, fierastraie, masini 5 unelte, pietre abrazi"e, dalti. ,e aplica in special in operatiile de lacatuserie. -aierea debitarea! termica este folosita in cazul materialelor metalice de dimensiuni mari si se realizeaza prin topire locala, cu flacara de gaze, cu arc electric, cu Eet de plasma, sau cu laser. -aierea debitarea! necon"entionala se foloseste in cazul metalelor greu de taiat prin procedeele obisnuite. ,e bazeaza pe efectul combinat termic si electroc+imic. .legerea procedeului de debitare se face in functie de precizia impusa pieselor taiate, de duritatea materialului, de calitatea acestuia si de consumul energetic al procedeului. Taierea cu jet de plasma La taierea cu Eet de plasma, datorita concentratiei mari de energie intr5un spatiu restrans, se pot atinge temperaturi foarte inalte sub un puternic efect de suflu. Materialul piesei este incalzit pana la topirea unui strat, dupa care se sufla din taietura cu Eetul de plasma. La grosimi ale pieselor mai mari de 4) mm, Eetul de plasma este inlocuit de un arc de plasma caldura degaEata in sectiunea taieturii este mai mare!. >etul de plasma este utilizat din ce in ce mai mult la taierea otelurilor bogat aliate, a metalelor neferoase si c+iar a materialelor nemetalice. ,e pot utiliza drept gaze plasmogene: argon, azot, +idrogen, +eliu. Lolosindu5se generatoare de plasma cu puteri instalate de pana la 4/) %M se pot taia materiale care, in cazul otelurilor, aEung pana la 4') mm grosime, iar pentru aluminiu pana la 4'/ mm.

3rincipalii parametri ai instalatiei de taiere cu plasma sunt: "iteza de taiere, intensitatea si tensiunea curentului electric in arcul de plasma, natura si debitul gazului plasmogen. ,tabilirea "alorilor acestor parametri se face in functie de natura materialului prelucrat, grosimea semifabricatului, calitatea impusa suprafetei, producti"itatea impusa, precizia dimensionala si forma geometrica cerute. 2rosimea semifabricatului debitat cu Eet de plasma poate fi de pana la ()...1) mm si c+iar mai mult. De retinut insa ca, o data cu cresterea grosimii semifabricatului debitat, cresterea densitatii de curent nu mai conduce la o crestere proportionala a "itezei de taiere. .ceasta se datoreaza faptului ca o mare parte a energiei termice este consumata la e#tinderea zonei influentata termic care, pentru un rost de taiere b I 4,/ mm, poate capata o e#tindere de ),'A mm. 55555 3lasmatroanele care folosesc gaze plasmogene biatomice N', N ', O '! asigura taierea de calitate a semifabricatelor din materiale metalice cu precadere a otelurilor inalt aliate, refractare si ino#idabile, aliaEelor de aluminiu, cupru, titan! si compozite cu matrice metalica sau din mase plastice termoplastice, termorigide, elastomere!. 5555553rintre defectele specifice taierii cu Eet de plasma se mentioneaza: rotunEirea muc+iilor datorita taierii cu o putere prea mica a generatorului de plasmaD rugozitatea mai mare pe una dintre suprafetele rezultate prin taiere, ca urmare a efectului turbionar al Eetului de plasmaD aparitia de ba"uri pe partea opusa a zonei taiate si improscari de material, sub forma de stropi, ca urmare a taierii cu "iteze prea mariD formarea unor zone influentate termic in care, sub actiunea tensiunilor termice si remanente pot aparea fisuri, crapaturi. 3entru prelucrarea pieselor din otel carbon cu grosimi de pana la 7/ mm se pot utiliza, in locul gazului inert, aer sau o#igen. *alitatea taieturii cu Eet de plasma este cel putin tot atat de buna ca si cea realizata prin taierea o#iflacara, insa cu o zona influentata termic mai mica, de cel mult 4,/ mm. 3recizia taieturii este de 4,/ mm.

!!!!Prelucrarea prin eroziune cu plasma 3lasma este un gaz sau un amestec de gaze puternic ionizat compus din molecule, atomi, ioni si electroni! si c"asineutru din punct de "edere electric. ,e caracterizeaza prin: conducti"itate electrica mare, capacitate de interactionare cu campurile electrice si magnetice, permanenta sursa de radiatii electromagnetice cu spectru larg infrarosu, "izibil, ultra"iolet!. Natura mediului gazos, gradul de ionizare si de recombinare determina temperatura plasmei, care "ariaza in limite foarte largi. Deosebim astfel plasma de temperatura scazuta, de apro#imati" 4)3 )< si plasma nucleara, pana la 4)1 )<, definita de unii autori ca fiind a patra stare de agregare a substantelor, cu implicatii directe in descoperirea a noi surse de energie. Hn domeniul constructiilor de masini se foloseste plasma de ()))...3)))))<, obtinuta in urma unor descarcari electrice in mediu gazos prin arc, prin scantei sau latente. 3lasma se obtine in generatoare de plasma, numite si plasmatroane, in care coloana arcului electric este obligata, sub actiunea unui Eet de gaz, sa treaca printr5un spatiu limitat de orificiu unei duze.

,c+ema de principiu a unui generator de plasma: .rcul electric se formeaza intre un electrod de Oolfram si piesa supusa prelucrarii . .rcul pro"oaca ionizarea gazului si "a fi suflat in afara sub forma unui Eet de plasma pe suprafata piesei unde "a produce erodarea acesteia, rezultand piesa prelucrata. 3lasmatronul este un aEutaE de cupru racit fortat cu apa.

2eneratoarele de plasma pot functiona, dupa modul in care se realizeaza descarcarea, in doua "ariante: 5 cu arc cu plasma arcul arde intre electrodul 5 catod si piesa anod trecand prin duza! 5 generator tip 3lasmarcD 5 cu jet de plasma arcul arde intre electrodul 5 catod si duza 5 anod, plasma fiind suflata de catre presiunea gazului sub forma de Eet! 5 generator tip 3lasma 5 3lating. ,istemul de alimentare cu gaz plasmogen consta din butelii de presiune inalta in care se afla inc+is gazul de lucruD argon, +idrogen azot, +eliu, %ripton sau amestecuri ale acestora. ,ursa de alimentare cu energie electrica are, in functie de generatorul utilizat, puteri de pana la 4)/ M si tensiunea necesara arcului de plasma de ')) 5 '/) @. 3relucrarea dimensionala se obtine in urma operatiei de taiere, cilindrare e#terioara, filetare, metalizare. ,e pot prelucra cu plasma otelurile ino#idabile, otelurile manganoase, aliaEele de titan, cuprul, magneziul, aluminiul si aliaEele lor, fonta si deseurile to#ice ale industriei c+imice prin transformare in produse marfa!. *omparati" cu tierea cu o#igen, energia dez"oltat de arcul cu plasm este mult superioar, rezultFnd "iteze mari de tiere. -ierea cu plasma asigur o calitate ridicat a tieturii netezire a suprafeei tiate!, zona de influen termic de e#tindere redus, astfel $ncFt piesele prelucrate cu plasm pot fi introduse $n procesul de sudare fr a fi necesar o prelucrare ulterioar. La de stantare costul ec+ipamentului este mai ridicat, consumul energetic este mai mare 6i pericolul de accidentare 6i no#ele mai pronunate.3rocedeul are fle#ibilitate ridicat, gerenatorul de plasma poate fi montat pe un ec+ipament de tiere mecanizat sau robot.?ficiena energetic a procesului este bun permiFndu5se "iteze mari de tiere. .stfel producti"itatea este bun costul pe metru liniar de tietur fiind sczut.

Masina de stantat Centru de "tantat C#C $oschert MultiP%#C& '()) x *))) C#C +
e#tindere prin repozitionare automata pFn la 4/))#BBBB mm!

Made in ,erman3entru 6tanare, ronire, marcare, deformare 0 gata pentru operare toate sculele se pot roti la orice un.hi/ !

,eria MultiPunch de masini de 6tantat de la Posc+ert $nglobeaz $ntreaga e#perien a Posc+ert $n domeniul 6tanrii *N* cuprinde masini foarte fle#ibile a"Fnd magazine de scule tip carusel, fiind alegerea optim pentru productorii ce prelucreaz tabla prin 6tantare. ."antaEul mare al masinilor de 6tantat *N* este dat de faptul c pot prelucra atat toat gama de guri & decupri $n tabl orice profil! C tieri pe conturul reperelor cFt 6i o gam foarte mare de de0ormri1ambutisri $n tabl Ealuzele aerisire, guri rsfrFnte etc etc! .Multi3unc+ ofera a"antaEul unei magazii de scule cu sc+imbare automat situat sub mas. Ma"ina este echipat cu Magazie de scule cu sc+imbare automat cu 1 staii, fiecare putFnd prelua o scul indi"idualsau un Multitool 7e"otool! cu 1,( sau A statii numrul maxim de scule cu 2evotool din ma.azie 0iind 34! -oate sculele se pot roti 3(); -imp de sc+imbare a sculei foarte mic ma# / secunde! -oate sculele tip -7=M3LQ pot fi utilizate de stantare sau deformare! ,istem automat de fi#are a tablei cu clesti&cleme

Mutare automat a clemelor&clestilor de fi#are a tablei la poziia programat pe bar la $nceputul programului timpi de setare foarte mici!. Magazia fiind sub mas cle6tii de fi#are pot lua O7H*? poziie nu sunt limitati de o bar de scule liniar ca la alte ma6ini! fapt ce duce la economii de tabl 6i pierderi minime. -rap actionat automat programat! pentru e"acuarea automat $n container a reperelor mici pFn la 3))#')) mm @aloare '1 tone '1) <N! 4/()#3)1) BBBB mm
C&5 ).4) C&5 ).)3 mm -rumpf ,ize HH 5 7(.' mm sau orice form care se inscrie $n 7(.' mm similar
-rumpf folosindaceleasi scule!

Date te+nice: Nr. 3arametru 4. Lora de 6tanare '. Rona de lucru $nainte de repoziionare S#T! 3. Lungimea ma#im a colii dup repoziionri automate succesi"e! A. 3recizie de pozitionare /. 7epetabilitate (. Diametru ma#im poanson 7. 1. B.
7otatia sculelor a#a *! *ursa ma#im 2rosimea ma#im de material

4). 44. 4'. 43. 4A. 4/. 4(. 47. 41. 4B. '). '4. ''. '3. 'A. '/. '(.

2reutatea ma#im a tablei @iteza de poziionare pe a#a T @iteza de poziionare pe a#a S @iteza de lucru la miscarea simultana TCS *adena de 6tantare ,istem de scule 7e"otool & Multitool -imp de sc+imbare a sculelor ,patiu necesar $n sectie 2reutate apro#. *one#iunea electrica 3utere motor pomp +idraulic ?#emplu consum electric la stantare&ronire a unei table de '.) mm ?#emplu consum electric la stantare&ronire a unei table de A.) mm *uloare *one#iune la aer comprimat *apacitate tanc +idraulic

3(); B) mm aEustabil continuu 7 mm cu scule standard A mm cu 7e"otool ,e pot alege 6i clestii cu desc+idere 4'.7 mm desc+idere ma#im a pentru materiale mai moi gen cupru, aluminiu! ')) <g () m&min () m&min 1/ m&min '1)&1))U lo"&min -rumpf A&(&1 statii 45/ secunde 1)()#(/11#'4)) 4/.1)) <g ') & '/U %@. A.1 & 44U %M A.B & 7.7U <M&+ /.A & 1.7/U %M blue 7.L /)47 Min. A bar. 44/ & 4()U litri

#ot : "alorile cu U sunt pentru "arianta cu optiunea V+idraulic rapid V 5vantajele ma6inii sunt: programare grafic u6oar 6i intuiti" calitate $nalt la un cost rezonabil cerine reduse de mentenan construie robust protectie la supra5$ncrcare clesti&cleme cu reglaE pe $nalime. 6otarea standard include: *ontroler grafic *N* Posc+ert Labod 3* ,5Po# HH ergonomic si fiabil, proiectat special pentru masini de stantat *ursa mesei pe a#a V#W ) 5 3)1) mm extensibil prin repozitionare automat! VXV ) 5 4/() mm @iteza ma#im de poziionare 1/ m&min la mutarea simultan a a#elor. 3recizia de poziionare ),4 mm ' g+idaEe liniare stFnga5dreapta cu suruburi cu bile pentru o sustinere robust a mesei de lucru $n condiii de precizie ce se pstreaz $n timp. .Eustare automat a $naltimii de lucru a sculei *ontor de lo"ituri pentru fiecare scul @iteza de pozitionare aEustabil Rona VmoartW din Eurul clestelui&clemei de fi#are a tablei este automat aEustat funcie de dimensiunea sculei acti"e&curente Parier de securitate optic 7igla VLW pentru stantat piese foarte mici $n mod manual

Capul cu rotatia *3) de .rade a tuturor sculelor Ma6ina permite rotaia continu 3() de grade a tuturor sculelor tip -rumpf 6i re"otool utilizFnd un ser"omotor 6i o selecie a sculei acti"e.

*a 6i rezultat se pot obine u6or 6i rapid decupri foarte mari 6i contururi complicate. 3rogramarea se poate face direct la ma6in sau de la un sistem *.D&*.M oferit opional instalat pe un 3* separat. ,ec"enele de 6tanare sunt calculate automat. Date te+nice ale sistemului de rotatie: Diametrul ma#im 7(,' mm 2rosimea ma#im cu scule standard : ( mm 2rosimea ma#im recomandat la re"otool rotation A mm ,etarea *N* a ung+iului de rotatie infinit "ariabil 7otatia poansonului 6i matriei: ser"omotor Montarea 6i fi#area poansonului 6i matriei: Nidrostatic fr uzur!

Sculele multiple tip 2evotool1Multitool 7 Caracteristici

,culele: 1,( sau A poansoane scurte a"Fnd diametrele ma#im 4(, '), '/ sunt dispuse $ntr5un suport comun corpul re"otool5ului!. -oate poansoanele a"Fnd forme de orice tip dar care se $nscriu $n diametrele 4(&')&'/ pot fi instalate. =n disc danturat pe margine 6i care are 7&/&3 guri pe circumferin este dispus deasupra planului poansoanelor si cu aEutorul lui se stabileste poansonul acti". -oate poansoanele aflate $n dreptul unei guri din disc nu "or fi actionare $n momentul stantrii, e#ceptFnd un singur poanson care este acti" 6i care "a e#ecuta lo"itura. C#C 1 C5M So0t8are

Ma6ina se poate programa de la controler sau de pe un 3* e#tern. 3entru cresterea producti"itii recomandm softOare5ul e#tern care lucreaz pe un 3*! Metali# *nc<ad ce ruleaz sub M, MindoOs MindoOs B/,B1, T3, @ista, Min 7.)! . Metalix este unul din cele mai fle#ibile 6i apreciate soluii softOare la ora actual pentru ma6ini de 6tantat. .cest softOare poate construi desenele reperelor sau le poate importa "ia DTL, H2?, sau D.DL. Dup adugarea te+nologiilor este posibil optimizarea 6i simularea procesului 6i apoi generarea codului *N*.

Maina de tiat cu plasm de nalt definiie Tip BOSCHERT ErgoCUT

Ma6ina este ec+ipat cu: ,tructur tip portal *ontroler / a#e *N* SC&9:;C&:2 tactil cu -ouc+ ,creen! 2+idaEe liniare, constructie robust din cadre sudate ce asigur meninerea preciziei Ma6ina este ec+ipat cu un container de absorbtie a deseurilor cu auto5curire Mutare automat a containerului de absorbtie la pozitia de tiere curent ,urs de plasm de $nala definiie tip <Eellberg NiLocus 4()i ' capete plasm 3er*ut 47) unul pe ma6ina, unul de rezer"! .Eustare automat a distantei cap5tabl Dozare automat a amestecului de gaze , control automat asupra presiunii, debitelor gazelor. ,et de tuburi etc pentru instalaia de plasm *ursa : pe Y#Y ) 5 *))) mm 3e YXY ) 5 '()) mm

6escriere ma"ina de baz

masa de lucru si structur tip portal piesa de prelucrat este fi#, capul e#ecut mi6carea T 6i S! "itez de poziionare 4/ m&min este posibil 3) m&min dac o barier de protectie fi# este pus la dispoziie de client! precizie de poziionare C&5 ),)/ mm "itez aEustabil continuu digital dri"es ser"omotoare fr perii "itez de tiere 4) 0 1))) mm&min .#ele T 6i S sunt ec+ipate cu g+idaEe liniare cu constructie robust plasate pe cadrul sudat -oate a#ele au transmisie cu surub cu bile ce asigur o precizie $nalt de ),))'3 mm pe 3)) mm lungime.

6ate tehnice ma"in

Rona de lucru pe a#a T: Rona de lucru pe a#a S: 2abarit: Lungime: Lime : Hnlime: 2reutate ma#im a tablei&mat de tiat : ,iguranta principal a ma6inii: ,iguranta principal a sursei de plasm: *one#iunea electric a ma6inii: *one#iunea electric a sursei de plasm: 2reutatea apro#imati": *uloare : 3)3) mm 4/') mm AA)1 mm ''A) mm 4/)) mm '))) <g 3 # '/ . 3 # /) . 4A %@. 33 %@. 3))) %g albastru 7.L /)47

Controlerul masinii

*N*5controler tip ,c+leic+er cu -ouc+ ,creen 47W tactil! *ontrolerul este proiectat special pentru tiere cu plasm.

*u acest controler este posibil de a a"ea timpi scurti de pregtire5$nc+eiere 6i de productie, c+iar 6ipentru unicate sau serii mici

Sursa de plasm
2eneratorul de plasm este componenta important a ec+ipamentului de tiere cu plasm, cea care genereaz plasma. ?#ist mai multe procedee de generare a plasmei: plasma produs cu aEutorul unui arc electric de curent continuu, procedeul de generare cel mai uzual, cu largi posibiliti de aplicare industrialD plasma generat cu aEutorul arcului electric de curent alternati", procedeul prezentFnd deze"antaEul unei descrcri mai puin stabileD plasma produs cu aEutorul curenilor de inalt frec"en, economic pentru temperaturi $n Eur de ()))o*, presiuni inferioare celei atmosferice 6i puteri de ordinul %iloOailorDplasma generat cu aEutorul reaciilor de fisiune nuclear, cu posibiliti de temperatur $n plasm pan la /) )))o*

Clasi0icarea .eneratoarelor de plasm *lasificarea se face luFnd $n considerare di"erse criterii: felul curentuluiD tipul arculuiD sistemul de rcireD sistemul de stabilizare a arculuiD forma catoduluiD materialul electroduluiD natura gazului plasmogen.

Felul curentului ca 6i criteriu de clasificare $mparte generatoarele de plasm $n: generatoare de plasm de curent continuuD generatoare de plasm de curent alternati"D generatoare de plasm combinateD generatoare de plasm de cureni de $nalt frec"en.

<ine <ocus =)) -aiere cu plasma pana la 1) mm -aiere cu plasma in apa pana la A) mm

Since more than 45 years Kjellberg Finsterwalde as the first and most competent producer in Europe has developed and manufactured plasma cutting equipment So in the early si!ties the first plasma cutting unit "# $%% was launched already &n $'(4 the &nstitut "rof )anfred von #rdenne* +resden was developing the "lasma Fine Focus technology* which was presented with the model "#,% -picture. first time to the industry

/hen in the early seventies the plasma gas air entered the field and found its application in the economical cutting of mild steels &n the middle of the nineties Kjellberg Finsterwalde was offering the o!ygen cutting technology along with the 0121ife2/ime system* which isincreasing the life time of the consumables significantly* and furthermore* the virtually rewor3free cut reduces the operational costs considerably From ,%%$ Kjellberg Finsterwalde is mainly concentrated on the development of new inverter power sources for the automated cutting* the 4iFocus technology

/he universal technological concept of the Fine Focus5%% and Fine Focus$(%% enables in connection with relevant accessories the effective solution of all cutting operations at metallic materials up to 5% mm resp $(% mm /hey are especially designed for cutting with 6762controlled guiding systems and robots Fine Focus2plasma cutting units are suitable for straight* profile and bevel cutting* for dry and under water applications* using all 3ind of cutting gases

+ry plasma cutting with robot

8nderwater plasma cutting

"lasma cutting

-abel comparati" -e+nologia *lasica ,tantare 2rosimea materialului @iteza de taiere 7ugozitate -oleranta muc+iei taiate 3recizie ma# ( mm / 5 4/ mm&s ).( Jm C 5 ),( mm buna -e+nologia Necon"entionala -aiere cu 3lasma ma# () 5 1) mm ).43 5 433 mm&s ).3' Jm C 5 ).' mm inalta ).))'3 mm&3)) mm lungime!