S A R B AT O R I R O M A N E S T I

Sfantul Andrei Andrei-de-iarna

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a

simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.
Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. n acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor

In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de "dincolo" dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca "acolo" dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice. Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi. Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata. Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: "Ai mancat usturoi?". Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

Noaptea farmecelor si a vrajilor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita. Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

 Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice: "Sfinte Andrei, Scoate-i chipul in fata apei, Ca in vis sa-l visez, C-aievea sa-l vaz!" Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce sau inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta. In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

Sfantul Nicolae
Acesta a trait pe vremea tiranilor imparati Diocletian si Maximilian (284-305) si a stralucit mai inainte in viata pustniceasca si, pentru nespusa lui bunatate, a fost facut arhiereu. Toate elementele biografice sunt trzii i ndoielnice. Nicolae de Mira e menionat pentru prima dat n secolul al VI-lea, n Martirologiul roman; n schimb nu e vorba de vreo pomenire ca atare a sfntului, ci doar de vedenia cnd sfntul Nicolae Licianul i s-ar fi artat n vis lui Constantin cel Mare, cerndu-i s-i ierte pe trei ostai osndii la moarte. De fapt, srbtoarea de pe 6 decembrie pomenete tocmai aceast vedenie.

Srbtori n calendarul bizantin: 6 decembrie (srbtorit de facto pe 19 decembrie de majoritatea bisericilor ortodoxe, din cauza decalajului dintre calendarul civil i cel bisericesc) n calendarul latin: 6 decembrie n calendarul luteran: 6 decembrie n calendarul anglican: 6 decembrie Imaginea lui Mo Nicolae n universul copiilor n noaptea dintre 5 spre 6 decembrie, copiii obinuiesc s i lase ghetele n faa uii ateptnd n sperana c vor primi cadouri constnd, n general, n dulciuri. n unele zone, copii i las moului ap sau morcovi pentru calul su. n multe regiuni ale Romniei copiii gsesc n dimineaa zilei de 6 decembrie, pe lng dulciuri i fructe, o nuielu.[1] Sfntul Nicolae este pomenit n Sinaxar n 9 mai. Tot n aceast zi, pomenirea mutrii moatelor sfntului Nicolae de la Mira la Bari, n anul 1087, cnd regiunea Mira Lichiei a czut n minile turcilor.

Legenda
Legenda spune c trei surori, fetele unui nobil srac, nu se puteau mrita datorit situaiei financiare precare. Se spune ca atunci cnd fata cea mare a ajuns la vremea mritiului, Nicolae, ajuns deja episcop, a lsat noaptea, la ua casei nobilului, un scule cu aur. Povestea s-a repetat ntocmai i cnd a venit vremea de mariti pentru cea de a doua fat. Cnd i-a venit vremea i celei de a treia fete, nobilul a stat de paz pentru a afla cine era cel care le-a fcut bine fetelor sale. n acea noapte l-a vzut pe episcopul care lsa sculeul cu aur. Se spune c Sfntul Nicolae s-a urcat pe acoperi i a dat drumul sculeului prin hornul casei, ntr-o oseta pus la uscat, motiv pentru care a aprut obiceiul agrii osetelor de emineu. Dup ce tatl fetelor a vzut cele ntmplate, Nicolae l-a rugat s pstreze secretul, ns acesta nu a rezistat tentaiei de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neateptat i mulumea lui Nicolae pentru el. Cei trei sculei cu aur fcui cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfntului Nicolae sub forma a trei bile de aur (n iconografia apusean). Tot potrivit legendei, Nicolae de Mira ar fi fost unul din cei 318 participani ai Conciliului de la Niceea, astzi znik, Turcia.

Craciunul
Crciunul sau Naterea Domnului este o srbtoare cretin celebrat la 25 decembrie (n calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (n calendarul iulian) n fiecare an. n anumite ri, unde cretinii sunt majoritari, Crciunul e de asemenea srbtoare legal, iar srbtoarea se prelungete n ziua urmtoare, 26 decembrie: a doua zi de Crciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crciunul devine i o srbtoare laic, celebrat att de ctre cretini ct i de ctre cei necretini, centrul de greutate al celebrrii deplasndu-se de la participarea n biseric la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, darurilor de la Mo Crciun.

Istoria Sarbatorii
Crciunul a nceput s fie serbat de ctre cretini pe 25 decembrie, dup cel puin trei secole de la nceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume ncepnd cu secolul al IV-lea n Vest i ncepnd cu cel de-al V-lea secol n Est. Iniial, srbtoarea naterii lui Hristos era inut pe 6 ianuarie, istoricii tiind azi c ea se celebra deja n 336 d. Chr., la Roma (n Est, Boboteaza, serbat la data de 6 ianuarie ncepnd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naterea, botezul i primul miracol al lui Iisus, n timp ce gnosticii (sect cretin considerat eretic de ctre cretinismul canonic) serbau aceeai Epifanie n Egipt, nc din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, cnd, n viziunea lor, Iisus s-a artat ca Fiul lui Dumnezeu la botez). Sextus Julius Africanus, un cretin din secolul al III-lea, este primul care alege n 221 d. Chr. aceast dat pentru naterea lui Iisus, care ns nu va fi celebrat nc mult vreme de ctre ceilali cretini, care preferau 6 ianuarie.

Factorul pentru care primii cretini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al naterii Fiului lui Dumnezeu a fost deci c la aceste date, n lumea roman, germanic i oriental se celebrau diverse date de natere ale zeilor pgni. Povestea unui zeu salvator nscut din fecioar pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou, cele mai multe culte pgne ale vremii adornd cte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiiului egiptean, era celebrat revrsarea apelor Nilului i n cultele misterelor locale naterea eonului din fecioar. Epifaniu, scriitor cretin, red n lucrarea sa ritul celebrrilor din 6 ianuarie i semnificaia acestuia la egipteni i la arabii din Petra (Eleusa, unde se serba naterea pruncului-zeu Dusares din fecioar. Odat ce cretinii au abandonat celebrarea naterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optnd pentru data de 25 decembrie, scriitorii cretini fac frecvente legturi ntre renaterea soarelui i naterea lui Hristos. Triburile nord-europene (germanice) celebrau i ele, la aceeai dat, Iule, pentru a comemora renaterea soarelui dttor de lumin i cldur, de maniera n care i cretinii spuneau despre Isus, nscut tot atunci, c este Lumina lumii.

Mos Craciun
Mo Crciun este versiunea mai nou a Sfntului Nicolae (n englez: Santa Claus) care i-a fcut apariia n secolul I. Pe atunci el era imbracat in verde. El mparte cadouri tuturor copiilor n noaptea de Crciun (de 24 spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea lui Sinterklaas care nseamn Sfntul Nicolae n limba olandez. Se pare c termenul Santa Claus a aprut n SUA prin contactul imigranilor olandezi cu alte populaii americane. Protestanii conservatori din Olanda nu introduc brad n cas de Crciun, fiind considerat obicei catolic de origine pgn. Conform unei legende, tradiia cadourilor n noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie ar proveni de la Martin Luther care ar fi propagat din anul 1535 aceasta datin numit Christkindl ca o alternativ a obiceiului catolic Nikolaustag de pe 6 decembrie. Mult vreme n familiile catolice a fost meninut mai departe tradiia cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost s trezeasc interesul copiilor pentru Cristos i s-i ndeprteze astfel de datina catolic a cadourilor de Nikolaus. Conform unei alte legende, Luther ar fi fost profund impresionat de cerul nstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce n cuvinte pentru familia sa, aa c a tiat un brad, l-a pus n cas i a pus lumnri n el i le-a aprins.Conform legendei, aceasta ar fi originea bradului de crciun.

Craciunul la romani
Credin i legende populare privitoare la originea termenului n folclor se spune c Fecioara Maria, cnd trebuia s nasc pe fiul lui Dumnezeu, umbla, nsoit de dreptul Iosif, din cas n cas, rugndu-i pe oameni s-i ofere adpost pentru a nate. Ajunge la casa unor btrni, Crciun i Crciunoaia, ns nici acetia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin naterea unui prunc zmislit din greeal. Nemaiputnd merge, Maria a intrat n ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naterii. Crciunoaia, auzind-o, i tiind ce nseamn o natere de copil, i s-a fcut mil de dnsa i s-a dus la ea, ndeplinind rolul de moa. Crciun, cnd a aflat, s-a suprat i i-a tiat babei minile; apoi, nspimntat de tot ce s-a ntmplat, a plecat de acas. Crciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu ap, l-a nclzit, i l-a dus s scalde copilul. Maria i-a zis s ncerce apa, i cnd a bagat cioturile minilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase dect erau nainte; de la aceast minune se crede c moaele au mini binecuvntate. n alt variant a povetii, Maria sufl peste minile Crciunoaiei i acestea cresc la loc.

Traditii din diferite zone

Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an. - In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli. - In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa. - In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului. - In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.

- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc. - La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.. - Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate. - In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat. - In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade. - In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori. - Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba. - In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.

- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire. - Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului. - Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc. - In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile". - Prin Transilvania, se intelege sub numele de "zorit" datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la "zoritul" in ziua de Craciun. - Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.

- "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban. - Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati. - Despre cei Trei Crai de la Rasarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa unii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata ca ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar. - Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum. - Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)

- Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos. - Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii. - Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii. - "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios. - A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.

- In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile. - In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii. - In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli. - In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor. - In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri.

Citate despre Craciun

Crciunul nu este o perioad, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevratul spirit al Crciunului nseamn s preuieti pacea i bunvoina, s oferi, din plin, compasiune. Calvin Coolidge Crciunul este perioada cnd ai dor de acas chiar dac eti deja acas. Carol Nelson Crciunul este perioada cnd copiii i spun Moului ce doresc i adulii pltesc. Richard Lamm Bradul perfect pentru Craciun? Toti brazii de Craciun sunt perfecti! Charles Dickens Mo Crciun are o idee bun: viziteaz oamenii doar o dat pe an. Victor Borge Sunt sigur c ntotdeauna m-am gndit la Crciun, cnd i-a venit vremea, ca la un timp bun, un timp plcut, n care s fii blnd, ierttor, mrinimos, singurul timp pe care l tiu, n calendarul lung al anului, cnd brbaii i femeile par s-i deschid la unison, din propria voin, inimile nchise. Charles Dickens Mo Crciun nu va muri niciodat, pentru c nu poate muri ideea de a drui, orict de meschin ar deveni lumea. Elena Stan

Pentru oamenii ri Crciunul este un supliciu sufletesc, nu o srbtoare. Elena Stan Cel mai frumos cadou de Crciun este s nu fii singur i bolnav! Elena Stan

Fara mirosul de cetina, de cozonaci si sarmale si fara parintii care asteapta un strop de recunostinta, fara copiii care-si daruiesc colinda, Craciunul devine bizar, instrainandu-se de bucuria primordiala cu care a fost inzestrat. Elena Stan Pace pe pmnt va fi atunci cnd vom pstra Spiritul Crciunului pe toat perioada anului! Helen Steiner Rice Mi-a dori s pun Spiritul Crciunului ntr-un borcan i s m bucur n fiecare lun. Harlan Miller De Crciun, toate drumurile duc acas. Marjorie Holmes Bucuria este adevratul dar al Crciunului. Papa Benedict XVI Voi pstra Crciunul n inim i voi ncerca s-l in cu mine tot anul. Charles Dickens Nimic nu este mai trist pe aceast lume dect un om care se trezete n dimineaa ajunului i nu se comport ca un copil. Erma Bombeck Cel care nu are Crciunul n inim, nu-l va gsi nici sub brad. Roy L.Smith Cel mai frumos cadou de Crciun este prezena unei familii unite ca un pachet de cadouri. Burton Hillis

Crciunul este singura perioad a anului cnd oamenii i pot urma propriile impulsuri i i pot exprima propriile sentimente, fr reineri. Pe scurt, Craciunul este ansa de a fi noi nine. Francis C. Farley Crciunul flutur o bagheta magic deasupra acestei lumi i sub ea totul este mai blnd i mai frumos. Norman Vincent Peale Crciunul este perioada n care aprindem focul ospitalitii n cas i cel al dragostei in inimi. Washington Irving De Crciun, toat dragostea i bucuria pe care o druiesti celorlali se ntoarce, n mod miraculos, napoi. Cu ct druieti mai mult cu att vei fi mai iubit. John Greenleaf Whittier Din cas n cas, din inim n inim, dintr-un loc n altul, cldura Crciunului ne aduce pe toi mai aproape. Emily Matthews Binecuvantat este sezonul care aduna toata lumea intr-o conspiratie a dragostei. Hamilton Wright Mabie Craciunul este, bineinteles, timpul de a sta acasa-cu sufletul si cu trupul. Garry Moore Parerea mea despre Craciun, moderna sau demodata, este una foarte simpla: iubirea fata de ceilalti. Ma tot gandesc de ce trebuie sa asteptam Craciunul pentru a arata acest lucru? Bob Hope Ce este Craciunul? ESte nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranta pentru viitor. Este o dorinta ferventa ca fiecare ceasca a vietii sa fie plina de binecuvantari bogate si eterne si ca fiecare drum sa duca catre pace. Agnes Pharo

Crciunul este singura perioad a anului cnd oamenii i pot urma propriile impulsuri i i pot exprima propriile sentimente, fr reineri. Pe scurt, Craciunul este ansa de a fi noi nine. Francis C. Farley Crciunul flutur o bagheta magic deasupra acestei lumi i sub ea totul este mai blnd i mai frumos. Norman Vincent Peale Crciunul este perioada n care aprindem focul ospitalitii n cas i cel al dragostei in inimi. Washington Irving De Crciun, toat dragostea i bucuria pe care o druiesti celorlali se ntoarce, n mod miraculos, napoi. Cu ct druieti mai mult cu att vei fi mai iubit. John Greenleaf Whittier Din cas n cas, din inim n inim, dintr-un loc n altul, cldura Crciunului ne aduce pe toi mai aproape. Emily Matthews Binecuvantat este sezonul care aduna toata lumea intr-o conspiratie a dragostei. Hamilton Wright Mabie Craciunul este, bineinteles, timpul de a sta acasa-cu sufletul si cu trupul. Garry Moore Parerea mea despre Craciun, moderna sau demodata, este una foarte simpla: iubirea fata de ceilalti. Ma tot gandesc de ce trebuie sa asteptam Craciunul pentru a arata acest lucru? Bob Hope Ce este Craciunul? ESte nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranta pentru viitor. Este o dorinta ferventa ca fiecare ceasca a vietii sa fie plina de binecuvantari bogate si eterne si ca fiecare drum sa duca catre pace. Agnes Pharo

Copilaria este sa crezi ca printr-un brad de Craciun si cativa fulgi de nea, intreaga lume poate fi schimbata. Andre Laurendeau Din punct de vedere comercial , daca Craciunul nu ar fi existat , el ar fi trebuit sa fie inventat. Katharine Whitehorn Nu va ingrijorati niciodata asupra inaltimii bradului de Craciun : pentru copii el va parea intotdeuna mai mare decat Himalaya. Larry Wilde Craciunul nu este atat deschiderea cadourilor, cat deschiderea inimilor noastre. Janice Maeditere Anul Nou si Craciunul sunt ceva ca o pauz de teatru. Se duce omul la bufet, bea un phrel i se ntoarce la locul lui. Optimitii spera c urmtorul act va fi mai reuit. Gabriel Laub Niciodata nu am crezut in Mos Craciun deoarece stiam ca niciun tip alb nu ar veni in cartierul meu dupa ce se insereaza. Dick Gregory Priveste, o alta reclama despre Craciun! Sunt miscat de faptul ca spiritul Craciunului este adus de cola, fast food si bere. Cine ar fi crezut ca, consumul de produse, traditiile populare si spiritualitatea sar imbina atat de bine. Bill Watterson, Calvin & Hobbes Cand avem constiinta curata, avem Craciunul in permanenta cu noi. Benjamin Franklin Ceea ce conteaza de Craciun nu e decorarea bradului, ci reunirea familiei. Kevin Bright

Craciunul este patura magica care ne acopera, acel ceva atat de intangibil de parca este un parfum. Poate sa teasa un val de nostalgii in jurul nostru. Craciunul poate fi o zi de sarbatoare sau de rugaciune, dar va fi intotdeauna si o zi de aducere aminte in care ne gandim la tot ce am iubit vreodata. Augusta E. Rundel Craciunul este locul de pastrare al amintirii inocentei noastre. Joan Mills Craciunul reinoieste tineretea noastra prin aceea ca ne face sa ne miram. Capacitatea noastra de a ne mira a fost numita cea mai umana capacitate, fiindca din ea s-au nascut arta noastra, stiinta si religia. Ralph Sockman Craciunul este ziua care tine timpul impreuna. Alexander Smith Timp de multe secole oamenii s-au intalnit cu Craciunul. Craciunul inseamna prietenie, sarbatorire, a da si a primi, un timp pentru buna dispozitie, pentru camin si familie. W.J. Tucker Spiritul Craciunului satura cea mai mare foame a omenirii. Loring A. Schuler Crciunul este sezonul n care cumperi cadourile de anul acesta, pe banii de anul viitor. Anonim

Boboteaza
Botezul Domnului - Boboteaza, "Sarbatoarea luminilor", "Epifania" (aratarea Domnului) sau "Teofania" (aratarea lui Dumnezeu) sunt cele cateva nume consacrate pentru marele praznic bisericesc de la 6 ianuarie. Acest Praznic a fost initial sarbatorit ca o taina a venirii Domnului Hristos in lume, fiind celebrate deodata atat Nasterea Domnului, cat si Botezul Domnului. Numai in secolul al IV-lea cele doua sarbatori au fost separate fiindca si semnificatia lor a crescut odata cu hristologia parintilor primelor doua sinoade ecumenice. Praznicul este precedat de o duminica pregatitoare si de o zi de ajunare, apoi este urmat de sarbatoarea inchinata Sfantului Ioan Botezatorul si de opt zile de dupa-praznuire. Sarbatoarea Botezului Domnului devenise inca din primele veacuri crestine un mare praznic, tinut cu mare solemnitate, asemenea Sfintelor Pasti si Rusaliilor. In acea perioada, cel mai insemnat eveniment legat de aceasta sarbatoare era botezul catehumenilor, care voiau sa imite astfel botezul Mantuitorului. Cum botezul era numit si luminare, sarbatoarea Bobotezei a primit si numele de sarbatoarea Luminilor sau a Luminarii. Pentru aceasta sarbatoare se sfinteau apele inca din ajun, iar catehumenii se pregateau sufleteste prin post sau ajunare si, de aceea, s-a pastrat obiceiul de a posti in ajunul Bobotezei. Sfintirea cea mare a apei s-a facut tot timpul in ajunul praznicului sau in insasi ziua Bobotezei, dupa Sfanta Liturghie.

Multi crestini credeau si marturiseau sfintirea tuturor apelor odata cu acest praznic. Intr-un cuvant de invatatura pentru aceasta sarbatoare, Sfantul Ioan Gura de Aur arata ca "multi indatineaza la miezul noptii acestei sarbatori, dupa ce au scos apa, sa o ia in casa si sa o tina un an intreg, pentru ca in ziua aceasta s-a sfintit apa; aici se intampla o minune, deoarece apa, care se scoate astazi, nu se strica, ci se tine un an intreg si adeseori doi si trei ani, fiind ca si cea proaspata, fiind ca si aceea care chiar din fantana s-ar fi scos". Tot Sfantul Ioan Gura de Aur ne arata ca la Botezul Domnului s-a aratat Duhul Sfant in chip de porumbel, tot asa cum s-a aratat si lui Noe, binecuvantand omenirea pentru un nou inceput. Obiceiul ca preotii sa mearga cu "botezul", stropind casele credinciosilor, este la fel de vechi ca si acela al savarsirii Aghiasmei Mari (sfintirea cea mare a apei). Pe langa sfintirea caselor, acest botez este un indemn spre curatirea si innoirea vietii, spre netezirea cailor vietii noastre: "Gatiti Calea Domnului, drepte faceti cararile Lui" (Marcu 1, 3). Botezul Domnului este inceputul activitatii publice a Mantuitorului. Daca la vremea Nasterii Sale s-a aratat catre putini oameni privilegiati, acum Domnul se arata multimilor in repejunile Iordanului. El a primit botezul "ca sa se implineasca dreptatea" (Matei 3, 15), aratand ca fusese "randuit dinainte de intemeierea lumii" (I Petru 1, 18-20) sa ia asupra Lui pacatele omenirii. Botezul Mantuitorului savarsit de catre Ioan Botezatorul nu I-a fost "spre iertarea pacatelor", fiindca nu avea pacat, ci spre ridicarea pacatelor tuturor oamenilor: "Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii" (Ioan 1, 29; Matei 20, 28).

 De aceea, Botezul Domnului este un prilej spre a ne aminti de faptul ca noi suntem botezati in Hristos, de a innoi acest legamant al lui Dumnezeu cu noi si de a-L reafirma pe Dumnezeu in viata noastra. Iconografic, Botezul Domnului este reprezentat inca din secolul al IIIlea, ajungand numai in secolul al VI-lea la o infatisare unitara: Hristos Domnul in apa, avand pe Sfantul Ioan Botezatorul de o parte, iar pe Sfintii ingeri pe cealalta parte, cu porumbelul coborand deasupra insotit de o lumina stralucitoare. In perioada artei paleologe, iconografia Botezului Domnului s-a dezvoltat intr-un ciclu de cinci pana la sapte scene in care coborarea Mantuitorului in apa Iordanului este accentuata spre a ingadui analogii cu salasluirea Lui in pestera la Nastere si cu pogorarea la iad, inainte de inviere.