Gargantua si Pantagruel de Frangois Rabelais (1494-1553)

Comentariu literar Critica

Francois Rabelais s-a nascut in 1494 la Chinon. Tatal sau, avocat, era si un mareproprietar, incepe studiile la abatia de la Seuilly, apoi va fi novice la manastirea aumette,fiindinstruit dupa metode scolastice ce ii provoaca oroare. o!"#4"f $e la #% la && de ani, devenit calu'ar, isi continua studiul si lecturile, in 1(&) se inscrie la *niversitatea +ontpellier, unde va studia medicina. ,ublica la -yon, in 1(&#, o traducere din .ipocrate. Ca medic isi cisti'a o buna reputatie, 'ratie careia va fi prote/at al cardinalului 0ean de ellay. 1cesta ii va inlesni doua calatorii la Roma, prile/ pentru Rabelais de a-si1 imbo'ati cunostintele despre arta antica. 2a deveni unul dintre cei mai buni medici ai re'atului, in 1(&( isi va lua licenta si doctoratul la +ontpellier. +etoda disectiei de cadavre, nefolosita pina atunci, obtine un mare succes si il impune si mai mult pe Rabelais in lumea medicala a vremii. 3u se mai cunosc date despre scriitor incepind cu 1((#, ceea ce intareste presupunerea ca ar fi murit la sfirsitul anului 1((& sau la inceputul urmatorului an. 2iata sa a fost una dintre cele mai 4buciumate5 intra de foarte tinar in ordinul franciscanilor si apoi il paraseste pentru cel al benedictinilor. impreuna cu prietenul sau, ,ierre 1my, cu care fu'ise de la manastire, are indra4neala sa-i scrie lui 6uillaume ude, pentru a putea obtine de la acesta materialele necesare pentru invatarea limbii 'recesti, in 1(&#, avind de/a o formatie completa de umanist, incepe sa tipareasca brosuri si traduceri insotite de 'lose. $upa publicarea in 1(&& a lui ,anta'ruel, cade in di4'ratia Sorbonei si, prudent, il va insoti in calatoriile sale pe cardinalul 0ean du ellay, ca medic personal al acestuia. $upa ce adresea4a in scris ,apei o ru'aminte de iertare pentru parasirea manastirii si practicarea medicinei si obtine un raspuns favorabil, indra4neste sa-si publice al treilea volum sub semnatura proprie 7cu o dedicatie catre +ar'uerite de 3avarre8. #Cartea este totusi cen4urata si Rabelais trebuie sa-si caute din nou protectorul, intrea'a sa viata, de altfel, va fi apoi o continua succesiune de perioade de di4'ratie si de iertari. S-a spus adesea despre Rabelais& ca el este cel care a creat literatura france4a. $aca in vremea sa el a fost cen4urat la fiecare aparitie a volumelor sale, faptul acesta n-a impiedicat sa fie citit si apreciat, inca de atunci, ca scriitor de 'eniu. 1sta4i, Rabelais este considerat un mare 'inditor, un creator de arta de talia lui Sha9espeare: 6ar'antua si ,anta'ruel ramine in continuare un model de creatie artistica de la care se va revendica o intrea'a literatura. $upa un prolo' in care autorul pune in mod voit ambi'uu problema sensului operei sale, romanul se deschide cu 'enealo'ia neamului de uriasi al lui ,anta'ruel. 6ar'antua, tatal sau, a fost purtat 11 luni in burta mamei, care, insarcinata fiind, ia parte la ospete monstruoase, in plina indi'estie, 6ar'amela il naste pe 6ar'antua prin ureche: autorul citea4a din te"tele antice si ;dovedeste; ca lucrul acesta nu e imposibil. ,ina la cinci ani, micul 6ar'antua traieste aproape ca o salbaticiune: inteli'enta sa devine apoi
1 # &

+ihai <minescu, Poezii, =asi, <ditura 1marcord, #)1), p.#1&. +adalina +uresan,

sclipitoare5 tatal sau, 6rand'ousier, i-o descopera atunci cind 6ar'antua inventea4a o ster'atoare pentru fund 'eniala. $e aceea 6rand'ousier decide sa-l dea la invatatura. 1ni de-a rindul, teolo'i ;sorbonari; il indoapa cu manualele lor. 1 a/uns un netot din cau4a metodelor folosite. 6ar'antua e trimis de tatal sau la un preceptor umanist, ,onocrates. Calare pe o iapa uriasa care, pentru a se apara de muste, darima cu coada paduri intre'i, pleaca impreuna cu noul sau invatator la ,aris. 1colo ia clopotele de la 3otre-$ame si le atirna de 'itul iepei. ,onocrates reuseste sa faca din 6ar'antua un om nou datorita educatiei pe care i-o da dupa noile metode umaniste. $upa un timp incepe un ra4boi intre tara lui 6ar'antua si -erna, iscat de o cearta intre ciobani si placintari. 6rand'ousier ii scrie lui 6ar'antua sa se intoarca acasa in 'raba si sa ia parte la lupta. Ra4boiul e o oca4ie pentru Rabelais de a face sa ploua cu enormitati. 6ar'antua cu ai sai ii invin'e pe raii lui ,icrocol, dar este apoi 'eneros cu ei5 eliberea4a pri4onierii, nu le acaparea4a teritoriile, il desemnea4a doar pe ,onocrates re'e pina la ma/oratul fiului lui ,icrocol. Fratele loan, care s-a remarcat in lupta, refu4a sa primeasca vreo manastire, insa e de acord sa conduca una care sa functione4e dupa principiile sale. -a Telem va construi aceasta manastire, deasupra portii careia sta scris5 ;Fa ce-ti place;: nu sint admisi aici bi'otii, fatarnicii, calu'arii ipocriti, /udecatorii si camatarii, ci numai cinstit> cavaleri, tinere si sprintare domnite si cei care talmacesc cu dreptate cuvintul Scripturii. -ibertatea constituie sin'ura re'ula de viata a calu'arilor si bunatatea lor e cea care asi'ura o perfecta intele'ere intre ei. ,rolo'ul Cartii 4a ==-a aduce laude puterii terapeutice a primeia, autorul propunindu-si sa ofere inca o asemenea capodopera. $upa ce reia 'enealo'ia lui ,anta'ruel si arata cum el a mostenit apetitul parintilor, Rabelais isi trimite eroul la studiu prin Franta, la toate universitatile, prile/ sa sublinie4e defectele fiecareia. 1/uns la ,aris, ,anta'ruel primeste o scrisoare de la 6ar'antua, o alta oca4ie pentru autor sa e"prime idealul culturii umaniste. ,anta'ruel il cunoaste aici pe ,anur'e, persona/ pitoresc, /umatate va'abond, /umatate student, cu care va fi prieten toata viata. 1u4ind ca dipso4ii (au invadat *topia, tara lui ,anta'ruel, ,anur'e il insoteste pe acesta pentru a lua parte la lupta. $upa ce savirsesc impreuna ispravi de toata lauda, cei doi intra in cetatea amorotilor, unde ,anur'e ii face re'elui 1narhie o nunta de pomina. ,anta'ruel acopera apoi cu limba o armata intrea'a, iar maestrul 1lcofibras, aflat si el acolo, intra in 'ura lui si descopera o alta lume, asemanatoare celei reale. Cind iese, dupa sase luni, cucerirea tarii dip-so4ilor e terminata. *ltimul capitol aduce scu4ele maestrului 1lcoribas 3asier si promisiunea ca povestea va continua cu nunta lui ,anur'e si aventurile sale, si cu invitatie pentru cititori de a trai ca niste adevarati panta'ru-elisti.
4 (

=oan -uca Cara'iale, Momente si schite, =asi, 19!%, p.9! Ramona +alita, Literatura franceza, Timisoara, #))!, p.&#1

Cartea a ===-a se deschide cu un prolo' in care autorul ii ridiculi4ea4a pe cei carora nu le plac cartile sale. 1flam apoi ca ,anta'ruel ocupa tinutul cucerit, unde aduce cu sine o multime de locuitori ai tarii lui 6ar'antua. ,anur'e il a/uta si il insoteste peste tot, insa are o mare dilema5 trebuie sau nu sa se insoare> ,entru a se lamuri, cei doi pornesc intr-o foarte lun'a calatorie, cu scopul de a 'asi sfaturi si oracole si astfel vor trece prin locurile cele mai fascinante. 3e'asind nicaieri un raspuns satisfacator, a/unsi la capatul puterilor, se hotarasc sa consulte Sfinta utelca, sin'urul oracol cu adevarat serios. Sfirsitul volumului aduce laude indelun'i si erudite descoperitorului unei plante foarte utile, panta'ruelionul. =n Cartea a =2-a, ,anta'ruel si ,anur'e continua calatoria? spre oracol, intilnind in cale insule cu %animale ciudate, infruntind furtuni in'ro4itoare si vi4itind persona/e dintre cele mai pitoresti. $espre prolo'ul Cartii a 2-a! se afirma ca nu-i apartine cu si'uranta lui Rabelais. $rumul persona/elor continua spre Roma, unde vor 'asi celebrul oracol, al carui raspuns le va fi dat de preoteasa acbuc95 3r crt 1 # & 4 (
1)

3ume

prenume

Titlu carte

-ocul aparitiei

editura

1nul aparitiei

? %

Ramona +alita, Europa interbelica Idem Momente si schitep.1))

! 9

1)