Castelul Banffy

Castelul Banffy este cel mai mare castel din Transilvania, una dintre atractiile baroce majore ale Transilvaniei si Romniei.

Domeniul de la Bonida a fost donat familiei Bnffy de ctre regele igismund de !u"emburg #n anul $%&'. e bnuie(te c )e acest loc a e"istat o re(edin nobiliar #nc din secolul al *+,-lea, iar construcia la castel a #nce)ut #n $.%', cnd baronul Bnffy a )rimit din )artea regelui /lbert )ermisiunea de a-(i ridica o cetate, (i a fost finali0at #n $1.%. 2rima atestare documentare a castelului datea0 #ns din secolul *,++, cnd, )otrivit unui ra)ort militar 3$4&56, e"ista un sistem de fortificaii care #nconjura conacul. tilurile cele mai vi0ibile #n structura ansamblului sunt cel renascentist (i cel baroc. Dionisie Bnffy 3$4%&-$4'.6, comite de Dbca (i Cluj (i consilier al )rinci)elui Transilvaniei 7i8ai /)afi +, a fost cel care a iniiat construcia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul ar8itectului italian /gostino erena. /ceast )rim cldire a fost )roiectat ca un ansamblu fortificat, cu bastioane #n cele . coluri, un turn #nalt la intrare (i o grdin dis)us #n sudul ansamblului. 7o(tenitorul su, Dionisie Bnffy al ++-lea, a iniiat reconstrucia castelului, #nce)nd din $'.1 #n stil baroc austriac, du) )lanurile ar8itectului viene0 9ose)8 :manuel ;isc8er von :rlac8. <n )rim fa0 reconstrucia s-a concentrat asu)ra curii de onoare din faa cldirii )orii, ins)irndu-se din ar8itectura baroc viene0 au fost create noi cldiri= manejul, grajdul, remi0a (i locuinele servitorilor. Tot el a dat o nou form castelului, sub forma a dou ari)i a(e0ate #n )o0iia literei >. /cum va fi creat (i )arcul de agrement de )e malul ome(ului 3)roiectat de 9o8ann C8ristian :rass6, #n acela(i stil baroc, cu alei, lac, statui (i fntni arte0iene.

Bon?ida - +ncinta castelului cu manejul cailor @i trsurile )regtite )entru )limbare 3cca. $&A56.

Bon?ida - 2rima variant a galeriei neogotice a castelului Bnffy 3cca. $&A56. >rmtorul descendent Bnffy, 9B0sef Bnffy, va demola #n $&C5 turnul de )oart, din materialul re0ultat fiind ridicat o moar de a), )us la dis)o0iia stenilor. Tot la

dis)o0iia sa, #n $&15 ar8itectul /nton Dagerbauer a ridicat o nou ari) a cldirii, )er)endicular )e latura sudic a incintei castelului, totodat remodelnd )arcul )rin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, s)ecific engle0e(ti. Tot #n secolul *,++ scul)torul 9o8ann Eac8tigall a trans)us F7etamorfo0aF de Gvidiu #n grandioase statui de )iatr care decorau )oarta.

+osif Banffy, descendentul lui Denes, a decis demolarea turnului de )oarta in $&C5, unind curtea renascentista cu cea baroca, iar din )iatra re0ultata s-a construit o moara de a)a )usa la dis)o0itia satenilor din Bontida. Totodata, el a decis si transformarea )arcului baroc intrunul romantic, s)ecific engle0esc. >nul dintre )unctele de atractie ale resedintei era scoala 8i)ica din interiorul uneia dintre cladiri.

+n $A.., castelul era s)ital militar iar la sfarsitul celui de-al Doilea Ra0boi 7ondial, soldatii na0isti, aflati in retragere, au )arjolit castelul, distrugand mobilierul, biblioteca si galeria de tablouri.

2e vremea comunistilor, ansamblul de cladiri a fost utili0at ca scoala de soferi, C./.2. si s)ital )entru co)ii. +n $A4%, castelul Banffy a fost folosit ca decor )entru filmarile la H2adurea s)an0uratilorI, in regia lui !iviu Ciulei. Cum era nevoie de un foc, scenografii au a)rins una dintre cladiri, cu toate ca incidentul ocu)a doar cateva minute de film, iar distrugerile )rovocate au fost masive.

+n $AA5, a fost declarat monument istoric, iar in $AAA au ince)ut lucrarile de restaurare si reabilitare, cu s)rijinul mai multor institutii si organi0atii romanesti si straine, sub inaltul )atronaj al 2rintului C8arles de Jales, care a vi0itat de cateva ori castelul.

Gbiectivul )oate fi vi0itat, ga0duieste cursuri de restaurare si c8iar nunti iar intr-una din cladiri functionea0a si o cafenea.

/se0ata )e malul dre)t al omesului 7ic, comuna clujeana Bontida se afla in Eord,estul 2odisului Transilvaniei, a)roa)e de 0ona de contact dintre Cam)ia Transilvaniei si 2odisul omesan, la %5 de Km de Cluj si $' Km de 7unici)iul L8erla.

Eumele comunei ar insemna in limba mag8iara H2odul lui Bonc0I, un locuitor al vec8ii ase0ari, BenKo Bonc0, care, )otrivit legendei, a construit un )od )este raul omesul 7ic, )entru a stabili legatura cu armata lui Tu8utum, aflata )e malul dre)t al raului. 2odul a ramas in traditia locala dre)t 2odul lui Bonc0 3in mag8iara Bonc0-Mid6, de unde vine si denumirea romaneasca de Bontida.

Comuna se intinde )e o su)rafata de &.5&% 8a si are )este 1.555 de locuitori ras)anditi in )atru sate= Bontida, Rascruci, Coasta si Tauseni.

Relieful este deluros, iar 0ona este strabatuta de raurile omesul 7ic, ,alea Borsa, ,alea Ladalinului si ,alea icului.