Topografie Lepadatu

TOPOGRAFIE Curs 1
ef lucrri dr. ing. Daniel LEPADATU
Anul univ. 2009 - 2010
TOPOGRAFIE - forma de evaluare

Numr de credite 3 ECT Forma de examinare Colocviu SCRIS + ORAL
NU SE POATE COPIA
Nota final va fi obinut prin media ponderat a urmtoarelor note: 1. Nota din oficiu (Prezenta) 10%. 2. Nota pentru activitatea la seminar i temele de cas 30% - 8 TEME 3. Nota la testul final 40% 5. Nota la prezentarea oral 20% NOTA: Pentru promovarea disciplinei fiecare nota prezentat mai sus trebuie sa fie 5.
Anul univ. 2009 - 2010
Ce este TOPOGRAFIA ?
TOPOGRAFIE Ramur a geodeziei care se ocup cu tehnica msurtorilor unei poriuni a scoarei Pmntului, cu determinarea poziiei elementelor scoarei terestre pe suprafee mici (considerate plane), precum i cu tehnica reprezentrii grafice sau numerice a suprafeelor msurate, n scopul ntocmirii de hri i planuri. (DEX 98)
[Gen. fr. topographie, cf. gr. topos loc, graphein a scrie].
Se ocupa cu totalitatea msurtorilor geometrice (unghiuri distante, diferente de nivel) si a metodelor de calcul, cu ajutorul crora se poate ntocmi planul unei poriuni relativ mici de pe suprafaa Pamantului.
Nu se ia in considerare sfericitatea Pamantului de aceea figurile generate de punctele topografice sunt plane. GEODEZIE tiin aplicat care se ocup cu studiul formei i al dimensiunilor Pmntului, cu tehnica msurrii i a reprezentrii cartografice sau numerice a suprafeei lui. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. godsie, cf. gr. ge pmnt, daiein a mpri]
Anul univ. 2009 - 2010
Ce este TOPOGRAFIA ?
FOTOGRAMMETRIA Ramur a topografiei care se ocup cu studierea principiilor, metodelor i procedeelor de determinare a formei i a dimensiunilor obiectelor pe baza fotogramelor. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. photogrammtrie, cf. gr. phos lumin, gramma scriere, metron msur].
CARTOGRAFIA
Disciplin care studiaz tehnica de ntocmire a hrilor i a planurilor topografice. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. godsie, cf. gr. ge pmnt, daiein a mpri]
Anul univ. 2009 - 2010
Ce este TOPOGRAFIA ? TOPOGRAFIA Topografia pentru construcii Topografia miniera Topografia forestiera Topografia hidrografica Topografia militar
Anul univ. 2009 - 2010
De unde vine TOPOGRAFIA ?

La NIVEL MONDIAL Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195 i.e.n.
este primul care a msurat lungimea arcului de meridian in vederea determinrii lungimii acestuia. Astfel s-a putut calc. circumferina Pamantului 46.250 km
Matematicianul Heron din Alexandria sec II i.e.n.

Trateaz intr-o lucrare Probleme de geometrie practica (geodezie) printre care problema msurrii parcelor si determinrii inaltimii punctelor Msurtorile se fceau cu un instrument numit DIOPTRU
Matematicianul Claudiu Ptolomeu (150-87 i.e.n.)

A introdus termenul de TOPOGRAFIE prin care intelegea desenarea suprafeelor Pamantului. A introdus deasemenea noiunile de COORDONATE GEOGRAFICE pentru ntocmirea harilor Cartile si hartile scrise de Ptolomeu au ars odat cu Biblioteca din
Alexandria
Anul univ. 2009 - 2010
De unde vine TOPOGRAFIA ?

In ROMANIA
pana in anul 1700 s-au ntocmit hri cu caracter informativ fr msurtori topografice
Cristian Notara -1716 a msurat prin mijloace elementare, lat si long Bucurestiului Dimitrie Cantemir (1673-1723)
A ntocmit harta Modovei numita MOLDOVA
Gheorghe Asachi 1813

A fost numit profesor de matematici cu aplicaie practica de geodezie si arhitectura coala Trei Ierarhi Iai Infiinteaza o clasa de INGINERI HOTARNICI
Gheorghe Lazr 1818

Deschide la Bucureti o coala de ingineri Publica - Trigonometria si ridicarea de planuri topografice - 1821
Anul univ. 2009 - 2010
Ce face TOPOGRAFIA ?
Topografia generala
Msurarea unor suprafee cu toate detaliile existente si reprezentarea lor convenionala pe un plan Determinarea poziiei punctelor topografice
Topografia aplicata Topografia Inginereasca

Este o ramura mai noua si se ocupa cu aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planuri sau hri topografice Studiul tehnico-topografic care se realizeaz in faza de proiectare a construciei Trasarea topografica faza de execuie a construciei Studiul comportamentul in timp al construciilor
Anul univ. 2009 - 2010
Dup felul lucrrilor TOPOGRAFIA se mparte in:
Planimetrie
Reprezentarea pe plan a proieciei orizontale a terenului
Nivelment
Totalitatea metodelor, procedeelor i operaiilor prin care se determin altitudinea unor puncte terestre n scopul reprezentrii lor pe o hart sau pe un plan.
Parcelarea
Imprtirea suprafeelor pe plan si pe teren
Topografia special sau inginereasc

Utilizeaz metode speciale necesare proiectrii diferitelor lucrri inginereti
Anul univ. 2009 - 2010
TOPOGRAFIA pentru CONSTRUCTII
Precede faza de proiectare
Anteproiectare recunoaterea terenului destinat amplasamentului construciei
Insoteste - faza de execuie

Sunt necesare ntocmirea planurilor la diverse scri, trasarea axelor cldirilor, lucrri de nalta precizie
Finalizeaz - faza de predare

Sunt necesare lucrri de verificare a preciziei si daca au fost respectate toate prescripiile referitoare la amplasament si execuie
Urmareste faza de exploatare

Comportamentul in timp al construciilor tasri, deformaii si deplasri Mari cldiri industriale, turnuri, baraje, poduri
Anul univ. 2009 - 2010
10
Forma si dimensiunile Pamantului
Anul univ. 2009 - 2010
11
Anul univ. 2009 - 2010
12
Satelit in jurul Pamantului
Anul univ. 2009 - 2010
13

Forma de baza a Pamantului este cea de sfera. Elipsoidul de rotaie reda forma uor bombata a planetei la Ecuator si mai turtita la poli. Forma de geoid se aseamn si mai mult cu forma reala a Pamantului. Forma reala este de terroid si a fost obinuta din observaii satelitare. Micarea de rotaie se realizeaz in 23h 56min 4sec. Principala consecina este succesiunea zilelor si a nopilor. Alte consecine : apariia forei centrifuge, turtirea Pamantului. Micarea de revoluie se realizeaz in 365 zile,6 ore,9 minute si 9 secunde. Principala consecina este iluminarea inegala a Pamantului in cursul unui an si de aici formarea anotimpurilor.
Anul univ. 2009 - 2010
14
Forma si dimensiunile Pamantului Raza ecuatoriala = 6378,1 km Raza polara = 6356,7 km Raza medie = 6368 km Diferena = 21,4 km Turtirea = 1/298.3 Lungimea Ecuatorului = 40075 km Lungimea unui meridian = 40008 km Suprafaa Pamantului = 510 mil.km2 Volumul Pamantului = 1,08 mld.km3
Anul univ. 2009 - 2010
15

Suprafaa Pamantului
Suprafaa Topografica suprafaa neregulata, reala a scoarei terestre
Geoidul
Suprafaa de nivel zero Determinata de suprafaa linitita a marilor si oceanelor prelungita pe sub continente Forma neregulata care nu poate fi aproximata matematic (depinde de direcia vectorului acceleraie gravitaionala)
Elipsoidul de referina - Krasovski

Sferoidul cu suprafaa apropiata de geoid (Krasovski med. 50m max. 150m) Se folosete pentru determinarea poziiei punctelor de pe teren prin coordonate geografice Centrul elipsoidului coincide cu Centrul Pamantului Axa mica a elipsoidului de referina coincide cu axa de rotaie a Pamantului Semiaxa mare a = 6378245 m Semiaxa mica b = 6356863 m Turtirea elipsei
Seciune prin suprafaa Pamantului
a b 1 = a 298.3
Anul univ. 2009 - 2010
16
Sisteme de proiecie
Obiectivul unei proiecii cartografice este de a obine o reprezentare plana a modelului elipsoidal al suprafeei Pamantului. Interesul major consta in utilizarea valorilor metrice mult mai uor exploatabile in special la msurarea distantelor. Dar aceasta proiecie nu se poate face daca nu se fac anumite CONVENTII sau IPOTEZE simplificatoare pentru ca orice-am face vor exista DIFERENTE intre suprafaa REALA si cea PROIECTATA.
Anul univ. 2009 - 2010
17
Sisteme de proiecie
Pentru minimizarea erorilor si obinerea unei suprafee de proiecie OPTIMA (cit mai aproape de cea reala) se fac urmtoarele ipoteze:
Fie se conserva suprafeele (proiecii echivalente) Fie se conserva local unghiurile (proiecii conforme) Fie se conserva distantele plecnd de la un punct dat (proiecii echidistante) Fie nu conserva nici suprafeele nici unghiurile nici distantele (proiecii arbitrare)
18
Anul univ. 2009 - 2010
Sisteme de proiecie Proiecia conica

Meridianele sunt nite semidrepte concurente in proiecia Polului Paralelele sunt arcuri de cerc concentrice in jurul proieciei Polului.
Proiecia conica
Tangent
Secant
Proiecia conica a lui Lambert

Anul univ. 2009 - 2010
19
Sisteme de proiecie
Proiecia conica echivalenta

Conserva suprafeele
Proiecia conica echidistanta

Conserva distantele
Anul univ. 2009 - 2010
20
Sisteme de proiecie
Comparaie intre proiecia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers

Anul univ. 2009 - 2010
21
Sisteme de proiecie Proiecia cilindrica

Imaginea meridianelor este un fascicul de drepte paralele iar imaginea paralelelor este tot un fascicol de drepte paralele dar perpendiculare pe proieciile meridianelor.
Directa
Oblica
Transversala
Anul univ. 2009 - 2010
22
Sisteme de proiecie
Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR
Anul univ. 2009 - 2010
23
Sisteme de proiecie Proiecii azimutale Proiecii pseudocilindrice Proiecii pseudoconice Proiecii policonice
Proiecia cilindrica transversala
Proiectia Gauss-Kruger
Anul univ. 2009 - 2010
24
Proiecia STEREO - 70
Proiecia azimutal perspectiv stereografic oblic conform, cu planul de proiecie secant unic 1970, fiind denumit i Proiecia STEREO - 70", a fost folosit ncepnd cu anul 1973 la ntocmirea planurilor topografice de baz la scrile 1:2000, 1:5000, 1:10000, precum i a hrii cadastrale la scara 1:50000. Acest sistem de proiecie s-a adoptat, avnd la baz elementele elipsoidului Krasovski - 1940 i planul de referin pentru cote Marea Neagr 1975.
Anul univ. 2009 - 2010
25
La adoptarea proieciei stereografice - 1970 s-a avut n vedere o serie de principii, care satisfac att cerinele de precizie, ct i avantajele reprezentrii cartografice, din care se menioneaz:
Teritoriul de reprezentat are o form aproximitiv rotund, ce poate fi ncadrat ntr-un cerc cu raza medie de 300 km.; Suprafaa teritoriului Romniei se poate reprezenta pe un singur plan de proiecie, obinndu-se un sistem unic de coordonate plane rectangulare, cu originea n punctul central al proieciei; Distanele msurate de la centrul de proiecie la punctele extreme, ncadreaz cea mai mare parte (90 %) limitele de hotar ale rii noastre n cercuri cu raza de 280 - 300 km, iar cele maxime sunt la circa 380 km la Beba Veche, Mangalia i Sulina;
Anul univ. 2009 - 2010
26
Punctul central al proieciei este un punct fictiv (nematerializat pe teren), fiind situat aproximativ n centrul geometric al Romniei, la Nord de oraul Fgra, ceea ce permite ncadrarea teritoriului Romniei de reprezentat ntr-un cerc cu raza de max. 400 km., care din punct de vedere principial satisface cerinele optime ale reprezentrii cartografic Coordonatele geografice ale punctului central al proieciei, denumit i polul proieciei Qo (o, o), sunt urmtoarele: o = 46 00'00",000 LATITUDINE NORDIC o = 2500'00",000 LONGITUDINE EST GREENWICH.
Q0 (0, 0)
Punctul central al proieciei stereografice - 1970, sistemul general de axe i organizarea administrativ a teritoriului Romniei
Anul univ. 2009 - 2010
27
Adncimea planului de proiecie secant unic 1970
n vederea reducerii deformrilor liniare i areolare s-a adoptat planul secant unic - 1970, la adncimea H = 3189,478 m fa de planul tangent, n punctul central al proieciei Q0 (0, 0). n urma intersectrii sferei de raz R cu planul secant, a rezultat un cerc cu raza Ro = 201,718 km.
Anul univ. 2009 - 2010
28
Cercul topografic si cel trigonometric

Deoarece poziia punctelor se stabilete pe cale trigonometrica, a fost necesara nlocuirea cercului trigonometric cu cercul topografic.
X O Y
La cercul topografic, ca origine si msurare a orientrii se ia direcia nordului geografic al centrului de proiecie, iar sensul de msurare si de notare a cadranelor este sensul direct Cercul TRIGONOMETRIC UM grade sexagesimale acelor unui ceasornic
Simbol 00 00 00 Ex: sin 90 = 1 cos 0 = 0
Cercul TOPOGRAFIC UM Grade centezimale Simbol 00g 00c 00cc Ex: sin 100g = 1 cos 0g = 0
Anul univ. 2009 - 2010
29
Elementele topografice ale terenului

Elemente topografice liniare
Distanta (lungimea) nclinata LAB lungimea segmentului de dreapta care unete
punctele A si B
A ZA LAB
Z
ZAB
DAB
Distanta orizontala DAB proiecia

distantei nclinate pe un plan orizontal
Nivel de referin
Aliniamentul AB este linia sinuas

obinuta prin intersecia suprafeei topografice cu un plan vertical care trece prin punctele A si B
Diferena de nivel ZAB este
distanta msurat pe verticala intre suprafeele de nivel care trec prin punctele A si B.
Anul univ. 2009 - 2010
30
ZB

ZAB
ZB ZA
Suprafaa de referina
Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala, exprimata in metri, cuprinsa intre suprafaa de nivel zero si suprafaa de nivel ce trece prin punctul considerat. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediu al marii se numete reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc poziiile pe verticala ale tuturor punctelor. Pentru tara noastr, reperul zero fundamental se afla in portul Constanta, sistemul de cote numindu-se sistemul Marea Neagra.
Anul univ. 2009 - 2010
31

Elemente topografice unghiulare
Unghiul vertical de panta al terenului este unghiul in plan vertical pe care l face direcia AB cu planul orizontal 1 sau 2 Unghiul Zenital Z ZA si ZB este unghiul in plan vertical, format de lungimea nclinata L cu verticala locului data de direcia vectorului acceleraie gravitaionala (firului cu plumb) Unghiul orizontal este unghiul diedru format de planurile verticale (V1 si V2) ce conin cele doua linii de vizare (DCA si DCB)
ZA
A ZCA
ZA
ZB
B ZCB
B
DCA DCB
Plan orizontal
V1
V2
B LAB
DAB
Nivel de referin
Anul univ. 2009 - 2010
ZB
ZAB
32
Orientri si axe de coordonate

Poziia punctelor de pe plan se definete fata de un sistem rectangular de axe. In cazul tarii noastre, conf. proieciei stereografice pe plan secant unic 1970, Sistemul general de axe s-a obinut luandu-se ca axa a absciselor, proiecia in plan a meridianului punctului central, situat la nord de Fgra (Ngo), si a ordonatelor, perpendiculara pe axa absciselor in punctul central
= 46
Ngo (, )
= 46
Anul univ. 2009 - 2010
33

In topografie, direcia de referin este reprezentata de direcia nordului. Deoarece pe suprafaa globului pamantesc, prin fiecare punct trece att un meridian geografic, de poziie fixa, cat si un meridian magnetic, de poziie variabila in timp, ca direcie de referina se ia paralela la medianul geografic al punctului central (situat la nord de Fgra), dusa in punctul considerat.
Orientarea direciei AB, pe globul pamantesc
Anul univ. 2009 - 2010
34

In acest fel, orientarea unei direcii AB se definete ca fiind unghiul fcut de paralela la meridianul geografic al punctului central (DIRECTIA NORDULUI) cu direcia din teren, msurat in sens direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g.
Declinaia magnetica Convergenta meridiana -
Sistemul de axe XOY si orientarea direciei AB,
Anul univ. 2009 - 2010
35
Coordonate rectangulare
Distana redus la orizont, d0, diferena de nivel, z se calculeaz folosind distana nclinat di i unghiul zenital de pant z, cu relaiile:
d 0 = d i sin z z 26 - 107 = d i cos z
107 Z di Z
Determinarea coordonatelor rectangulare ale unui punct cunoscnd coordonatele unui punct.
26
do
Coordonatele relative ale punctului NOU

x
26 107
y
107
107
= d 0 cos 26 - 107
= d 0 sin 26 - 107 26 107

x
26
x 26
026 -107
Coordonatele absolute ale punctului NOU

x107 = x 26 + x 26 - 107 y107 = y 26 + y 26 - 107
y 0 y
26
107
z107 = z 26 + z 26 - 107
36
Anul univ. 2009 - 2010
Coordonate rectangulare spatiale
Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice

Anul univ. 2009 - 2010
37
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
38
TOPOGRAFIE Curs 2
Anul univ. 2009 - 2010
Planuri si h h ri
Cea mai simpl definiia care s-ar putea da hrii este aceea de reprezentare micorat a unei poriuni din suprafaa terestr. Definiia data
foarte concis, nu reda n ntregime coninutul noiunii de hart.
HARTA este o reprezentare n plan a suprafeei terestre.

elementele reprezentate sunt reduse pe baze matematice riguros exacte, adic la o anumit scar. Aceasta i confer precizia necesar n diferite activiti practice sau de cercetare.
Anul univ. 2009 - 2010
Planuri si h h ri HARTA
Nu este o fotografie a suprafeei terestre Elementele suprafeei terestre sunt redate prin nite desene care uneori nici nu seamn cu elementele din natur. Desenele respective sunt semnele convenionale, ceea ce nseamn c HARTA este o reprezentare convenional. Legat de coninutul hrii
unele hri conin toate elementele posibil de reprezentat - hri generale iar n unele apar numai anumite elemente funcie de destinaia finala a hrii - hri tematice sau speciale.
Anul univ. 2009 - 2010
Planuri si h h ri
Harta este o reprezentare n plan, micorat, convenional i generalizat a suprafeei terestre, cu fenomene naturale i sociale de la un moment dat, realizat pe principii matematice i la o anumit scar, innd cont de sfericitatea pmntului. Planul este o reprezentare cu aceleai caracteristici ca i harta, diferenele constnd n faptul c red o suprafa mai mic de teren, ns cu mai multe detalii i cu o mare precizie dar fr a se ine cont de sfericitatea pmntului.
Anul univ. 2009 - 2010
Planuri si h h ri
Anul univ. 2009 - 2010
Elementele planurilor si h h rilor

Elementele hrilor se pot grupa in
Elementele matematice reprezint baza geometric a hrii. Sunt cuprinse n aceast categorie urmtoarele elemente:
scara de proporie cadrul hrii nomenclatura baza geodezo-topografic elementele de orientare graficul nclinrii versanilor
Elementele de coninut sunt considerate a fi cele reprezentate n interiorul cadrului hrii, respectiv n cuprinsul spaiului desenat.
Aceste elemente se pot grupa n dou categorii:
fizico-geografice (relief, hidrografie, vegetaie, soluri) i socio-economice (localiti, ci de comunicaie, detalii economice i culturale, granie).
Elementele de ntocmire sau de montare a hrii cuprind informaii absolut necesare pentru nelegerea i utilizarea hrii. Aici sunt incluse:
titlul, felul hrii, destinaia, legenda, autorul, materialele documentare folosite.
Anul univ. 2009 - 2010
SCARA hrilor
Reprezentarea la SCARA este o reprezentare convenionala a detaliilor. Exista doua tipuri de scri: Scri numerice Scri grafice Scara numerica este definita ca raportul constant intre o distanta d de pe harta si corespunztoarea ei pe teren D exprimate in aceeai unitate de msur. N se numete NUMITORUL SCARII si ne arata de cate ori trebuie micorata distanta din teren ca sa poat fi reprezentata pe plan sau harta. Scara unei Hari sau Plan se exprima sub forma:
d 1 = D N
Numitorul scrii se determina cu relaia:
1 N
D N= d
Anul univ. 2009 - 2010
SCARA hrilor
Clasificarea harilor si planurilor in funcie de scara Planuri topografice 50 < N < 10000 Hari topografice 10000 < N < 200000 Hari geografice - 500000 < N < 20000000 Scara Grafica este o reprezentare grafica a scrilor numerice care uureaz msurarea distantelor pe planuri si hri. Este vorba de nite gradaii care permit citirea directa a distantelor culese de pe harta. Exista doua feluri de scri:
Scri grafice lineare simple precizia de 1/10 din mrimea bazei Scri grafice transversale sau compuse precizia de 1/100 din mrimea bazei Ex: Construim o scara grafica linear simpla cu baza = 1 cm corespunztoare scrii 1/2000
Anul univ. 2009 - 2010
Semne Convenionale
Pe orice hart geografic general sunt apte grupe de detalii ale suprafeei terestre:
1. relieful; 2. hidrografia; 3. vegetaia i solul; 4. aezrile omeneti; 5. cile de comunicaie; 6. detaliile economice i culturale; 7. detaliile politico-administrative.
Anul univ. 2009 - 2010
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
10
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
11
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
12
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
13
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
14
Anul univ. 2009 - 2010
15
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
16
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
17
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
18
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
19
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
20
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
21
Semne Convenionale
Anul univ. 2009 - 2010
22
Curbele de nivel
Curba de nivel este proiecia orizontala a liniei ce unete punctele de aceeai cota de pe teren. Curbele de nivel se obin prin secionarea formei de relief prin suprafee plane, orizontale si echidistante. Distanta pe verticala si constanta dintre planele de secionare se numete echidistanta naturala si este, de obicei, un numr ntreg.
Anul univ. 2009 - 2010
23
Curbele de nivel Curbele de nivel

a) principale b) secundare c) auxiliare d) accidentale
Corespunztor echidistantei, curbele de nivel sunt de mai multe feluri : curbe de nivel normale, care se traseaz pe plan printr-o linie subire si continua, corespunztor echidistantei naturale, e; curbe de nivel principale, care se traseaz ngroat la cote reprezentnd un multiplu de echidistanta, de exemplu pentru 5e sau 10e; curbe de nivel ajuttoare, care se traseaz prin linii ntrerupte la 1/2e; curbe de nivel auxiliare, care se traseaz prin linii punctate la 1/4e;
Anul univ. 2009 - 2010
24
Calculul cotei unui punct

Un punct situat pe o curb de nivel are cota curbei pe care se afl ( ZA = 475m). Pentru determinarea cotei unui punct situat ntre curbe de nivel se consider c panta terenului ntre curbe naturale este uniform. Se stabilesc cotele curbelor ntre care se afl punctul, folosind cotele curbelor principale, echidistana natural, e, i sensul de cretere sau descretere a pantei; Se traseaz linia de cea mai mare pant prin M (perpendiculara din M pe curbele vecine) i se noteaz cu 1 i 2 intersecia acestei linii cu curbele de nivel, iar apoi se msoar distanele n milimetri d1 i d2; Se calculeaz diferena de nlime h.
h = d d E 1 2
Se calculeaza cota punctului M
= Z1 + h
25
Anul univ. 2009 - 2010
Calculul cotei unui punct

Sgeata indica panta descendent
Anul univ. 2009 - 2010
26
Panta terenului
Panta terenului este Sub forma tangentei unghiului de nclinare tangenta unghiului de nclinare a terenului cu planul orizontal. Panta terenului intre doua puncte A si B de cote ZA si ZB, este exprimata de relaiile : D Ca unghi de panta:
= arctg(Z/D)
Sub forma procentuala:

p% = 100 tg = 100 (Z/D)
Pe plan sau harta, pentru o echidistanta naturala data, cnd panta terenului este mica, curbele de nivel sunt mai apropiate.
La mie:
p%0 = 1000 tg = 1000(Z/D)
Anul univ. 2009 - 2010
27
Coordonate geografice
Coordonatele geografice se folosesc pentru stabilirea poziiei unui punct pe suprafaa elipsoidului terestru. Orice punct poate fi determinat prin valoarea a dou unghiuri:
latitudinea (), este unghiul diedru dintre planul verticalei unui punct de pe suprafaa terestr i planul ecuatorului; se msoar n grade sexagesimale de la ecuator spre cei doi poli (N i S); valorile sunt de 0 la ecuator i 90 N sau S la poli; astfel vom avea lat N i lat S; longitudinea (), este unghiul diedru pe care l face planul meridianului punctului cu planul determinat de cercul ce corespunde meridianelor de 0 (meridianul Greenwich din Londra) i 180 (n Pacific, la est de Noua Zeeland) longitudine; se msoar n grade sexagesimale de la meridianul 0 (Greenwich) spre E i V pn la meridianul de 180; astfel vom avea long E i long V. Coordonatele geografice
28
Anul univ. 2009 - 2010
Sisteme de coordonate Sistemele de coordonate sunt folosite n topografie i cartografie pentru aflarea sau stabilirea poziiei unor puncte fa de anumite repere (punct topografic, ecuator, meridian). Aceste sisteme pot fi utilizate pentru determinarea poziiei n plan, n spaiu, sau pentru determinarea coordonatelor geografice (latitudine i longitudine).
Anul univ. 2009 - 2010
29
Coordonate plane
coordonate rectangulare sau X carteziene atunci cnd poziia punctului M este stabilit pe baza lungimilor de pe un sistem de axe Mx rectangulare (xOy); astfel poziia punctului M (X, Y) se exprim n funcie de X i Y; XM coordonate polare atunci cnd poziia punctului M este determinat ntr-un sistem de axe rectangulare (xOy) pe baza valorii unui unghi () i a unei lungimi O msurate OM = d.
Coordonate ABSOLUTE
M(X,Y) (d,) d YM My Y
Coordonatele rectangulare se folosesc cu precdere la construirea i analizarea hrilor topografice, n timp ce cele polare au o mai larg ntrebuinare n ridicrile topografice.
Anul univ. 2009 - 2010
30
Determinarea coordonatelor unui punct

Pe foile de harta sunt reprezentate ambele sisteme de coordonate:
Coordonatele GEOGRAFICE
Harta este limitata de doua paralele si doua meridiane marcate pe chenarul harii
Coordonatele RECTANGULARE
Materializate prin caroiajul kilometric care face cu chenarul un unghi datorat convergentei meridianelor. Caroiajul rezulta din desfasurarea plana a elipsoidului.
Planurile conin numai caroiajul kilometric.

Anul univ. 2009 - 2010
31
Anul univ. 2009 - 2010
32
Determinarea coordonatelor unui punct
Anul univ. 2009 - 2010
33
Determinarea coordonatelor geografice

Punctul N
Punctul M
Anul univ. 2009 - 2010
34

Punctul N
Punctul M
Anul univ. 2009 - 2010
35

D distanta din teren intre punctele M si N
d distanta msurata pe harta intre M si N
N Numitorul scrii
Anul univ. 2009 - 2010
36
Redactarea profilului topografic

Profilul terenului pe o direcie dat este linia obinut din intersectarea suprafeei terenului cu un plan vertical ce conine direcia respectiv. Profilul topografic se realizeaz pe baza unor elemente (distane orizontale i cote) obinute prin msurri grafice pe hart, sau plan, sau prin msurri pe teren. Se consider un sistem rectangular de axe cu o scar a lungimilor pe abscis i o scar mai mare a nlimilor pe ordonat pentru evidenierea reliefului terenului
Anul univ. 2009 - 2010
37
Redactarea profilului topografic

H
Anul univ. 2009 - 2010
38
Punctul topografic
O suprafa de teren este definit prin elementele sale topografice, adic prin contur, n interiorul cruia se gsesc diferite detalii planimetrice i altimetrice ale terenului. Deoarece detaliile topografice (parcele, ape, osele, pduri etc.) sunt compuse din elemente geometrice simple (puncte, linii, planuri), care toate la rndul lor sunt definite prin puncte, rezult c Ridicarea topografic const n alegerea n mod judicios a punctelor caracteristice, att ca numr, ct i ca poziie. Aceste puncte poart numele de puncte topografice.
Anul univ. 2009 - 2010
39
Punctul topografic
Punctul topografic este un punct materializat pe suprafaa terenului cu ajutorul unui obiect plantat n sol, care poate fi O born de beton, cum este cazul punctelor din reelele de sprijin ru de lemn sau metal. Deoarece aceste obiecte sunt mai mari dect punctul propriu-zis, acesta se materializeaz cu o marc semisferic la borna de beton sau prin nfigerea unui cui subire n cazul ruului de lemn. n cazul ruului de metal se practic o mic scobitur cu ajutorul unui poanson.
Anul univ. 2009 - 2010
40
Punctul topografic Marcarea se realizeaz, de obicei, doar pentru punctele topografice de sprijin. Punctele de detaliu sunt materializate prin elementele constructive ale acestuia (spre exemplu colul unei cldiri este materializat de muchia respectivei cldiri). n seciune vertical prin teren, punctul marcat se reprezint ca n figura alturata
Anul univ. 2009 - 2010
41
Marcarea punctelor topografice

Toate punctele din reeaua de sprijin (reeaua geodezic de stat), precum i cele topografice care reprezint punctele caracteristice ale terenului din punct de vedere planimetric i altimetric, trebuiesc materializate n teren prin marcare. Marcarea punctelor topografice se face prin:
rui, confecionai dup anumite stasuri din lemn de esen tare (fig. 7); Pe capul bornei sau ruului se marcheaz un punct sau o cruce care reprezint punctul matematic.
Anul univ. 2009 - 2010
42
Marcarea punctelor topografice BORNE, confecionate dup stas din beton, beton armat sau piatr cioplit
Anul univ. 2009 - 2010
43

Punctele care au o importan deosebit din punct de vedere altimetric se marcheaz cu Repere nivelitice (fig. 9), care au gravat altitudinea absolut fa de o baz de calcul (nivelul Mrii Negre).
Anul univ. 2009 - 2010
44

Sisteme moderne de marcaj
Confecionate din plastic Lungimea tijei de fixare aleasa in concordanta cu structura solului unde urmeaz a fi amplasata borna:
350mm, 500mm, 600mm.
Avantajele utilizrii acestui sistem de bornare: Sistem de fixare revoluionar cu ancore - Greutate mica (o borna echipata complet, cntrete cca 1 Kg) - Un singur executant poate transporta cel puin 10 borne, - Borna poate fi montata de o singura persoana, in maxim 5 minute. - Nu mai sunt necesare materiale suplimentare la montaj (ciment, pietri, etc)
http://www.topografic.ro Anul univ. 2009 - 2010
45
Semnalizarea punctelor topografice

n timpul efecturii ridicrilor topografice, punctele topografice trebuiesc s fie semnalizate pentru a se asigura o vizibilitate reciproc, pe deasupra diferitelor obstacole de pe teren. Semnalizarea punctelor topografice se face prin:
Jaloane, construite din lemn, cu lungime de 2 m, seciune octogonal, hexagonal sau triunghiular; la unul din capete jalonul are o pies metalic numit sabot, care permite fixarea n pmnt; pentru a fi vizibile jaloanele se vopsesc n dou culori alternativ, pe poriuni de cte 20 de cm
Balize topografice, de 3 6 m nlime, cu seciune ptrat sau rotund; baliza este format din: corp, fluture i cutie
46
Anul univ. 2009 - 2010

Semnale pe arbori, se construiesc n terenurile mpdurite; scndurelele care alctuiesc fluturele se fixeaz pe un stlp, iar acesta pe un arbore care s asigure cel puin 1 m nlime deasupra pdurii pentru a fi vizibil din toate direciile; semnalele pe arbori pot fi centrice sau excentrice, n funcie de poziia lor deasupra bornelor topografice (fig. 11);
Anul univ. 2009 - 2010
47
Piramide la sol, pentru semnalizarea punctelor topografice mai importante; Piramide cu poduri
Anul univ. 2009 - 2010
48
Calculul orientarii topografice AB

Cu ajutorul funciilor trigonometrice tg sau ctg (prefernd valorile subunitare) se calculeaz unghiul de reducere la primul cadran. Apoi in funcie de cadranul in care se afla orientarea topografica i se obine acesta orientare cu relaiile: I = , II = 100g + , III = 200g + IV = 300g +
Calculul orientrii topografice in cele 4 cadrane ale cercului topografic

49
Anul univ. 2009 - 2010
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
50
TOPOGRAFIE Curs 3
Anul univ. 2009 - 2010
Calcule topografice
In acest fel, orientarea unei direcii AB se definete ca fiind unghiul fcut DIRECTIA NORDULUI cu direcia din teren, msurat in sens direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g. 31-26 - orientare DIRECTA 26-31 - orientare INVERSA 26-31 = 31-26 + 200g N
N
x 31 026 -107 B l 26 026 -31 0 107
31-26
Anul univ. 2009 - 2010
Calcule topografice Unghiul orizontal este unghiul format de proieciile in plan orizontal al celor doua direcii de vizare (D26-31 si D26-107)
31 (X31Y31 Z31)
B l di Z
107
100g
26 (X26Y 26 Z26)
Anul univ. 2009 - 2010
Calcule topografice
X XB X XA A N
YA Y
YB
Unghiul ajutator este unghiul format de directia de vizare cu una din proiectiile acesteia pe axele de coordonate.
unghi de reducere la primul cadran

Unghiul ajutator
Anul univ. 2009 - 2010
Calculul orientrii topografice AB

Cu ajutorul funciilor trigonometrice tg sau ctg (prefernd valorile subunitare) se calculeaz unghiul de reducere la primul cadran. Apoi in funcie de cadranul in care se afla orientarea topografica i se obine acesta orientare cu relaiile: I = , II = 100g + , III = 200g + IV = 300g +
Calculul orientarii topografice in cele 4 cadrane ale cercului topografic

5
Anul univ. 2009 - 2010
Principiile organizrii lucrrilor topografice

Ansamblul lucrrilor efectuate pe teren in vederea obinerii unui plan topografic se numete RIDICARE TOPOGRAFICA. Orice ridicare topografica trebuie RAPORTATA la o RETEA de PUNCTE de SPRIJIN. Reelele de sprijin sunt de doua tipuri:
PLANIMETRICE determinarea coordonatelor plane ALTIMETRICE determinarea cotelor fac parte din
RETEAUA GEODEZICA NATIONALA
Anul univ. 2009 - 2010
Reele de sprijin planimetrice

Pentru ridicrile planimetrice baza geodezica este alctuit dintr-o reea de puncte situate in vrfurile unor triunghiuri care acoper ntreaga tara RETEA DE TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT. Aceasta reea este organizata in funcie de NIVELE DE PRECIZIE de determinare a punctelor :
Reele de ordin SUPERIOR
Reea de ordinul I laturile triunghiurilor 20-60 km Reea de ordinul II 10-20 km Reea de ordinul III 7-15 km Reea de ordinul IV 4-8 km
Reele de ordin INFERIOR

Reea de ordinul V 1-2 km (un punct la 50-100 ha)
Anul univ. 2009 - 2010
Principiile organizrii lucrrilor topografice

RETEAUA GEODEZICA MONDIALA
Anul univ. 2009 - 2010
Sursa - www.minodesic.ro/geometrie.php
Anul univ. 2009 - 2010
Anul univ. 2009 - 2010
10
Anul univ. 2009 - 2010
11
Sursa: http://www.noitopografii.ro/galerie/item/44/asInline Anul univ. 2009 - 2010
12
Sursa: http://www.noitopografii.ro/galerie/item/44/asInline Anul univ. 2009 - 2010
13
Anul univ. 2009 - 2010
14
Reele de sprijin altimetrice

Reele de NIVELMENT sau ALTIMETRICE
Pentru ridicrile nivelitice baza geodezica este alctuita dintr-o reea de puncte situate in vrfurile unor poligoane nchise care acoper ntreaga tara RETEA DE NIVELMENT GEODEZICA DE STAT.
Reelele de nivelment pot fi:

Reea de ordinul I laturile polig. 1200-1500 km E.m.p. = 2mm/km Reea de ordinul II 500-600 km E.m. p. = 5mm L (km) Reea de ordinul III 150-200 km - E.m. p. = 10mm L (km) Reea de ordinul IV 20-40 km - E.m. p. = 20mm L (km)

Reea de ordinul V 3 - 5 km -
E.m. p. = 30mm L (km)
Reelele de ordin I III dea lungul cailor de comunicaii Reelele de ordin IV V in localiti
15
Anul univ. 2009 - 2010
Reele de sprijin altimetrice
BELGIA
Anul univ. 2009 - 2010
16
Punctul topografic
O suprafa de teren este definit prin elementele sale topografice, adic prin contur, n interiorul cruia se gsesc diferite detalii planimetrice i altimetrice ale terenului. Deoarece detaliile topografice (parcele, ape, osele, pduri etc.) sunt compuse din elemente geometrice simple (puncte, linii, planuri), care toate la rndul lor sunt definite prin puncte, rezult c Ridicarea topografic const n alegerea n mod judicios a punctelor caracteristice, att ca numr, ct i ca poziie. Aceste puncte poart numele de puncte topografice.
Anul univ. 2009 - 2010
17
Punctul topografic
Punctul topografic este un punct materializat pe suprafaa terenului cu ajutorul unui obiect plantat n sol, care poate fi O born de beton, cum este cazul punctelor din reelele de sprijin (puncte permanente) Tru de lemn sau metal (puncte provizorii). Deoarece aceste obiecte sunt mai mari dect punctul propriu-zis, acesta se materializeaz cu o marc semisferic la borna de beton sau prin nfigerea unui cui subire n cazul ruului de lemn. n cazul ruului de metal se practic o mic scobitur cu ajutorul unui poanson.
Anul univ. 2009 - 2010
18
Punctul topografic Marcarea se realizeaz, de obicei, doar pentru punctele topografice de sprijin. Punctele de detaliu sunt materializate prin elementele constructive ale acestuia (spre exemplu colul unei cldiri este materializat de muchia respectivei cldiri). n seciune vertical prin teren, punctul marcat se reprezint ca n figura alturat
Anul univ. 2009 - 2010
19

Toate punctele din reeaua de sprijin (reeaua geodezic de stat), precum i cele topografice care reprezint punctele caracteristice ale terenului din punct de vedere planimetric i altimetric, trebuiesc materializate n teren prin marcare. Marcarea punctelor topografice se face prin:
Trui, confecionai dup anumite stasuri din lemn de esen tare (fig. 7); Pe capul bornei sau ruului se marcheaz un punct sau o cruce care reprezint punctul matematic.
Anul univ. 2009 - 2010
20
Marcarea punctelor topografice BORNE, confecionate dup stas din beton, beton armat sau piatr cioplit
Anul univ. 2009 - 2010
21

Punctele care au o importan deosebit din punct de vedere altimetric se marcheaz cu Repere nivelitice (fig. 9), care au gravat altitudinea absolut fa de o baz de calcul (nivelul Mrii Negre).
Anul univ. 2009 - 2010
22
Borna ingropata
Borne de suprafata
Anul univ. 2009 - 2010
23
Descrierea punctelor topografice

Punctele astronomice
Puncte geodezice de triangulaie
Puncte topografice
Anul univ. 2009 - 2010
24
Reper de nivelment vedere din fa i din profil
Anul univ. 2009 - 2010
25
Anul univ. 2009 - 2010
26

n timpul efecturii ridicrilor topografice, punctele topografice trebuiesc s fie semnalizate pentru a se asigura o vizibilitate reciproc, pe deasupra diferitelor obstacole de pe teren. Semnalizarea punctelor topografice se face prin:
Jaloane, construite din lemn, cu lungime de 2 m, seciune octogonal, hexagonal sau triunghiular; la unul din capete jalonul are o pies metalic numit sabot, care permite fixarea n pmnt; pentru a fi vizibile jaloanele se vopsesc n dou culori alternativ, pe poriuni de cte 20 de cm
Balize topografice, de 3 6 m nlime, cu seciune ptrat sau rotund; baliza este format din: corp, fluture i cutie
27
Anul univ. 2009 - 2010

Semnale pe arbori, se construiesc n terenurile mpdurite; scndurelele care alctuiesc fluturele se fixeaz pe un stlp, iar acesta pe un arbore care s asigure cel puin 1 m nlime deasupra pdurii pentru a fi vizibil din toate direciile; semnalele pe arbori pot fi centrice sau excentrice, n funcie de poziia lor deasupra bornelor topografice (fig. 11);
Anul univ. 2009 - 2010
28
Piramide la sol, pentru semnalizarea punctelor topografice mai importante; Piramide cu poduri
Anul univ. 2009 - 2010
29
Determinarea suprafeelor pe hri si planuri

Metode numerice analitice
Se aplic atunci cnd se cunosc coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligonului. Asigur precizia cea mai mare i nu necesit existena planului topografic.
2 S = xi ( yi +1 yi 1 )
i =1
Pct. Real 43 201 202 203 204 Coord. Rectangulare X Y 5803,62 5654,43 5654,64 5778,45 5887,74 7406,29 7496,35 7686,97 7744,72
202 43 203
Schia i valorile obinute
7571,96
+2S=104450,741; +S=52225,37m2 -2S=-104450,741; -S=52225,37m2

30
Anul univ. 2009 - 2010
Determinarea suprafeelor pe hri si planuri

2 S = xi ( yi+1 yi1 ) = x43 ( y204 y201 ) + x201 ( y43 y202 ) + x202 ( y201 y203 ) + +x203 ( y202 y204 ) + x204 ( y203 y43 ) =104450,7417m2
43 203
i=1
Pentru verificare se folosete relaia suprafeei negative
2S =yi ( xi+1 xi1) = y43 ( x204 x201) +y201 ( x43 x202) +y202 ( x201 x203) + +y203 ( x202 x204) +y204 ( x203 x43) = -104450,7417m2
Anul univ. 2009 - 2010
202
+2S=104450,741; +S=52225,37m2
i= 1
31
Determinarea suprafeelor pe hri si planuri Metode grafice

Pentru obinerea suprafeei n metri ptrai, se nmulete suprafaa 43 calculat pe plan cu numitorul scrii la ptrat, rezultnd:
S 1 h1 b 1 h2 S 2 b 2 S 3 h 3 2 02
S I ( m2 ) = S I ( mm2 ) N 2
S II ( m2 ) = S II ( mm2 ) N =
2
Se verific dac valoarea absolut a diferenei dintre mrimile celor dou determinri se ncadreaz n tolerana prescris de instruciunile tehnice.
S2 S1 43 S3
II
203
S I S II (1 400 ) S I
Se calculeaz media aritmetic a celor dou determinri:
S = ( S I + S II ) 2
S4 202
Anul univ. 2009 - 2010
32
Planimetrul polar electronic

METODA MECANICA Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe planuri topografice la scar foarte mare. Totui, planimetrele pot fi folosite i pentru determinarea ariilor pe hri la scar mare, nmulindu-se rezultatul obinut cu ptratul raportului dintre scri.
Anul univ. 2009 - 2010
33

Este compus din: bra polar, cu un capt fixat de greutatea polar i cellalt de dispozitivul de nregistrare; bra urmritor, fixat de dispozitivul de nregistrare; la captul opus
acest bra prezint o lup cu indice pentru urmrirea conturului suprafeelor;
dispozitiv electronic de setare a aparatului i nregistrare a msurtorilor; greutate polar, care trebuie s rmn nemicat pe toat durata unei msurtori.
Anul univ. 2009 - 2010
34
Impartirea Pamantului
Considerm ca exemplu mprirea sferei terestre prin meridiane trasate din 6 n 6, n proiecia cilindric transversal Gauss- Kruger n care, aa cum s-a artat, rezult 60 fuse terestre numerotate 1...60. Peste reeaua de meridiane se suprapune o reea de paralele Imprirea sferei terestre n trasate din 4 n 4 latitudine trapeze n proiecia Gauss- Kruger ncepnd de la Ecuator ctre 1- meridianul zero ; cei doi poli teretri. 2- Ecuator; 3- fus ; 4- zone pe latitudine ; Se formeaz astfel zone de 4 5- trapezul L-35 latitudine notate cu literele Teritoriul corespunztor unui trapez curbiliniu mari ale alfabetului latin, ncepnd de la Ecuator ctre cei astfel obinut se poate reprezenta sub form de hart pe o foaie de hrtie de format obinuit doi poli.
la scara 1:1.000.000.
Anul univ. 2009 - 2010
35
SUPRAFATA ROMANIEI 9 TRAPEZE
K-34, K-35, K-36, L-34, L-35, L-36,M-34, M-35, M-36
scara 1:1.000.000
Anul univ. 2009 - 2010
36
Numerotarea harilor
Harta Romniei la scara 1:5.00.000 teritoriul fiecrui trapez se mparte n 4 suprafee aproximativ egale notate cu denumirea trapezului la care se adaug literele mari ale alfabetului A, B, C, D. Rezult c pentru suprafaa rii sunt necesare 9 x 4 = 36 foi de hrtie pentru a obine harta la scara 1:500.000. Acestea vor fi notate K-36-A, pn la M-36-D.
Pentru harta Romniei la scara 1:2.00.000 suprafaa fiecrui trapez se mparte n 36 de pri egale, caz n care vor fi necesare 9x36=324 foi de hart notate K-34-I pn la M-36-XXXV1
Anul univ. 2009 - 2010
37

A = 4549- 1- A
A A
A = 4549- 1- A
A(, )
Caroiajul geografic Coordonate geografice = = 1

Anul univ. 2009 - 2010
1
38
Determinarea coordonatelor rectangulare

Caroiajul kilometric A(X, Y)
XA YA
XA = 6065000 m + XA 1 km = 1000 m YA = 4308000 m + YA
X Y
Anul univ. 2009 - 2010
39
Traseu cale ferat
Anul univ. 2009 - 2010
40
Profil topografic al terenului
Anul univ. 2009 - 2010
41
Profil topografic al terenului
Anul univ. 2009 - 2010
42
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
43
TOPOGRAFIE Curs 4
Anul univ. 2009 - 2010
Studiul instrumentelor topografice
Teodolitul este instrumentul topografic utilizat

pentru msurarea unghiurilor orizontale si verticale intre doua direcii numite direcii vizare. Teodolitul poate fi utilizat si pentru msurarea distantelor cu ajutorul firelor stadimetrice si a mirei centimetrice printr-o metoda indirecta.
Anul univ. 2009 - 2010

Clasificarea teodolitelor: a. Teodolite clasice
nu se mai fabrica (piese de muzeu sec XVIII) precizie sczuta necesitau corecii multiple
b. Teodolite moderne optice

sisteme optice, mecanica fina au precizie mai buna;
c. Teodolite ultramoderne
microprocesor cu afiare digitala Teodolite electronice si STATII TOTALE. precizie nalta.
Anul univ. 2009 - 2010
Dupa precizia t determinrilor teodolitele se pot clasifica in: De precizie slaba (de antier) t 10c De precizie medie (de antier) 20cc t 1c De precizie (geodezice) 2cc t 1cc De nalta precizie (astronomice) t 1cc
Anul univ. 2009 - 2010
Teodolitul clasic
- nu se mai fabrica (piese de muzeu sec XVIII) - precizie scazuta necesitau corect, ii multiple
Anul univ. 2009 - 2010
Teodolitul modern
Anul univ. 2009 - 2010
Teodolite moderne
sisteme optice, mecanica fina au precizie mai buna - anii 50;

Anul univ. 2009 - 2010
Teodolite moderne
Teodolit Rusesc - 1958
Anul univ. 2009 - 2010
Schema constructiv a teodolitelor clasice

9 14 5 6 7
Ambaza(1)
O'
O
11 8 10 4
prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare.
D'
3 2
13 12 1 15
V'
Limbul (2) cerc orizontal gradat Alidada (3) cercul alidad Furcile de susinere ale lunetei (4) Eclimetrul (5) cercul vertical gradat Luneta topografic (7)
dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice)
Nivelele de calare (8, 9) uruburi de blocare a diferitelor micri (12, 13, 14)
Anul univ. 2009 - 2010
Detalii constructive
Ambaza
prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare.
calare Placa rigida Placa flexibila a b Lacas pentru surub pompa
Limbul
cerc orizontal gradat disc metalic al crui perimetru e argintat i divizat n grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticl, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din punctele de staie;
60
50
40
30
20
10
350
10 320 3 340 330
0 29 300
Luneta Topografica
dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosit i la msurarea distanelor pe cale optic; luneta este compus din: tubul obiectiv (a), tubul ocular (b), reticulul (c), lentila de focusare interioar (d), manonul de focusare (e), ctare (f).
Anul univ. 2009 - 2010
f b c
10
Detalii constructive
Eclimetrul
cercul vertical gradat este realizat din acelai material i gradat n acelai sistem ca i limbul; este fixat pe axa orizontal a aparatului, formnd un plan perpendicular pe planul orizontal;
V 0
0
5 N N
h
i2 Cv
10
2 h'
20 0
i1
Reticulul lunetei
este format dintr-o plac de sticl pe care sunt gravate, foarte fin, dou linii perpendiculare, numite fire reticulare, a cror intersecie materializeaz axa de vizare.
30 0
3 4
0
1 r
6 V
Nivela toric
este format dintr-o fiol de sticl umplut complet cu eter sau alcool i nchis ermetic i fixat ntr-o montur metalic; la partea de sus se formeaz o bul de vapori; nivela fiind situat pe alidad, poziia centrat a bulei indic orizontalizarea acesteia.
Axa vizare V
Nivela sferica
alctuit dintr-o fiol n form de cilindru, nchis la partea superioar printr-o calot sferic; n fiola umplut cu lichid volatil se formeaz o bul de form circular; este utilizat tot pentru orizontalizarea alidadei i limbului.
Anul univ. 2009 - 2010
D' D D'
11
Axele teodolitului
Axa principal sau vertical(V-V) este axa ce trece prin centrul limbului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete aparatul n plan orizontal; se confund cu verticala punctului topografic de staie. Axa secundar sau orizontal(O-O) trece prin centrul eclimetrului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete luneta mpreun cu eclimetrul n plan vertical. Axa de vizare a lunetei(L-L) trece prin centrul optic al obiectivului i intersecia firelor reticulare. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cele trei axe: - (V-V) (O-O); - (L-L) (O-O); - (V-V) (O-O) (L-L) = {M}. La teodolit, fiecare nivel toric sau sferic are o ax sau directrice (D-D), care prin calarea nivelei va avea poziie orizontal.
Anul univ. 2009 - 2010
O D
O' D'
L' V'
12
Dispozitive de citire
Microscopul cu scri.
Este ntlnit la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 030, Theo 020, Theo 020A, Wild T16; n cmpul microscopului, pe o plac de sticl apar imaginile a dou scrie, divizate n 100 de pri (pentru sistemul centezimal); imaginile scriei se proiecteaz peste o diviziune a cercului gradat; precizia aparatului va fi: p=1c.
Microscopul cu reper.
Se ntlnete la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 120, 080, 080A; pe o plac de sticl, n cmpul microscopului, este gravat un reper; n cmpul microscopului apar imaginile diviziunilor cercurilor gradate, limb (Hz) i eclimetru (V); se identific sistemul de gradaie centezimal, sensul de nscriere de la stnga la dreapta i cea mai mic diviziune de 10c.
Afisajul electronic
Se ntlnete la teodolitele ultramoderne
Anul univ. 2009 - 2010
13
Anexele teodolitului
Trepiedul
este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal.
Firul cu plumb
greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului.
Dispozitiv optic de centrare

este fixat la ambaz, ncorporat n aparat; este compus dintr-o lunet i o prism ce reflect razele de lumin ce trec prin lunet sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5 mm.
Mirele topografice
mire din lemn sau din metal mire telescopice sau fixe mire normale sau cu fir de invar mire cu gradaii pe o singura fata sau pe ambele fete ale mirei
Dispozitiv de centrare optica
Cutia de protecie a aparatului

Anul univ. 2009 - 2010
14
Accesorii topografice
Rulete pentru msurat distana
rulete cu diverse lungimi : 3 m, 5 m, 8 m, 10 m, 30 m, 50 m rulete din fibra de sticla sau otel rulete otel cu funcionaliti multiple
Anul univ. 2009 - 2010
15
Accesorii topografice
Mire Topografice
1. mira cu cod de bare 4 5 6 7 2. mira cu banda invar 3. mira telescopica din aluminiu 4. mira de nivelment 2 m cu dubla gradaie 5. mira de nivelment cu nivela din doua pari de 2 m 6. mira de nivelment cu nivela din patru pari de 1 m 7. nivela sferica pentru mira telescopica
Anul univ. 2009 - 2010
16
Teodolitul ultramodern
Teodolitul electronic Seria DT pot fi utilizate in efectuarea msurtorilor topografice necesare realizrii diverselor lucrri precum ntocmirea reelelor geodezice de gradul IV, urmrirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, construcii sau instalarea diverselor echipamente mari. pot fi utilizate si in lucrri de cadastru sau alte lucrri topografice inginereti.
Anul univ. 2009 - 2010
17
Teodolitul electronic
Autonomie de lucru 22 ore Greutate 4.5 4.8 kg Temperatura de lucru - 20C +50C Precizia unghiulara 2 "-5 Distanta minima de focusare 1-2 m
Anul univ. 2009 - 2010
18
Dispozitivul de citire - AFISAJUL ELECTRONIC Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afieaz unghiul vertical. Linia de jos afieaz unghiul orizontal si indicatorul pentru baterie. Explicaia caracterelor afiate pe ecran: Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar Vz: Unghi zenital V%: unghi vertical afiat in procente de grade
Anul univ. 2009 - 2010
19
Anexele teodolitului electronic
Anul univ. 2009 - 2010
20
Teodolite electronice ETH Destinate in special constructorilor, noile teodolite electronice PENTAX ETH-300 redau acurateea unghiului si garanteaz sigurana utilizatorului prin folosirea culorii reflectorizante PENTAX. Precizia unghiulara de 2, 5, 10 sau 20.
Anul univ. 2009 - 2010
21
Staia Total
1 Funcii complete Staiile totale South NTS-350 dispun de programe de msurare complete cu funcii pentru nregistrarea datelor i setarea parametrilor, putnd fi utilizate att n construcii ct i n msurtorile topografice de precizie 2 Utilizare uoar 3 Gestiune puternic a memoriei Instrumentul este dotat cu un program de gestiune a memoriei care permite nregistrarea coordonatelor i msurtorilor a 3400 de puncte sau doar coordonatele a 10000 de puncte. Putei efectua operaii de adugare, tergere, modificare i transferul datelor. 4 Colectarea automat a datelor Prin intermediul software-ului de colectare automat a datelor, putei nregistra msurtorile i coordonatele automat, transfernd aceste date ntre instrument i computer pentru a realiza planul digital al zonei msurate. 5 Dispozitiv de msurare a distanei uor i puternic Aspectul exterior i structura interioar a noului model de staie total a fost realizat astfel nct s aib un design plcut i uor de utilizat. Astfel dispozitivul EDM este acum mai mic, mai uor i mai puternic.. 6 Programe speciale pentru msurtori n afara programelor principale de msura (unghiuri, distane, calculul coordonatelor), instrumentul este prevzut cu programe speciale de msurare precum REM determinarea cotelor inaccesibile, Angle Offset, MLM, Staking-out trasarea coordonatelor i unghiurilor, Setarea unei staii noi i alte programe necesare realizrii unor lucrri topografice profesionale.
Anul univ. 2009 - 2010
22
Staia Total
Anul univ. 2009 - 2010
23
Staia Total
FUNCTIILE SI AFISAJUL
CENTRARE CU LASER
Anul univ. 2009 - 2010
24
Staii Totale
Statii totale LEICA TCR 803, TC1100 Statii totale PENTAX R300X, V-200, W-800
Anul univ. 2009 - 2010
25
Teodolit Electronic + Distomat = Staia Total

Avantajele oferite utilizatorilor de soluia teodolit+distomat ca staie totala sunt:
Performante superioare ale staiei totale si calitate in lucrrile topografice; Msurarea rapida a distantelor: timpul de msurare in mod continuu - 0,8s; Funcii pentru msurarea rapida a distantelor; Dispozitiv de iluminare a intei; Posibilitatea conectrii staiei totale la PC, PDA, etc prin portul RS-232C; Posibilitatea introducerii temperaturii si presiunii mediului ambiant, corecia atmosferica efectundu-se automat; Influentele datorate atmosferei si curburii pamantului vor fi compensate automat in calcul distantelor nclinate si a diferenelor de nivel msurate.
26
Anul univ. 2009 - 2010
Aezarea in punctul de staie

Instalarea trepiedului Se regleaz picioarele trepiedului astfel nct nlimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de msurtori. Se slbete urubul de blocare. Instalarea instrumentului pe trepied Se aeaz instrumentul pe trepied si se fixeaz prin urubul de centrare (fixare) urub pompa.
V
Anul univ. 2009 - 2010
27
Aezarea in punctul de staie

Pentru o corecta instalare a instrumentului in punctul de staie trebuie ca axa principala VV sa ndeplineasc 2 condiii:
1. Axa VV trebuie sa fie pe direcie verticala 2. Sa treac exact prin centrul staiei S
Staia este un punct topografic in care este instalat aparatul pentru efectuarea msurtorilor
rus lemn, metal sau borna din beton
Centrul staiei este PUNCTUL MATEMATIC

Cui, sau marcat cu vopsea pe borna din beton
Anul univ. 2009 - 2010
28
Aezarea in punctul de staie Prima condiie se realizeaz prin operaiunea de CALARE urmrete verticalizarea axei principale a teodolitului A doua condiie se realizeaz prin CENTRARE operaia de aducere a dispozitivului de centrare (fir cu plumb, dispozitiv optic de centrare, cu laser) deasupra punctului de staie
Anul univ. 2009 - 2010
29
Centrarea si calarea teodolitului
Aezarea in staie are 4 faze

1. Centrarea aproximativa din trepied si firul cu plumb 2. Calarea aproximativa - din uruburile de calare si nivela sferica 3. Centrarea definitiva - se realizeaz cu ajutorul dispozitivului de centrare optica prin deplasarea teodolitului pe msua trepiedului. 4. Calarea definitiva se realizeaz cu nivela toric si cu ajutorul uruburilor de calare pe doua direcii perpendiculare
Anul univ. 2009 - 2010
30
Calarea teodolitului
Calarea definitiva
se realizeaz cu nivela toric si cu ajutorul uruburilor de calare pe 2 direcii perpendiculare. Prima paralela cu doua din uruburile de calare (acionate simultan si in sens invers) iar A doua va fi pe o direcie perpendiculara pe prima si se acioneaz urubul 3 de calare
Anul univ. 2009 - 2010
31
Elemente topografice masurate cu teodolitul
A,B, C puncte vizate A, B, C proiectiile lor pe planul orizontal Zi, i unghiuri verticale i unghiuri orizontale
Anul univ. 2009 - 2010
32
Anul univ. 2009 - 2010
33
Anul univ. 2009 - 2010
34
Aezarea in punctul de staie CENTRAREA SI CALAREA
Anul univ. 2009 - 2010
35
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
36
TOPOGRAFIE Curs 5
Anul univ. 2009 - 2010
Msurarea unghiurilor cu teodolitul

Operaii principale
Aezarea in staie (centrarea si calarea) Vizarea punctelor Vizarea aproximativa Punerea la punct a lunetei Punctarea
Metode de msurare a unghiurilor

Metoda simpla msurarea unghiurilor izolate Metoda reiteratiei msurarea mai precisa a unghiurilor Metoda seriilor se folosete la msurarea mai multor unghiuri din acelai punct de staie
O'
B II 1 A I
2
A 2
Anul univ. 2009 - 2010

Vizarea este operaia de aducere a interseciei firelor reticulare peste imaginea semnalului topografic al punctului. Se realizeaz claritatea firelor reticulare n funcie de dioptriile ochiului operatorului (punerea la punct a lunetei); se ndreapt luneta spre un fond deschis i privindu-se prin ocular, se rotete manonul acestuia pn cnd firele reticulare se vd distinct i clar. Se ndreapt luneta n direcia punctului vizat, i cu ajutorul dispozitivului de ctare, fixat pe lunet, se aduce luneta pe direcia semnalului; se blocheaz micrile lunetei n plan orizontal i n plan vertical; privind prin ocularul lunetei se acioneaz de urubul de focusare; se realizeaz claritatea imaginii semnalului; folosind ctarea se aduce imaginea semnalului n cmpul lunetei.
Anul univ. 2009 - 2010
Anul univ. 2009 - 2010
Msurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul diferenei citirilor Metoda simpl const n msurarea unghiurilor orizontale o singur dat, cu o poziie sau cu ambele poziii ale lunetei. Un unghi se obine din diferena citirilor efectuate fa de cele dou direcii. Concomitent are loc i msurarea valorilor unghiulare ale direciilor verticale. Se aeaz teodolitul n punctul de staie, S, se centreaz, se caleaz i se aduce luneta n poziia I; Se executa vizarea punctelor A si B la BAZA MIREI
I I I = CB CA = 72.11
med =
I + II
2
Anul univ. 2009 - 2010
II II II = C B CA = 72.08
= 72.095
5
Msurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul

Metoda simpla
Procedeul cu zerourile in coincidenta Metoda const n msurarea unghiurilor orizontale cu o poziie sau cu ambele poziii ale lunetei prin aducerea limbului in poziia 0 sau iniializarea la 0 a teodolitelor electronice.
I I I I = CB CA = CB 0.00 = 72.11
II II = C B 0.00 = 72.08
med =
I + II
2
= 72.095
6
Anul univ. 2009 - 2010
Msurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul Metoda reiteratiei

Msurarea mai precisa a unghiurilor Consta in msurarea unui unghi de mai multe ori, lund ca origine valoarea unghiului obinuta din msurarea precedenta.
Metoda seriilor sau a turului de orizont

Se folosete la msurarea mai multor unghiuri din acelai punct de staie Se alege ca punct de plecare punctul care are condiii optime de vizare si este mai deprtat
Anul univ. 2009 - 2010
Msurarea unghiurilor verticale cu teodolitul

Principiul de msurare const in vizarea la nlimea aparatului.
Se aeaz teodolitul n punctul de staie A si se msoar cu mira centimetrica NALIMEA APARATULUI (care este variabila in funcie de operator) sau se marcheaz pe mira sau pe un jalon cu un semn nlimea acestuia fr a ti valoarea in cm. Se instaleaz MIRA sau JALONUL in punctul B Se vizeaz punctul B la INALTIMEA APARATULUI marcata anterior pe MIRA sau pe JALON Se citete unghiul vertical pe ECRANUL aparatului g Valoarea unghiului Zenital ZAB poate fi citita direct AB AB Valoarea unghiului de panta va fi data de relaia:
= 100 Z
nlimea Aparatului
Anul univ. 2009 - 2010
Msurarea unghiurilor verticale cu teodolitul
AB = 100 Z AB
g
UNGHI DE PANTA
Anul univ. 2009 - 2010
Msurarea distanelor
Msurarea distantelor se poate face prin doua procedee:
Direct
Panglicilor, ruletelor, firelor de invar sau otel etc. INVAR (de la cuvntul invariabil) aliaj 64% otel si 36% nichel, practic invariabil la aciunea temperaturii Prin acest procedeu NU SE POT MASURA DECAT DISTANTELE INCLINATE
Indirect
Cu ajutorul diferitelor instrumente optice sau prin unde electromagnetice completate. Aceste instrumente sunt completate cu MIRE sau REFLECTOARE speciale. Prin acest procedeu SE POT MASURA ATAT DISTANTE ORIZONTALE D0 CAT DISTANTELE INCLINATE Di.
Anul univ. 2009 - 2010
10
Accesorii pentru msurarea distanelor
Jaloane
Ruleta topografica material sintetic Ruleta topografica otel
Port jalon
Mira cu cod de bare

Anul univ. 2009 - 2010
Mira INVAR
11
Msurarea distanelor cu teodolitul

Msurarea distantelor cu luneta dreapta DISTANTA ORIZONTALA
Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetrica Precizie sczuta Eroarea de 10-15 cm/100m Controlul citirilor se face cu relaia
DAB = K(L2 L1) = K(LSUSLJOS)

LMijloc = ( LSUS + LJOS ) 2 + (1...2mm)
K este Constanta aparatului K = 100 (aparatele moderne)
Fire stadimetrice
Anul univ. 2009 - 2010
12

Msurarea distantelor cu luneta dreapta DISTANTA ORIZONTALA
Fire reticulare
DAB = K (Cs C j ) = K ( LS LJ )
H tg = 2 2 D
tg
H 2D
K
D = H 1 2 tg
= H K
Anul univ. 2009 - 2010
13

Msurarea distantelor cu luneta nclinata DISTANTA INCLINATA LAB = KH ' = KH cos Cu luneta cu fire stadimetrice Cu mira (STADIA) centimetric Vizarea se face la INALTIMEA APARATULUI
= K ( LSUS LJOS ) cos
DAB = LAB cos = K ( LSUS LJOS ) cos 2

Z AB = LAB sin = K ( LSUS LJOS ) cos sin
Anul univ. 2009 - 2010
14

EXEMPLE DE CITIRI
CS
CM
CJ
CS 6,11 CJ 5,75 CM 5,93

Anul univ. 2009 - 2010
15
Msurarea distanelor cu teodolitul EXEMPLE DE CITIRI
Anul univ. 2009 - 2010
16
Anul univ. 2009 - 2010
17
Aplicaii
Determinarea nlimii unei construcii cnd distanta D se poate msura
h = h1 + h2 = Dtg1 + Dtg 2 = D (tg1 + tg 2 )
Se instaleaz teodolitul in punctul A, la o distanta D de 2-3 ori mai mare dect nlimea construciei Se vizeaz punctul Ps si se citete unghiul Z1 Se vizeaz Pi si se citete unghiul Z2 Distanta D se msoar cu ajutorul firelor stadimetrice
1=100g - Z1 2=Z1- 100g
Anul univ. 2009 - 2010
18
Aplicaii
Determinarea verticalitii unei construcii
Se aleg doua puncte de observaie A si B In prelungirea pereilor care formeaz o muchie La o distanta de 20-25 m de construcie Fata de direciile I si II din teren se msoar Unghiurile s , i , s , i prin vizarea succesiva a punctelor Ps si Pi
Vedere in plan vertical

Anul univ. 2009 - 2010
19
Aplicaii
Determinarea verticalitii unei construcii Se calculeaz diferenele unghiulare transformate n secunde
cc cc = S Icc
cc = S I
cc cc = S Icc
Apoi se calculeaz abaterile de la verticala Ale muchiei pe care au fost vizate punctele PS si PI
q = DAtg
cc A
cc qB = DB tg
nclinarea totala in raport cu verticala se calculeaz cu relaia

2 2 Q = qA + qB
Anul univ. 2009 - 2010
Vedere in plan orizontal

20
Aplicaii
Determinarea verticalitii unui
Co de fum
Problema se reduce la cazul precedent
Muchia va fi axul turnului Se aleg 2 puncte A si B a cror direcii cu axul turnului sa fac aproximativ un unghi drept La o distanta DA, DB ~ (2 3) H (H nlimea turnului) din care sa pot VIZA doua puncte la baza turnului si 2 la vrf diametral opuse
Anul univ. 2009 - 2010
21
Aplicaii
Determinarea verticalitii unui Co de fum
Se vizeaz mai nti direciile de referina I si II si apoi din fiecare staie se vizeaz pe rnd cele 4 puncte obinndu-se: Unghiurile i si i Se calc distantele DA si DB pana in axul turnului direct sau indirect cu ajut firelor stadimetrice crora li se adaug raza turnului msurat cu ruleta.
Anul univ. 2009 - 2010
22
Aplicaii
Calculul nclinrii comporta urmtoarele etape:
1. Calculul unghiurilor medii din staia A si B
sup =
sup
4' + 2'
2. Calculul abaterilor unghiulare (deplasarea spre stnga sau dreapta) = = sup inf sup inf 3. Calculul abaterilor liniare de la verticala 4. Calculul deplasrii totale
q A = DAtg
2 1' + 3' = 2
inf =
inf
4 + 2
2 1 + 3 = 2
qB = DB tg
Anul univ. 2009 - 2010
2 2 q = qA + qB
23
Aplicaii
Anul univ. 2009 - 2010
24
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
25
TOPOGRAFIE Curs 6
Anul univ. 2009 - 2010
Ridicri planimetrice Ansamblul lucrrilor efectuate pe teren in vederea obinerii unui plan topografic se numete RIDICARE TOPOGRAFICA. Ridicarea topografic const n alegerea n mod judicios a punctelor caracteristice, att ca numr, ct i ca poziie. Ridicrile topografice pot fi:
Planimetrice (de contur) obinerii unui plan fr reprezentarea RELIEFULUI. Altimetrice efectuarea msurtorilor care au ca scop determinarea altitudinilor punctelor
Anul univ. 2009 - 2010

Pentru ridicrile planimetrice baza geodezica este alctuita dintr-o reea de puncte situate in vrfurile unor triunghiuri care acoper ntreaga tara RETEA DE TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT. Aceasta reea este organizata in funcie de NIVELUL DE PRECIZIE de determinare a punctelor :
Reea de ordinul I laturile triunghiurilor 20-60 km Reea de ordinul II 10-20 km Reea de ordinul III 7-15 km Reea de ordinul IV 4-8 km

Reea de ordinul V 1-2 km (un punct la 50-100 ha)
Anul univ. 2009 - 2010

Triangulaia este metoda prin care a fost determinat o reea de puncte n teren, puncte care formeaz vrfurile unor triunghiuri de diferite ordine (IV) i sunt materializate n teren prin semnale permanente i borne. Aceste puncte formeaz reeaua geodezic de stat (reeaua de sprijin sau canevasul fundamental) n funcie de care se fac ridicrile topografice. Principalele metode de ridicri planimetrice sunt:
intersecia; drumuirea; radierea.
4
Anul univ. 2009 - 2010
Reeaua geodezica a FRANTEI
Anul univ. 2009 - 2010
Calculul coordonatelor punctelor reelei

Drumuirea este un procedeu de determinare a poziiei punctelor topografice prin determinarea distanelor i unghiurilor dintre acestea n timpul parcurgerii unui aliniament (drum). METODA DRUMUIRII
Are ca scop ndesirea reelei de sprijin in vederea ridicrii in plan a detaliilor din teren. Din punct de vedere geometric reprezint o linie poligonala frnta legata/raportata de/la puncte de sprijin cunoscute.
Ca procedee mai importante ale drumuirii se disting: drumuirea sprijinit i drumuirea nchis.
Anul univ. 2009 - 2010
Metoda drumuirii Clasificarea drumuirilor se mai poate face astfel:

Drumuiri principale
Se sprijin pe punctele de triangulaie
Drumuiri secundare
Se dezvolta intre un punct de triangulaie si un punct de drumuire principal
Drumuiri cu laturi msurate direct

Laturile sunt msurate cu rulete sau panglici de otel
Drumuiri cu laturi msurate indirect

Laturile sunt msurate stadimetric
Anul univ. 2009 - 2010
Drumuirea sprijinit
Drumuirea sprijinit pe un punct (Drumuire in vnt nu sunt posibiliti de control Precizie mic) sau pe doua puncte cunoscute (Precizie mare).
n acest procedeu calculm distanele i unghiurile dintre acestea pentru punctele 101, 102, 103, 104, 105 i N. n efectuarea drumuirii ne sprijinim pe punctele 2 i 6, cunoscute, i pe aliniamentul 101-N, msurat n prealabil.
Anul univ. 2009 - 2010
Drumuirea in circuit nchis Drumuirea nchis

prin acest procedeu putem determina poziia punctelor, prin msurarea distanelor i a unghiurilor dintre ele, de la un punct la altul. n final drumuirea trebuie nchis, adic ne ntoarcem n punctul de plecare.
Anul univ. 2009 - 2010
Radierea Radierea
Este o metoda de ridicare (determinare) planimetrica a detaliilor Cu ajutorul acestui procedeu determinm poziia mai multor puncte din teren bazndu-ne pe un punct cunoscut n care facem staie. De la acest punct spre cele care trebuiesc determinate se calculeaz distanele i unghiurile dintre vize i o direcie cunoscut Se aplica pentru distante de max 100 m.
Anul univ. 2009 - 2010
10
Drumuirea in circuit nchis + radirea
Anul univ. 2009 - 2010
11
Drumuirea in vnt + radirea
Anul univ. 2009 - 2010
12
Procedeul Interseciei
Intersecia se bazeaz n
determinarea poziiei unui punct pe calcularea a dou unghiuri orizontale i dou distane. La intersecia acestor direcii din teren se afl punctul pe care dorim s-l determinm. Intersecia poate fi: intersecie nainte i intersecie napoi.
Intersecia nainte ; pentru determinarea poziiei punctului N din figur

este necesar s msurm unghiurile 1, 2 i 1, 2, precum i distanele 2-N i 1-N. La intersecia acestor dou direcii se afl punctul N. Punctele 1, 2 i 6 sunt cunoscute, ele fcnd parte din reeaua de triangulaie. Pentru verificarea rezultatului ne putem folosi i de a treia viz, din punctul 6 spre punctul N. Procedeul poart numele de nainte deoarece, n timpul msurtorilor, facem staie n punctele cunoscute i vizm nainte, spre cele necunoscute.
Anul univ. 2009 - 2010
13
Procedeul Interseciei
Intersecia napoi - Retrointersecia
Pentru a determina poziia punctului N este necesar s msurm cel puin dou distane i dou unghiuri orizontale. Se face staie n punctul N i se msoar distanele N-1, N-2, N-6 i N-4, i unghiurile , i . Pentru verificarea corectitudinii se msoar i unghiul de nchidere a cercului, care trebuie s aib valoare cumulat de 360 sau 400g. Procedeul poart numele de napoi deoarece se face staie n punctul necunoscut (N) i se vizeaz, napoi, spre punctele cunoscute din reeaua de triangulaie.
Anul univ. 2009 - 2010
14
Modern
Cu laser
Anul univ. 2009 - 2010
15
Sursa: http://cadastru.ro/topo.php
Electronic
Cu laser
Anul univ. 2009 - 2010
16
Aplicaii
Trasarea pe teren a distantelor
Se instaleaz teodolitul in punctul A se centreaz se caleaz Se duce mira la o distanta aproximativ egala cu cea proiectata Se msoar D si se calculeaz corecia: D = DPR- D Daca D < 2..3 m si unghiul de panta < 3g atunci distanta rmas se msoar cu ruleta. In caz contrar se reia trasarea
Anul univ. 2009 - 2010
17
Aplicaii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie sczuta
Se vizeaz direcia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta direcie Se face citirea C2 = C1 + Pe aceasta direcie se fixeaz un jalon Cu micarea fina se corecteaz poziia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe direcia firului reticular vertical
Anul univ. 2009 - 2010
18
Aplicaii
Cu precizie medie
Precizie sczuta Se vizeaz direcia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta direcie cu luneta in poziia I Se face citirea C2 = C1 + Se repeta operaia cu luneta in Poziia II Se face media citirilor finale Cfinal = Cmediu + PR Pe aceasta direcie se fixeaz un jalon Cu micarea fina se corecteaz poziia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe direcia firului reticular vertical
Anul univ. 2009 - 2010
19
Aplicaii
Cu precizie mare Precizie sczuta
Se vizeaz direcia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta direcie Se face citirea C2 = C1 + Pe aceasta direcie se fixeaz un jalon Cu micarea fina se corecteaz poziia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe direcia firului reticular vertical Cu metoda turului de orizont (4-6 serii de msurare) se obine trasat care se compara PR rezultnd astfel o corecie.
Anul univ. 2009 - 2010
20
Topografia inginereasca
Sursa: www.solent.ac.uk/.../course_details.aspx
Trasarea axelor constructiilor; Trasarea punctelor caracteristice ale constructiilor; Trasarea punctelor de detaliu ale constructiilor; Trasarea verticalei la nivelele superioare ale constructiilor; Trasarea verticalei in groapa de fundare; Transmiterea cotelor la nivelele superioare ale constructiilor; Transmiterea cotelor in groapa de fundare; Calculul terasamentelor; Supravegherea comportarii cladirilor in timpul constructiei si dupa finalizarea acesteia; Supravegherea versantilor si monitorizarea alunecarilor de teren.
Anul univ. 2009 - 2010
www.morrisdean.co.uk/buildingsurveys.asp
21
www.pmsurveys.co.uk/ www.bscbuildingsurveyors.com Anul univ. 2009 - 2010
22
www.bscbuildingsurveyors.com
Anul univ. 2009 - 2010
www.pmsurveys.co.uk/ 23
Aplicaii Lucrarea 5
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza reelei punctelor de triangulaie geodezic sau topografic, se trece la ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafaa topografic, folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu metode ajuttoare (metoda radierelor, metoda coordonatelor polare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza elementelor liniare i unghiulare msurate pe teren.
Anul univ. 2009 - 2010
24
Aplicaii Lucrarea 5
45 204 B l 204
B l0 43 B l 43 B l 203 203
B l 201 201
B l 202
Anul univ. 2009 - 2010
25
Aplicaii Lucrarea 5
Lucrarea cuprinde urmtoarele etape de calcul: 1. Calculul orientrii direciei de referin din coordonatele punctelor de triangulaie. 2. Stabilirea erorii de nchidere pe unghiuri i compensarea unghiurilor orizontale. 3. Transmiterea orientrii direciei de referin laturilor drumuirii. 4. Reducerea distanelor nclinate la orizont. 5. Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire. 6. Stabilirea erorilor de nchidere pe coordonate i compensarea coordonatelor relative. 7. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire. 8. Calculul coordonatelor polare i rectangulare ale punctelor de radiere.
Anul univ. 2009 - 2010
26
Aplicaii Lucrarea 5
Punctele de sprijin Puncte de triangulatie Punctele drumuirii
Punctele radiate
Anul univ. 2009 - 2010
27
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
28
TOPOGRAFIE Curs 7
Anul univ. 2009 - 2010
Altimetria Altimetria este partea din Topografie care se ocupa cu studiul instrumentelor si aparatelor folosite la determinarea altitudinilor punctelor terenului (se determina de fapt diferene de nivel) si cu reprezentarea lor pe planuri si harti. Suprafeele de nivel sunt suprafeele normale in fiecare punct la direcia forei gravitaionale. Suprafaa de nivel zero constituie suprafaa de referin pentru determinarea cotelor.
Anul univ. 2009 - 2010
Evolutia masuratorilor altimetrice
Suprafaa de REFERINTA sau NIVELUL ZERO FUNDAMENTAL fata de MAREA NEAGRA

Anul univ. 2009 - 2010

Instrumente pentru msurat diferene de nivel Operaiile altimetrice sau nivelitice au ca scop determinarea altitudinii reliefului terenului i reprezentarea sa n plan. Cele mai importante metode de determinare a altitudinii punctelor de pe suprafaa terestr sunt:
nivelmentul geometric; nivelmentul trigonometric; nivelmentul simplu nivelmentul hidrostatic nivelmentul barometric.
Anul univ. 2009 - 2010
Schema constructiva a NIVELEI

Nivela este un instrument optic, prevzut cu o lunet topografic care se poate roti doar n plan orizontal. Cu ajutorul lunetei se citete nlimea de pe mir, aflat n punctul pentru care dorim s determinm altitudinea.
Anul univ. 2009 - 2010
Nivel rigid
Schema constructiva
luneta topografica, nivela toric si sferica, ambaza, uruburi de calare si placa de tensiune. Poate fi dotat opional cu cerc orizontal gradat.
O
V N N'
r
V
Nivelul rigid.
Anul univ. 2009 - 2010
Nivel rigid cu surub de basculare

V
Din punct de vedere al prilor componente are aceleai componente la care se adaug urubul de basculare cu rolul de a nclina fin luneta astfel ca aceasta sa capete o poziie orizontala. Acest dispozitiv este situat intre luneta si pivotul instrumentului.
Anul univ. 2009 - 2010
N O
N' r
Nivelul rigid cu urub de basculare.
Nivele cu orizontalizare automata

Nivele cu orizontalizare automata a axei de vizare Acest tip de instrument folosete pentru orizontalizarea axei de vizare fenomene fizice cum ar fi poziia verticala a unui pendul. Dar se pot folosi si alte fenomene ca de exemplu nivelul orizontal al unui lichid intr-un vas indiferent de poziia vasului. Aparatul poate asigura o precizie de 2,5 mm pe kilometrul.
Anul univ. 2009 - 2010
Nivela cu orizontalizare automata a axei de vizare.
Nivele clasice
Anul univ. 2009 - 2010
Nivel
1. Aparatele folosite in nivelmentul geometric poarta denumirea de nivele, iar principala lor caracteristica este aceea ca realizeaz orizontalizarea precisa a axei de vizare. 2. Acest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira. 3. Dup modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se clasifica in :
1. 2. 3. nivel rigid simplu; nivel rigid cu urub de basculare; nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare.
Anul univ. 2009 - 2010
10
Nivel
Structura generala a aparatului: 1. Obiectiv 2. Ambaza 3. Nivela sferica 4. urub de calare (orizontalizare) 5. urub pentru micarea orizontala 6. Ctarea 7. Cerc orizontal 8. urub de focusare 9. Ocular
Anul univ. 2009 - 2010
11
Anexele nivelei
Trepiedul este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal. Firul cu plumb greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului. Dispozitiv de centrare optic este fixat la ambaz, s-a ncorporat n aparat; este compus dintr-o lunet i o prism ce reflect razele de lumin ce trec prin lunet sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm. Mirele topografice mire din lemn sau din metal mire telescopice sau fixe mire normale sau cu fir de invar mire cu gradaii pe o singura fata sau pe ambele fete ale mirei Cutia de protecie a aparatului
12
Anul univ. 2009 - 2010
Nivela electronica
Caracteristici Afiaj LCD de dimensiuni mari pentru afiarea datelor importante Salvarea datelor atit in memoria interna cit si pe cea externa Tastatura alfa-numerica Program de descrcare si management al datelor: Leica SurveyOffice
Anul univ. 2009 - 2010
13
Nivela electronica
Mire de precizie
Cu invar Cu cod de bare
nalta Precizie (opto-mecanic)

Dispozitiv de citire numit micrometru cu lama cu fete paralele (zecimi de milimetru) Sistem de compensare a orizontalitii putnd fi utilizate chiar daca aparatul (luneta) este puin nclinat
Anul univ. 2009 - 2010
14
Nivelmentul geometric de capt

mira portee = niveleu
altitudinea planului de vizare
= Cota planului de viza

b
hAB
HB
HA
sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"
Nivelmentul geometric de capt se bazeaz pe faptul c

altitudinea punctului B din teren este egal cu altitudinea punctului A, n care am fcut staie cu nivela, plus hAB. hAB este diferena de nivel dintre punctele B i A, i se calculeaz scznd din valoarea nlimii pe trepied a nivelei i valoarea citit pe mir n punctul B. hAB = Z AB = i L1 = i b
H B = H A + hAB
Anul univ. 2009 - 2010
15
hAB = Z AB = LB hA H A = H B + hAB = Z B + Z AB
Anul univ. 2009 - 2010
16
L1 Ha
Ha L2
Nivelmentul geometric de capt se bazeaz pe faptul c

altitudinea punctului B din teren este egal cu altitudinea punctului A, n care am fcut staie cu nivela, plus H. H este diferena de nivel dintre punctele B i A, i se calculeaz scznd din valoarea nlimii pe trepied a nivelei valoarea citit pe mir n punctul B.
1 H ' = Z 1 = a1 = H a L1 = a1 s1 1 H '' = Z 2 = a 2 = H a L2 = a 2 s 2
Anul univ. 2009 - 2010
17

Hv Cota planului de viza
Anul univ. 2009 - 2010
18

Hv Cota planului de viza
L1
hAB = Z AB = L1 i = b i = 1682 1500 = 182mm = 0.182m H V = H A + i = 95.867 + 1.5 = 97.367m H B = H A hAB = 95.867 0.182 = 95.665m
Anul univ. 2009 - 2010
19
Nivelmentul geometric de mijloc

n acest caz se face staie cu nivela la aproximativ mijlocul aliniamentului dintre punctele A i B. Z A cunoscut hAB va fi egal cu valoarea citit pe mira din A minus valoarea citit pe mira din B.
h AB = Z AB = L L
A 0
B 0
20
Anul univ. 2009 - 2010
Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2009 - 2010
21
L1
L2 =
H = Z1 = L1 L2 = a b = 1567 1284 = 283mm = 0.283m H B = H A + H

Anul univ. 2009 - 2010
22
Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric se bazeaz pe faptul c, tiind altitudinea punctului de staie i panta terenului, putem determina H i apoi altitudinea punctului n care se afl mira. ntre punctele A i B se formeaz ipotenuza unui triunghi dreptunghic n care cunoatem lungimea AB i unghiul de pant . Diferena de nivel dintre A i B este dat de formula Z = AB sin . Altitudinea punctului B este egal cu altitudinea punctului A plus Z.
Anul univ. 2009 - 2010
23
Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente Pentru determinarea diferenei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaz un i teodolit in punctul A. HA Instrumentul are inltimea i si vizeaz un semnal instalat in punctul B cu inltimea s. Considernd cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B
Dtg s
B hAB HB
H A + i + Dtg = s + H B H B = H A + i + Dtg s
hAB + s = i + Dtg hAB = i + Dtg s
Anul univ. 2009 - 2010
24
Dtg i A hAB HA HB B
Nivelmentul trigonometric cu vize descendente
Anul univ. 2009 - 2010
25
Nivelmentul trigonometric Condiii de msurare

Relaiile de calcul pentru diferena de nivel si a cotei punctului, aa cum au fost prezentate anterior, sunt valabile numai in cazul in care distanta orizontala D este mai mica de 500 m. Daca aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corecie datorata sfericitatii Pamantului si refraciei atmosferice, ce are expresia :
D2 C = (1 k ) 2R
in care: k este coeficientul de refracie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romniei), R este raza medie a Pamantului (R = 6379 km) Aceasta corecie este totdeauna pozitiva si se adaug la diferena de nivel.
Anul univ. 2009 - 2010
26
Nivelmentul simplu
LATA DE NIVELMENT
Se folosete la determinarea diferenei de nivel in terenuri - pante foarte mari - distante mici
Anul univ. 2009 - 2010
27
Nivelmentul hidrostatic
B
Principiul de lucru este cel al h ZAB vaselor comunicante, iar cel mai b cunoscut si folosit mod de lucru A cu nivelul hidrostatic este cel a al furtunului cu apa (FURTUN DE NIVEL) folosit pe antiere pentru transmiterea unei cote in mai multe puncte. In figura alturata se observa de pe zidul pe care se afla punctul A se transmite pe zidul H AB = b a punctului B cota lui A. Pentru determinarea diferenei H B = H A + H AB = H A + b a de nivel intre punctele A si B, se vor msura cu o rigla sau ruleta segmentele a si b, Pentru determinrile efectuate cu FURTUNUL DE NIVEL, rezultnd : precizia determinrilor se nscrie in limita a 0,5...1cm
pentru distante de sub 50m.
Anul univ. 2009 - 2010
28
Nivelmentul barometric
Nivelmentul barometric se bazeaz pe relaia care exist ntre presiune atmosferic i altitudine, cunoscut fiind faptul c presiunea atmosferic crete cnd altitudinea scade i invers. n topografie, nivelmentul barometric se efectueaz cu ajutorul altimetrelor care funcioneaz pe principiul enunat mai sus. La msurarea altitudinii cu altimetrul trebuie s se in seama de factorii care influeneaz presiunea atmosferic i anume:
temperatura, densitatea i umiditatea aerului, acceleraia gravitaional i latitudinea locului.
Din aceste motive, altimetrul trebuie ntotdeauna reglat n funcie de o altitudine cunoscut din teren, dup care se pot face determinri. Altimetrele pot fi mecanice i electronice Precizia de msurare depinde de aparat i variaz ntre
5 10 m la cele mecanice 1 m la cele electronice.
Anul univ. 2009 - 2010
29
Nivelmentul barometric
Altimetrul mecanic
Altimetrul electronic
Anul univ. 2009 - 2010
30
Nivelmentul MOTORIZAT
Avantaje
Planul de viza mai SUS (2.2 fata de 1.6) deci mai puin sensibil la refracia atmosferica Trepied mai GREU deci mai STABIL Dispozitiv mecanic de susinere VERTICALA a mirelor Aparatul este protejat cu o PRELATA lucra pe timp defavorabil Deplasare rapida - MOTORIZATA
Anul univ. 2009 - 2010
31
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
32
TOPOGRAFIE Curs 8
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelmentul trigonometric se bazeaz pe faptul c, tiind altitudinea punctului de staie i panta terenului, putem determina H i apoi altitudinea punctului n care se afl mira. ntre punctele A i B se formeaz ipotenuza unui triunghi dreptunghic n care cunoatem lungimea AB i unghiul de pant . Diferena de nivel dintre A i B este dat de formula Z = AB sin . Altitudinea punctului B este egal cu altitudinea punctului A plus Z.
H AB = Z AB = Z B Z A = AB sin Z B = Z A + Z = H A + H AB
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente Pentru determinarea diferenei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaz un teodolit in punctul A. i Instrumentul are nlimea i si vizeaz un semnal HA instalat in punctul B cu nlimea s. Considernd cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in funcie de (mrimi cunoscute):
i , s, DAB.
Dtg s
B hAB HB
H A + i + Dtg = s + H B H B = H A + i + Dtg s
hAB + s = i + Dtg hAB = i + Dtg s

3
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelmentul trigonometric cu vize descendente Dtg Pentru determinarea diferenei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaz un s teodolit in punctul A. Instrumentul are nlimea i si vizeaz un semnal HB instalat in punctul B cu nlimea s. Considernd cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in funcie de (mrimi cunoscute):
i , s, DAB.
i A hAB HA B
H A + i = H B + s + Dtg H B = H A + i Dtg s
hAB + i = s + Dtg hAB = Dtg + s i

4
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelmentul trigonometric Condiii de msurare

Relaiile de calcul pentru diferena de nivel si a cotei punctului, aa cum au fost prezentate anterior, sunt valabile numai in cazul in care distanta orizontala D este mai mica de 500 m. Daca aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corecie datorata sfericitatii si refraciei atmosferice, ce are expresia : D2 C = (1 k ) 2R
in care: k este coeficientul de refractie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romaniei), R este raza medie a pamantului (R = 6379 km) Aceasta corectie este totdeauna pozitiva si se adauga la diferenaa de nivel.
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelment trigonometric
Cu luneta nclinata Mrimi cunoscute:
Cota punctului A
Mrimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB
= 100 Z
d 0 = K ( L 2 L1 ) cos 2 Z AB = d 0tg = tg K ( L 2 L1 ) cos 2 = K ( L 2 L1 ) sin cos Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelment trigonometric
Cu luneta la inaltimea unui semnal cunoscut Marimi cunoscute:
Cota punctului A Inaltimea semnalului S
h = d 0tg d 0 = K ( L2 L1 )
= 100 Z
h + I = S + Z AB Z AB = d 0tg Z B = Z A + Z AB
Mrimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB
h = d 0tg d 0 = K ( L2 L1 )
h + I = S + Z AB Z AB = K ( L2 L1 )tg + I S Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2009 - 2010
= 100 Z
Drumuirea de nivelment geometric

Prin aceasta metoda se urmrete determinarea cotelor unor puncte intermediare situate intre doua puncte de cota cunoscuta.
Daca msurtorile se efectueaz cu determinarea numai o singura data a diferenelor de nivel, drumuirea va fi una simpla de nivelment; daca diferenele de nivel se determina de doua ori (fie prin schimbarea altitudinii planului de vizare fie prin efectuarea msurtorilor "dus-intors".
a4 a2 b2 2 a3 b3 3
b4 B
a1
b1 1
h4 h3 hAB
h1
h2
Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

Anul univ. 2009 - 2010

a4 a2 b2 2 a3 b3 3 b4 B
a1
b1 1
h4 h3 hAB
h1
h2
Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.
Marimi cunoscute:
Cota punctului A Cota punctului B Marimi necunoscute Cotele punctelor intermediare
Verificare Z B = Z 3 + h4
hi = ai bi h2 = a2 b2 Z i = Z i 1 + hi Z1 = Z A + h1
9
Anul univ. 2009 - 2010
Drumuirea de nivelment geometric Drumuirea de nivelment nchisa pe punctul de plecare.

Daca vom considera ca intr-o drumuire de nivelment geometric punctul iniial coincide cu punctul final, intre ele determinndu-se cotele unor puncte intermediare, atunci drumuirea este nchisa pe punctul de plecare. In acest caz, condiia matematica este ca suma diferenelor de nivel sa fie nula. Acest fapt conduce la determinarea valorii reale a diferenei de nivel care trebuie sa fie nula, in timp ce suma diferenelor de nivel calculata reprezint valoarea eronata.
Anul univ. 2009 - 2010
10

Drumuirea de nivelment nchis pe punctul de plecare.
hi = ai bi h2 = a2 b2 Z i = Z i 1 hi Z1 = Z RN h1
Verificare Z RN = Z RN hi
Anul univ. 2009 - 2010
11
Drumuirea de nivelment geometric Drumuirea cu punct nodal.

Considernd situaia in care se dau trei puncte de cota cunoscuta, intre care se efectueaz drumuiri, iar acestea se ntlnesc intr-un punct, acest punct este considerat un nod al celor trei drumuiri efectuate. Cota sa va putea fi determinata cu o precizie mai mare datorita faptului ca pentru el este posibil sa se determine cota din fiecare drumuire. Considernd ca cele trei valori sunt apropiate intre ele, ncadrndu-se in toleranta, atunci valoarea cea mai probabila a cotei punctului nodal va fi de forma :
2 3 H1 p + H p + H N 1 N 2 N p3 = p1 + p2 + p3
Anul univ. 2009 - 2010
HN
12

Drumuirea cu punct nodal.
in care pi reprezint ponderile sau gradul de ncredere ce se acorda msurtorilor din fiecare drumuire. Aceste ponderi sunt invers proporionale cu lungimile drumuirilor, astfel :
1 1 1 ; p2 = ; p3 = ; p1 = D1 D2 D3
Dup ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile intre punctele de cota cunoscuta si punctul nodal se calculeaz si se compenseaz ca drumuiri sprijinite la capete.
Anul univ. 2009 - 2010
13
Radieri de nivelment
1002 101 Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeai staie de nivelment. (Dmax = 300 m) Se considera date cunoscute cota a punctelor 101 si 102 Acestea provin fie dintr-o drumuire de nivelment ce se executa simultan cu radierile dar se 101 prelucreaz fiecare separat, fie sunt H puncte de nivelment de cota cunoscuta. Dup aezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din staia de nivelment, se executa si citirile ci ctre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv cu relaia:
i
1003
102
1001
Hv
c1
c2
c3
bi 102
1003
1001
1002
H1001
H1002
101
Radieri de nivelment.
Hv = H101 + ai
14
Anul univ. 2009 - 2010
Radieri de nivelment
1002 101 1003 102
Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu relaiile: Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si calculnd distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea in coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.
1001
ai
Hv
c1
c2
c3
bi 102
1003
1001
101
1002
H1001 H101
H1002
Radieri de nivelment.
H1001 = Hv - c1 H1002 = Hv - c2
Anul univ. 2009 - 2010
15
Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafeelor prin ptrate mici.
Acest procedeu se folosete la suprafee relativ mici ( sub 3 ha), cnd terenul nu are o panta mai mare de 5 si fr o acoperire mare. Metoda presupune realizarea unei reele de ptrate cu latura pana la 30 m, colturile ptratelor urmnd a se folosi drept puncte crora li se va determina cota. In zona de lucru se presupune ca exista un punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in lipsa lui se va efectua o drumuire de nivelment de la un reper la unul din punctele reelei de ptrate (de exemplu la punctul 1). Daca lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul in staia S1 din care se vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele 1, 2, ... etc. Se vor obine citirile c1, c2, ..., cn.
Anul univ. 2009 - 2010
RN (HRN)
c1 1c1'
2c2'
c2
S1
S2
10-30m
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.
16
Nivelmentul suprafeelor prin ptrate mici.
Se muta aparatul pe un nou amplasament, S2, din care se fac citirile c1, c2, ..., cn. Daca diferenele ci - ci sunt constante in limita a maximum 5 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor. Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua citiri ci si ci, valoarea cu care se vor calcula cotele punctelor din reeaua de ptrate. unde cm1 reprezint media citirilor pe punctul 1. Cotele punctelor se calculeaz, funcie de altitudinea planului de vizare, cu formula: Hi = Hv cmi
RN (HRN) 1c1'
c1
2c2'
c2
S1
S2
10-30m
Daca suprafaa este la limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele punctelor se vor determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.
Se folosesc mai multe staii la suprafee mai mari de pana la 100 ha si se poate folosi o singura staie la suprafee de pana la 3ha.
Anul univ. 2009 - 2010
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.
17
Nivelmentul suprafeelor prin ptrate mari.
Calculul cotelor punctelor este funcie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrrilor de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate in colturile fiecrui ptrat, fie se executa o drumuire de nivelment nchisa pe punctul de plecare. Ptratele vor avea laturile de pana la 50-100 de metri, iar construcia se va realiza cu ajutorul uni teodolit sau a unui tahimetru. Ridicarea altimetria in ptrate izolate se efectueaz instalnd instrumentul de nivelment la intersecia diagonalelor ptratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta staie se radiaz toate cele patru colturi ale ptratului. Din figura alturata se observa ca nu este necesara staionarea in toate ptratele ci numai in cele care asigura determinarea cotei colturilor. Punctul 8 este determinat din staiile S2 si S3, astfel ca nu mai este necesara staionarea in ptratul delimitat de punctele 8, 9, 12 si 13.
RN (HRN) 1
c2 2 c2'
3 S2
S1 10 S10 11 S9 20
50-200m
S3 9 8 7
S4 6 S5
12 S8 19
13 S7 18
14
15 S6 17 16
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.
Anul univ. 2009 - 2010
18
Nivelmentul suprafeelor
Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura si anume :
RN (HRN) 1
c2 2 c2'
3 S2
S1 10 S10 12 S9 19
50-200m
S3 9 8 7
S4 6 S5
c2 + c9' = c2' + c9
Aceasta egalitate daca este satisfcuta cu o toleranta de 3mm, msurtorile se considera 11 bune si se pot folosi la calculul cotelor. Cotele se determina prin drumuire nchisa pe punctul de plecare pentru punctele situate pe 20 conturul suprafeei si prin drumuire sprijinita la capete pentru punctele situate in interiorul suprafeei. Un alt mod de efectuarea msurtorilor este si cel in care pe colturile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15, 16,17, 18, 19, 20, 11 si 10 se executa o drumuire nchisa, iar cotele punctelor 7,8,9,12,13,14 se determina ca puncte radiate.
Anul univ. 2009 - 2010
13 S8 18 S7
14
15 S6 17 16
19
Metoda profilelor
Se folosete la lucrrile in vederea proiectrii de drumuri sau cai ferate. Dup felul lor, pofilele pot fi longitudinale sau transversale. In proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului in lung al caii de comunicaie, in timp ce pofilele transversale permit stabilirea amprizei (latimea totala) caii. Din punct de vedere al executrii lucrrilor topografice, aceasta metoda este o combinaie de drumuire de nivelment, care urmareste sa determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu radierile de nivelment executate asupra unor puncte ce se situeaz pe un aliniament perpendicular pe axul caii. Att punctele de drumuire cat si cele situate pe pofilele transversale se aleg la schimburile de panta ale terenului. Cotele punctelor de pe pofilele transversale se calculeaz cu ajutorul altitudinii planului de vizare din staia corespunztoare.
1000
1001
S3
axul drumului
101
1002 1003
103
104
102
1004 1005
Anul univ. 2009 - 2010
S1
S2
20
Nivelmentul in conditii speciale.

Nivelmentul peste cursuri de apa.
Acesta problema se poate rezolva prin alegerea pe fiecare mal a cate unei staii, S1 si S2, iar la distanta de sub 30 m de fiecare staie se aleg puncte care se materializeaz prin tarusi. Din fiecare staie se efectueaz citiri pe mirele instalate pe punctele bornate, A si B, citiri care se folosesc la determinarea diferenei de nivel. Daca valorile obinute difer cu mai puin de 10mm intre ele, atunci diferena de nivel intre cei doi tarusi se considera media aritmetica a determinrilor.
Astfel : hAB' = a1 - b1 pentru staia S1, respectiv din staia S2 diferena de nivel va fi : hAB" = a2 - b2 iar diferena de nivel definitiva este :
Anul univ. 2009 - 2010
S1 b1 a1 A b2
S2 a2 B
Transmiterea cotelor peste apa
h AB =
h AB '+ h AB "
2
21
Determinarea cotei proectate

Determinarea cotei proectate prin nivelment geometric de mijloc
Sa se traseze pe teren COTA DE PROIECTARE HB = 514.576 m a unei construcii marcata pe teren printr-un tarus. Trasarea se face placnd din punctul A de cota cunoscuta (HA= 513.789 m) prin nivelment geometric de mijloc
ETAPE: 1. Se instaleaz instrumentul la aproximativ jumtatea distantei dintre cele doua puncte 2. Se centreaz se caleaz 3. Se face citirile pe mira in punctul A si se retine L0=a=1745 mm.
Anul univ. 2009 - 2010
22
Determinarea cotei proectate

4.
5.
Anul univ. 2009 - 2010
23
Centrarea si calarea
Centrarea aparatelor
Operaia de centrare implic punerea n staie a instrumentului perfect deasupra punctului topografic, materializat n teren prin intermediul unui ru sau a unei borne topografice.
Firul cu plumb
Nivela sferic
Anul univ. 2009 - 2010
Nivela toric
24
Nivelmentrul Ni 030
Precizia de masurare 10c
1. trepied; 2. uruburi de calare; 3. ambaza; 4. dispozitiv de blocare a micrii lunetei n plan orizontal; 5. obiectivul lunetei; 6. dispozitiv de centrare pe mir; 7. luneta topografic; 8. dispozitiv de centrare pe mir; 9. urub de reglare a claritii imaginii lunetei; 10. ocularul lunetei; 11. microscopul cu scri; 12. urub de calare a lunetei; 13. cercul orizontal (alidad); 14. urub de reglaj fin a micrii lunetei n plan orizontal; 15. uruburi de rectificare a nivelei sferice; 16. nivela sferic de calare a cercului orizontal; 17. ocularul dispozitivului de calare a lunetei cu coinciden optic; 18. uruburile de rectificare a nivelei torice; 19. nivela toric de calare a lunetei.
Anul univ. 2009 - 2010
25
Teodolitul-tahimetru Theo 030

Precizia de masurare 1c
1. trepied; 2. uruburi de calare; 3. ambaza; 4. clapet de blocare a cerului orizontal; 5. nivela toric de calare a cercului orizontal; 6. ocularul lunetei; 7. microscopul cu scri; 8. dispozitiv de centrare pe mir; 9. inel de reglare a claritii imaginii n lunet; 10. luneta topografic; 11. ocularul busolei; 12. busola; 13. oglinda de reflexie a imaginii nivelei torice pentru calarea cercului vertical; 14. obiectivul lunetei topografice;
15. nivela toric pentru calarea cercului vertical; 16. oglinda pentru reflexia luminii n microscop; 17. urubul de calare a cercului vertical; 18. dispozitivul de centrare optic; 19. urubul de blocare a micrii aparatului n plan orizontal; 20. nivela sferic pentru calarea cercului orizontal; 21. urubul de reglaj fin a micrii lunetei n plan vertical; 22. cercul vertical; 23. suport pentru fixarea busolei pe aparat; 24. urub de blocare a micrii lunetei n plan vertical; 25. urub de reglaj fin a micrii aparatului n plan orizontal; 26. cercul orizontal (alidad).
Anul univ. 2009 - 2010
26
Determinarea suprafeelor pe hari si planuri

Se aplic atunci cnd se cunosc coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligonului. Asigur precizia cea mai mare i nu necesit existena planului topografic.
2 S = xi ( yi +1 yi 1 )
i =1
Pct. Real 43 201 202 203 204 Coord. Rectangulare X Y 5803,62 5654,43 5654,64 5778,45 5887,74 7406,29 7496,35 7686,97 7744,72
202 43 203
Schia i valorile obinute
7571,96
+2S=104450,741; +S=52225,37m2 -2S=-104450,741; -S=52225,37m2

27
Anul univ. 2009 - 2010
Determinarea suprafeelor pe hari si planuri

2 S = xi ( yi+1 yi1 ) = x43 ( y204 y201 ) + x201 ( y43 y202 ) + x202 ( y201 y203 ) + +x203 ( y202 y204 ) + x204 ( y203 y43 ) =104450,7417m2
Pentru verificare se folosete relaia suprafeei negative
i=1 5
2S =yi ( xi+1 xi1) = y43 ( x204 x201) +y201 ( x43 x202) +y202 ( x201 x203) + +y203 ( x202 x204) +y204 ( x203 x43) =
i= 1
Anul univ. 2009 - 2010
28
Determinarea suprafeelor pe hari si planuri Metode grafice

Pentru obinerea suprafeei n metri ptrai, se nmulete suprafaa 43 calculat pe plan cu numitorul scrii la ptrat, rezultnd:
S 1 h1 b 1 h2 S 2 b 2 S 3 h 3 2 02
S I ( m2 ) = S I ( mm2 ) N 2
S II ( m2 ) = S II ( mm2 ) N =
2
Se verific dac valoarea absolut a diferenei dintre mrimile celor dou determinri se ncadreaz n tolerana prescris de instruciunile tehnice.
S2 S1 43 S3 203
S I S II (1 400 ) S I
Se calculeaz media aritmetic a celor dou determinri:
S = ( S I + S II ) 2
S4 202
Anul univ. 2009 - 2010
29

METODA MECANICA Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe planuri topografice la scar foarte mare. Totui, planimetrele pot fi folosite i pentru determinarea ariilor pe hri la scar mare, nmulinduse rezultatul obinut cu ptratul raportului dintre scri.
Anul univ. 2009 - 2010
30

Este compus din: un bra polar, cu un capt fixat de greutatea polar i cellalt de dispozitivul de nregistrare; un bra urmritor, fixat de dispozitivul de nregistrare; la captul opus
acest bra prezint o lup cu indice pentru urmrirea conturului suprafeelor;
un dispozitiv electronic de setare a aparatului i nregistrare a msurtorilor; o greutate polar, care trebuie s rmn nemicat pe toat durata unei msurtori.
Anul univ. 2009 - 2010
31
Aplicaii
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza reelei punctelor de triangulaie geodezic sau topografic, se trece la ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafaa topografic, folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu metode ajuttoare (metoda radierelor, metoda coordonatelor polare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza elementelor liniare i unghiulare msurate pe teren.
Anul univ. 2009 - 2010
32
Aplicaii
45 204 B l 204
B l0 43 B l 43 B l 203 203
B l 201 201
B l 202
Anul univ. 2009 - 2010
33
Aplicaii
Punctele de sprijin Puncte de triangulaie Punctele drumuirii
Punctele radiate
Anul univ. 2009 - 2010
34
VA MULTUMESC!
Anul univ. 2009 - 2010
35
TOPOGRAFIE Curs 9
Anul univ. 2009 - 2010
SISTEMUL GLOBAL DE POZIIONARE

Global Positioning System G.P.S. GPS-ul sau Sistemul Global de Poziionare este bazat pe o constelaie de 24 satelii ce orbiteaza mprejurul Pamantului. Intr-un mod sigur ei pot fi considerai ca stele fabricate de ctre om ce nlocuiesc pe cele pe care le-au utilizat de secole. Aceti satelii se rotesc in jurul Pamantului la o nlime de aproximativ 20.200 Km, suficieni deci sa evite problemele ce ar trebui nfruntate de un sistem bazat pe staii terestre.
Anul univ. 2009 - 2010
GPS
Ei utilizeaz o tehnologie capabila de a funciona 24 ore din 24, poziia planimetrica si altimetrica din oricare punct de pe suprafaa planetei, fie imobila sau in micare. GPS-ul a fost iniial proiectat ca un sistem de aprare (el a fost intr-adevr conceput, pus la punct si gestionat de ctre Departamentul de Aprare al SUA) si este deci suficient de protejat cu confruntrile din interferenele externe ce pot alterna ncrederea, si evident enorma sa putere aplicativa in sectoarele cele mai diverse ale activitatii umane, favorizata de rapida dezvoltare a tehnologiei, aparaturile necesare la utilizarea sa, intodeauna cele mai mnuite, uor de folosit si disponibile la preturi mai accesibile pentru orice tip de utilizator.
Anul univ. 2009 - 2010
G P S Mod de operare
Anul univ. 2009 - 2010
G P S Mod de operare
Scopul sistemului (GPS) este determinarea poziiei unui punct de pe suprafaa Pamantului cu ajutorul poziiei sateliilor, la un moment dat. Pentru aceasta, GPS-ul calculeaz distantele dintre un punct si un numr sigur din aceti satelii, utiliznd in acest scop timpul de parcurgere a unui mesaj radio emis de la aceiai sateliti si captai de un receptor pus in punctul pe care vrem sa determinam poziia. Receptorul include o antena (ce este instalat pe punctul de determinare) si o aparatura auxiliara mai mult sau mai puin complexa ce ajuta la obinerea semnalelor transmise de satelii si memorizarea datelor obinute. In prima aproximaie, distanta de la punctul satelitului este obinuta inmultind timpul de parcurgere al semnalului cu viteza de propagare (cca. 300.000 Km/secunda).
Anul univ. 2009 - 2010
GPS
Sistemul de Poziionare Globala (GPS) este compus din trei segmente: 1. Segmentul spaial - sateliii 2. Segmentul de control - United States Department of Defence 3. Segmentul utilizator - oricine folosete un receptor GPS in scopuri de poziionare si determinare a timpului. Sistemul GPS este alctuit dintr-o constelaie de 24 de satelii dispui intr-unul din cele 6 plane orbitale nconjoar Pamantul de doua ori pe zi. In termeni foarte generali, un receptor GPS determina poziia pe baza semnalelor radio primite de la mai muli satelii diferii. Receptorul GPS calculeaz distanta fata de fiecare satelit, pe baza timpului de parcurgere a semnalului si a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi foloseste aceste distante pentru a calcula pozitia receptorului pe Pamant.
Anul univ. 2009 - 2010
G P S Reteaua de sateliti
Anul univ. 2009 - 2010
G P S Traiectoria satelitilor
Anul univ. 2009 - 2010
G P S Reteaua de control - civila
Urmarirea satelitilor civili
Anul univ. 2009 - 2010
G P S Reteaua de control - militara

Urmarirea satelitilor militari
Anul univ. 2009 - 2010
10
G P S Antene
Anul univ. 2009 - 2010
11
G P S Receptori
Sursa - www.gisromania.ro/Topografie.htm
Anul univ. 2009 - 2010
12
G P S Tipuri de receptoare
Anul univ. 2009 - 2010
13
G P S Receptoare moderne
Anul univ. 2009 - 2010
14
G P S - Aplicatii Posibile aplicaii ale GPS: geodezie, topografie fotogrametrie, agriculrura silvicultura navigaii maritime marina militar armata aviaie turistic
Anul univ. 2009 - 2010
15
G P S - Aplicatii
Anul univ. 2009 - 2010
16
G P S - Aplicatii
Anul univ. 2009 - 2010
17
G P S Receptoare
Anul univ. 2009 - 2010
18
G P S Determinarea poziiei unui punct

Ne amintim ca in topografie, cu procedeul de trilateral se poate determina poziia unui punct msurnd distanta intre acesta si alte puncte despre care se cunoate poziia. Acesta este individualizat de coordonate plane si altimetrice raportate la un sistemul de referina (STEREO 70). Determinarea poziiei unui punct in sistemul GPS va fi efectuata intr-o maniera cu totul analoga. Metoda care va fi urmrit este similara cu cea interseciei nainte iar punctele de referin sunt in spaiu - sateliii. Pentru punctele de referina terestre o astfel de poziie este individualizata de un triplet de coordonate, exprimate intr-un sistem de referina.
Anul univ. 2009 - 2010
19
G P S Determinarea pozitiei unui punct
Anul univ. 2009 - 2010
20
G P S Determinarea cotei unui punct
Anul univ. 2009 - 2010
21
G P S Determinarea absoluta a coordonatelor
Anul univ. 2009 - 2010
22
G P S Determinarea relativa a coordonatelor
Anul univ. 2009 - 2010
23
G P S Surse de eroare
Anul univ. 2009 - 2010
24
Anul univ. 2009 - 2010
25
Pentru a executa masurarea cu precizia necesara, GPS-ul trebuie sa dispuna de aparatura pentru masurarea timpului extrem de precisa. Astfel trebuie sa recurga, intre altele, la tehnici foarte sofisticate pentru a tine const si a corecta, in limitele posibile, eventualele erori, fie ale impreciziilor care se verifica in masurarea timpilor, fie faptului ca semnalele provenite de la sateliti in traversarea atmosferei terestre (ionosfera si troposfera) sosesc mai tarziu sau mai mici, care trebuie identificate si compensate.
26
Anul univ. 2009 - 2010
Factori care influenteaza GPS : Exista un numr de surse poteniale de erori care influenteaza direct semnalul GPS sau capacitatea lor de a obine rezultate optime:
Numrul de satelii - numar minim cerut Multipath - reflecia semnalelor GPS din apropierea antenei Ionosfera - influenteaza timpul de parcurgere a semnalului Troposfera - influenteaza timpul de parcurgere a semnalului Geometria satelitara - distribuia generala a sateliilor Puterea semnalului calitatea semnalului Distanta fata de receptorul de referina Interferenta radio interferena cu alte semnale radio
Anul univ. 2009 - 2010
27
Numarul de sateliti Trebuie sa urmarim cel putin 4 sateliti comuni aceiasi 4 sateliti comuni atat la statia de referinta cat si la cea mobila pentru oricare din solutiile DGPS sau RTK. De asemenea, pentru a obtine precizia centimetrica, trebuie sa aveti un al 5 lea satelit pentru initializarea RTK On-the Fly. Orice satelit in plus in afara celor 5 sateliti, asigura cat mai multe verificari, care sunt intotdeauna utile. Numarul de sateliti reprezinta un lucru foarte important.
Anul univ. 2009 - 2010
28
Anul univ. 2009 - 2010
29
G P S USA
Anul univ. 2009 - 2010
30
GALILEO G P S ul European
Anul univ. 2009 - 2010
31
GALILEO G P S ul European
Anul univ. 2009 - 2010
32
GLONASS G P S ul SOVIETIC
Anul univ. 2009 - 2010
33
GALILEO + GLONASS G P S ul OPTIM
Anul univ. 2009 - 2010
34
G P S Pozitia optima de masurare
Anul univ. 2009 - 2010
35
G P S Pozitia optima de masurare
Anul univ. 2009 - 2010
36
Precizia de masurare
Le GPS a une prcision de 10 15 m seulement, car les ondes sont ralenties par l'atmosphre et parfois rflchies sur les immeubles. Oricare dintre noi, prima intrebare pe care si-o pune despre GPS este: "Cat de precis este acest sistem?" Raspunsul este foarte simplu. Exista 4 nivele de precizie - sau solutii - pe care le putem obtine cu un sistem GPS: Autonom Diferential (DGPS) Real Time Kinematic - solutie mobila (Real Time Kinematic Float) Real Time Kinematic - solutie fixa (Real Time Kinematic Fixed)
Anul univ. 2009 - 2010
37
Sistemele GNSS
Sursa ANCPI Anul univ. 2009 - 2010
38
Sistemele GNSS
39
RETEAUA GEODEZICA
40
Sistemul ETRS89
Sistemul de Referin Terestru European 1989 (ETRS89) Europa ca sistem de referin geodezic, implementat n Romnia crearea Reele Geodezice Naionale Spaiale (RGNS) realizarea de produse cartografice paneuropene. ETRS89 8 ISO 19111, elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System 1980 Sistem de Referin Geodezic 1980)
Anul univ. 2009 - 2010
41
Sistemul ETRS89
Sistemul de Referin Terestru European 1989 (ETRS89) Europa ca sistem de referin geodezic, implementat n Romnia crearea Reele Geodezice Naionale Spaiale (RGNS) realizarea de produse cartografice paneuropene. ETRS89 8 ISO 19111, elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System 1980 Sistem de Referin Geodezic 1980)
Anul univ. 2009 - 2010
42
Sistemul ETRS89
Anul univ. 2009 - 2010
43
Soft de transfer date TRANSDAT
Anul univ. 2009 - 2010
44
STATII GNSS
Anul univ. 2009 - 2010
45
STATII GNSS
Anul univ. 2009 - 2010
46
STATII GNSS
Anul univ. 2009 - 2010
47
STATII GNSS
Anul univ. 2009 - 2010
48
G P S Receptoare
Anul univ. 2009 - 2010
49
G P S Receptoare
Anul univ. 2009 - 2010
50
Anul univ. 2009 - 2010
51

Topografie Lepadatu

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Topografie Lepadatu

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

TOPOGRAFIE Curs 1

ef lucrri dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2009 - 2010

TOPOGRAFIE - forma de evaluare

Anul univ. 2009 - 2010

Anul univ. 2009 - 2010

Anul univ. 2009 - 2010

De unde vine TOPOGRAFIA ?

Matematicianul Heron din Alexandria sec II i.e.n.

Matematicianul Claudiu Ptolomeu (150-87 i.e.n.)

De unde vine TOPOGRAFIA ?

Gheorghe Asachi 1813

Gheorghe Lazr 1818

Anul univ. 2009 - 2010

Topografia aplicata Topografia Inginereasca

Anul univ. 2009 - 2010

Topografia special sau inginereasc

Anul univ. 2009 - 2010

Insoteste - faza de execuie

Finalizeaz - faza de predare

Urmareste faza de exploatare

Anul univ. 2009 - 2010

Forma si dimensiunile Pamantului

Anul univ. 2009 - 2010

Forma si dimensiunile Pamantului

Anul univ. 2009 - 2010

Satelit in jurul Pamantului

Anul univ. 2009 - 2010

Forma si dimensiunile Pamantului

Anul univ. 2009 - 2010

Forma si dimensiunile Pamantului

Elipsoidul de referina - Krasovski

Seciune prin suprafaa Pamantului

Anul univ. 2009 - 2010

Anul univ. 2009 - 2010

Sisteme de proiecie Proiecia conica

Proiecia conica a lui Lambert

Proiecia conica echivalenta

Proiecia conica echidistanta

Anul univ. 2009 - 2010

Comparaie intre proiecia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers

Sisteme de proiecie Proiecia cilindrica

Anul univ. 2009 - 2010

Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR

Anul univ. 2009 - 2010

Proiecia cilindrica transversala

Anul univ. 2009 - 2010

Anul univ. 2009 - 2010

Anul univ. 2009 - 2010

Cercul topografic si cel trigonometric

Simbol 00 00 00 Ex: sin 90 = 1 cos 0 = 0

Anul univ. 2009 - 2010

Elementele topografice ale terenului

Distanta orizontala DAB proiecia

Aliniamentul AB este linia sinuas

Diferena de nivel ZAB este

Anul univ. 2009 - 2010

Elementele topografice ale terenului

Elementele topografice ale terenului

Orientri si axe de coordonate

Anul univ. 2009 - 2010

Orientri si axe de coordonate

Orientarea direciei AB, pe globul pamantesc

Anul univ. 2009 - 2010