Neurochirurgie-C3 (continuare)

Kinetoterapia si fizioterapia: tratamentul profilactic este important, deoarece odata

aparute, escarele se vindeca greu. Masuri luate:
-schimbarea succesiva a posturii pacientilor imobilizati la pat; cei imobilizati in
fotolii cu rotile se vor ridica periodic, activ sau pasiv;
-masajul pe punctele de presiune se executa numai in scop preventiv sub forma
masajului profund; cand pielea a devenit deja eritematoasa, dar fara ulceratii, se pot aplica
neteziri folosindu-se un calup de gheata;
-adaptarea lenjeriei si a patului astfel incat presiunea sa fie redusa; se utilizeaza
paturi si saltele speciale, uneori saltele cu apa ce asigura o reducere a presiunii asupra pielii
pacientului; se folosesc si perne si rulouri; se evita lenjeria de pat sau cea personala din fibre
aspre (in);
-igiena riguroasa pentru a pastra pielea cat mai uscata si curata. Se evita
sapunurile alcaline.

Complicatiile hemoragice

Hemoragia complica frecvent interventiile chirurgicale, in special pe cele asupra

organelor foarte vascularizate (amigdale, tiroida). Daca sangerarea este foarte abundenta sau
prelungita apar o serie de semne si simptome care sugereaza instalarea unei complicatii
hemoragice.
Semne si simptome: puls slab si rapid (filiform); hipotensiune arteriala; respiratii
rapide, uneori de tip halitant; piele palida, rece, umeda datorita transpiratiilor profuze;
pacientului ii este frig si sete, este nelinistit si se plange de slabiciune si ameteli.
Daca hemoragia survine in prezenta kinetoterapeutului, atunci acesta trebuie s-o
recunoasca, sa cheme personalul de urgenta si sa acorde pacientului primele masuri de ajutor:
posturarea cu membrele inferioare ridicate si cu capul mai jos; acoperirea cu o patura; daca
hemoragia se exteriorizeaza, regiunea care sangereaza trebuie comprimata.
Daca se suspecteaza prezenta unei infectii se vor evita exercitiile active, deoarece
pot declansa o hemoragie secundara.

Atrofia musculara

Post-operator, starea musculaturii depinde de starea generala a pacientului. Unii

pacienti, desi aveau o conditie fizica excelenta, pot fi afectati de interventia chirurgicala. Altii
au o stare proasta si o musculatura hipotrofiata, situatie mai des intalnita la batrani, la cei care
au fost bolnavi timp indelungat si la cei cu boli de nutritie asociate.
Operatiile pot determina complicatii musculare:
a).generale: hipotrofia musculara generalizata care apare dupa o interventie chirurgicala
reduce global activitatea individuala (operatie pe creier, pe cord, bazin, meniscectomie). In
aceste situatii inactivitatea se poate datora si fricii de durere.
b).locale: complicatiile musculare locale pot fi determinate in special de leziunea
accidentala a inervatiei musculaturii respective si s-a dovedit ca daca muschii sunt suturati
corect nu apare scaderea fortei musculare. Scaderea fortei musculare apare atunci cand exista
leziuni post-operatorii ale nervilor care asigura inervatia muschiului respectiv. In afara de
sectionarea accidentala a nervului apar si alte modalitati de leziune a inervatiei prin taiere,
tractiune puternica sau compresiunea unui traiect nervos in timpul operatiei (rezulta scaderea
 2

fortei musculare), fie cu un instrument chirurgical, fie la pacientii care au primit miorelaxante
aparand o relaxare generala.
Datorita hipotoniei marcate a musculaturii si inervatia este mai expusa la
traumatisme mecanice. Alterarile neurologice pot duce de la scaderea fortei musculare pana la
pareza, paralizie, in functie de gravitatea leziunii nervoase.
Oricare ar fi cauza care le produce, atrofia si hipotonia musculara pot aparea dupa
orice interventie chirurgicala. Cea mai vizibila consecinta a lor ar fi modificarea generala a
posturii pacientului. Ex.: atrofia si hipotonia muschilor spinali si fesieri duce la modificari ale
pozitiei trunchiului, bazinului si la deviatii ale coloanei. Cand pacientul isi reia mersul este
evidenta aceasta modificare generala a posturii. Cu cat implicarea musculaturii spatelui este
mai mare, cu atat modificarile de postura sunt si ele mai accentuate. Ex.: dupa chirurgia
toracica sau daca a fost lezata inervatia muschilor abdominali apar scolioze.
O consecinta directa a atrofiei si a hipotrofiei este afectarea articulatiilor. Acestea
vor suferi microtraumatisme repetate. Ex.: operatia pe genunchi, daca nu se incepe imediat
post-operator tonifierea musculaturii, apare o tenosinovita cronica post-operatorieslabiciune
musculararedoare articulara (articulatiile sunt mai putin mobile).
In ceea ce priveste afectarea musculaturii abdominale, ea determina modificari de
postura si ale presiunii intraabdominale, care are tendinta sa scada. Consecintele se rasfrang
asupra respiratiei, intoarcerii venoase, a defecatiei, sustinerii viscerelor abdominale.
Kinetoterapeutic, atrofia musculara poate fi prevenita cu exceptia cazurilor in care
inervatia este lezata. In acest scop se practica exercitii active. Rareori in zilele noastre datorita
mobilizarii precoce post-operatorii mai apare atrofia musculara marcata.
Trebuie sa se cunoasca in cazul unui pacient operat diagnosticul pentru a sti daca
exista contraindicatii pentru exercitiile active (mentinerea troficitatii si fortei). Exercitiile vor
fi aratate pacientului, care le va executa de doua ori/zi, fiecare miscare avand 2-5 repetari.
Cand nu este posibila miscarea activa, mobilizarea pasiva se executa la fel.
Exercitiile se pot executa in timp ce pacientul face baie, mananca, se imbraca sau
scrie-este un mod mai placut si mai putin obositor. Exercitiile se vor executa lent pentru
stretch-reflex si pentru a evita spasticitatea si durerea. Se va urmari revenirea valorilor
pulsatile si a respiratiei la normal.
Cazuri particulare:
•Copiii: nu trebuie neglijata obtinerea consimtamantului parintilor pentru fiecare tratament;
-nu trebuie uitat ca mai frecvent decat la adulti, copiii pot avea o boala
contagioasa sau o infectie acuta a cailor respiratorii superioare; in aceste situatii operatia ar
trebui amanata pe cat posibil;
-se recomanda ca kinetoterapeutul sa se ocupe de copil pentru a-l invata
exercitiile de respiratie, de membre;
-copiii primesc un suport emotional din partea parintilor-in multe spitale li se
permite sa stea cu copilul chiar in perioada preanesteziei si atunci cand se trezeste din
anestezie si kinetoterapeutul accepta prezenta lor;
-nu se neglijeaza sa se castige increderea lor; se incurajeaza sa vorbeasca; sa nu
fie mintiti;
-la copiii mai mari invatarea exercitiilor se poate face sub forma de joc (ex.:
exercitiile de respir-trompeta, balon; exercitii de membre-sa impinga perna cu piciorul).
•Pacientii cu diabet zaharat: din punct de vedere medical sunt mai putin expusi la riscuri
chirurgicale, daca boala este tinuta sub control. In acest scop se vor reajusta dozele de insulina.
La acesti pacienti, ingrijirile cutanate sunt importante. Ne vom astepta, mai ales daca sunt
obezi, ca ranile sa se vindece mai greu, dehiscenta plagii este mai frecventa, apar escare.
 3

•Pacientii obezi: necesita ingrijiri mai dificil de realizat. Se acorda ingrijiri respiratorii si
cutanate, deoarece acestia au tendinta sa respire superficial. Cicatrizarea plagii pune probleme
datorita aportului sanguin scazut in tesutul adipos excedentar al acestor bolnavi.
•Pacientii varstnici: se are in vedere ca sufera de obicei de boli cronice (diferite afectiuni
cardiace, respiratorii, diabet zaharat, anemie…), care cresc riscul complicatiilor post-
operatorii. Multi au si o stare proasta de nutritie care ar trebui corectata post-operator prin
administrarea unei diete bogate in proteine. Plaga se vindeca mai greu datorita dezechilibrelor
nutritionale si circulatiei proaste la nivelul tesuturilor. Este necesara o pregatire meticuloasa
preoperatorie si ingrijirile post-operatoare trebuie intensificate.