Marcel Proust

Marcel-Valentin-Louis-Eugne-Georges Proust (nascut la 10 iulie, 1871 - decedat la 18 noiembrie, 1922 a !ost un intelectual, romancier, eseist si critic !rance", cunoscut mai ales #atorita romanului In cautarea timpului piedut (in limba !rance"a la recherche du temps perdu , o$era monumentala #e !ictiune a secolului %%, $ublicata #e Gallimar# in sa$te &olume, re#actate &reme #e mai bine #e 1' ani( Biografie )iul unor burg*e"i e+trem #e instariti, Proust s-a nascut in ,uteuil (in $artea su#ica a Parisului, $e atunci un sim$lu sat #in cel #e-al %V--lea aron#isment in casa unc*iului sau, !ratele mamei sale, e+act la #oua luni #u$a semnarea .ratatului #e la )ran/!urt ce $unea ca$at 0a"boiului )ranco-Prusac( 1asterea sa s-a $ro#us in conte+tul social !oarte &iolent al su$rimarii 2omunei #in Paris, si cores$un#ea !a"ei #e consoli#are a 2elei #e a .reia 0e$ublici !rance"e( 3 mare $arte #in materialul romanului In cautarea timpului pierdut $ri&este aceste sc*imbari, cu $reca#ere #eclinul aristocratiei si ri#icarea burg*e"iei care s-a $ro#us in )ranta e+act in aceasta $erioa#a istorica, ce mai este cunoscuta si sub #enumirea #e 4!in #e sicle5( .atal lui Proust, ,c*ille ,#rien Proust, era un !aimos #octor si un e$i#emiolog, $ro!esor la )acultatea #e Me#icina, care s-a ocu$at #e stu#iul *olerei, o boala ce !acea ra&agii in Euro$a si ,sia( )iin# autorul a 20 #e tratate #e me#icina, e$i#emiologie si igiena, $recum si a unui numar !oarte mare #e articole me#icale, a !ost unul #intre mo#elele lui Proust( 6eanne 2l7mence 8eil, mama lui Proust si !iica unui e&reu !oarte bogat si culti&at, $ose#a o cultura e+trem #e ra!inata( 9crisorile $astrate #e la ea #emonstrea"a ca a&ea un !oarte #e"&oltat simt al umorului, sta$anea #e asemenea limba engle"a ast!el incat sa-i transmita !iului abilitatea si #orinta #e a tra#uce in limba !rance"a eseurile lui 6o*n 0us/in (con!orm biogra!ului 6ac:ues ;&es .a#i7 ( La &arsta #e #oar 9 ani Proust su!era #e $rimul atac serios #e astm, #re$t $entru care intreaga sa !amilie il consi#era un co$il bolna&icios( Proust isi $etrece &acantele in satul -lliers care a #e&enit mo#el, alaturi #e unele #etalii $reluate #in casa unc*iului sau #in ,utueil, $entru orasul !icti& <2ombra=<, in care au loc ma>oritatea scenelor #in romanul In cautarea timpului pierdut( (-lliers a !ost #e alt!el rebote"at -lliers-2ombra= cu oca"ia sarbatoriri centenarului nasterii lui Proust (

referat.clopotel.ro

-n ciu#a sanatatii sale $recare, Proust a ser&it un an (1889-1890 #re$t sol#at in armata !rance"a, si a stationat la ca"arma 2olign= #in 3rl7ans, tim$ care i-a o!erit o alta locatie $entru romanul sau( .anarul Proust a !ost un #iletant si un mon#en cu trecere in saloanele aristocratice ale &remii, $e masura ce renumele sau #e scriitor s-a consoli#at( 0e$utatia sa #e snob si #e estet l-a im$ie#icat sa gaseasca un e#itor $entru $rimul roman al ciclului <-n $artea #ins$re 9?ann<, $rintre cei care l-au re!u"at numaran#u-se si ,n#r7 Gi#e( Proust era !oarte a$ro$iat #e mama sa, #u$a cum stau marturie si ras$unsurile sale $e care le-a #at la un c*estionar in tim$ul liceului, c*estionar care ii $oarta #e alt!el numele( Pentru a mai sca$a #e insistentele tatalui sau care-i recoman#a sa lucre"e, Proust a #e&enit bibliotecar &oluntar la @ibliot*:ue Ma"arine in &ara anului 189A( Bu$a ce si-a luat conce#iu #e o#i*na, l-a $relungit $ana can# a !ost #at a!ara, #u$a cati&a ani( 1u a a&ut nicio#ata un loc #e munca stabil si nu $arasit nicio#ata a$artamentul $arintilor sai (con!orma aceluiasi biogra!, .a#i7 ( Viata lui Proust si cercul !amiliei sale s-au mo#i!icat brusc in $rimii ani ai secolului %%( -n !ebruarie 190C !ratele lui Proust, 0obert, s-a casatorit si a $lecat #e acasa( .atal sau a murit in luna se$tembrie a aceluiasi an( -n !inal mama sa a&ea sa moara, s$re #is$erarea totala a !iului ei, in se$tembrie 190D( Proust a mostenit o suma uriasa, in banii #in "ilele noastre a$ro+imati& A millioane #e #olari americani, un &enit lunar #e 1D,000E( 2u toatea astea starea lui #e sanatate a continuat sa se #eteriore"e( Proust si-a $etrecut ultimii trei ani #e &iata inc*is in celebra sa camera cu $eretii #in #o$uri #e $luta, si a lucrat "i si noa$te la inc*eierea romanului sau, ramas in ciu#a tutror acestor e!orturi, neterminat( , murit in 1922 #in cau"a unei bronsite ca$atate in tim$ ce &i"ita e+$o"itia $ictorului sau olan#e" $re!erat, Vermeer si este inmormantat in cimitirul Pre Lac*aise #in Paris( Primele scrieri Proust a scris si a $ublicat #in tinerete( Pe langa re&istele literare in care $ublica inca #in e$oca in care era ele& #e liceu, La revue vert si La Revue lilas, #in 1890-1891, Proust a $ublicat un articol $erio#ic in "iarul Le Mensuel (.a#i7 ( -n 1892 a !on#at o re&ista literara care se numea Le Banquet (titlul !rance" al celebrului #ialog al lui Platon, @anc*etul, cunoscut si sub #enumirea #e Symposium). In anii urmatori Proust a publicat povestiri si eseuri in extrem de presti ioasa revista literara La 0e&ue @lanc*e. -n 189A a$are Les Plaisirs et les !ours, o antologie in care au !ost a#unate multe #intre aceste o$ere #e tinerete( 2artea era insotita #e o $re!ata a unui autor in &oga la acea &reme, si anume ,natole )rance, #e #esenele unei Mme( Lemaire, si era atat #e #ic*isita incat atingea $retul #ublu !ata #e cel al unei carti normale( 2u toate acestea critica nu i-a acor#at nici un !el #e atentie(

referat.clopotel.ro

-n acelasi an Proust a ince$ut sa lucre"e la un roman care a !ost $ublicat abia $ostum in 19D' si care se numea !ean Santeuil (titlul nu-i a$artinea lui Proust ci e#itorului sau $ostum ( Multe #intre moti&ele #in In cautarea timpului pierdut au !ost $entru $rima oara sc*itate aici, mai multe $arti #in romanul !lu&iu sunt acum $regatite in !ean Santeuil( Portretul $arintilor e ce&a mai #ur in !ean Santeuil in contrast e&i#ent cu cel #in romanul cel mare un#e $arintii sunt &a"uti in culori mai cal#e, mai $astelate( Bin $ricina $rimirii #estul #e $roaste #e care s-a bucurat Les Plaisirs et les !ours, si a unor #i!icultati interne #e constructie, Proust a aban#onat tre$tat !ean Santeuil in 1897 si s-a o$rit com$let in 1899( Proust si Ruskin -nce$an# cu 189D Proust si-a ocu$at cati&a ani cu lecturile #in 2arl=le, Emerson si 6o*n 0us/in( -n urma acestor lecturi, Proust a ince$ut sa-si ra!ine"e $ro$riile sale teorii #es$re arta si rolul artistului in societate( 0es$onsabilitatea ce-i re&ine artistului este sa se con!runte cu a$arenta naturala, sa-i #e#uca esenta si sa e+$rime aceasta esenta $rin me#ierea o$erei #e arta( Vi"iunea lui 0us/in era cea mai im$ortanta $entru nasterea acestei teorii, iar o$era lui 0us/in era atat #e im$ortanta $entru el incat Proust $retin#ea ca stie $e #ina!ara cate&a carti ale acestuia, inclusi& "he Seven Lamps o# $rchitecture (2ele sa$te lam$i ale ar*itecturii , "he Bible o# $miens (@iblia #in ,miens , si Praeterita (.a#i7, $( CD0 ( -n ciu#a !a$tului ca engle"a sa nu era $rea gro"a&a, Proust s-a a$ucat sa tra#uca in !rance"a #oua #in o$erele lui 0us/in( Planurile lui Proust #e a-l tra#uce $e 0us/in au !ost sto$ate #e li$sa sa #e cunoastere a limbii engle"e( .ra#ucerile au !ost &eri!icate #e Proust, a$oi #e Marie 1or#linger, &ara engle"oaica a amantului sau 0e=nal#o Fa*n, si a$oi au !ost lustruite #in nou #e Proust( 2an# un e#itor i-a #esco$erit meto#a, Proust a ras$uns, <1u am $retentia ca stiu engle"a, am #oar $retentia ca il stiu $e 0us/in< (.a#i7 ( .ra#ucerea Bibliei din $miens a !ost $ublicata in 190', cu o intro#ucere am$la a lui Proust( ,tat tra#ucerea, cat si intro#ucerea au !ost am$lu comentateG Fenri @ergson a caracteri"at intro#ucerea lui Proust, #re$t <o im$ortanta contributie la stu#iul $si*ologiei lui 0us/in< si a lau#at tra#ucerea (.a#i7, $( 'CC ( -n momentul $ublicarii, Proust lucra la a #oua tra#ucere #in 0us/in, Sesame and Lilies (9usanul si crinii , $e care a !inali"at-o in iunie 190D, cu $utin tim$ inainte #e moartea mamei sale, si a $ublicat-o in 190A( Pastise si melanjuri 1908 a !ost un e+trem #e im$ortant in #e"&oltarea sa scriitoriceasca( -n $rima >umatatea a acestui an a scris $astise (imitatii #u$a alti scriitori $e care le-a $ublicat in #i&erse re&iste( ,ceste e+ercitii #e imitatie a stilului altora l-au a>utat sa e+orci"e"e stilul scriitorilor $e care ii a#mira( -n $lus, in $rima&ara si &ara aceluiasi an a scris !ragmente critice ce au luat !orma unui eseu intitulat %ontre Sainte&Beuve (-m$otri&a lui 9ainte-@eu&e (

referat.clopotel.ro

Proust a ince$ut sa construiasca un roman #in asemenea !ragmente #is$arate, roman la care a lucrat continuu( -n linii mari era &orba #e o o$era literara centrata in >urul unui narator la $ersoana -, care su!erea #e insomnie si care in tim$ul no$tii isi aminteste cum in co$ilarie o aste$ta $e mama sa sa intre #imineata in camera sa( 0omanul trebuia sa se inc*eie cu o e+aminare critica a teoriei lui 9ainte-@eu&e, si a$oi cu res$ingerea i#eii ca biogra!ia unui artist este unealta $rinci$ala $e care un critic o utili"ea"a $entru a-i intelege o$era( ,st!el iau !iinta $e ran# in acest santier al caietelor initiale $arti semni!icati&e #in <2ombra=<, <9?ann in#ragostit<, !ragmente #in La umbra #etelor in #loare, Sodoma si 'omora si "impul re asit( Pentru ca nu gasea un e#itor care sa-l $ublice, Proust s-a in#e$artat !oarte mult #e $roiectul sau $rimar, #esi re"ultatul !inal $astra multe moti&e si elemente #in aceasta sc*ita initiala( -n 1910 el lucra #e>a la In cautarea timpului pierdut( In cautarea timpului pierdut -nce$ut in 1909 si terminat #oar $artial in anul mortii sale, ciclul #e romane -n cautarea tim$ului $ier#ut consista #in sa$te &olume groase, cu $este 2,000 #e $ersona>e( Gra*am Greene l-a numit $e Proust <cel mai mare romancier al secolului %%<, iar 9omerset Maug*am a numit romanul lui Proust <cea mai mare !ictiune #in toate tim$urile $ana in "iua #e a"i<( Proust a murit inainte #e a $utea sa-si corecte"e s$alturile ultimelor trei &olume, e#itate $ostum #e !ratele sau, 0obert( Vi"iunea #e ti$ multi-ni&el al lui Proust este consi#erata #e critici #re$t absolut originala( El a satiri"at aristocratia, a !ost un analist al #ragostei si al gelo"iei, si un $ionier al romanului #e intros$ectie si anali"a ale constiintei( , creat $este '0 #e $ersona>e memorabile( Mai $resus #e toate mesa>ul cartii sale este a!irmarea &ietii( 3$era lui Proust a !ost in!luentata masi&, se $are, #e romanele lui Le& .olstoi, in s$ecial #e $nna (arenina, #e stilul alb al romanelor lui Gusta&e )laubert si #e teoria #es$re arta a lui 6o*n 0us/in( Fomose+ualitatea e o tema im$ortatanta a o$erei sale, #ar $atrun#e in acestea tar"iu, abia #u$a moartea mamei sale( ,st!el, #u$a %alea spre 'uermantes si in celelalte &olume, in s$ecial in Sodoma si 'omora, Proust recunoste im$licit ca era el insusi *omose+ual( 9e $resu$une ca a a&ut o relatie cu $ianistul si com$o"itorul 0e=nal#o Fa*n( Structura volumului In cautarea timpului pierdut Prima $arte, Partea dinspre S)ann (191C , $ublicata initial $e c*eltuiala sa, nu a atras atentia asu$ra sa( 2inci ani mai tar"iu, cea #e-a #oua $arte, La umbra #etelor in #loare (1919 , a a&ut un mare succes si a castigat $restigiosul $remiu Premiu Goncourt( Partile a treia si a $atra, Partea spre 'uermantes (2 &olume, 1920-21 si Sodoma si 'omora (2 &olume, 1921-22 , au !ost #e asemenea bine $rimite(

referat.clopotel.ro

Hltimele trei $arti, lasate in manuscris la moartea sa, au !ost $ublicate $ostumI Pri*oniera (sau %aptiva (192C , $lbertine a disparut (sau +u ara (2 &olume, 192D si "impul re asit (2 &olume, 1927 ( 2a !a$t #i&ers se $are ca marele scriitor ,n#r7 Gi#e a re!u"at sa $ublice manuscrisul $rimei $arti a romanului, Partea dinspre S)ann la e#itura re&istei 1ou&elles 0e&ue )rancaise #eoarece i s-a $arut <#e"lanat<( Proust si teoria lui Bergson Proust a tratat tim$ul ca !iin# atat un element #istrugator, cat si un element $o"iti&, a carui esenta $oate !i #esco$erita numai #e memoria intuiti&a( 9curgerea tim$ului este e+$licata in lumina teoriilor !iloso!ului !rance" Fenri @ergson, $e care Proust il a#mira si care se inru#ea( 0eintoarcerile in tim$ erau $ro#use #e contactul cu o ma#lena, un obiect care #eclansa un !las*-bac/ instantaneu( .im$ul este intr-o scurgere constanta, momentele #in trecut si #in $re"ent a&an# o realitate egala( Proust a e+$lorat #e asemenea culmile $si*icului uman, actiunile subconstientului, si irationalitatea com$ortamentului uman, in s$ecial in contact cu #ragostea( 3$era lui, tra#usa in multe limbi, i-a asigurat re$utatia in lume, si meto#a lui #e a scrie a a&ut o $uternicJ in!luenta in literatura secolului %%( Hn alt roman #e-al sau, #esco$erit si $ublicat #u$a moartea sa, este !ean Santeuil (C &olume, 19D2 ( .ra#ucatorii singurelor &ariante integrale in limba romana ai romanului !lu&iu al Marcel Proust In cautarea timpului pierdut sunt 0a#u 2ioculescu si -rina Ma&ro#in( Bibliografie

189A Les plaisirs et les ,ours (Placerile si *ilele , 190' La Bible -.$miensG <@iblia #in ,miens<, o tra#ucere a eseului lui 0us/in
"he Bible o# $miens,

190A S/same et les lysG o tra#ucere a eseului lui 0us/in Sesame and Lilies, 191C-1927 la recherche du temps perdu (In cautarea timpului pierdut I 191C -u c0t/ de che* S)ann (In partea dinspre S)ann 1918 l.ombre des ,eunes #illes en #leur (La umbra #etelor in #loare 1920 Le c0t/ de 'uermantes (Partea dinspre 'uemantes 1922 Sodome et 'omorrhe (Sodoma si 'omora 192C La prisonni1re (%aptiva sau Pri*oniera 192D $lbertine disparue ($lbertine a disparut sau +u ara 1927 Le temps retrouv/ ("impul re asit referat.clopotel.ro
5

 1919 Pastiches et m/lan es( Pastise si melan,uri , 19D' %ontre Sainte&Beuve (Impotriva lui Sainte&Beuve , 19D' !ean Santeuil (roman neterminat (
Biografii celebre ale lui Marcel Proust:

1. 6ean-;&es .a#i7, Marcel Proust, 1999( 2. George B( Painter, Marcel Proust, 1871-190CI aniii tineretii, Mercure #e )rance,
19AA (GB Painter, 19D9 (

3. Georges B( Painter, Marcel Proust, 190'-1922I anii maturitatii, George B(

Painter, Mercure #e )rance, 19AA (GB Painter, 19AD (

4. 2eleste ,lbaret, Monsieur Proust (tra#usa in limba romanaG e biogra!ia scrisa #e

ser&itoarea sa, care in roman se numeste )ranKoiseG &e"i Bomnul Proust I amintiri L 27leste ,lbaret G consemnate #e Georges @elmont G tra#( #e ,#riana Liciu( - @ucuresti I ,lbatros, 200' (

5. Mart*a @ibescu, La bal cu Marcel Proust(

Studii despre Proust:

1. Mam!ir, Mi*ai N -maginea ascunsa( 9tructura narati&a a te+tului $roustian,

@ucuresti, Hni&ers, 197'(

2. -ulian @aicus - Bublul 1arcis, -n!luenta lui Marcel Proust si ,n#r7 Gi#e asu$ra
$ro"atorilor romani interbelici, E#( Hni&ersitatii #in @ucuresti, 200C( Legaturi externe: 1( .im$ul lui Proust, in limba !rance"aG 2( 0ea#ing Proust - o noua tra#ucere a lui Proust in engle"a la PenguinLVi/ingG C( 3 scurta bibliogra!ie Proust (biling& G '( *tt$ILL???(tem$s$er#u(comLG D( ,r*i&a cores$on#entei Oolb-ProustG A( Marcel Proust in limba italianaG 7( -ulian @aicus - .e"a #e #octorat #es$re in!luenta lui Marcel Proust si ,n#r7 Gi#e asu$ra scriitorilor romaniG 8( ,#us #e la <*tt$ILLro(?i/i$e#ia(orgL?i/iLMarcelPProust<G 9( 2ategorii #e $aginiI 0omancieri !rance"iL Eseisti !rance"i.

referat.clopotel.ro

In cautarea timpului pierdut: prezentare generala

Besi a$aritia $rimului &olum al romanului nu a !ost a$reciata #e e#iturile !rance"e, care il consi#erau a !i un !a$t literar com$let li$sit #e &iitor, ulterior critica literara a con&enit ca romanul $roustian este o creatie cu aspecte autobio ra#ice2 de anali*a psiholo ica2 in maniera ber soniana. -ntentia autorului a !ost #e a reconstitui trecutul nu ca #urata consumata, ci ca e+ercitiu #e $erce$ere a!ecti&a a consistentei unei eta$e( Pornit 4in cautarea $ro$riei e+istente5, Proust recurge la $roce#eul memoriei in&oluntare, cre"in#, ca si @ergson, ca a#e&arul nu $oate !i cunoscut $rin $roce#eul obisnuit al ratiunii, ci numai $rin son#area tim$ului $si*ologic, categorie im$osibil #e #i&i"at si a!lata in $ermanenta curgere( -n ciu#a marii lui intin#eri, e$icul este $unctul #e re"istenta al romanului, el !iin# substituit a#esea #e anali"a minutioasa a unor sen"atii si stari sau #e notatii $ri&in# aristocratia in $erioa#a ei #e #eclin, &iata saloanelor $ari"iene N #e un#e si latura e&i#ent sociala a intregului( -ntr-o incercare #e sim$li!icare ingrata, am $utea nota nucleul narati& al !iecarei carti ast!elI S)ann #ebutea"a cu e&ocarea co$ilariei $ersona>ului-narator, $o&estire intreru$ta #e inserarea unei sec&ente erotice, 43 #ragoste a lui 9?ann5 ($rotagonista !iin# Gilbertine, !osta sa to&arasa #e >oaca G urmatoarele #oua carti continua aceeasi linie a e$icului, relatin# #es$re a #oua #ragoste, ,lbertine, si #es$re $ro!un#a a#miratie $entru #ucesa GuermantesG cu Sadoma si 'omora, $re"entarea lumii $roustiene isi sc*imba ung*iul si $ersona>ele, in centru a!lin#u-se salonul !amiliei Ver#urin, baronul 2*arles si #egenerarea erotismului in gelo"ia !ata #e ,lbertineG Pri*oniera si +u ara $ro$un #oua i$osta"e ale !eminitatii #in $ers$ecti&a egocentrismului masculin (,lbertine este un tim$ sec*estrata, a$oi reuseste sa sca$e, #ar moare intr-un acci#ent G ultima carte su$rima cati&a ani #in cronologia e&enimentelor si il semnalea"a $e naratorul-$ersona> reintors #in $ro&incie si #esco$erin# multe #ate sc*imbate in $ara#isul co$ilariei( ,ceasta re&elatie, anume ca arta si memoria $ot !ace ca tim$ul sa !ie regasit, este mult mai $ro!un#a, instituin#u-se ca i#ee centrala a cartii( 9-a s$us ca Proust a in&entat $ara#isuri, $entru ca inca #e la ince$utul &ietii a !ost li$sit #e ele( 2eea ce a reusit autorul !rance" in acest roman a !ost insa nu 4in&entarea5 &ietii interioare a in#i&i#ului ca materie analitica, ci !a$tul #e a restitui e$icului acea substanta lirica, #eri&in# #in simboluri intrinseci ($artitura, sonata, concertul si mai ales succesiunea !ra"elor, a sec&entelor, $otri&it regulilor unei mari sim!onii( Lectura romanului $roustian creea"a cititorului sentimentul ca $oate retrai tim$ul in toata bogatia lui #e sen"atii, si !a$tul se #atorea"a &i"iunii autorului asu$ra acestei

referat.clopotel.ro

#imensiuni a uni&eruslui( Pers$ecti&a auctoriala asu$ra #uratei are ca su$ort intelegerea categoriei tem$orale $e care o $ro$une @ergson in e$ocaI cunoasterea stiinti!ica segmentea"a curgerea in unit$ti e+acte, ore, minute si secun#e, iar cea artistica ia in #iscutie a#e&arata esenta tem$orala, si anume !lu+ul continuu care nu $oate !i #i&i"at in sec&ente, !iecare cli$a a&in# o consistenta a$arte si antici$in# bogatia #e sen"atii a celeilalte( Bi!erit #e tim$ul ceasornicelor, tim$ul care !ace obiectul romanului $roustian este un su$ra$ersona>, este $rete+tul si !inalitatea a&enturii e$ice( ,&in# o sensibilitate ra!inata a $erce$tiei tem$orale, romancierul #emonstrea"a ca imaginile $anoramatice ale trecutului se $ot sterge, in tim$ ce lucurri neinsemnate $ot re&eni in memorie, c*iar #aca au !acut $arte #intr-un strat al #etaliilor li$site #e !unctie ime#iata si #e contur( .ocmai acest !a$t este intuit #e $ersona>ul-narator in &olumul La umbra #etelor in #loare3 4.im$ul #e care #is$unem in !iecare "i este elasticG $asiunile $e care le incercam il #ilataG acelea $e care le ins$iram il ingustea"a si obisnuinta il um$le5( 3$era lui Proust i"&oraste #in i#eea #e tim$ si isi conturea"a $ersona>ele $rin ra$ortare la ea( Pro"atorul e+$lorea"a aceasta notiune $ina la e$ui"are, e+tragin# #in ea &isuri, amintiri, sen"atii si !acin#u-le substanta #e carte( Eroii romanului sunt $roiectii umane in tim$, a$ar e$iso#ic, se #e"&aluie $artial si contra#ictoriusi re$eta in me#iul social al cartii gestul creatorului lor( El gaseste !ericirea #oar can# reuseste #e a e&ita teroarea $re"entului a$artine atat autorului, cit si $ersona>ului si se $ro#uce in sensul re#obin#irii sec&entiale a momentelor #e armonie #intre sine si cli$a( ,nali"a #uratei tem$orale a $ermis scriitorului sa nu limite"e continutul la $si*ologia $ura si a #e$asit ast!el atributul armoni"ant al cartii, #e a !i #oar o labirintica si gratuita agresiune( Bes!asurarea &ietii lui Marcel este sur$rinsa $e $lan social, !ramintarile lui su!letesti a&in# atingere cu $erioa#a $ari"iana e&ocata( Latura sociala a o$erei isi #atorea"a imaginea si &aloarea interesului autorului $entru tot ce este mo#ern, curio"itatii lui analitice, simtului $ro$ortilor $rin care sunt nuantati snobii romanului( 3rice anali"a atenta a romanului $roustian se !inali"ea"a cu obser&atia ca autorul ei a re-creat la toate ni&elurileI com$o"itie, constructie ar*itectonica, stil( -maginea globala a lumii mon#ene, iubirea, tim$ul, arta sunt temele asu$ra carora se o$reste autorul, o$erin# $rin cunoastere artistica, mise en abyme si laitmo&it( Gustul unei $ra>ituri, imaginea unor co$aci, o $iatra #in $a&a> #eclansea"a in $erce$tia $ersona>ului amintiri legate a!ecti& #e aceste re$ere, sec&ente #in cu$rinsul e+istentei si N cel mai im$ortant N certitu#inea ca $entru in#i&i#ul care stie #esci!ra semnele $re"entului, tim$ul nu este ireme#iabil $ier#utI 4Ve#erea micii ma#lene nu-mi amintise nimic, inainte #e o !i gustatG $oate $entru ca "arin#u-le #eseori #e atunci, !ara sa le mananc, $e mesele co!etarilor, imaginea lor $arasise aceste "ile $etrecute la 2ombra=, ca sa se lege cu altele mai recenteG $oate $entru ca, #in aceste amintiri iesite #e atat #e multa &reme #in memoria mea, nimic nu mai su$ra&ietuia, totul se #e"agregaseG !ormele N si acelea ale micii scoici #e $atiserie, atat #e generos #e

referat.clopotel.ro

sen"uala, in cutele ei se&ere si cucernice N #is$arusera sau, a#ormite, isi $ier#usera $uterea #e e+$ansiune care l-ar !i inga#uit sa a>unga $ina la constiinta5( ,+a comuna eroului si cartii este sansa #e a se regasi $e sine si #e a construi, #e re&elatie, o$era( 2autarea com$lica i#eatic substanta romanului, iar $e Marcel il situea"a intr-o inertie a obisnuintei, instrainin#u-l, la un moment #at #e $ro$ria !iinta autentica( 3rice noua traire ec*i&alea"a cu un $as s$re initiere, s$re acea a&entura launtrica $e care i-o #ictea"a $ersona>ul-tim$( -n ceea ce $ri&este alcatuirea, s-a s$us #es$re cartea lui Proust ca este in intregime 4un tratat #e $oetica5( ,tunci cin# #escrie un tablou #e Elstir sau o !ra"a mu"icala #e Vinteuil, Proust !ace in#irect re!erire la $ro$riul roman, la structura si mo#ul lui #e !iintare( 42*eia #e lectura a bucatii mu"icale, a tabloului, a $aginii #e literatura este tot#eauna analogica, in &irtutea i#eii #e meta!ora si ca numai meta!ora $oate #arui un !el #e eternitate stilului5 (-rina Ma&ro#in ( E+ista $retutin#eni in o$era lui Proust o analogie intre realitate si !ormele artei( 2once$tia aceasta atit #e mo#erna #es$re arta #e"&olta intr-un $lan secun# al te+tului i#eea $otri&it careia lumea este o carte, un tablou sau o sim!onie, #u$a cum si acestea, la rin#ul lor, sunt lumea( 0elatia aceasta #e i"omor!ie obligatorie ii $ermite romancierului sa #escrie $ersona>e, locuri, scene $rin ra$ortare $ermanenta la #omeniul arteiI o ser&itoare seamana cu %aritatea lui Giotto, 3#ette cu Primavara lui @otticelli, actrita @erma cu o statuie antica, asa incit ma>oritatea $re"entelor e$ice se in!atisea"a $rin me#iere artistica( 2on!orm aceluiasi $aralelism artistic, statui, tablouri, basorelie!uri $re"inta similitu#ini cu $ersona>ele romanului, marea #e la @albec este ai#oma cu cea #in $in"ele unor $ictori im$resionisti, cate#ralele, casele, stra"ile, seamana cu cele #in tablourile cunoscute, crean#u-le ast!el im$resia unui d/,4&vu in $erce$tia lectorului care $ier#e limita #intre autentic si re!lectare( 2el mai semni!icati& amanunt este un $rile> #e alu"ie culturala sau macar istoricaI 49i tim$ #e cate&a luni la rin#, in acest @albec $e care il #orisem atat #e mult $entru ca nu mi-l inc*i$uiam #ecat biciuit #e !urtuna si $ier#ut in ceturi, &remea !rumoasa !usese atat #e stralucitoare si #e statornica, incit, cin# ea &enea sa #esc*i#a !ereastra, $utusem tot#eauna, !ara sa !iu inselat, sa ma aste$t sa gasesc aceeasi bucata #e soare in#oita $e coltul "i#ului e+terior, si #e o culoare nesc*imbata, care era nu atat emotionanta ca semn al &erii, cat $osaca $recum cea a unui smalt inert si mincinos( 9i in tim$ ce )ranKois scotea bol#urile, #es$rin#ea sto!ele, tragea $er#elele, "iua #e &ara $e care o #esco$erea $area la !el #e moarta, la !el #e imemoriala ca o som$tuoasa si milenara mumie $e care batrana noastra ser&itoare ar !i #es!asurat-o cu gri>a, tre$tat, #in $an"eturi, inainte #e a o #e"&alui, imbalsamata in &esmantu-i #e aur(5 -n ciu#a a$arentei li&resti si com$o"ite, $aginile romanului sur$rin# amalgamat si $rin interme#iul unui !lu+ narati& cen"urat #e a!ect, imaginea Parisului contem$oran scriitorului si a lumii citite cu grila artistica( Besi calitatea #e roman-cronica este subsi#iara $roiectului

referat.clopotel.ro

$roustian, ea se constituie totusi in acea coc*ilie 9aint-6ac:ues ce ascun#e, labirintic, tim$ul $ier#ut(

Influente asupra literaturii romane

-n con#itiile in care romanul euro$ean s-a a!lat cel $utin un s!ert #e &eac sub inci#enta creatiei $roustiene, $ro"a romaneasca interbelica a integrat creator !lu+ul narati&, e$icul ne!alsi!icat #e alte $ers$ecti&e #ecat cea auctoriala, autenticitatea emotiei si !ormula >urnalului in care tim$ul scriitorului coinci#e cu tim$ul sen"atiei in creatia lui 2amil Petrescu, a&an# ca !inalitate i"bin#a subiecti&ismului in literatura noastra( Be aceeasi in!luenta se resimt si romanele lui ,nton Folban, insa in ca"ul acesta nu se mai $oate &orbi #es$re originalitate(

precieri critice
49crisul lui Proust este scrisul cel mai artist $e care il cunosc( El nu constituie nicio#ata $entru autor o $ie#ica( 2aut cusurul acestui stil si nu-l $ot gasi( -i caut calitatile #ominante si iarasi nu le $ot gasi( El n-are cutare sau cutare calitateI le are $e toate( ,tat #e #econcertanta este su$letea lui, incat orice alt stil $are $e langa al sau a!ectat, tern, im$recis, sumar, neinsu!letit(5(,n#r7 Gi#e ( 4Q $entru Proust realul nici nu e+ista #ecat in masura in care este re-creat $rin retrairea lui (ca scriere a lui , solutie $rin care actiunea cores$on#entelor (analogiilor uni&ersale, sustinuta #e mecanismul metonimiei ce le !a&ori"ea"a #es!asurarea (altminteri ele ar ramane $uncti!orme , rascum$ara con#itia #egra#abila si muritoare si #is$ersiunea eului, #aruin#u-i unitatea, si toto#ata eternitatea ca &esnic $re"ent caruia ii este intruna integrat un trecut re-creat $rin e$i!aniile suscitate #e memoria in&oluntara(5 (-rina Ma&ro#in ( Bibliografie: 2om$en#iu #e Literatura Hni&ersala $entru bacalaureat ,utoriI Mona 2oto!an, Liliana @alan E#ituraI Polirom(

referat.clopotel.ro

10