eticamedicala

Etica clonarii
sau E

etic/moral sau nu sa avem o copie a noastra?

Cristian Mares Grupa 98 Seria 7 An III Facultatea de Medicina Generala Univ. de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

eticamedicala

Trim ntr-o lume care manifest o evident ignoran fa de valorile morale cretine. Lumea merge pe drumul su, ns n calitate de cretini nu ne putem deresponsabiliza de vocaia noastr misionar prin care suntem o lumin n lume. Cretinismul are o voce care trebuie s se aud, altfel tcerea ar putea fi interpretat drept aprobare. Exist trei tipuri de etic: (1) Etica situaional, n care individul acioneaz n virtutea contextului; (2) Etica deontologic n care omul acioneaz n virtutea unor reguli, convenii sau norme la care ader sau sunt autoimpuse. Aceast etic are o natur contractualist. (3) Etica teleologic, n care se are n vedere consecinele aciunilor ntreprinse. Cei mai muli folosesc ca norm a comportamentului lor etica teleologic, decizia este luat n virtutea potenialelor efecte sau consecine. Dac o decizie are ca urmare efectele scontate, atunci vorbim de eficien; dac nu atunci vorbim de eec sau faliment. Acest tip de etic este foarte periculos, pentru c niciodat nu poi prevedea exact efectele deciziei tale. n grdina Edenului Eva a decis s mnnce din rodul pomului oprit, dar nu a decis i consecina: izgonirea din rai. Etica teleologic se bazeaz pe o evaluare anticipat a avantajelor i deza vantajelor, un calcul care nu se potrivete i dup ce decizia a fost luat. Clonarea ramane un subiect de mare interes. Inca insuficient cunoscut si prea putin prezentat publicului larg, clonarea fascineaza prin faptul ca mult timp a fost de domeniul science fiction, iar acum pare sa devina o realitate pe care trebuie sa o acceptam. Vrem sau nu, cu bune si rele. Intens dezbatuta din punct de vedere moral, etic si religios, clonarea va fi un capitol important al viitorului, ce trebuie inteles cat mai bine inca din prezent. Ce fac de fapt oamenii de stiinta si de ce? Cum poate clonarea sa salveze vieti si care sunt de fapt argumentele pro si contra? Merita ea, oare, toate aceste efoturi financiare, sau tine mai mult de dorinta specialistilor de a extinde cat mai mult granitele stiintei? Pentru prima oara, cercetatorii au reusit sa cloneze cu succes un embrion uman, si au extras si celule stem din acest embrion clonat. Celulele stem sunt considerate a fi una din cele mai revolutionare modalitati terapeutice pentru foarte multe afectiuni, inclusiv diabet, boala Parkinson sau paralizia medulara. Clonarea este considerat de unii o provocare biotehnologic fr etic pentru c lezeaz identitatea individului i a speciei, i atac direct demnitatea persoanei. Comitetul National de Bioetic ( din Italia ) este mereu atent s examineze cazuri i situaii , care s cointereseze lumea tiinific , legislatorii i publicul , la o mas rotund care s duc toate forele n direcia tutelrii sntii omului i ambientului. Decizia European Patent Office ( EPO ) de a concede Universitii din Edimburg, brevetul care prevede izolarea i cultura celulelor staminale de embrioni i de esuturi adulte i modificarea lor genetic, a readus n atenie chestiunea etic a producerii i

eticamedicala

utilizrii de embrioni n scop comercial. CNB i-a exprimat n ocazii anterioare, n mod expres , propriile rezerve privind brevetarea fiinelor vii i experimentarea pe embrionul uman i opoziia fa de clonarea uman , n particular - Raportul despre brevetarea organismelor vii din 19 noiembrie 1993, Identitatea i statutul embrionului uman din 22 iunie 1996, Clonarea din 17 octombrie 1997. n Marea Britanie, o lege votat n 1990 autoriza doar crearea de embrioni pentru cercetare n cadrul luptei mpotriva problemelor de fertilitate. n ianuarie 2001, camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea care autorizeaz clonarea embrionului uman n scopuri terapeutice. Noua lege autoriza clonarea embrionului uman ntr-un cadru mult mai larg, dar n special n cel al luptei mpotriva cancerului i a bolii Alzheimer Clonarea ramane un domeniu foarte controversat. Aspectele ei sunt foarte variate, ca si unghiurile din care este privita. Medicii o pot considera o metoda terapeutica a viitorului, pacientii o privesc cu speranta vindecarii, cercetatorii cu interesul descoperirii informatiilor cheie cu privire la necunoscute genetice. Iar unii dintre noi considera clonarea o metoda de aducere inapoi a celor dragi decedati. Aceasta idee ne-a fost, si ne este inspirata in continuare, de modul in care clonarea este prezentata in filme. Altii, spera ca de fapt clonarea este raspunsul asteptat la incercarile de concepere a unui copil. Specialistii incearca sa spulbere aceste false sperante si sa prezinte adevarul medical, stiintific: doar 1-2% din toate animalele clonate traiesc (se dezvolta normal si se nasc vii). Procentul pentru embrionii umani este chiar mai redus, sarcina la om fiind un proces mult mai complex decat la animale. Din pacate, chiar si din acest procent redus, foarte multe animale mor in primele saptamani dupa ce se nasc. In final, deci, cifrele sunt chiar mai putin incurajatoare. Chiar daca numeroase animale clonate par a fi normale, testele genetice infirma aceasta impresie. Din punct de vedere al sigurantei de realizare, un viitor copil nu trebuie realizat prin clonare. Este mult prea periculos, iar implicatiile pot fi catastrofale. In plus, clonarea reproductiva este inca interzisa in foarte multe tari. Chiar daca se va ajunge intr-un punct in care se va considera clonarea un proces mult mai sigur, este gresita ipoteza ca o astfel de metoda poate duplica sau multiplica indivizi umani. Ea nu trebuie incurajata si nici perpetuata. De asemenea, nu trebuie incurajata nici ideea conform careia prin clonare se pot realiza gemeni identici din toate punctele de vedere. Chiar si in cursul procesului natural, gemenii identici sunt de fapt... diferiti. Aspectul este, poate, singurul punct comun, desi, in ciuda faptului ca ADN-ul este 100% identic, amprentele difera. Personalitatea lor de dezvolta insa in moduri diferite. In acelasi fel, fiecare clona este de fapt, un individ unic.

eticamedicala

Trebuie precizat ca procesul clonarii este foarte controverst chiar si la acest moment, existand numeroase dezbateri care analizeaza argumente pro si contra clonarii. Biserica Catolica condamna clonarea, iar Islamul o interzice cu desavarsire. Deci, indiferent cat de mult va evolua stiinta in viitor, se pare insa ca o concluzie poate fi trasa inca din prezent: fiinta umana, in ansamblul si complexitatea ei, este de neinlocuit. Avantajele clonarii Animalele transgenice pot fi folosite pentru cercetarile medicale si farmaceutice. Ele pot fi produse prin transfer de nucleu. Daca sint introduse gene umane in organismele lor aceste animale transgenice (oi sau porci) pot produce proteine umane (in lapte) sau insulina pentru diabetici. Clonarea poate contribui si la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii (generand celule pancreatice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de Parkinson) si inlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. Prin clonare transplantarea de organe poate deveni o solutie de succes. Chiar daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala, deseori este o criza de organe potrivite.

Xenotransplantul (transplantarea de organe de la o specie la alta) este o solutie a acestei crize desi poate duce deseori la o respingere a organului din cauza nerecunoasterii lui de catre organismal beneficiarului. Se estimeaza ca in viitor organele umane vor putea fi cultivate in afara corpului iar oamenii vor fi capabili sa-si cloneze organele pentru transplante personale. Clonarea prin transferul de nucleu arata un adevarat potential in agricultura prin imbunatatirea fondului genetic si a produselor. Tot prin clonare se pot salva si speciile pe cale de disparitie. Un alt fel de clonare Partizanii clonarii umane atrag atentia ca nu trebuie neaparat sa urmarim nasterea unui organism uman complet dezvoltat. Clonarea ar putea fi solutia pentru o serie de boli in prezent netratabile. De exemplu, Marea Britanie a legalizat utilizarea embrionilor umani pentru cercetarile care sunt indreptate in directia vindecarii unor maladii ca Parkinson si Alzheimer. Se face deosebirea intre clonarea reproductiva si cea terapeutica, aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. Probabilitatea mai mare de realizare o are CLONAREA TERAPEUTICA, mai accesibila din punct de vedere al tehnicii, dar si mai putin problematica moral. Plecand de la ADN-ul bolnavului putem obtine un embrion-clona care nu mai este apoi introdus intr-un uter, ci este utilizat drept cultura de celule stem (celulele stem fiind nediferentiate, capabile sa formeze orice tip de tesut, constituind astfel materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate). Unica solutie pentru refacerea numarului de celule pierdute de catre organismul bolnavului, 'caramizi' care nu se mai regenereaza, pare a fi

eticamedicala

inlocuirea cu celulele stem. Se spera ca ele vor putea fi 'invatate' sa formeze tesuturi de un anumit tip. Mai mult, pornind de la celulele pacientului, prin clonare se va elimina pericolul respingerii materialului transplantat, acesta fiind in mod natural acceptat de catre organism. Teoretic, lucrurile sunt limpezi, mai putin evidenta este modalitatea prin care putem obtine practic aceste celule. Imaturitatea acestei ramuri a stiintei, faptul ca nu este pe deplin cunoscuta si impactul major pe care deja il are in societate (cu influente directe asupra conditiei fiintei umane) este si motivul pentru care reactia generala este una de respingere. Oamenii, ca specie, inca nu sint capabili sa accepte usor un lucru nou, mai ales ceva ce este pe cale sa schimbe lumea asa cum o stiu. 'Joaca de-a Dumnezeu' ne este specifica dar nu atunci cind experimentam pe noi insine. Doar timpul va aduce estomparea acestor reactii negative, cel mai probabil este ca se va ajunge se se accepte clonarea ca facind parte din curba de dezvoltare tehnologica pe care deja ne-am inscris.