Consideratii etice in cancer Introducere Progresele inregistrate de medicina moderna au adus in atentie noi si complexe probleme de etica.

Relatia medic-pacient ocupa o pozitie centrala in etica medicala traditionala, in timp ce etica moderna adauga rolul societatii in aceasta relatie. Daca prima forma de etica medicala (cea traditionala) se bazeaza pe juramantul lui ipocrate, cea dea doua forma (etica medicala moderna) s-a nascut dintr-o necesitate! implicarea medicului in cercetarea experimentala efectuata pe organismul uman. "inteza datelor In cancer ca si in alte afectiuni se naste in mod justificat intrebarea! cum poate fi pacientul respecti# protejat de o atitudine medicala lipsita de etica$ Raspunsul porneste de la definitia starii de sanatate si a statutului pacientului. %edicina defineste starea de sanatate ca lipsa bolii, iar tratamentul medical ca modalitatea de eliminare a acesteia. Dar starea de sanatate presupune mai mult decat atat! reclama o buna relationare si functionare a diferitelor aparate si sisteme ale organismului uman. &ste moti#ul pentru care diferite sc'eme terapeutice adresate aceleiasi afectiuni au efecte diferite asupra starii de sanatate a pacientului. (u doar in neoplazii relatia medic-pacient presupune existenta unui acord intre cele doua parti, c'iar daca nu este totdeauna direct si clar exprimat. Pacientul care se adreseaza medicului pentru problema lui de sanatate este interesat de boala in sine si de posibilitatile sale de tratament in grade #ariabile in functie de ni#elul sau educational si de diagnosticul primit. De cealalta parte medicul #a actiona in deplin acord cu juramantul 'ipocratic! )#oi indica acel regim care, potri#it abilitatilor si judecatii mele consider a fi benefic pentru pacientul meu* nu #oi recomanda nimanui o medicatie cauzatoare de moarte). +ceasta idee este pastrata si se regaseste in juramantul medical din Declaratia de la ,ene#a (-./0)! )#oi practica medicina cu demnitate si constiinta* prioritara #a fi totdeauna sanatatea pacientului meu). +#and in #edere modalitatile terapeutice si ratele de supra#ietuire nu totdeauna satisfacatoare in boala canceroasa, asistam in mod firesc la o acti#itate sustinuta de cercetare si experimentala medicala in acest domeniu. De#ine astfel imperios necesar ca orice studiu realizat pe subiecti umani sa fie subordonat unui cod etic. Primele reglementari in acest sens se regasesc in codul de la (urnberg (-./1) in care se precizeaza! )protagonistii acti#itatii de cercetare efectuata pe organismul uman trebuie sa-si justifice actiunile prin aceea ca experimentele lor au o contributie clara si #aloroasa pentru bunul mers al societatii). Documentul pre#ede in continuare zece principii care trebuie respectate in ideea protectiei pacientului. Desi formularea se doreste a fi fara ec'i#oc, se nasc unele semne de intrebare legate de conditiile impuse! )acceptul #oluntar al subiectului uman este esential), iar pacientul )#a trebui sa aiba suficiente cunostinte si o buna capacitate de

intelegere a sec#entelor acti#itatii in care este antrenat astfel incat el sa poata fi capabil de a lua o decizie in deplina cunostinta de cauza si lipsita de prejudecati). Prin urmare in toate situatiile medicul trebuie sa aiba consimtamantul participantilor, de preferinta in scris, pentru a atesta faptul ca informatia a fost transmisa. Pentru consimtamantul informat, medicul trebuie sa prezinte toate datele legate de acti#itatea in care este antrenat subiectul (riscuri, beneficii etc.). "i declaratia de la elsin2i (-.1/) include o dare de seama referitoare la principiile etice care trebuie sa gu#erneze acti#itatea medicilor si a altor participanti la cercetarea medicala pe subiecti umani. Documentul incepe cu precizarea obligatiilor medicului fata de pacient! )sanatatea pacientului meu #a fi prioritara) si continua cu datoria medicului fata de societate! )progresul medical se bazeaza pe cercetare care in ultima instanta include si studiile efectuate pe subiecti umani* acest tip de cercetare medicala este justificata de o probabilitate rezonabila ca populatia careia i se adreseaza sa beneficieze de rezultatele sale). +pare astfel un conflict intre obligatiile medicului fata de pacientul sau pe de o parte si fata de societate pe de alta parte. Pornind de la aceste norme generale, diferite institute de cercetare a cancerului siau stabilit propriul cod etic. De exemplu, la Centrul de Cancerologie %.D. +nderson al 3ni#ersitatii din 4exas codul etic pre#ede! - tratarea bolii, reducerea suferintei si asigurarea unei calitati acceptabile a #ietii sunt principalele obiecti#e ale institutului nostru ce pot justifica dar nu pot impune masuri eroice (principiul 5)* - diagnosticul cancerului nu inseamna doar identificarea bolii ci si participarea la incarcatura emotionala, financiara si sociala a pacientului si a celor apropiati lui* de aceea este responsabilitatea noastra de a le oferi un suport in pri#inta informatiilor necesare pentru luarea deciziilor (principiul 6)* - informarea pacientului este confidentiala si nu poate fi di#ulgata unei terte persoane fara acordul sau* toate informatiile trebuie acordate cu responsabilitate si acuratete respectand intimitatea si interesul pacientului (principiul /)* - cercetarea fundamentala si cea clinica ocupa un loc central in acti#itatea noastra fiind esentiale pentru diagnosticul, tratamentul si eradicarea cancerului si in cadrul carora participantii sunt informati corespunzator* se realizeaza la cele mai ridicate standarde de acuratete si fidelitate in pri#inta rezultatelor comunicate (principiul 7)* - toti cei ce lucreaza in acest institut au obligatii si sarcini specifice, dar in acelasi timp sunt egali ca responsabilitati in acti#itatea de ocrotire a pacientilor fata de care poarta o obligatie morala (principiul 0)). Centrul de Cercetari 8ncologice din 8ntario isi desfasoara acti#itatea pe baza urmatoarelor principii! - principiul respectului demnitatii umane* - principiul consimtamantului liber si informat* - principiul respectului fata de persoanele #ulnerabile* - principiul respectului pentru intimitate si confidentialitate* - principiul respectului pentru justitie* - respectarea balantei intre noci#itate si beneficiu.

+sigurarea armoniei si complementaritatii intre cercetare si practica re#ine bioeticii. In cursul e#aluarilor critice pot sa apara conflicte sau incompatibilitati, de multe ori ine#itabile, dar care trebuie aduse la pragul minim de risc pentru indi#id si care trebuie sa se incadreze intr-un sistem legislati# cu aplicabilitate imediata. Corelatii psi'ologice in cancer (u trebuie sa uitam despre cancer faptul ca impresioneaza profund prin implicatiile sale de lunga durata si suferinta grea la care este supus bolna#ul. 9ata de spectrul terifiant al cancerului datoria medicului este de a inlocui aceasta anxietate cu o considerare lucida, realista a bolii. Pentru ca nu exista nici medic-standard, nici bolna#-standard si nici cancer-standard, la intrebarea daca un canceros trebuie sau nu sa cunoasca ade#arul referitor la starea sanatatii sale nu se poate da un raspuns #alabil pentru toate formele si stadiile bolii canceroase, pentru toate tipologiile umane sau pentru toate situatiile. Inainte de a lua o decizie se impune ca necesitate o explorare psi'ologica. 8piniile medicilor difera in aceasta pri#inta, de la cei ce considera ca ade#arul distruge ceea ce a mai ramas din personalitatea integrata a bolna#ului (C'.". Cameron, "ocietatea +mericana de Cancer) pana la cei care #ad in aceasta informatie o posibilitate ca bolna#ul sa-si inteleaga boala si sa coopereze mai bine cu medicul. Datele statistice s-au sc'imbat de-a lungul timpului! daca in anii :1;-:7; atitudinea de co#arsitoare majoritate era de abtinere (la 0;-.;< din medici) si aproape .;< dintre cancerosi doreau sa cunoasca ade#arul, astazi procentele majoritare apartin celor ce informeaza pacientul. 4otusi, pentru a e#ita dezorganizarea emotionala a pacientului trebuie a#uta in #edere modalitatea in care bolna#ul isi pri#este in general boala, cu alte cu#inte semnificatia bolii pentru bolna#. Din acest punct de #edere pacientii cancerosi se pot grupa in doua categorii! cei care se autoblameaza, care se considera #ino#ati de agra#area bolii si cei care proiecteaza blamajul catre cei din jur sau catre agenti ori mecanisme supranaturale. De aceea este foarte important ca pacientul sa fie incurajat sa-si exprime sentimentele si atitudinile pentru a oferi medicului criteriile pentru alegerea conduitei de urmat. +lta latura a relatiei medic-pacient neoplazic Reactiile afecti#e ale medicului in fata cancerului bolna#ilor sai nu trebuie neglijate. "ondajele de opinie efectuate au aratat o participare importanta din partea medicului, in unele cazuri acestia do#edindu-se la fel de ingroziti ca si bolna#ii, considerand in mod superstitios cancerul ca o condamnare la moarte sau o condamnare la tortura. &ste moti#ul pentru care medicul (si mai ales c'irurgii) trebuie sa-si depaseasca orice atitudine emotionala negati#a in fata fenomenului cancer si sa indrazneasca in numele sperantei. +titudinea realista a medicului care sa ajute bolna#ul sa se adapteze noilor circumstante trebuie sa de#ina regula in relatia medic-pacient neoplazic. &ste o enorma greseala tendinta unor medici oncologi de a se feri sa stabileasca o relatie )afecti#a) cu pacientii lor in perspecti#a mortii lor iminente. (u trebuie uitat faptul ca o comunicare de cate#a minute cu acesti pacienti este comparabila cu ore intregi de acti#itate medicala (in#estigatii, sedati#e, tranc'ilizante etc.). Pentru

majoritatea cancerosilor, importanta nu pare a fi suprimarea spaimei de moarte cat usurarea durerilor. De altfel, moartea nu poate fi gandita conceptual, ea se afla dincolo de experienta noastra subiecti#a. De asemenea foarte important pentru pacient este asigurarea ca nu #a fi abandonat, e#itarea izolarii, con#ingerea ca nu este parasit afecti#. 4rebuie deza#uate afirmatiile linistitoare nejustificate ale medicului ce pot fi interpretate de catre pacient ca o do#ada de indiferenta, ca un stereotip ce nu coboara pana la particularitatile cazului si ale persoanei. %edicul trebuie sa ofere oportunitati, sa contribuie la descarcarea emotionala a pacientului canceros. &ste interesant faptul ca unii pacienti a#and suficiente cunostinte medicale sunt deseori incapabili sa traga concluzia logica a diagnosticului de malignitate, recurgand la interpretari si explicatii extrem de subrede. (umeroase studii efectuate au aratat ca ni#elul de cunostinte nu este un factor care sa influenteze promptitudinea prezentarii la medic. %ai mult decat atat, factorul pur informati# este mai putin important decat cel afecti#. De aceea incurajarea unei relatii interpersonale medic-pacient poziti#e contribuie mai mult la stabilirea unui diagnostic si tratament precoce in cancer decat o intensificare a acti#itatii de educatie sanitara in acelasi scop. Concluzii -. In abordarea pacientilor cu neoplazii, medicul se supune atat normelor eticii traditionale cat si celor specifice medicinei moderne. 5. In domeniul cancerului, cercetarea medicala pe subiecti umani este bine codificata si atent monitorizata in pri#inta respectarii codului etic. 6. 8 relatie interpersonala poziti#a medic-pacient joaca un rol important in diagnosticul si tratamentul precoce al afectiunilor maligne. =ibliografie >-? +starastoae @., 4rif =.+., &ssentialia in bioetica, &d. Cantes, Iasi, -..0* >5? +starastoae @., 3ngureanu %.C., "toica 8., Probleme etice si legale ale noilor te'nologii reproducti#e, Re#ista Romana de =ioetica, #ol.-, nr.5, p.A/, aprilieiunie 5;;6* >6? +t'anasiu +., &lemente de psi'ologie medicala, &d. %edicala, =ucuresti, p. 550-56-, -.06* >/? +zoicai D., &tica cercetarii clinice. 8 prioritate in medicina bazata pe do#ezi, Re#ista Romana de =ioetica, #ol.-, nr.5, p./5, aprilie-iunie 5;;6* >A? =otezatu P., +de#aruri despre ade#ar, &d. Bunimea, Iasi, -.0-* >1? ,onset' 9., Despre metodologia cercetarii, @ol. Cogica "tiintei, &d. Politica, =ucuresti, -.7;* >7? "cripcaru ,'., =ioetica - o perspecti#a europeana, Colectia =ioetica-/, &d. "Dmposion, Iasi, -..A.