Creierul uman - un miracol

Prof. CIOBOATA AURELIA Colegiul Agricol Dimitrie Petrescu Caracal, Ju . Olt

!untem o s"ecie creatoare cu totul neo#i$nuit%. &n numai un secol am stra#atut rumul e la esco"erirea legilor ere ita'ii la controlul (ie'ii. )imic nu este mai emo'ionant ecat certitu inea ca fiecare intre noi este un e(eniment cu totul singular. !untem unici intr-un uni(ers unic. Unicitatea este una in marile realita'i ale (ietii. Omul este $i ere itate si cultura * me iu+. !e s"une ca me iul mo elea,a "ermanent (ia'a.-ia'a noastra are ritmurile ei "ro"rii. Creierul, inima, res"ira'ia, secre'iile .ormonale func'ionea,a conform unei "rogramari ciclice. Rostan s"unea ca $tiin'a a facut in noi ,ei mai /nainte e a fii meritat sa fim oameni. Cum sa in(estigam (ia'a can nu stim ce este0Cea mai e(oluata forma a materiei in cate se cunosc o formea,a creierul uman, el este 1o mare e necunoscute2.Creierul este is"ecerul care controlea,a toate acti(itatile organismului. El "rimeste, integrea,a, stoc.ea,a, si "relucrea,a informatiile, ela#oran comen,i care,"rin stimularea, sau in.i#area iferitelor "arti ale organismului, "ermit reali,area celor mai a ec(ate ras"unsuri.3elul cum functionea,a creierul ramane un mister, el insu$i fiin com"onentul cel mai misterios al miracolului care este omul insu$i. &n fiecare secun a, creierul "rime$te circa 455 e milioane e #i'i, sau unita'i informationale transmise "rin iferite organe e sim'. Cum "oate creierul s% trie,e aceste milioane e mesa6e "e care le "rime$te /n acela$i tim", $tiin ca /n moc con$tient noi nu "utem me ita la oua lucriri /n acela$i tim"0 &n interiorul trunc.ilui cere#ral e7ist% o retea ner(oas% e cca.8-9 cm. lungime si grosimea egetului mic care se nume$te su#stan'% reticulr%. Aceasta controlea,% milioane e mesa6e care sosesc la creier, selct%n u-le "e cete ce merit% a fi trimise scoar'ei cere#rale $i #loc/n u-le "e cele li"sute e im"ortan'%. Din cele 455 e milioane e unit%'i informa'ionale "e secun % oar a"ro7imati( cate(a sute a6ung "e scoar'a cere#ral%. Creierul este "arcurs e un e care /l tra(ersea,a e : "an% la 4; ori "e secun % un ele "ro uc "erioa e e /nalt% sensi#ilitate in care creierul inregistrea<a semnalele cele mai "uternice

si ac'ionea,% /n consecin'% .Prin aceste un e creierul se autoanai,ea,% o"rin u-se oar asu"ra informa'iilor esen'ale. =iracolul ince"e in (ia'a intrauterina. La trei sa"tamani u"a conce"erea, can ince"e sa se forme,e "rimele celule cere#rale, ele se inmultesc in salturi, "ro ucan uneori "ana la ;55 e mii e celule "e minut. In "rimul an e (ta'a creierul uman i$i tri"lea,a (olumul. Cone7iunile intre neuroni se fac "rin su#stante c.imice ce actionea<,a asu"ra "relungirilor celulei numite a7oni si asu"ra unei ramificatii numite entrite. In neuroni aceste semnale sunt electrice, iar s"atiile intre neuroni sunt c.imice, transmiterea semnalelor este e natur% electro-c.imic%. &n tim"ul fa,ei e in(atare nu se cunosc sc.im#%rile fi,iologice "ro use in creier. Pe m%sur% ce in(at%m, cone7iunile ner(oase se m%resc, iar su#stan'ele c.imice, care um"le s"atiile intre neuroni se eli#erea,% in cantit%'i mai mari. Creierul se fortifica "rin e7ersare, facult%'iile mintale, ac% nu sunt folosite, se atrofia,%. Este foarte im"ortanta re"artitia cone7iunilor intre neuroni. =a6oritatea acestora sunt sta#ilite cu "reci,ie in sta iul "rimar al e,(oltarii. !unt ,one cu circuit "recis "lasate in tot sistemul ner(os. O "ro#lema nere,ol(ata este mo ul cum aceste circuite au fost "lasate, numarul lor fiin e or in astronomic. Creierul uman ."oate forma um milion e milia re e cone7iuni. Carl !agan s"unea ca informa'iile "e care creierul le-ar "utea acumula ar um"le ;5 e milioane e (olume, ceea ce ar re"re,enta totalul celor care se afla in cele mai mari #i#lioteci in lume.!coar'a cere#rala re"re,inta cea mai e(oluata "arte a creierului. Este un strat e >,8mm. ?rosimea care ia forma cutiei craniene si care "re,inta niste a ancituri numite circum(oluntiuni cere#rale. Corte7ul, e"liat formea,a o su"rafata e ;5 ecimetrii "atrati, cu a"ro7imati( 4555 @m e fire e cone7iuni "e cm "atrat.Creierul uman este otat cu a"titu ini innascute necesare formarii intelectului. Ommul "oate s%-$i "rograme,e singur ca"acitatiile intelectuale in functie e cunostintele o#an ite, e (alorile noastre morale, e /m"re6ur%ri $i e o#iecti(ele urm%rite. Creierul uman este "rogramat e mic "entru e,(oltarea lim#a6ului, el nu este ca#lat "entru o anumita lim#a, un om "utan /n(%ta mai multe lim#i. Originea lim#a6ului r%mane unul intre cele mai im"ortante mistere ale creierului. Cu c%t c%utam s% /n'elegem mai mult "rocesul lim#a6ului, cu atat acesta e(ine mai misterios.

Creierul uman este otat cu un "oten'ial mult mai mare ecat acela folosit "e "arcursul (ie'ii umane. El ar "utea "rimii si memori,a toate cuno$tin'ele ce i se transmit actualmente si c.iar e un miliar e ori mai mult.

Pentru ce a "ro us e(olu'ia acest sur"lus0 Este unicul e7em"lu e7istent , can o s"ecie este otata cu un organ "e care nu a /n(%'at /nc% cum s%-l foloseasc%. Cum se "oate /m"%ca fa"tul acesta, cu cea mai elementara te,a e(olu'ionista, conform careia selec'ia natural% inaintea,a lent, cu "a$i mici0 Daca omul a fost otat cu facultatea e a /n(%'a la infinit /nseamn% ca el a fost conce"ut sa tr%iasc% "entru tot eauna0. Toate ca"acit%'iile intelectuale ale omului reflecta o inteligent% su"erioar%. Un alt as"ect care a e g%n it e(olutionistilor este altruismul s"ecific s"ecii umane. E(olu'ioni$tii s"un ca tot ceea ce a e(oluat "rin selec'ie naturala este nea"arat egoism. O(ulul fecun at in uterul (iitoarei mame "oarta /nscris in el toate "artile cor"ului umanA Inima, "l%mani, rinic.i, oc.ii, urec.i, mem#re, uimitorul creier. Toate organele sunt inscrise in co ul genetic al o(ulului fecun at, ar acest co mai cu"rin e si un "rogram intern, un ceas #iologic care masoara e7act tim"ul, or inea in care (or a"area iferite organe, fiecare a"aran la momrntul "otri(it. In genele ce intra in alcatuirea cromo,onilor sunt incluse si succesiunea in care sa inter(ina una sau alta in com"onentele ei, "entru a forma l$a tim"ul "recis eterminant iferitele organe /n e<(oltarea em#ruionului.Co ul genetic "oate fii com"arat cu o carte cu ,eci, sute sau mii e "agini, fiecare "agina re"re,entan o gama ce cu"rin e in ea instructiuni "entru reali,area unui anumit caracter.3iecare in i(i este oar o 1cli"a2 e (ia'a. !ensul (ietii sale este (iata insu$i. IANUARIE 2007