GHID METODOLOGIC DE IMPLEMENTARE A SMO PENTRU SERVICIILE DE TIP REZIDENTIAL

CUPRINS
Introducere...................................2

Recomandari pentru implementarea Standardului 1: Misiunea............................ Standardului 2: Locul in sistemul de servicii sociale judetean/ local al sectoarelor municipiului Bucuresti............... Standardului 3: Admiterea in cadrul serviciului de tip rezidential............. Standardului 4: !lanul individualizat de protectie.................... Standardului 5: Mentinerea le#aturilor cu parintii$ %amilia lar#ita si alte persoane importante sau apropiate %ata de copil............ Standardului : &mplicarea comunitatii...................... Standardului ": &esirea din cadrul serviciului de tip rezidential.............. Standardului ): !articiparea copiilor......................... Standardului ': &ntimitate si con%identialitate..................... Standardului 1(: Asi#urarea *ranei........................ Standardului 11: Aspectul e+terior$ im,racamintea$ ec*ipamentul si ,anii de ,uzunar..... Standardului 12: Starea de sanatate a copiilor si prevenirea im,olnavirilor.......... Standardului 13: -ratamentul medical si administrarea medicamentelor........... Standardului 14: .ducatia........................... Standardului 15: Activitati de recreere/socializare................... Standardului 1 : 0eclamatii si reprezentare.................... Standardului 1": !rotectia copilului impotriva a,uzurilor................. Standardului 1): 0elatia personalului cu copiii..................... Standardului 1': 1ontrolul comportamentului................... Standardului 2(: A,senta unui copil %ara permisiune.................. Standardului 21: 2oti%icarea cu privire la evenimentele importante............. Standardului 22: Amplasamentul$ compartimentarea si dimensiunile constructiei...... Standardului 23: 1onditiile de locuit......................... Standardului 24: Spatiile i#ienico/sanitare...................... Standardului 25: Si#uranta si securitatea...................... Standardului 2 : 0ecrutare si an#ajare...................... Standardului 2": 2umarul si structura de personal................... Standardului 2): 3ormarea initiala si continua a personalului.............. Standardului 2': Supervizare............................ Standardului 3( !roiectul institutional....................... Standardului 31: Mana#ementul comunicarii si in%ormatiei................ Standardului 32: Mana#ementul resurselor umane................... Abrev er .................................... Ane!e.................................... 4 5 " 1" 1' 2( 21 24 24 2 2) 3( 31 32 33 35 3" 4( 43 43 44 45 4 4" 4) 4'

INTRODUCERE

Serviciile de tip rezidential$ denumite in continuare S0$ sunt variate ca or#anizare si %unctionare$ insa ,aza lor comuna o reprezinta #azduirea si in#rijirea copiilor. Aceste servicii pot %i de diverse tipuri$ in %unctie de o serie de %actori$ cum ar %i: a4 Misiunea serviciului Pentru protectia speciala a copiilor separati de parinti: centre de plasament$ centre de primire in re#im de ur#enta Pentru prevenirea separarii copiilor de parinti: centre maternale
NOTA Centre"e de #"$%$&ent nc"ud % v$r $nte c$re $u & % un % ' %$u or($n )$re d *er te+ * nd cuno%cute %ub ur&$to$re"e denu& r ,

/ / /

case de tip familial (vezi mai jos); apartamente (organizate pe modelul centrelor de plasament de tip familial); apartamente de tranzitie (pentru tinerii care urmeaza sa paraseasca sistemul de protectie a copilului).

Similar, centrele de primire in regim de urgenta includ si adaposturile (pentru protectia de scurta durata a copiilor separati de parinti; in functie de tipul adapostului, admiterea copiilor se poate face numai in regim de urgenta sau, in functie de caz, fie in regim de urgenta, fie in regim de plasament; exemple de adaposturi, pentru copiii strazii, pentru copiii abuzati, neglijati si exploatati). ,4 Modul de or#anizare Pe model familial / 1entre cu module de tip %amilial / centre pu,lice$ %ara personalitate juridica$ al caror personal pentru educatia$ de re#ula in%ormala si non/ %ormala$ si in#rijirea de ,aza este reprezentat de educator/ educator specializat care lucreaza in ture5 1ase de tip %amilial / centre de plasament pu,lice si private$ cele din urma avand personalitate juridica$ al caror personal pentru educatia in%ormala si pentru in#rijirea de ,aza este reprezentat de asa/numitul 6parinte social6 care locuieste impreuna cu copiii5 in cazul caselor pu,lice de tip %amilial$ se poate intalni si modelul cu personal care lucreaza in ture.

 Pe model apropiat celui clasic in ceea ce priveste conditiile de gazduire a copiilor: adaposturile si centrele de primire in re#im de ur#enta pentru copiii strazii5 Pe model clasic: institutiile de tip vec*i$ de re#ula %ostele internate ale scolilor speciale care nu au %ost inca restructurate. N !" / #nstitutiile de tip clasic (vec$i) se caracterizeaza in prezent prin urmatoarele aspecte principale: numar mare de copii in centru (variaza intre %&'(&&), mai mult de %') copii per dormitor (in medie *('(&), spatii igienico'sanitare comune pentru copiii care locuiesc la nivelul unui palier, imbracamintea copiilor nu este personalizata (purtarea de +uniforme+), servirea mesei se face pentru toti copii odata sau in serii mari intr'o sala special amenajata in acest sens, personal numeros etc. ,entrele cu module de tip familial se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte principale: numarul mediu de copii intr'un centru modulat este in jur de %&, intr' un dormitor se afla circa %') copii, spatii igienico'sanitare de regula aferente fiecarui modul in parte (*&'(& de copii- modul), personalul este relativ acelasi per modul etc. ,entrele de tip familial (apartamentele, casele de tip familial) se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte principale: numarul de copii in centru variaza de regula intre %' *(, intr'un dormitor se afla circa .'% copii, centrul este organizat pe model familial in sensul existentei spatiului de zi aferent, a bucatariei si spatiilor igienico' corespunzatoare, precum si a unui personal relativ stabil. /n alt aspect este implicarea activa a copiilor in viata cotidiana a casei si in invatarea deprinderilor de viata independenta (copii participa nemijlocit la cumparaturi, la gatit si servirea mesei etc.); casele private de tip familial se impart, dupa structura materiala, in case gen gospodarie taraneasca, gen apartament si gen sat S S.

c4 7rupul tinta de clienti / e+emple 1entre pentru copiii cu diza,ilitati5 1entre pentru copiii a,uzati$ ne#lijati si e+ploatati5 1entre pentru copiii strazii5 1entre pentru copiii care savarsesc %apte penale si nu raspund penal etc. In $nu& te % tu$t &ent on$te n &od e!#re% de %t$nd$rde"e & n &e ob" ($tor -SMO.+ n c$dru" $ce"u $% SR #ot coe! %t$ &$ &u"te (ru#ur t nt$ % + $%t*e"+ trebu e re%#ect$te conco& tent #reveder "e SMO core%#un)$to$re t #u"u de

centru re%#ect v+ #recu& % ce"e %#ec * ce $nu& tor (ru#ur de co# ' t ner . E!e&#"e, / un centru &odu"$t n c$re tr$ e%c co# de d *er te v$r%te+ t ner c$re ur&e$)$ %$ #$r$%e$%c$ % %te&u" #ot $ve$ $&en$0$t un %#$t u $%e&$n$tor $#$rt$&ente"or de tr$n) t e+ $r #re)ent$ co# "or cu d )$b " t$t &#une re%#ect$re$ SMO #r v nd centre"e de t # re) dent $" #entru co# cu d )$b " t$t . centru" de #r & re n re( & de ur(ent$ #entru co# unu centru de #"$%$&ent %tr$) or($n )$t n c$dru"

Beneficiarii S0 sunt: copiii separati$ temporar sau de%initiv de parintii lor$ ca urmare a sta,ilirii$ in conditiile le#ii$ a masurii de plasament5 copiii pentru care a %ost dispus$ in conditiile le#ii$ plasamentul in re#im de ur#enta5 tinerii$ care au implinit varsta de 1) ani si care ,ene%iciaza$ in conditiile le#ii$ de protectie speciala5 cuplurile parinte/ reprezentant le#al/copil$ in situatia constatarii riscului de a,andon al copilului din motive neimputa,ile parintelui/reprezentantului le#al sau in situatia includerii acestora intr/un pro#ram de resta,ilire a le#aturilor %amiliale5 copiii neinsotiti de catre parinti sau alt reprezentant le#al care solicita o %orma de protectie in conditiile re#lementarilor le#ale privind statutul si re#imul re%u#iatilor. Principiile care stau la ,aza activitatii S0 sunt: a4 respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului5 ,4 desc*iderea comunitate5 catre

c4 asi#urarea$ in mod adecvat$ a unor modele de rol si statut social$ prin incadrarea unui personal mi+t si desc*iderea centrului catre comunitate5 d4 e#alitatea sanselor si nediscriminarea5 e4 asistarea copiilor in realizarea si e+ercitarea drepturilor lor5

%4

respectarea demnitatii copilului5

#4 ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia$ tinand cont de varsta si #radul sau de maturitate5 *4 mentinerea relatiilor personale ale copilului si a contactelor directe cu parintii$ %amilia lar#ita$ precum si cu alte persoane %ata de care copilul a dezvoltat le#aturi de atasament sau care sunt importante pentru copil5 i4 j4 mentinerea impreuna a %ratilor5 promovarea unui model %amilial 535c2 % de in#rijire a copilului5

84 asi#urarea unei in#rijiri individualizate si personalizate a copilului5 l4 asi#urarea protectiei copilului pe o perioada determinata$ pana la 9re4inte#rarea acestuia in %amilia naturala$ lar#ita sau su,stitutiva5

m4 asi#urarea protectiei impotriva a,uzului$ ne#lijarii si e+ploatarii copilului5 n4 asi#urarea unei interventii pro%esioniste$ prin ec*ipe multidisciplinare5 o4 asi#urarea con%identialitatii si a eticii pro%esionale. 1on%orm le#ii$ S0 pot %i or#anizate de catre directiile #enerale de asistenta sociala si protectia copilului 9:7AS!14$ or#anisme private acreditate 9;!A4 sau parteneriate intre acestea doua 9S0 pu,lic/privat4. Ast%el$ in SM; prin furnizorii de servicii care au in su,ordine s/au or#anizeaza S0 se intele# :7AS!1 si ;!A. ; alta precizare este %aptul ca atat SM;$ cat si #*idul prezent se adreseaza in principal centrelor de plasament$ cu variantele amintite anterior. :esi#ur e+ista o serie de aspecte care sunt comune tuturor S0 si care se re#asesc de alt%el in SM; speci%ice$ de e+emplu pentru centrul maternal$ centrul de primire in re#im de ur#enta pentru copilul a,uzat$ ne#lijat sau e+ploatat. 0ecomandam utilizarea si promovarea noii denumiri 6servicii de tip rezidential6 si in su,sidiar a denumirii 6centre de plasament6 care sunt mentionate de Le#ea nr.2"2/2((4 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si mai putin a acelor denumiri care contin cuvantul 6casa6. Adevarata casa a copilului este intr/o %amilie 9%amilia naturala$ %amilia e+tinsa sau %amilia adoptiva4. !rotectia copilului intr/un serviciu de tip rezidential este temporara si tre,uie sa dureze cat mai putin$ pana cand$ prin e%orturile pro%esionistilor$ ale %amiliei si ale comunitatii se reuseste identi%icarea si punerea in practica a unei solutii cu caracter permanent$ adaptata situatiei particulare a copilului/ tanarului. Ast%el$ daca situatia copilului impune protectia intr/un serviciu de tip rezidential$ acesta nu tre,uie sa %ie o simpla casa $ pentru ca$ in

%apt$ oricat de %rumos si con%orta,il ar %i nu este sinonim cu o casa$ ci tre,uie sa %ie un centru desc*is catre comunitate si inte#rat intr/un sistem de servicii$ toate destinate inte#rarii socio/%amiliale a copilului. <n alt aspect important este %aptul ca se promoveaza mediul de tip %amilial in cadrul S0. Le#ea nr.2"2/2((4 precizeaza clar la art.11( alin.954 ca SR se organizeaza pe model familial. Ast%el$ strate#iile judetene tre,uie sa/si adapteze o,iectivele ast%el incat institutiile de tip vec*i sa dispara prin inc*iderea lor si crearea de S0 sau sa %ie restructurate pe module de tip %amilial. Standardul 1: Misiunea
1 ec$re %erv c u t # re) dent $" $re o #re)ent$re %cr %$ $ & % un %$"e+ #recu& % un (2 d #entru co# "u"' t$n$ru" bene* c $r c$re #rec )e$)$ c"$r &odu" de or($n )$re % *unct on$re % %erv c "e o*er te.

S0 au drept misiune #enerala %urnizarea sau asi#urarea accesului copiilor$ pe o perioada determinata$ la #azduire$ in#rijire$ educatie si pre#atire in vederea reinte#rarii sau inte#rarii %amiliale si socio/pro%esionale. Activitatile de #azduire$ in#rijire$ educatie non/%ormala si in%ormala$ sprijin emotional$ consiliere$ precum si dezvoltarea majoritatii deprinderilor de viata independenta si a unora dintre activitatile le#ate de reinte#rarea sau inte#rarea %amiliala se acorda o,li#atoriu in locatia S0. 1elelalte activitati se pot acorda de catre acelasi %urnizor sau de alti %urnizori de servicii$ in aceeasi locatie sau in alte locatii decat cea in care are loc #azduirea copilului$ insa accesul la aceste activitati este asi#urat si monitorizat de S0 in responsa,ilitatea caruia se a%la copilul si care ii asi#ura #azduire. Acest standard evidentiaza %aptul ca serviciul este centrat pe copil$ pe respectarea drepturilor sale / %iind necesar ca personalul an#ajat$ copiii si parintii$ comunitatea sa ai,a o intele#ere pro%unda a misiunii S0 si sa/si or#anizeze interventia in con%ormitate cu aceasta. Misiunea este ela,orata de coordonatorul S0 impreuna cu ec*ipa si tre,uie sa %ie avizata de :7AS!1$ reprezentat de 1onsiliul :irector. Avizarea este necesara pentru a asi#ura incadrarea acestui serviciu in strate#ia judeteana/ locala de protectie a copilului si se impune atat pentru S0 pu,lice$ cat si pentru S0 private. Misiunea este speci%ica %iecarui serviciu rezidential5 de e+emplu$ in cazul unei comple+ rezidential$ in care e+ista atat centru de plasament$ cat si apartamente$ misiunea se ela,oreaza separat pentru centru$ respectiv apartamente. &deea %undamentala este ca ,ene%iciarii 9copil si %amilie4$ partenerii S0 si comunitatea in ansam,lul ei sa ai,a posi,ilitatea de a intele#e cat mai clar scopul acelui serviciu$ pentru ce e+ista si %unctioneaza in comunitatea respectiva. 3ormularea misiunii este accesi,ila si concreta$ ast%el incat sa evidentieze speci%icul S0 dintr/o anumita comunitate5 te+tul avizat se poate %olosi la pliante de prezentare$ a%ise$ %luturasi etc.

Minimumul necesar pentru respectarea acestui standard este ca %iecare S0 sa ai,a: / %ormularea misiunii avizate$ a%isata si su, %orma de pliant / #*idul de prezentare a serviciului pentru ,ene%iciari / #*idul pentru personalul an#ajat si voluntari Standardul 2: Locul in sistemul de servicii sociale judetean/ local al sectoarelor municipiului Bucuresti

Fiecare serviciu de tip rezidential are la dispozitie o prezentare sc ematica a sistemului de servicii sociale de la nivel judetean sau local al sectoarelor municipiului Bucuresti! care precizeaza clar locul ocupat de serviciul in cauza si relatiile de cola"orare cu celelalte servicii# Acest standard evidentiaza %aptul ca serviciul este inte#rat in comunitate si intr/un sistem de servicii 9spre deose,ire de vec*ile institutii rezidentiale care aveau un caracter inc*is$ cvasi/izolat4$ aspect care tre,uie inteles atat de copii si parinti$ cat si de personal. 1ea mai simpla reprezentare este o sc*ema in care central este reprezentat S0 respectiv si in jurul sau celelalte institutii si servicii cu care se relationeaza: / / / / / / :7AS!1/ ;!A ca structura coordonatoare alte servicii de protectie a copilului 9centru de consiliere$ centru de pre#atire a inte#rarii/ reinte#rarii in %amilie etc.4 scoala/ scolile din comunitate la care sunt inscrisi copiii medicul de %amilie$ policlinica cu care cola,oreaza S0 servicii de recuperare/ rea,ilitare ,aze sportive si clu,uri pentru petrecerea timpului li,er etc.

&n sc*ema cu locul serviciului in comunitate %iecare or#anizatie este trecuta cu numele complet si se recomanda mentionarea numarului de tele%on si/ sau adresei. 1arto#ra%ierea sistemului judetean/ local de servicii se %ace la nivel de :7AS!1 si include toate serviciile pu,lice si private acreditate si a relatiilor dintre acestea. Acest document nu este in responsa,ilitatea coordonatorului S0$ ci este un document reprezentativ ela,orat pentru un judet sau sector al municipiului Bucuresti. !recizand care este locul S0 in aceasta sc*ema a serviciilor se asi#ura accesul personalului si al ,ene%iciarilor la o viziune de ansam,lu asupra sistemului$ %iind mai clare relatiile de cola,orare$ dar si perspectivele de evolutie a S0.

Standardul 3:

Admiterea in cadrul serviciului de tip rezidential

Copiii/ tinerii beneficiaza de serviciile si activitatile desfasurate in cadrul serviciului de tip rezidential numai daca acesta poate raspunde nevoilor lor individuale de ingrijire, educatie, socializare etc., stabilite printr-o evaluare initiala. Admiterea co# "or n SR %e *$ce nu&$ n b$)$ &$%ur de #"$%$&ent dec %$ * e de CPC n % tu$t $ n c$re #$r nt % co# "u" cu v$r%t$ #e%te 34 $n %unt de $cord n $ce%t %en% %$u de c$tre n%t$nt$ 0udec$tore$%c$ $tunc c$nd $cordu" $ce%tor$ " #%e%te d n v$r &ot ve. At$t CPC+ c$t % n%t$nt$ trebu e %$ t n$ cont de ur&$to$re"e c$nd %e $ dec ) $ de #"$%$&ent ntr/un %erv c u de t # re) dent $", $. b. c. d. e. *. nu e%te #o% b "$ #"$%$re$ co# "u"u "$ *$& " $ e!t n%$ %$u "$ *$& " $ %ub%t tut v$5 &ent nere$ *r$t "or &#reun$5 *$c " t$re$ e!erc t$r de c$tre #$r nt $ dre#tu"u de $ v ) t$ co# "u" % de $ &ent ne "e($tur$ cu $ce%t$5 #"$%$re$ co# "u"u c$t &$ $#ro$#e de co&un t$te$ d n c$re #rov ne -#r nc # u" #ro! & )$r .5 #"$%$re$ cu #r or t$te n centre'c$%e de t # *$& " $"5 con%u"t$re$ #re$"$b "$ $ coordon$toru"u SR.

To$te $ce%te $%#ecte ob" ($tor #r n "e(e+ #recu& % $"te"e %#ec * ce trebu e %$ %e re($%e$%c$ n #rocedur "e de $d& tere % ev$"u$re $"e SR. Desemnarea persoanei responsabile e%te un &o&ent cruc $" "$ $d& tere$ co# "u"u n SR. Pentru nce#ut #er%o$n$ re%#on%$b "$ e%te de re(u"$ unu" d ntre educ$tor (ru#e n c$re e%te re#$rt )$t co# "u"+ $r n c$)u" c$%e"or de t # *$& " $" e%te $%$/nu& tu" 6#$r nte %oc $"6. Av$nd n vedere nu nu&$ &o&entu" de%e&n$r #er%o$ne re%#on%$b "e+ d$r % $ct v t$te$ (ener$"$ de n(r 0 re de b$)$ % educ$re #redo& n$nt n*or&$"$ #re%t$t$ de 6#$r nte"e %oc $"6 re)u"t$ n &od &#" c t nece% t$te$ *or&$r cont nue cu #r or t$te du#$ re(u" "e educ$toru"u %#ec $" )$t % $"e $% %tentu"u &$tern$" #ro*e% on %t. De% nterv ne n c$" t$te de #ro*e% on %t n #r &u" r$nd+ #er%o$n$ re%#on%$b "$ re%#ect$ n nter$ct une$ %$ cu co# "u" v$"or "e de b$)$ $"e une re"$t #$rent$"e de c$" t$te, c$"dur$ % $*ect une5 " & te c"$re % b ne #rec )$te5 r$%#un% &ed $t "$ nevo "e co# "u"u 5 d %#on b " t$te de $ r$%#unde ntreb$r "or co# "u"u 5 %$nct on$re educ$t v$+ con%truct v$ $ co&#ort$&ente"or n$cce#t$b "e $"e co# "u"u 5 re%#ect5 de%c2 dere % co&un c$re5 recuno$%tere$ c$" t$t "or % $ reu% te"or5 con* dent $" t$te % ncredere rec #roc$.

In $ce"$% t &#+ #er%o$n$ re%#on%$b "$ v$ $ve$ (r 0$ %$ de" & te)e c"$r ro"u" %$u de ro"u" #$r nt "or+ #entru $ nu #roduce de#endent$ co# "u"u de SR. Du#$ $d& tere+ co# trebu e $0ut$t %$ %e nte(re)e co"ect vu"u d n SR+ *$#t #entru c$re e%te nece%$r$ deru"$re$ unu program de acomodare $ c$ru dur$t$ e%te & n & de 2 %$#t$&$n con*or& SMO. Ace%t #ro(r$& #o$te nc"ude ur&$to$re"e $%#ecte % e%te coordon$t de #er%o$n$ de re*er nt$ $ co# "u"u ,

Co# "u"u + #recu& % *$& " e $ce%tu $ %$u re#re)ent$ntu"u "e($"+ " %e e!#" c$ *o$rte c"$r+ #e nte"e%u" "or+ c$re e%te %#ec * cu" SR+ ce $%te$#t$ #er%on$"u" de "$ e + c$re %unt *$c " t$t "e etc5 Co# "u" v$ * #re)ent$t ce"or"$"t co# + %e v$ #re)ent$ SR+ "ocu" unde v$ dor& % unde #o$te %$/% #$%tre)e ob ecte"e #er%on$"e+ * nd ndru&$t+ $0ut$t %$ nte"e$($+ %$ $cce#te % %$ re%#ecte nou" &ed u % #er%o$ne"e d n 0ur % cu& %$ re"$t one)e cu $ce%te$5 L$ re#$rt )$re$ co# "u"u n (ru#$ %e $re n vedere &ent nere$ *r$t "or &#reun$+ $ co# "or c$re %unt "e($t #r ntr/un $nu& t (r$d de ruden e+ c$re #rov n d n $ce"$% c$rt er'co&un t$te5 Co# "u"u %e v$ #er& te %$ $ b$ cu e" ob ecte #er%on$"e+ 0uc$r #re*er$te % v$ * %#r 0 n t nde$#ro$#e de #er%on$" n #roce%u" de $co&od$re. Ob ecte"e #er%on$"e " $0ut$ nu do$r n #$%tr$re$ dent t$t % $ %tor e #ro#r 5 e"e %unt n %te re#ere $"e trecutu"u + c$re d$u co# "u"u un %ent &ent de cont nu t$te % de % (ur$nt$. Co# "u" v$ * ncur$0$t %$/% e!#r &e o# n "e n "e($tur$ cu %ent &ente"e #o% b "e de $n! et$te #e c$re "e nce$rc$ * nd de#$rte de *$& " e %$u &ed u" n c$re $ tr$ t5 In $ce$%t$ #er o$d$ %$u du#$+ co# "u" #o$te %$/% $"e$($ o #er%o$n$ de re*er nt$+ cu c$re %$ #o$t$ co&un c$ n "e($tur$ cu to$te #rob"e&e"e %$"e5 Per%on$"u" v$ ur&$r cuno$%tere$ co# "u"u + *$vor )$nd nte(r$re$ "u n (ru#$+ d$r % n co&un t$te -(r$d n t$'%co$"$+ vec n$t$te etc..5 Co# "u" trebu e %$ * e n*or&$t+ ntr/o &$n er$ c"$r$ % $cce% b "$+ n r$#ort cu n ve"u" "or de nte"e(ere+ de%#re ce e%te #er& % % ce nu n SR. A%t*e"+ n t &#+ v$ con%t ent )$ *$#tu" c$ re(u" "e %unt &#ort$nte #entru $% (ur$re$ une conv etu r $r&on o$%e cu ce "$"t co# % cu #er%on$"u". Co# "u" v$ * $0ut$t %$ nte"e$($ &ot ve"e #entru c$re o #er o$d$ deter& n$t$ v$ "ocu n %erv c u" re) dent $" % %$ $ b$ o $bord$re #o) t v$ % ncre)$to$re c$ $ce%t de&er% e%te %#re b ne"e %$u.

Per%on$"u" trebu e %$ %t e c$re %unt co# $*"$t n #er o$d$ de $co&od$re % %$ "e $corde %#r 0 nu" nece%$r t n$nd cont de o# n "e co# "or+ #re*er nte"e $ce%tor$. Per%on$"u" e%te #re($t t cont nuu c$ %$ re%#ecte %tor $ co# "u"u + %$ nu co&ente)e %$u %$ 0udece (re%e" "e #$r nt "or %$u % tu$t $ %oc o/econo& c$ $ *$& " e . De $%e&ene$+ r t&u" $ct v t$t "or cu co# "u" e%te $d$#t$t #$rt cu"$r t$t "or $ce%tu $. M$ &u"t dec$t n $"te #er o$de+ co# "u" trebu e %$ bene* c e)e de %#r 0 n e&ot on$" % + du#$ c$)+ de con% " ere. Un ro" &#ort$nt n $co&od$re$ nou"u /ven t " $u ce "$"t co# re) dent . D n $ce%t &ot v+ co# n*or&$t d n t &# % #re($t t %$ #r &e$%c$ un nou" co"e(' o nou$ co"e($. d n SR vor *

Co# #ot * $ntren$t n & c concur%ur de de / 6cu& %$ %$rb$tor & ven re$ unu nou co"e(6 / % #ot * %o" c t$t %$ nde#" ne$%c$ %$rc n concrete. In conc"u) e+ #r & re$ co# "or n SR re#re) nt$ unu" d ntre ce"e &$ &#ort$nte &o&ente d n v $t$ n SR+ c$nd to$te ener( "e %unt ndre#t$te c$tre #roce%u" de $d$#t$re c$re $re "oc $t$t #entru co# "+ c$t % #entru SR. In *$#t+ #e ter&en "un(+ SR e%te ce" c$re trebu e %$ %e $d$#te)e nevo "or co# "or #e c$re #rote0e$)$ % nu nver%. Standardul : !lanul individualizat de protectie

"n cadrul serviciului de tip rezidential, fiecare copil/ tanar este ocrotit in baza unui plan individualizat de protectie, care este dezvoltat in programe de interventie specifica pentru urmatoarele aspecte: nevoile de sanatate si promovare a sanatatii# nevoile de ingrijire, inclusiv de securitate si promovare a bunastarii# nevoile fizice si emotionale# nevoile educationale si urmarirea obtinerii de rezultate scolare corespunzatoare potentialului de dezvoltare a copilului# nevoile de petrecere a timpului liber# nevoile de socializare, inclusiv modalitatile de mentinere a legaturilor, dupa caz, cu parintii, familia largita, prietenii si alte persoane importante sau apropiate fata de copil si modul de satisfacere a tuturor acestor nevoi.

P"$nu" nd v du$" )$t de #rotect e -PIP. %e ntoc&e%te de &$n$(eru" de c$) &#reun$ cu ec2 #$ &u"t d %c #" n$r$ n b$)$ ev$"u$r #% 2o%oc $"e n t $"e % $ ev$"u$r det$" $te $ % tu$t e co# "u"u n conte!t %oc o/*$& " $" % cu"tur$". Ev$"u$re$ #% 2o%oc $"$ n t $"$ $re "oc $nter or #"$%$r co# "u"u n SR+ $r ev$"u$re$ det$" $t$ du#$ $ce%t &o&ent.

&ntocmirea !&! incepe imediat dupa inre#istrarea cererii pentru instituirea unei masuri de protectie speciala ca urmare a solicitarii directe a %amiliei/ reprezentantului le#al al copilului sau a re%eririi din partea S!AS$ respectiv a persoanelor cu atri,utii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ/ teritoriala in care locuieste %amilia cu copilul ori din partea ;!A ori alte servicii din cadrul :7AS!1 care instrumenteaza cazul. &n consecinta$ evaluarea psi*osociala initiala se realizeaza %ie de catre personalul de specialitate al :7AS!1 9asistent social si/sau psi*olo#4$ %ie de catre cel al S!AS sau ;!A ori de catre persoanele cu atri,utii de asistenta sociala din cadrul consiliilor locale comunale.
M$n$(eru" de c$) e%te de%e&n$t de DGASPC * e d n c$dru" #ro#r e n%t tut + * e d n c$dru" OPA. E%te e!c"u%$ #o% b " t$te$ unu &$n$(er de c$) d n c$dru" SR. I&ed $t du#$ de%e&n$re+ &$n$(eru" de c$) &#reun$ cu coordon$toru" SR %t$b "e%te co&#onent$ ec2 #e &u"t d %c #" n$re cu c$re v$ #$rcur(e et$#e"e &$n$(e&entu"u de c$)+ con*or& SMO core%#un)$to$re. Ec2 #$ &u"t d %c #" n$r$ nc"ude #ro*e% on %t d n c$dru" DGASPC+ SR % $"te n%t tut re"ev$nte #entru ev$"u$re$ % %o"ut on$re$ c$)u"u .

:esi nu %ace o,iectul standardului 4 in mod direct$ evaluarea evidentiaza nevoile copilului$ %apt pentru care este strans le#ata de intocmirea si monitorizarea !&!. &n consecinta$ sunt necesare cateva repere le#ate de e%ectuarea propriu/zisa a evaluarii situatiei copilului$ mai ales ca din ec*ipa multidisciplinara %ac parte si pro%esionisti ai S0 care tre,uie sa aplice aceleasi principii ca si restul mem,rilor ec*ipei. <rmatoarele aspecte tre,uie clari%icate intre mem,rii ec*ipei:
Sco#u" % re)u"t$te"e $nt c #$te $"e ev$"u$r 5 7$)e"e "e( %"$t ve $"e ev$"u$r 5 Protoco$"e"e % #rocedur "e de ur&$t5 Ce n%t tut e+ ec2 #$ %$u #ro*e% on %t $re #r nc #$"$ re%#on%$b " t$te n d *er te"e et$#e $"e &$n$(e&entu"u de c$)5 DGASPC e%te n%t tut $ re%#on%$b "$ cu #rotect $ %#ec $"$ $ co# "or+ n%$ #e #$rcur%u" &$%ur de #"$%$&ent+ SR/u"u %e de"e$($ &$re #$rte d n $ce$%t$ re%#on%$b " t$te #r n nter&ed u" re$" )$r PIP. Ec2 #$ e%te *"e! b "$+ or c$nd #ot ven no &e&br n *unct e de nevo "e co# "u"u + n%$ &$n$(eru" de c$) #o$te %t$b " un nuc"eu re%#on%$b " #e tot #$rcur%u" ev$"u$r % %o"ut on$r c$)u"u . De re(u"$+ &$n$(eru" de c$) e%te #er%o$n$ re%#on%$b "$ cu ntoc& re$ % &on tor )$re$ PIP. Cu& vor * &#" c$t co# % &e&br *$& " "or n #roce%u" de ev$"u$re % n re%tu" et$#e"or5 Ce #ro*e% on %t v$ $ve$ r$%#undere$ #entru $n$" )$ re)u"t$te"or ev$"u$r % ntoc& re$ PIP -&$n$(eru" de c$).5 Modu" n c$re %e v$ &#$rt$% n*or&$t $ ntre #ro*e% on %t % ntre n%t tut % &odu" cu& v$ * nre( %tr$t$ -con* dent $" t$te+ deonto"o( e #ro*e% on$"$+ do%$ru" co# "u"u .5 C$re %unt re%#on%$b " t$t "e * ec$ru &e&bru $" ec2 #e n re$" )$re$ PIP.

Ev$"u$re$,

3.

E%te centr$t$ #e co# "

Pe tot #$rcur%u" ev$"u$r + co# "u" e%te #unctu" centr$"+ $r #$rer "e "u %unt "u$te n con% der$re ntotde$un$. De $cee$+ &#ort$nt$ "ucru"u d rect cu co# n t &#u" ev$"u$r e%te ev dent$+ nc"u% v #r n ($% re$ unor &etode #otr v te+ &u"t #"e+ n *unct e de v$r%t$+ %e! % cu"tur$+ #entru e!#r &$re$ dor nte"or % %ent &ente"or "or % nte"e(ere$ e!#er ente"or "or. 2. Se b$)e$)$ #e de)vo"t$re$ co# "u"u

Co# $u o %er e de nevo d *er te % co&#"e!e de de)vo"t$re c$re trebu e $co#er te n d *er te"e %t$d $"e co# "$r e + d$c$ %e dore%te obt nere$ de re)u"t$te o#t &e. De)vo"t$re$ * ec$ru co# " e%te &ode"$t$ %e&n * c$t v de e!#er ente"e % nter$ct une$ cu o %er e de *$ctor . Un *$ctor %unt %#ec * c * ec$ru co# "+ cu& $r * &o%ten re$ (enet c$ %$u #er%on$" t$te$. A"t *$ctor #ot nc"ude #rob"e&e"e de %$n$t$te %$u de de)vo"t$re. A"t #ot * de n$tur$ cu"tur$"$+ * ) c$ %$u e&ot on$"$+ "e($t$ de &ed u" n c$re tr$ e%te co# "u". 8. Se b$)e$)$ #e #r nc # eco"o( ce

Inte"e(ere$ unu co# " trebu e %$ %e b$)e)e #e conte!tu" *$& " $"+ cu"tur$" % co&un t$r n c$re %e de)vo"t$. D ver%e %tud $u $r$t$t $%oc ere$ de)$v$nt$0e"or econo& ce % $ #o% b " t$t de e%ec n de)vo"t$re$ co# "u"u % $%oc ere$ d ntre (ru#u" de #r eten $" unu $do"e%cent % &$n *e%t$r "e #ro %$u $nt /%oc $"e. L$ *e" % &#$ctu" #e c$re " $re %#r 0 nu" *$& " e "$r( te $%u#r$ c$#$c t$t #$r nt "or %$u nevo $ de $ %e "u#t$ %$/% cre$%c$ co# ntr/o % tu$t e de %$r$c e. Ev$"u$re$+ #r n ur&$re+ trebu e %$ $ n con% der$re tre do&en , $. b. c. 4. nevo "e de de)vo"t$re $"e co# "u"u 5 c$#$c t$te$ #$r nt "or %$u $ *$& " e %ub%t tut ve de $ r$%#unde $decv$t % *$& " $ e!t n%$ % *$ctor de &ed u.

A% (ur$ e($" t$te$ %$n%e"or

A% (ur$re$ e($" t$t %$n%e"or nu n%e$&n$ c$ tot co# %unt tr$t$t "$ *e"+ c c$ %e r$%#unde nevo "or nd v du$"e. 9. I&#" c$ "ucru" cu co# % *$& " "e

De)vo"t$re$ une re"$t de #$rtener $t cu co# % *$& " "e $ce%tor$ nu e%te ntotde$un$ un #roce% u%or. Ind *erent c$t$ re) %tent$ o#une *$& " $ %$u c$t de d * c "$ e%te % tu$t $+ e%te "$ *e" de &#ort$nt %$ cont nu$& %$ ($% & &etode de &#" c$re $ *$& " e n #roce%u" de ev$"u$re+ ntoc& re % re$" )$re $ PIP. Med ere$ #o$te * % e$ de *o"o% n %t$b " re$ co"$bor$r ntre #ro*e% on %t % &e&br *$& " e . :. Se de)vo"t$ #e b$)$ #uncte"or *orte % dent * c$ d * cu"t$t "e

E%te *o$rte &#ort$nt c$ or ce $bord$re $ ev$"u$r c$re %e b$)e$)$ #e o nte"e(ere co&#"et$ $ % tu$t e co# "u"u n *$& " e % n co&un t$te %$ e!$& ne)e cu (r 0$ n$tur$ "e($tur "or d ntre co# "+ *$& " e % *$ctor de &ed u % %$ dent * ce $t$t n*"uente"e #o) t ve c$t % #e ce"e ne($t ve. ;. Are "$ b$)$ o $bord$re nter/ n%t tut on$"$ c$re e%te $#" c$t$ % n cee$ ce #r ve%te *urn )$re$ %erv c "or cu#r n%e n PIP

Inc$ de "$ n$%tere+ tot co# nter$ct one$)$ cu #ro*e% on %t d n &$ &u"te do&en $"e co&un t$t + &$ $"e% n cee$ ce #r ve%te %$n$t$te$+ n(r 0 re$ #e t &#u" ) "e % educ$t $. Ace%t $ #o%ed$ cuno%t nte de%#re co# " % *$& " e c$re %unt e%ent $"e #entru ev$"u$re. M$ &u"t+ n $nu& te % tu$t #ot * %o" c t$t %$ re$" )e)e o ev$"u$re de %#ec $" t$te $ co# "or. Un #r nc # u de b$)$+ *o$rte &#ort$nt #entru ev$"u$re e%te $bord$re$ &u"t d %c #" n$r$ % nter/ n%t tut on$"$+ n c$re ev$"u$tor % *urn )or de %erv c nu $#$rt n e!c"u% v % %te&u"u de #ro&ov$re % #rotect e $ dre#tur "or co# "u"u . <. Re#re) nt$ un #roce% cont nuu+ nu un even &ent % n(u"$r

Pentru nte"e(ere$ % tu$t e unu co# " %e#$r$t de #$r nt d n d ver%e &ot ve e%te nece%$r un #roce% de co"ect$re de n*or&$t d n &$ &u"te %ur%e+ con*runt$re$ $ce%tor n*or&$t n c$dru" *$& " e % *o"o% re$ #ro*e% on %t "or d n &$ &u"te do&en . Ev$"u$re$ trebu e %$ cont nue #e to$t$ #er o$d$ de ntervent e+ $r ntervent $ #o$te nce#e o d$t$ cu ev$"u$re$. Ev$"u$re$ nu trebu e %$ * e #re$ ntru) v$+ re#et$t$ d$c$ nu e%te nece%$r %$u cont nu$t$ *$r$ un %co# c"$r % #rec %. Trebu e de* n te c"$r d *er te"e t #ur % n ve"ur de ev$"u$re.

=.

Se re$" )e$)$ n #$r$"e" cu $"te $ct un % cu *urn )$re$ de %erv c

Ev$"u$re$ #% 2o%oc $"$ n t $"$ % ev$"u$re$ det$" $t$ re#re) nt$ un #roce% d %t nct c$re $re dre#t re)u"t$t dent * c$re$ % $n$" )$ nevo "or co# "u"u + n vedere$ re$" )$r PIP. Ace$%t$ nu n%e$&n$ c$ nu %e #ot "u$ &$%ur de ntervent e &ed $t$+ re%#ect v *urn )$re$ de %erv c core%#un)$tor nevo "or co# "u"u % *$& " e + n #$r$"e" cu ev$"u$re$ % nu trebu e %$ $%te#te ter& n$re$ $ce%te $. De $"t*e"+ #roce%u" ev$"u$r cont nu$ n d n$& c$ #e #$rcur%u" re$" )$r PIP. 3>. Se b$)e$)$ #e dove) Pro*e% on %t *o"o%e%c cuno%t nte"e d n #r$ct c$ % d n cercet$r "e $%u#r$ nevo "or co# "or % *$& " "or+ #recu& % re)u"t$te"e %erv c "or % ntervent "or+ #entru $ *und$&ent$ ev$"u$re$ % #"$n * c$re$. Totod$t$+ nre( %tre$)$ % $ctu$" )e$)$ n*or&$t $ n &od % %te&$t c % nv$t$ cont nuu d n nter$ct une$ cu co# % *$& " "e "or.

.valuarea detaliata presupune$ in %unctie de nevoile si particularitatile copilului$ aspecte de ordin: ,4 social5 c4 psi*olo#ic5 d4 medical5 e4 educational5 %4 juridic.

1on%orm le#ii$ P$P contine prestatii$ servicii si interventii care se adreseaza atat copilului$ cat si %amiliei/ reprezentantului le#al si persoanelor importante pentru copil. Acestea din urma pot %i mem,rii ai %amiliei e+tinse$ prieteni de %amilie$ cadre didactice sau alti pro%esionisti cunoscuti copilului$ alti copii etc. care alcatuiesc in %apt reteaua sociala de sprijin a copilului si %amiliei. :e alt%el$ aceste persoane pot %i convocate cu ocazia consiliului de %amilie care are loc anterior luarii masurii de plasament ast%el incat sa se #aseasca solutia cea mai potrivita pentru copilul respectiv.

&nstructiuni pentru completarea !&!: !artea introductiva:

&n dreptul ru,ricii 60esponsa,il pentru aplicarea masurii de protectie6 se completeaza cu titulatura serviciului/ compartimentului care are o,li#atia

monitorizarii copilului pe intrea#a perioada a masurii de protectie 9de e+emplu$ serviciul alternative de tip %amilial din cadrul :7AS!1 in situatia plasarii copilului la asistent maternal4 si numele se%ului serviciului respectiv5 in situatia ;!A care nu are in structura sa ast%el de servicii/compartimente se completeaza cu numele se%ului ierar*ic al mana#erului de caz5

&n dreptul ru,ricii 60eprezentantul le#al al copilului6 se completeaza cu numele parintilor sau reprezentantului le#al al copilului. Acesta din urma poate %i$ con%orm le#ii: tutorele sau presedintele consiliului judetean sau primarul de sector pentru copilul pentru care nu s/a putut institui tutela si pentru care instanta a dispus masura plasamentului 9art. 2 din Le#ea nr.2"2/2((44. &n situatia luarii plasamentului in re#im de ur#enta$ cand se suspenda de drept e+ercitiul drepturilor parintesti pana cand instanta se pronunta cu privire la mentinerea sau inlocuirea acestei masuri$ la aceasta ru,rica se inscriu doua nume: unul al persoanei$ %amiliei$ asistentului maternal sau se%ului serviciului rezidential 9coordonatorului S04 care a primit copilul in plasament in re#im de ur#enta / care e+ercita drepturile si o,li#atiile parintesti privitoare la persoana copilului si celalalt al presedintelui consiliului judetean sau primarului de sector / care e+ercita drepturile si o,li#atiile parintesti privitoare la ,unurile copilului 9art. 4 din Le#ea nr.2"2/2((445 &n dreptul ru,ricii 6Mem,rii ec*ipei si institutia din care provin6 se completeaza cu numele tuturor pro%esionistilor care au contri,uit la ela,orarea !&!$ care pot %i din aceeasi institutie cu mana#erul de caz sau nu. !entru pro%esionistii care lucreaza cu contract de munca partial sau cu detasare in aceeasi institutie cu mana#erul de caz se vor trece am,ele institutii$ respectiv: :7AS!1/ ;!A cu contract de munca partial sau :7AS!1 cu detasare si institutia cu care au contract de munca individual. !entru pro%esionistii care sunt an#ajati ai :7AS!1 dar lucreaza in alta locatie decat mana#erul de caz se va mentiona si acest aspect / aceasta situatie este vala,ila si pentru pro%esionistii care lucreaza in serviciul rezidential in care este plasat copilul.

!restatiile pot %i in ,ani sau in natura si cuprind alocatiile pentru copii$ alocatiile %amiliale 9complementara si monoparentala4$ venitul minim #arantat$ alte ajutoare speciale 9de e+emplu$ alocatia du,la si$ dupa caz$ asistentul personal pentru copilul cu diza,ilitati$ asi#urarea transportului la scoala$ centru de zi sau tratament4. Acestea sunt acordate de primarii$ directiile de dialo# si solidaritate sociala$ alte institutii pu,lice centrale si locale$ ;!A etc.$ pe care mana#erul de caz tre,uie sa le contacteze pentru a constata eli#i,ilitatea copilului si %amiliei si pentru a veri%ica modul de %urnizare a acestora. &n situatia in care mana#erul de caz constata ca %amilia si/sau copilul in cauza au dreptul la o anume prestatie$ el tre,uie sa sprijine %amilia in demersurile sale de o,tinere a dreptului respectiv 9de e+emplu$ sa contacteze autoritatea sau or#anizatia care %urnizeaza prestatia in cauza$ sa sprijine %amilia la

intocmirea documentatiei necesare$ sa acompanieze %amilia atunci cand considera ca acest lucru este necesar s.a.4. &n dreptul ru,ricii 6Autoritatea locala responsa,ila6 se vor trece atat autoritatile locale si centrale$ cat si ;!A$ care au %ost deja mentionate anterior. Serviciile sunt %urnizate$ in %unctie de nevoile copilului si$ dupa caz$ ale %amiliei si altor persoane importante pentru copil$ in di%erite arii de interventie: promovarea si protectia drepturilor copilului$ educatie$ sanatate$ rea,ilitare etc. Modul concret de %urnizare a serviciilor se realizeaza prin pro#ramele de interventie speci%ica 9!&S4. &n dreptul ru,ricii 60esponsa,il de caz/ persoana responsa,ila6 se inscriu:

numele responsa,ililor de caz$ respectiv pro%esionistii care indeplinesc conditiile con%orm SM; privind mana#ementul de caz in domeniul protectiei copilului$ si care raspund de realizarea !&S la nivelul S0 in care este plasat copilul si a altor servicii din protectia copilului 9de e+emplu$ in situatia caselor de tip %amilial$ daca copilul are nevoie de servicii in plus in ceea ce priveste dezvoltarea deprinderilor de viata sau reinte#rarea/inte#rarea in %amilie$ se pot trece responsa,ili de caz de la nivelul celor doua tipuri de servicii$ respectiv serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta si centrul de pre#atire si sprijinire a reinte#rarii sau inte#rarii copilului in %amilie45 numele persoanelor responsa,ile$ respectiv pro%esionistii din servicii a%late in alte domenii decat cel al protectiei copilului$ de e+emplu: servicii medicale %urnizate in unitati spitalicesti sau am,ulatorii$ servicii educationale %urnizate in unitatile de invatamant$ servicii de rea,ilitare a copilului a,uzat$ ne#lijat si e+ploatat sau a copilului cu diza,ilitati apartinand sistemului de sanatate.

Serviciile %urnizate de ;!A se pot inscrie la oricare din domeniile mentionate in !&!$ in %unctie de situatie:

centrele de zi se trec la ru,rica protectiei copilului5 daca in centrul de zi sunt %urnizate servicii educationale avizate de inspectoratele scolare$ acest lucru se mentioneaza in ru,rica corespunzatoare$ respectiv 6.ducatie %ormala si non/%ormala/in%ormala65 centrele de zi pentru rea,ilitarea copilului cu diza,ilitati se inscriu la ru,rica 60ea,ilitare6.

Serviciile de rea,ilitare 9pentru copilul cu diza,ilitati sau pentru copilul a,uzat$ ne#lijat si e+ploatat4 se inscriu separat la ru,rica corespunzatoare indi%erent de provenienta %urnizorului$ respectiv protectia copilului$ educatie sau sanatate. &n situatia copiilor plasati in S0$ la ru,rica 6!rotectia copilului6 se trece titulatura S0$ iar in dreptul responsa,ilului de caz se trece coordonatorul S0. 0esponsa,ilii de caz pentru

realizarea tuturor !&S de la nivelul S0 se vor mentiona %ie in !&! cu ocazia detalierii acestuia$ %ie pentru %iecare !&S in parte ane+e la !&! 9vezi mai jos la !&S4. &nterventiile se re%era la acele actiuni care tin de monitorizarea !&! de catre mana#erul de caz 9de e+emplu$ pro#ramarea intalnirilor cu copilul si %amilia$ avand diverse scopuri cum ar %i evaluarea$ acompanierea$ ne#ocierea con%lictelor$ monitorizarea cazului dupa reinte#rare etc.$ pro#ramarea re/evaluarii situatiei copilului4. Ast%el$ la ru,rica 60esponsa,il de caz/ persoana responsa,ila6 se trece %ie mana#erul de caz$ %ie persoana careia i/a dele#at o anume sarcina care se poate trece la capitolul interventii. !restatiile$ serviciile si interventiile care vizeaza %amilia si alte persoane importante pentru copil si care au impact direct asupra ,unastarii copilului imediate si potentiale 9o parte din ele au %ost deja descrise anterior4 se inscriu si ele in !&!$ %ie corespunzator in %iecare capitol cu speci%icarea cui se adreseaza$ %ie se intocmeste cate un !&! separat$ insa ane+at de cel al copilului. .+emple: pensiile de invaliditate$ ,ene%iciile sociale de care ,ene%iciaza adultii incadrati intr/o cate#orie de persoane cu *andicap$ serviciile de consiliere$ de educatie parentala s.a. P$S pot %i a,ordate #lo,al in cadrul !&! 9sunt parte inte#ranta a !&!$ care devine ast%el mult mai detaliat decat cel descris anterior4 sau se pot des%asura in mod distinct de !&! si acest lucru depinde de ce ale#e mana#erul de caz si ec*ipa sa 9in %unctie de e+perienta$ mod practic de lucru$ incarcatura de cazuri etc.4 si in acest caz sunt ane+e ale !&!. !&S acopera urmatoarele aspecte$ care pot$ de asemenea$ sa %ie comasate sau si mai %ra#mentate decat cele redate in continuare$ in %unctie de situatie: a4 nevoile de sanatate si promovare a sanatatii5 ,4 nevoile de in#rijire$ inclusiv de securitate si promovare a ,unastarii5 c4 nevoile %izice si emotionale5 d4 nevoile educationale si urmarirea o,tinerii de rezultate scolare corespunzatoare potentialului de dezvoltare a copilului$ inclusiv cele re%eritoare la inte#rarea socio/pro%esionala si dezvoltarea deprinderilor de viata independenta5 e4 nevoile de petrecere a timpului li,er5 %4 nevoile de socializare$ inclusiv modalitatile de mentinere a le#aturilor$ dupa caz$ cu parintii$ %amilia lar#ita$ prietenii si alte persoane importante sau apropiate %ata de copil.

!&S tre,uie sa contina o,iective pe termen scurt$ mediu si lun#$ activitatile corespunzatoare acestor o,iective$ care pot %i periodice$ inclusiv de rutina$ sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente$ durata a%erenta activitatilor$ personalul de

specialitate desemnat si alte persoane implicate$ precum si modalitatile de monitorizare si evaluare/ reevaluare a acestor pro#rame. &n a%ara principiilor individualizarii si personalizarii$ un alt aspect major su,liniat de SM; este implicarea activa a copilului si a familiei sale/ reprezentantului sau legal 9consultarea si participare4 pe tot parcursul evaluarii$ a ela,orarii si monitorizarii !&!$ a mana#ementului de caz in #eneral$ precum si in viata cotidiana a S0. !ro%esionistii au o,li#atia de a consulta copilul si de a tine cont de opinia acestuia$ in %unctie de varsta si #radul de maturitate ale acestuia$ in procesul decizional si de interventie care il priveste. ;piniile copilului si ale %amiliei/reprezentantului sau le#al tre,uie consemnate in dosarul copilului insotite de semnatura acestora 9adultii si copiii cu varsta peste 14 ani4. 1onsultarea copilului presupune ascultare activa din partea pro%esionistilor si punerea unor intre,ari desc*ise cu privire la diversele aspecte care ii privesc pe copii$ viata lor in S0 si in comunitate. Le($t de &#" c$re$ $ct v$ $ co# "u"u % $ *$& " e ' re#re)ent$ntu"u %$u "e($" e%te n*or&$re$ #er&$nent$ $ $ce%tor$ cu #r v re "$ $t n(ere$ %co#u"u % ob ect ve"or d n PIP+ nc"u% v #r n & 0"o$ce %cr %e c$re %unt #rev$)ute de SMO. A%t*e"+ *$& " $ trebu e %$ #r &e$%c$ * %e"e ev$"u$r "or e*ectu$te de ec2 #$ &u"t d %c #" n$r$+ #recu& % r$#ortu" * n$" de ev$"u$re ntoc& t de &$n$(eru" de c$)+ PIP % * %e"e c$re con%e&ne$)$ re/ev$"u$r "e #er od ce % oc$) on$"e % + du#$ c$)+ rev )u r "e PIP/u"u . Totod$t$+ co# "u" trebu e %$ cuno$%c$ cont nutu" $ce%tor docu&ente #e &$%ur$ c$#$c t$t %$"e de nte"e(ere+ $r #er%o$n$ re%#on%$b "$ #entru re$" )$re$ $ce%tu *$#t e%te &$n$(eru" de c$). Reevaluarea P$P se recomanda a se e%ectua o data la trei luni$ insa momentul este adecvat situatiei copilului si nu se suprapune cu reevaluarea situatiei$ care$ le#al se e%ectueaza in mod o,li#atoriu o data la 3 luni. Aceasta presupune nu numai analiza indeplinirii o,iectivelor cuprinse in !&!$ ci$ la nevoie$ si reevaluarea situatiei copilului in noul conte+t si din perspectiva scopului !&!. :esi#ur$ in cadrul !&S are loc evaluarea permanenta a copilului de catre pro%esionistii responsa,ili de caz desemnati si consemnati in !&! si care pot anunta mana#erului de caz diverse situatii 9de e+emplu$ im,olnavirea #rava a copilului$ sc*im,area scolii4 care conduc la reevaluarea ocazionala si revizuirea !&! inainte de termenul sta,ilit/ le#al. !ro%esionistii mentionati anterior sunt o,li#ati sa intocmeasca rapoarte de monitorizare pe care le transmit mana#erului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la copil in orice moment. &n a%ara reevaluarii trimestriale$ ocazie cu care se completeaza si se transmit o,li#atoriu si rapoartele de monitorizare$ se recomanda mana#erului de caz sa contacteze lunar pro%esionistii responsa,ili de caz pentru a se in%orma cu privire la evolutia copilului. Modul de comunicare dintre mana#erul de caz si responsa,ilii de caz tre,uie sta,ilit de la inceput si consemnat in !&! / de e+emplu$ in%ormare tele%onica lunara si de ur#enta$ urmata cat de repede posi,il de transmiterea rapoartelor lunare de monitorizare prin posta$ %a+ si/sau e/ mail$ pro#ramarea re/evaluarilor si a intalnirilor ec*ipei.

1oordonatorul S0 tre,uie sa cunoasca continutul tuturor !&!/urilor copiilor din S0 si sa urmareasca$ la randul sau$ in cola,orare cu mana#erul de caz$ modul de realizare a o,iectivelor acestora$ mai ales a celor care tin in mod nemijlocit de activitatea din S0 si cea %acilitata de S0. Mai mult$ tre,uie sa ve#*eze ca activitatea din S0 sa se adapteze permanent pentru a raspunde adecvat o,iectivelor cuprinse in !&!/uri. :e aceea$ coordonatorul S0 tre,uie sa participe nu numai la sedintele ec*ipei de pro%esionisti din S0$ ci si la cat mai multe din sedintele de caz care ii privesc pe copiii din S0/ul pe care il conduce. <n e+emplu in acest sens poate %i adaptarea di%icila a unui copil la scoala din comunitate$ %apt pentru care s/ar sta,ili si consemna in !&! o serie de servicii de sprijin care necesita inc*eierea unor conventii de cola,orare neprevazute de %urnizorul de servicii si coodonatorul S0 si/sau implicarea unor pro%esionisti in plus %ata de cei desemnati la inceput. 1oordonatorul S0 tre,uie sa %aca %ata situatiilor neprevazute de la inceput in !&! si sa ia masurile necesare ast%el incat copilul sa nu ai,a de su%erit. &ndeplinirea cu succes a o,iectivelor !&! presupune implicarea si responsa,ilizarea nu numai a pro%esionistilor implicati$ dar si a %amiliei$ indi%erent daca in primul moment aceasta isi da acordul sau nu$ con%orm noii le#islatii. ;%erirea serviciilor se %ace numai in ,aza unui contract cu familia/ reprezentantul legal al copilului $ care o%era posi,ilitatea participarii si responsa,ilizarii partilor implicate. 1ontractul cu %amilia este un document scris inc*eiat intre mana#erul de caz si unul sau am,ii parinti ori$ dupa caz$ cu reprezentantul le#al al copilului$ in care se mentioneaza conditiile in care se vor o%eri serviciile si responsa,ilitatile speci%ice pe care %iecare parte implicata le are de indeplinit in perioada de timp sta,ilita. 1ontractul cu %amilia este un instrument pe care mana#erul de caz il utilizeaza in cadrul procesului de monitorizare si sta,ileste modalitatile concrete de aplicare a !&! din perspectiva implicarii %amiliei copilului. Mana#erul de caz are responsa,ilitatea de a prezenta si e+plica %amiliei si$ dupa caz$ copilului: scopul acestui contract$ responsa,ilitatile partilor$ rolul contractului in implementarea !&!$ posi,ilitatile si conditiile in care acest contract se poate modi%ica sau rezilia. Contr$ctu" cu *$& " $ e%te rev )u t #er od c % &od * c$t de c$tre &$n$(eru" de c$) de c$te or e%te nevo e+ n *unct e de #ro(re%e"e c$re nterv n %$u %c2 &b$r "e %urven te n deru"$re$ PIP -&od * c$re$ PIP $duce de "$ % ne &od * c$re$ contr$ctu"u .. 1$& " $ t ne "e($tur$ nu nu&$ cu &$n$(eru" de c$)+ d$r &$ $"e% cu #er%on$"u" d n SR. In $ce$%t$ % tu$t e+ *$& " $ %$u #er%on$"u" d n SR cu $tr but n &#"e&ent$re$ PIP trebu e %$ co&un ce &$n$(eru"u de c$) or ce %c2 &b$re c$re nterv ne n % tu$t $ co# "u"u % n re"$t $ $ce%tu $ cu *$& " $ %$ % c$re nece% t$ %c2 &b$re$ PIP+ re%#ect v $ contr$ctu"u cu *$& " $. !entru intocmire se poate adapta modelul de contract din ane+a ;rdinului ministrului muncii$ solidaritatii sociale si %amiliei nr."3/2((5 privind apro,area modelului 1ontractului pentru acordarea de servicii sociale$ inc*eiat de %urnizorii de servicii$ acreditati con%orm le#ii$ cu ,ene%iciarii de servicii sociale. Mai jos sunt redati o

parte termenii utilizati in acest ordin cu unele mici modi%icari pentru a corespunde situatia copilului/ tanarului din S0: ' contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contractul cu familia/ reprezentantul legal al copilului / actul juridic inc*eiat intre %urnizorul de servicii 9in cazul nostru$ :7AS!1 sau ;!A4 si ,ene%iciar 9in cazul nostru$ parintii sau reprezentantii le#ali4$ care e+prima acordul de vointa al acestuia in vederea acordarii de servicii sociale acordate sau %acilitate de S0 pentru copil/ tanar5 contractul va %i semnat si de coordonatorul S05 / serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/ facilitate de serviciul de tip rezidential / ansam,lu de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale$ %amiliale sau de #rup$ in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de di%icultate$ vulnera,ilitate sau de dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei$ pentru prevenirea mar#inalizarii si e+cluziunii sociale$ pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii$ de%inite in conditiile prevazute de ;rdonanta 7uvernului nr. )/2((3$ apro,ata cu modi%icari si completari prin Le#ea nr.515/2((3$ cu modi%icarile si completarile ulterioare5 in plus %ata de aceasta de%initie$ serviciile acordate si/sau %acilitate de S0 includ si cele re%eritoare la educatie$ pre#atire pro%esionala$ sanatate etc.5 / reevaluarea situatiei "eneficiarului de servicii sociale / activitatea o,li#atorie a %urnizorului de servicii sociale de a evalua situatia ,ene%iciarului de servicii sociale dupa acordarea de servicii sociale pe o anumita perioada5 con%orm Le#ii nr.2"2/2((4 privind protectia si promovarea drepturilor copilului$ reevaluarea se realizeaza o data la 3 luni si se concentreaza pe continutul !&! 5 / planul individualizat de asistenta si ingrijire va fi denumit planul individualizat de protectie 5 % revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenta si ingrijire! respectiv a planului individualizat de protectie / modi%icarea sau completarea adusa !&! pe ,aza rezultatelor reevaluarii situatiei ,ene%iciarului de servicii sociale5 / contri"utia "eneficiarului de servicii sociale / cota/parte din costul total al serviciului/ serviciilor acordat/ acordate de %urnizorul de servicii sociale$ in %unctie de tipul serviciului si de situatia materiala a ,ene%iciarului de servicii sociale$ si care poate %i in ,ani$ in servicii sau in natura5 nu se aplica in cazul S0 5 / o"ligatiile "eneficiarului de servicii sociale / totalitatea indatoririlor pe care ,ene%iciarul de servicii sociale si le asuma prin contract si pe care le va indeplini valori%icandu/si ma+imal potentialul psi*o/%izic5 / standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime o"ligatorii / ansam,lul de cerinte privind calitatea in#rijirii$ cadrul or#anizatoric si material$ resursele

umane si %inanciare in vederea atin#erii nivelului de per%ormanta o,li#atoriu pentru S0$ apro,ate in conditiile le#ii5 / modificari de drept ale contractului de acordare de servicii sociale / modi%icarile aduse contractelor de acordare de servicii sociale in mod independent de vointa partilor$ in temeiul prevederilor unui act normativ5 / forta majora / eveniment mai presus de controlul partilor$ care nu se datoreaza #reselii sau vinii acestora$ care nu putea %i prevazut in momentul inc*eierii contractului si care %ace imposi,ila e+ecutarea si$ respectiv$ indeplinirea acestuia5 ' evaluarea initiala / activitatea de identi%icare/ determinare a naturii cauzelor$ a starii actuale de dezvoltare si de inte#rare sociala a ,ene%iciarului de servicii sociale$ precum si a pro#nosticului acestora$ e%ectuata prin utilizarea de metode si te*nici speci%ice pro%esiilor sociale$ de catre %urnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluarii sunt cunoasterea si intele#erea pro,lemelor cu care se con%runta ,ene%iciarul de servicii sociale si identi%icarea masurilor initiale pentru ela,orarea planului initial de masuri5 / evaluarea comple&a va fi denumita evaluarea detaliata / activitatea de investi#are si analiza a starii actuale de dezvoltare si de inte#rare sociala a ,ene%iciarului de servicii sociale$ a cauzelor care au #enerat si care intretin situatia de di%icultate in care acesta se a%la$ precum si a pro#nosticului acestora$ utilizandu/se instrumente si te*nici standardizate speci%ice domeniilor: asistenta sociala$ psi*olo#ic$ educational$ medical$ juridic. Totod$t$+ *urn )oru" de %erv c nc2e e conventii de colaborare cu $"t *urn )or de %erv c + %#ec $" %t % n%t tut "e' or($n )$t "e re"ev$nte d n co&un t$te #entru re$" )$re$ PIP $"e co# "or #rote0$t n SR. Pr nc #$" #$rtener $ SR %unt ur&$tor , Structurile :7AS!1$ care sunt de drept responsa,ile cu protectia speciala a copiilor pe raza teritoriului respectiv5 Alte structuri pu,lice de interes local pentru sistemul de protectie 91!1$ consiliul judetean/ local de sector$ pre%ectura$ primariile45 Serviciile deconcentrate ale ministerelor 9inspectoratele scolare$ inspectoratele de politie$ directiile de sanatate pu,lica$ directiile de dialo#$ solidaritate sociala si %amilie$ inspectoratele de munca s.a.45 Serviciile comunitare locale si judetene5 <nitatile de invatamant si de pre#atire pro%esionala5

3irme private care$ pe de o parte$ pot o%eri posi,ilitatea de %ormare pro%esionala$ iar pe de alta parte$ pot sponsoriza S05 !resa.

:e asemenea$ S0 poate ,ene%icia de implicarea voluntara a unor persoane %izice sau juridice. Si in acest caz$ :7AS!1/ ;!A tre,uie sa contractualizeze aceste relatii de parteneriat$ in con%ormitate cu Le#ea nr.1'5/2((1. 'ontractul de voluntariat tre,uie sa %ie stipulate cel putin urmatoarele drepturi ale voluntarului: a4 participarea activa la ela,orarea si derularea pro#ramelor in considerarea carora s/a inc*eiat contractul5 ,4 des%asurarea activitatii in concordanta cu pre#atirea sa pro%esionala5 c4 asi#urarea de catre ,ene%iciarul voluntariatului a des%asurarii activitatilor in conditiile le#ale de protectie a muncii$ in %unctie de natura si de caracteristicile activitatii respective5 d4 asi#urarea de catre ,ene%iciarul voluntariatului$ in conditiile prevazute de le#e$ impotriva riscurilor de accident si de ,oala ce decur# din natura activitatii5 in lipsa asi#urarii costul prestatiilor medicale se suporta inte#ral de catre ,ene%iciarul voluntariatului5 e4 eli,erarea de catre ,ene%iciarul voluntariatului a unui certi%icat nominal care sa ateste calitatea de voluntar5 %4 ram,ursarea de catre ,ene%iciarul voluntariatului$ in conditiile convenite in contract$ potrivit le#ii$ a c*eltuielilor e%ectuate pentru realizarea activitatii5 #4 durata timpului de lucru$ sta,ilita$ in conditiile le#ii$ sa nu a%ecteze sanatatea si resursele psi*o%izice ale voluntarului5 *4 ,ene%iciaza de titluri onori%ice$ decoratii$ premii$ in conditiile le#ii. 1ontractul de voluntariat urmeaza sa cuprinda cel putin urmatoarele o,li#atii ale voluntarului: a4 sa indeplineasca sarcinile primite din partea ,ene%iciarului voluntariatului5 ,4 sa pastreze con%identialitatea in%ormatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat5 c4 sa participe la cursurile de instruire or#anizate$ initiate sau propuse de catre ,ene%iciarul voluntariatului5

d4 sa ocroteasca ,unurile pe care le %oloseste in cadrul activitatii de voluntariat. &n %apt cei mai apropiati cola,oratori ai S0 tre,uie sa %ie pro%esionistii care contri,uie la realizarea !&! si %amilia copilului. S0$ pentru a/si putea indeplini misiunea in cele mai ,une conditii$ ar tre,ui sa practice in mod re#ulat un mod de lucru dinamic$ divers in vederea atra#erii si mentinerii partenerilor mentionati anterior si a altora. &n acest sens se pot utiliza urmatoarele modalitati: a4 =izite si intalniri cu di%erite ocazii si circumstante5 ,4 ;%erirea permanenta de in%ormatii privind activitatea$ rezultatele$ di%icultatile$ perspectiva S05 c4 -rimiterea de %elicitari realizate de copiii protejati in S0 cu ocazia sar,atorilor 91 si ) Martie$ !asti$ 1raciun4$ aniversarilor etc.5 d4 ;r#anizarea de spectacole si alte activitati socio/culturale5 e4 !osi,ilitati de primire si tratare ca si intr/o %amilie 9cu servire de ceai$ ca%ea$ dulciuri etc.4. Acest mod de lucru tre,uie sa %ie vala,il atat pentru personal$ cat si pentru copii. Acestia tre,uie invatati sa/si %ormeze un mod de viata socia,il$ cum sa/si atra#a$ selecteze si mentine prietenii. 0elatia cu partenerii se ,azeaza pe cateva elemente precise$ cum ar %i: / / / / Selectia / cine te intereseaza si este asemanator conceptiei tale de munca si viata5 Modul de primire si tratare / di%erit de la caz la caz$ dar si unul comun5 1unoasterea si respectarea pro#ramului si re#ulilor din S0 / cand se poate veni$ cu cine se ia le#atura5 Asi#urarea unei constante 9periodicitati4. Mentinerea legaturilor cu parintii! familia largita si alte persoane importante sau apropiate fata de copil

Standardul (:

'opiilor din cadrul serviciului de tip rezidential li se ofera sprijin concret si sunt incurajati sa mentina legaturile cu parintii! familia largita si alte persoane importante sau apropiate fata de ei#

!rocedurile de mentinere a le#aturilor cu parintii$ %amilia lar#ita si alte persoane importante sau apropiate %ata de copil se re%era la: a4 Modalitati: vizite$ petrecerea impreuna a timpului li,er$ a >ee8/end/urilor$ sar,atorilor si vacantelor$ tele%on$ scrisori$ internet s.a.5 ,4 1onditii re%eritoare la vizitele in S0 si in a%ara S0: e+istenta unui spatiu 9si4 cu aceasta destinatie$ prezenta sau a,senta unui mem,ru al personalului sau al unei rude cu ocazia vizitelor sau petrecerii timpului li,er s.a.5 c4 0estrictii / vizite si iesiri interzise 9de e+emplu$ in situatia copiilor tra%icati nu se permite vizita nimanui pe perioada plasamentului in re#im de ur#enta4$ prezenta unui mem,ru al personalului cu ocazia vizitelor sau iesirilor. :esi mentinerea le#aturilor cu parintii$ %amilia lar#ita si alte persoane importante sau apropiate %ata de copil se consemneaza e+plicit in !&! si respectiv dosarul copilului$ este necesara e+istenta unui re#istru special pentru vizite pentru centralizarea datelor de acest #en$ care sunt indicatori de evaluare a e%orturilor depuse de personalul S0. 1unoasterea %amiliei si %avorizarea le#aturii cu %amilia reprezinta una dintre cele mai importante preocupari ale personalului S0 si tre,uie sa devina o constanta a activitatii acestuia. 1opiii sunt ajutati sa cunoasca istoria %amiliei lor$ sa intelea#a cauzele pentru care sunt intr/o masura de protectie speciala si sa accepte mai usor situatia temporara a separarii de %amilie. &n acelasi timp tre,uie sa %ie sprijiniti pentru ca ei si %amilia lor sa %ie capa,ili sa utilizeze toate oportunitatile o%erite de S0 ast%el incat separarea de %amilie sa %ie cat mai scurta si sa nu se mai repete. Spatiul si timpul destinate intalnirii cu %amilia$ prietenii sau alte persoane importante pentru copil pot %i or#anizate ast%el incat copilul sa ,ene%icieze de intimitate in cursul acestor vizite: / / Se poate utiliza camera de zi/ su%ra#eria modului$ apartamentului$ casei$ insa %ara a pertur,a activitatile din S0 si nici a in#radi derularea intalnirii respective. :otarile spatiului de intalnire au aceeasi am,ianta de tip %amilial 9cu mo,ilier o,isnuit acestui spatiu: %otolii$ masute joase$ decoratiuni adecvate$ c*iar realizate de copii4. .+ista un pro#ram de vizite care este cunoscut de copii si personal$ tre,uie a%isat pentru a %i cunoscut si de 9potentialii4 vizitatori.

!ot e+ista situatii in care vizitele se realizeaza numai su, suprave#*ere$ iar aceste situatii sunt decise de mana#erul de caz$ iar persoana care sta cu copilul in timpul vizitei este desemnat de coordonatorul S0. &n aceasta situatie pot %i mem,rii %amiliei copilului a,uzat$ ne#lijat sau e+ploatat 9in nici un caz parintele 9potential4 a#resor care nu tre,uie

sa cunoasca locatia S045 daca copilul este insotit de mama sa$ atunci prezenta unui mem,ru al personalului se va realiza cu acceptul acesteia. Alte e+emple de situatii cand este necesara supervizarea vizitelor 9e+ceptand situatiile de a,uz anterioare plasarii copilului sau petrecute intr/o vizita precedenta4: 1omportamentul parintilor este inadecvat ori imprevizi,il sau daca acestia au pro,leme mentale sau emotionale5 !arintele a,uzeaza ver,al de copil$ critica serviciul in #rija caruia este copilul sau %ace promisiuni nerealiste sau inadecvate copilului5 1opilul se teme de sa stea sin#ur cu parintii.

!arintii sunt incurajati si$ dupa caz$ ajutati in mod concret 9c*iar %inanciar4 sa/si viziteze copiii cat mai des si sa petreaca cat mai mult timp cu copiii lor$ cu ocazia zilelor de nastere$ a sar,atorilor 91raciun$ !asti4$ s%arsitului de saptamana$ precum si sa des%asoare unele activitati impreuna in cursul vizitelor in S0 9servirea mesei$ plim,ari4. 3amilia este in%ormata periodic cu privire la situatia copilului 9stare de sanatate$ situatie scolara$ evolutia copilului in S0 si in relatie cu cei din jur4 in vederea pre#atirii reintoarcerii copilului acasa. .ducatorul de re%erinta$ ca si ceilalti educatori sau personalul de in#rijire$ au datoria sa respecte cateva re#uli deontolo#ice de ,aza: nu se comenteaza atitudinea %amiliei nu se acuza sau nu se compatimeste copilul pentru %aptele parintilor nu se %ac pu,lice cauzele dramei %amiliale sau a%ectiunile de care su%era unii mem,ri ai %amiliei

.ste #reu sa lucrezi pentru re%acerea le#aturii %amiliale$ daca unii mem,ri ai personalului %ac comentarii dureroase pentru copil. 3iecare intalnire tre,uie perceputa ca o activitate in cadrul !&!$ rezultatele acesteia %iind evaluate si luate in considerare pentru demersurile ulterioare. &ntalnirea copil/%amilie contri,uie la mai ,una cunoastere a situatiei %amiliei de catre pro%esionisti /aceasta determinand sc*im,ari in proiectul personalizat. !entru monitorizarea si evaluarea evolutiei relatiilor$ se vor intocmi rapoarte scrise dupa %iecare intalnire$ precum si dupa reuniunile de lucru in ec*ipa pluridisciplinara 9ane+a 14. 0apoartele pot %i intocmite de educator cu sprijin/ supervizare din partea asistentului social/ mana#erului de caz.

:aca scopul vizitei este sa ajute parintele sa do,andeasca a,ilitati parentale unul sau doi pro%esionisti pot superviza vizita si pot interveni direct in diversele activitati care se des%asoara pe parcursul acesteia. :aca in timpul vizitelor la S0 parintele da dovada in mod %recvent de ne#lijenta$ %ace propuneri nerealiste sau mani%esta un comportament distructiv tre,uie luate in considerare urmatoarele aspecte: &ntalnirile pot avea loc si in casa unei rude5 copilul se poate vedea cu %amilia si prietenii c*iar daca parintii nu participa la aceste vizite5 Mem,rii ec*ipei pluridisciplinare tre,uie sa convin#a parintele de %aptul ca are o responsa,ilitate in le#atura cu respectarea pro#ramului de vizite 0euniunile periodice intre parinti$ educator$ mana#er de caz$ supervizor si alte persoane apropiate copilului pot duce la prevenirea ne#lijarii vizitelor de catre parinte. <neori copilul poate deveni e+cesiv de suparat inainte sau dupa vizita parintelui. Sentimentele normale de ?pierdere@ sau ?separare@ se pot reactiva vazandu/si parintele si se pot mani%esta prin suparari sau alte actiuni comportamentale5 1opilul poate deveni an+ios si speriat cand se intalneste cu parintele$ din acest motiv intervenind o stare de stress pentru amandoi5 1opilul poate mani%esta un conflict de loialitate dupa intalnirea cu parintele si in consecinta poate respin#e educatorul sau poate re%uza sa se intoarca in serviciul rezidential -re,uie sa se realizeze o evaluare completa a ?supararilor@ copilului$ daca este necesar sa re%aca plani%icarea vizitelor de comun acord cu cei implicati. :aca copilul devine suparat in timpul vizitelor datorita sentimentelor de ?pierdere@ sau ?separare@$ atunci rata %recventei vizitelor tre,uie sa creasca5 :aca copilul devine an+ios din cauza ca nu se simte ,ine cu parintele este necesar ca mana#erul de caz sa se implica direct pentru a usura contactul5 :aca con%lictul de loialitate contri,uie la necazul copilului$ mana#erul de caz sau/ si educatorul de re%erinta il pot asi#ura din nou ca nu e+ista disensiuni intre parintii si %amilia lui pe de o parte si personalul serviciului rezidential de cealata parte. Standardul ): $mplicarea comunitatii

Serv c u" de t # re) dent $" e%te de%c2 % c$tre co&un t$te+ $% (ur$nd $cce%u" % cond t "e #entru tot co# $*"$t n #rotect e #entru c$ $ce%t $ %$ #o$t$ cont$ct$ % &#" c$ n v $t$ "or or ce #er%o$n$+ n%t tut e+ $%oc $t e %$u %erv c u d n co&un t$te+ con*or& #ro#r "or dor nte+ cu e!ce#t $ re%tr ct "or #rev$)ute n &etodo"o( $ de or($n )$re % *unct on$re % #"$nu" nd v du$" )$t de #rotect e.

Co#

trebu e %$ * e nv$t$t %$ #$rt c #e "$ v $t$ co&un t$t + %$ ob%erve % %$ nterv n$ n *o"o%u" ce"or"$"t . A%t*e"+ #er%on$"u" v$ d %cut$ cu co# #entru $ "e cuno$%te o# n "e n $ce%t %en% % v$ ncur$0$ %$/% *$c$ #r eten n co&un t$te+ %$ &ent n$ "e($tur "e cu *o%t #r eten + %$ e*ectue)e v ) te rec #roce etc.

La randul ei$ comunitatea poate si tre,uie sa se implice in activitatile S0. Se recomanda or#anizarea unor vizite in S0 a reprezentantilor unitatilor de invatamant$ a celor culturale$ ;!A etc. .+istenta unei persoane de contact din comunitate pentru %iecare copil este de asemenea un indicator e%icient in aprecierea activitatii personalului. Aceasta persoana ar tre,ui sa %ie alta decat parintii copilului$ sa %ie o persoana adulta importanta si apropiata %ata de copil si care sa poata %i contactata atunci cand copilul are nevoie de prezenta acesteia. :esi dorintele copilului sunt luate in consideratie$ nu sunt de ne#lijat potentialele riscuri la care este supus copilul intr/un anturaj necorespunzator sau/si in relatie cu o persoana adulta necunoscuta care poate sa/l in%luenteze ne#ativ sau c*iar sa/l a,uzeze. :e aceea copilul tre,uie sa cunoasca atat drepturile$ cat si responsa,ilitatile sale 9rezultate din preocuparea majora pentru si#uranta si inte#ritatea sa4 in relatia cu persoanele din comunitate: / / are dreptul de a avea prieteni in comunitate si ec*ipa S0 il incurajeaza in acest sens are o"ligatia sa anunte cand si unde pleaca in vizita in comunitate$ sa respecte ora de intoarcere$ sa lase numarul de tele%on si adresa.

0e#ulile se sta,ilesc 9la %el ca in %amilie4 in %unctie de varsta copilului si e+plicarea lor se concentreaza pe: prezentarea importantei comunitatii pentru copil si a copilului pentru comunitate pe lamurirea potentialelor pericole la care copilul se e+pune in relatiile cu persoane necunoscute. 1opilul va %i lamurit ca prin controlul acestor relatii ec*ipa din serviciul rezidential se asi#ura de ,unele intentii ale persoanelor din comunitate si il protejeaza. 7*idul de prezentare a S0 pe care copilul il primeste 9con%orm standardului 14 va include drepturile si o,li#atiile in relatia cu comunitatea.

<n rol important in respectarea acestui standard il are %urnizorul de servicii$ care tre,uie sa ai,a in vedere atra#erea de voluntari din comunitate$ selectia si pre#atirea lor corespunzatoare. Standardul *: $esirea din cadrul serviciului de tip rezidential

Serviciul de tip rezidential asigura pregatirea corespunzatoare a iesirii copilului/ tanarului din serviciu! prin dezvoltarea deprinderilor de viata independenta si a altor conditii necesare pentru reintegrarea sau integrarea familiala si/ sau socio% profesionala# !&! poate avea drept %inalitate$ dupa caz: a4 reinte#rarea in %amilie5 ,4 inte#rarea socio/pro%esionala a tinerilor cu varsta de 1) ani care parasesc sistemul de protectie a copilului5
c. $do#t $ ntern$. Se #o$te *$ce con*u) e ntre "u$re$ dec ) e n cee$ ce #r ve%te &$%ur$ de #rotect e %#ec $"$ nece%$r$ #entru un co# " %e#$r$t+ te&#or$r %$u de* n t v+ de #$r nt d n d *er te &ot ve % ob ect vu" * n$" $" PIP. In "u$re$ dec ) e $& nt te &$ %u%+ Le(e$ nr.2;2'2>>4 e%te c"$r$, #"$%$&entu" n SR %e re$" )e$)$ nu&$ d$c$ nu $ #utut * + n #r &u" r$nd+ n%t tu t$ tute"$ % &$ $#o d$c$ nu $ #utut * #"$%$t co# "u" n *$& " $ "$r( t$ %$u "$ un $% %tent &$tern$" or "$ $"t t # de *$& " e %ub%t tut v$ / $rt.94 $" n.-4.. Totod$t$+ "e(e$ e%te c"$r$ n de* n re$ PIP, 6docu&entu" #r n c$re %e re$" )e$)$ #"$n * c$re$ %erv c "or+ #re%t$t "or % $ &$%ur "or de #rotect e %#ec $"$ $ co# "u"u + #e b$)$ ev$"u$r #% 2o%oc $"e - n t $"e. $ $ce%tu $ % $ *$& " e %$"e+ in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent + n ce" &$ %curt t &# #o% b "6 / $rt.4 " t.e.. In con%ec nt$+ #"$%$&entu" "$ *$& " $ %ub%t tut v$ nu e%te un ob ect v * n$" $" PIP+ #o$te * do$r o &$%ur$ de #rotect e %#ec $"$ te&#or$r$. L$ *e" % #"$%$&entu" n *$& " $ "$r( t$+ n%$ ntr/un #$% u"ter or+ %e #ot ncerc$ &$%ur "e #er&$nente+ re%#ect v, tute"$ e!erc t$t$ de rud$ "$ c$re %/$ re$" )$t #"$%$&entu" $nter or %$u $do#t $ de c$tre $ce$%t$. Cu to$te $ce%te$+ n conte!tu" %oc o/econo& c $ctu$"+ %/$r #ute$ c$ #"$%$&entu" n *$& " $ "$r( t$ %$ r$&$n$ o #er o$d$ de t &# #re*er$t % $decv$t #entru $ce"e rude $"e co# "u"u . Pentru det$" %e vor con%u"t$ % $#" c$ #reveder "e SMO #r v nd centru" de #re($t re % %#r 0 n re $ re nte(r$r % nte(r$r co# "u"u n *$& " e % (2 du" &etodo"o( c $*erent. Pre($t re$ co# "or n cee$ ce #r ve%te de#r nder "e #entru v $t$ nde#endent$ %e re$" )e$)$ "$ or ce v$r%t$ % n &od con%t$nt n SR. In % tu$t $ t ner "or #entru c$re re nte(r$re$ %$u nte(r$re$ n *$& " e % $do#t $ ntern$ nu $u *o%t #o% b "e+ $tunc PIP $re dre#t t nt$ integrarea socio-profesionala+ cu tot ce &#" c$ $ce$%t$ d n #unct de vedere e&ot on$"+ %oc $" % #ro*e% on$". Pre($t re$ e* c ent$ reduce te$&$ t ner "or de $ #$r$% SR+ %ent &entu" de ne% (ur$nt$ % de &$r( n$" )$re. Te$&$ e%te * re$%c$ % nu #o$te * de#$% t$+ d$r n c (nor$t$+ e$ nt$"n ndu/%e n &od * re%c % "$ t ner c$re tr$ e%c n #ro#r "e *$& " . De $cee$ e%te &#ort$nt$ &ent nere$ "e($tur cu #er%on$"u" SR c2 $r % du#$ #$r$% re$ % %te&u"u de #rotect e. Un $%#ect &#ort$nt $" de)vo"t$r de#r nder "or de v $t$ nde#endent$ " $re or ent$re$ %co"$r$ % #ro*e% on$"$. Ace$%t$ %e re$" )e$)$ n #r &u" r$nd n *unct e de dor nte"e+ $%# r$t "e % $#t tud n "e co# "u"u ' t$n$ru"u . De $%e&ene$+ %e $u n vedere #o% b " t$t "e re$"e de ($% re $ unu "oc de &unc$+ * nd nece%$re, #ro%#ect$re$ # ete &unc #e #"$n "oc$"5 ev t$re$ o#t un "or de #re($t re un "$ter$"$ / %unt de #re*er$t #ro(r$&e"e de #re($t re c$re #er& t de)vo"t$re$ unor co&#etente tr$n%ver%$"e5

#ro&ov$re$ unor n t $t ve de & c $*$cer .

Pre($t re$ co# "u"u ' t$n$ru"u #entru $ %e nte(r$ #ro*e% on$" nu %e " & te$)$ "$ nv$t$re$ une &e%er + c %e ur&$re%te de)vo"t$re$ une $t tud n #o) t ve *$t$ de &unc$+ n%u% re$ de#r nder "or de #unctu$" t$te+ %er o) t$te+ d %c #" n$+ %# r t de ec2 #$+ %t &u"$re$ re%#on%$b " t$t *$t$ de re$" )$re$ PIS n $ce$%t$ d rect e. T$n$ru" trebu e %$ * e n*or&$t % con% " $t cu #r v re "$ &#ort$nt$ contr$ctu"u de &unc$+ c$re %unt con%ec nte"e ne($t ve $"e " #%e unu contr$ct de &unc$ $tunc c$nd #re%te$)$ o $ct v t$te+ c$re %unt dre#tur "e % ob" ($t "e (ener$"e $"e $n($0$t "or. Pentru det$" %e v$ con%u"t$ % $#" c$ #reveder "e SMO #r v nd %erv c u" de de)vo"t$re $ de#r nder "or de v $t$ nde#endent$ % (2 du" &etodo"o( c $*erent.

In #er o$d$ de #re($t re $ adoptiei %e %t$b "e%te un #ro(r$& de v ) te n centru % de nt$"n r n $*$r$ SR n $cord cu re%#on%$b "u" de c$) de "$ n ve"u" %erv c u"u de $do#t e. Per%o$n$ de re*er nt$ % educ$toru" $u un ro" &#ort$nt n cee$ ce #r ve%te $#rec ere$ &odu"u n c$re co# "u" #erce#e nou$ %$ #otent $"$ *$& " e % %$ co&un ce cu re%#on%$b "u" de c$) &ent on$t $nter or. Totod$t$+ $ce%t #ro*e% on %t trebu e %$ #re($te$%c$ co# "u" #entru v $t$ n nou$ %$ *$& " e+ %$ #r ve$%c$ $ce%t #$% c$ un *$#t bun % &#ort$nt n v $t$ %$. S/$ con%t$t$t c$ e! %t$ d *erente %e&n * c$t ve ntre cond t "e de v $t$ d n c$%e"e de t # *$& " $" % ce"e d n #ro#r $ *$& " e+ e*ectu" nt$"n t $de%e$ * nd ne$d$#t$re$ co# "u"u du#$ re nte(r$re$ n *$& " e. D$c$ n $nu& te % tu$t %t$tu" nu #o$te *$ce r$b$t de "$ un $nu&e %t$nd$rd con% der$t & n & d n #er%#ect v$ %#r 0 nu"u #er%on$" )$t $cord$t co# "u"u % c2 $r d n #er%#ect v$ nte(r$r n Un une$ Euro#e$n$ -de e!e&#"u+ * ec$re co# " %$ $ b$ #ro#r u" #$t.+ %unt $nu& te $%#ecte c$re #ot * n n " & t$ nor&$"u"u d n %oc et$te$ no$%tr$ / $ c ntr$ n d %cut e de "$ $#$r$tur$ c$%n c$ nu nu&$ %o* %t c$t$ d$r % e!tre& de %cu&#$ #$n$ "$ ce &$ter $"e %e *o"o%e%c n con%truct e %$u renov$re. Re*er tor "$ $ce%te "ucrur SMO %unt *or&u"$te de%tu" de e!#" c t % *er& c$nd %#un c$ trebu e $% (ur$te cond t de v $t$ "$ un n ve" decent+ $%t*e" nc$t re nte(r$re$ co# "u"u n *$& " e+ nte(r$re$ %oc $"$ $ co# "u"u ' t$n$ru"u %$ #o$t$ * #re($t t$ n &od core%#un)$tor re$" t$t . D$c$ dore%c+ co# c$re #$r$%e%c SR #ot &ent ne n cont nu$re "e($tur$ cu co# % #er%on$"u". Nu %e reco&$nd$ o ru#tur$ $bru#t$ % de* n t v$+ &$ $"e% d$c$ %/$u "e($t #r eten . Pe "$n($ %#r 0 n re$ re nte(r$r %$u nte(r$r %oc o/*$& "$"e+ SR trebu e %$ cuno$%c$ cu& %/$ nte(r$t co# "u" n nou" &ed u de v $t$ % + #e c$t #o% b "+ c$re %unt re$" )$r "e %$"e c$ $du"t. SR #o$te or($n )$ nt$"n r cu $du"t c$re % /$u #etrecut co# "$r $ %$u o #$rte d n $ce$%t$ n SR+ cu oc$) $ unor even &ente deo%eb te.

Standardul +# Participarea copiilor $n cadrul serviciului de tip rezidential! opiniile copiilor/ tinerilor! in raport cu varsta si gradul de maturitate! precum si ale familiilor acestora si ale altor persoane importante pentru copil sunt solicitate si luate in considerare in luarea deciziilor care ii privesc in mod direct sau indirect pe copii# Fiecare copil/ tanar este incurajat si sprijinit sa participe la desfasurarea activitatilor din cadrul serviciului si sa%si asume responsa"ilitati conform dezvoltarii si gradului sau de maturitate# !rin acest standard este promovata o sc*im,are importanta de or#anizare si de mentalitate: de la atitudinea 6dictatoriala6 a institutiei/ personalului %ata de pu,licul tinta la o atitudine democratica$ in care ,ene%iciarul are o,li#atoriu un rol activ. !rimul pas este cel de a renunta la utilizarea termenului de asistat din cauza conotatiei implicite de 6rol pasiv6. 1opilul este un ,ene%iciar care are drepturi si responsa,ilitati si este antrenat in activitatile serviciului rezidential si in luarea deciziilor privitoare la el ca persoana si la #rupul din care %ace parte.

-rans%ormarea copilului in partener presupune nu numai acordarea unui nou statut$ dar si sprijinirea copilului sa/si asume responsa,ilitati si initiative proportionale cu varsta si personalitatea sa. 1opilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit$ sa %aca propuneri privind petrecerea timpului li,er$ sta,ilirea meniului$ or#anizarea unor activitati etc. 1opilul are adeseori nevoie de consiliere atat in interpretarea corecta si intele#erea unor %apte de viata cotidiana$ cat si in de%inirea propriilor trairi pentru a %i capa,il sa e+prime o opinie adecvata nevoilor si dorintelor sale. ;pinia copilului este luata in considerare de catre toate cate#oriile de personal !entru o a,ordare pro/activa a in#rijirii de tip rezidential$ personalul are nevoie sa intelea#a pe deplin conceptul de drepturi ale copilului si relatia dintre aceste drepturi si responsa,ilitatile lor. Aceasta pune temelie la dezvoltarea relatiilor de incredere si permite copilului sa traiasca o e+perienta pozitiva$ pe parcursul rezidentei. :oua pro,leme de ,aza tre,uie luate in considerare aici :
$. b. re%#on%$b " t$te$ $du"tu"u n re"$t e cu dre#tur "e co# "u"u % t$n$ru"u 5 nevo $ #entru co# % t ner de $ de)vo"t$ un %en% $" re%#on%$b " t$t #entru e n% % % n re"$t "e cu ce "$"t .

0espectarea drepturilor copiilor$ c*estionarea lor pentru a le cunoaste punctul de vedere$ ascultarea$ implicarea in luarea deciziilor / sunt ,aze ale unei ,une in#rijiri rezidentiale. !ersonalul tre,uie sa intelea#a ca toti copiii din S0 au dreptul : / / / / / / / / / / / sa e+prime ceea ce ei #andesc si simt 5 sa isi cunoasca identitatea$ istoria personala si sa ii %ie respectate sa %ie consultati 5 sa ai,a acces la in%ormatii 5 sa %ie in#rijiti corespunzator5 sa nu %ie pedepsiti pe nedrept 5 sa %ie protejati de a,uz 5 sa ,ene%icieze de intimitate personala 5 sa ,ene%icieze de in#rijirea sanatatii5 sa ai,a acces la o educatie corespunzatoare 5 sa se ,ucure de odi*na si joaca.

:in punctul de vedere al copiilor din S0$ ei au doua lectii principale de invatat : / / au drepturi$ dar au si responsa,ilitati 5 tre,uie sa respecte drepturile si responsa,ilitatile celorlalti$ ale #rupului de e#ali si ale personalului.

Acestea sunt lectii de ,aza pentru viata si se invata in timp. 1opiii invata sa/si e+ercite propriile drepturi$ sa isi asuma responsa,ilitatile sau respectul celorlalti$ toate acestea cu multa incurajare si e%ort din partea personalului. .i pot sa %ie invatati sa traiasca situatiile in #rup$ ca intr/o %amilie o,isnuita . :e e+emplu : 2oi toti avem dreptul de a nu %i raniti/ ji#niti sau atinsi de ceilalti oameni / deci$ daca cineva este ranit sau atins a#resorul va %i pedepsit. Aceasta se va aplica in e#ala masura copiilor si personalului. -oti oamenii traind si muncind intr/o casa de tip rezidential au si drepturi si responsa,ilitati. .ste important sa se sta,ileasca si sa se mentina un cod al comportamentului prin care copiii si personalul pot convietui ,ine. &n discutiile cu copii din S0 ei vor invata ca au: / / / / / / / / dreptul de a nu %i rau tratat$ dar si responsa"ilitatea de a nu tratat rau pe altii 5 dreptul de a %i in#rijiti$ dar si responsa"ilitatea de a /i in#riji pe altii 5 dreptul de a nu %i pus/e+pus la risc dar si responsa"ilitatea de a nu e+pune/pune pe altii in situatii de risc 5 dreptul de a %i ascultat si responsa"ilitatea de a asculta pe ceilalti 5 dreptul de a nu %i discriminat si responsa"ilitatea de a nu %ace remarci/o,servatii discriminatorii sau actiuni discriminatorii 5 dreptul de a i se proteja proprietatea personala si responsa"ilitatea de a respecta proprietatile celorlaltor oameni 5 dreptul la intimitate si responsa"ilitatea de a respecta intimitatea celorlator oameni 5 dreptul de a trai li,er$ %ara intimidare/ terorizare si responsa"ilitatea de a nu intimida sau teroriza pe ceilalti ver,ala sau %izica

&n ceea ce priveste dezvoltarea autonomiei$ este necesar sa tinem cont de un aspect %undamental al acesteia$ si anume autonomia morala. :ezvoltarea ,io/psi*o/sociala presupune si o dezvoltare morala$ in decursul careia copilul evolueaza de la o morala *eteronoma 9in care normele care re#leaza comportmentul sunt e+terne4 spre o morala autonoma 9copilul isi creeaza propriile norme si isi autore#leaza comportamentul4. &ata

cateva modalitati de sprijinre a copilului/ adolescentului in procesul de construire a autonomiei morale: A 2ormele se sta,ilesc pe ,aze rationale si in majoritatea situatiilor acestea se sta,ilesc cu participarea minorilor. Sta,ilirea de comun acord a unor norme de convietuire constituie una din %ormele majore de mana#ement al disciplinei$ precum si un element educativ de prim ordin. A &n momentul in care sunt impuse$ normele se si e+plica$ deoarece adeseori intele#erea acestora este di%icila pentru copil$ e+plicatia avand valoarea adau#ata de control al comportamentului din partea personalului. A 0atiunile normei respective tre,uie sa e+pliciteze %aptul ca respectarea acesteia este in interesul copilului si nu al adultului care o impune. A !ersonalul tre,uie sa %ie dispus sa modi%ice re#ulile daca e+ista ratiuni solide pentru aceasta. A 1opiii au dreptul de a discuta re#ula si ratiunile pe care se ,azeaza aceasta.

A &n relatia educator / copil e+ista o asimetrie care tre,uie respectata. .ducatorul nu tre,uie sa piarda controlul acestei relatii daca doreste sa/si realizeze %unctia sa de protectie si educatie. La dezvoltarea responsa,ilitatii contri,uie: A $ncredintarea de sarcini: 1opiilor li se vor incredinta sarcini cotidiene$ con%orme varstei$ a,ilitatilor si intereselor %iecaruia$ ca oportunitate de a se %amiliariza cu acestea$ de a/si e+ercita responsa,ilitatile si de a o,tine recunoasterea celorlalti. Se vor evita sarcinile realizate e+clusiv in %avoarea personalului din unitate. Sarcinile incredintate vor %i similare cu cele practicate de ceilalti copii din comunitate si nu vor a%ecta celelalte activitati de ,aza ale copilului9cele scolare$ de e+emplu4. 1opiii sunt invatati sa/si realizeze sarcinile$ ajutandu/i in acelasi timp sa le intelea#a sensul$ supervizandu/i in mod adecvat si o%erindu/le posi,ilitatea unor e+periente pozitive de recunoastere a e%orturilor %acute. 0ezultatele asteptate depind de varsta copilului$ de nivelul sau de maturitate si de trasaturile personale. A Proprietatea personala: 1opilul/ adolescentul este stimulat sa/si pastreze o,iectele personale$ %iind in acelasi timp deprins sa respecte si sa protejeze proprietatea altora. !osedarea unor o,iecte personale contri,uie la dezvoltarea unui sentiment de identitate si autonomie personala$ contri,uind totodata la valorizarea sentimentului de

responsa,ilitate %ata de proprietatea personala/ atat a sa cat si a altora. &n acelasi timp tre,uie protejate amintirile deose,it de pretioase pentru copil. Standardul , $ntimitate si confidentialitate

Serviciul de tip rezidential asigura copiilor dreptul la intimitate, spatiu personal si confidentialitate intr-un mod cat mai apropiat de mediul familial. &n orice tip de S0 / centru$ casuta sau apartament / se acorda o atentie deose,ita spatiului personal al copilului$ ceea ce presupune: a4 la nivel or#anizational: impartirea spatiului din dormitor ast%el incat %iecare copil sa ai,a su%icient loc si mo,ilier personal adecvat 9pat$ dulap$ masa$ scaun$ etajera etc.4 amenajarea toaletelor si asi#urarea intimitatii amenajarea unei camere pentru discutii cu parintii sta,ilirea unui loc si#ur pentru pastrarea dosarelor copiilor si parolarea computerelor care contin in%ormatii con%identiale despre copii si %amiliile lor$ permitand accesul doar persoanelor autorizate de conducerea S0$ pre#atite si responsa,ilizate in acest scop.

,4 la nivel relational 9personal/copil si copil/copil4 %ormularea in scris si respectarea unor re#uli deontolo#ice de catre tot personalul serviciului / cu e+plicitarea sanctiunilor in caz de nerespectare discutarea re#ulilor cu copiii si constientizarea importantei respectului reciproc pentru spatiul privat scrierea re#ulilor pe care copiii tre,uie sa le respecte in relatia cu ceilalti copii si sta,ilirea de sanctiuni in caz de incalcare

1opilul tre,uie sa ai,a nu doar spatiu privat ci si un anume timp privat$ in care poate sa/ si citeasca/ scrie corespondenta$ sa vor,easca la tele%on cu %amilia sau cu prietenii$ %ara a %i 6asistat6 de un adult sau de alti copii. 0e#ulile le#ate de %olosirea tele%onului in scopuri personale tre,uie sa %ie clare si ec*ita,ile pentru toti copiii din S0$ asa cum se procedeaza si intr/o %amilie / deci %iecare unitate ar tre,ui sa/si prevada in ,u#etul previzional pentru tele%on o suma pentru acoperirea convor,irilor copiilor.

Standardul 1-

.sigurarea ranei

Serv c u" de t # re) dent $" $% (ur$ co# "or o $" &ent$t e core%#un)$to$re d n #unct de vedere c$" t$t v % c$nt t$t v+ t n$nd cont de v$r%t$+ nevo "e % #re*er nte"e $ce%tor$+ n con*or& t$te cu "e( %"$t $ n v (o$re. Totod$t$+ o*er$ co# "or #o% b " t$te$ de $ #$rt c #$ "$ $"e(ere$ $" &ente"or % $ &en ur "or ) "n ce+ #recu& % n $ct v t$t "e de #re($t re % %erv re $ &e%e + con*or& #ro(r$&u"u de ntervent e #entru de)vo"t$re$ de#r nder "or #entru v $t$ nde#endent$.

S0 se asi#ura ca pre%erintele alimentare ale copilului/ tanarului$ pre%erinte cu caracter personal cat si cultural/ reli#ios$ sunt respectate in masura posi,ilitatilor %inanciare ale S0 si daca acestea nu impiedica dezvoltarea normo/ponderala a acestuia. :aca %urnizorul de servicii nu poate asi#ura aceste pre%erinte$ tre,uie sa aduca la cunostinta apartenentilor copiilor/ tinerilor acest aspect. !articularitatile alimentare ale copilului sunt mentionate in dosarul acestuia si sunt cunoscute de personalul an#ajat al S0. S0 se asi#ura ca ,ene%iciarii au un re#im alimentar variat$ atra#ator$ sanatos si *ranitor$ adaptat cerintelor individuale identi%icate si introduse in evidente$ iar masa se serveste intr/un mediu placut$ %amilial. Sc*ema de alimentatie a ,ene%iciarilor este asi#urata in con%ormitate cu normativele nutritionale in vi#oare. Meniurile sunt sta,ilite su, coordonarea unui specialist 9medic sau asistent dietetician4$ periodic$ in %unctie de pro#ramul realizat de catre mana#erul serviciului. 1oordonatorul S0 se asi#ura de e+istenta unui menu 9modi%icat in mod re#ulat4 scris si a%isat$ citit sau e+plicat copiilor/tinerilor. S0 va asi#ura o alimentatie adaptata varstei si starii de sanatate a copiilor$ activitatii depuse de acestia si anotimpului$ asi#urandu/se un aport caloric in con%ormitate cu recomandarile in vi#oare. 3iecare copil va ,ene%icia de trei mese de ,aza pe zi si doua #ustari. &n alcatuirea periodica a meniurilor copiii/ tinerii sunt consultati$ in vederea sati%acerii tuturor nevoilor acestora 9spre e+emplu$ poate %i alcatuit un 1onsiliu al copiilor care sa poata %i consultat la intocmirea meniurilor sau$ in cazul casutelor de tip %amilial/ apartamentelor$ se vor %ace demersurile necesare cunoasterii pre%erintelor copiilor/ tinerilor rezidenti4. 3isa de monitorizare a cur,ei ponderale a copilului se a%la in dosarul copilului/ tanarului$ parte inte#ranta a !&S. &n cazul S0 or#anizat pe modelul unui cumul de module rezidentiale$ prepararea alimentelor si servirea meselor este realizata de catre personalului specializat$ in spatii special amenajate si dotate adecvat$ in con%ormitate cu normele sanitare in vi#oare. Meniurile zilnice sunt inre#istrate intr/un re#istru special. &n con%ormitate cu metodolo#ia %iecarui S0 si prevederile re%eritoare la prepararea si servirea alimentelor$ copiii/ tinerii pot participa la prepararea alimentelor si servirea meselor$ in vederea asimilarii %acile a deprinderilor de viata independenta. &n cazul in care S0 are presta,ilit un pro#ram de servire a mesei$ acesta este adus la cunostinta ,ene%iciarilor si va %i alcatuit in %unctie de pro#ramul de viata 9activitati scolare sau recreationale$ de odi*na4 al copiilor/ tinerilor. Se%ul de serviciu se va asi#ura

ca e+ista intocmit un #ra%ic pe zile/ ore de activitate la ,ucatarie/ ,loc alimentar al copiilor/ tinerilor. &n cazul S0 de tip casuta/ apartament$ nu este necesara incadrarea personalului specializat 9,ucatar4 pentru prepararea alimentelor si servirea meselor. Acest rol il poate indeplini 9respectand normele de i#iena impuse de politia sanitar umana4 oricare mem,ru al personalului incadrat 9personal de in#rijire / 6parintele social6$ in#rijitor$ educator4. &n acest caz$ recomandarile alimentare pot %i %acute de medicul de %amilie al copiilor sau$ dupa caz$ de medicul an#ajat al %urnizorului de servicii 9:7AS!1/ ;!A4. 1opiii/ tinerii pot ajuta la prepararea alimentelor si pot participa la servirea mesei in mod curent$ in %unctie de pro#ramul de viata al acestora. 1opiii/ tinerii pot participa la ac*izitionarea alimentelor$ insotind persoana an#ajata responsa,ilizata in acest sens sau e%ectuand ei cumparaturi 9neinsotiti de un adult4 care nu depasesc puterea lor %izica sau decizionala 9pot cumpara paine$ de e+.4. Si in acest caz$ este de pre%erat ca meniul sa %ie sta,ilit$ de comun acord cu copiii/tinerii rezidenti$ pe o perioada mai lun#a de timp 9o saptamana4$ meniurile %iind a%isate la loc vizi,il si pastrate in re#istrul de meniuri. S0 va or#aniza mese %estive 9le#ate de sar,atori reli#ioase$ de aniversari sau onomastici ale copiilor/ tinerilor4. &n vederea transmiterii catre copii/ tineri a unor in%ormatii ce tin de i#iena alimentatiei$ pro%esionistii S0 pot or#aniza activitati strucurate/ or#anizate. Suporturile de curs$ evidenta copiilor care participa la aceste activitati si raporturile derularii activitatii sunt ane+ate la un dosar re%eritor la activitatile pentru %ormarea deprinderilor de viata independenta. :e asemenea$ participarea la aceste activitati a tinerilor va %i consemnata si in dosarele individuale ale acestora$ in cadrul !&S/ului speci%ic. &n cadrul S0 or#anizate in casute de tip %amilial/apartamente$ in%ormatia se poate transmite in mod spontan$ prin participarea activa a copiilor/tinerilor la prepararea alimentelor. !entru aceasta$ personalul an#ajat al S0 tre,uie sa %ie %ormat in acest sens. :e asemenea$ copiii/tinerii pot participa la activitati structurate ce au drept scop asimilarea notiunilor de i#iena a alimentatiei des%asurate in e+terior 9de catre Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta$ de e+.4. !entru ca re#ulile de conduita sociala sa poata %i asimilate in mod spontan$ %amilial$ este util ca cel putin un mem,ru al ec*ipei peda#o#ice sa serveasca masa 9sa mananceB4 alaturi de copii/ tineri. Alimentele si produsele alimentare sunt depozitate in spatii special amenajate in vederea pastrarii atri,utelor nutritive ale acestora si pentru evitarea alterarii acestora$ in con%ormitate cu normativele in vi#oare 9%ri#idere$ lazi %ri#ori%ice4$ aceste re#uli urmand sa se aplice atat in S0 or#anizat pe module$ cat si in cele de tip casuta/ apartament. Se impune o ,una #estiune/ urmarire a produsele alimentare pe care copilul le primeste de la %amilia sa$ cu ocazia vizitelor in S0 sau a alimentelor cu care acesta vine din e+terior$ in vederea prevenirii to+iin%ectiilor alimentare ca urmare a consumului de alimente e+pirate sau alterate.

&n con%ormitate cu M;3$ %iecare S0 va avea o rezerva de apa si *rana pentru cel putin 4) de ore. Standardul 11 .spectul e&terior! im"racamintea! ec ipamentul si "anii de "uzunar Serviciul de tip rezidential asigura copiilor necesarul de im"racaminte! incaltaminte! rec izite si alte ec ipamente! precum si "ani de "uzunar! in conformitate cu legislatia in vigoare si respectand individualitatea si nevoile specifice ale fiecarui copil# 1opilul/ tanarul a%lat in plasament in S0 va avea acces la in%ormatii personale si %amiliale care ii pot da sentimentul de continuitate si il va sustine in construirea unei ima#ini de sine pozitive. La primirea in S0$ copilul/ tanarul isi poate aduce cu sine o,iecte personale 9*aine$ jucarii$ %oto#ra%ii ale %amiliei4$ investite a%ectiv si care reprezinta o ,aza de securitate in procesul de adaptare in noul mediu de viata. 1opiii/ tinerii din S0 sunt incurajati sa isi investeasca spatiul personal in %unctie de pre%erinte$ de apartenenta culturala a %amiliei$ de reli#ie. Ast%el$ daca spatiul o permite$ copiii/ tinerii isi pot amenaja 6un colt al %amiliei6$ in care sa poata lipi %oto#ra%iile parintilor sai sau mici o,iecte care sunt puternic investite a%ectiv de acestia. &n camera in care locuieste$ copilul/ tanarul va avea la dispozitie un dulap/ servanta care sa/i permita acestuia sa isi pastreze o,iectele personale: *aine$ lenjerie$ jucarii$ carti$ rec*izite. &n amenajarea camerei$ in conte+tul in care aceasta nu este individuala$ se va tine cont de opiniile copiilor/ tinerilor care locuiesc in acea camera$ acestia %iind consultati in ceea ce priveste mo,ilierul$ culoarea peretilor$ a covorului. .ste %oarte important ca atunci cand ne re%erim la aspectul e+terior al tanarului$ sa urmarim si modul in care acesta se pozitioneaza in mediul sau inconjurator 9de e+emplu$ modul in care isi pastreaza ordinea in camera$ #radul de con%ort al acestuia in spatiul propriu sau in camera de zi4. -oate acestea pot %i simptome ale modului de or#anizare intern 9psi*ic4$ poate %urniza in%ormatii despre modelele educationale practicate in mediul din care provine copilul/ tanarului si poate avea in%luenta asupra dezvoltarii ulterioare a copilului 9de e+emplu$ deprinderi de viata4 si de im,unatatire a ima#inii personale. ;rice o,servatie/ in%ormatie care tine de acest aspect se poate re#asi la nivelul dosarului copilului/ tanarului in vederea implementarii !&!. !entru conturarea si de%inirea personalitatii copilului/ tanarului$ acesta tre,uie sustinut in %ormarea valentelor estetice si este necesar sa %ie evitata impunerea unor valori sau uni%ormizarea. &n %unctie de varsta copilului$ acesta va %i incurajat sa capete independenta in ale#erea *ainelor cu care se im,raca pentru diverse ocazii 9la joaca$ la scoala$ cand participa la diverse activitati in e+teriorul S04. &n cazul in care persoana de in#rijire are alta opinie re%eritoare la ale#erea copilului 9de e+emplu$ acesta doreste sa se im,race cu *aine inadecvate starii meteorolo#ice4$ este a,solut necesar ca aceasta sa/si ar#umenteze 9pe intelesul copilului4 opinia si sa intre intr/un proces de ne#ociere cu acesta. 1opilul nu tre,uie sa ai,a sentimentul unui esec in situatia in care opinia sa nu este adoptata ca decizie %inala. &n conte+tul in care educatorul/ persoana de re%erinta considera util$ pot %i or#anizate di%erite activitati structurate sau activitati de petrecere a timpului li,er 9activitati de e+presie artistica si plastica4 care pot %ii stimulente pentru dezvoltarea simtului estetic pentru copiii/ tinerii rezidenti.

1oordonatorul S0 va urmari ca ec*ipamentele copiilor sa nu %aca nota discordanta cu potentialul economic al comunitatii in care se prevede reinsertia copilului/ tanarului. Ast%el$ se va urmari ca #radul de e+pectanta al copilului/ tanarului sa %ie in con%ormitate cu potentialul economic al %amiliei sale/ apartenentilor le#ali$ dar si cu nivelul #rupului social in care isi des%asoara activitatea scolara si/ sau e+tracurriculara 9de e+emplu$ copilul tre,uie sa dispuna$ in linii #enerale$ de acelasi standard ca si cole#ii lor de clasa4. 1opiii/ tinerii sunt incurajati sa isi e+prime opinia in ceea ce priveste ac*izitionarea im,racamintei$ incaltamintei. !e cat este posi,il$ coordonatorul S0 va urmari ca acestia sa %ie implicati in procesul de ac*izitionare a acestor o,iecte %ie prin participarea lor directa la ale#ere si cumparare 9in mod individualizat$ personalizat4$ %ie prin consultarea #rupului de copii 9de e+emplu$ prin intermediul 1onsiliului 1opiilor4. :esi implicarea directa a copiilor pentru procurarea *ainelor/ incaltamintei este di%icila in conte+tul in care S0 nu este ordonator de credite 9nu are personalitate juridica4$ e+ista posi,ilitatea reperarii unor sponsori 9si %idelizarii acestora4 care pot veni in sprijinul atin#erii acestui o,iectiv mentionat de standarde 9cand spunem sponsor$ acesta poate %i persoana juridica sau persoana %izica$ care intr/un sistem de 6persoane resursa e+terne6 pot sustine %inaciar sau material S0 sau copiii/ tinerii$ in mod individual4. &n con%ormitate cu le#islatia in vi#oare$ copiii/ tinerii rezidenti dispun de 6,ani de ,uzunar6 pe toata perioada plasamentului. Sumele alocate pentru ,anii de ,uzunar sunt utilizate e+clusiv de catre copii$ acestia semnand actele de primire 9un ,orderou4. Banii de ,uzunar intra in posesia copiilor$ pe cat se poate$ o data pe luna. 1opiii/ tinerii tre,uie sa intelea#a care este statutul acestor ,ani si sa %ie indrumati in utilizarea lor 9prin %urnizarea unor notiuni primare de #estiune a ,u#etului personal4. &n situatia in care copiii nu pot semna aceste acte$ din di%erite motive$ ,anii de ,uzunar sunt administrati de catre %amilie sau reprezentantul le#al in %olosul copilului si tinand cont de nevoile si pre%erintele acestuia$ in raport cu #radul de maturitate. !entru a se evita situatiile in care parintii sau apartenentii le#ali ai copilului utilizeaza in scopuri personale 6,anii de ,uzunar6 ai copiilor$ coordonatorul S0 se va asi#ura ca acestia au inteles ca 6,anii de ,uzunar6 sunt un drept al copilului. Asistentul social va or#aniza intalniri de in%ormare a acestora$ in urma carora se va semna un proces ver,al de 6luare la cunostinta6. :e asemenea$ este posi,il ca date re%eritoare la modul de utilizare a ,anilor de ,uzunar sa %ie mentionate in contractul cu %amilia. &ndi%erent care este %orma prin care este atestata 9proces ver,al$ contract4 in%ormarea parintilor/ apartenentilor le#ali in le#atura cu modul de utilizare a acestor ,ani$ o copie a acesteia se a%la la dosarul copilului/ tanarului. !ersoanele de re%erinta ale copiilor 9an#ajat al S0 cu care copilul/ tanarul se a%la in relatii de incredere$ #rati%icante a%ectiv4 vor urmari modul in care acestia intentioneaza sa isi c*eltuiasca %ondurile %inanciare. !rintre ,ene%iciarii S0 pot %i si tineri care sunt an#ajati sau presteaza servicii aducatoare de venituri$ con%orm le#ii. Aici sunt de mentionat doua aspecte: le#ate de %ormele le#ale de incadrare ale copiilor/ tinerilor si modul de utilizare a ,anilor rezultati din prestarea acestei munci:

1. -anarul tre,uie sa %ie sustinut sa isi %ormeze deprinderi de administrare a ,anilor in viata de zi cu zi$ precum si de plani%icare a veniturilor corespunzator propriilor nevoi si o,iective. Ast%el$ la nivelul S0 se pot or#aniza activitati care sa creeze premisele do,andirii de catre copii/ tineri a a,ilitatilor de realizare a ,u#etelor si de or#anizare a economiilor5 de utilizarea serviciilor ,ancare 9cont de economii45 a,ilitati de prevenire a pro,lemelor le#ate de economia personala. -otodata$ e+ista posi,ilitatea ca tinerii care do,andesc venituri constante sa poata locui in apartamente de tranzitie care le o%era ocazia de asumare partiala a independentei 9de e+emplu$ un #rup de ma+im 12 tineri$ cu varsta cuprinsa intre 15/2 ani$ care o,tin venituri din derularea unor servicii lucrative se pot 6auto#ospodari6$ utilizand o cota parte din veniturile realizate pentru aceasta4. 2. &n vederea prevenirii e+ploatarii copiilor$ coordonatorul S0 tre,uie sa se veri%ice toate aspectele le#ate de %orma contractuala a an#ajarii tanarului. -oate datele le#ate de o,li#atiile si drepturile prevazute de catre contractul de munca al tanarului$ de evolutia acestuia la locul de munca$ de %isa postului se vor a%la la dosarul copilului/ tanarului / cu acordul tanarului. :e asemenea$ la solicitarea e+presa a tanarului$ un mem,ru al ec*ipei 9asistent social4 va mentine relatia cu an#ajatorul si va urmari respectarea drepturilor acestuia. Standardul 12 Starea de sanatate a copiilor si prevenirea im"olnavirilor
Serv c u" de t # re) dent $" $% (ur$ cond t "e nece%$re #entru dent * c$re$ % ev$"u$re$ #er&$nent$ $ nevo "or * ) ce+ e&ot on$"e % de %$n$t$te $"e * ec$ru co# "+ #recu& % &$%ur "e core%#un)$to$re #entru %$t %*$cere$ $ce%tor nevo + ( en$ #er%on$"$+ %u#r$ve(2ere$ % &ent nere$ %t$r de %$n$t$te.

Acest standard evidentiaza doua aspecte principale le#ate de sanatatea copiilor ,ene%iciari: / / preocuparile pentru asi#urarea mediului sanatos de viata si pentru evaluarea si in#rijirea medicala personalizata a %iecarui copil preocuparile pentru %ormarea deprinderilor sanatoase de viata$ o,li#atorii pentru pro#ramul educativ al %iecarui copil.

!rin metode educative adecvate nivelului de varsta$ copiii sunt stimulati sa adopte un stil de viata sanatos$ sa intelea#a importanta i#ienei personale$ a alimentatiei corecte$ a e+ercitiului %izic nu numai in viata cotidiana$ dar si in ,ene%iciul lor ca viitori adulti. &nsistam asupra importantei educatiei pentru sanatate$ deoarece majoritatea copiilor care intra in in#rijire rezidentiala provin din %amilii cu nivel educativ scazut si nu au %ormate o,iceiuri i#ienice corespunzatoare. Se deruleaza pro#rame de educatie se+uala si contraceptiva$ pro#rame de educatie impotriva %umatului si a consumului de dro#uri si ,auturi alcoolice etc.

Aceste pro#rame educative vor %i puse in practica pe #rupe de varsta$ cu participarea mem,rilor ec*ipei pluridisciplinare si$ in masura posi,ilitatilor$ cu implicarea medicului de %amilie la care sunt inscrisi copiii. Se poate cola,ora in acest sens cu alte servicii de specialitate din comunitatea locala. Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii $ care tre,uie sa ai,a caracterul prietenos$ sincer si desc*is al discutiilor dintre parinte si copil si se vor des%asura intr/un climat de discretie si incredere reciproca. Mem,rii ec*ipei pluridisciplinare implicati in acest demers tre,uie sa urmareasca permanent constientizarea si e+primarea optima de catre copil a propriilor nevoi$ preocupari$ pre%erinte$ curiozitati. &n orice S0$ dat %iind ca personalul raspunde de starea de sanatate a copiilor$ sunt necesare proceduri de interventie in situatii de ur#enta$ pe care %iecare mem,ru al ec*ipei sa le cunoasca si sa le aplice. &n %iecare centru/ apartament/ casa de tip %amilial se a%iseaza$ intr/un loc ,ine cunoscut de personal$ lista cu numerele de tele%on ale persoanelor si serviciilor de contactat in caz de ur#enta 9accident$ incendiu$ im,olnavire sau disparitie a unui copil$ intrarea neautorizata a unor persoane straine etc.4. S0 promoveaza si intretine starea de sanatate a copiilor si asi#ura accesul acestora la servicii de in#rijire a sanatatii$ ca raspuns la nevoile identi%icate ale acestora. &n#rijirile personale si de sanatate acordate copiilor/ tinerilor ce ,ene%iciaza de serviciile S0 se ,azeaza pe nevoile individuale ale acestora$ procesul de analiza si !&S %iind esentiale in urmarirea starii de sanatate ale rezidentilor. 0ezultatele analizei starii de sanatate tre,uie introduse in !&S al ,ene%iciarului de servicii . S0 tre,uie sa cunoasca starea de sanatate a %iecarui ,ene%iciar la momentul primirii si care sunt recomandarile medicale 9preventive sau curative4 in vederea asi#urarii unei ,une stari de sanatate a copilului si ca masura de preventie a raspandirii unor potentiale epidemii la nivel institutional 9copii/ tineri$ apartenenti ai acestora$ personal4. Ast%el$ copilul/ tanarul nu tre,uie sa %ie primit in institutie %ara a ,ene%icia de evaluare medicala$ cu e+ceptia cazurilor in care este vor,a despre un plasament de ur#enta. &mediat dupa primirea in S0$ copilul tre,uie inscris pe listele unui medic de %amilie5 doar in situatia e+ceptionala in care acest lucru nu este posi,il$ atunci %urnizorul de servicii este o,li#at sa ai,a un medic an#ajat in acord cu prevederile 1odului Muncii care sa suprave#*eze starea de sanatate si !&S ale copiilor rezidenti. ; copie a tuturor analizelor si recomandarilor medicale$ precum si o copie a %isei medicale a copilului se vor ane+a la dosarul copilului. &n %unctie de varsta copilului$ se va urmari respectarea pro#ramului national de imunizare. Se va urmari veri%icarea starii de sanatate a copilului/ tanarului de ori cate ori este cazul$ !&S %iind reactualizat permanent 9pentru a re%lecta nevoile ,ene%iciarilor si o,iectivele de sanatate si in#rijire4.

S0 capaciteaza copiii/ tinerii$ in %unctie de varsta si maturitatea lor$ sa solicite consultarea medicul specialist$ precum si orice servicii specilaizate de in#rijire medicala: stomatolo#ie$ %armacie si serviciile de terapie si in#rijire din servicii medicale comunitare$ corespunzator nevoilor. S0 va or#aniza activitati speci%ice$ adresate copiilor/ tinerilor si care urmaresc asi#urarea unei stari de sanatate ,une a copilului$ respectiv cel putin: a4 indrumare$ sprijin si consiliere pe pro,leme de sanatate$ ,4 i#iena si in#rijire personala$ c4 evaluari medicale periodice si la nevoie$ cu ocazia in%ectiilor intercurente si a situatiilor de ur#enta$ d4 tratamente diverse$ inclusiv de specialitate si stomatolo#ice$ e4 nutritie si dieta$ %4 e+ercitiu si odi*na si

#4 educatie pentru sanatate$ inclusiv educatie se+uala si contraceptiva. &n cazul im,olnavirilor de ,oli in%ecto/conta#ioase ale copilului/ tanarului$ si care nu necesita spitalizare$ acesta este izolat$ intr/un spatiu special amenajat 9o camera utilata cu toate %acilitatile si$ eventual$ acces separat la camera de toaleta4. Starea de izolare se mentine in con%ormitate cu prescrierile medicale. !e toata perioada de 6carantina6$ evolutia starii de sanatate va %i urmarita de catre medicul de %amilie si de catre personalul desemnat de catre mana#erul serviciului$ copilul/ tanarul primind supoirtul psi*o/a%ectiv necesar depasirii starii de rau provocat de ,oala. ;rice modi%icare a starii de sanatate a copilului este anuntata apartenentilor copiilor. &n cazul in care starea de sanatate a copilului/ tanarului presupune internarea acestuia in spital$ situatia sa va %i monitorizata de medicul curant si de catre medicul de %amilie/ an#ajat al S0. !e toata perioada internarii$ persona de re%erinta a copilului/ tanarului il va vizita si va mentine relatia cu %amilia acestuia. &n %isa medicala a copilului sunt mentionate toate internarile si evolutia starii de sanatae a copiilor pe perioada acestora. Standardul 1/ 0ratamentul medical si administrarea medicamentelor Primul ajutor! tratamentul infectiilor intercurente si administrarea medicamentelor in cadrul serviciului de tip rezidential sunt acordate copiilor de catre personal! in conditii de supervizare din partea medicului care coordoneaza implementarea programelor de interventie pentru sanatate#

&n cazul in care starea de sanatate a copiilor presupune administrarea de medicamente$ personalul specializat este desemnat de catre coordonatorul S0 si medicul de %amilie/ medicul an#ajat al S0 in vederea administrarii medicamentatiei 9preventive si/ sau curative4 prescrisa copilului$ cu respectarea procedurilor din M;3 privitor la manevrarea medicamentelor. &n cazul in care copilul/ tanarul este capa,il sa/si administreze medicatia curenta 9insulina4$ acestuia i se pune la dispozitie un spatiu securizat de depozitare a medicamentelor$ la care poate avea acces personalul S0 adecvat %ormat$ special desemnat pentru sprijinirea/sustinerea copilului/ tanarului 9persoana de re%erinta4. !ersonalul monitorizeaza starea copilului pe timpul medicatiei si apeleaza la medicul de %amilie daca apar motive de in#rijorare #enerate de orice sc*im,are aparuta in starea de sanatate a acestuia si care poate reprezenta un rezultat al medicatiei. 1oordonatorul S0 se asi#ura ca personalul respecta procedurile sta,ilite pentru primirea$ evidenta$ depozitarea$ manipularea$ administrarea si indepartarea medicamentelor. .+ista o evidenta a tuturor medicamentelor primite$ administrate si care parasesc institutia rezidentiala sau sunt aruncate$ pentru a se indeparta posi,ilitatea utilizarii lor incorecte. Se mentine o evidenta a medicatiei curente pentru %iecare ,ene%iciar 9inclusiv a celor auto/administrate4. Medicamentele administrate de personal sunt depozitate intr/un dulap de metal incuiat$ cu acces limitat$ in con%ormitate cu le#islatia in vi#oare. 3ormarea pro%esionala pentru personalul S0 tre,uie sa sa cuprinda: 1unostinte de ,aza re%eritoare la modalitatatea de utilizare a medicamentelor si de recunoastere si com,atere a pro,lemelor provocate de utilizarea acestora5 1unostiinte de ,aza in acordarea primului ajutor5 1unostinte de ,aza re%eritoare la ,oli in%ectioase si modul de tratament. 2ducatia

Standardul 11

Serv c u" de t # re) dent $" %#r 0 n$ % #ro&ove$)$+ #r n &$ter $"e % & 0"o$ce core%#un)$to$re+ educ$t $ co# "or+ cu #r or t$te n un t$t de nv$t$&$nt d n co&un t$te.

&n implementarea acestui standard$ coordonatorul S0 si %urnizorul de servicii vor avea in vedere urmatoarele aspecte esentiale: a4 3iecare copil tre,uie inscris si sustinut sa urmeze o %orma de invatamant 9prescolar$ primar$ #imnazial$ liceal$ vocational etc.4 avand aceleasi drepturi in ceea ce priveste educatia la %el ca toti ceilalti copii din comunitate. ,4 6Sustinerea6 copilului pentru a %ace %ata e+i#entelor scolii$ in con%ormitate cu nivelul sau de dezvoltare$ presupune ajutor si control personalizat$ pre#atire mai

intensa in perioadele de teze sau e+amene / dar nu ocuparea e+a#erata a timpului ramas dupa pro#ramul scolar cu sedinte de pre#atire. =ec*ile practici prin care copiii continuau scoala cu 6o alta scoala6 in sala de la centru$ %iind pusi sa/si %aca lectiile si suprave#*eati ore in sir nu mai sunt permise. c4 Se vor inc*eia acorduri de cola,orare cu %iecare unitate de invatamant$ care sa prevada activitati in %avoarea %iecarui copil protejat. ;,iectivele principale ale acordurilor se vor re%eri la: A A A A :iminuarea si eliminarea mar#inalizarii in scoala a copiilor protejati in S0$ 1ola,orarea cu pro%esorii invatatorii 9educatorii de #radinita4 precum si cu parintii celorlalti elevi la derularea !&!5 &nte#rarea copiilor in comunitatea clasei si a scolii 9#rupei / #radinitei4 ca prim pas al inte#rarii lor in comunitate$ ;rientarea scolara si pro%esionala.

Activitatile care %ac o,iectul acordului se or#anizeaza: A la nivel de unitate de invatamant 9in%ormarea si sensi,ilizarea intre#ului colectiv didactic asupra pro,lematicii copilului in di%icultate$ sta,ilirea unei deontolo#ii a relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta4 la nivel de clasa 9o a,ordare individualizata a copiilor protejati$ insistand pe ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar$ pe crearea unei atmos%ere pozitive de toleranta$ de sprijin si cole#ialitate intre toti elevii clasei etc.4 la nivel de consiliu al parintilor elevilor 9in%ormare$ sensi,ilizare$ stimularea participarii %amiliilor la pro#rame de socializare etc.4

; importanta deose,ita tre,uie acordata educatiei pentru viata pe care copilul o primeste in cadrul activitatilor cotidiene din S0. !ractic toate celelalte standarde din aceasta arie contin re%eriri la educatia pentru viata$ pe toate planurile de interes pentru %iinta umana care intr/un S0 nu tre,uie sa creasca 6precum o %loare in sera6$ intr/un mediu protejat$ dar arti%icial si inc*is. &n %iecare zi petrecuta in S0 copilul va invata ceva nou$ isi va dezvolta autonomia si capacitatea de adaptare la mediul social in care va trai ca adult. Standardul 1( .ctivitati de recreere%socializare

Serviciul de tip rezidential asigura copiilor oportunitati multiple de petrecere a timpului li"er! de recreere si socializare! care contri"uie la dezvoltarea fizica! cognitiva! sociala si emotionala a copiilor#

Act v t$t "e de #etrecere $ t &#u"u " ber %unt or ent$te c$tre cuno$%tere$ &ed u"u * ) c % %oc $" d n 0uru" co# "u"u + nc"u% v $ SR+ #recu& % c$tre cuno$%tere$ % re"$t on$re$ cu ce "$"t co# + re#re)ent$nd o *or&$ de %oc $" )$re n (ru#u" de e($" . De $%e&ene$+ $ce%te $ct v t$t contr bu e "$ *or&$re$ unor $b " t$t % de#r nder #entru c$re co# "u" &$n *e%t$ ntere%+ #recu& % "$ de)vo"t$re$ % cu"t v$re$ unor t$"ente+ cre$re$ unor o#ortun t$t #entru co# #entru $ $ve$ o#t un % n t $t v$.

!ersonalul S0 tre,uie sa %ie capa,il sa: 1. constientizeze importanta e+istentei unei coerente in activitatile de ocupare a timpului li,er 2. sta,ileasca si sa urmareasca o,iective clare in cadrul activitatilor recreative si de ocupare a timpului li,er 3. determine necesitatile copilului in ceea ce priveste ocuparea timpului li,er 4. identi%ice di%icultatile pentru des%asurarea activitatilor de ocupare a timpului li,er 5. identi%ice si sa creeze activitati de ocupare a timpului li,er in con%ormitate cu o,iectivele si cu necesitatile copilului &n !&S ale copiilor a%lati su, incidenta unei masuri de protectie$ timpul li,er tre,uie considerat prin eliminarea urmatoarelor perioade din totalul zilnic: perioadele de proces instructiv/educativ5 perioadele de recuperare5 perioadele de masa5 perioadele de somn5 perioadele de contact cu %amilia si/sau de lucru in %amilie.

;r#anizarea petrecerii timpului li,er este importanta pentru a alterna perioadele de recuperare si insructie sau c*iar munca. ;amenii %ac ale#eri importante in ceea ce priveste pre%erintele lor pentru a/si petrece timpul li,er. Aceste ale#eri sunt personale si individualizate. !entru copilul protejat in re#im rezidential$ timpul li,er ocupa o mare perioada din zi. -impul li,er nu tre,uie sa devina$ datorita lipsei de e+perienta si competenta pro%esionala$ un timp Cde asteptareC. 0ipuri de o"iective

1ele mai importante tipuri de o,iective avute in vedere in or#anizarea timpului li,er tre,uie sa priveasca sustinerea deprinderilor sociale normale si a activitatilor %izice$ in %unctie de placerile si de a%initatile %iecarui copil. 2liminarea comportamentelor sociale inadecvate % lipsa unei or#anizari a timpului li,er similara pro#ramului celorlalti copii din %amilii poate produce comportamente sociale inadecvate care sa conduca la izolarea individului respectiv. &zolarea sociala$ autostimularea$ autoa#resivitatea si a#resiunea pot aparea ca o consecinta a neutilizarii timpului li,er. 1opiii care des%asoara actiuni coerente de petrecere a timpului li,er$ in %unctie de necesitati si de posi,ilitati$ ac*izitioneaza cu mai multa #reutate simultan comportamente sociale inadecvate. !ersonalul poate inlocui comportamentele sociale inadecvate cu activitati de petrecere a timpului li,er. $nvatarea regulilor sociale si de comunicare % activitatile des%asurate Cdin placereC reprezinta o oportunitate pentru invatarea si punerea in practica a re#ulilor sociale si de comunicare interumana. 1omportamentul normal in petrecerea timpului li,er si stapanirea re#ulilor sociale de comunicare$ sunt elemente vitale ale inte#rarii sociale si ale pre#atirii copilului pentru viata sociala. .le reprezinta primele etape in trecerea de la statutul de persoana dependenta spre acela de persoana independenta. Promovarea activitatilor fizice % activitatile %izice des%asurate Cdin placereC contri,uie la im,unatatirea starii de sanatate si pot reduce semni%icativ stresul si an+ietatea. .le aduc o contri,utie importanta la ridicarea calitatii vietii.

3ificultati in sta"ilirea o"iectivelor si alegerea activitatilor Selectia nu este usoara. &n #eneral o,iectivele si activitatile sunt %oarte mult in%luentate de posi,ilitatile materiale ale S0 si de competentele personalului. :eoarece activitatile de petrecere a timpului li,er reprezinta o optiune individuala$ ele sunt supuse unor riscuri si tre,uie urmarite cu atentie. .utonomie si alegere % personalul tre,uie sa permita copilului sa Ce+perimentezeC di%erite varietati de activitati recreative si sa/l suprave#*eze si sa/i acorde asistenta in aceste demersuri. !rocesul incepe cu personalul care pune in practica o serie de e+periente si se inc*eie cu ale#erea individuala$ unilaterala$ realizata de copil. Riscuri si protejare % ale#erea unor activitati poate #enera unele riscuri: plima,area in parc poate crea riscul de a se pierde copilul$ inotul in piscina poate crea riscul de inec etc. !entru toate acestea este nevoie de protectie din partea personalului. ;,iectivele sunt in totalitate atinse atunci cand copilul ajun#e sa perceapa riscurile si sa le evite.

0ipuri de activitati 0ecreerea si petrecerea timpului li,er constau in activitati %izice$ culturale$ sociale sau intelectuale$ cu caracter recreativ.

.ctivitatile fizice pot im,unatati starea %izica si psi*ica a copilului. Aceste activitati pot %i individuale sau de #rup. 1opiii pot participa la di%erite evenimente sportive$ pentru amuzament$ in a%ara concursului sau in competetitie. S0 poate avea un rol de initiator pentru or#anizarea$ la nivelul comunitatii$ a unor evenimente sportive care sa implice si copiii rezidenti. .ctivitatile culturale % copii se pot implica in asemenea tipuri de activitati atat ca spectatori cat si ca participanti. Aceste activitati o%era oportunitatea descoperirii unor noi se#mente de interes si dezvolta capacitatea de relationare in comunitate. .ctivitatile sociale % importanta lor se ,azeaza intotdeauna pe interactia cu oamenii. &ntalniri$ iesiri la padure$ plim,ari$ toate pot o%eri posi,ilitatea de a imparti timpul si ,ucuria cu altii. .ctivitatile intelectuale % %oarte multi copii$ c*iar cu un nivel scazut de cunoastere$ se ,ucura sa/si petreaca timpul di%erite activitati care o%era mai de#ra,a satis%actii intelectuale: jocuri$ di%erite tipuri de *o,D 9colectii etc4$ desen$ cali#ra%ia etc. Reclamatii si reprezentare

Standardul 1):

Furnizorul de servicii si serviciul de tip rezidential isi organizeaza un sistem de primire! inregistrare si solutionare a sesizarilor si reclamatiilor cu privire la serviciile oferite sau pentru care se faciliteaza accesul# Sesizarile si reclamatiile sunt solutionate cu promptitudine si seriozitate! iar persoana in cauza este informata de progresul realizat pentru solutionare in mod periodic si primeste raspunsul! in scris! in ma&im /- de zile calendaristice#
Pr n &#"e&ent$re$ $ce%tu %t$nd$rd %e re$" )e$)$ dre#tu" co# "u"u de $ %e $dre%$ n nu&e #ro#r u %$u+ du#$ c$)+ #r n nter&ed u" re#re)ent$ntu"u "e($"+ &e&br $ *$& " e "$r( te+ #er%o$ne &#ort$nte #entru e or d ver%e or($n )$t "e($" con%t tu te conducer SR+ re%#ect v coordon$toru"u %$u *urn )oru"u de %erv c . In vedere$ re$" )$r un t$re $ $ce%tu %t$nd$rd "$ n ve"u" tuturor SR+ #rocedur "e de &#"e&ent$re &ent one$)$ re%#ect$re$ #reveder "or Ordon$nte Guvernu"u nr.2;'2>>2 #r v nd re("e&ent$re$ $ct v t$t de %o"ut on$re $ #et t "or de c$tre DGASPC % reco&$nd$ $ce%t "ucru % OPA/ur "or. M$ &u"t+ $ce%te #reveder #ot * &bun$t$t te du#$ cu& ur&e$)$ n #$r$(r$*e"e ur&$to$re.

In %en%u" ordon$nte &ent on$te $nter or+ #r n #et t e %e nte"e(e cerere$+ rec"$&$t $+ %e% )$re$ %$u #ro#unere$ *or&u"$t$ n %cr % %$u #r n e/&$ "+ #e c$re un cet$te$n or o or($n )$t e "e($" con%t tu t$ o #o$te $dre%$ $utor t$t "or % n%t tut "or #ub" ce415. In c$)u" SR+ co# "u"+ n *unct e de v$r%t$ % (r$du" %$u de &$tur t$te+ %$u #er%o$ne"e or or($n )$t "e c$re %e $dre%e$)$ n nu&e"e $ce%tu $ %$u #entru tot co# d n SR #ot %$ co&un ce d rect -verb$".+ conducere$ SR * nd ob" ($t$ %$ nre( %tre)e cee$ ce %e $duce "$ cuno%t nt$.

1opiii in primul rand tre,uie incurajati sa/si e+prime opiniile despre modul cum sunt tratati in S0. .i tre,uie sa stie cum si cui sa se adreseze daca au vreo pro,lema$ nemultumire$ solicitare sau propunere re%eritoare la viata lor in S0.

Atat la nivelul S0$ cat si la nivelul %urnizorului de servicii tre,uie sa e+iste un sistem %unctional de inre#istrare si solutionare a petitiilor. La nivelul S0 se inre#istreaza petitiile le#ate de activitatea din cadrul S0 si acest lucru se precizeaza clar in pliantul re%eritor la procedurile de sesizare sau pliantul #eneral re%eritor la S0 in cauza$ in %unctie de ,u#etul acestuia. 1oordonatorul S0 desemneaza persoana sau persoanele care se ocupa de realizarea acestui sistem$ ne%iind necesar un compartiment specializat de relatii cu pu,licul. .ste impro,a,il ca o sin#ura persoana sa %ie su%icienta pentru a acoperi toate nevoile le#ate de solutionarea petitiilor$ c*iar si in cazul caselor de tip %amilial$ deoarece e+ista posi,ilitatea ca aceasta persoana sa %ie indisponi,ila in anumite perioade de timp din diverse motive. &n consecinta$ se recomanda desemnarea mai multor persoane pentru aceasta sarcina$ c*iar daca au si altele inscrise in %isa de post$ in %unctie de numarul copiilor$ numarul modulelor de tip %amilial etc.
L$ n ve"u" *urn )oru"u de %erv c + %e con%t tu e un co&#$rt &ent de re"$t cu #ub" cu" c$re nc"ude $ce%te $%#ecte+ c$t % ce"e "e($te de nere)o"v$re$ "$ n ve"u" SR $ #et t "or %$u $"te #rob"e&e "e($te de *urn )oru" n c$u)$ % %erv c "e #e c$re "e o*er$. In c$)u" OPA %e #o$te ut " )$ &ode"u" &ent on$t #entru SR+ n%$ #entru ce"e de ut " t$te #ub" c$ % '%$u c$re $u %erv c conce% on$te de "$ %t$t+ #recu& % ce"e c$re $u * " $"e %e reco&$nd$ n* nt$re$ unu co&#$rt &ent de re"$t cu #ub" cu". De $%e&ene$+ #o% b " t$te$ de %e% )$re $ *urn )oru"u de %erv c trebu e nc"u%$ n #" $ntu" &ent on$t $nter or. In $&be"e % tu$t %e #ot or($n )$+ #e "$n($ #o% b " t$te$ d %cut e d recte cu #er%on$"u" de%e&n$t+ o cut e % '%$u un c$ et #entru #et t . De $%e&ene$+ n c$)u" SR+ or c$re &e&bru $" #er%on$"u"u #o$te #r & #et t + % tu$t e n c$re $ce%t$ trebu e %$ "e % nre( %tre)e+ $r re( %tru" de %e% )$r % rec"$&$t -#et t . trebu e %$ * e n ev dent$ #er%o$ne"or de%e&n$te con*or& ce"or &ent on$te $nter or. De%eor + #er%o$ne"e de re*er nt$ $"e co# "or %unt ce"e c$re v n n cont$ct cu cerer "e co# "or+ dor nte"e % #ro#uner "e $ce%tor$+ $r $% %tent %oc $" cu *$& " $ % $"te #er%o$ne &#ort$nte #entru e .

0e#istrul de petitii tre,uie sa contina cel putin urmatoarele date: numarul si data inre#istrarii5 persoana care sesizeaza 9date de identi%icare45 tipul petitiei 9cerere$ sesizare$ reclamatie$ propunere45 modul de adresare 9in scris$ ver,al$ tele%onic$ e/mail etc.45 persoana care a inre#istrat petitia si$ daca este cazul$ in numele cui5 persoana desemnata sa rezolve petitia5

modul de rezolvare 9raspuns %avora,il$ raspuns ne%avora,il$ orientare spre alta institutie/ autoritate si care$ clasare$ masuri luate etc.45 data la care s/a raspuns.

Pet t "e nre( %tr$te -$dre%e+ &e&or + cerer %$u #ro#uner n%cr %e n re( %tru de &e&br #er%on$"u"u n nu&e"e co# "or %$u $"tor #er%o$ne etc.. %unt ver * c$te ) "n c de c$tre coordon$toru" SR+ re%#ect v %e*u" co&#$rt &entu"u de re"$t cu #ub" cu" de "$ n ve"u" *urn )oru"u de %erv c #entru $ * re#$rt )$te %#re re)o"v$re #er%o$ne"or de%e&n$te.

&n vederea solutionarii diverselor petitii$ persoanele desemnate consulta$ in %unctie de caz$ coordonatorul S0 si personalul de specialitate$ mana#erul de caz si ceilalti specialisti implicati in implementarea !&!$ precum si orice alta persoana sau institutie care poate contri,ui la rezolvarea petitiei. !etitiile anonime sau cele in care nu sunt trecute datele de identi%icare ale petitionarului nu se iau in considerare si vor %i clasate con%orm prevederilor ordonantei mentionate anterior$ cu e+ceptia celor care semnaleaza cazuri de a,uz$ ne#lijare si e+ploatare a copilului 9vezi standardul 1"4. <rmatoarele prevederi ale ;rdonantei nr.2"/2((2 tre,uie de asemenea su,liniate in le#atura cu standardul prezent: / / termenul de rezolvare este de 3( de zile 9calendaristice4 de la inre#istrarea petitiei5 termenul precizat anterior poate %i prelun#it de catre coordonatorul S0$ respectiv se%ul compartimentului de relatii cu pu,licul cu cel mult 15 zile in situatia in care necesita o cercetare mai amanuntita5 petitiile inre#istrate care nu %ac o,iectul activitatii S0 sau al institutiilor mentionate in !&! sunt orientate in termen de 5 zile de la inre#istrare catre autoritatile sau institutiile a,ilitate pentru rezolvarea acestora. Protectia copilului impotriva a"uzurilor

Standardul 1*:

Serviciul de tip rezidential promoveaza si aplica masuri de protejare a copiilor impotriva oricarei forme de intimidare! discriminare! a"uz! neglijare! e&ploatare! tratament inuman sau degradant# Se pot produce diverse %orme de a,uz si ne#lijare asupra copiilor din S0 care pot %i in%aptuite de personal sau persoane din a%ara S0. -otodata$ tre,uie constientizat %aptul ca se pot produce si asa numitele %orme de violenta institutionala si a,uz societal$ pe care intre#ul personal tre,uie sa le cunoasca si sa le recunoasca pentru a le preveni sau a interveni e%icient. :e aici importanta majora a %ormarii initiale si continue a personalului in acest domeniu.

A,uzul$ ne#lijarea si e+ploatarea copilului au o serie de consecinte care se pot o,serva relativ cu usurinta de catre personalul pre#atit in acest sens$ ast%el incat sa tra#a un semnal de alarma si sa conduca la decizia semnalarii unei suspiciuni sau a unei situatii concrete de acest %el. Aceste consecinte sunt cunoscute su, denumirea de semne si simptome evocatoare de a"uz! neglijare si e&ploatare a copilului: Semne %izice 9vanatai$ leziuni$ arsuri$ *emora#ii etc.45 Semne si simptome ale ,olilor cu transmitere se+uala5 -ul,urari de somn 9insomnii$ somn a#itat$ vise urate$ cosmaruri etc.45 -ul,urari de alimentatie 9anore+ie$ ,ulimie45 -ul,urari s%incteriene 9enurezis$ encomprezis45 -icuri 9clipit$ rosul un#*iilor etc45 !ersistenta unor senzatii ol%active sau cutanate o,sedante5 Modi%icarea rapida a dispozitiei a%ective5 &mpulsivitate$ a#resivitate5 Autosti#matizare$ autoculpa,ilizare5 2e#lijenta in indeplinirea sarcinilor si incapacitate de a respecta un pro#ram impus5 :i%icultati in relationare si comunicare5 Scaderea randamentului scolar$ a,senteism si a,andon scolar5 -ul,urari de comportament 9minciuna$ %u#a de acasa$ %urtul$ consumul de alcool$ de dro#uri etc.45 1omportament se+ual inadecvat varstei etc.

1on%orm prevederilor SM;$ coordonatorul S0 tre,uie sa se asi#ure ca serviciul sau dispune de un set de proceduri pentru situatiile de a,uz$ ne#lijare si e+ploatare a copilului. &n vederea realizarii acestei proceduri se recomanda cola,orarea stransa cu %urnizorul de servicii si cu specialistii din acest domeniu$ ast%el incat setul de proceduri sa %ie in spiritul le#islatii in vi#oare care de%ineste si prevede modalitatile de prevenire si interventie pentru aceste situatiiE2F. 1onsultarea specialistilor din domeniu de la nivelul judetului$ respectiv a municipiului Bucuresti sau din alte judete recunoscute pentru

serviciile specializate dezvoltate in aceasta arie este necesara nu numai pentru rapiditatea ela,orarii procedurilor$ ci si datorita %aptului ca le#islatia in domeniu este in continua dezvoltare. Avizul :7AS!1 asi#ura in acest caz unitatea de interventie la nivelul judetului$ respectiv a sectorului municipiului Bucuresti. &nre#istrarea cazurilor se realizeaza prin aceleasi modalitati descrise pentru standardul 1 $ %iind vor,a de acelasi re#istru$ cu o sin#ura e+ceptie. &n cazul in care e+ista suspiciunea sau situatia unui a,uz$ ne#lijare sau e+ploatare a copilului produsa in S0$ 9potentialul4 a#resor %iind un mem,ru al personalului$ cole#ul care o,serva aceasta situatie are o,li#atia de a anunta coordonatorul S0$ care tre,uie sa realizeze in consecinta urmatoarele trei actiuni: a4 Sa inre#istreze cazul si sa veri%ice datele printr/o evaluare initiala a situatiei. .valuarea initiala se poate realiza$ in %unctie de situatie$ de catre asistenti sociali si/sau psi*olo#i: o desemnati din cadrul S0 sau ai %urnizorului de servicii / tre,uie sa ai,a %ormare in acest sens 9atat pentru evaluarea initiala$ inclusiv completarea %isei de semnalare si evaluare initiala$ cat si pentru evaluarea detaliata45 ai serviciilor specializate din acest domeniu / se pot inc*eia contracte de cola,orare in acest sens5 de la nivelul :7AS!1. &nre#istrarea cazului atra#e dupa sine o,li#ativitatea semnalarii la :7AS!1 si interventia specialistilor de la acest nivel. &n situatiile in care S0 si %urnizorul de servicii nu dispun de specialistii necesari$ proprii sau prin intermediul unor contracte de cola,orare$ :7AS!1 este o,li#ata sa realizeze evaluarea initiala in primele "2 de ore de la semnalarea si inre#istrarea cazului la :7AS!1.

o o

,4 Sa semnaleze cazul la :7AS!1 si$ dupa caz$ altor autoritati a,ilitateE3F. .valuarea medicala tine de interventia :7AS!1$ insa in situatiile #rave sau a celor care necesita interventia unui medic specialist / lucru sta,ilit de medicul care ve#*eaza asupra sanatatii copiilor din S0E4F$ coodonatorul S0 tre,uie sa se asi#ure ca are loc transportul copilului la cea mai apropiata unitate spitaliceasca. c4 Sa aplice masurile disciplinare corespunzatoare %aptei comise de an#ajatul S0. &n cazul in care coordonatorul S0 nu isi indeplineste aceste o,li#atii imediat in cazurile ur#ente si in termen de trei zile pentru restul situatiilor$ persoana care a o,servat situatia va semnala ea insasi autoritatile a,ilitate$ %ara a se lua masuri disciplinare impotriva sa. &mportanta e+istentei specialistilor la nivelul S0 sau ai %urnizorului de servicii este su,liniata si de procedura 1".' care prevede consilierea copiilor victime ale intimidarii si discriminarii. 1onsiderate ca si %orme usoare ale a,uzului daca sunt sesizate la timp de personalul S0 si ca atare care nu se semnaleaza la :7AS!1$ ele necesita totusi

interventie de specialitate$ care nu poate %i acordata de specialisti care nu sunt %ormati in acest domeniu$ deoarece tre,uie sesizata corect si la timp 6linia de demarcatie6 %ata de a,uzul emotional / care necesita semnalare si interventie speci%ica. :eoarece numarul cazurilor usoare nu este de ne#lijat in societatea noastra$ este evident ca este cost/e%icient sa dispui de proprii specialisti 9pe care ii poti %orma in timp4$ decat sa platesti e+pertiza e+terna. :e alt%el$ SM; prevad %ormarea continua a personalului in acest domeniu.

St$nd$rdu" 3<

Re"$t $ #er%on$"u"u cu co#

Relatiile personalului cu copiii au o "aza sanatoasa! raspunzand normelor de conduita morala! profesionala si sociala# Scopurile in#rijirii de tip rezidential in con%ormitate cu misiunea S0 pot %i atinse doar printr/o relatie pozitiva intre personal si copiii/tinerii a%lati in in#rijire. ; in#rijire cu un caracter pozitiv poate %i %acuta doar de un personal care ii place cu adevarat pe copii si care se simte implicat si responsa,il$ aceasta deoarece copiii raspund pozitiv doar unui personal care le casti#a increderea$ respectul si a carui apro,are este importanta pentru ei. 0elatia dintre personal si copii nu poate %i ec*ivalata nicicum cu relatia copil / parinte$ insa #rija adecvata pentru %iecare copil si tanar este esentiala pentru ,inele emotional si %izic al acestora. .ste cunoscut %aptul ca pentru copii si tinerii cu de%iciente emotionale si comportamentale este important sa se simta placuti si pretuiti c*iar si atunci cand comportarea lor nu este intrutotul corespunzatoare. !e scurt$ prin realtiile personal/copil se respecta si se promoveaza : / / / / / / / / independenta respectul reciproc un control pozitiv al comportamentului acceptarea sprijinul toleranta incurajarea nediscriminarea

.ste esential ca personalul sa nu mani%este antipatii sau %avoritisme %ata de unii copii$ care pot avea repercusiuni #rave asupra dezvoltarii copiilor si ar demonstra lipsa de

pro%esionalism. 0olurile persoanelor an#ajate in cadrul S0 tre,uie sa %ie ,ine delimitate pentru a evita a,uzul de incredere si pozitie. :e e+emplu$ nu este permisa practica 9din pacate destul de e+tinsa in vec*ile servicii rezidentiale4 prin care an#ajatii sa ia la domiciliul lor la s%arsit de saptamana sau de sar,atori cate 1/2 copii. .ste o practica discriminatorie$ prin care personalul a%iseaza clar %avoritismele si poate provoca adevarate drame in randul copiilor care nu sunt ? alesi @. 1opiii pot %i luati in vizita de mem,ri ai %amiliei$ voluntari$ %amilii ale cole#ilor de scoala / dar nu de personalul S0$ care tre,uie sa pastreze cu %ermitate o pozitie pro%esionala. .videntiem inca o data importanta %ormulelor de adresare : copilul nu va %i incurajat sa se adreseze personalului cu ? mama @$ ? tata @ sau ? ,unica @ 9nici in casele de tip %amilial sau apartamente4 pentru a nu crea con%uzii si a nu induce sentimentul de dependenta de S0 pe termen lun#. Adevarata %amilie pentru copil nu poate %i decat cea naturala / in care pe parcursul sederii in S0 i se pre#ateste reinte#rarea / sau cea adoptiva$ in care va %i inte#rat daca reintoarcerea in %amilia naturala nu este posi,ila. !lecarea din S0 nu tre,uie sa %ie perceputa ca o ruptura de mem,rii %amiliei$ copilul va primi e+plicatii su%iciente despre &nca de la intrarea copilului in S0 este necesara construirea relatiei pozitive de cola,orare cu educatorul. ;,iectivele tipice ale primelor discutii cu copilul : 1asti#area increderii copilului si sta,ilirea unei relatii de incredere 5 A%larea opiniei copilului asupra situatiei$ nevoilor si di%icultatilor sale 5 ;,servarea reactiei copilului in %ata educatorului/ persoanei responsa,ile 5

Recomandari :at %iind ca %iecare copil este unic in %elul sau$ nu e+ista re#uli clar sta,ilite pentru realizarea acestor o,iective. .+ista insa di%erite recomandari$ cum sunt cele %ormulate de Bar8er 91''(4$ 7reenspan 91')14$ Ge,ert 91')'4 si Mis*ne 91')34$ care su,liniaza urmatoarele : Lasati/i copilului initiativa de sta,ilire a cadrului$ de ale#ere a su,iectelor de discutie si de do,andire a unui #rad adecvat de control asupra situatiei. ;%eriti/i o e+plicatie simpla dar sincera a motivului pentru care se #aseste in institutie. 1oncentrati/va asupra copilului ca persoana de sine statatoare$ asupra #andurilor$ sentimentelor si actiunilor sale in momentul respectiv.

-ineti cont de aspectele de diversitate culturala$ economica$ etnica si rasiala$ inclusiv de di%erentele dintre copil si pro%esionist in %iecare zona. Mani%estati/va respectul pentru copil si lumea lui precum si entuziasmul %ata de capacitatea sa de dezvoltare. Structurati/va relatia cu copilul prin mijloace cum ar %i e+plicarea naturii li,ertatii si responsa,ilitatii lui$ sta,ilirea si impunerea de limite 9de pilda ce poate si ce nu poate %ace copilul in centru4 si sta,ilirea %ormulei si limitelor con%identialitatii. .+primati/va speranta re%eritoare la situatia si potentialul copilului .vitati #reseala %recventa de a orienta copilul spre s%era de interes a parintelui sau a altui adult inainte ca acesta sa %ie ,ine pre#atit. .vitati intero#area copilului prin intre,ari insistente. 0enuntati la procedurile %ormale de intervievare si lasati intalnirea sa decur#a natural$ utilizand activitati si instrumente non/ver,ale.

C$" t$t nece%$re #entru %t$b " re$ re"$t "or

Sta,ilirea acestei relatii presupune dezvoltarea unor calitati$ niciodata acumulate in totalitate si pe care educatorul incearca sa le do,andeasca. !utem sa citam patru ast%el de calitati:
3. facultatea de a asculta + insotita de experienta de viata. Ace$%t$ e!#er ent$ de v $t$ n"ocu e%te un ntre( d %cur% verb$"+ (e%t c % de $%e&ene$+ t$cer c$re %unt #" ne de nte"e%ur + c$re tr$duc $%te#t$r "e+ dor nte"e+ te&er "e co# "u"u %$u t$n$ru"u c$ % re#re)ent$r "e %$"e nter o$re.

A asculta$ inseamna a putea intele#e acest discurs nu numai pentru a putea o,serva$ dar mai ales pentru a determina su,iectul sa se simta inteles si adesea$ pentru prima oara recunoscut ca o %iinta demna de respect.
2. acceptarea persoanei cu bogatia si limitele sale .

Marea intre,are pe care educatorul tre,uie sa si/o puna continuu este urmatoarea: in ce mod cadrul educational propus copilului de catre persoane importante pentru el poate sa %aca e%iciente aptitudini care deja e+ista$ dar sunt camu%late$ paralizate$ retinute de conditiile de%ectuoase ale mediului$ conditii din care noi %acem adesea parte.
8. Ce$ de/$ tre $ c$" t$te $ educ$toru"u e%te capacitatea de a interactiona atitudini previzionale . E%te un *eno&en *o$rte cur o% c$re nce#e nc$ de "$ n$%tere. Nu vede& n c od$t$ co# "u" $%$ cu& e%te n re$" t$te d$r " vede& $%$ cu& ne/$& dor %$ * e.

2umai ca pro,lema este aceea ca su,iectul inadaptat$ su,iectul cu *andicap multiplu$ su,iectul care prezinta retineri %oarte pro%unde$ poate literalmente sa ne ,loc*eze asteptarile anticipative din cauza temerilor noastre. .ducatorul tre,uie sa %ie convins ca nici o previziune nu este de%initiva.
4. O $"t$ c$" t$te $ educ$toru"u e%te capacitatea de a fi un "protector". I$r $ c + trebu e *$cut$ o re*er re "$ de)vo"t$re$ #% 2 c$ nor&$"$ $ co# "u"u #entru $ de%co#er %en%u" cuv$ntu"u 6#rotector6.

6!rotectorul6este$ de e+emplu$ o mama care se va con%runta cu lacrimile$ %uria$ ,ucuria$ teama copilului sau. .a va primi$ va in#*iti si va suporta acest amal#am care nu are sens$ il va meta,oliza si il va reda trans%ormat. 3uria devine o a#resivitate evidenta$ lacrimile o tristete vizi,ila$ ,ucuria o emotie care este adresata cuiva. 1and educatorul se #aseste impreuna cu copiii a%lati uneori in lumea lor an#oasanta$ trista$ in%ricosatoare$ aceasta %unctie de aparare a 6protectorului6$ de intretinere$ devine a,solut necesara pentru ca ea %ace posi,ila reducerea sau eliminarea anumitor %actori cu caracter destructiv sau autodestructiv. 1alitatea de ? protector @ este esentiala in in#rijirea copiilor care au trecut prin e+periente traumatizante$ prin situatii de maltratare$ si care trec adeseori prin situatii critice / iar educatorul este un actor c*eie al terapiei care se acorda de o ec*ipa pluridisciplinara in centrul de plasament si in alte servicii specializate.
9. O $"t$ c$" t$te $ educ$toru"u e%te capacitatea de a determina un copil sa treaca de la iluzie la realitate. In &o&entu" n c$re+ #"$n($nd+ co# "u" nu $ cerut nc$ cev$ d$r nce#e $/% cre$ n & nte$ %$ &$( ne$ 2$"uc n$nt$ $ unu b beron %$u %$n+ &$&$ v$ $duce "$ &o&entu" #otr v t ob ectu" dor t. Or ce co# " trebu e %$ cuno$%c$ $ce$%t$ et$#$ #entru $/% de)vo"t$ ncredere$ n % ne n%u% % % (ur$nt$.

1opilul de care se ocupa educatorul$ %ie n/a cunoscut aceasta etapa de iluzionare$ si are implicit putina incredere in propriile %orte$ %iind nesi#ur si temator/ %ie dimpotriva$ a %ost crescut de parinti incapa,ili sa impuna limite$ trans%ormandu/l intr/un mic tiran$ care$ de/a lun#ul e+istentei trece la actiune$ se crede puternic si intra in lumea iluziei$ a #randorii si a puterii depline. 1ea mai di%icila pro,lema a educatiei este de a determina copilul sa ai,a anumite vise$ si apoi la un anumit moment$ cand acesta este pre#atit$ sa ai puterea de a/l deziluziona 9a/l aduce la realitate4.

St$nd$rdu" 3=

Contro"u" co&#ort$&entu"u

Personalul reactioneaza pozitiv la diversele comportamente ale copiilor si ia sanctiuni educative adecvate! constructive in cazul unor comportamente inaccepta"ile repetate ale acestora# -itlul acestui standard / inspirat de denumirea in lim,a en#leza 6 ,e*aviour control6 / presupune %ormarea conduitei copilului. 1ontinutul se re%era la %ormarea

comportamentelelor si conduitelor sociale normale$ precum si la mijloacele/ metodele de pedeapsa a comportamentului neadecvat al copilului. S0 tre,uie sa ai,a proceduri re%eritoare la masurile care pot %i luate pentru a preintampina sau sanctiona comportamentele neaccepta,ile$ iar aceste proceduri tre,uie sa %ie clare atat pentru personal$ cat si pentru copii. ; idee %undamentala este aceea ca orice sanctiune se aplica constructiv si consecvent$ in sensul %ormarii unei conduite corespunzatoare. 2u este permisa utilizarea sanctiunilor in mod e+cesiv. A sta,ili cele mai adecvate %orme de sanctiuni in cadrul protectiei rezidentiale este inevita,il o sarcina di%icila$ dat %iind rolul educativ al pedepselor de a re#la pro,leme care deseori necesita individualizare. .ste esential totusi ca toti copiii/tinerii$ personalul centrului si pu,licul sa stie ca pro,lemele de acest #en sunt rezolvate in mod adecvat si nu sunt lasate pur si simplu la discretia %iecaruia. Multi dintre copiii si tinerii institutionalizati au e+periente triste de viata si nu ,ene%iciaza de relatii adecvate. .i au nevoie de sta,ilitate si securitate$ intr/un mediu protector. 1a si copiii din %amilii ei au nevoie de in#rijire si a%ectiune dar in acelasi timp de impunerea unor limite clare$ tocmai pentru a se putea simti securizati si pentru a/si dezvolta autocontrolul. &ntotdeauna tre,uie sa se tina cont de varsta copilului si de stadiul sau de dezvoltare. 1ateodata$ copiii sau tinerii rezidenti au un comportament inaccepta,il. &n aceste cazuri$ este important ca personalul sa %ie increzator in sine si sa se simta sprijinit atunci cand a,ordeaza un comportament provocator si di%icil. !ersonalul poate %i pus in situatia de a sanctiona si de a controla$ dar acest lucru tre,uie %acut in respectul copilului$ respectiv al tanarului$ a%lat in centrul tuturor activitatilor de protectie. .ste important ca %iecare mem,ru al ec*ipei sa %ie convins de urmatorul principiu: de neacceptat este comportamentul! si nu copilul.
1or&$re$ #er%on$"u"u d n centre"e de #"$%$&ent trebu e %$ cu#r nd$ % $%#ecte #r v to$re "$ de)vo"t$re$ unor $b " t$t de %t$b " re $ unor " & te c"$re de co&#ort$&ent $cce#t$b "+ de ut " )$re $ unor %$nct un % contro$"e $decv$te+ de &$n$(e&ent $" con*" cte"or. Pre($t re$ trebu e %$ %ub" n e)e &#ort$nt$ con%ecvente n &unc$ ntre( ec2 #e % %e&n * c$t $ deo%eb t$ $ cre$r une $&b $nte de ncredere rec #roc$ % re%#ect. De $%e&ene$+ *or&$re$ trebu e %$ o*ere % n*or&$t de%#re &od$" t$t "e #r n c$re #er%on$"u" % #o$te e!#r &$ #reocu#$re$ n "e($tur$ cu or ce %$nct un %$u contro$"e n$decv$te #e c$re "e/$ ob%erv$t n #r$ct c$ $"tor co"e( . Ace$%t$ #re($t re n t $"$ trebu e nt$r t$ #r n o*er re$ unor o#ortun t$t de de)vo"t$re % ev$"u$re $ $b " t$t "or % #ro#r e #r$ct c .

!uterea #rupului de cole#i de a in%luenta comportamentul este un %apt ,ine documentat si$ de aceea$ mana#ementul #rupului este o capacitate esentiala pentru personalul din centrul de plasament. !ersonalul tre,uie sa primeasca o %ormare adecvata pentru a putea veni in sprijinul #rupului de tineri$ ast%el incat mem,rii acestuia sa se sustina unul pe celalalt$ minimalizand tendintele a#resive si asi#urandu/se ca actiunile lor nu dau nastere la rezistenta si resentimente.

3e ce sunt necesare sanctiunile si controlul6 a) Pentru a oferi securitate unor indivizi si grupuri si pentru a sprijini dezvoltarea personala. / 1opiii/ tinerii tre,uie sa/si dezvolte capacitatea de a aprecia limitele pe care societatea si comunitatea in care traiesc le impun propriului comportament. .i au nevoie sa %ie ajutati sa intelea#a implicatiile nesocotirii acestor limite. Sta,ilirea unui cadru clar de autoritate 9nu de autoritarism4 %aciliteaza dezvoltarea disciplinei interioare si a maturitatii. 1opiii si tinerii au nevoie de relatii ,azate pe responsa,ilitati reciproce si nu pe putere. b) Pentru a proteja sanatatea si siguranta celorlalti . .ste inaccepta,il comportamentul care pune in pericol viata persoanei si/sau a celorlalti. 1opiii si tinerii tre,uie sa/si dezvolte respectul pentru sine si ceilalti. c) Pentru a mentine un climat pozitiv. 2u poate %i acceptata deteriorarea voita a ,unurilor. Acest lucru este in detrimentul calitatii vietii tuturor celor din centrul de plasament. 1opiii si tinerii tre,uie sa invete sa/si pretuiasca propria proprietate precum si pe cea a altora. d) Pentru a mentine in centru o atmosfera emotional pozitiva si suportiva. 1omportamentul periculos si amenintator %ata de ceilalti cole#i sau %ata de personal este de neacceptat. 1opiii si tinerii tre,uie sa invete modalitati noi de mana#ement al con%lictelor interpersonale$ al %uriei si a#resivitatii. -oate societatile$ #rupurile si institutiile au nevoie de control pentru armonizarea si ordonarea activitatilor in ,ene%iciul majoritatii. Sanctiunile apar in orice #rup$ inclusiv in %amilie. &n cadrul serviciilor rezidentiale$ sanctiunile tre,uie sa %ie masurate si adecvate. .le nu tre,uie utilizate %ormal$ ci aplicarea lor tre,uie sa %ie ,ine cantarita$ monitorizata si evaluata. 2&emple de Sanctiuni si controale permise a4 0estrictionarea sau anularea avantajelor 9invoiri$ activitati de petrecere a timpului li,er$ vizionarea pro#ramelor -=45 ,4 &mpunerea de teme suplimentare$ proiectate in modul cel mai pozitiv si productiv posi,il. Acestea tre,uie sa %ie adecvate varstei si sa nu depaseasca niciodata capacitatile tinerilor/ copiilor5 c4 Separarea de #rup intr/o incapere$ ca modalitate de recapatare a auto/controlului. <sa incaperii nu tre,uie niciodata in*isa$ personalul tre,uind sa monitorizeze sau sa insoteasca tanarul sau copilul pe durata oricarei separari5 d4 1and este necesar sa se apeleze la pct.3 de mai sus$ iar copilul/ tanarul re%uza sa se con%ormeze$ poate deveni necesara utilizarea %ortei. Aceasta este o pro,lema serioasa$ care nu tre,uie tratata cu super%icialitate. 3orta utilizata tre,uie sa %ie minima si

tanarul nu tre,uie ranit. ;ri de cate ori este posi,il$ aceasta actiune tre,uie dusa la indeplinire de doi mem,ri ai personalului 9vezi si pct.. de mai jos45 e4 -anarul sau copilul poate %i amendat cu anumite sume din ,anii de ,uzunar5 declaratia asupra drepturilor si indatoririlor rezidentilor din re#ulamentul de ordine interioara tre,uie sa mentioneze clar aceste re#uli. -anarului/ copilului nu tre,uie sa i se retra#a niciodata mai mult de H din ,anii de ,uzunar5 amenzile pot %i prelun#ite5 %4 1opilul/ tanarul poate acoperi daunele provocate cu sume din ,anii de ,uzunar. Aceste sume pot %i acoperite in timp$ aplicandu/se re#ula ca tanarului/ copilului nu tre,uie sa i se retra#a niciodata mai mult de H din ,anii de ,uzunar5

#4 ;rice su,stanta considerata periculoasa poate %i con%iscata5 *4 !oate %i retinuta im,racamintea de strada pentru a reduce posi,ilitatea plecarii intempestive/neanuntate din S0. -otusi$ tinerilor/ copiilor nu li se pot niciodata retine *ainele de interior si nici nu li se poate impune sa poarte alte *aine$ ca %orma de sanctiune sau pentru a preveni %u#a din institutie5 i4 !ersonalul tre,uie sa/si e+prime dezapro,area %ata de orice comportament inaccepta,il$ a%irmand clar ca acesta reprezinta o piedica in calea realizarii unor ,une relatii$ a unui climat de calm si si#uranta la care au dreptul toti tinerii din unitate.

E!e&#"e de %$nct un ne#er& %e

1. &ndi%erent de varsta$ copilul/ tanarul nu tre,uie supus sau amenintat cu indi%erent ce %orma de pedeapsa %izica. 2ici un copil/ tanar nu tre,uie lovit sau palmuit5 2. 1opilul/ tanarul nu tre,uie oprit de la masa si meniurile nu tre,uie modi%icate ca %orma de pedeapsa5 3. 2ici unui copil/ tanar nu tre,uie sa i se interzica le#atura cu un specialist 9de e+.$ asistentul social$ avocatul$ medicul45 4. &nterzicerea contactului cu %amilia sau cu orice alta persoana adulta de re%erinta pentru copil nu tre,uie niciodata utilizata ca sanctiune 9de e+.$ anularea vizitelor in %amilie45 5. 2u tre,uie interzisa comunicarea5 . 1opilul/ tanarul nu tre,uie trimis la culcare mai devreme. Aceasta poate constitui o e+perienta mai in%ricosatoare decat pare la prima vedere$ %iind de %apt o e+cludere nesupervizata din #rup$ ca atare purtatoare de pericole potentiale. -inerilor li se poate interzice sa vizioneze pro#ramul -=5

". &nterzicerea tratamentelor medicale in curs nu poate %i utilizata ca sanctiune5 ). .ste e+clusa utilizarea oricarei %orme de umilire. <sile nu pot %i incuiate pentru a restrictiona li,ertatea tanarului5 se pot incuia din interior usile de intrare$ pentru si#uranta$ la %el ca in orice camin o,isnuit$ si de asemenea pentru a proteja copiii %oarte mici sau pe cei cu di%icultati de invatare. Se interzice inc*iderea din e+terior a usilor de dormitor care nu se pot desc*ide din interior. 3iecare sanctiune permisa este incadrata in procedura S0 si inre#istrata.

C$nd % cu& %e #o$te *o"o% contro"u" * ) c

1onceptul de control %izic se re%era la restrictionarea %izica a copilului$ pentru a preveni actiunile periculoase pentru sine si ceilalti. 0estrictionarea %izica poate deveni necesara in situatii periculoase$ in care e+ista riscuri majore pentru securitatea copilului/ tanarului sau a celorlalti. .a mai poate %i necesara si in situatii care ameninta in mod serios sta,ilitatea #rupului si %unctionarea unitatii / inclusiv deteriorarea ,unurilor. -inerii puternici si a#resivi pot induce un comportament %oarte tur,ulent$ ceea ce nu tre,uie sa li se permita. <nii dintre acestia$ carora le/au lipsit de timpuriu controlul si securitatea$ nu au reusit sa/ si dezvolte un control al sentimentului in%antil de omnipotenta$ ceea ce le provoaca teama de propria putere si violenta. Asemenea sentimente pot %i induse in noi toti si propa#area lor in #rup tre,uie evitata. <tilizarea adecvata a restrictiei %izice presupune dezvoltarea unui repertoriu de metode$ variind de la solicitarea %acuta copilului de a sta separat de ceilalti$ intr/o incapere$ la ,locarea sa pentru a/l opri sa %u#a$ pana la controlul %izic deplin. &n acest ultim caz$ tre,uie ne#ociat cu copilul$ dialo#and cu el si comunicandu/i/se ca este in si#uranta$ ca nu va %i ranit si ca va %i ajutat sa %aca optiunile corecte. Standardul 2."senta unui copil fara permisiune

Serviciul de tip rezidential asigura masuri adecvate de prevenire si interventie pentru copiii care parasesc serviciul fara permisiune# Standardul se re%era la situatiile in care unii copii %u# din S0 cand trec prin di%icultati. !lecand %ara stirea/ permisiunea personalului$ copilul se e+pune la riscuri suplimentare care tre,uie minimalizate pe cat posi,il. :e aceea %iecare S0 tre,uie sa ai,a niste proceduri scrise in acest sens$ care sa %ie cunoscute si aplicate de personalul care se con%runta cu o situatie de %u#a. Aceste proceduri vor speci%ica: / cine tre,uie anuntat intr/o ast%el de situatie 9coordonatorul S0$ conducerea :7AS!1$ politia$ mana#erul de caz$ parintii$ etc45

/ /

cum se consemneaza in re#istrul S0 9ora la care s/a sesizat a,senta$ cine a o,servat si cine a anuntat %u#a$ cu cine s/a vor,it tele%onic45 componenta ec*ipei de evaluare a riscului situatiei copilului care a %u#it si intervalul ma+im de timp in care aceasta comunica tele%onic si se intruneste pentru sta,ilirea masurilor5 cum tre,uie sa se comporte personalul in timpul a,sentei copilului si dupa readucerea acestuia.

:upa reintoarcerea copilului este necesara evaluarea situatiei de catre mana#erul de caz si coordonatorul serviciului. :aca e+ista suspiciuni de a,uz in cadrul S0$ copilul respectiv va %i mutat de ur#enta in alt serviciu$ pana la de%initivarea cercetarii. La propunerea ar#umentata a mana#erului de caz$ 1!1" instanta poate decide o alta masura de protectie pentru copil. !ersonalul va acorda atentia cuvenita lamuririi copiilor ca tre,uie sa anunte unde si pe ce durata vor pleca din S0$ pentru a %i protejati de eventualele pericole si pentru a demonstra ca sunt persoane de incredere. !oate %i invocat cu succes principiul respectului reciproc dintre copii si an#ajatii S0. &n e#ala masura toti ceilalti copii din S0 vor %i lamuriti sa anunte ur#ent cand vad ca pleaca un copil %ara permisiune5 dupa reintoarcere$ discutarea situatiei in #rupul de copii este o,li#atorie$ nu pentru a/l pedepsi pe %u#ar ci pentru a analiza cauzele impreuna cu copiii si a trec printr/o 6lectie de viata6. 3ormarea personalului si a voluntarilor pentru aplicarea acestei proceduri tre,uie sa se %aca atat imediat dupa an#ajare$ cat si pe parcursul anului$ c*iar daca nu au loc ast%el de situatii de a,senta %ara permisiune. Se va tine evidenta scrisa a tuturor situatiilor in care un copil a a,sentat %ara permisiune$ cu speci%icarea motivelor a,sentei si a masurilor luate.

St$nd$rdu" &#ort$nte

23

Not * c$re$

cu

#r v re

"$

even &ente"e

Serviciul de tip rezidential are o"ligatia de a informa! in scris! factorii direct interesati! cu privire la incidentele deose"ite survenite in legatura cu protectia copilului! in ma&imum 21 de ore de la producerea evenimentului# &n viata cotidiana a S0 pot surveni tot %elul de pro,leme sau incidente care pot a%ecta ,inele si si#uranta copiilor / iar acestea tre,uie noti%icate$ pentru a se lua o decizie in cola,orare cu alte parti interesate.

-oate incidentele posi,ile care tre,uie noti%icate vor %ace o,iectul unei liste. :e e+emplu$ in lista se pot include evenimente de #enul: decesul unui copil$ vatamari importante$ contraventii si in%ractiuni$ acuzatii le#ate de comportamentul neadecvat al personalului$ incendii etc. &n %iecare dintre aceste posi,ile situatii se sta,ilesc persoanele si institutiile/serviciila care vor %i noti%icate. !artile direct interesate sunt %amilia$ parintii sau reprezentantii le#ali si :7AS!1 / care se anunta in termen de 24 de ore d ela producerea evenimentului. !artile interesate sunt alte institutii si or#anizatii$ cum ar %i directia sanitara$ politia$ scoala etc. Acestea se noti%ica in scris si tre,uie sa con%irme primirea prin posta sau curier a noti%icarii. Standardul 22 .mplasamentul! compartimentarea si dimensiunile constructiei .mplasamentul! dimensiunile si compartimentarea constructiei corespund misiunii serviciului pentru protectia copilului de tip rezidential# -ipul S0$ conceptul de protectie pe care se %undamenteaza si dimensiunile sale$ precum si amplasarea si or#anizarea sa se a%la in interdependenta. Amplasamentul si or#anizarea S0 tre,uie adecvate scopului sau5 este accesi,il$ o%era conditii de si#uranta si este ,ine intretinut5 raspunde nevoilor individuale si colective ale ,ene%iciarilor intr/o modalitate con%orta,ila si placuta si este proiectat in con%ormitate cu recomandarile de spcialitate. :e asemenea$ amplasarea S0 se va %ace cu respedctarea normelor privind protectia sanitara %ata de nocivitati / in zone %erite de surse de poluare a admos%erei si de z#omote / 6avand orientarea %erestrelor salilor de #rupa sau de clasa spre sud$ sud/est$ est sau vest$ in %unctie de zonele climatice6 9c%. 2orme de i#iena privind unitatile pt. ;crotirea$ educarea si instruirea copiilor.4 &ntre cladirea serviciului si accesul in curtea acesteia va %i prevazut un spatiu verde cu latimea de minim 25 m$ cu rol de reducere a in%lentei z#omotului stradal. .ste de pre%erat ca S0 sa %ie situat in apropierea unor unitati de servicii comunitare de tip cresa$ #radinita$ scoala$ de servicii medicale$ de petrecere a timpului li,er$ ast%el incat conditiile asi#urate sa %ie cat mai apropiate de conditiile mediului %amilial. S0 tre,uie sa reproduca pe cat se poate %unctiile %amiliale: cresterea si in#rijirea copiilor$ educarea acestora si socializarea lor$ pentru a putea permite tran%erarea catre copii a normelor$ valorilor si traditiilor$ in vederea pastrarii propriei identitati. &ntrucat S0 isi propune sa asi#ure copilului$ pe o perioada determinata$ asistenta$ o,iectivul principal al acestuia %iind reinte#rarea %amiliala si sociala$ tre,uie sa %ie amplasat in apropierea mijloacelor de transport in comun pentru %acilitarea accesului copiilor catre unitati de invatamant si de petrecere a timpului li,er comunitare$ dar si pentru %acilitarea accesului parintilor/ apartenentilor copiilor catre S0$ in vederea mentinerii relatiei parinte/ %amilie/copil.

.ste de pre%erat ca amplasarea S0 sa incurajeze implicarea vecinatatii comunitatii in activitatea sa 9de e+emplu$ in jurul cladirii S0 sa e+iste amenajate parcuri pentru copii$ la care sa ai,a acces parintii si copiii din vecinatate$ i#ienizarea a acestuia %acandu/se in parteneriat intre S0 si asociatiile de locatari/ proprietarii caselor din vecinatate4. &n acest %el$ copiii a%lati in plasament$ pot ,ene%icia de patternurile sociale$ iar mem,rii comunitatii pot intele#e si se pot implica in pro,lematica copiilor 9si %amiliilor acestora4 a%lati in di%icultate. -erenul a%erent S0$ atunci cand e+ista$ tre,uie sa permita des%asurarea in aer li,er a activitatii copiilor$ asi#urand pentru aceasta:

M n &u& 2> &# #entru un co# " $nte#re%co"$r %$u #re%co"$r5 Intre 3> % 9> &# #entru un co# " %co"$r.

S0 este proiectat sau reamenajat ast%el incat sa reproduca cat mai mult cu putinta spatiul %amilial$ dimensiunea acestuia avand o importanta majora in dezvoltarea copilului. 1ladirile de mici dimensiuni$ or#anizate dupa modelul spatiilor destinate locuirii unei %amilii$ raspund in modul cel mai adecvat nevoilor copiilor. &n conte+tul in care dimensiunea S0 este presta,ilita 9%unctioneaza intr/un spatiu deja e+istent4$ este posi,ila compartimentarea acestuia$ pe module/#rupe tip apartament: camere de locuit$ camera de zi$ ,aie$ ,ucatarie. ;r#anizarea spatiului tre,uie sa %ie in coerenta cu proiectul institutional al serviciului$ %iecare spatiu avand o destinatie clar delimitata in raport cu destinatia sa: camere de locuit$ spatii comune$ camere pentru des%asurarea activitatilor educative$ ,irouri pentru personal$ spatii i#ienico/sanitare$ de pastrare$ preparare si servire a alimentelor/ produseor alimentare etc$ destinatia acestor spatii sa %ie cunoscuta / in %unctie de #radul intele#ere a copilului / de catre acestia. Ast%el$ S0 este amenajat si or#anizat in %unctie de numarul de copii rezidenti 9nu mai mult de 12 copii pentru un modul/ casa4.

St$nd$rdu" 28

Cond t "e de "ocu t

Serviciul de tip rezidential asigura copiilor conditii de locuit de "una calitate! decente si asemanatoare mediului familial# S0 o%era spatiu de locuit individual %iecarui copil #azduit$ clar delimitat$ ast%el mo,ilat si dotat incat sa asi#ure con%ort si intimitate$ respectand in acelasi timp nevoile identi%icate ale copilului. Modulele S0 prevad #azduirea a cel mult 4 copii de acelasi se+ intr/o camera 9spatiu individual / dormitor4$ copii cu varste apropiate 9di%erenta de varsta acceptata %iind de 3/4 ani4. 1on%orm SM;$ e+ceptie se %ace in cazul apartamentelor$ ma+imul admis %iind de 3 copii intr/un dormitor. :e re#ula$ in ultimii ani s/a practicat admiterea a 2 copii per dormitor in cazul apartamentelor. &n %apt$ situatia particulara a apartamentelor trans%ormate in centre de plasament pe model de tip %amilial si cu numar mic de copii protejati pune pro,leme si din punct de vedere al spatiului alocat in dormitor per copil. Apartamentele mai vec*i$ construite inainte de

1''($ au o supra%ata mica si in acest caz tre,uie analizata cu atentie posi,ilitatea de a nu utiliza la ma+imum dormitoarele$ 3 copii intr/un ast%el de dormitor %iind prea multi. :e alt%el$ prevederile le#ale in vi#oare nu se pot aplica in mod unitar: de e+emplu$ normele i#ienico/sanitare prevad in continuare 3 mp per copil in dormitor$ iar normele din constructie 9le#ea.4 prevad mp per persoana in dormitor. :e alt%el este ,inecunoscut %aptul ca$ per ansam,lu$ normele i#ienico/sanitare actuale nu se mai potrivesc centrelor de tip %amilial si vor tre,ui adaptate in viitorul apropiat. !ana la re#lementarea clara a acestor aspecte$ se recomanda ca$ in cazul apartamentelor dinainte de anul. sa se utilizeze pentru sta,ilirea numarului de copii din apartament norma de 3 mp per copil in dormitor$ iar pentru apartamentele construite dupa acest an$ sa se utilizeze norma de mp per copil in dormitor. Spatiile individuale sunt utilate in con%ormitate cu necesitatile minimale ale copilului: mo,ilier individual$ pat pentru %iecare copil$ dulap pentru *aine$ masa$ scaun$ veioza$ masa/ ,irou pentru e%ectuarea temelor$ noptiera pentru depozitarea cartilor si a e%ectelor personale$ cos de #unoi$ ast%el incat sa %ie respecate normativele in vi#oare. &n cazul in care S0 #azduieste copii cu diza,ilitati %izice$ va pune la dispozitia acestora spatii adecvate care le va permite accesul nemijlocit la conditii con%orta,ile/ decente de viata. .ste de pre%erat ca mo,ilierul sa %ie adecvat varstei copiilor 9lun#imea paturilor$ inaltimea dulapurilor4 si cat mai diversi%icat de la modul la modul$ ast%el incat sa %ie evitata senzatia de institutie. Lenjeria de pat$ perdelele si covoarele sa %ie divers colorate$ mentinundu/se insa un ec*ili,ru cromatic pentru a se evita suprastimularea vizuala a copiilor. 1opiii pot %ace su#estii asupra te+turii si culorilor pe care acestea le au. <sile dormitoarelor sunt prevazute cu incuietori si accesi,ile personalului in caz de ur#enta. 1amerele sunt aerisite in mod natural si individual$ cu %erestre corespunzatoare standardelor recunoscute. -evile calori%erelor sunt protejate sau sunt prevazute cu supra%ete #arantate in ceea ce priveste temperatura. !rizele sunt protejate pentru evitarea accidentelor. &n %unctie de varsta si maturitatea copiilor$ acestia vor %i incurajati/ responsa,ilizati de catre personalul S0 sa isi amenajeze spatiul propriu in %unctie de optiunile acestuia$ de traditiile culturare si apartenenta reli#ioasa. :e asemenea$ copii sunt repsonsa,ilizati in demersul de mentinere a ordinii si curateniei in spatiul propriu$ su, suprave#*erea/ indrumarea nonintruziva a personalului S0. S0 pune la dispozitia copiilor spatii de rela+are$ recreationale si pentru servirea meselor$ separate de camerele personale ale acestora si di%erite de coridoare si *olul de la intrare 9camera de zi$ camera de joca$ sala de mese4. &luminatul spatiilor comune are un caracter %amilial$ destul de puternic si amplasat ast%el incat sa %aciliteze lectura si alte activitati. Mo,ila spatiilor comune are un caracter %amilial si este de ,una calitate$ adecvata #amei de activitati preconizate de proiectul institutiei 9canapele$ televizor$ jucarii4. :e asemenea$ in S0 sunt incurajate a,ilitatile vocationale$ punand la dispozitia copiilor camere si#ure$ destinate derularii unor ast%el de activitati recreativ/constructive.

S0 pune la dispozitia copiilor o camera care sa serveasca e+cluziv vizitelor parintilor/apartenentilor acestora. .ste de pre%erat ca acesta camera sa ai,a o sala de toaleta separata. Starea de i#iena si curatenie a intre#ului S0 este in responsa,ilitatea coordonatorului$ care va sta,ili un pro#ram de curatenie$ i#ienizare si reparare/renovare a localului si a si#urantei in spatiile serviciului. 1opii pot %i implicati in aceste pro#rame$ doar daca le permite capacitatea de intele#ere$ iar e%ortul presupus nu le pericliteaza starea de sanatate. Standardul 21 Spatiile igienico%sanitare

Serviciul de tip rezidential asigura copiilor spatii igienico%sanitare suficiente! amenajate si dotate cu ec ipamentul corespunzator numarului si nevoilor copiilor# :imensionarea$ amplasarea si adaptarea instalatiilor sanitare se va realiza in raport cu varsta copiilor/ tinerilor. -oaletele sunt mo,ilate si utilate cu o,iecte care corespund dezvoltarii copiilor/ tinerilor si cu materiale care permit o i#ienizare rapida 9de e+. mozaic$ #resie$ %aianta din materiale aderente care impiedica provocarea accidentelor4 si materiale consuma,ile uzuale: sapun$ sampon$ *artie i#ienica$ prosoape individuale pentru %iecare copil/ tanar. 7rupurile sanitare pentru copii vor %i separate de cele pentru personalul an#ajat si de cele destinate vizitatorilor copiilor. &n spatiile de recreere 9interioare sau e+terioare4$ sala de mese etc se vor amenaja surse de apa pota,ila cu jet ascendent si c*iuvete / lavoar pentru spalarea mainilor$ %iind conectate la surse de apa calda si rece. &nstalatiile de distri,uire a apei pota,ile si de evacuare a rezidurilor$ si%oanele din pardoseala$ o,iectele sanitare vor %i mentinute in permanenta stare de %unctionare si curatenie si vor %i dezin%ectate periodic cu solutii a#reate de politia sanitar umana. &n S0 se asi#ura spatii de spalatorie dotate cu aparatura si mijloace te*nice pentru colectarea$ dezin%ectarea spalarea$ %ier,erea$ uscarea$ calcarea si distri,uirea ru%elor. Se vor asi#ura spatii pentru depozitarea ru%elor cu respectarea o,li#atorie a circuitelor separate pentru ru%aria curata si cea murdara. 1opiii si tinerii #azduiti in S0 pot %i implicati / in %unctie de #radul de maturitate / in spalarea$ uscarea si calcarea ru%ariei personale$ asi#urandu/se spatiile necesare pentru aceasta 9o%icii de tip spalatorie$ dotate cu minim o masina de spalat cu uscator la 12 copii/ tineri4. Bucataria si sala de mese sunt dotate cu aparatura si instalatii corespunzatoare pentru #atit$ pentru pastrarea alimentelor$ pentru i#ienizarea veselei. Accesul copiilor in ,ucatarie este ri#uros controlat si suprave#*eat de personalul responsa,il$ copii %iind

implicati in ajutorul la prepararea *ranei si/ sau servirea mesei doar in masura in care isi pot asuma aceste responsa,ilitati. S0 va %i dotat si aprovizionat permanent cu utilaje$ materiale si su,stante necesare pentru intretinerea curateniei si e%ectuarea operatiunilor de dezinsectie$ dezin%ectie si deratizare. Acestea vor %i pastrate in spatii inc*ise 9dulapuri4$ special prevazute. Standardul 2( Siguranta si securitatea

Serviciul de tip rezidential ia masurile de siguranta si securitate legale si necesare pentru asigurarea protectiei copiilor! personalului si a vizitatorilor impotriva evenimentelor si accidentelor cu potential vatamator# S0 asi#ura$ in masura posi,ilitatilor practice$ sanatatea$ securitatea si ,unastarea ,ene%iciarilor si a personalului. 1oordonatorul S0 se asi#ura de e+istenta unor practici de lucru in conditii de si#uranta inclusiv re%eritoare la: !aza contra incendiilor: intele#erea si implementarea procedurilor adecvate in caz de incendiu5 !rimul ajutor: cunostinte re%eritoare la modalitatea de a,ordare accidentelor si ur#entelor de sanatate5 asi#urarea in permanenta a unei truse de prim ajutor si a unei persoane cali%icate in acordarea primului ajutor5 &#iena alimentatiei: depozitarea si prepararea corecta a *ranei$ pentru evitarea in%ectiilor alimentare$ inclusiv etic*etarea si datarea alimentelor depozitate5 1om,aterea im,olnavirilor: intele#erea si punerea in practica a masurilor de prevenire a raspandirii ,olilor transmisi,ile5 :epozitarea si aruncarea in conditii de si#uranta a su,stantelor si materialelor periculoase5 0evizia periodica a cazanelor si sistemelor de incalzire centrale$ prin contractare cu persoane competente5 &ntretinerea sistemelor electrice si a ec*ipamentului electric5 Asi#urarea si intretinerea dotarilor de securitate a %erestrelor$ care sa se ,azeze pe analiza vulnera,ilitatii si riscurilor pentru ,ene%iciari5 &ntretinerea in conditii de si#uranta a mediului inclusiv a dotarilor si ec*ipamentelor de ,ucatarie$ spalatorie5 a scarilor e+terioare si aleilor 9in cazul in care acestea e+ista45

Securitatea locatiei5 Securitatea ,ene%iciarilor$ ,azata pe analiza vulnera,ilitatii acestora 9varsta copiilor$ diza,ilitati %unctionale ale acestora4.

-oate accidentele$ cazurile de vatamare si im,olnavire sunt luate in evidenta si raportate or#anismelor competente: !olitie$ !ompieri5 :irectia de Sanatate !u,lica 9a se vedea si standardul 214 !rocedurile de securitate sunt a%isate si e+plicate$ prezentate in %ormat usor de inteles$ atat personalului an#ajat$ cat si ,ene%iciarilor S0. Standardul 2) Recrutare si angajare

Personalul este selectat cu atentie si responsa"ilitate prin intermediul unui proces de recrutare si angajare care se desfasoara in acord cu legislatia in vigoare si raspunde nevoilor copiilor si misiunii serviciului de tip rezidential# !rocesul de recrutare si an#ajare este in responsa,ilitatea %urnizorului de servicii. Se va asi#ura selectia personalului con%orm unor proceduri care au in vedere atat cunostintele si competentele practice ale candidatului$ cat si calitatile sale personale. Selectia tre,uie sa se ,azeze pe analiza postului si distri,utia %unctiilor$ cerintele %ormulate candidatilor %iind adaptate speci%icului postului. !rocedura de selectie tre,uie sa prevada : Activitati .la,orarea %isei de post pentru postul vacant :e%inirea pro%ilului candidatului 9%ormare initiala$ e+perienta$ cunostinte$ competente si aptitudini personale4 .la,orea unui model de cerere de participare la selectie cu ane+e :e%inirea pro,elor de concurs/ veri%icare 0edactarea si popularizarea anuntului 2ominalizarea mem,rilor comisiei :es%asurarea selectiei si anuntarea rezultatelor 0ezolvarea contestatiilor Se vor nominaliza persoanele care au di%erite responsa,ilitati in pre#atirea si derularea selectiei de personal si se vor sta,ili termene concrete. Selectia de personal tre,uie %acuta avandu/se in vedere politica judeteana sau locala de redistri,uire/ reconversie a personalului din sistemul de servicii de protectie a copilului. 0esponsa,ili -ermen de realizare

Se tine cont de resursele umane e+istente si la nivelul directiei se identi%ica din timp solutii de reconversie pentru personalul unitatilor care se inc*id. ; conditie esentiala$ pe lan#a pre#atirea complementara de specialitate$ este ca persoana care candideaza pentru un post intr/un S0 sa accepte sc*im,area si sa doreasca sa se adapteze la toate e+i#entele noului loc de munca. 7rganizarea eficienta a personalului <rmatoarele cate#orii de activitati 9structurate ca pro#rame si nu ca actiuni sporadice izolate4 contri,uie la or#anizarea e%icienta a personalului si la mentinerea calitatii : 1. 7estiunea personalului5 2. 3ormarea initiala si pre#atirea practica o,li#atorie prevazuta inainte de a incepe activitatea in S05 3. ;rientarea si inte#rarea in ec*ipa a %iecarui nou an#ajat5 4. Supervizarea personalului de catre pro%esionisti cu e+perienta5 5. .valuarea calitatii si pertinentei activitatii personalului. 7estiunea personalului are in vedere: / / / / asi#urarea sta,ilitatii personalului5 modelului de or#anizare e%icienta5 repartizarea clara a %unctiilor5 participarea si munca in ec*ipa.

Or ent$re$ % nte(r$re$ n ec2 #$ $ * ec$ru nou $n($0$t

!re#atirea minima o,li#atorie a %iecarui nou an#ajat are ca o,iective : cunoasterea si insusirea re#ulamentului de or#anizare interioara 9in cazul S0 privat$ cu personalitate juridica4/ normelor interne de %unctionare 9in cazul S0 din su,ordinea :7AS!1$ %ara personalitate juridica4$ precum si a metodolo#iei de or#anizare si %unctionare$ cu toate procedurile la care %ac re%erire SM;5 acordarea unei atetii deose,ite re#ulilor de prevenire a accidentelor si a tuturor situatiilor de a,uz asupra copilului 5

intele#erea relatiilor S0 cu celelalte servicii sociale si institutii din comunitate 5 cunoasterea atri,utiilor pro%esionale proprii si identi%icarea locului sau in cadrul ec*ipei 5 inte#rarea in ec*ipa S0.

&nca din prima zi de munca noul an#ajat va avea desemnat un cole# cu e+perienta 9cu rol de supervizare4$ care il va ajuta sa se adapteze cat mai ,ine e+i#entelor postului. :ate %iind comple+itatea activitatii intr/un S0 si #radul ridicat de stress se recomanda an#ajarea de pro,a pe o perioada de 3 luni. !erioada de pro,a este in esenta o perioada de evaluare a noului an#ajat din punct de vedere pro%esional si moral. .valuarea se %ace prin: / intocmirea unui raport de catre persoana desemnata pentru supervizarea noului an#ajat$ care apreciaza modul in care acesta realizeaza atri,utiile prevazute in %isa de post$ respecta re#ulamentul intern si se inte#reaza in ec*ipa interdisciplinara. &n raport se prezinta si modul in care persoana %ace %ata stresului si eventualelor situatii de ur#enta$ precum si o,servatii le#ate de pro%ilul psi*olo#ic 9se va cola,ora cu psi*olo#ul4. or#anizarea unui interviu$ la %inalul perioadei de pro,a.

!ersoana a%lata in perioada de pro,a are dreptul sa %ie in%ormata despre toate componentele evaluarii sale si despre criteriile minime o,li#atorii care tre,uie indeplinite pentru an#ajarea pe perioada nedeterminata.

St$b " t$te$ #er%on$"u"u

.ste recunoscut %aptul ca insta,ilitatea personalului compromite calitatea serviciului. 1um a%ecteaza pozitiv/ cultura or#anizationala/ continuitate/ cresterea calitatii serviciilor si a pre#atirii pro%esionale a mem,rilor ec*ipei/ motivatia salariala.

Mode" de or($n )$re e* c ent$

Se va evita modelul de or#anizare cu numeroase nivele ierar*ice pe verticala$ model care creeaza di%icultati de comunicare si %avorizeaza reducerea asumarii responsa,ilitati. :impotriva$ se recomanda promovarea orizontalitatii si reducerea pe cat posi,il a nivelelor intermediare. .ste su%icient un coordonator sa conduca intrea#a ec*ipa. =a %i rolul lui sa isi %ormeze ec*ipa in asa %el sa %unctioneze e%icient. 2u este nevoie de un nivel ierar*ic intermediar si de aceea putem spune ca modelul de or#anizare pe orizontala este adecvat S0.

Re#$rt )$re$ c"$r$ $ *unct "or

1oordonatorul S0 participa nemijlocit la intocmirea or#ani#ramei personalului si ela,oreaza %ise de post pentru tot personalul. Aceste documente se aduc la cunostinta an#ajatilor$ %iind o,li#atorie semnatura an#ajatului pe %isa sa de post. :e asemenea$ %iecare an#ajat cunoaste responsa,ilitatile speci%ice %iecarui mem,ru din ec*ipa.

P$rt c #$re$ % &unc$ n ec2 #$

!ersonalul este in%ormat$ consultat si antrenat in le#atura cu proiectarea/ implementarea sc*im,arilor structurale in centru. .c*ipa S0 tre,uie sa/i cuprinda pe toti pro%esionistii care lucreaza in centru si sa ai,a le#aturi ,ine de%inite cu pro%esionistii din serviciile complementare centrului. Se va evita constituirea de #rupuri pe pro%esii 9ec*ipa educatorilor$ a asistentilor sociali etc.4$ care ar crea dis%unctii in centru si pro,leme de coordonare.

St$nd$rdu" 2; Nu&$ru" % %tructur$ de #er%on$"

Nu&$ru" % %tructur$ de #er%on$" $"e %erv c u"u de t # re) dent $" %unt %$t %*$c$to$re #entru nde#" n re$ & % un $ce%tu $ n cond t o#t &e.

Standardul 2+ Formarea initiala si continua a personalului Resursele umane ale serviciului de tip rezidential au pregatirea corespunzatoare si a"ilitati de a lucra cu copiii si in ec ipa# 3ormarea initiala si continua a personalului este deose,it de importanta pentru %unctionarea corespunzatoare a S0 si realizarea drepturilor copiilor protejati de acesta. 1oordonatorul S0 tre,uie sa cunoasca legislatia in vigoare cu privire la formarea profesionala$ ce %urnizori de %ormare e+ista pe plan judetean si national$ care sunt nevoile de %ormare ale personalului si sa aplice corespunzator cerintele SM;. Mai jos sunt redate principalele acte normative care re#lementeaza actual %ormarea personalului si cateva repere din cadrul acestora pe care %urnizorul de servicii$ coordonatorul S0 si personalul acestuia tre,uie sa le cunoasca.
Legea nr.705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala #revede ur&$to$re"e n do&en u" *or&$r #ro*e% on$"e,

<na dintre atri,utiile Ministerului Muncii$ Solidaritatii Sociale si 3amiliei in domeniul asistentei sociale este de a ela,ora pro#rame de %ormare si per%ectionare a personalului din acest domeniu$ in cola,orare cu Ministerul .ducatiei si 1ercetarii$ Ministerul Sanatatii$ asociatiile pro%esionale si institutiile universitare5 &n domeniul asistentei sociale activeaza personal an#ajat si voluntari$ specialisti cu diverse cali%icari$ care au competente$ responsa,ilitati si atri,utii speci%ice domeniului de activitate.

Legea nr.375/2002 pentru aprobarea ordonantei uvernului nr.!2"/2000 privind formarea profesionala a adultilor prevede urmatoarele: 1ompetentele pro%esionale se do,andesc pe cale %ormala$ non/%ormala si in%ormala. !rin cale %ormala se intele#e parcur#erea unui pro#ram or#anizat de un %urnizor de %ormare pro%esionala5 prin cale non/%ormala se intele#e practicarea unor activitati speci%ice direct la locul de munca sau autoinstruirea5 prin cale in%ormala se intele#e modalitatile de %ormare pro%esionala neinstitutionalizate$ nestructurate si neintentionate$ contact nesistematic cu di%erite surse ale campului socio/educational$ %amilie$ societate sau mediu pro%esional. 3ormarea pro%esionala a adultilor se or#anizeaza pentru initiere$ cali%icare$ per%ectionare$ specializare$ recali%icare. 3ormarea pro%esionala a adultilor se or#anizeaza in mod distinct pe niveluri de pre#atire$ pro%esii$ ocupatii$ meserii si specialitati$ tinandu/se seama de nevoile an#ajatorilor$ de competentele de ,aza ale adultilor$ de cerintelor posturilor pe care acestia le ocupa si de posi,ilitatile lor de promovare sau de incadrare in munca$ precum si de cerintele de pe piata muncii si aspiratiile adultilor. &n cadrul %ormarii pro%esionale a adultilor %unctioneaza sistemul de credite trans%era,ile si pe ,aza acumularii acestora se poate atesta do,andirea de noi competente pro%esionale. 3ormele de realizare a %ormarii pro%esionale a adultilor sunt: a4 cursuri or#anizate de %urnizorii de %ormare pro%esionala5 ,4 cursuri or#anizate de an#ajatori in cadrul unitatilor proprii5 c4 sta#ii de practica si specializare in unitati din tara sau strainatate5 d4 alte %orme de pre#atire pro%esionala prevazute de le#e. !ro#ramele de %ormare pro%esionala se or#anizeaza pentru ocupatiile cuprinse in 1lasi%icatia ;cupatiilor din 0omania$ precum si pentru competente pro%esionale comune mai multor ocupatii. 3urnizorii de %ormare pro%esionala pot or#aniza pro#rame de %ormare pro%esionala %inalizate cu certi%icate de cali%icare sau a,solvire cu recunoastere nationala numai daca sunt autorizati in conditiile le#ii 9de catre comisiile de autorizare judetene$ respectiv a municipiului Bucuresti$ care au sediul la directiile de dialo# si solidaritate sociala4.

 Salariatii care$ la cererea an#ajatorului$ participa la pro#rame de %ormare pro%esionala pe o perioada de cel putin 3 luni$ inc*eie cu acesta acte aditionale la contractele individuale de munca$ prin care sunt sta,ilite drepturile si o,li#atiile dupa a,solvire. $otararea %uvernului &omaniei nr.'((/())3 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor *rdonantei %uvernului nr.+(,/())) privind formarea profesionala a adultilor #revede ur&$to$re"e, 3urnizorii de %ormare pro%esionala pot %i si %ilialele acestora$ precum si centrele de %ormare pro%esionala %ara personalitate juridica$ in%iintate$ potrivit le#ii$ de persoane juridice de drept pu,lic sau privat5 3ormarea pro%esionala care o%era acces la cele cinci nivelurile de cali%icare in vi#oare sunt urmatoarele: I 2ivelul 1 / invatamantul o,li#atoriu si initierea pro%esionala5 aceasta din urma %ie in cadrul invatamantului pro%esional prin scoala de ucenici$ %ie printr/un pro#ram de initiere pro%esionala in sistemul de %ormare pro%esionala a adultilor5 2ivelul 2 / invatamantul o,li#atoriu si cali%icarea pro%esionala5 aceasta din urma %ie in cadrul invatamantului pro%esional prin scoala pro%esionala$ %ie prin pro#rame de %ormare pro%esionala in sistemul de %ormare pro%esionala a adultilor5 2ivelul 3 / invatamant liceal 9%iliera te*nolo#ica si vocationala4$ invatamant postliceal sau invatamant liceal si pro#rame de %ormare pro%esionala de specialitate in sistemul de %ormare pro%esionala a adultilor5 2ivelul 4 / %ormare te*nica postsecundara prin invatamant universitar5 2ivelul 5 / invatamant universitar si postuniversitar.

I I

&n situatii deose,ite$ cu apro,area 1onsiliului 2ational de 3ormare !ro%esionala a Adultilor$ %urnizorii de %ormare pro%esionala pot propune pro#rame de %ormare pro%esionala pentru #rupari de ocupatii care permit %olosirea unei pro#rame de pre#atire comune in proportie de "(J5 !ro#ramele de %ormare pro%esionala se ela,oreaza in concordanta cu standardele ocupationale recunoscute la nivel national$ apro,ate in conditiile re#lementarilor le#ale in vi#oare5 3urnizorii de %ormare pro%esionala neautorizati pot or#aniza pro#rame de %ormare pro%esionala %inalizate cu documente de a,solvire proprii$ care nu sunt insa certi%icate cu recunoastere nationala5

#rdinul ministrului muncii$ solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr.353/5.202/200% pentru aprobarea metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor prevede urmatoarele: 1riteriile de evaluare a %urnizorilor de %ormare pro%esionala in vederea autorizarii au in vedere: a4 pro#ramul de %ormare pro%esionala$ ,4 resursele necesare des%asurarii pro#ramului de %ormare pro%esionala si c4 e+perienta %urnizorului de %ormare pro%esionala si rezultatele activitatii lui anterioare o,tinerii autorizarii sau in alte pro#rame de %ormare pro%esionala pe care le/a realizat5 ;rdinul aduce modi%icari in ceea ce priveste cerintele pro#ramului de %ormare pro%esionala prevazut de Le#ea nr.3"5/2((2 : a4 :atele de identi%icare a pro#ramului de %ormare pro%esionala5

,4 1onditiile de acces5 c4 ;,iectivele e+primate in competente pro%esionala ce urmeaza sa %ie do,andite de %iecare persoana care urmeaza pro#ramul de %ormare pro%esionala$ in concordanta cu standardele ocupationale recunoscute la nivel national5

d4 :urata de pre#atire / durata minima pentru pre#atirea teoretica si practica este de: i4 3 ( de ore pentru nivelul 1 de cali%icare5 ii4 "2( de ore pentru nivelul 2 si iii4 1.()( de ore pentru nivelul 35 activitatilor aplicative li se acorda cel putin doua treimi din durata totala a pro#ramului de %ormare5 e4 %4 #4 *4 i4 Locul de des%asurare5 3ormele de or#anizare a pro#ramului de %ormare pro%esionala5 !lanul de pre#atire5 2umarul de participanti / numarul ma+im de participanti pe #rupa este de 2) de persoane pentru pre#atirea teoretica si 14 persoane pentru pre#atirea practica5 !rocedura de evaluare a pro#ramului de %ormare pro%esionala / vizeaza continutul pro#ramului$ modul de des%asurare a procesului de %ormare$ prestatia %ormatorilor si aspectele or#anizatorice5 se realizeaza de catre participanti cel putin la s%arsitul pro#ramului5 !ro#rama de pre#atire5

j4

84 Modalitatile de evaluare a participantilor la pro#ramul de %ormare pro%esionala. !entru a %i autorizati$ %urnizorii de %ormare pro%esionala tre,uie sa %aca dovada ca realizeaza pro#ramele de %ormare pro%esionala cu %ormatori care au pro%ilul sau

specialitatea corespunzatoare pro#ramei de pre#atire$ iar din anul 2(1($ cu %ormatori care au pre#atirea peda#o#ica speci%ica %ormarii pro%esionale a adultilor 9respectiv au parcurs o pro#rama de %ormare de %ormatori corespunzatoare standardului ocupational apro,at in materie4 si pre#atirea de specialitate corespunzatoare pro#ramei de pre#atire5 -ot pentru autorizare$ %urnizorii de %ormare pro%esionala tre,uie sa %aca dovada ca dispun de ,aza materiala necesara pentru des%asurarea pro#ramului de %ormare pro%esionala$ care poate %i detinuta in proprietate sau concesionata$ inc*iriata$ do,andita prin parteneriat ori alte %orme pe durata pro#ramului de %ormare pro%esionala.
Hot$r$re$ Guvernu"u Ro&$n e nr.3482' 2>>9

-otodata tre,uie luate in considerare si adecvat %iecarui mem,ru al personalului actele normative din domeniul educational 9per%ectionari$ specializari$ cursuri post/ universitare$ mastere$ doctorate s.a.4 si din domeniul sanatatii 9cursurile derulate prin 1entrul 2ational de !er%ectionare !ostuniversitara a medicilor$ %armacistilor$ altui personal cu studii superioare si asistentilor medicali4. &n primul rand este necesar ca %iecare an#ajat al S0$ inclusiv coordonatorul$ sa participe la un curs de pre#atire pe tema aplicarii SM; in acest tip de serviciu. 1ursul tre,uie or#anizat de :7AS!1/ ;!A sau un %urnizor de %ormare 9de re#ula ;!A a caror pro#rame de %ormare sunt avizate de Autoritatea 2ationala pentru !rotectia :repturilor 1opilului$ iar in perspectiva centre de %ormare re#ionale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului4 / dar este evident ca la proiectarea acestui curs tre,uie sa isi aduca contri,utia :7AS!1$ prin persoana/ persoanele care cunosc standardele 9care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor or#anizate de Autoritatea 2ationala pentru !rotectia :repturilor 1opilului4. .ste de pre%erat sa se or#anizeze cursuri re#ionale sau interjudetene pentru coordonatorii S0$ deoarece numarul de coordonatori dintr/un judet este mic si nu justi%ica or#anizarea unui curs local. &n plus$ orice activitate de %ormare re#ionala sau interjudeteana %avorizeaza sc*im,ul de e+perienta si comunicarea intre specialisti cu atri,utii pro%esionale similare. 1ursurile de %ormare permanenta de care anual tre,uie sa ,ene%icieze personalul S0 vor a,orda$ pe lan#a standarde si implicatiile practice ale acestora$ alte teme care corespund nevoilor an#ajatilor. 8evoile de formare pot %i: / nevoi recunoscute de an#ajati$ care intampina di%icultati in anumite activitati sau care doresc sa invete mai multe te*nici sau sa isi im,unatateasca stilul de lucru 5

nevoi rezultate in urma autoevaluarii sau evaluarii e+terne a activitatii si a proiectului institutional$ care pot evidentia o serie de dis%unctionalitati la remedierea carora se poate ajun#e prin im,unatatirea competentelor personalului5 nevoi considerate prioritare de :7AS!1 sau de Autoritatea 2ationala pentru !rotectia :repturilor 1opilului$ in urma modi%icarii strate#iilor si a planurilor de actiune 9%iresti atat pentru un sistem a%lat inca in plina re%orma$ cat si pentru un sistem in ec*ili,ru$ care insa isi propune cresterea continua a calitatii4.

Analiza nevoilor de %ormare tre,uie sa ai,a un caracter continuu$ %iind una dintre prioritatile coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calitatii resurselor umane. .l va promova o atitudine pozitiva %ata de invatarea permanenta si isi va incuraja ec*ipa sa recunoasca di%icultatile 9inerente intr/un ast%el de serviciu4 cu care se con%runta in relatia cu cazuri atat de di%erite si de comple+e si sa doreasca sa isi per%ectioneze modul de lucru. <n raport scris cu privire la nevoile de %ormare ale an#ajatilor va %i redactat semestrial de coordonatorul de centru si va %i pus la dispozitia :7AS!1/ ;!A$ care are o,li#atia asi#urarii resurselor pentru %ormare / minimum 42 de ore anual. .ste recomanda,il ca %ormarea permanenta anuala sa includa mai multe sesiuni de durata scurta 9o zi sau 1 K zile4 pentru a nu a%ecta %unctionarea centrului$ dat %iind ca acest serviciu are un numar relativ mic de an#ajati. &n vederea asi#urarii accesului la in%ormatie specializata$ in incinta 1M 9de pre%erat in sala de reuniuni a ec*ipei4 se recomanda or#anizarea unui punct de in%omare cu o mica ,i,lioteca de specialitate si cu un calculator conectat la internet. :7AS!1/ ;!A va incuraja si %acilita participarea specialistilor la seminarii$ sc*im,uri de e+perienta si la retele pro%esionale / pentru a %i la curent cu noutatile in acest domeniu de activitate. Aspecte pe care tre,uie sa se insiste in pro#ramele de %ormare a personalului S0: 1omunicare5 Munca in ec*ipa5 .tapele in dezvoltarea copilului5 !si*olo#ia copilului5 .lemente de peda#o#ie5 !revenirea a,uzului$ ne#lijarii si e+ploatarii copilului5 Acordarea de sprijin individualizat si personalizat5

!re#atirea pentru viata independenta5 Mana#ement %inanciar.

1or&$re$ vo"unt$r "or

1ola,orarea cu voluntarii este considerata oportuna atat pentru im,o#atirea pro#ramelor derulate de S0$ cat si pentru desc*iderea centrului catre comunitate. An#ajarea de voluntari se %ace in con%ormitate cu prevederile Le#ii =oluntariatului$ prin inc*eierea unui contract de voluntariat. Activitatea voluntara tre,uie sa %ie complementara activitatilor des%asurate in S0 si sa contri,uie la im,unatatirea rezultatelor !&!. !entru ca un pro#ram de voluntariat sa %ie de calitate este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: / se sta,ilesc in preala,il o,iectivele operationale ale pro#ramului de voluntariat$ rezultatele dorite si tipurile de activitati avand in vedere incadrarea lor in misiunea$ o,iectivele si principiile de %unctionare ale S0$ Se realizeaza o di%erentiere clara intre %unctiile si atri,utiile voluntarilor si cele ale personalului$ ast%el incat sa nu se creeze con%uzii$ suprapuneri de rol sau deresponsa,ilizari$ 1ordonarea si supervizarea activitatii voluntarilor se %ace de catre mem,ri ai ec*ipei de personal$ nominalizati de coordonatorul S0 inainte de inceperea pro#ramului de voluntariat$ =oluntarii tre,uie sa respecte si sa promoveze principiile etice si ale muncii in ec*ipa si sa asi#ure con%identialitatea$ Selectia voluntarilor se %ace dupa sta,ilirea cerintelor$ a competentelor si calitatilor necesare pentru pro#ramul respectiv 9o analiza a postului ca si in cazul selectiei personalului4 si dupa veri%icarea modului in care persoanele doritoare sa lucreze ca voluntari indeplinesc conditiile de sanatate$ moralitate si sunt capa,ile sa %aca %ata cu succes pro#ramului.

/ /

3ormarea voluntarilor cuprinde minimum 14 ore si se des%asoara inainte de inceperea activitatii. Acest pro#ram de %ormare poate %i or#anizat cu resursele proprii ale S0 si se a+eaza pe cunoasterea si respectarea re#ulamentului intern al centrului$ prevenirea accidentelor si a a,uzului si interventia in caz de ur#enta 9primul ajutor4. 1oordonatorul S0 se va preocupa de crearea si mentinerea unor relatii %oarte ,une intre personal si voluntari. Munca voluntara va %i evaluata periodic pe parcursul pro#ramului si

la %inalul acestuia$ tinandu/se cont de #radul de satis%actie a ,ene%iciarilor$ a personalului si a voluntarilor. Standardul 2,: Supervizare

Serviciul de tip rezidential dispune de un sistem eficient de supervizare al resurselor umane! care permite functionarea sa la randament optim# &n primul rand tre,uie inteles ce inseamna supervizarea. :eseori este con%undata sau limitata la indatorirea se%ului ierar*ic de a suprave#*ea activitatea su,alternului$ de a/l #*ida sau sprijini atunci cand este nevoie etc. &nsa supervizarea despre care se vor,este in primul rand in Standardul 2' se re%era la o metoda ,ine de%inita pentru sprijinirea pro%esionistilor care lucreaza direct cu clientii in #eneral cu scopul de a evita sau ameliora e%ectele sindromului de epuizare pro%esionala 9,urn/out4 si care este realizata de specialisti in acest domeniu. &nteractiunea pro%esionala care are loc in procesul supervizarii se ,azeaza pe: con%runtarea unor motivatii constiente si inconstiente ale tuturor celor implicati$ con%runtarea unor istorii personale di%erite$ a sarcinilor or#anizatiilor din care provin$ a scopurilor acestora. Supervizarea este un proces dinamic$ care presupune sc*im,ari$ ac*izitii care au drept rezultat ameliorarea conditiilor de munca in sensul cresterii e%icientei si satis%actiei personalului. ;,iectivele supervizarii sunt urmatoarele: Ameliorarea transparentei si a intele#erii sarcinilor si actiunilor proprii in cadrul or#anizatiei si an a%ara acesteia5 1resterea capacitatii de actiune in propriul domeniu pro%esional$ ca si a potentialului de conduita autonoma si de cola,orare5 Ameliorarea calitatii muncii si$ in acelasi timp$ a #radului de satis%actie in munca5 Analiza limitelor personale si structurale$ ale competentelor$ sarcinilor care tre,uie indeplinite$ a,ilitatilor5 &denti%icarea si reprezentarea propriei pozitii si a capacitatii de interventie in cadrul unor pro,leme sau con%licte. 6Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de or#anizatie autorizeaza activitatea individuala si colectiva a personalului si asi#ura respectarea standardelor de calitate. ;,iectivul este crearea posi,ilitatii ca an#ajatii sa/si poata des%asura activitatea in con%ormitate cu %isa postului$ cu ma+imum de e%icienta posi,ila. 2ucleul procesului de supervizare il constituie reuniunile periodice or#anizate dintre supervizor si supervizat9i4. !ersoana supervizata este participant activ la acest proces interactiv6 9Bro>n si Bourne4.

S0 dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite %unctionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta c*eie a #estiunii de calitate a resurselor umane$ %iind indispensa,ila in cazul oricarui serviciu care presupune o relationare directa cu clientul$ deci si in cadrul S0. .ste o,li#atorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor sociali/ educatorilor si relatia acestora cu mama$ copilul si %amilia. .ste de pre%erat ca acest supervizor sa %ie un specialist cu studii superioare de specialitate an#ajat al :7AS!1/ ;!A. &n munca sociala centrata pe %amilie este necesar ca responsa,ilul de caz si educatorul care lucreaza direct cu mamele si copiii lor sa ,ene%icieze de supervizare din partea unui specialist din e+terior$ pentru a %i consiliat in ela,orarea si aplicarea !&!$ pentru a/si im,unatati metodele de lucru si pentru a depasi situatiile di%icile in relatia cu clientul sau/ si starile de stress inerente unui loc de munca in care se 6trateaza6 drame umane. .ste practic un drept al specialistului de a cere si primi sprijin pentru rezolvarea pro,lemelor pro%esionale sau provocate de stress/ul pro%esional.
In $ce"$% t &#+ DGASPC' OPA bene* c $)$ n ur&$ de%e&n$r unu %u#erv )or #entru SR+ deo$rece #o$te $% (ur$ conducere$ % ev$"u$re$+ #recu& % ev t$re$ ru"$0u"u de #er%on$". Se b$)e$)$ #e e!#er ent$ % e!#ert )$ #er%on$"$ $ #er%o$ne %u#erv )$te. D * cu"t$te$ #entru %u#erv )or con%t$ n nde#" n re$ unor ro"ur d ver%e c$re %$ %#r 0 ne re%#on%$b " de c$)' &$n$(er de c$)' #er%on$"u" %$ &unce$%c$ e* c ent+ #urt$nd n $ce"$% t &# r$%#undere$ #entru re)u"t$te % ducere$ "$ nde#" n re $ & % un SR.

Ce *$c %u#erv )or ?

/ / / / / / / / / S#r 0 n$ % *or&e$)$ #er%on$"u" c$re %e ocu#$ de &$n$(e&entu" de c$) Conduc % coordone$)$ $ct v t$t "e d n c$dru" #ro(r$&u"u Ev$"ue$)$ #er*or&$nt$ $n($0$t "or+ e* c ent$ #ro(r$&u"u % re)u"t$te"e #entru *$& " "e bene* c $re Contr bu e "$ e"$bor$re$ de #o" t c % #unere$ $ce%tor$ n #r$ct c$ Ge%t one$)$ #ro(r$&e A% (ur$ co&un c$re % *eedb$c@ St$b "e%c re"$t de co"$bor$re Ne(oc $)$ $cordur ntre or($n )$t '% %te&e Interv n n re)o"v$re$ de #rob"e&e #entru con%o" d$re$ % %te&u"u de %erv c #entru co# % *$& "

Competentele supervizorului -Coo@e % McM$2on+ 2>>2. E! %t$ #$tru do&en de co&#etent$ e%ent $"e #entru %u#erv )oru" d n % %te&u" de #rotect e $ *$& " e % co# "u"u , a. 1ompetente de relationare

,. 1ompetente de coordonare c. 1ompetente de orientare

d. 1ompetente de dezvoltare 1 ec$re d ntre $ce%te do&en $re $nu& te c$r$cter %t c $%oc $te. S$ "e $n$" )$& #e * ec$re &$ nt$ %e#$r$t % $#o c$ #e un ntre( c$ %$ vede& ut " t$te$ $nu& tor c$r$cter %t c d n * ec$re c$te(or e de co&#etente n re$" )$re$ une %u#erv )$r e* c ente n % %te&u" de #rotect e centr$t #e *$& " e. a. &ompetente de relationare !entru a %i e%icienti in rolul lor$ supervizorii tre,uie sa posede competente de relationare mani%estate in interactiunea lor cotidiana cu an#ajatii. &ata cateva a,ilitati din aceasta cate#orie: capacitatea empatica$ #rija$ %le+i,ilitatea si mani%estarea unui stil suportiv de supervizare. :aca supervizorul demonstreaza asemenea a,ilitati$ personalul poate ast%el percepe latura 6mai umana6 a personalitatii acestuia precum si sprijinul si preocuparea lui %ata de e%orturile an#ajatilor. 1and personalului i se permite sa realizeze aceasta latura$ supervizorul %aciliteaza si construieste ec*ipe in cadrul departamentului/ ,iroului respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru an#ajati. !rintr/un comportament %le+i,il$ el poate raspunde cerintelor impuse atat de rolul sau in continua sc*im,are cat si de rolurile in sc*im,are ale pro#ramului si ale or#anizatiei ca intre#. b. &ompetente de coordonare Alte competente necesare realizarii unei supervizari e%iciente sunt cele de coordonare. !rintre acestea se re#asesc: sa %ii un om pe care ceilalti sa se poata ,izui$ de incredere$ sa acorzi atentie amanuntelor si sa te concentrezi pe rezultate. Supervizorul este un om de incredere atunci cand atat personalul$ cat si or#anizatia in sine pot avea incredere si se pot ,aza pe el. Aici pot apare anumite pro,leme le#ate de rolul supervizorului: nevoile personalului si cele ale or#anizatiei pot sa nu coincida. Supervizorul este raspunzator atat in %ata unuia cat si a celuilalt si e+ista momente in care cele doua par in con%lict. c. &ompetente de conducere !rintre acestea se numara caracterul *otarat si orientat spre realizarea sarcinii$ la care se adau#a un stil directiv de supervizare iar o,iectivul este initierea actiunii.

A avea un stil directiv inseamna a actiona spre realizarea unui o,iectiv$ a unui rezultat dorit. 1onducerea poate implica evaluarea pro#ramelor$ aprecierea per%ormantelor$ supervizarea personalului si ela,orarea de proiecte. d. &ompetente de dezvoltare <ltima cate#orie de competente necesare supervizarii e%iciente o constituie competentele de dezvoltare. Acestea implica creativitate$ asumarea de riscuri$ caracter novator$ spirit de cola,orare si indrazneala politica. <tilizarea acestora in supervizare inseamna orientarea spre sc*im,are / in cadrul propriului departament/ ,irou si/ sau in cadrul 1M pentru care lucreaza. Acesta este nivelul in care supervizorul se con%runta cu ima#inea de ansam,lu: cola,orarea intre serviciile comunitare$ ela,orarea de acorduri si plani%icarea comunitara. .l tre,uie sa ai,a o 6viziune unitara6 si a,ilitatea de a o e+prima atat %ata de personal si superiori cat si %ata de comunitate. &n concluzie$ un supervizor e%icient$ tre,uie sa %ie capa,il sa/si e+prime propria viziune despre ec*ipa dar si sa prezinte personalului perspectiva or#anizatiei. -re,uie sa %ie capa,il de interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenta sociala si de protectie a copilului si sa cola,oreze cu acestea. -oate a,ilitatile mentionate mai sus sunt esentiale in supervizare. Motivul pentru care este di%icil sa devii un supervizor e%icient rezida in %aptul ca e%icienta o,li#a la dezvoltarea competentelor din aceste patru domenii. Standardul /Proiectul institutional

'oordonatorul se asigura ca serviciul de tip rezidential functioneaza in acord cu un proiect institutional intocmit in "aza prevederilor SM7 prezente si a nevoilor specifice ale copiilor care sunt protejati in serviciul respectiv# !roiectul institutional este un document scris care descrie misiunea$ o,iectivele$ activitatile si resursele pe care le antreneaza or#anizatia / in cazul nostru S0 / pentru a %unctiona in con%ormitate cu standardele minime de calitate. :. 1. <2 !0;&.1- L !entru ca S0 / ca serviciu de calitate pentru copil / este o or#anizatie dinamica si %le+i,ila $ care nu poate %i caracterizata doar printr/un re#ulament intern. Adaptandu/ne tendintelor actuale$ in mana#ementul or#anizatiei se utilizeaza tot mai mult notiunea de ?proiect institutional@. Mentionam ca termenul ? institutional @ nu are nici o le#atura cu notiunea de institutie in sine$ cu atat mai putin cu vec*iul tip de institutie rezidentiala. .ste un termen #eneric$ aplica,il oricarei structuri/ or#anizatii. !roiectul institutional : este un sistem viu$ comple+$ constituit dintr/un ansam,lu de elemente interdependente$ in permanenta interactiune

evolueaza spre un scop %inal sta,ilit in con%ormitate cu o,iectivele centrului$ cu strate#ia sa de dezvoltare$ dar si cu conte+tul in care se des%asoara$ cu nevoile si pro,lemele comunitatii.

&n viata unui proiect sunt antrenate in primul rand resurse 9umane$ materiale$ documentare$ %inanciare4 a%late la ,aza derularii activitatilor care vizeaza atin#erea obiectivelor. !roiectul se %inalizeaza cu rezultate evalua,ile din prisma impactului activitatilor asupra pu,licului tinta 9,ene%iciari directi si/sau indirecti$ de e+emplu copii rezidenti si parintii acestora4 si asupra celorlalti parteneri participanti la proiect din prisma e%icientei cu care cele patru cate#orii de resurse 9umane$ materiale$ documentare$ %inanciare4 au %ost #estionate. !roiectul institutional .ste caracterizat de conte+tul in care se des%asoara si de %inalitatea sa. !oate %i divizat in mai multe su,sisteme$ care prezinta aceleasi caracteristici. .ste desc*is catre alte sisteme e+terioare cu care are sc*im,uri permanente 9institutii si or#anizatii partenere$ comunitatea in ansam,lul ei4. Are propriile sale re#uli si mecanisme de adaptare la lumea e+terioara. 2u poate %i redus la o succesiune de responsa,ilitati si actiuni pro#ramate le#ate de o lo#ica a %inalitatii. 0eprezinta un element al sc*im,arii$ un proces creativ si %ormativ.

Aceste proiecte sunt suportul inovatiei$ al sc*im,arii$ al dinamicii activitatii / totul in ,ene%iciul pu,licului pe care il reprezinta si al carui interese le promoveaza. !entru a aplica standardele minime de calitate la nivelul %iecarui S0 in parte se redacteaza un proiect institutional$ care respecta componentele documentului de re%erinta. Ast%el$ proiectul institutional va contine urmatoarele capitole$ nominalizate in SM;: a4 de%initia$ ,4 misiunea$ c4 principiile$

d4 o,iectivele de dezvoltare institutionala$ e4 activitatile$ %4 clientii si nevoile speci%ice ale acestora$ #4 resursele umane$ materiale si %inanciare disponi,ile si potentiale$ e4 relatiile de parteneriat in comunitate. &n sta,ilirea o,iectivelor de dezvoltare institutionala si a activitatilor$ ec*ipa parcur#e urmatoarele etape : / / / evalueaza situatia la momentul ela,orarii proiectului5 se identi%ica pro,lemele 9care sunt standardele care nu sunt indeplinite corespunzator45 se sta,ilesc o,iectivele operationale 9ast%el incat prin proiectul institutional sa se ajun#a la respectarea tuturor standardelor$ intervenind asupra situatiilor pro,lema intr'un timp determinat si specificat( pentru %iecare o,iectiv se propun activitatile concrete ce vor %i realizate$ calendarul$ se nominalizeaza resursele umane$ resursele materiale$ documentare si %inanciare 5 se estimeaza rezultatele si momentele de evaluare.

=azut din perspectiva SM;$ proiectul institutional este alcatuit din mai multe su,proiecte$ care interactioneaza si se completeaza reciproc$ ast%el incat sa tinda$ ca ansam,lu$ catre aplicarea SM; in conte+tul speci%ic al serviciului respectiv. $n cazul infiintarii unui nou serviciu rezidential $ proiectul institutional al acestui serviciu tre,uie conceput din perspectiva SM;. !revederile SM; sunt relativ usor de transpus in te+tul proiectului$ %iindca nu e+ista pro,leme initiale de neconcordanta sau de nerespectare a standardelor. Se construieste ast%el$ de la inceput$ o 6cultura institutionala6 ,azata pe SM;$ care pe parcurs va evolua catre o depasire calitativa a conditiilor 6minime o,li#atorii6. .+istenta standardelor apro,ate prin ordin o,li#a %urnizorul de servicii sa prevada intr/un proiect de S0 toate componentele le#ate de conditiile de locuit$ educatie$ in#rijire$ socializare$ sa intocmeasca o or#ani#rama corespunzatoare si o structura pluripro%esionala a ec*ipei capa,ila sa asi#ure indeplinirea misiunii. <n aspect deose,it de important %ara de care nu poate %i propusa in%iintarea unui nou S0 9pu,lic sau privat4 este compati,ilitatea acestui proiect cu strate#ia judeteana sau locala in domeniul protectiei drepturilor copilului. :atele statistice si nevoile reale ale

comunitatii ar#umenteaza nevoia de creare a unui serviciu$ inclusiv a unui S0 modern$ de e+emplu casa de tip %amilial. :ialo#ul intre actorii comunitari si complementaritatea strate#iilor si planurilor de actiune la nivel judetean si local sunt conditii %undamentale pentru a ela,ora si pune in practica un proiect institutional. $n cazul unui SR deja functional$ care tre,uie sa se incadreze in cerintele SM;$ proiectul institutional devine un proiect de promovare a sc*im,arii. 1omponentele la care s/au identi%icat pro,leme %ac o,iectul unor 6su,proiecte6 prin care centrul va ajun#e intr/ un timp determinat la respectarea in totalitate a SM;. 7estiunea sc*im,arii este unul din rolurile majore ale mana#ementului$ luarea deciziilor se centreaza atat pe rezolvarea pro,lemelor$ cat si pe proiectarea viitorului serviciului. :ezvoltarea unei viziuni asupra viitorului S0 poate ajuta la mo,ilizarea si motivarea personalului. &n acelasi timp$ proiectul de sc*im,are a%ecteaza 6cultura or#anizationala6 deja e+istenta$ dezlantuind atat %orte de sprijin$ cat si %orte de rezistenta din partea personalului.
In " ter$tur$ de %#ec $" t$te %e $* r&$ c$ to$t$ d * cu"t$te$ *unct e &$n$(er $"e %e #o$te % ntet )$ n ur&$to$re$ #ro#o) t e: 6Pentru $ $t n(e un ob ect v+ trebu e &$ nt$ %$ " $ 6.

&ntr/o or#anizatie o,iectivele de sc*im,are tre,uie sa %ie intotdeauna clar de%inite$ si aceasta nu doar la nivelul ansam,lului centrului$ ci pentru %iecare componenta in parte$ intr/o maniera operationala si pe intelesul %iecarui mem,ru al ec*ipei. A avea cu adevarat un o,iectiv de sc*im,are intr/un proiect institutional inseamna ca acest o,iectiv este la %el perceput nu doar de coordonator$ ci de toti mem,rii ec*ipei$ de la psi*olo# la paznic. !entru a reduce cat mai mult rezistenta la sc*im,are$ este necesar ca ela,orarea proiectului institutional adaptat standardelor sa se %aca cu antrenarea personalului$ in conditii de comunicare si transparenta. <n rol important il au activitatile de %ormare$ de alt%el o,li#atorii si mentionate in standarde$ care tre,uie sa insoteasca orice sc*im,are in proiectul institutional. 2valuarea si reevaluarea proiectului institutional !roiectul institutional este evaluat/ reevaluat cel putin o data pe an$ pentru a aprecia #radul de respectare a standardelor de calitate. Aceasta evaluare se %ace pe toate ariile de interes ale standardului$ urmarindu/se indeplinirea indicatorilor. Se va acorda o atentie particulara acelor componente care au %acut o,iectul proiectului de sc*im,are pe parcursul anului$ dar %ara a le su,estima pe celelalte$ care %unctionau corespunzator in momentul evaluarii initiale$ dar care se puteau modi%ica.

.valuarea anuala este in mod o,isnuit o evaluare interna$ dar pentru licentierea serviciului sau in situatii deose,ite 9reclamatii$ dis%unctionalitati #rave4 se realizeaza evaluari e+terne. !rocesul de evaluare interna se ,azeaza pe : / / / rapoartele de activitate si %isele de auto/evaluare ale mem,rilor ec*ipei5 documentele interne ale S05 %ise de e+primare a opiniei completate de ,ene%iciari 9copii$ parinti4.

&n a,ordarea temelor de discutie se vor evidentia: aspectele pozitive 9orice evaluare centrata pe punctele %orte$ inclusiv la o or#anizatie$ are un important rol suportiv pentru toti mem,rii ec*ipei45 di%icultatile intampinate si cum ar putea %i ele depasite 9prin demersuri interne, care tin de mana#ementul S0$ de metodolo#ia de or#anizare si %unctionare$ de rolul personalului si prin demersuri externe$ care sunt in aria de competenta a directiei$ a autoritatilor locale/ judetene5 propuneri pentru im,unatatirea activitatii.

La reuniunea de evaluare anuala vor participa mem,rii ec*ipei$ un reprezentant al :7AS!1$ mana#erii de caz cu care s/a cola,orat si$ dupa caz$ 1/2 reprezentanti ai ,ene%iciarilor 9tineri si/sau reprezentanti le#ali4. 1oordonatorul S0 desemneaza un raportor intern care va consemna discutiile si opiniile. Standardul /1: Managementul comunicarii si informatiei

Serviciul de tip rezidential cola"oreaza permanent cu profesionistii! autoritatile administratiei locale si alte servicii pentru copil si familie din comunitate si totodata promoveaza munca in ec ipa atat in interiorul! cat si in e&teriorul sau# 1oordonatorul S0 tre,uie sa aplice o strate#ie de comunicare interna care contri,uie la valorizarea personalului a%lat in su,ordinea sa si permite: / / / / in%ormarea tuturor mem,rilor ec*ipei asupra evolutiei proiectului institutional5 dez,aterea temelor de interes pentru personal si S05 intele#erea sc*im,arii si stimularea participarii la sc*im,are5 cunoasterea rolului %iecarui mem,ru al personalului5

evaluarea activitatilor individuale si de ec*ipa.

Co&un c$re$ ntern$ re#re) nt$ un & 0"oc #r n c$re #er%on$"u" e%te &ot v$t % e%te "$ curent cu to$te $%#ecte"e #r v nd or($n )$re$ % *unct on$re$ SR. Se reco&$nd$ or($n )$re$ unor nt$"n r de "ucru #er od ce $"e #er%on$"u"u du#$ cu& ur&e$)$,

a4 Saptamanal$ cu intre#ul personal al S0/ se poate %i+a o anumita zi si ora din saptamana$ se pot des%asura si in prezenta unor invitati 9pro%esionisti cola,oratori$ personal de conducere din cadrul %urnizorului de servicii s.a.45 cu aceasta ocazie se discuta de re#ula aspecte le#ate de evenimentele din ultima saptamana si se sta,ilesc responsa,ilitati/actiuni pentru saptamana care urmeaza5 ,4 lunar$ in situatia S0 a%late in aceeasi locatie si su, acelasi coordonator 9de e+emplu$ apartamente a%late in acelasi ,loc$ case de tip %amilial a%late in acelasi areal4 / cu aceasta ocazie se pot discuta aspecte le#ate de %ormarea pro%esionala$ teme de interes pro%esional5 c4 semestrial cu personalul tuturor S0 a%late in su,ordinea unui %urnizor de servicii / aceste intalniri tre,uie pre#atite$ %iind precedate de o serie de reuniuni re%eritoare la evaluarea activitatii$ inclusiv a personalului5 cu aceasta ocazie se pot discuta aspecte le#ate de or#anizarea si %unctionarea S0 in ansam,lul lor$ se poate reorienta activitatea si speci%icul 9in %unctie de necesitati$ le#islatie etc.4 pentru ansam,lul S0$ dar si pentru %iecare S0 in parte5 &n a%ara intalnirilor de lucru periodice$ coordonatorul S0 mentine le#atura permanenta cu personalul a%lat in conducerea sa: se pot utiliza anunturi ver,ale si scrise 9care contin in%ormatii transmise de %urnizorul de servicii$ :7AS!1$ sau solicitari e+prese re%eritoare la des%asurarea unor activitati etc.4$ discutii in #rup sau individuale$ raspunsuri directe sau in scris s.a. Standardul /2: Managementul resurselor umane

'oordonatorul serviciului de tip rezidential se asigura ca intregul personal este calificat si pregatit corespunzator! constient de responsa"ilitatile care ii revin prin fisa postului si capa"il sa lucreze in ec ipa# !ersonalul S0 tre,uie sa indeplineasca o serie de cerinte$ cum ar %i: sa stie sa/si controleze emotiile in %ata copilului5 sa o,serve$ sa recunoasca si sa incurajeze toate aspectele pozitive ale comportamentului copilului5 sa accepte si sa stie cum sa accepte unele incalcari ale re#ulilor din S0 din partea copilului5 sa intelea#a #reselile copilului$ modul sau de reactie si de comportament5

sa nu judece sau sa etic*eteze copilul5 sa %ie capa,il sa ne#ocieze si sa o%ere recompense copilului5 sa stie cum sa %ormeze la copil simtul responsa,ilitatii$ de asumare a consecintelor %aptelor sale5 sa transmita copilului prin mesaje ver,ale si non/ver,ale ca este permanent alaturi de el5 sa %ie capa,il sa sta,ileasca limite in relatia cu copilul si cum sa le %aca acceptate de acesta etc.

Munca in ec*ipa este o conditie de ,aza pentru e%icienta activitatii in S0$ deoarece numai asa se pot realiza in#rijirea individualizata si personalizata a copilului$ precum si reinte#rarea sau inte#rarea in %amilie ori$ dupa caz$ inte#rarea sociopro%esionala. !entru ca munca in ec*ipa sa se realizeze cu randament optim$ %iecare mem,ru al personalului tre,uie sa/si cunoasca atri,utiile$ sa le puna in practica in mod adecvat$ dar in acelasi timp sa constientizeze atat limitele interventiei sale$ cat si necesitatea cola,orarii cu alti pro%esionisti. <na din sarcinile esentiale ale coordonatorului S0 este de a promova si sustine munca in ec*ipa. &n acest scop$ este de dorit ca personalul sa %ie cat mai implicat in procesul decizional in ceea ce priveste evolutia S0 surprinsa ast%el realist de proiectul institutional. 1oordonatorul tre,uie sa/si dezvolte un sistem coerent de cunoastere a opiniei personalului$ sa asi#ure un climat de comunicare permanenta si de incredere$ ast%el incat pro%esionistii sa poata participa in mod concret la %unctionarea S0. Munca de ec*ipa se re%lecta: in activitatile directe cu copiii / educatorii care lucreaza in ture la aceeasi #rupa de copii tre,uie sa cola,oreze permanent si sa sc*im,e in%ormatii despre %iecare copil 9de e+emplu$ redactarea rapoartelor de tura intr/un caiet unic$ reuniuni zilnice de lucru45 in activitatile cu ceilalti pro%esionisti / de e+emplu$ relatia de cola,orare dintre educatori si asistentul social5 acesta din urma tre,uie sa participe la reuniunile educatorilor$ la activitatile curente cu copiii$ poate consilia educatorii in le#atura cu dezvoltarea relatiilor cu %amilia copilului etc.5 &n anumite situatii munca in ec*ipa tre,uie sa urmeze niste ri#ori presta,ilite intr/un plan$ de e+emplu in cazul ec*ipelor interinstitutionale$ cand tre,uie clar precizate: numele pro%esionistilor$ institutia din care provin$ pro%esia si %unctia acestora$ responsa,ilitatile concrete in ec*ipa constituita$ calendarul intalnirilor etc.

C$r$cter %t c "e de$"e $"e ec2 #e e* c ente

Atmos%era din #rup este lipsita de %ormalism$ pozitiva si rela+ata. 1riticile sunt constructive si nu creeaza discon%ort5 nu se %ac atacuri la persoana. Mem,rii poarta multe discutii si toata lumea participa. ;amenii se asculta unii pe altii5 se e+prima toate punctele de vedere5 e+ista o atmos%era suportiva. Mem,rii au deplina incredere reciproca si se ,azeaza unii pe ceilalti. Mem,rii$ inclusiv conducatorul$ sunt loiali unii altora. Mem,rii #rupului intele# clar o,iectivele #enerale si speci%ice$ precum si sarcinile ec*ipei si le accepta. :eciziile se iau prin consens 9e+ista un acord #eneral clar si toata lumea e dispusa sa/ l respecte4 iar dezacordurile se discuta. 1and se trece la actiune$ se %ormuleaza si se accepta sarcini clare. 1onducatorul nu domina ec*ipa si nici nu i se supune %ara rost. Mem,rii ec*ipei se ajuta intotdeauna.

1on%orm de%initiei lui Matzen,ac* si Smit* 91''34$ ec*ipa este ? un #rup restrans de persoane cu a,ilitati complementare dedicate unui scop comun$ acelorasi cerinte de per%ormanta si unor metode de a,ordare comune pentru care se considera reciproc responsa,ili @. :ar nu este su%icient ca mem,rii #rupului sa %ie nominalizati pentru a deveni o ec*ipa. Sunt a,solut necesare urmatoarele elemente: a. scop comun

,. interdependenta c. an#ajament

d. responsa,ilitate a. )cop comun !ersoanele tre,uie sa ai,a o,iective comune sau un motiv pentru a lucra impreuna. Ast%el$ pentru a deveni ec*ipa mem,rii #rupului isi vor de%ini pentru inceput scopul

comun$ %iind necesara nu doar de%inirea %ormala a acestuia$ ci intele#erea si constientizarea de catre %iecare persoana a scopului comun. b. *nterdependenta Mem,rii #rupului tre,uie sa intelea#a ca au nevoie unii de altii pentru atin#erea scopului comun$ dat %iind ca rolurile lor sunt complementare. :esi %iecare mem,ru al #rupului are di%erite specializari$ e+perienta$ a,ilitati$ activitati pro%esionale speci%ice ei sunt la %el de importanti pentru reusita !&!. ; ec*ipa nu se poate construi in lipsa increderii$ iar increderea se do,andeste prin realizarea impreuna a sarcinilor si prin constientizarea rolului %iecarui mem,ru al ec*ipei. c. +ngajament Mem,rii ec*ipei tre,uie sa %ie convinsi ca numai deciziile comune sunt e%iciente$ ca ? doua capete #andesc mai ,ine decat unul sin#ur$ trei mai ,ine decat doua etc @. &n luarea deciziilor$ mem,rii ec*ipei tre,uie incurajati sa isi e+prime opiniile. 0eciproc$ mem,rii ec*ipei tre,uie sa %ie proactivi in luarea deciziilor si in e+primarea opiniilor pentru im,unatatirea calitatii muncii$ serviciilor si ec*ipei

d. ,esponsabilitate !entru o,tinerea unor rezultate semni%icative$ toti mem,rii ec*ipei tre,uie sa %ie responsa,ili unii %ata de altii. 7rupul insusi tre,uie sa %ie responsa,il ca unitate %unctionala intr/un conte+t or#anizational mai lar# %ata de :7AS!1$ ;!A etc. 7rup versus ec*ipa !entru a intele#e mai ,ine ce inseamna trecerea de la #rup la ec*ipa$ propunem o paralela intre #rup si ec*ipa 9Maddu+$ 1''24$ con%orm sc*emei urmatoare:

GRUPUL
Mem,rii sunt de parere ca motivul pentru care se #asesc impreuna este doar administrativ. &ndivizii lucreaza separat5 cateodata o,iectivele lor se intersecteaza. Mem,rii au tendinta de a se concentra asupra propriei persoane$ deoarece nu sunt su%icient de implicati in proiectarea o,iectivelor unitatii. Atitudinea lor %ata de munca este cea a unui simplu an#ajat.

ECHIPA
Mem,rii isi recunosc interdependenta si intele# %aptul ca sprijinul reciproc este cel mai ,un mijloc de realizare atat a motivelor personale cat si a celor de ec*ipa. Mem,rii simt ca munca si unitatea in care lucreaza le apartin deoarece sunt dedicati o,iectivelor in sta,ilirea carora s/au implicat. Mem,rii contri,uie la succesul or#anizatiei prin aplicarea a,ilitatilor si cunostintelor de

 Mem,rilor li se spune ce sa %aca si nu care dispun la realizarea o,iectivelor ec*ipei. sunt consultati asupra celei mai adecvate Mem,rii lucreaza intr/un climat de a,ordari. Su#estiile nu sunt incurajate. incredere si sunt incurajati sa/si e+prime Mem,rii nu au incredere in motivatia desc*is ideile$ opiniile$ dezacordurile si cole#ilor deoarece nu le intele# rolul. sentimentele. &ntre,arile sunt ,inevenite. .+primarea opiniei/ dezacordului este Mem,rii comunica desc*is si sincer. 3ac privita ca mani%estare a lipsei de suport. e%orturi sa/si intelea#a reciproc punctele de Mem,rii sunt atat de circumspecti in ceea vedere. ce spun incat intele#erea e%ectiva nu este posi,ila. <nii se pot juca sau pot c*iar Mem,rii sunt incurajati sa/si dezvolte intinde curse celor neatenti. a,ilitatile si sa aplice in practica cele invatate. .i se ,ucura de sprijinul ec*ipei. Mem,rii pot %i ,ene%iciari ai unor solide sesiuni de %ormare dar supervizorul sau alti Mem,rii recunosc %aptul ca aparitia mem,ri ai #rupului pot limita aplicarea con%lictelor constituie un aspect normal al celor invatate strict la munca %iecaruia. interactiunii umane iar situatiile de acest #en sunt privite ca oportunitate pentru idei si Mem,rii se re#asesc in situatii creativitate. .i actioneaza pentru rezolvarea con%lictuale pe care nu stiu sa le rezolve. rapida si constructiva a con%lictului. &nterventia supervizorului poate %i amanata si se poate ajun#e pana la deteriorarea Mem,rii participa la luarea deciziilor #rava a lucrurilor. privitoare la ec*ipa dar isi dau seama ca$ ori de cate ori ec*ipa sin#ura nu ajun#e la un Mem,rii pot sa participe sau nu la luarea rezultat sau in caz de ur#enta$ decizia %inala deciziilor privitoare la #rup. 1on%ormitatea apartine conducatorului. ;,iectivul %inal este este deseori considerata mai importanta succesul$ nu con%ormitatea. decat succesul.

Et$#e"e de de)vo"t$re $ ec2 #e

1rearea unei ec*ipe poate produce o serie de dis%unctionalitati$ deoarece #rupurile trec in #eneral prin niste stadii previzi,ile de dezvoltare si re#res. :eoarece coordonatorului S0 ii revine sarcina conducerii ec*ipei in perioada de tranzitie de la simplu #rup la ec*ipa e%icienta$ este utila cunoasterea etapelor de dezvoltare a ec*ipei. <nul din modelele de dezvoltare a ec*ipei e+istente in literatura de specialitate este modelul -uc8man$ care cuprinde patru etape 9-uc8man$ 1' 54:

Et$#$ I, 1or&$re$+ c$r$cter )$t$ de t$ton$r % de#endent$5 Et$#$ II, Antren$re$+ c$r$cter )$t$ de con*" ct nter or5 Et$#$ III, Nor&$" )$re$+ c$r$cter )$t$ de de)vo"t$re$ coe) un ec2 #e

Et$#$ IV, 1unct on$re$+ c$r$cter )$t$ de $d$#t$re$ "$ ro"u" *unct on$".

-tapa *. /ormarea Pe #$rcur%u" #r &e et$#e+ &e&br dent * c$ $ce"e co&#ort$&ente $cce#t$b "e #entru ntre(u" (ru#. In c$)u" (ru#ur "or nou con%t tu te+ de e!e&#"u "$ n* nt$re$ unu SR+ $ce$%t$ e%te *$)$ de tr$n) t e de "$ %t$tutu" de nd v d "$ ce" de &e&bru. Me&br (ru#u"u %unt re"$t v #$% v . Co&#ort$&entu" "or nd v du$" t nde %$ * e #o" t co%+ $ce%t $ *$c$nd e*ortu" de $/ cuno$%te #e ce "$"t % de $ nte"e(e ce " %e #ret nde. Et$#$ $ce$%t$ e%te c$r$cter )$t$ #r n, / / / / / / / / / Incerc$r re#et$te de $ dent * c$ %$rc n "e n &od concret % de $ %t$b " cu& $nu&e $ce%te$ %e vor re$" )$5 St$b " re$ t #u"u de n*or&$t nece%$re % $ &odu"u n c$re vor * cu"e%e % ut " )$te5 P$rt c #$re e) t$nt$5 Sent &ente de $t$%$&ent n t $" *$t$ de ec2 #$5 Inte"ectu$" )$re5 D %cut$re$ % &#to&e"or %$u #rob"e&e"or #er *er ce %$rc n 5 Ne&u"tu& r cu #r v re "$ &ed u" or($n )$t on$"5 Su%# c une+ te$&$ % $n! et$te *$t$ de nou$ % tu$t e5 Per*or&$nte #ro*e% on$"e & n &e.

-tapa a **'a. +ntrenarea Pe #$rcur%u" et$#e $ II/$+ #entru $/% e!#r &$ nd v du$" t$te$ % $ re) %t$ *or&$r (ru#u"u + &e&br dev n o%t " %$u e!$(er$t de )e"o% . E recuno%c " & te"e cer nte"or % re$ct one$)$ e&ot on$" "$ ob" ($t "e de $uto/%c2 &b$re % $uto/ ne($re #e c$re "e #erce#. Ec2 #$ nte"e(e c$ r$%#unde de re)u"t$te % $re re$ct $*ect ve+ de re) %tent$ % con*" ct. I$t$ % $"te c$r$cter %t c $"e $ce%te et$#e, / Luptele interne$ plasarea pe pozitii de auto/aparare si competitie5

/ / / / / / / /

Sta,ilirea de o,iective nerealiza,ile5 Lipsa de unitate$ tensiunea crescuta si invidia5 0ezistenta %ata de o,li#atiile impuse de sarcina$ acestea %iind percepute ca inter%erente cu nevoile personale5 !olarizarea mem,rilor #rupului5 3luctuatiile acute ale relatiilor si rasturnari de sentimente5 &n#rijorarea %ata de volumul e+cesiv de munca5 Sta,ilirea de ordine de rutina5 !er%ormantele pro%esionale minime.

-tapa a ***'a. 0ormalizarea

In $ce$%t$ et$#$+ &e&br $cce#t$ ec2 #$+ re(u" "e e + #ro#r "e ro"ur % #e ce"e $"e co"e( "or. Du#$ re)o"v$re$ d *er te"or con*" cte nerente et$#e $ II/$+ ec2 #$ nce#e %$ %e 6co$(u"e)e6. In*or&$t $ nce#e %$ c rcu"e " ber+ &e&br % nte"e( rec #roc ro"ur "e $r+ coo#er$re$ dev ne re(u"$. Con*" ctu" e&ot on$" %e reduce #r n re%t$b " re$ re"$t "or $nter or con*" ctu$"e. A"te c$r$cter %t c $"e $ce%te et$#e, / / Incerc$re$ de $ re$" )$ &$! &u& de $r&on e #r n ev t$re$ con*" cte"or5 Con%o" d$re$ "e($tur "or nter#er%on$"e+ c$re %unt c$r$cter )$te de #rob"e&e"or #er%on$"e % d %cut$re$ d n$& c ec2 #e 5 O nou$ c$#$c t$te de e!#r &$re con%truct v$ $ e&ot "or5 Un %ent &ent de coe) une $ (ru#u"u + %# r t un$n & % ob ect ve co&une5 St$b " re$ " & te"or ec2 #e % &ent nere$ "or5 Re$" )$re$ unu vo"u& &ed u de "ucru. ncredere &utu$"$+ &#$rt$% re$

/ / / /

-tapa a *1'a. /unctionarea

In &o&entu" n c$re ec2 #$ % /$ %t$b " t nor&e"e nter#er%on$"e+ $ce$%t$ dev ne o ent t$te c$#$b "$ %$ d $(no%t c2e)e % %$ re)o"ve #rob"e&e+ #recu& % %$ $ dec ) . Ec2 #$ %e c$r$cter )e$)$ #r n %t$nd$rde n$"te de c$" t$te+ #roduct v t$te % re)o"v$re$ #rob"e&e"or. Me&br co"$bore$)$ benevo" % c$ut$ %$ re$" )e)e #er*or&$nte nd v du$"e % de ec2 #$ c$t &$ deo%eb te. Ec2 #e"e nu $t n( ntotde$un$ $ce%t n ve". C$tev$ c$r$cter %t c $"e et$#e $ #$tr$, / / Me&br nce# %$ nte"e$($ #roce%e"e #er%on$"e % nter#er%on$"e5 Se trece "$ $uto/%c2 &b$re$ con%truct v$5

Se re$" )e$)$ un vo"u& de%tu" de &$re de "ucru.

:at %iind caracterul inevita,il al acestor etape$ timpul necesar pentru ca ec*ipa nou constituita sa devina pe deplin productiva se poate reduce printr/o comunicare interna e%icienta$ sin#ura in masura sa reduca in#rijorarea$ an+ietatea sau tensiunile tipice etapelor de %ormare si antrenare. Mem,rii #rupului se pot intele#e intre ei pentru a evita 6surprizele6 si ast%el se poate accelera realizarea unei atmos%ere de incredere 9%aza de normalizare4$ care permite renuntarea la aspectele interpersonale in %avoarea celor le#ate de sarcinile pro%esionale$ ec*ipa putand acum sa mear#a inainte si sa %unctioneze. 3actorii care contri,uie la dezvoltarea si la e%icienta ec*ipei sunt: / / / / / / / / / e+istenta si constientizarea scopului si o,iectivelor comune$ %olosirea e%icienta a resurselor individuale ale %iecarui mem,ru al ec*ipei$ capacitatea de a recunoaste con%lictul in mod desc*is si de a incerca rezolvarea acestuia prin discutii$ e+istenta sentimentului de participare la conducerea ec*ipei$ sta,ilirea si aplicarea unor proceduri clare de %unctionare$ capacitatea mem,rilor de a comunica desc*is si sincer$ e+istenta unui consens asupra modalitatilor de rezolvare a pro,lemelor si luare a deciziilor$ pre#atirea pentru depasirea ocazionala a limitelor impuse si pentru e+perimentarea de noi metode de lucru$ auto/evaluarea e%icienta.

Aplicarea SM; in S0 va %i o provocare pentru %iecare coordonator sa constituie o adevarata ec*ipa care$ condusa dupa metode moderne$ sa ajun#a de la un simplu #rup de persoane o ec*ipa per%ormanta.

.BR29$2R$
SR Serv c u de t # re) dent $"

:7AS!1 ;!A 1!1 !&! S!AS !&S M;3 .82:.

:irectia #enerala de asistenta sociala si protectia copilului ;r#anism privat acreditat 1omisia pentru protectia copilului !lanul individualizat de protectie Serviciul pu,lic de asistenta sociala !ro#ram9e4 de interventie speci%ica Metodolo#ia de or#anizare si %unctionare

R.P7R0 PR$9$83 297L;0$. R2L.0$2$ P.R$802 % '7P$L P2 P2R$7.3. 9$<$02L7R 2#3-L p Nu&e"e co# "u"u ,AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAA p D$t$, AAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAA A %o% t "$

p Or$ "$ c$re %o%e%te #$r nte"e, t &# ? DA NU

p Dur$t$ #ro#u%$ #entru v ) t$,AAAAAAAAAAAAAA Dur$t$ e*ect v$ $ v ) te , AAAAAAA p V ) t$ $ "u$t %*$r% t "$ %t$b " t n$ nte de t &#u" %t$b " t a t &#u"

n $ce%t c$) #rec )$t d$c$ $ *o%t dec ) $ dv%..................

$ #$r nte"u

...................

p V ) t$ $ *o%t, p Locu", AAAAAAAAAAAAAAAAAA p Su#erv )$t$ de, AAAAAA ". A. *o%t,

Su#erv )$t$,

Ne%u#erv )$t$,

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

D-SC&"-." S.A&-A C*!"/0/0": Pre)ent$ -* ) c$ bun$ corect$ % #% 2 c$. co# "u"u $

ne%$t %*$c$to$re 7. co# "u"u , St$re$ v o"ent *ur o% tr %t nd *erent de#re% v *er c t bucuro% $"te"e .............. % $t tud ne$

E!#" c$t , AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA "". A. *o%t, D-SC&"-." S.A&-A !A&"1.-/0": Pre)ent$ -* ) c$ bun$ corect$ % #% 2 c$. #$r nte"u $

ne%$t %*$c$to$re

7. #$r nte"u ,

St$re$ v o"ent *ur o%

$t tud ne$

tr %t nd *erent de#re% v *er c t

bucuro% $"te"e E!#" c$t ,AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA C. Prob"e&e ob%erv$te "$ #$r nte, N c un$ A"coo" Ment$"e E&ot on$"e Ob%erv$t ,AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAA """. D-SC&"-." "1.-&AC."01-A !.&"1.- - C*!"/: $ DA NU ven t

3. P$r nte"e n%ot t ?

D$c$ c ne ? AA

DA+ de AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAA 2. P$r nte"e 0uc$r ? DA D$c$ de%cr et ? AAAA $ $du% NU #r$0 tur + c$dour %$u

DA+ AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAA 8. De%cr et cu& $u re$ct on$t co# "u" % #$r nte"e #e #$rcur%u" v ) te B -%o% re$+ re$ct (ener$"e #e #$rcur%u" v ) te + de%#$rt re$. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA A

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA 4. De%cr et or ce re$ct e #o) t v$ n re"$t $ #$r nte / co# " ,

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA 9. De%cr et or ce re$ct e n$vedcv$t$ %$u co&ent$r u,

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA "2. C*!"/0/ A D"SC0.A. D0!A 2"3".AD-S!&- !A&"1."" SA"4 1*.A." CA&- A0 5*S. *!"1""/SA/-6 AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAA NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN N 2. C*1C/03"": Cu& $#rec $t c$" t$te$ re"$t on$r ntre #$r nte % co# " ?

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA Semnatura persoanei care a completat fisa: 3ata completarii.

E1F Autor t$t #ub" ce centr$"e % "oc$"e+ %erv c #ub" ce de%centr$" )$te $"e & n %tere"or % $"e ce"or"$"te or($ne
centr$"e d n un t$t "e $d& n %tr$t v ter tor $"e+ %oc et$t n$t on$"e+ %oc et$t co&erc $"e de ntere% 0udete$n %$u "oc$"+ re( $utono&e.

E2F Le(e$ nr.2;2'2>>4 #r v nd #rotect $ % #ro&ov$re$ dre#tur "or co# "u"u 5 Ord nu" %ecret$ru"u de %t$t $" ANPCA
nr.3;;'2>>8 #entru $#rob$re$ SMO #entru te"e*onu" co# "u"u + centru" de con% " ere #entru co# "u" $bu)$t+ ne(" 0$t % e!#"o$t$t % centru" de re%ur%e co&un t$re #entru #reven re$ $bu)u"u + ne(" 0$r % e!#"o$t$r co# "u"u 5 Le(e$ nr.2>8'2>>> #entru r$t * c$re$ Convent e Or($n )$t e Intern$t on$"e $ Munc nr.3<2'3=== #r v nd nter) cere$ ce"or &$ (r$ve *or&e de &unc$ $ co# "or % $ct une &ed $t$ #entru e" & n$re$ $ce%tor$5 Le(e$ cu tr$* cu"

E3F Po" t e+ #$rc2et. E4F Med cu" de *$& " e %$u &ed cu" $n($0$t de *urn )oru" de %erv c .