AIUDUL Taina unui fost deinut - monahul Teodor Stnescu Acest loc, n tradiia local este numit Rpa

a Robilor, aa dup cum i n mass-media este prezentat. Socotesc c aceast denumire a fost dat pentru c aici au fost nmormntai strbunii notri care au fost robi pe latifundiile grofilor unguri. Localitatea Aiud era o localitate a grofilor unguri. Acetia eneau, puneau robii la munc i ei plecau ca s se distreze. !e aceast rp, de la gardul acela i dincolo de gard, reo "## de metri, de asemenea i $os, precum i sub locurile acestea, au fost gropile, dar nu gropi comune, n care au fost ngropai i nu nmormntai, martirii notri care s-au $ertfit n blestemata nc%isoare a Aiudului. Am spus nu gropi comune, pentru c aceste gropi comune le ntlnim acolo unde au fost masacre. &ri aici, la Aiud, cei care s-au $ertfit au murit n decursul timpului, din '()-'(* pn n '*(, cnd s-au desfiinat nc%isorile de deinui politic, printr-un decret de graiere i nu unul de amnistie. +iferena ntre graiere i amnistie este c n cazul graierii se terge pedeapsa, pe cnd la amnistie se terge fapta. +eci, pe acest teren au fost ngropai martirii notri. ,onumentul acesta a fost iniiat, proiectat i e-ecutat de foti deinui politic. ,ass-media din ziua de astzi ascunde lucrul acesta pentru c nu le con ine lor, nu spun ade rul. Ade rul n toate timpurile a mers cu capul spart. +espre micarea legionar mereu s-a orbit numai urt. Atunci cnd ne-am apucat s construim acest monument pe acest teren, n .//", peste moatele sfinilor erau coteele de porci ale locuitorilor Aiudului. 0u mare greutate, cu mare scandal, am reuit s nlturm aceste cotee de porci i s ne apucm de construirea acestui monument. 1n urma nlturrii coteelor de porci, s-a e-tins i n cimitirul municipal. 0u ocazia spturilor s-au descoperit foarte multe moate pe care le-am adpostit n osuarul din monument. Aadar, n .//" a nceput construirea acestui monument. A fost proiectat i iniiat de inginerul 2%i 3ra%onsc%i, +umnezeu s-l ierte4 el a murit n '/). +e lucrri s-a ocupat n continuare soia lui, ,aria 3ra%onsc%i care i ea a murit acum doi ani. A fost proiectat de doi mari ar%iteci5 6iculi 2oga, legionar ec%i, care a fcut nc%isoare att sub 0arol al 77-lea, ct i sub Antonescu i comuniti. 7ar cellalt ar%itect, profesor, fost i el simpatizant legionar, a fcut nc%isoare la Aiud. +espre acest monument sunt prea multe de spus, dar rezum. Aceste cruci ngemnate le ntlnim n tradiia neamului nostru romnesc, la curbura 0arpailor, n special n $udeul 3uzu5 doi oameni care n viaa lor au avut un ideal comun de credin sau patriotic, s-au legat frai de cruce pentru realizarea idealului propus. i din timpul vieii i-au construit aceste cruci ngemnate, lsnd cu limb de moarte urmailor, ca s fie nmormntai unul lng cellalt. +e aici s-au inspirat cei doi mari ar%iteci i au adoptat aceste cruci ngemnate, apte4 apte este numr sfnt pe care l ntlnim n Sfnta Scriptur de mai multe ori, mai ales n Apocalips, cele apte pecei pe cartea creaiei, cele apte cupe ale mniei lui +umnezeu... +eci, aceste apte cruci ngemnate simbolizeaz martirii, eroii neamului, care s-au legat frai de cruce pentru sal area neamului de toi ticloii, de toi trdtorii, de toi dumanii din e-terior i din interior. 0rucea aceasta mare are ") de metri, simbolizeaz neamul nostru romnesc. !e umerii martirilor, se spri$in neamul. 6eamurile care nu mai au martiri, eroi, care s se $ertfeasc, dispar. +ar noi nu am dus lips de martiri, de eroi. Acele dou orificii5 stnga-dreapta simbolizeaz oc%ii neamului ndreptai ctre cer, implornd pronia di in s ocroteasc i s sal eze neamul nostru romnesc. ,onumentul a fost iniiat pentru comemorarea martirilor. !e parcursul e-ecutrii lucrrilor i-au dat seama c nu este suficient numai s ne comemorm martirii, ci este strict necesar s ne rugm pentru ei, ca la rndul lor i ei s se roage pentru noi, s n ingem toate icisitudinile remurilor. +in cauza aceasta s-a constituit Sf ,as i n '//, cnd s-a terminat construirea monumentului, a fost sfinit de un mare sobor de preoi, n frunte cu cei doi episcopi5 3artolomeu Anania, ,itropolit al Ardealului de 6ord i Andrei Andreicu, episcop de Alba7ulia. S-a sfinit monumentul i s-a sfinit i Sf ,as. Astfel, interiorul monumentului a cptat i funcia de biseric. 6u este o biseric tipiconal, pentru c nu este a-at pe direcia est- est, ci nord-sud. 8ste o biseric cu totul i cu totul deosebit, prin faptul c se spri$in pe osemintele martirilor neamului n mi$locul sfinilor neamului. 1n urma sfinirii monumentului, printele 9ustin !r u de la !etru-:od trimitea aici foarte des preoi, clugri i mireni, care s oficieze sfintele parastase. +ar i-a dat seama c nu este suficient numai s oficiem sfinte parastase4 este strict necesar s ne rugm zi i noapte pentru cei care s-au $ertfit pentru neam i ar, ca la rndul lor ei s se roage pentru noi. !entru adpostirea slu$itorilor altarului a fost necesar construirea casei mona%ale. S-a nceput construirea ei n ara lui "##", iar n ianuarie "##) s-a constituit aici Sc%itul 1nlarea Sf 0ruci. 1n biseric se oficiaz taina Sf Liturg%ii, iar n paraclisul din casa mona%al se oficiaz slu$bele tipiconale de peste zi i de peste sptmn. 6oi, cei care am mai rmas n ziua 1

de astzi, socotim c nu este suficient numai ca s ne comemorm martirii, nu este suficient numai s ne rugm pentru ei4 este strict necesar s ducem mai departe flacra idealurilor pentru care ei sau $ertfit5 credina n +umnezeu, dragostea de neam i ar. Acestea au fost idealurile nostre, pentru care s-au $ertfit martirii de aici. 6e-am zbtut i am reuit ca s obinem terenul de la gardul acela i n continuare, n rp, "## de metri. !e terenul din panta mai lin s-a pus piatra de temelie acum o lun de zile. Aici om construi, om constitui o cetate a &rtodo-iei i regenerrii sufletului neamului nostru romnesc. Acolo om construi o mare catedral care a a ea subsol. 1n subsolul respecti om amena$a un mare osuar. &semintele de aici, au fost descoperite ntmpltor, cu ocazia spturilor pentru monument i pentru locurile de eci ale aiudenilor. :a trebui s organizm ade rate spturi ar%eologice, ca s descoperim ct mai multe din gropile n care zac osemintele martirilor. 1n $urul acestei catedrale se or construi toate cele necesare unui mare aezmnt mona%al. +ar, n afar de acestea, aici intenionm un ade rat memorial al durerii, un ade rat martirologiu, institut martirologic. Am spus un ade rat memorial al durerii, pentru c memorialul de la Sig%et este un fals memorial. La Sig%et au fost ntemniai marii politicieni de la noi din ar, care s-au fcut, n marea lor ma$oritate, ino ai pentru dezastrul rii pe care l motenim n ziua de astzi. 0ldirea ,emorialului durerii de la Sig%et a fost realizat cu banii lui Soro, acel bogtan e reu de origine mag%iar. ;ot ceea ce se realizeaz la Sig%et se realizeaz sub auspiciile masoneriei. +in cauza aceasta, doamna <ossu Long%in, n toate emisiunile sale, nu pomenete nici un cu nt despre micarea legionar, ade raii lupttori mpotri a bole ismului i comunismului. +in ce cauz= !entru c slu$ete masoneria. +eci, aici, tot ceea ce om construi, om construi cu bani curai. 3ani murdari nu om accepta, pentru c murdarii se or face stpni pe tot ceea ce or realiza aici, i n felul acesta aceti murdari, fcndu-se stpni pe toat strdania noastr, toat $ertfa martirilor, n zadar. S ne a$ute +umnezeu s realizm aceast misiune pe care ne-au ncredinat-o martirii notri. Aici sunt trecute doar reo ""##-">## de nume. Sunt numele celor care au murit n nc%isorile i lagrele comuniste, n lupta pentru credina n +umnezeu, dragostea de neam i ar. 8ste un numr infim, fa de numrul enorm al celor care au murit n lagrele i n nc%isorile comuniste. Sunt peste .## ### de martiri. 8i sunt cam "## ###. !e acest perete sunt inscripionate numele celor care au murit n nc%isoarea Aiud. ;rebuie s spun de la nceput c aceste liste le-am ntocmit din memoria celor care au fost n aceste nc%isori. Administraia nc%isorilor din 3ucureti nu ne-a dat nici cel mai mic a$utor, ba din contr au cutat ca s ne mpiedice. Aiudul, aa dup cum pe drept cu nt l socotete pr. 9ustin !r u, At%osul romnesc, la Aiud s-au $ertfit ceea ce a a ut mai sfnt i mai bun neamul nostru romnesc, ade rata intelectualitate i spiritualitate. Am zis ade rat intelectualitate, pentru c rolul intelectualului socotesc c este acela de a fi far cluzitor pentru cei din $ur. &ri ca s fii far cluzitor pentru cei din $ur, s le ari calea i iaa, trebuie s-L ai pe +umnezeu n suflet, s ai ca de iz a ieii tale, cu intele ,ntuitorului5 ?8u sunt 0alea, Ade rul i :iaa. @r de ,ine nu putei face nimicA. &ri, intelectualii din ziua de astzi l mai au pe +umnezeu n suflet= Au pe un dumnezeu electoral, care s-i duc n eroare pe oameni, s-i oteze, ca s duc n dezastru ara noastr. :edei= 7ari, un mare ru pe care l-au fcut comunitii, nu numai la noi n ar, ci pe ntreaga planet5 i-a dezobinuit pe oameni de a mai gndi. :orbim astzi de efecte, dar nu cutm cauzele acestor efecte. +ac am cuta cauzele i am lupta mpotri a lor, efectele ar dispare. 0utai cauzele aici, la elita intelectual i spiritual a neamului. Aici s-au $ertfit cei mai muli generali i ofieri superiori. ,ai muli dect au murit n cel de-al doilea rzboi mondial, au murit n lagrele i nc%isorile comuniste. Aici s-au $ertfit marii sa ani, marii scriitori, marii profesori uni ersitari, a ocai, doctori, ingineri, n tori, studeni, ele i, muncitori, rani, ceea ce a a ut mai bun i mai sfnt neamul nostru romnesc4 aici, la Aiud, s-au $ertfit. ;rebuie s dau cte a e-emple5 ncep cu printele 7larion @elea, este ultimul de pe coloana aceea. !r. 7larion @elea a fost rectorul @acultii de ;eologie de la Arad, un mare du%o nic, un mare teolog, un mare lupttor pentru &rtodo-ie. A scris foarte mult i a iubit foarte mult ara i neamul. +in cauza aceasta a a$uns la Aiud. 1n 1nc%isoarea Aiud s-a ntlnit cu printele +umitru Stniloae i, ntr-un cerc de preoi, printele +umitru Stniloae a mrturisit c printele @elea l-a depit pe Stniloae. Stniloae a tradus @ilocalia, pe cnd printele @elea i-a nsuit @ilocalia, a propo duit @ilocalia i a trit din plin @ilocalia. 0ei de la !etru-:od au luat iniiati a ca s-i publice i s-i republice opera. Bna din marile scrieri ale printelui @elea, ?Spre ;aborA, > olume aprute la !etru-:od, este un ade rat iz or de ap ie, cu multe ndemnuri ctre +umnezeu, ctre di initate. Bn alt nume ilustru, 2ane 0onstantin, scriitor. L-am ntlnit n '(/ 2

la 9ila a. A ea CC de ani. 3estiile care au fost $udecate i condamnate, la etatea de )# de ani, spun c ei nu pot s reziste la nc%isoare, c sunt btrni. 1nc%isoarea din ziua de astzi este rai fa de nc%isoarea n care am trit noi. Academicianul 2ane, la CC de ani, a fost arestat i ntemniat la 9ila a. A murit n nc%isoarea Aiud, la reo DD de ani. 8l a fost academician, laureat al premiului Academiei Romne i al altor Academii din lume, un mare scriitor4 a scris printre altele, ?;recute iei de doamne i domnieA, pentru care a fost premiat, aa dup cum am spus. Bn alt nume ilustru este numele lui ,anu 2%eorg%e, profesor uni ersitar. !e linie patern se trage din familia generalului 2%eorg%e ,anu, care a fost eful statului ma$or n rzboiul din 'CC i pe linie matern, din familia 0antacuzino4 i-a luat doctoratul la !aris. +up terminarea studiilor era un mare sa ant, recunoscut pe plan mondial. ,aria SEFodoGsEa-0urie i-a oferit catedr uni ersitar i i punea la dispoziie toate laboratoarele sale. +in patriotism a enit ca s lupte n ar cu mafia din n mntul superior de atunci, care era mult mai puin dez oltat dect mafia din ziua de astzi5 un mare cretin, un mare sa ant, un mare patriot. 1n '(* a scris o brour mic n englez, francez i german4 era un mare poliglot i o enciclopedie ie. A scris o brour n care arta c n '(* ara noastr i pltise de trei ori mai mult despgubirile de rzboi fa de rui. 8l este printele tiinei atomice de la noi din ar. !rimele tratate de la noi din ar, au fost scrise de el. 1n )" au enit la Aiud ruii i i-au propus s-l scoat din nc%isoare, s mearg la ,osco a, s lucreze pentru ei. A refuzat cu scrb, moti pentru care i s-au ngreunat condiiile de detenie, s-a mboln it de ;30 ganglionar i apoi de cancer generalizat. 1i curgea puroi din toate nc%eieturile. 3estia de colonel 0rciun, directorul nc%isorii Aiud, l-a adus pe targ n biroul su4 pe birou a ea numai medicamente strine, i i-a spus5 D o simpl semntur c te desolidarizezi de micarea legionar i eti un om salvat, toate medicamentele i sunt puse la dispoziie, medicamente strine n care tu, voi credei. A refuzat cu scrb. 0e nsemna s se desolidarizeze de micarea legionar= 1nsemna s nege trecutul lui patriotic, lupta pentru neam i ar, nsemna s renege credina strmoeasc, credina ortodo-. A refuzat cu scrb. A murit la Aiud i pe patul de moarte, a mrturisit5 ?Spunei urmailor c n-am admis nici cel mai mic compromisA. A a ut o ia i o moarte de sfnt. Sunt multe nume ilustre, acolo este inscripionat numele printelui Sandu ;udor, printele +aniel, stareul de la Raru, numele lui :aleriu 2afencu, dincolo de stlp, numele lui ,ircea :ulcnescu. Aici este inscripionat i numele a doi din camarazii mei, prietenii mei, nu doar Ale-andru care a murit la Aiud, ci i numele lui !opo ici 0ornel4 toi cu litera ?8A au fost e-ecutai n nc%isoarea de la 9ila a. 8l a fost introdus n lotul lui Hurcanu i toi din lotul lui Hurcanu au fost condamnai la moarte i e-ecutai. 8l a fost introdus n lot ca s fie omort. +in ce cauz= !entru c era nepotul lui :asile 7ainsc%i, unul din ntemeietorii micrii legionare. Sunt multe lucruri de spus... 0te a cu inte despre interiorul bisericii. 0atapeteasma este din lemn de paltin, a fost sculptat de o familie de sculptori de la !ipirigul lui 0reang. 0rucea aceea de pe peretele din fundul altarului, crucea cu epi, a fost realizat de un camarad legionar de pe lng Sibiu i simbolizeaz pe de o parte epile pe care le-a suportat ,ntuitorul pe drumul 2olgotei, i pe de alt parte, simbolizeaz epile pe care le-a suportat ,ntuitorul i neamul nostru romnesc, prin fii cei mai buni. 3iserica toat este plin de simboluri. Sunt "( de trepte de sus pn $os. !e de o parte simbolizeaz mile zdu%ului de care or fi scutii numai cei care au fcut fapte bune, i or trece din ia n enicie, pe de o parte, iar pe de alt parte simbolizeaz treptele de suferin pe care le-au ndurat cei mai buni fii ai neamului, din greu n mai greu, foarte greu i pn la $ertfa suprem, care nseamn trecerea din biserica lupttoare n cea triumftoare. 6emernicii care o conduc astzi caut pe toate cile s tearg urmele trecutului. +in cauza aceasta nc%isoarea Aiud i alte nc%isori, mai ales din Ardeal, au intrat n reno are i a fost reno at de la subsol pn la acoperi, pentru ca s se tearg urmele trecutului. Au mers pn acolo nct au dat $os tencuiala de pe pereii celulelor i camerelor, pentru ca s nu se mai gseasc scrisul nostru pe perei. 8rau scrise poezii, cu inte strine, formule c%imice, formule fizice, formule matematice - toate acestea au fost distruse. Ba aceasta, dup cum ar fi trebuit s remarcai, are izeta mare, n care era introdus gamela, i deasupra izeta mic, ?oc%iul draculuiA, prin care eram spionai, zi i noapte. 8ram spionai, i pentru ca s fim spionai mai bine, toi gardienii, caraliii, cum li se zicea, erau ec%ipai peste nclminte cu pslari, ca s nu fac zgomot, dar nou ni se dez oltase aa de mult simul acustic nct, nu numai c i auzeam, dar dup clctur tiam i cine sunt. 6e spionau de la ora cinci dimineaa, cnd se ddea deteptarea pn la ora zece seara cnd se ddea stingerea. A eam oie s ne plimbm prin camer sau celul i cel mult s stm pe ezut pe pat. +eci a eam 3

oie s stm n ezut pe pat4 n-a eam oie s ne ntindem pe pat. +ac ne prindea c ne-am ntins pe pat ne fcea raport i eram sancionai cu mai multe zile de izolare. 7zolarea se e-ecuta n camere foarte mici, ara. Bn medic din Arad mrturisete c a fost bgat la izolare mpreun cu Sandu ;udor, printele +aniel, care, dup ce s-a nc%is ua, s-a trntit pe pardoseala de beton i unii gardieni, probabil la indicaiile ofierului politic, aruncau cte o cldare de ap, ca teroarea s fie i mai crunt, s fie g%ea pe $os. Atunci Sandu ;udor s-a aruncat pe beton, cu minile ntinse, n form de cruce i a spus i doctorului s se aeze peste el n aceeai poziie. Ii amndoi, timp de D zile s-au rugat la +umnezeu, cu rugciunea inimii, rugciunea lui 7isus5 ?+oamne 7isuse, <ristoase, @iul lui +umnezeu, miluiete-m pe mine, pctosulA n aa fel nct nu au simit cnd au trecut cele D zile de izolare. 2ardienii, zndu-i ntini $os, au crezut c sunt mori. Ii, cnd au desc%is uile ca s le ia cada rele, i-au gsit ii i mai calzi dect intraser. Hara noastr toat era mpnzit de nc%isori i lagre de e-terminare. ;oat ara era o mare nc%isoare, denumit Republica Socialist Romnia, bine pzit de securitate, n aa fel nct cei care roiau s se elibereze din aceast mare nc%isoare i erau prini, erau condamnai pentru infraciunea de trecere frauduloas de frontier, care nu mai era socotit infraciune de drept comun, ci infraciune politic i ntr-ade r era politic pentru c roiau s e adeze i s-au umplut nc%isorile de frontieriti. Ii se obser aici c +obrogea i 3rganul de sud erau pline de lagre de e-terminare. +in ce cauz= !entru c 2%eorg%iu +e$ s-a dus la Stalin i s-a plns c nu mai tie ce s fac cu aa mare numr de reacionari. Ii, ntr-ade r, noi eram reacionari, c reacionam mpotri a regimului comunist, a regimului ateist bole ic. Ii Stalin i-a spus5 F un canal i acolo-i termini pe toi. Ii a fcut 0analul +unre-,area 6eagr, care a fost un ade rat abator uman pentru cei mai buni fii ai neamului. S ne a$ute +umnezeu ca s nu mai a em parte de asemenea urgii i frdelegiJ 6u -am orbit din nc%ipuire, nu -am orbit din auzite, -am orbit din trire, din inim, din e-periena de o ia. :-am orbit cu gndul la ersurile din imnul eroilor5 Dezvelii tot adevrul! i le spunei tuturor! "um murir fraii notri! #entru neam i ara lor$. Amin. Monahul Teodor, @ost deinut politic, D ani de temni. Parintele Iustin despre Aiud - #arinte, s-a creat o intreaga valva pe seama proiectului manastirii sau memorialului de la %iud. &tim ca sfintia voastra ati sustinut un proiect, momentan aflat in atentia '#& %ndrei, dar care a acordat mai mult credit unui proiect mai putin ortodo( din punct de vedere ar)itectural, sustinut insa de persona*e ale mass-mediei romanesti, cum ar fi domnul Dan #uric si altii, care au lasat impresia mai mult a unor interese profitabile decat a proslavirii sfintilor martiri de la %iud. "ine este in drept sa )otarasca asupra acestui proiect+ De ce credeti ca glasul fostilor detinuti este oprimat si acum, dupa atatia ani de la caderea cenzurii si comunismului+ - +ragii mei, pentru mine Aiudul are o semnificatie mult mai profunda decat leo acorda mai marii lumii de azi. Aiudul ar trebui sa fie pentru noi centrul principal de preocupare al intregului nostru neam crestin ortodo-, pentru ca de aici se leaga toata forta de traire si de rugaciune a noastra, la ora actuala, prin puritatea martirilor, a anilor si miilor de ani care s-au scurs prin toate aceste celule. Aiudul nu poate fi monopolizat de nimeni4 Aiudul nu este o granita, nu este un loc inc%is de unde se adapa numai neamul nostru. Aiudul este un centru de traire du%o niceasca, de spiritualitate si model de iata pentru toate neamurile crestine, in special pentru ortodo-ie, pentru ca forta si idealul acestor martiri se rasfrange asupra unui intreg neam crestinesc, nu doar peste Romania. 8i sunt glasul care striga in pustie in eacul acesta rece si mort si lipsit de iata du%o niceasca si de luptatori aditi impotri a prigonitorilor crestinismului pe toate planurile. 8le sunt singurele glasuri care ne unesc pe noi intr-un singur glas catre ceruri pentru sal area si iitorul neamului nostru. :remurile sunt destul de grele, mai mult decat banuim noi. 6u este orba despre o greutate materiala, financiara, economica. 8 o criza spirituala care a cuprins intreaga lume si aceasta criza a dat si peste Rasaritul acesta ortodo- si in special, Romania, tara ortodo-a care a mai ramas in picioare cu fata catre ceruri. !entru mine, in lupta asta crancena intre ateism si ortodo-ie care este din ce in ce mai puternica, singurul glas curat catre +umnezeu este glasul romanilor, prin sangele martirilor din Aiud si de prin toate puscariile comuniste, !itestiul, 2%erla, cetatui de rezistenta anticomuniste. 0and in puscariile noastre $udetene, cum era de pilda in Sucea a, prin ./(/, se faceau odioasele arestari, zaceau copii de .)- .* ani, si copii de san care au fost luati de la cresele lor si adusi cu mamele lor la anc%eta, cu tatii lor, adusi aici intemnitati. 0e $ertfa mai placuta si mai 4

curata poate fi decat a acestei generatii in fata careia noi trebuie sa ne inc%inam= 6u este admis sa orbim altfel despre lucrurile acestea pentru ca numai niste atei, niste oameni uratori de neam si de 3iserica pot sa se mai opuna acestor idealuri crestine, curate, sanatoase care ar putea sa dea nastere unui simbol al ade arului de lupta crestin ortodo-a. 8ste inadmisibil sa se gandeasca cine a ca aici e orba despre centru cultural, despre centru de cercetari martirologice, de cercetari istorice samd. Aici este orba despre fondarea unei biserici crestine ortodo-e, care sa ne adanceasca comuniunea cu martirii trecutului nostru. S-a creat o mare confuzie in pri inta sensului de sc%it sau de manastire. 0e este un sc%it= Bn sc%it este radacina, samburele unei manastiri4 nu e altce a. Bn sc%it are un numar de pana in .) calugari, si ce este mai mult de ine o manastire. Sc%itul este nucleul de inceput al mona%ismului nostru si leaganul formarii neamului nostru. 0e a fost manastirea 6eamtu, de pilda, cetatea acesta oie odala= 0e a fost !utna, toate cetatile marete ale domnitorilor nostri= Au fost niste sc%ituri. 7ntai domnitorul a dat o mostenire de pamant, cate a zeci de %ectare, unde s-au adunat cei mai buni dintre crestini, calugari si care au inceput sa faca pomenirea ctitorilor, oie ozilor si a tuturor din trecut. S-a dez oltat !utna, mrea 6eamtu K manastiri domnesti, care duc mai departe crezul nostru crestin ortodo-. 0e a fost m-rea 6eamtului initial= A fost un sc%it, a de enit o manastire, apoi un centru cultural4 acolo s-au adapostit toti scriitorii nostri mari5 8minescu, Sado eanu, 0reanga, Arg%ezi si altii, care au a$utat si au cautat sa dez olte cultura romaneasca in baza traditiei si obiceiurilor noastre ortodo-e. Acum se bat in terminologie si se bat in nimicuri cum ca facem sc%it, cum ca facem manastire, cum ca facem centru de studii. !ai cand am spus manastire, implicit este orba si despre centru cultural. !entru ca aici se celebreaza $ertfa ,antuitorului nostru 7isus <ristos, de aici iz orasc toate cazaniile, toate cartile, de aici iz oraste toata cultura noastra romaneasca4 restul este imitatie. 0a se aproba, ca nu se aproba, ca se denumeste, se calculeaza K nu este altce a decat o rea ointa a tuturor care se opun la $ertfa si la alorile noastre crestine. A te opune Aiudului, este ec%i alent cu a te impotri i 7mparatiei lui +umnezeu, direct4 acestia anuleaza $ertfa martirilor, anuleaza iata noastra spirituala atat aici cat si dincolo. A fost o durere pentru mine faptul ca nu s-a luat in considerare si parerea noastra, a fostilor detinuti si acest lucru mi-a reamintit de dictatura comunista. Am a ut sentimentul ca nu se rea cu niciun c%ip implicarea celor care s-au $ertfit si au marturisit acolo. 6u cum a sa scrie istoria cine a $ertfit pe acele locuri si cine a scos tara de sub comunism, nu cum a sa ramana acolo o marturie ade arata pentru iitorul si fiii neamului nostru. Sa in enteze ei istoria dupa cum le con ine lor. - Dar ce parere aveti despre acesti oameni de cultura care vor sa transforme intr-o firma acel loc sfant, arogandu-si drepturi nemeritate+ - ,ai, oamenii acestia nu sunt niste oameni de cultura, sunt niste speculanti de istorie, arta si filosofie, pe ici pe colo si nu fac altce a decat sa incurce mintile oamenilor. 6u gasesc oameni de cultura care sa se opuna la o frumusete asa cum ar trebui sa fie Aiudul. - "redeti ca poate fi curata activitatea unor oameni care au asocieri cu diverse cluburi si organizatii indoielnice+ - 6ici pomeneala. 6u are ce cauta asa ce a in cetatea aceasta a Aiudului4 aici a fost o conceptie curat crestina si nationala4 tocmai aceste organizatii, masoneria a fost cea care a oprimat si a inc%is acolo miile de crestini si au dat condamnari de sute de mii de ani. Acestia sunt si raman in intuneric4 pentru ei Aiudul este cel mai mare $ung%i in inima lor4 in realitate ei nu urmaresc decat sa distruga si sa descompuna orice notiune de ade ar ortodo-. Si acestia nu pot fi decat cei care de la inceput au ucis impotri a lui <ristos pe cei .( mii de prunci, aceiasi sunt pana la re olutia franceza, si au continuat cu re olutia din Rusia, si pana in zilele noastre nu inceteaza sa lucreze la distrugerea planului nostru crestin ortodo-. - ,ulta lume se intreaba cum de v-ati suparat pe Dan #uric, mai ales ca sfintia voastra i-ati aratat calea catre -iserica si ati rostit multe cuvinte laudative la adresa lui+ - ,ai in pri inta lui merge zicala aceea romaneasca5 ?Bn om, ca sa-l cunosti, trebuie sa mananci o banita de sareA. - "redeti ca actoria poate fi un mi*loc de pescuire du)ovniceasca+ - 3ineinteles, dar depinde in ce du% o faci, cum o faci. +aca nu ai pocainta, in zadar este toata lucrarea ta. Actoria este si falsitate. +epinde cat ade ar ai in tine ca artist. Acesti actori care intr-o ora pot sc%imba trei masti, asa cum m-a pacalit si pe mine, aiciL 8u i-am dat o sansa si o mana de 5

dragoste domnului !uric, ca unul ce putea slu$i cauzei acestui neamL dar, in sfarsit este loc de pocainta pentru fiecare, pentru cel mai mare criminal. - "um credeti ca ar trebui sa se raporteze o personalitate culturala fata de toate aceste asociatii murdare care conduc lumea si nu iti permit sa te e(tinzi mai mult daca nu pactizezi cu ei cumva+ - !ai, ori esti firul de iz or curat, neamestecat cu ape straine, ori esti o mare sarata care se compune din toate apele murdare care in din lume. 6oi ramanem pe acest fir ortodo- curat, sanatos. Sigur ca au fost intotdeauna si oameni de atac impotri a acestui ade ar si or fi pana la sfarsitul eacurilor, insa noi nu trebuie sa ne micsoram in fata acestor incercari, pentru ca noi suntem radacina acestui neam4 peste noi nu pot trece. 6oi nu am cotropit pe nimeni4 ei au enit peste noi si au amestecat toate limbile si cauta si pana astazi sa le amestece, si sa suceasca mintile credinciosilor nostri si intregii omeniri. 6oi ne-am pastrat aici saracia si neamul, dupa cum spune poetul. Aici ne-am nascut, aici a em si drepturile noastre. Si mai mult, am fost aici permanent de stra$a 8uropei de Apus si ramanem si mai departe in aceeasi gandire crestin ortodo-a, a pacii, a linistii si a dragostei intregii lumi. Aceasta este conceptia, gandirea noastra, nu speculatie si amagire specifica oamenilor slabi. - "redeti ca .omania ar fi putut rezista prin propriile ei resurse fara a*utorul marilor puteri+ - Ar fi putut si oricand o poate face. ;ara noastra este o tara care nu are ne oie de nimeni. +aca tara asta ar fi gospodarita de niste oameni care ii doare sufletul si inima pentru frumusetea acestei tari, nu am ne oie de nimic, nici de un surub occidental. - Dar in cazul in care noi suntem datori vanduti bancilor mondiale/ - Asta e altce a. Aici e criza aceasta economica, care tot mane rele marilor actionari sunt in spate, actionari care mane reaza tarile acestea mici si le conduc ei cum or. Acuma le saracesc, acuma le imbogatesc, acuma le desfac, apoi maine le descompun si asta-i mane ra lor, ca sa poata lo i cat mai mult in <ristos 0el in iat din mortiL - "redeti ca traim intr-o falsa libertate si preconizati instaurarea unei noi dictaturi+ %ti vazut de pilda ce a patit #arintele Filot)eu cu conferinta de la 0nesti 1 a fost interzisa pe motive neclare/ - +a, ca si la 7asiL Se intampla la ora aceasta peste tot. +emocratia este doar pentru ei, nu pentru noi. 6oua dictatura este instalata de$a, noi nu a em decat sa ne pregatim de asprimile si de metodele satanice pe care le or e-ercita asupra noastra. - "adem insa in capcana aceasta ca ni se pare ca suntem liberi si putini se dezmeticesc din aceasta betie. - 3ine, dar nu multimea diri$eaza lumeaL ci oameni care iau asupra lor $ugul si duc mai departe crucea unui neam. ;ineretul din ./(D ei au fost elita neamului nostru4 restulL trepadusi pe langa ei. - "e recomandati oamenilor cu privire la aceste vaccinuri obligatorii+ - !ai, da, sunt obligatorii. Acuma ine si te e-ecuta daca nu te accinezi. ;e e-ecuta, ai gatit-oJ ,ucenic ei fiJ - &i credeti ca e un act de martira* daca refuzi aceste vaccinuri sau mai bine le acceptam si sa suportam consecintele+ - &ri una ori alta, dar asta este o cale mai cu compromis. - "onsiderati ca este mai bine pentru crestini sa-si pregateasca din timp niste fortarete sau e de preferat ca fiecare sa stea la locul lui si sa se pregateasca de mucenicie+ - 8i nu or lo i c%iar asa in masa, or lo i sistematic. Acuma in cu gardasilul, cu gripa porcinaL rei K nu rei, trebuie sa bei otra a. ,aine K poimaine ine cu alta interdictie K nu ai sa mai poti bea apa dintr-o fantana, dintr-un paraoas, n-ai sa poti a ea o planta, n-ai sa poti a ea un pom si incetisor asa te aduce de nu mai ai suflare. 8i, pe de alta parte in si cu otra irea alimentatie pe care ti-o impuneL o sa traim cu pilule. 7ei pilula felul 7, pilula felul 77, si pilula felul 777 K apa. 8i fac o aplicare directa, au renuntat la e-perimente, pentru ca au de C.### ani o e-perienta in istorie cu fel si fel de metode cu popoarele acestea crestine. 6oi suntem ca o pisica ce se $oaca cu soareculL asa suntem noi in fata acestor forte ale raului ce se napustesc asupra noastra. +ar nu ne ramane decat sa ne rugam, sa ne ingradim sa putem a ea cura$ul sa intampinam cu toata dragostea si fermitatea $ertfa aceasta pentru <ristos. Asa cum au facut sfintii martiri din primele secole si pana in zilele noastre, asa trebuie sa mergem si noi sa ne gaseasca oarecum pregatiti de lupta. 2interviu realizat de mona)ia Fotini, 3 august 4556, &f. "uv. 'oan 'acob de la 7eamt, e(tras din nr.8 al revistei %titudini9 6

Atitudini la Aiud !rezentarea proiectului mnstirii de la Aiud susinut de !rintele 9ustin de la mnstirea !etru :od - %r)itect drd. 7icolae :ulban, prof. drd. ,arian ,aricaru :enind ntr-un pelerina$ la mn. !etru :od am aflat c !rintele 9ustin, ctitorul actualului Sc%it Sf 0ruce de pe Rpa Robilor de la Aiud intenioneaz s organizeze un concurs de proiecte pentru ridicarea mnstirii Sf 0ruce de la Aiud, nc%inat martirilor din nc%isorile comuniste. Atunci am cerut binecu ntare de la !rintele pentru a propune un proiect. Aa ne-am apucat de lucru. +e mai muli ani ne-am specializat n problema ar%itecturii bisericeti . Itim c ar%itectura bisericeasc este o mrturisire, o contemplare i ntrupare a contiinei eclesiale. 3iserica este c%ipul pmntesc al 1mpriei 0ereti. Ar%itectul are o misiune mare i grea - aceea de construi icoana 1mpriei. !entru a construi o biseric n Rpa Robilor efortul este pe msur. Acel loc, prin sfinenia care-l n luie, este aparte, ntruct acolo 1mpria este de$a prezent. 6e-am propus dintru nceput ca acest proiect s fie rodul unei mpreun-lucrri cu toi cei implicai, astfel nct s gsim contiina eclesial prin luminarea pe care o aduce comuniunea n <ristos i dragostea freasc Macolo unde i cu cine a fost desc%isN. 1ns cel mai important a fost c !r. 9ustin i ali supra ieuitori triser ntre acei sfini. 1n temnia Aiudului ei zuser icoana 1mpriei ntruc%ipat, materializat n acei minunai oameni care sunt sfinii de la Aiud. 0eea ce a urmat a fost o serie de discuii cu !rintele. +in ele am aflat cam cum trebuie plsmuit 3iserica de acolo, pentru ca ea s poat fi numit icoan a 1mpriei. +incolo de multele discuii i mpreun-cutri, rmne binecu ntarea i rug. !rintelui, cu care am plecat la drum i ne-au nsoit n tot acest demers i care, nc, ne nsoete. Am a$uns la o form pe care o prezentm aici i pe care !rintele a binecu ntat-o i susinut-o ca proiect propus de Sfinia sa. ;ot Sfinia sa ne-a cerut personal s-l nsoim i s susinem proiectul alturi de el la dezbaterile legate de alegere. 0entrul de Studii a fi n gri$a mona%ilor cei mai ndreptii, prin sfinenia ieii mona%ale, la a locui pe acel loc sfnt. ,ona%ismul este o prelungire spiritual de zi cu zi a martiriului. +e-a lungul ntregii istorii a 3isericii, mnstirile au fost principalele focare de cultur, fiind ade rate coli dotate cu imense biblioteci, scriindu-se cri iar, n momentul descoperirii tiparului, fiind primii care l-au folosit . ,ona%ii or fi principalii curatori ai moatelor i lcaului cu muzeul i 0entrul aferent lui. +e aceea, mona%ii mn. Sf 0ruce or fi dintre cei instruii, cu aplecare spre studiu i cercetare, a nd educaie n domeniul teologiei, antropologiei, medicinii legale, istoriei, ag%iografiei etc. 0ercettorii aflai n stagii or putea locui pe perioada se$ururilor legate de proiectele lor n zona special amena$at lor, ncercnd, pe ct posibil, s se integreze ieuirii ortodo-e din acest lca sfnt i artnd n primul rnd prin aceasta respectul pe care l datoreaz sfinilor cu care a em nainte de toate o relaie do-ologic. +e aici iz orte i interesul pentru studiul ieii lor i tot n aceasta i au scopul aceste studii. !e scurt, proiectul a a ut n edere cte a elemente-for iz orte din necesiti teologice i practice5 - centralitatea martOrionului MrotondN n cadrul ntregului comple-. ,artOrionul respect canonul ar%itectonic al bisericilor muceniceti5 form rotund, octogonal sau %e-agonal, cu absid pentru altar care s aib dedesubt o zon n care se fie aezate moatele care s poat fi cinstite de credincioi i la care s e-iste acces din biseric prin dou rnduri de scri laterale. Asumarea tradiiei ec%ilor martOrioane face legtura peste timp ntre mucenicii perioadei primare a 3isericii i cei ai remurilor din urm, artndu-i pe acetia cu nimic mai pre$os dect primii. !n la mult ateptata prosl ire oficial a noilor mucenici, sub altar poate fi plasat un cenotaf simbolic, n care pot fi aezate ulterior osemintele ade erite ca moate4 - o biseric martOrion nu poate fi ridicat dect pe un loc sfnt, mai precis pe mormintele martirilor sau pe locul muceniciei lor. +in acest moti , conform ;radiiei ortodo-e, aceast biseric nu poate a ea dedesubt, adic la subsol, nimic altce a dect un loc n care, ca ntr-un mormnt comun Maa cum se i afl ele nmormntate n Rpa RobilorN, s fie aezate moatele deasupra crora, n biseric, se slu$ete +umnezeiasca Liturg%ie. 6imic nu trebuie s se interpun ntre acel loc sfnt i nsui corpul bisericii4 - stilul ar%itectural, tradiional ortodo-, se impune din nsi ec%imea canonului legat de martOrioane. 1n consecin, ca n ntreg demersul nostru, ne-am aplecat cu atenie asupra nelegerii tradiiei patristice. +up ieirea din persecuia primelor eacuri au nceput s se construiasc dou tipuri de biserici5 cele de paro%ie Madic cele impuse de e-istena unei comuniti cretineN i cele martirice. ,artOrioanele au fost construite doar ntre secolele 7: i :77 d. <r. 1ntruct n zilele noastre situaia este foarte asemntoare cu cea de la nceputul secolului 7: - cnd ntreaga cretintate 7

ieise din muli ani de persecuii -, ne-am raportat n c%ip firesc la modul n care !rinii 3isericii au tratat ar%itectura bisericeasc Mtipologia ar%itecturalN. Ii pentru c perioada de aur a ar%itecturii ortodo-e este cea a Sf. 1mprat 9ustinian cel ,are, ne-am aplecat asupra unor biserici cu martOrion din acea reme Mprecum Sfinii Serg%ie i :a% din 0onstantinopol, San :itale din Ra enna i alteleN 4- ntruct martOrioanele sunt biserici prin e-celen de plan central, altarul s in ct mai aproape de zona central octogonal Mcifra D are simbolism es%atologicN format din stlpii de susinere care, trecnd de balcoane, se urc pn n cupola larg, simboliznd 0erul ca un uria baldac%in ridicat deasupra mormntului mucenicilor pe care se a slu$i Sf Liturg%ie. ;oate aceste elemente sunt specifice monumentelor funerare antice ale martOrioanelor. 1n plus, circulaia credincioilor spre uile diaconeti ale altarului sau spre subsolul de sub altar s fie rezol at ntrun mod foarte practic, care descongestioneaz zona central, facilitnd micrile liturgice, anume prin deambulatoriile formate n zona marginal, e-terioar octogonului central al martOrionului. Aceast rezol are este, i ea, inspirat tot din arta bisericeasc ec%e4 - trapeza s fie aezat fa n fa cu ieirea din biserica martOrion, pe a-a Rsrit-Apus, ca o prelungire agapic a mesei eu%aristice. 1n mnstiri trapeza este ca o a doua biseric, fiind loc de comuniune n <ristos, rugciune, agap, ascultare a citirilor din cu intele Sfinilor !rini. ;rapeza este mpodobit, ca i biserica, cu fresce reprezentnd sfini i momente din ieile lor4 - n legtur cu martOrionul i cu trapeza s fie zona de locuire monastic a aton, adic o zon din mnstire dedicat e-clusi mona%ilor, inaccesibil pelerinilor sau izitatorilor. Acesta se dez olt ca o latur de nord a unui atrium uria al martOrionului, atrium n componena cruia intr i trapeza i zona de intrare i care cuprinde i un ag%iasmatar sau fntn cu ap. Pona a aton asigur o anumit intimitate i linite att de necesar mona%ilor aflai ntr-o zon oreneasc i a a ea acces direct la martOrion printr-un pasa$. 8a a fi format din paraclis de iarn, dou rnduri de c%ilii cu utilitile necesare, apartament ar%ieresc, o mic bibliotec monastic, etc4 - rezol area n terase a proiectului, deoarece terenul se afl ntr-o pant destul de accentuat. !artea superioar a fi ocupat de turnul-clopotni care domin izual i sonor blocurile i alea. Apoi zona monastic, dup care, mai $os, pe platforma de mi$loc, principal, se a afla biserica Mse subliniaz i pe ertical centralitatea martOrionuluiN iar la ni elul de $os, muzeul cu 0entrul de Studii ,artirologice4 - zona de nord Maflat n pant accentuatN, care d spre primele blocuri ale oraului, s fie amena$at ca zon-tampon, cu egetaie5 copaci nali - mai ales n zona de margine -, apoi o alee ce erpuiete ntre intrarea pietonal de sus i rotonda martOrionului, alee amena$at cu popasuri de bel edere, bncue, grdule de piatr i umbrare cu i de ie - simbolul lui <S i al muceniciei4 - accesul auto i pietonal principal att pentru ,n. ct i pentru 0entru a fi dinspre strada de $os4 - s e-iste accesibilitate spre martOrion dinspre zona muzeului i a centrului de studii martirologice. Accesibilitatea se face pe la suprafa, dar i printr-un culoar subteran Mcare poate a ea iluminare natural din ta anul desc%is pe alocuriN care s aduc aminte de catacombele perioadei cretinismului primar. Acest culoar, amena$at ca osuar Moasele nu pot sta n muzeu, ci ntr-un spaiu dedicat anumeN n care or fi aezate rmiele pmnteti gsite n Rpa Robilor, face legtur concret ntre subsolul muzeului - amena$at ca o zarc, deci imitnd condiiile de nc%isoare grea comunist, izolator etc , i zona de sub altar n care se afl numai acele rmie care manifest semne ale sfineniei5 miros frumos, iz orsc mir, aduc tmduiri. !elerinii sau izitatorii or putea ncepe parcursul iniierii lor fie dinspre biserica martOrion, cobornd sub altar la mormntul mucenicilor Munde se pot nc%inaN, trecnd prin culoarul-osuar i a$ungnd la muzeu, fie in ers, parcurgnd un drum iniiatic ce ncepe din muzeu cu prezentarea ptimirii lor i culminnd cu prosl irea lor ca sfini mucenici aezai la baza martOrionului4 - o atenie deosebit am dat i conceperii i proiectrii 0entrului de Studii ,artirologice. 1n primul rnd a e-ista un muzeu izitabil de un mare numr de oameni Mcu o intrare separatN i care a organiza e-poziii permanente ce or populariza rezultatele i produciile 0entrului de Studii. 0entrul a fi dotat cu o bibliotec cu sal de lectur Mncptoare, izolat fonic de zona muzeului i luminat natural printr-un sistem special de geamuriN, ideotec i fonotec Mpentru stocarea i accesarea mrturiilor nregistrate4 acest gen de mrturii ii sunt foarte importante pentru nelegerea epocii, a realitilor nc%isorilor comuniste, a participanilor la e enimente - martiri, mrturisitori, supra ieuitori, torionari -, dar a$ut i la un tip de muzeificare foarte modern, prin care cercettorul sau simplul izitator poate relaiona mai direct i surprinde mai uor, spontan realitile in ocate prin 8

faptul c se adreseaz mai multor simuriN dotate cu sal de lectur audio i ideo Mde asemenea, izolat fonic i dispunnd de separeuri i penumbra necesarN, sal de prelucrare audio- ideo Mpentru cercettorii i e-perii care or putea realiza documentare ce or putea fi folosite n cadrul 0entrului i al muzeului, dar or putea fi puse i n nzare sau folosite alte modaliti de difuzare, n scopul popularizriiN, sal de proiecii i conferine Mse or organiza prezentri, proiecii, dar mai ales conferine locale i internaionale4 utilarea slii a fi n consecinN. Am gndit aceste spaii n conformitate cu cele mai noi te%nici i metode folosite n biblioteconomie i muzeistic, n urma izitrii i cercetrii bibliotecilor celebre din strintate i a muzeelor premiate internaional4 - de asemenea, legat de 0entrul de Studii, s e-iste un corp de locuit Mdotat cu utilitile necesareN, cu cte a camere pentru cercettorii ce or rmne acolo pentru o anumit perioad. Acest corp de locuit are acces direct, printr-un culoar, la zona 0entrului de Studii. ,asa a putea fi luat ntr-o sal special, aflat ntr-un corp comun cu trapeza monastic i buctria4 - parcarea a fi aezat n zona opus celei monastice Mdeci n faa muzeuluiN, pentru a se asigura o linite mai mare n biseric i n a aton-ul clugrilor. Am ntocmit acest te-t de prezentare ntruct am neles faptul c opinia public nu a a ut acces pn acum la planurile mai detaliate i la e-plicrile necesare. %stzi, 4 %ugust 4556, la prznuirea &fntului ;mprat <ustinian .. Ar%itectul 6icolae ;BL3A6 este specializat n ar%itectura bisericeasc, urmnd un doctorat la Bni ersitatea de Ar%itectur i Brbanism Q7on ,incuR din 3ucureti i publicnd di erse articole i studii pe aceast tem4 nu este la primul su proiect bisericesc, lui datorndu-i-se, ntre altele, i reabilitarea c%iliei romneti de la Sapsala, Sfntul ,unte4 ,arian ,AR70ARB, teolog specializat n ar%itectura bisericeasc Ma absol it un masterat n Spaiul Sacru la Bni ersitatea de Ar%itectur i Brbanism Q7on ,incuR din 3ucureti, a publicat di erse articole i studii tematice i are n pregtire un doctorat pe aceast tem la @acultatea de ;eologie din ;esalonic, 2reciaN, este urmaul unuia dintre cei care au fost ntemniai la Aiud4 ec%ipa pe care o formm are n momentul de fa n lucru proiecte i n ale pri ale rii Mcomandate mai ales dup ce unii preoi i episcopi au zut i apreciat proiectului de la AiudN. cte a e-emple din ec%ime ar fi mediile monastice ale Antio%iei, Ale-andriei sau ale Hrii Sfinte MSf. Sa a, SinaiN, iar mai apoi cele din capitala 7mperiului 3izantin Mn mod special mn. StudionN i Sf ,unte At%os Ma se edea i contro ersa isi%ast n care erau implicai ierar%i, mona%i i laici crturari de mare cultur, dar mai ales de autentic trire du%o niceascN care au nscut pe marii !rini ai 3isericii. La noi, n remurile din urm, este de menionat e-emplul mnstirii 6eam i al micrii paisiene. 0a i n cazul altor biserici din epoca noastr, alegerea stilului reprezint o pro ocare. 0u att mai mult n cazul bisericilor de importan ma$or, n care fiecare zon romneasc i-ar dori s se regseasc prin stilul ei local. Acest lucru este, n realitate, imposibil ntruct este imposibil mpcarea diferitelor stiluri regionale, eterogene, dez oltate pe teritoriul actual al rii noastre n e ul mediu trziu i sub influene strine. S-a gsit o soluie ce decurge firesc din ar%itectura primului mileniu, specific ec%ilor martOrioane, construite i la noi, ca peste tot, n acele remuri, n zona +obrogei i nu numai Mdar ruinate de remuriN. La acest stil or fi adugate, pe ct posibil, elemente decorati e specifice mileniului al doilea Mstilul brnco enesc, moldo enesc etc.N. 1ntruct neamul nostru romnesc i martirii i mrturisitorii si ortodoci pe care i cinstim, nu au fost numai din zonele teritoriului actual al Romniei, ci i din 3asarabia, 3uco ina, nord- estul cedat Mspre munii ;atraN, i de la Sud de +unre Mnu puini erau la%i din ,acedonia, !ind, 8pir, Serbia, 0adrilater care se simeau la fel de romni, pentru c i erau, dup snge i tradiiiN, am considerat c singurul stil cu ade rat reprezentati tuturor i care atest tocmai unitatea, geniul ntre popoare i ec%imea noastr ca neam bimilenar este unul inspirat din cel n care au construit martOrioane i mreii notri strmoi traco-latini MSfinii 1mprai i mari ctitori 0onstantin cel ,are i 9ustinian cel ,areN care au nfiinat 7mperiul Romeu cretin, numit atunci Romania. 7storicii l numesc astzi, con enional, 3izan, i arat c a fost continuat pn n modernitate de ?3izanul dup 3izanA Mdup celebra e-presie a lui 6. 7orgaN din statele la%e, latin-ortodo-e, Bngro la%ia i ,oldo la%ia. Btilizarea acestui stil n Aiudul ;ransil aniei nu este dect nc o confirmare a continuitii i ec%imii neamului nostru aici. S nu uitm c la Alba7ulia, locul ,arii Bniri, sub ceea ce mai trziu a de enit catedrala romano-catolic, spturile ar%eologice au descoperit tot o rotond bizantin datnd din secolul 7TJ

O clu!rie" T#n!uirea monahului ispitit &, clugrieJ 0t de negrit este taina ta i ct de ademenitoare sunt braele cu care m-ai mbriat la nceput K dar ct de dureroas este i strnsoarea ce m-a cuprins n braele taleJ S m ntorc=J , strngi prea tare. S merg nainte= 6u am putere. Legat sunt de braele tale, dar i de patimile mele. 1mi simt sufletul ferecat i nici o gean de lumin nu zresc. 0e ntunericJ +e neneles mi sunt toate i pesc ca ntr-o robie. &, clugrieJ Bnde este dulcea mngiere ce mi-o artai la re rsatul zorilor, cnd cu nesa ncepeam s rostesc rugciunea ,irelui ,eu= 1l purtam cu mine oriunde, cu animalele la pscut, printre bucate la buctrie i n tot locul edeam 6umele lui 7isus. &, clugrieJ Bnde-i este nebiruita putere ce mi-o artai la apusul soarelui, c parc nimeni nu era mai de nen ins ca mine= Legea firii era mult prea mic fa de puterea ta. Somnul mi-l opreai, foamea mi-o fceai prieten, trupu-mi ntreai, mintea mi-o furai i o trimiteai s cotrobie prin ieile Sfinilor i paginile filocalice ale de +umnezeu purttorilor !rini K i %otar nu mai gsea. &, clugrieJ Bnde-i este linitea ce mi-o aduceai n miez de noapte i-n inim mi-o aterneai= Ii acolo se desfcea o lume nou, cu care abia ateptam s m ntlnesc, o lume ce-mi stingea simurile trupeti i-mi aprindea lumina cea negrit din care curgeau iz oarele ieii enice= ;oate celelalte mi se fceau grabnic trectoare i nensemnate, iar eu rmneam fa-n fa numai cu enicia. 0ine m-ar fi desprit de dragostea ,irelui meu= &are necazurile ce eneau de la oameni= 6icidecumJ &are reo alt neputin sau dragoste strin= 0um ar fi putut, dac braele tale m-mbiau cu attea bunti cereti= +ar, aiJ !ulbere i is sunt toate acestea pentru mine, acum. Abia dac-mi mai aduc aminte c leam gustat reodat. Strine-mi sunt braele ce m cuprind acum i parc m doare strnsoarea ta. Au rmas patimile mele i strnsoarea ta. Brciunea m-ncon$ur din toate prile. 1n zadar mi ridic mintea din nou prin scrierile Sfinilor !rini, c pic ameit lng %oitul meu. 1n zadar mi silesc inima s strige ctre <ristos, strin e ,irele de ea. 1n zadar caut la cei de lng mine, c rmn tot paralizat. !arc nnebunesc, dar oare n-am nnebunit= &, clugrie, numai tu ti aceste taine. 6umai tu furi %arul +omnului i-l ascunzi de la mine, ca s mi-l dai mai apoi mai strlucit. ;oi poate a$ung la cest impas, dar eu cum oi trece de el= cum oi a$unge la lumina de dincolo de ntuneric, de dincolo de acest tunel= Bn tunel m desparte de lumina lui <ristos. 0um oi trece de toate gropile ce nu le d= 6u tiuJ ,ila ;a, +oamne, m a urma n toate zilele ieii mele= &, clugrie, strnge-m tare ca s nu alunec din braele tale, cu care m-am legat din tinereile mele. Hine-m cu darul tu, cel dat mie de <ristos, +omnul meu. ,ona%ia @otini - .evista %:':=D'7' 7r 8 A$$a Arsenie Papacioc - cura%ul marturisirii Rafael Bdriste5 %m fost la %iud i am filmat n osuar. >(ist o presiune foarte mare la nivel politic, prin care toat *ertfa celor care au murit la %iud s fie astupat. "u foarte mare greutate s-a fcut osuarul. "u foarte mare greutate s-a ridicat acum un corp de c)ilii. &-ar dori s se fac acolo i o mnstire. #r. <ustin #rvu a fost acolo de cteva ori i tot ncearc s gseasc formula prin care s se fac n sfrit o biseric. #entru cei care poate nu din rea credin, ci din ignoran, nu tiu ce a fost la %iud l-am rugat pe pr. %rsenie #apacioc s ne spun cte ceva din propria e(perien. 8-terminarea, tensiunea continua a ultimei clipe si aloarea libertatii ?- #rintele <ustin spune c %iudul e cel mai sfnt loc al romnilor/ - +a, pentru c nu tiai dac trieti pn mine. Aceast stare de tensiune e-traordinar i ddea ocazia s i cunoti marile tale intimiti. 6u este orba de o suferin. ;endina lor era e-terminarea prin nfometare. Parca e o nc%isoare n nc%isoare, fcut de unguri pentru romni, ca s-i omoare, unde fr discuie i se aplica regimul dorit fiecrui ins sau fiecrui grup de ini. Bltimii ani - un an, doi - numai n zarc m-au inut. 7-am nfruntat la o ntlnire pe care ne-au fcut-o ei acolo, cu deinuii ndui, ceea ce era egal cu moartea. +ar nu a rut +umnezeu. ,-au bgat la rcitor. 1n trei zile mureai, constatat. ,-au bgat cinci zile, nu am muritJ ,-au bgat apte, n-am murit. La camere frigorifere, tii. 8 groaznicJ 6u tiu dac m nelegeiL A eam o curiozitate de copil s d cum iese sufletulL +eci eram la marginea lucrurilor. 0ondiii imposibile, ca s mori n trezire. Au murit muli. 8u nu am murit. 6u puteam orbi dect prin morse, i au cerut cei de alturi 10

s se spo edeasc. ;ot prin morse. 8u puteam s transmit, dar nu puteam s primesc, pentru c dac te prindea, te omora pe loc. Ii am aran$at aa cu ei, tot prin morse. ?,ine, la o anumit or am apreciat cu ei atunci - stai n partea asta a celulei. >u v dau un semnal prin btaie, prin perete, i mi spunei pcatele i eu v dezleg. "u o condiie@ dac murii pn mine - pentru c aa se punea problema - e valabil spovedania. Dar dac nu murii, la primul preot pe care-l ntlnii s v spovedii din nou pcateleU. Adic s procedem cinstit n ceea ce pri ete respecti a tain. : spun acestea ca s a ei o imagine a strii noastre spirituale acolo, cnd erai n fiecare clip nesigur de clipa urmtoare. Aceast stare, care nu era de o zi, era de ani. 6u am putut edea nici un semn de bun oin omeneasc, de om, n tot acest timp. Am fost ntrebat de muli unde a fost mai greu5 n nc%isoare sau n pustie, pentru c am trit i prin pustie. 1n nc%isoare, cei care nu credeau n +umnezeu se c%inuiau, i le era ru. !entru c nu era o for ne zut care s opreasc niel pornirile slbatice, de cruzime, de ur care apsau mereu pe om. Asta lipsea. 1n pustie ns dracii cu care lupi se temeau de +umnezeu i era mai uor, cu toate intemperiile remii5 iarn, zpad, fiare slbatice, stare ncordat i acolo. +ar era totui o not de libertate. !entru c dumnea oastr toi nu tii ct e de scump libertatea i pentru ce ne-a lsat-o +umnezeu. Dumne&eu e suparat pe nepasarea si inertia in care traim' ()e e cu mine*+ 6u-i nimic mai scump la +umnezeu ca timpul pe care ni-l d s-l trim. !entru c a sufla i a rsufla e tot de la +umnezeu. Ii atunci a a ut marea pruden +omnul <ristos s ne spun c ?nu se mic fir de pr fr voia ,eaU. Suntem gu ernai de +umnezeu n toat micarea, n toate gndurile noastre ascunse. Sigur c depinde i pe ce poziie te aezi. A nd n edere i numai lucrul acesta5 iaa enic. +ac te rtceti, dac eti neatent sau eti ateu - +oamne fereteJ 0-i mai gra starea aceasta, nepsarea aceasta. Aceasta e nesuferit la +umnezeuL. !entru c nu e suprat +umnezeu pentru anumite greeli pe care le facem ct e suprat c suntem nepstori. 6e amnm e-istena, mergem pe inerie. 8 o mare greealJ ;rebuie trit fiecare moment n toat plintatea lui. S te cunoti pe tine. ,area greeal care e n lume care e= @iina omeneasc, care e fcut dup c%ipul i asemnarea lui +umnezeu, se izoleaz dup propria sa fiin. 6u +umnezeu l-a dat afar pe Adam din Rai, ci Adam s-a dat afar singur. Vsta-i omulJ Sf 2rigorie de 6Ossa, fratele Sf :asile cel ,are, a fost ntrebat5 ?0e zici despre om=A Ii a rspuns Sf. 2rigorie5 ?>ste copleitor i de nenelesU. +umnezeu pstreaz nc taine despre om, necunoscute nici de ngeri i necunoscute nici de lume. !entru c e dup c%ipul i asemnarea lui +umnezeu. 8 singura fiin creat dup c%ip i asemnare. 8ste singura erig posibil ntre om i creaie. &mului i s-a ncredinat marea rspundere s supra eg%eze ntreaga creaie. Ii Satan lupt din rsputeri, cu o r n pe care oamenii nu o cunosc, s ne scoat din cap c suntem asemnare cu +umnezeu. !entru c i cam ocupm locurile. ;reaba lui, dar noi aa suntem creai, dup c%ip i asemnare. Ii creaia lui +umnezeu nu poate fi dezminit sau interpretat. Suntem c%ip i asemnare a lui +umnezeu. +eci a em mare siguran, dar i mare rspundere. +e aceea spuneam c este foarte gra s nu tii c tu trieti i cine eti. 7-ai stat de vorb cu tine niciodat, bineneles, innd cont de marile valori@ venicia/ "e e cu mine+ 8u, innd cont de pucrie i pustie, nu m-am folosit mai mult dect la cpti de mori. HipeteL 'ntrau ntr-un necunoscut nu pentru o mie de ani, ci pe venicieA ;ristioara lui nu era plin cu fapte bune, era goalJ Sau e goal, la oameni. ,are greeal aceast stare de necunotin proprieA 7nstinctul acesta de a tri l are i porcul, l are i orice alt animal. +ar attJ &mul are o contiin, are o druire dincolo de raiune. 8 fcut +umnezeu dup %ar. : dai seama5 Dumnezeu dup )arA 0derea lui Adam ne-a ntrerupt relaia aceasta cu +umnezeu. A enit +umnezeu i ne-a adus mai mult dect a pierdut AdamJ 6e-a adus tocmai din nou cunotina c suntem din nou +umnezeu dup %ar i c nu e-ist moartea. !entru c ne zice5 ?i vei trece de la moarte la viaU. &r moartea nu nseamn o terminare, ci nseamn un alt nceput fericit sau nefericit. 0 de ce s te temi de moarte, dac te-ai pregtit de n iere= 8 o contradicie, i omul %otrte, n idul acesta al lucrurilor, nu ntr-o stare de prezen continu. 6u este greu. !entru c niciodat nu e degeaba cine a lng tine. &ri nu te foloseti, ori l foloseti, ori trebuie s te erifici dac l rabzi sau nu-l rabzi, bubos aa cum e. 0 lipsa asta de prezen lng fratele tu e lips de dragoste, i e n contradicie cu 0reatorul. %ctul de prezen. 6u sunt pentru ne oin, ca du%o nic. Sunt de /) de ani. Sunt pentru o stare de prezen continu a lui +umnezeu. 8-istJ Ii ne punem ntrebarea5 De ce+ "e e cu mine+ "e e cu moartea+ "e-s cu aceste elemente, care sunt valabile+ ,oartea nu ine s i faci o cafea. 8 fr cruareJ ;e ia aa cum etiJ 6u o putem amna nici o frmi de 11

secund cnd a eni. 9udecata de Apoi nu trebuie zut cu +umnezeu stnd pe un tron de $udecat. ;e $udeci singur, repede. Suntem o fiin aloroas, mai mult dect oricare alt fiin. +racii au fost ngeri buni. Ii am spus aa5 dac ar fi ntruc%ipat iar posibilitile pierdute, ar rsturna pmntul cu degetul micJ +ac tu, pierdut fiind, gndeti aa, de ce s nu gndesc aa despre ngerul meu pzitor, care nu e czutJ Ii se spune despre ngerul pzitor ntr-un loc aa5 c e cu neputin s nu mori, dac l-ai edea ntr-atta luminJ Ii ngerul acesta nu e singur, n ceea ce pri ete paza. 0u ntul pzitor nu i l-am dat noi, i l-a dat +umnezeu5 ?#zete sufletul acesta, pn la moartea luiU. 8l e n relaie cu alte miliarde de ngeri, cu mare putere. Ii totui ei sunt fr identitatea asta mare, +umnezei suntei. Sunt o creaie cu mari posibiliti, cu mare frumusee, care scap minii noastre mrginite. !entru c zice i Sf Ap !a el c nu i e dat omului s cunoasc, pentru c el a fost rpit pn la al treilea cer. Aa c fiina omeneasc e +umnezeu dup %ar. Acel zis )omo )omini lupus, ?omul lup pentru omA a czut, la enirea ,ntuitorului. Acum e in ers5 omul e +umnezeu pentru om. Ii uite pe cine bgm noi n iad i nu ne astmprm. +e ce i zici drace, drace i nu i spui Doamne, DoamneJ= 1nseamn c i-ar pune o r n mare de tot n constatarea asta, de ctre fiecare ins care ar rea s fie ctui de ct treaz. 0 el lupt din rsputeri s ne cucereasc i s ne adune la el. 1ns se mpiedic de puterea 0rucii, de puterea lui +umnezeu. 0rucea e ;atl, toat nlimea, @iul, toat adncimea, Sf +u%, toat limea. Sf 0ruce are o semnificaie e-traordinarJ +e aceea i catolicii au sc%imbat semnul crucii, fcut altfel cu degetele, cu alt aezare, de la stnga la dreapta. 8 o mare greealJ 6u suntem aici pentru c ne-ar con eni nou s s fim aa, ca la un pap. Suntem aa de la +u%ul Sfnt i tot de +u%ul Sf suntem $udecai. - Dat fiind faptul c, de e(emplu, acum &inodul refuz s fac vreo referire la oamenii care au murit n temnie i care sunt considerai sfini de popor - i acum m refer, de e(emplu, la Baleriu Cafencu -, s ne spunei ceva despre Baleriu Cafencu. D-ai cunoscut+ - +a, am trit mpreun. 8ra mai mic dect mine. 8ra un biat cu fond, nu a a ea ce spune altce a despre el dect c era un sfntuleJ 1ns nu conta n lumea noastr, pentru c noi toi triam acelai moment, aceeai stare, aceleai nde$di i aceleai mari bucurii ascunse, care nu pot fi nelese raional de lume. 8ram una cu toi. 2ndeam la fel. 1i cunoteam familia din po etile dintre noi. A ea > surori5 :alentina, 8leonora i 8lisabeta. ;atl lui a fost omort de rui. 6u era orba de inteligen, pentru c tot omul a ea destul. 6u e orba de moarte, ci maniera n care mori conteaz. Ii, spun nc o dat, au fost multe momente pentru noi toi, n care a eam curiozitatea s edem cum iese sufletul din noiJ 8ram la marginea e-isteneiJ 6u se mai puteaJ Altfel nu m bgau la frigider, la camerele frigorifere, unde fr discuie, nu mai puteai s trieti. ;rei zile era marginea la care puteai rezista. ,-au bgat ) zile i n-am murit. ,-au bgat C zile i n-am murit. 6u a rut +umnezeu. Sigur c sunt obligat s m smeresc, c au fost att de multe momente pentru noi toi, unde puteai s mori i dac nu mureai ziceai c s-a ntmplat cutare lucru. 6u a rut +umnezeu, pentru e-istena unei fiine +umnezeu dup %ar. ,area, enorm de mare greeal a lumii este nepsareaJ - "e au au avut cu dumneavoastr comunitii+ De fapt, de ce au fost c)inurile att de mari+ - 1ntrebarea matale e de coal primar. 0e rea dracul cu noi, aia or comunitiiJ 8rau e-ponenii rului. ?6u crede n +umnezeuA i ?omul e fiarAJ Am fost c%emat, ncadrat de patru soldai cu baionetele la puc, scos din zarc i, cnd ieeai aa din zarc, tiai c nu te mai ntorci. Ii sigur c erai pregtit, nu a eai nici o ieire dect ?+oamne, a$utJ +oamne, iart-mJA i gata. Ii m-au dus la un colonel. 8rau zece colonei acolo. 0rciun era cel mai mare ticlos, care fcea pe blndul. Ade rul e c nici deinuii, cum eram i noi, nu erau proti. 6e ddeam seama cum sufl i cum rsufl omul. !entru c, fr discuie, apar nelegeri nebnuite, prin care poi ptrunde n zona respecti . Ii m-a ntrebat cum e-ist +umnezeu= 8u eram deinut, ncadrat. 0um fceam o micare, cum m in ita pe scaun. ,are cinsteL 6u puteai face nici o micare pentru c le era fric s nu-i omorm. Aberaii nebune, drcetiJ Ii i-am spus5 ?Domnule colonel/ >u am avut ntlniri cu copiii de coal primar. i toi m-au ntrebat ceea ce m ntrebai i dumneavoastr. 0c)ii, pe care i avem, cu care ptrundemE inima cu care nelegem ntr-o form mut fiina din faa noastr, sentimentul de poezie, de versuire, toate acestea vin de la un "reator. > greu s nelegei aceasta, dar nu-i vina mea.A Ii mi-am luat cura$ul s l ntreb5 ?Dar dumneavoastr, care e motivul c nu credei+A Vsta era un mare cura$, pentru c se considerau nfruntai. Pice5 ?.zboiul pe care l-a dus Fitler n .usiaU. Pic5 ?6ebunul acela de Fitler credei c a fost cinstit, s pcleasc poporul rus c 12

&talin e necredincios+A %ceia, nainte de a fi credincioi, sunt rui, prin natura lorA i nu s-a dus Fitler s cucereasc .usia. &-a dus n .usia s cucereasc pmntul ntreg. >i, i acum ai biruit. De ce nu credei+ Dac sta e motivul/A S-a ncurcat. 1i ddea seama c nu are rspuns. Ii m-a ntrebat atunci, ca s scape, care e ultimul cu nt. Pic5 ?&unt gata s mor pentru tot ce spun. i va invita la aceeai poziie.A ?Duai-l de aiciA$ Am scpat. S-au mirat toiJ 3teau prin perete cnd au auzit c am enit n celul, c nu m-au omort. 0a s nelegei ntr-un cu nt, asta era tensiunea noastr n Aiud. - &fntul &inod refuz orice apropiere fa de *ertfa celor din nc)isori/ - 6u te repeziL 6u legai de Sinod. 0onsiderai c nu-i c%iar aa. +ac sunt sfini, sunt sfini unde sunt. +ar sunt nite rnduieli, nite reguli care trebuiesc urmate. Ii pe urm, n afar de Sinod, izolndu-ne, s zicem aa, de aloarea aceasta, care are ultimul cu nt, nu a em oie s ne amestecm. 8i sunt sfini ntre sfini. +ar nu ne grbim, pentru c nu puteam face asta fr amprenta 3isericii. 0 dac ai fcut un ou, trebuia s tie tot satul, cum cnt ginaJ 6u e aaJ 7mportant este s te cunoti tu pe tine ca om al mntuirii, i s te pui la punct, pentru c eti un microcosmos, n care se oglindete un macrocosmos. 6imeni nu e sfnt doar pentru c a murit. ;rebuie s se pronune autoritatea 3isericii, aa cum e, c nu e degeaba acolo. Ii i-am spus unui mitropolit5 >u a desfiina &inodulA #entru c noi nu avem nevoie de poziia lui "orneanu. 7oi nu avem &inod, ;nalt #rea &finite - i-am spusU. 6u mai tergi ersm o msur pe care trebuie s o lum. +ar nu asta conteaz. !entru c nu Sinodul e punctul de orientare strategic, ci ceea ce a em n noi nine. La aceasta se refer marea ntrebare5 "e ai fcut+ "ine eti+ .ecunoate-te pe tineA 0 nu dup glasul strzii sau glasul poporului - care de multe ori are dreptate, sracul - se fac lucrurile acestea, ci Sinodul, dup poziia pe care o are, trebuie s gndeasc nti serios4 i nu se face nimic fr n oirea di in. 8u, care am trit focurile acelea, trecnd n lumea aceasta groza de bucuros, mi dau seama ct de aloroas e poziia asta, c nu cel care lo ete biruie, ci cel care a primit cu dragoste lo itura. Acesta e <ristosJ 0 ne mirm toi, n situaii din acestea, de ce <ristos nu i-a nimicit pe toi. L-au $upuit, L-au umilit i 8l i-a rbdatJ +ar toat frumuseea 1n ierii ,ntuitoruluiL 0nd a n iat, nu numai 8l a 1n iat, ci toat creaia cu 8lJ ;oat frumuseea aceasta nu ar fi fost groza dac nu ar fi fost 0rucea mai nti. +eci nu e oie s blestemi suferina de care toat lumea fuge i o blestem. 6u e bineJ Asta e necesarJ &rice ale d aloarea unui deal. Rmne, n concluzie, un lucru5 ?Doamne, 'isuse Fristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosulAU S a ei o lucrare i o poziie mntuitoare. 7ndiferent ce eti, furnic dac eti, ai o rspundere. +ar eti omJ Ai o contiin. S cunoatei marile alori. 1ncadrai- . 0 nu de moarte m cutremur, cum se zice, ci de venicia ei. Adic nu conteaz, repet, dect maniera n care mori. 2afencu i toi ceilali au primit moartea cu plcere. !entru c eram nenelei, ne iubeam ntre noi, n sensul unui ade rat rai, nct nici nu mai conta suferina, pe care o edeai ca un plasture linititor. :edeai rezultatele de dup suferin. 6u e uor s pre ezi nite lucruri. +ar numai dac eti n foc i dai seama de intensitatea lui. A eam i contraziceri acolo, ns a eam toi acelai ideal tainic, care ne lega...U.'nterviu realizat de .afael =drite #rin bunavointa unui frate intru Fristos, care ne-a oferit scurtele filmari pe care le-a realizat acum circa o luna, va putem oferi, in trei ?episoade$, cateva din cuvintele de folos spuse atunci de parintele pustnic Proclu unui grup de pelerini. Facem totodata si precizarea ca parintele #roclu a cerut insistent sa fie lasat mai linistit si sa nu mai fie vizitat pana in primavara. #e cei care l-au cunoscut si indragit pe parinte si dupa articolele si inregistarile de pe .azboi intru "uvant si ar fi tentati sa-l caute acum ii indemnam sa asculte rugamintea parintelui/@ WDumnezeuX iubeste pe omul smerit. 6-ai azut= ;oti sfintii au a ut smerenie. Si care zice ca-i sfant ii inselat de dracu', care zice ca-i sfant. Si asa au fost sfintii. Sfintii, ei nu s-au socotit ca-s buni, Wci caX ei sunt ne rednici, gunoiul pamantului. Bite asta WeX. Si cand oi auzi pe cine a ca se recomanda el ca sfant, WacelaX e inselat de dia ol. 8u ca sa spun5 atata a iubit +umnezeu omul smerit incat i-o iertat si pacatele pe care le-o facut. +umnezeu ii plin de bunatate, da' +umnezeu nu iarta mandria. ;oate pacatele le iarta, da' mandria n-o iarta. Si cel ce se mandreste cade in cur ie. Asta e - cel ce se mandresteL Adica +u%ul Sfant il lasa in parasire. Si cand ede ca o picat, pe urma-l doare capul, si pe urma s-a in ata smerenia. Bite asta e, asta-i treabaL Si ca sa nu ne paraseasca +u%ul Sfant trebuie sa pui asa in minte5 ca toti is mai buni si eu is cel mai pacatos. Si cand imi ine gandul sa zic ce a sa ma razbun ii spui asa la gand5 Yam sa-i zic, daG nu azi - am sa-i zic maineY. !ana 13

maine, mai zic o rugaciune, mai fac rugaciuni la noapte si +u%ul Sfant a izgoni acele du%uri si maine nu-i mai zic nica si ma bucur ca am putut birui rautatea din mine. Bite asta. Asta-i treaba Sa a paziti a nu va dezbraca Hvra*masulI de dragostea care aveti intre dumneavoastra . Si a a ierta mai des si a zice cate o rugaciune ca +u%ul Sfant sa izgoneasca acele du%uri. +ar sa stiti ca toti dia olii din iad au iesit pe fata pamantului. Bnde-s doi-trei crestini da na ala si atata-i ra$este ra$masul pe crestini caL - uite ce a5 pentru ca suntem crestini foarte slabi, nu mai suntem crestini cum eram cand aL Suntem neputinciosi si noi numai atata putem sa ne descurcam, daca a em smerenie si cat pot - asa in at pe toti cum m-a in atat un parinte - cand m-oi duce la o biserica sa pui in minte ca toti is mai buni in biserica aceea Wdecat mineX si eu sa zic si-n gand cate o rugaciune asa mica5 ?Doamne, primeste-ma si pe mine in pocaintaA A si ai edea pe toti mai buni si a zice o rugaciune-n gand si a asculta Sf Liturg%ie si a pleca cu liniste si +u%ul Sfant nu ma a lasa in parasire. 7ar daca ma duc in biserica si incep a cantari si ma uit in $os la celalaltL pot pica in cap, da' nu cu capul, cu mintea pot pica, si +u%ul Sfant ma lasa-n parasire si atunci in necazurile. +ar atata a spun5 cat putem, a nu ne lasa de rugaciune si a-mi pastra credinta sanatoasa. AsaL &i cand m-oi pune la rugaciune sa n-am nimica cu nimeni . +aca are altul - treaba luiJ Sa n-am eu. AsaL Si, cat pot, a nu plati rau pentru rau. Si cand m-oi pune la rugaciune sa ma rog pentru toti care mi-au spus sa ii pomenesc la rugaciune. Si bunul +umnezeu nu ne a lasa in parasire. +ar, atata a spun5 fericesc foarte mult pe crestinii care spun ca au du%o nic si, daca au du%o nic, cred la bunul +umnezeu ca or capata mantuire, ca prin acest du%o nic se poate sa ne putem marturisi. 0a oameni, gresim, si prin marturisire ne usuram si bunul +umnezeu nu ne a lasa daca a em smerenie. Si eu atata a spun, ca se apropie acele zile de pe urma. Anii durerilor s-au inceput. 7i mare nenorocire amu. 0ine s-a trezit n-are altce a Wde facutX decat sa planga. +ar sa nu planga ce-i aicea, WciX ce ma asteapta dincolo, nu aici. Aicea trece5 cu bune, cu rele se trece iata. @ara sa rem, ne trezim la capatul drumului. Si ca ieri imi spunea cine a5 ?,ai, baiatule, ce faci+U. 6-o trecut mult timp5 ?,osule, ce mai faci+A +a' eu stiu= ,a crezi, nici n-am a ut cand creste. +a' nu ezi= +oua palme $umate - nu-s mai mult. !ai, daL S-amu, telegrama cand am primit-o - mai am o telegrama si gata, si gata, ati scapat de mine. +ar atata a spun, WcaX are mare insemnatate. :iata noastra este asa5 pe unii ii asteapta bucuria la capatul drumului si pe altii, ma%nirea, scarba. Si noiL 0a sa spun, a enit cine a cu copii, ca sa-i binecu antez. Si era o copila mica, de reo cinci ani. !langea. Si erau si ma-sa si mai multe credincioase aicea. !langea. Picea5 ?,ama, undes fratii mei, unde-s surorile mele+$ Alta femeie5 UDa-i pace, taci din guraAA +a' alta zice5 U:aci din gura, ca uite ceva@ ma-ta i-o zvarlit afara. 7u-i mai are U. Si ca spun asa5 WamX cea mai mare durere pentru aceste persoane care au a orturi. +ar nu trebuie sa se descura$eze, trebuie pocainta si parere de rau si a nu adormi cu gandul in alta parte. Si a ne ruga la bunul +umnezeu, prin pocainta, prin smerenie, prin marturisire - bunul +umnezeu nu ne a lasa, dar trebuie multa smerenie. 8u am obser at lucrul aista - spui de mine - ca daca ma rog cu smerenie, Wrugaciunea smeritaX grabeste puterea sfanta. Si daca nu ma smeresc, n-am smerenie indea$uns, ispitele dau na ala. Si uite-asaL Si am obser at asa5 orice se intampla cu mine sa nu zic5 din cauza cutaruia. ;rebuie sa zic asa5 pentru pacatele mele. Si daca zic ?pentru pacatele meleA si ma smeresc si ma rog din toata inima, bunul +umnezeu a randui sa faca reme bunaL US-o intamplat ca o enit trei domni aici - din cei mari, nu din cei mici. AsaL Si ei s-o asezat acolo, eu stateam la banca asta si i-am asteptat ei sa zica ce a, ca totdeauna - asa am auzit pe cine a, zice ca nu-i bine prostu' sa desc%ida gura in fata celui destept, ca poate sa-l tulbure pe cel destept. Si am asteptat pe ei sa orbeasca si pe urma sa raspund la intrebarea care ma intreaba ei. 8i n-o zis nimica si numai se uitau la mine. Am azut ca timpul trece, mai era cine a, se grabea, am zis asa5 +omnii mei, sa stiti, ca daca mor amu ma ia dia olul la el, nu-mi place cum traiesc. +a' nici lui +umnezeu nu-i place cum traiesc. Al treilea domn s-o smintit5 ?Bai de mine si de mine, sa stii ca m-ati smintitU. AsaL 8u am crezut caL ?Bai de mine, m-am smintitA Daca dumneata spui ca te ia diavolul la iad, daG noi ce sa mai facem+A 7-am zis5 ;reaba dumnea oastra, a pri este. +umnea oastra sunteti oameni destepti, puteti deosebi prin bezna. !rostul intotdeauna Utrage la anA, ca atata poate el, de ce sa-i ceri ce nu poate. AsaL +ar dumnea oastra puteti sa a descurcati mai usor. AsaL +a' am spus5 eu, sa fiu in locul dumnea oastra, m-as duce la un du%o nic bun sa ma marturisesc. 8l o sa ma-n ete cum sa iert pe aproapele, totodata el o sa ma-n ete cum sa merg la biserica si cand m-oi duce la biserica sa-i ad pe toti mai buni si pe mine mai pacatos si a-mi zice in gand5 $Doamne, primeste14

ma in pocainta$. Si, totodata, in biserica ce aud si ;atal nostru si dupa ce am zis ;atal nostru am plecat si m-am intalnit cu cine a care mi-o facut un rau cand a si n-am oc%i sa-l ad. Si am uitat ca am zis ;atal nostru. MLN :ai de mine, pai la ;atal nostru se zice asa5 ?iarta noua, precum si noi am iertat$. Si unde am iertat ca eu am a ut o oie rea asupra la acela care mi-a facut rau. Si atunci am pierdut. Bite, astaL+ar le-am spus si orba5 fiindca ati enit pana aicea, domnii mei, sa stiti, eu a spun o bucurie si pentru dumnea oastra. :a spun asa5 daca vreti sa va mantuiti, sa va paziti de un lucru@ ce nu-ti place, altuia nu face. Si unul nu prea intelegea ce spun eu si am spus asa5 Umai intreb si pe constiinta@ constiinta, spune drept, daca mor amu, ma mantuieste Dumnezeu+ 'i place lui Dumnezeu cum traiesc+U Si atuncea constiinta ma indeamna sa repar, prin marturisire, prin rugaciune, a ma scula noaptea oleaca - peste doua ore de somn - oleaca la rugaciune, a plange oleaca din toata inima si cand m-oi pune la rugaciune sa n-am nimica cu nimeni. Si atunci +u%ul Sfant n-o sa ne lase in parasire. Bite asaL +oamne, a$utaJA !e inserate ieriM.C.#D."##/N, tal%areste, e-act cum ne asteptam, gloata lui !uric Mparintele Amfilo%ie 3ranza, mona%ul ,oise, Stefan Ru-anda, 0orneliu ,arcuN au dat na ala in c%ilia parintelui 9ustin, stiind ca o parte din ucenicii sfintiei sale sunt plecati din tara in aceasta perioada. ;otul a fost pregatit in prealabil, de catre doctorul !a el 0%irila, printr-un telefon in care ii adreseaza parintelui urmatoarele cu inte5 U!arinte sunteti inconstient, pentru ca acordati incredere ucenicilor implicati in campania anti-cip si in legatura cu proiectul de la Aiud. Sa a fie rusine, pentru ca ati inlaturat toata intelectualitatea din proiectele pe care le a eti.A. Se astepta apoi un telefon din partea lui !uric. +ar pana la urma, planul lor era sa-l surprinda pe parintele si sa-l in enineze cu minciunile lor de nemerniciMun amanunt e-otic5 !uric a fost luat de la pescuitN. !uric a atacat pe toata lumeaMprintre care a orbit foarte $ignitor la adresa parintelui Andrei Aldea si a parintelui Sa atie 3asto oiN care a aratat ade arul despre mane rele sale, de a compromite cele mai importante actiuni ortodo-e din acest moment din Romania5 lupta anti-cip si proiectul de la Aiud. !ana la urma !uric nu are de gand sa se retraga din proiectul de la Aiud, cerand binecu antare de la !arintele 9ustin pentru manastire, denigrand proiectul sustinut de !arintele si pe ar%itectii !arintelui. A atacat apoi si re ista Atitudini in care !arintele 9ustin acorda un inter iu lamuritor referitor la !uric, dar pentru informarea tuturor re ista este sustinuta de !arintele si in plus tira$ul a fost dublat, cererile fiind foarte mari. 3inenteles ca !arintele 9ustin i-a tratat ca atare, i-a lasat sa orbeasca si din nou s-a ma%nit de siretenia lor. Spre lamurirea tuturor, iata ca s-au adit alte persoane ce incearca sa-l Uotra eascaA pe !arintele, dar se inseala precum tortionarii care nu au reusit sa-l UreeduceA de-a lungul a "# de ani de temnita. :om a ea gri$a sa-i pomenim pe acesti fartati ai nostri, la locurile sfinte pe unde ne aflam in aceste zile. +e la intalnirea de la Aiud a trecut apro-imati o luna, iar proiectul pe care episcopul Andreicut a zis ca-l a face public in ma-im " saptamani este total necunoscut. Se incearca amanarea proiectului pana in toamna, astfel incat sa se intre in iarna si sa anuleze pana la urma construirea manastirii de la Aiud. :a prezentam descrierea pe larg a proiectului sutinut de parintele 9ustin si sa intelegeti ca acesti oameni din $urul lui !uric se opun unei lucrari pentru &rtodo-ia romaneasca. PA,I-T.L. /USTI- despre AIUD0 1Antihristul e pe teren" . $#ntoare mare de cre2tini"1 I-T.,3IU 3.45.A 8i, torionarii, or s ridice biserici i monumente, iar cei torionai n-au oie s aparJ Adic, ei au ucis i tot ei ridic statuiJ 6-o s le a$ute +umnezeu, orice ar face. 0nd o eni remea s-i strpeasc, le-o eni remeaJ +ar s nu cread c or trece prin ia fr $udecata acestor martiriJ 8i nu se lupt cu oameni, se lupt cu +umnezeuJ 1ncercare foarte ndrznea, mndria lor depete limita. +e aceea, or a ea de suferitJ :or a ea de suferit ca i 7rod. - "e s-a ntmplat la %iud, cnd l-ai ntlnit pe Dan #uric+ - +ac era cinstit i corect !uric, nu pleca, sttea acolo i a ea o fa desc%is, o fa de cura$, de ntlnire, de discuie. <ai, domZle, s orbimJ +ar aa... ?ateptai c ine 1naltul n .# minuteA. A plecat i a lsat-o balt. Asta numai din mndrie, din rutate, s do edeasc el c e centrul pmntului i c fr el nu se poate face nimic. 1ntr-ade r, pentru moment, nu se poate faceJ !entru c este draculJ +racul sta-i ec%i, nu numai de acum, sta e ec%i. A ridica o biseric acolo nseamn a recunoate martirii, a recunoate tot acest mare e eniment al anilor Z(D-Z*(. Asta nseamn bisericaJ 6ici nu m-am gndit la treburile astea, dar ei s-au gndit. 15

S fie biseric, s fie pomenii martirii. +ar una e centru de cultur, alta e centru martirologic, fiecare s-i pstreze locul cu enit. Asta este treaba cu centrul cultural. 6u-i un moment prielnic. !otri nicul, Anti%ristul, este pe teren. 6u mai rmne dect s-l ncoronm la 7erusalim, s apar ca persoan fizic, att mai rmneJ 0e cerem noi e prea mult. Lucrurile sunt destul de naintate. Acuma, ca s ne mai putem mpca cu du%ul lui +umnezeu, ar trebui s ne rugm. 0t se poateJ 0 in i cipurile astea, care nu sunt fr rost. Sunt un mi$loc de prbuire. 6u numai a indi idului, ci i a naiunilor. ;oate se petrec sub oc%ii notri. ;rebuie s fim ateni s ne izb easc +umnezeu de cel iclean. ?S ne ferim mereu de cei ce neaz sufletele noastreA, spune Sfntul 7oan 2ur de Aur. 8 ntoare mare de cretini. - "um ai primit scrisoarea fotilor deinui politic, prin care se cere binecuvntarea ,itropolitului -artolomeu %nania pentru ridicarea unei mnstiri la %iud, cu planul i nfptuirea &finiei Boastre+ - 0oninutul acestei scrisori este interesant pentru oamenii care cred n +umnezeu, care se tem de +umnezeu i care au o con ingere despre toat e-istena aceasta. 0e te faci ns cu &ccidentul= 6u poi s faci pe spiritul occidental ia cretin-ortodo-. 6u se poate. Att este nelegerea lor, pn la raiune. +e-acolo nu se mai poate. &ri, n ortodo-ie este mai nti trirea, dup aceea ine raiunea. Aa este ortodo-ia. ;oate lucrurile scrise n aceast scrisoare, n coninutul sta e-traordinar, cine s le neleag= Vtia nu or dect ia bun, trai bun i putere. 6oi a em de-a face cu astfel de elemente. 0e s le faci= 1i lai n seama lui +umnezeu. 6u edei cum fac= ;e trimit de la Ana la 0aiafa. - Ceneraia interbelic a fost o generaie strlucit a neamului romnesc, a luptat, a fost n nc)isori, s-a *ertfit. "um s-a putut atunci i astzi nu se mai poate+ - 0um s-a putut= 6-au trecut prin criza asta de C# de ani de comunism. +e ce-au nscut ei drco enia asta din &ccident, bole ismul, i l-au adus aici, n Rsrit= Aici e rdcina. +e aici pleac lumina i ntunericul. Aici au i enit. Se tem nc. 2fragmente din interviul acordat de #rintele %r)imandrit <ustin #rvu revistei Beg)ea, nr. J, 4556 inainte de anuntul celui de-al treilea proiect pentru %'=D -, si publicate in avanpremiera de )ttp@!!vlad-mi)ai.blogspot.com!9 De ziua Inaltarii Sf Cruci 7nainte de Piua 7naltarii Sf 0ruci, in aceasta noapte, pana la cinci dimineata, are loc la Aiud o slu$ba speciala dedicata martirilor romani. ,aine, la Rapa Robilor, fostii detinuti politic se or intalni pentru a se inc%ina osemintelor de mucenici de la Aiud, printre care se afla ramasitele pamantesti frumos mirositoare ale elitei interbelice a Romaniei, inclusi cele ale lui 0-tin 2ane, 2eorge ,anu, ;raian 3raileanu, ,. :ulcanescu, alaturi de sute de legionari si generali ai Romaniei. 7n cumplita temnita a Aiudului cu a sa zarca au fost intemnitati spre e-terminare si indoire, fara a se reusi in totalitate, marile personalitati luptatoare ale Romaniei si ortodo-iei, ma$oritatea legionari sau simpatizanti legionari, cum ar fi5 !etre ;utea, :irgil ,a-im, 7oan 7anolide, Radu 2Or, :asile :oiculescu, 6ic%ifor 0rainic, :aleriu 2afencu, 2rigore 0araza, 8rnest 3ernea, 7!S 3artolomeu Anania, !ar. 0lapon, !ar.+umitru Staniloaie, !ar.2aleriu, !ar. 0alciu-+umitreasa, !ar.7ustin !r u, !ar. Arsenie !apacioc, !ar. 3e$an, !ar. +aniil ;udor, !ar. 7on Lacatusu si multi, multi altii. L-am intrebat pe !ar. Arsenie !apacioc, inc%is .( ani la Aiud, ce crede ca ar trebui facut acum la Aiud in memoria martirilor anticomunisti. 0ontro ersa declansata in ultima perioada de proiectul neortodo-, ba c%iar necrestinesc, al lui +an !uric pentru un [memorial[ la Aiud, opus celui prezentat episcopului locului, 7!S Andrei Andreicut, de catre !ar. 9ustin !ar u, a trecut intr-o noua etapa. &rgoliile si smintirile au fost mari in urma a ceea ce pare a fi o tentati a de confiscare de tip Sig%et a istoriei reale, a suferintei si biruintei, c%iar si de la ni ele de la care nu se astepta nimeni sa aiba asemenea caderi. Acum se propune un al treilea proiect, deocamdata necunoscut de ma$oritatea detinutilor politic, dar, in speranta ca acesta a include 3iserica ,arturisitorilor de la Aiud si a intruni alentele traditionale romanesti, ortodo-e, par. 9ustin a a izat, momentan, aceasta intentie. !acea e de patru ori mai presus decat dreptate, ne in ata !ar. Arsenie !apacioc. Si Sfintia Sa, desi nu isi doreste un centru cultural, care probabil, nici nu se a mai crea, fiind mai degraba orba de un centru de martirologie, are o pozitie asemanatoare, pe fond, !ar. 9ustin5 [6oi putem s ne aezm pe o poziie sal atoare[. ,arii du%o nici ai Romaniei, de care multi nu mai or sa auda in ocand ca sunt [prea batrani[ ba c%iar [putin senili[ - sau mai mult5 de la care unii au c%iar pretentii demonice ca sa16

si ceara scuze fata de ne olnicele lor persoane - sunt stalpi ai credintei noastre in trecutul, prezentul si iitorul R&. Asadar ascultam de ei si eg%em, gata oricand de actiune pentru indreptarea reunei nelegiuri la adresa memoriei celor care si-au dat iata pentru <ristos, neam si tara. Printele Arhim' Arsenie PAPA)IO)0 La Aiud e ne$oie de mnstire nu de centru cultural" [Am fost ntrebat odat dac s se fac mnstire sau centru cultural. +ac se face centru cultural, rmn o %rtie scris i nite pori desc%ise K elemente de muzeu, uzuale. 8 ne oie de mnstire, nu de centru cultural. +ar, orice ar face, lucrurile au e oluia lor i nu putem inter eni. 8u una stiu5 acolo ne-au luat multe forte ascunse din om. 0e poi s faci= S umbli cu c%eta dup ei= @iule, nu te teme, are +umnezeu gri$, c i Aiudul acela mare descoperire de in a fost. 0 una este s asiti la foc i alta este s fii n foc, ca s i poi e-plica starea intim a deinutului care e n regim de e-terminare. @r mil. @ocul nu cruta nimic4 ca s dictezi focului ce s ard K arde ce ntlnete. Aa c e oluia ieii n-o putem opri noi pe loc. 6oi putem s ne aezm pe o poziie sal atoare n dansul sta, aia-i altce a. 1ns e pcat de Aiudul la acuma, care-i fcut i ateapt4 o stare de recrudescen sau ce-o fi ateptnd. +ar s se drme e pcat. 0anonizarea martirilor nu se poate face printr-o petiie, fr deinui. 6u se fac lucrurile acestea cum rea omul. S se fac odat, c e pcat de attea lacrimi i atta snge rsat. 6umai n Parc mau inut5 .( ani. S se fac, sunt de prere s se mite ce a. Sunt pentru mnstire la Aiud. La Aiud tre6uia s stai 7n foc" 6u a zice, ci a mica nseamn a a$unge. !unei- n situaia unui foc care te arde. 6u-i de glum. 1mi amintesc cnd eram copil i eram de fa cnd tata tia porcul. A pus paie pe foc s-l prleasc, i cnd a dat foc, a nceput s fug porcul. :edei, la Aiud nu a eai unde s fugi, dect s stai n foc. Ii n general n nc%isoare aa-i. Sunt condamnai, dar sunt n slu$ba unei pli ce nu te cru. 6u-i orba numai de zarca, de celularul mare, e orba de o stare interioar, o nfrnare, o poft de a zice ce a, de a rspunde. !entru c nu numai nc%isoarea e calea mntuirii. &riunde-ar fi, omul are o rspundere. 8 un ceretor, te surprinde, n-ai niciun ban, cum rea el, dar zici ?+oamne, miluiete-lJA, i dai atenie. S-i spun o ntmplare. 8ram la 3rao , n main, ntr-o parcare. Bnul, n parcare, fuma, i un cine i urmrea mna. 0nd ducea mna n sus cu igara, cinele credea c el mnnc, i cnd lsa mna n $os, cinele atepta, spera c-i d i lui ce a. 6u-i ddea nimic, la %abar n-a ea. +ar eu triam momentul5 tragedia cinelui5 nepsarea omului. Dumne&eu $rea o permanen de la noi" 6u e-ist un pas n ia, s zicem trit, fr rspundere. +umnezeu rea o permanen de la noi. +oamne, +oamne, +oamne, +oamne, +oamneJ !entru c +umnezeu nu e suprat pe noi pentru anumite moti e greite, ct e suprat c suntem nepstori. Asta e foarte gra . ?La ,ine nu gndii deloc= 8u -am fcut, 8u oi $udeca. La +umnezeu, nu gndii la ,ine deloc=A. 8i bine, nepsarea asta 1l supr pe +umnezeu. +umnezeu care ne-a creat, care a fcut enicia, mi frailor, nu o perioad scurt sau lung de timp. :enic. ,oartea nu ine s-i faci o cafea, moartea ine s te trag la rspundere5 s-a terminatJ[ .e ista B>CF>%

17