Argila - Indicatii si moduri de folosire

Smbt, 05 Decembrie 2009 20:46

ARGILA PE CALE EXTERNA Prepararea pastei de argila ,este foarte simpla: punem argila intr un recipient de sticla, de lemn, de faianta sau portelan ! niciodata din plastic sau metal " si amestecam adaugand apa pana obtinem o pasta densa, putin mai moale decat pasta de modelat#

13 0

Din ea $om face cataplasme de %5 2 cm si cu o suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata# &ataplasmele, $or fi aplicate ! dupa indicatii " reci ,caldute sau calde# ' reci, pe regiunile inflamate sau in partea de (os a abdomenului, inlocuindu se indata ce se incal)esc ! %5,20,*0 minute in general " ' caldute sau calde , pe regiunea +epatica,pe rinic+i,pe $e)ica,pe oase# Durata aplicarii $aria)a dupa ca) , de la o ora la doua trei ore#,itmul aplicarii $aria)a dupa afectiuni si dupa reactiile bolna$ului# ' -bscese,supuratii di$erse: se inlocuiesc plasturii din (umatate in (umatate de ora,apoi dintr o ora si (umatate intr o ora si (umatate,)i si noapte daca este necesar# ' ,egiunile lombare,partea inferioara a abdomenului,regiunea +epatica: reactiile pot fi deosebite de aceea $om aplica o cataplasma pe )i , mentinuta pana la 4 ore# .data inceputa cura de argila nu trebuie intrerupta decat in ca)uri de e/ceptie# 0a declansea)a un ansamblu de procese succesi$e, iar oprirea lor ar putea fi nefasta# 1astile de frumusete contin foarte adesea argila# Se $a proceda mai simplu, mai economic, mai eficace,folosind argila in pudra,din care se face o pasta cu (umatate apa, (umatate suc de castra$ete, de rosii sau de struguri# Pasta $a fi intinsa in strat subtire pa toata fata si pastrata pana se usuca: cinci minute pana la (umatate de ora# Se $a indeparta cu apa calduta# Se tratea)a astfel acneea, eruptiile fetei,cupero)a,ridurile# Pentru bolna$ii cu prescrieri de bai de namol, care nu au timpul sau mi(loacele de a se duce intr o statiune termala speciali)ata, pre)entam mi(locul de a beneficia , totusi, de aceasta metoda terapeutica2 se $a prepara un terci de argila in cantitate suficienta pentru a umple o cada sau un butoi# 3aia $a putea fi folosita de mai multe ori, adaugand de fiecare data putina apa calduta# Durata acestor bai $a fi de 5 %0 minute la inceput,apoi %5 20 minute#3aile se $or face din doua in doua )ile sau de doua ori pe saptamana, timp de o luna# Se repeta daca e necesar dupa o intrerupere de * 5 saptamani# Sunt indicate in ca)uri de artritism, afectiuni reumatismale sau osoase si deopotri$a in anemie# ARGILA PE CALE INTERNA

Do)a )ilnica obisnuita este o lingurita pentru 4 de pa+ar de apa ! 5 lingurita pentru copiii sub %2 ani "# Poate sa ne prinda bine daca incepem prin a bea numai apa argiloasa timp de patru cinci )ile# Pregatirea trebuie sa se faca in a(un:punem o lingurita de argila in 4 pa+ar cu apa, o lasam toata noaptea si a doua )i dimineata sorbim , dupa ce am amestecat bine# INDICATII si MOD RI DE !OLO"IRE ALE ARGILEI ' ' -bscese,antra/,furuncule,panaritiu : cataplasme groase mentinute cca o ora# Patru pana la sase cataplasme pe )i# -bscese dentare : cataplasme cu argila pe obra), inlocuite din doua in doua ore dar numai dupa ce ati consultat un

medic stomatolog# ' -cnee : aplicatii de doua sau trei ori pe saptamana, de apa argiloasa, pe care o lasam sa se usuce# Se spala dupa doua)eci de minute# ' -fectiuni ner$oase !ticuri, con$ulsii, spasme, epilepsie, parali)ii" : cataplasme cu argila pe ceafa, pe coloana $ertebrala si pe partea de (os a abdomenului# 6rectionari ale membrelor si ale coloanei $ertebrale# ' -ng+ina, laringita : cataplasme de argila pe gat, de trei sau patru ori pe )i, cate doua ore# ' ' -stm, bronsite : cataplasme caldute cu argila, pe piept si pe spate, de doua pana la patru ore pe )i# &onstipatie : cataplasme de argila reci, pe abdomen, de doua ori cate doua pana la trei ore#

' Dureri reumatice, ne$ralgii: cataplasme cu argila reci sau caldute in cri)e acute,calde in stadii cronice# Doua sau trei aplicatii pe )i,de la doua la patru ore# ' ' 6icat, $e)icula biliara ! icter, ciro)a, congestie, colica +epatica" : cataplasme aproape recilasate doua ore# 7emoroi)i : mici cataplasme de argila , reci, pastrate de la o ora la doua ore#

' 8e$ro)e : argila pe cale interna, o lingurita in 5 pa+ar cu apa, in fiecare )i, intr un inter$al de )ece la doua)eci de )ile# &ataplasme cu argila pe ceafa, timp de o ora,doua , trei sau patru ore pe )i# ' ' .tite : cataplasme pe urec+e,depasind o posterior, inlocuite din ora in ora# ,inic+i ! nefrite, colici nefritici, litia)a " : argila pe cale interna : o lingurita in 5 pa+ar cu apa, in fiecare )i, intr un

inter$al de )ece la doua)eci de )ile# &ataplasme de argila reci, o data sau de doua ori pe )i, cate doua trei ore# ' Sinu)ita : sa se ia in apa argiloasa, de doua pana la trei ori pe )i, o lingurita de argila intr o ceasca de apa, preparata cu 24 ore inainte# ' 9lcer gastric : cataplasme )ilnice cu argila pe scobitura epigastrica, intre mese, la doua ore dupa mese tanandu le pana la o ora inaintea urmatoarei mese# sursa: topsanatate#ro
13 0

Tera#ia cu argila #entru de$into%icarea si regenerarea organismului

1iercuri, 2: -prilie 20%0 %6:54

;erapia cu argila este una dintre cele mai eficiente metode naturale de de)into/icare si regenerare a organismului#&a si $egetalele pe care le sustine si le imbogateste, argila contine numeroase minerale si oligoelemente, fiind in acelasi timp in)estrata cu proprietati $indecatoare unice# Com#o$itie c&imica -rgila contine: siliciu 49,%0 <, alumina %4,6% <, o/i)i de fier 5,65 <, $ar 4,44 <, magne)iu 4,24 <, o/i)i alcalini *,0: <, an+idrida titanica 0,=4 <, umiditate =,40 <, pierdere la foc %0,:5 <#

3226 1

Pro#rietati tera#eutice -rgila este antiseptica si, ca toate celelalte antiseptice naturale !esentele aromatice, indeosebi", nu pre)inta incon$enientele substantelor c+imice u)uale, care omoara microbii, le)and totodata si celulele care ne alcatuiesc tesuturile# &onform unor studii reali)ate de specialistii france)i, argila este sterila, complet lipsita de germeni patogeni# Proprietatile bactericide ale argilei sunt intrebuintate cu folos in numeroase stari infectioase: enterite, colite, colibacilo)a, afectiuni pulmonare sau para)itare !para)ito)e intestinale"# . plaga purulenta tratata cu argila se $indeca foarte rapid# Puroiul este eliminat si tesuturile se refac# -laturi de proprietatile ei antiseptice si cicatri)ante, argila este un absorbant remarcabil: 5 g sunt de a(uns ca sa decolore)e %0 centimetri cubi de solutie de albastru de metilen 0,%<# 0a absoarbe mirosurile neplacute ale uleiurilor medicinale# -rgila are si proprietati antito/ice, fiind in plus reminerali)anta, reec+ilibranta, regenerati$a epiteliala# ;estele clinice demonstrea)a $irtutile sale miraculoase in recuperarea pacientilor care au facut abu) de medicamente din cele mai di$erse !antibiotice, citostatice, calmante etc#" Afectiunile in care este indicata Doctorul >eller 7oersc+elmann, care a reali)at numeroase tratamente cu argila, declara ca ?argila este de o eficacitate surprin)atoare folosita intern, in ca) de pleure)ie, peritonita, inflamatie a partii de (os a abdomenului, catar al $e)icii, apendicita, calculi biliari, $iermi intestinali, cancer, ulcer, pleurita, etc#@ ?8amolul cutitarilor@, care nu era altce$a decat argila, se folosea pana de curand in 6ranta contra arsurilor, datorita procentului ridicat de silicat de alumina pe care il contine# &oncentratia mare de siliciu recomanda argila in numeroase afectiuni, indeosebi arteriosclero)a, tuberculo)a, imbatranire prematura si in stari degenerati$e multiple# Pre)enta magne)iului, a fierului, a calciului e/plica rolul curelor argiloase in astenii, deminerali)ari, stari cancerigene, anemii# Alegere si utili$are '( $ intern

-rgila care se $a folosi pentru u) intern trebuie sa fie o argila grasa, cernuta fin, fara nisip, nefiarta si neamestecata cu produse medicamentoase# 0/ista argile $er)i, albe, galbene, rosii# &ate$a testari ne pot permite sa determinam, pentru fiecare bolna$, $arietatea mai acti$a# An principiu, argila din )ona in care traim este cea mai recomandabila# Do)a )ilnica obisnuita este de o lingurita pentru *B4 de pa+ar de apa !%B2 de lingurita pentru copiii sub %2 ani"# 0ste foarte bine daca incepem prin a bea numai apa argiloasa timp de 4 5 )ile# Pentru anumite afectiuni: di)enterie, afectiuni gastro

intestinale, anemii, tuberculo)a se pot lua 2 * lingurite pe )i# Pentru cura interna se foloseste intai ?a#a de argila@, obtinuta din amestecarea argilei cu apa !daca este posibil apa de i)$or" ce se pregateste seara# - doua )i se bea, pe stomacul gol, numai apa clara# Se repeta timp de opt )ile# -stfel se purifica sangele si se pregateste corpul pentru a primi in a doua etapa !dupa opt )ile de repaus" ?laptele de argila@# Pregatirea trebuie sa se faca in a(un: se pune o lingurita cu argila in *B4 de pa+ar cu apa, se lasa toata noaptea si, a doua )i dimineata, se bea dupa ce se omogeni)ea)a cu apa# De asemenea, se poate lua argila la culcare sau c+iar cu o (umatate de ora inaintea uneia dintre mesele principale# Daca in urma tratamentului intern cu argila apare constipatia, trebuie micsorata do)a: se mareste cantitatea de apa si se bea preparatul in doua sau trei repri)e in cursul )ilei !cu o (umatate de ora inainte de mese"# An ca)ul persistentei constipatiei, trebuie sa se intrerupa consumul de argila $reme de %0 %5 )ile# &opiilor care nu pot ing+iti solutia de argila, li se pot prepara mici perisoare de argila cu o apa aromata !apa in care s a macerat pulbere sau ulei $olatil de eucalipt, cimbrisor, menta, muguri de pin"# Cor suge aceste perisoare si $or obtine aceleasi efecte# Se recomanda sa se suga aceste mici bucati de argila aromata, in ca) de gingi$ite, stomatite, pioree al$eolara, ang+ine, guturaiuri# Prima cura de argila este indicat sa dure)e timp de trei saptamani# -poi se $a relua )ece )ile pe luna sau o saptamana din doua# &ura de argila este incompatibila cu o alimentatie bogata in materii grase2 se indica sa se bea, intre mese, apa curata sau sucuri naturale in cantitati suficiente# Puterea absorbanta a argilei ii permite, in plus, sa neutrali)e)e gustul neplacut al anumitor ape# Contraindicatii &ura de argila este contraindicata in constipatii cronice, tendinte de oclu)ii intestinale si +ernie, iar in ca)uri de +ipertensiune arteriala se $a folosi cu prudenta# )( $ e%tern

&ea mai frec$enta modalitate de folosire in u) e/tern a argilei este sub forma de pasta, a carei preparare este foarte simpla: se pune argila intr un recipient de sticla, de lemn, de faianta, de portelan !niciodata in $as de metal sau din material plastic" si se amesteca, adaugand apa, pana se obtine o pasta densa, ca un aluat moale# Se recomanda sa se acopere argila cu apa si sa se lase astfel cate$a ore pana se obtine un terci omogen# 0ficienta $a creste daca $om adauga si anumite macerate din plante sau cate$a picaturi din diferite tincturi naturale# Din ea $om face cataplasme !dupa indicatii", groase de %,5 2 cm si cu o suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata# &ataplasmele !plasturii" $or fi, dupa ca), aplicate reci, caldute sau calde: reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de (os a abdomenului, in acest ca) reinnoindu se de indata ce se incal)esc !%5 *0 de minute, in general"2 daca persista sen)atia de rece, se $a inlocui cataplasma cu una calduta2 caldute sau calde pe regiunea +epatica, pe rinic+i, pe $e)ica, pe oase2 cataplasma $a fi aplicata direct pe piele, la ne$oie prin intermediul unui tifon# -numite afectiuni !afectiuni cardiace, contu)ii, $arice" se tratea)a, cel putin la inceput, prin aplicari de comprese si apoi cu cataplasme# &ataplasmele se $or fi/a, dupa regiunile tratate, printr o fasa, o centura de flanela sau un banda( in forma de ; !pentru perineu"# Pentru un plasture la ceafa, se fi/ea)a banda de imobili)are in (urul fruntii, nu al gatului# Durata aplicarii $aria)a, dupa ca), de la o ora, la doua trei ore, uneori toata noaptea# Daca apar sen)atii neplacute !frig, durere", se $a scoate cataplasma si nu se $a reinnoi decat dupa %2 sau 24 de ore# An ca)ul in care cataplasma se usuca prea repede, $a fi inlocuita prin alta proaspata# Dupa scoaterea plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se indepartea)a prin spalari simple cu apa calduta# ,itmul aplicarilor $aria)a dupa afectiuni si dupa reactiile bolna$ului: abcese, supuratii di$erse: se reinnoiesc plasturii din (umatate in (umatate de ora, apoi dintr o ora si (umatate intr o ora si (umatate, )i si noapte, daca este necesar2 pentru noapte se poate inlocui plasturele printr o compresa cu apa argiloasa, care se $a reinnoi o data sau de doua ori2 regiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia, regiunea +epatica: aplicarile pot pro$oca reactii mai mult sau

mai putin $ii2 de aceea, se limitea)a la o cataplasma pe )i, mentinuta doua pana la patru ore2 uneori se poate lasa plasturele toata noaptea# 8u se fac mai multe aplicari in acelasi timp# An ca)ul in care plasturii $or fi indicati in mai multe locuri !partea de (os a abdomenului si plamanul, de e/emplu", se $a respecta un inter$al de doua la patru ore intre di$ersele aplicari# 6emeile se $or abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei# Dupa folosire este necesar sa se arunce argila, caci este impregnata de to/ine# Se $or spala banda(ele utili)ate# .rice cura e/terna cu argila trebuie precedata sau insotita de un tratament de)into/icant intern fito aromaterapeutic, suc de lamaie, la/ati$e naturale usoare, alimentatie ec+ilibrata ato/ica# .data inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta decat in ca)uri de e/ceptie# 0a declansea)a, un ansamblu de procese succesi$e !drena(, re$itali)are", iar oprirea lor ar putea fi nefasta# Da inceput, ca si in alte numeroase cure acti$e, se $a putea obser$a o agra$are aparenta a afectiunii !marirea unei plagi atone, a unui ulcer, recrudescenta temporara a durerilor reumatice", dar daca se continua perse$erent, efectele $indecatoare nu $or intar)ia sa apara# Re#ere istorice 1edicul grec Dioscoride ii atribuia argilei o forta e/traordinara# Pliniu cel 3atrin, Ealen, -$icenna au $orbit indelung despre ea in scrierile lor# An ?Science et CoFages@, s a putut citi, sub semnatura lui 1#1# DeribGrG si -# 0sme: ?1arco Polo semnala de pe atunci ca pelerinii care se duceau in orasul sfant 8iabar erau adesea bolna$i de febra din trei in trei )ile, pe care o indepartau absorbind putin pamant rosu dintr un loc situat aproape de cetate@# 1ai aproape de noi, >u+n !din Deip)ig", Strumpf, Hust, >neipp, au contribuit mult la reabilitarea terapeuticii cu argila# Profesorul Strumpf, de la 9ni$ersitatea din 3erlin, a prescris argila, in anul %90*, la numerosi bolna$i atinsi de febra asiatica# An timpul ra)boiului din %9%4 %9%:, in mustarul destinat unor regimente france)e se adauga o cantitate mica de argila# &ontrar altor unitati, aceste regimente nu au fost decimate de di)enterie# ;rupele rusesti, de asemenea, foloseau argila pe cale interna# 1etoda este des intalnita, sub di$erse forme, in numeroase medii populare# 0/ista tari in care bolna$ii continua sa se trate)e ing+itind argila, mai ales in -frica, in -merica de Sud, in Andia, unde c+iar Eand+i o recomanda# sursa: Iamala#ro

3226 1

Purificarea a#ei de *aut cu argila

Cineri, 2= 8oiembrie 2009 20:%6

-pa de la robinet se poate purifica suplimentar printr o metoda foarte simpla, cu a(utorul bulgarilor de argila# -ceasta nu inseamna ca putem folosi orice fel de pamant galben, ci numai argila acti$a, un produs care este comerciali)at atit de catre terapeuti cu e/perienta in domeniu, cit si de catre maga)inele din reteaua Plafar# -rgila absoarbe din apa mirosurile straine si clorul, distruge o buna parte din bacteriile care sigur se mai afla in apa distribuita prin reteaua de conducte, adaugind in sc+imb o cantitate importanta de microelemente si de saruri minerale# An acest mod, putea inlocui c+iar si apa minerala pe care dam bani, cu o apa minerala $aloroasa din punct de $edere biologic, pe care o putem pregati in casa, folosind apa de la robinet#

2487 1

In aceasta privinta exista chiar un brevet de inventie in domeniul militar, pentru purificarea apei luata din tot felul de surse ocazionale (chiar si dintr-o groapa de gunoi) pina la nivelul potabilitatii, folosind un dispozitiv care contine, printre altele, argila activa. De asemenea, s-a dovedit ca, sub influenta argilei, moleculele de apa tind sa se lege in lanturi de molecule mai complexe, obtinindu-se asa numita apa vie. Dupa cum recomanda ing. Leonard Radut, director al Laboratoarelor enna din !ucuresti, firma care, printre altele, comercializeaza si argila activa, pentru purificarea apei de la robinet se foloseste un vas de sticla cu o capacitate egala cu apa de baut consumata in "-# zile (uzual, un borcan de $-%& litri), se pun in interior #-$ linguri de argila si se umple cu apa. Dupa ce argila s-a inmuiat, apa din vas se agita cu un obiect din lemn sau plastic, in nici un caz din metal. 'este un anume interval de timp, argila se depune pe fundul vasului si putem bea apa limpede de deasupra. (om constata ca apa este gustoasa, nu are miros de clor, amintind de savoarea apei de izvor, ceea ce este, de altfel, firesc. )ste bine sa pastram aceasta apa intr-un loc racoros. *rgila din vas se schimba dupa $-%& utilizari. sursa: ecolife#ro
2487 1

Tera#ia cu argila #entru de$into%icarea si regenerarea organismului

1iercuri, 2: -prilie 20%0 %6:54

;erapia cu argila este una dintre cele mai eficiente metode naturale de de)into/icare si regenerare a organismului#&a si $egetalele pe care le sustine si le imbogateste, argila contine numeroase minerale si oligoelemente, fiind in acelasi timp in)estrata cu proprietati $indecatoare unice# Com#o$itie c&imica -rgila contine: siliciu 49,%0 <, alumina %4,6% <, o/i)i de fier 5,65 <, $ar 4,44 <, magne)iu 4,24 <, o/i)i alcalini *,0: <, an+idrida titanica 0,=4 <, umiditate =,40 <, pierdere la foc %0,:5 <#

3226 1

Pro#rietati tera#eutice -rgila este antiseptica si, ca toate celelalte antiseptice naturale !esentele aromatice, indeosebi", nu pre)inta incon$enientele substantelor c+imice u)uale, care omoara microbii, le)and totodata si celulele care ne alcatuiesc tesuturile# &onform unor studii reali)ate de specialistii france)i, argila este sterila, complet lipsita de germeni patogeni# Proprietatile bactericide ale argilei sunt intrebuintate cu folos in numeroase stari infectioase: enterite, colite, colibacilo)a, afectiuni pulmonare sau para)itare !para)ito)e intestinale"# . plaga purulenta tratata cu argila se $indeca foarte rapid# Puroiul este eliminat si tesuturile se refac# -laturi de proprietatile ei antiseptice si cicatri)ante, argila este un absorbant remarcabil: 5 g sunt de a(uns ca sa decolore)e %0 centimetri cubi de solutie de albastru de metilen 0,%<# 0a absoarbe mirosurile neplacute ale uleiurilor medicinale# -rgila are si proprietati antito/ice, fiind in plus reminerali)anta, reec+ilibranta, regenerati$a epiteliala# ;estele clinice demonstrea)a $irtutile sale miraculoase in recuperarea pacientilor care au facut abu) de medicamente din cele mai di$erse !antibiotice, citostatice, calmante etc#" Afectiunile in care este indicata Doctorul >eller 7oersc+elmann, care a reali)at numeroase tratamente cu argila, declara ca ?argila este de o eficacitate surprin)atoare folosita intern, in ca) de pleure)ie, peritonita, inflamatie a partii de (os a abdomenului, catar al $e)icii, apendicita, calculi biliari, $iermi intestinali, cancer, ulcer, pleurita, etc#@ ?8amolul cutitarilor@, care nu era altce$a decat argila, se folosea pana de curand in 6ranta contra arsurilor, datorita procentului ridicat de silicat de alumina pe care il contine# &oncentratia mare de siliciu recomanda argila in numeroase afectiuni, indeosebi arteriosclero)a, tuberculo)a, imbatranire prematura si in stari degenerati$e multiple# Pre)enta magne)iului, a fierului, a calciului e/plica rolul curelor argiloase in astenii, deminerali)ari, stari cancerigene, anemii# Alegere si utili$are '( $ intern

-rgila care se $a folosi pentru u) intern trebuie sa fie o argila grasa, cernuta fin, fara nisip, nefiarta si neamestecata cu produse medicamentoase# 0/ista argile $er)i, albe, galbene, rosii# &ate$a testari ne pot permite sa determinam, pentru fiecare bolna$, $arietatea mai acti$a# An principiu, argila din )ona in care traim este cea mai recomandabila#

Do)a )ilnica obisnuita este de o lingurita pentru *B4 de pa+ar de apa !%B2 de lingurita pentru copiii sub %2 ani"# 0ste foarte bine daca incepem prin a bea numai apa argiloasa timp de 4 5 )ile# Pentru anumite afectiuni: di)enterie, afectiuni gastro intestinale, anemii, tuberculo)a se pot lua 2 * lingurite pe )i# Pentru cura interna se foloseste intai ?a#a de argila@, obtinuta din amestecarea argilei cu apa !daca este posibil apa de i)$or" ce se pregateste seara# - doua )i se bea, pe stomacul gol, numai apa clara# Se repeta timp de opt )ile# -stfel se purifica sangele si se pregateste corpul pentru a primi in a doua etapa !dupa opt )ile de repaus" ?laptele de argila@# Pregatirea trebuie sa se faca in a(un: se pune o lingurita cu argila in *B4 de pa+ar cu apa, se lasa toata noaptea si, a doua )i dimineata, se bea dupa ce se omogeni)ea)a cu apa# De asemenea, se poate lua argila la culcare sau c+iar cu o (umatate de ora inaintea uneia dintre mesele principale# Daca in urma tratamentului intern cu argila apare constipatia, trebuie micsorata do)a: se mareste cantitatea de apa si se bea preparatul in doua sau trei repri)e in cursul )ilei !cu o (umatate de ora inainte de mese"# An ca)ul persistentei constipatiei, trebuie sa se intrerupa consumul de argila $reme de %0 %5 )ile# &opiilor care nu pot ing+iti solutia de argila, li se pot prepara mici perisoare de argila cu o apa aromata !apa in care s a macerat pulbere sau ulei $olatil de eucalipt, cimbrisor, menta, muguri de pin"# Cor suge aceste perisoare si $or obtine aceleasi efecte# Se recomanda sa se suga aceste mici bucati de argila aromata, in ca) de gingi$ite, stomatite, pioree al$eolara, ang+ine, guturaiuri# Prima cura de argila este indicat sa dure)e timp de trei saptamani# -poi se $a relua )ece )ile pe luna sau o saptamana din doua# &ura de argila este incompatibila cu o alimentatie bogata in materii grase2 se indica sa se bea, intre mese, apa curata sau sucuri naturale in cantitati suficiente# Puterea absorbanta a argilei ii permite, in plus, sa neutrali)e)e gustul neplacut al anumitor ape# Contraindicatii &ura de argila este contraindicata in constipatii cronice, tendinte de oclu)ii intestinale si +ernie, iar in ca)uri de +ipertensiune arteriala se $a folosi cu prudenta# )( $ e%tern

&ea mai frec$enta modalitate de folosire in u) e/tern a argilei este sub forma de pasta, a carei preparare este foarte simpla: se pune argila intr un recipient de sticla, de lemn, de faianta, de portelan !niciodata in $as de metal sau din material plastic" si se amesteca, adaugand apa, pana se obtine o pasta densa, ca un aluat moale# Se recomanda sa se acopere argila cu apa si sa se lase astfel cate$a ore pana se obtine un terci omogen# 0ficienta $a creste daca $om adauga si anumite macerate din plante sau cate$a picaturi din diferite tincturi naturale# Din ea $om face cataplasme !dupa indicatii", groase de %,5 2 cm si cu o suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata# &ataplasmele !plasturii" $or fi, dupa ca), aplicate reci, caldute sau calde: reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de (os a abdomenului, in acest ca) reinnoindu se de indata ce se incal)esc !%5 *0 de minute, in general"2 daca persista sen)atia de rece, se $a inlocui cataplasma cu una calduta2 caldute sau calde pe regiunea +epatica, pe rinic+i, pe $e)ica, pe oase2 cataplasma $a fi aplicata direct pe piele, la ne$oie prin intermediul unui tifon# -numite afectiuni !afectiuni cardiace, contu)ii, $arice" se tratea)a, cel putin la inceput, prin aplicari de comprese si apoi cu cataplasme# &ataplasmele se $or fi/a, dupa regiunile tratate, printr o fasa, o centura de flanela sau un banda( in forma de ; !pentru perineu"# Pentru un plasture la ceafa, se fi/ea)a banda de imobili)are in (urul fruntii, nu al gatului# Durata aplicarii $aria)a, dupa ca), de la o ora, la doua trei ore, uneori toata noaptea# Daca apar sen)atii neplacute !frig, durere", se $a scoate cataplasma si nu se $a reinnoi decat dupa %2 sau 24 de ore# An ca)ul in care cataplasma se usuca prea repede, $a fi inlocuita prin alta proaspata# Dupa scoaterea plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se indepartea)a prin spalari simple cu apa calduta# ,itmul aplicarilor $aria)a dupa afectiuni si dupa reactiile bolna$ului: abcese, supuratii di$erse: se reinnoiesc plasturii din (umatate in (umatate de ora, apoi dintr o ora si (umatate intr o ora si (umatate, )i si noapte, daca este necesar2 pentru noapte se poate inlocui plasturele printr o compresa cu apa argiloasa,

care se $a reinnoi o data sau de doua ori2 regiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia, regiunea +epatica: aplicarile pot pro$oca reactii mai mult sau mai putin $ii2 de aceea, se limitea)a la o cataplasma pe )i, mentinuta doua pana la patru ore2 uneori se poate lasa plasturele toata noaptea# 8u se fac mai multe aplicari in acelasi timp# An ca)ul in care plasturii $or fi indicati in mai multe locuri !partea de (os a abdomenului si plamanul, de e/emplu", se $a respecta un inter$al de doua la patru ore intre di$ersele aplicari# 6emeile se $or abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei# Dupa folosire este necesar sa se arunce argila, caci este impregnata de to/ine# Se $or spala banda(ele utili)ate# .rice cura e/terna cu argila trebuie precedata sau insotita de un tratament de)into/icant intern fito aromaterapeutic, suc de lamaie, la/ati$e naturale usoare, alimentatie ec+ilibrata ato/ica# .data inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta decat in ca)uri de e/ceptie# 0a declansea)a, un ansamblu de procese succesi$e !drena(, re$itali)are", iar oprirea lor ar putea fi nefasta# Da inceput, ca si in alte numeroase cure acti$e, se $a putea obser$a o agra$are aparenta a afectiunii !marirea unei plagi atone, a unui ulcer, recrudescenta temporara a durerilor reumatice", dar daca se continua perse$erent, efectele $indecatoare nu $or intar)ia sa apara# Re#ere istorice 1edicul grec Dioscoride ii atribuia argilei o forta e/traordinara# Pliniu cel 3atrin, Ealen, -$icenna au $orbit indelung despre ea in scrierile lor# An ?Science et CoFages@, s a putut citi, sub semnatura lui 1#1# DeribGrG si -# 0sme: ?1arco Polo semnala de pe atunci ca pelerinii care se duceau in orasul sfant 8iabar erau adesea bolna$i de febra din trei in trei )ile, pe care o indepartau absorbind putin pamant rosu dintr un loc situat aproape de cetate@# 1ai aproape de noi, >u+n !din Deip)ig", Strumpf, Hust, >neipp, au contribuit mult la reabilitarea terapeuticii cu argila# Profesorul Strumpf, de la 9ni$ersitatea din 3erlin, a prescris argila, in anul %90*, la numerosi bolna$i atinsi de febra asiatica# An timpul ra)boiului din %9%4 %9%:, in mustarul destinat unor regimente france)e se adauga o cantitate mica de argila# &ontrar altor unitati, aceste regimente nu au fost decimate de di)enterie# ;rupele rusesti, de asemenea, foloseau argila pe cale interna# 1etoda este des intalnita, sub di$erse forme, in numeroase medii populare# 0/ista tari in care bolna$ii continua sa se trate)e ing+itind argila, mai ales in -frica, in -merica de Sud, in Andia, unde c+iar Eand+i o recomanda# sursa: Iamala#ro

3226 1

Des#re tratamentul cu argila

Smbt, 05 Decembrie 2009 %9:59

1ulti stiu cum arata, dar mai putini a(ung $reodata sa afle ca argila este, in realitate, un remediu natural foarte #uternic, cunoscut din timpuri imemoriale#

523 0

1arii medici ai tuturor timpurilor ii ridica in sla$i calitatile terapeutice# -stfel, Dioscoride ii atribuia puteri e/traordinare, Pliniu cel 3atran, Ealen sau -$icenna o lauda in toate scrierile lor# Dudo$ic al JAC lea, supranumit ,egele Soare, consuma argila,singurul remediu ca#a*il sa inlature ne#lacerile #ro+ocate de &emoroi$ii durerosi si de fisurile anale de care suferea, poate si din cau)a unei pofte de mancare nemasurate# Dar si mai aproape de $remurile noastre au e/istat specialisti care au sustinut si au oferit probe ca argila este un remediu tera#eutic de e%ce#tie# Profesorul Strumpf, de la 9ni$ersitatea din 3erlin, prescria, in %90*, bolna$ilor de +olera asiatica, argila# An timpul Primului ,a)boi 1ondial, in mustarul destinat unor regimente france)e s a adaugat si putina argila# ,e)ultatulK Spre deosebire de celelalte unitati, soldatii acestor regimente nu s au imbolna$it de di)enterie# Si trupele rusesti luau cu regularitate argila pe cale orala# An -frica, in -merica de Sud, in Andia sau ,omania e/ista unele sate in care argila este un remediu la ordinea )ilei# Cura naturista ,nei## utili)ea)a in mod curent un amestec de argila si de otet de $in pentru cataplasme si impac+etari# Daureatul Premiului 8obel pentru 1edicina si 6i)iologie, $estitul medic -le/is &arrel, $orbea adeseori despre inteligenta naturii# 0i bine, nu radeti, pentru ca argila este, in mod sigur, dotata cu aceasta calitate, dar se pare ca acest tip de inteligenta nu poate fi e/plicat si cuantificat cu a(utorul conceptelor medicale actuale# -sta)i stim ca argila contine minerale si oligoelemente in cantitati apreciabile# De pilda, un buletin de anali)a c+imica a argilei $er)i e$identia)a:

siliciu, 49,%0< alumina2 %4,6%< sesc$io/id de fier, 5,65< magne)iu !o/id de magne)iu", 4,24< aci)i alcalini, *,0:< an+idrida titanica, 0,=5< apa, =,40< -nali)ele efectuate, inca din %92:, de P# Daborde, profesor la 6acultatea de 6armacie din Strassbourg, au stabilit categoric ca argila utili)ata in tratamente este sterila, cu alte cu$inte nu contine germeni microbieni# -rgila este radioacti$a !de la ca) la ca), ea are intre 0,* si %,25 unitati 1ac+e"# 0a este, de asemenea, si un absorbant remarcabil, caci decolorea)a cu usurinta cerneala ori albastrul de metilen si absoarbe c+iar mirosurile urate, fiind deosebit de eficienta in baie, la L& uri, in bucatarii, la g+enele de gunoi# -stfel, 5 g de argila sunt suficiente ca sa decolore)e %0 cm* de solutie de albastru de metilen de 0,%<#

Puterea ei absorbanta este, se pare, cea care poate e/plica si metoda e/trem orientala de conser$are a oualelor# 9nii dintre dumnea$oastra au au)it, cu siguranta, despre ouale clocite, una dintre $estitele specialitati culinare c+ine)e# 0i bine, nu este, in realitate, $orba despre oua clocite, ci, pur si simplu, despre oua conser$ate in pamant argilos# Din aceeasi putere absorbanta isi trage se$a si o alta calitate a argilei, aceea de antito/ic# 0/perientele de laborator pe animale au do$edit o din plin# Daca se da o cantitate infima de stricnina unor soareci, acestia mor aproape instantaneu# Dar daca li se da aceeasi do)a de otra$a amestecata cu argila, soarecii suporta otra$a fara nici o problema, ca si cum ar fi mancat### o delicatesaM -rgila este un decolorant si un inalbitor de marca# An spatiul european, spalatoresele obisnuiau sa clateasca albiturile in apa argiloasa# -semenea calitati recomanda argila, cel putin ca ad(u$ant, in tratamentul aterosclero)ei, al tuberculo)ei, al imbatranirii, al starilor degenerati$e multiple, al asteniei, al deminerali)arii, al starilor canceroase si al anemiilor, printre alteleN 0a este un regenerator fi)ic deosebit, actionea)a ca un puternic reminerali)ant asupra corpului uman, are capacitatea de a reec+ilibra metabolismul si functiile organismului, in general, este un agent antito/ic de e/ceptie# -rgila este un foarte bun bactericid, fapt pus in e$identa in tratamentul a numeroase stari infectioase: enterite, colite, colibacilo)a, afectiuni pulmonare, para)ito)e intestinale# Spre e/emplu, o rana cu puroi, tratata cu argila, se $indeca $a)and cu oc+ii, cu o $ite)a de a dreptul uimitoare, puroiul fiind eliminat, iar tesutul fiind refacut# Cum #oate fi utili$ata argila in tratamentul e%tern Sub forma de pasta Prepararea pastei de argila este foarte usoara# Se plasea)a argila intr un $as de sticla, de lemn, de portelan sau de faianta, dar niciodata intr unul de plastic ori de metal, si se amesteca precum o crema, adaugand atata apa cat sa permita obtinerea unei paste foarte moi# -numiti specialisti recomanda ca argila sa fie, in prealabil, lasata cate$a ore in apa, pentru a se usura omogeni)area#

Cataplasme, comprese, impachetari &ataplasmele se fac groase de %,5 cm pana la 2 cm, intin)andu se astfel incat sa acopere in intregime portiunea cu probleme# De la ca) la ca), atat primele, cat si ultimele cataplasme se aplica reci, caldute sau calde# &ataplasmele reci se folosesc in regiunile inflamate sau in partea inferioara a abdomenului# 0le $or fi sc+imbate imediat ce se $or incal)i !%5 *0 minute"# Daca sen)atia de frig de$ine neplacuta, se inlocuiesc aplicatiile reci cu unele caldute# &ataplasmele caldute sau calde se aplica direct pe piele, doar la ne$oie pe un tifon, in )ona +epatica, a rinic+ilor, a $e)icii, peste oase, unde este ne$oie# 0/ista anumite afectiuni cele cardiace, contu)iile, $aricele care pot solicita, mai mult sau mai putin, la inceputul

tratamentului, aplicarea de comprese inaintea cataplasmelor sau impac+etarilor# Pentru comprese, este pregatita o apa argiloasa, subtire !aproape limpedeM", in care se inmoaie o bucata de pan)a, se stoarce usor si se aplica pe piele#

Fixarea An functie de )ona afectata, atat compresele, cat si cataplasmele trebuie fi/ate# An general se utili)ea)a o banda e/tensibila Celpeau, un brau de flanela, o fasa in ; !pentru perineu", un pansament in (urul fruntii !pentru ceafa"# Durata aplicarii procedurilor $aria)a, in functie de ca), de la una trei ore la o noapte intreaga# Daca apar sen)atii neplacute !frig, durere", se intrerupe procedura si se reia dupa %2 24 de ore# Daca o cataplasma se usuca prea repede, trebuie inlocuita cu o alta, preparata pe loc#

,itmul de aplicare $aria)a in functie de afectiunea tratata si de reactia bolna$ului# An ca)ul abcesului, al diferitelor supuratii: cataplasmele se sc+imba initial din (umatate in (umatate de ora, iar apoi la perioade de o ora2 pe masura ce afectiunea cedea)a, ritmul se poate stabili)a la o ora si (umatate, c+iar )i si noapte !daca asa este necesar"2 in loc de cataplasma ori impac+etare, noaptea se poate pune si numai o compresa cu apa argiloasa, care $a fi sc+imbata o data sau de doua ori pe noapte# ,egiunile lombare, abdomenul, partea inferioara a pantecelui, regiunea +epatica: deoarece procedurile pot pro$oca in toate aceste regiuni reactii mai puternice, este de preferat sa se aplice doar o cataplasma pe )i, pe care o lasam sa stea intre doua si patru ore2 e/ista ca)uri in care, totusi, impac+etarea poate fi mentinuta si o noapte# 8umarul procedurilor este strict limitat la una singura o data# 8u se fac, sub nici un moti$, mai multe aplicatii simultan# De e/emplu, daca este ne$oie de cataplasma atat in regiunea plamanilor, cat si in )ona ing+inala, intre ele se $a respecta cu strictete un inter$al de doua patru ore#

&ontraindicatii: in timpul ciclului menstrual nu se $or face nici un fel de proceduri cu argila# Restrictii Dupa fiecare aplicare, argila utili)ata se arunca, pentru ca a absorbit si a e/tras to/inele din organism, fiind, deci, foarte to/ica# Pan)a, fasa, tifonul care au fost utili)ate se fierb si se pot reutili)a# Dupa inlaturarea compresei sau cataplasmei, pielea trebuie curatata bine, prin spalare cu apa rece sau calduta# Anainte de orice cura e/terna de argila, ori concomitent cu ea, trebuie facut un tratament de de)into/icare intern, aromaterapeutic, cu suc de lamaie, cu la/ati$e usoare, recurgand la o alimentatie sanatoasa, neto/ica# . data inceputa, cura cu argila nu este intrerupta decat in ca)uri e/ceptionale, ea trebuind urmata, in mod normal, pana cand se obtin re)ultatele dorite# &ura declansea)a un ansamblu de procese de purificare succesi$e oprirea acestora in plina lor desfasurare poate fi nefasta# drena(, re$itali)are, iar

&+iar la inceputul curei, se poate obser$a, ca de altfel in ma(oritatea asa numitelor cure acti$e, o agra$are aparenta a afectiunii pentru a carei $indecare se face cura !marirea unui ulcer, a unei plagi atone, re$enirea temporara a durerilor reumatismale, ori intetirea lor s#a#"# -cesta este un efect normal al $indecarii organismului, datorat eliminarii to/inelor, care nu trebuie sa sperie pe nimeni# Simptomele de amplificare aparenta a afectiunii se $or estompa treptat, pe masura ce se derulea)a tratamentul# Se $a incepe, intotdeauna, prin utili)area unor straturi mai subtiri de argila, de apro/imati$ 0,5 cm si de mai mica intindere, care $or fi lasate pe piele ma/imum doua ore# Progresi$, se a(unge la aplicatii de 2 cm grosime, de intindere mare si care $or fi lasate si o noapte, intreaga# 3ineinteles, numai daca si bolna$ul suportaM

sursa: armonianaturii#ro
523 0

Cura cu argila
Smbt, 2= 1artie 20%0 %::49

Articol scris de Prof. Univ. Angela Elena Beju 6olosirea argilei pentru sanatate se pierde in negura istoriei# -stfel -$icena !9:0 %0*=" in lucrarea sa ?&anonul medicinei@ rele$a $irtutile terapeutice ale argilei# 1arco Polo !%254 %*24" arata in descrierile calatoriilor sale, cum pelerinii care se duceau in orasul Sfant 8iabar, isi tratau febra cu pamant rosu, care s a do$edit ulterior a fi argila#
14 0

Da noi in tara folosirea argilei pentru di$erse afectiuni datea)a de mii de ani# Di$erse i)$oare istorice atesta ca luptatorii daci nu plecau la lupta pana cand nu si puneau in tolba doar trei pumni de argila pisata, pentru $indecarea ranilor si a altor afectiuni# De altfel e/ista unele statiuni balneoclimaterice care folosesc cataplasme cu argila calda, pentru tratamentul reumatismului si al sterilitatii# Argila contine- siliciu. alumina. o%i$i de fier. +ar. magne$iu. o%i$i alcalini si alte elemente( 6iind bogata in siliciu ea a(uta in afectiuni ca: arteriosclero)a, tuberculo)a, imbatranire prematura, boli degenerati$e# Pre)enta mineralelor e/plica rolul unei cure cu argila in ca)ul anemiilor, deminerali)arilor si asteniilor# -ctiunea terapeutica a argilei se ba)ea)a pe proprietatile sale antiinfectioase, antito/ice, absorbante, cicatri)ante, reminaerali)ante si c+iar anticancerigene# -rgila incarca cu energie $itala celulele organismului, re$igorandu le, drenea)a impuritatile din singe sau limfa si stimulea)a elimineraea lor, franea)a culturile microbiene redand organismului capacitatea de re)istenta la imbolna$iri# Cand se recomanda o cura cu argila / &ura este indicata intern in urmatoarele afectiuni: digesti$e O esofagita, ulcer gastroduodenal, gastroduodenite, colite, enterocolite, para)ito)e intestinale, di)enterie, +emoroi)i, fisuri anale, afectiuni +epatobiliare insuficienta +epatica si biliara, disc+ine)ii biliare, coleciste, +epatite, ciro)a, boli renale O nefrite, litia)a renala, albuminurie, uretrite, cistite, pielite, pielonefrite afectiuni genitale O ane/ite, cer$icite, metrite, ero)iuni ale colului uterin, prostatite, boli ale aparatului respirator O astm bronsic, bronsite, tuberculo)a pulmonara, abces pulmonar, tra+eite, afectiuni .,D rinite, faringite, laringite, sinu)ite, otite, $egetatii ale urec+ii, boli reumatismale O astenie, sindrom de suprasolicitare, ne$ro)e, migrene, ne$ralgii, afectiuni endocrine O pancreatite, insuficienta tiroidiana, insuficienta paratiroidiana, mastite, afectiuni reumatismale O lumbago, artrite, sciatica, into/icatii O cu alcool, otra$iri, $enin, tutun, boli metabolice O obe)itate, diabet )a+arat, dislipidemii, afectiuni cardiace O cardiopatie isc+emica, insuficienta cardiaca, +ipertensiune arteriala, congestie cerebrala, afectiuni stomatologice O paradonto)a, abcese dentare, stomatite, glosite, mico)e bucale, tumori benigne# 0/tern se foloseste la tartarea plagilor, ec)emelor, ulcerelor $aricoase, degeraturilor, entorselor, contu)iilor, furunculo)ei, panaritiului, epidermofitiei, )onei )oster#

An timpul curei cu argila se elimina din alimentatie grasimile, carnea animala, ouale bran)eturile fermentate, conser$ele, afumaturile, alcoolul si pe cat posibil cafeaua# Se $or consuma ceaiuri medicinale depurati$e si diuretice, sucuri proaspete de legume si fructe, legume si fructe crude# Mod de administrare internAn primul rand este bine ca argila sa fie din )ona in care traim si sa fie grasa, fara nisip si fara impuritati# -rgila se administrea)a in do)e de 50 %00 ml de suspensie *0< !o lingurita la %00 ml apa", pe )i, de regula dimineata, cu 20 *0 de minute inaintea mesei# "e *ea ing&ititura cu ing&ititura# Pentru copii do)a se reduce la (umatate# An ca)uri acute do)a se poate mari la %50 *00 ml de suspensie pe )i, reparti)ata in * 4 repri)e# Antr o prima etapa se foloseste apa de argila, o lingurita la %00 ml apa !daca este posibil sa fie de i)$or" ce se pregateste de seara# - doua )i se bea pe stomacul gol, cu ing+itituri mici si bine sali$ata numai apa limpede# Se repeta acest procedeu timp de : )ile# Dupa : )ile se consuma ?laptele de argila@# Se prepara de seara, o lingurita de argila la %00 ml apa# - doua )i se amesteca si se bea o ing+ititura mare si bine sali$ata# Daptele de argila are aspect tulbure# Se bea acest lic+id tulbure, nu si ceea ce a ramas pe fundul pa+arului# Daca apare constipatia se reduc do)ele, iar daca aceasta persista se intrerupe cura pe o perioada de % 2 saptamani# Durata unei cure este de 2 * saptamani# 0a poate fi reluata dupa o pau)a de doua saptamani# -rgila se poate utili)a si e/tern sub forma de cataplasme: Se pune argila intr un $as de sticla sau ceramica si se adauga apa pana se obtine o pasta densa# Se lasa astfel cate$a ore# 0ficienta creste daca se adauga tincturi de plante# Se fac apoi cataplasme a caror marime depaseste suprafata ce urmea)a a fi tratata# Se fac cataplasme reci in afectiuni acute O di)enterie, +emoroi)i, migrene, otite, insolatii, congestie cerebrala, arsuri, furuncule, contu)ii, ec)eme, $arice, flebite, ulcer $aricos, panaritiu, abces dentar, ne$ralgii O si cataplasme calde in boli cronice O afectiuni +epatobiliare, boli reumatice, afectiuni renale, pancreatice, cardiace, genitale, boli ale aparatulti respirator# Pasta pentru cataplasmele calde, se poate incal)i tinand $asul in care este preparata, un timp la cuptor# &ura e/terna cu cataplasme, incepe cu plasturi subtiri !0,5 % cm", apoi le $om mari progresi$ grosimea !pana la 2 cm" cat si marimea# Durata aplicarii este de la % la * ore, uneori si mai mult# An ca)ul unor afectiuni acute, cataplasmele se sc+imba des, din *0 in *0 minute# Daca apar sen)atii de frig, se indepartea)a cataplasma si se pune alta dupa %2 24 ore# &ataplasmele se aplica direct pe )ona afectata, sau intre doua bucati de tifon# 8u se fac mai multe aplicari in acelasi timp# Se respecta un inter$al de 2 * ore intre aplicari# . data cura cu argila inceputa, ea nu se intrerupe decat in ca)uri e/ceptionale# Da inceput, ca si in numeroase cure acti$e, se poate obser$a o agra$are aparenta a afectiunii respecti$e, dar acest lucru nu trebuie sa sperie si e$entual trebuie consultat un medic# &ura cu argila este contraindicata in ca)urile de +ernie, constipatie se$era, tratament cu ra)e J sau femeilor in timpul

menstruatiei# An cosmetica argila are multiple intrebuintari#0a curata si regenerea)a pielea# Din pulbere fina de argila amestecata cu ulei de masline, se obtine o crema foarte fina, eficienta in tratamentul multor afectiuni ale pielii# Pentru confectionarea mastilor de frumusete, argila se $a amesteca cu suc proaspat de castra$eti, uneori indoit cu apa !e$entual de i)$or", suc de rosii, struguri si alte produse# Pasta se intinde in strat subtire pe fata si se lasa sa se usuce# Se indepartea)a cu apa calduta# Se tratea)a acneea, eruptiile, ridurile, cupero)a# Pentru a reda $italitatea pielii normale poate fi folositoare urmatoarea masca: se amesteca doua linguri de argila cu o (umatate lingura ulei de masline, o lingura suc de morco$ si o lingura suc de castra$eti pana se formea)a o pasta cremoasa#Se aplica pe fata si se lasa %5 minute sa actione)e# Se spala cu apa calduta#
14 0